ANUL I No. 74.	^ DOUA EDITIUNE	MA’iŢI 18 FteBftUAtllE 1886.
Giuooue O. PEUCESCU
Director politic
ABONAMENTE:
In ţara I an 10 lei. 6 luni 20 Ici, 3 luni 10 lei In străinătate 1 an r>o lei, « luni 25 lei
11 lb D A C Ţ I A
No. 3.—Piaţa Episcopiei,- No. 3.
IO BANI NUMERUL
A

O PROPUNERE
rniUMHU rilILKA 4 OPOZIŢII
CON FER IHT* D-LU1 ITH. POPOVICI
0 SPALATURA DE RUFE COLECTIVISTE
REGELE TESALIEI
REPUBLICA SI M0WRCI1I4
Am arătat, intr'unul din numerile trecute, că de o parte nedibâcia şi risipele d-Iui Brâtianu şi lăcomia a lor sei; iar, de altă parte, că încăpăţânarea d-lui Brâtianu de a sta la putere, corupţiunea ce împrăştie şi groaza oe inspiră, au creat o silu-aţiunn atât de gravă, in cât nu se poate schimba fără catastrofe decât prin intervănţiunea M. S. Regelui.
Şi răspunzând acelora care cred câ Regele n’are dreptul, după con-stiluţiune, de a interveni, am zis câ acesta este funcţiunea de căpetenie a M. Sale şi am adâogat, că In a-ceslâ funcţiune slă singura deosebire între Mouarohia constituţională şi între Republică.
Şi în adevăr, tn Europa ţările, cari aâ formă republicană, sunt guvernate tot de un minister răspunzător, ca şi ţările ce nil formă monar-chicâ, preşedintele republice!, ca şi monarcbul constituţional, sunt capi ni putere! executive şi, în această calitate, subscriu actele miniştrilor şi promulgă legile şi amândoi iau ministerul din majoritatea corpurilor legiuitoare.
Aşa în cât, dacă monarcbul constituţional nu ar avea alte prerogative, de cât acelea de a subscri actele puteri executive şi de a întreba pe preşedinţii corpurilor legiuitoare cui a nume să Încredinţeze puterea, forma republicană ar fi preferabilă celei monarchice pentru două cuvinte :
Mai tnteiu pentru câ costă mai puţin : Un preşedinte de republică se poute plăti cam tot cât se plăteşte un preşedinte de consiliu — de oare ce mouarchul cere milioane.
Şi pe urmă, pentru câ preşedintele republicei este tol-d'auna un bărbat inteligent şi cu experienţă— căci nu poţi să ajungi preşedinte de republică, de cât după o lungă carieră politică; de oare ce se poate Întâmpla că monarcbul să nu aibe nici una din aceste calităţi, ca unul ce e adus la tron numai prin Întâmplarea naşteri.
Unde este dar folosul monarchiel şi pentru ce cel mai mari publicişti ai lumii preferă monarchia constituţională, mai ales pentru popoarele, ce nu sunt dedate de secole, a se guverna singure?
Superioritatea monarhiei constituţionale asupra republicei stă tocmai In aceasta, că preşedintele republicei este omul unul partid, pe când regele este mai presus de partide.
Preşedintele republicei în adevăr, până să ajungă în capul statului, a luptat, in rândurile unuia din partidele care şi dispută puterea în ţările libere şi, ajungând în capul talului, este natural se urmeze a fi
N. Gr. FILIPESCU
Proprietar
A N U N C I U R 1:
iniinemrt [><> pagina a patra linia 30 bani, anunciurl şi reclame pe pag. Itl 2 Iei linia.
ADMINISTRAŢIA No. 3.- Piat.i Episcopiei.—No. 3.
APARE IN TOATE ZIEELE
IO BANI NUMERUL
ceea cea fost toată viaţa: omul unui partid.
Monarhul constituţional insă din contră, viind de-a dreptul la tron, fără ajutorul nimănui, şi in puterea voinţei ţări întregi,susţinutdeamân-două partidele,n’ure nici o preferenţă pentru una sau pentru cea-l-altă, el le iubeşte şi le protege pe amândouă: el represintă, nu un partid ci ţara întreagă, interesele superioare şi permanente ale statului.
Ce se întimpln dar când tntr’un stat, cu forma republicană, ifria din partide ajunge la putere, şi’şi numeşte preşedintele ei ?
Acea partidă nu are a se teme do nimic: ea întrebuinţează toate mijloacele statului, toată forţa autorităţi publice pentru a se întări pe dinsa şi a slăbi pe cea altă partidă, pentru a o desorganiza şi a o nimici.
Ea tratează pe membrii celei alte partide ca pe un popor Învins: administraţia, justiţia sunt in mâinele ei ca şi toate oele alte instituţiuni ale statului, şi toate acestea sunt favorabile celorde la guvern şi duşmane celor din opoziţie. Numai e siguranţă nici pentru averea, nici pentru viaţa acestora. Iar preşedintele republicei nu are nici voinţa, nici autoritatea trebuincioasă ca să se opue esceselor; de oare ce escesele se comit de amicii sei şi se comit în numele ideilor sale şi in folosul partidului oare l'a jadus Iu capul statului.
Şi când un asemenea regim se e-sercitâ asupra unui popor care nu e ujuns la un grad înalt de civilisa-ţiune, când demnitatea cetăţeanului nu a ajuns să fie respectată pe deplin, când virtuţile cetăţeneşti nu sunt desvolt ite prinlr’o lungă practică a libertăţi, când statul este organizat in mod centralizator aşa in cât toate firele vieţei publice sunt lu mâinele guvernului; ţara nu are nici un mijloc de a scutura tirania partiaulul învingător: lumea îngrozită pleacâcapul. Opoziţia nu ure putinţa de a resisla şi cei slabi trec de partea învingătorilor.
Cei tari insă suferă, se oţelesc, se_ Îndârjesc, conspiră în umbră până ce o întâmplare fericită le permite se răstoarne guvernul, prin surprindere sau prin răsboiu civil. Şi atunci stabilesc ei guvernul lor, preşedintele lor; şi răsbunârile şi escesele Încep in sens contrariu.
Iacă ceea ce este natural să se Intim ple In statele cu forma republicană: şi aceasta s’a tntîmplat şi in antichitate cu republicele Greciei, şi aceasta se tnlimplă şi In zilele noastre cu republicile Americei de sud.
Gu totul alt-fel ar trebui se se petreacă lucrurile înlr’o monarchia constituţională.
Partidul care vine la putere nu se face stăpân pe ţară: el primeşte guvernul din mâna regelui, care repre-sintâ ţara întreagă şi e dator se guverneze pentru binele tutulor. Administraţia, justiţia nu sunt ale unui partid, ci ale regelui, adică ale tutulor. Administraţia trebue să proteagă interesele tutulor şi justiţia se fie dreaptă pentru toţi. Nimeni nu trebue să fie persecutat pentru ideile lui politice, pentru că toţi sunt supuşii M. S. şi partida de la guvern nu poate să nimicească pe cea din oposiţie, pentru că şi oposiţia este oposiţia M. Sale, precum guvernul este guvernul M. Sale. Ochiul neadormit al monarhului constituţional veghiazâ asupra tutulor cu aceea-şi caldă solicitudine.
Fără Îndoială monarhul constitu-
I
ţional est dator sădea concursul său leal guvernului ce vine la putere.
Nu numai câ nu trebue sâ’l şicaneze, să ’l impedice la fie care pas, se’l sape pe ascuns; dar e dator so’l lase să lucreze cum crede mai bine si să’i dea sprijinul seu puternic pentru a asigura prosperitatea în intru, pentru a apăra interesele statului in afară.
Dar pentru prosperitatea tutulor şi pentru binele tutulor monarhul constituţional dă sprijinul său guvernului.
Şi, dacă s’ar întâmpla, ca un guvern, abuzând de îngăduinţa regală, se întoarcă în folosul partidului său, autoritatea şi puterea pe care regele i-a tncredinţat’o pentru binele tutulor, dacă ar cerca să întoarcă instituţiunile ţării iu favoarea alor săi, şi in contra adversarilor săi politici. Când ar unelti sâ’şî aservească justiţia, aşa încât judecătorii se tremure pe scaunele lor şi justiţia se se prostearnâ celor cu trecere la guvern ; când alegerile au devenit o comedie, aşa in cât cel ce au curagiul să lupte contra guvernului să expun a fi huiduiţi, goniţi, bătuţi de funcţionarii statului şi de deţiitorii autorităţii publice ; constituţiunile monarhice dau Suveranului trei arme pentru a readuce echilibrul sdruncinat : disoluţiunea corpurilor legiuitoare, schimbarea ministerului şi darea în judecată a miniştrilor.
Şi de oare ce regele aro acest drept, este dator se useze de dânsul, dacă voeşte să'şi îndeplinească funcţiunea pe care i-a încredinţat'o constituţiunea.
Alt-minteri lasă să se lăţească i-deea că s’a identificat cu una din partide şi câ e interesat câ acel partid sărămânâ la putere; All-min-terî părăseşte funcţiunile sale de monarh constituţional, pentru a se învesti, contra legii, cu acelea de preşedinte de republică, abdică coroana şi deserlează de lu postul pe care ţara i l’a încredinţat.
(ir. O. 1‘eucescu
Berlin, 27 Februarie. — «Gazeta Germaniei de Nord» blameaza pe d. Delyanis pentru câ a comunicat ziarelor din Atena nişte informaţiunî pe cari i le-a dat ministru! Germaniei în mod verbal şi confidenţial, spre a ’l Înştiinţa ca o schimbare de cabinet nu va aduce nici o modificare în linia politică urmată de Anglia faţă cu Grecia.
Acest procedeu al D-)uI Delyanis, adaogă foaia berlineza, li va ridica or ce confienţă a puterilor, şi va fi causa pentru care Grecia va pierde simpatiile celor l'alte cabinete.
Berlin, 27 Februarie. — La ultimul ba) al Curţii, împăratul a căzut şi şi-a contusionat şoldul stâng. Contusiunea nu presintă nici o gravitate. Cu toate acestea împăratul va fi obligat să se odihnească.
I'aris, 27 Februarie. — Camera deputaţilor a aprobat prin 459 voturi, contra 29, tratatul cu Madagascar.
Yiena, 28 Februarie. —Se comunică din Atena ziarului «Noua Presă Liberă» ca cabinetul Delyanis e hotărât a’şi da demisiunea.
D. Tricupis ar relua puterea.
Berlin, 28 Februarie.— Camera Seniorilor a adoptai prin 108 voturi contra 13 o moţiune a d-luî Dernburg, ce promite de a sprijini pe guvern In acţiunea sa, faţă cu provinciile poloneze.
O propunere a prinţului Radzivil, cure Invită Camera să treacă la or-
dinea zilei asupra moţiunii lui Dernburg a fost respinsa.
Prinţul Bismark, fiind uşor indispus nu asista la şedinţă.
Solia, 1 Martie. — Termenul fixat pentru armistiţiu expirând, si cu toate concesiunile ec a fn-eut Bulgaria, Serbia, departe «le a voi se încheie o pace onorabila pentru cele dona tari, dîn-du-se In nişte demonstraţiuni militare de-a lungul graniţei principatului, guvernul a dat ordinul de a îndrepta spre Solia toate trupele Rumeliei.
Prinţul Alexandru se întoarce si el, pentru a merge se ia comanda trupelor la 'fruntarii.
0 PROPUNERE
Cu ocasia răspunsului la mesagiul tronului, d. Mârzescu vroi seobţie câte-va explicaţii de la guvern, relativ la ex-pulsaţl Ş> la modul cum fu aplicată legea de la 1881.
Guvernul Închise gura d-lui Mârzescu
sub cuvânt........că această ceslitme
nu să poate discula cu ocasia răspunsului la mosagiul tronului.
Mal tn urma d. Al. şi Nicolae Giurcu cerură prin petiţie ca decretul de ex-pulsiune, întru cât li priveşte pe dânşii, să fie revocat.
I). Mârzescu vroi cu aceasta ocasie să ceară explicaţii de la guvern.
Guvernul ensă îi închise gura .... refusând pur şi simplu să dea veri-co explicaţie; şi Prinţul Dimitrie Ghika închise discuţiunea Înainte d'a 11 deschisa.
Văzând aceasta, d. Mârzescu adresă o interpelare guvernului «pentru modul ilegal, anticonstituţional şi antinaţional» cum a fost aplicată legea de la 1881.
Pentru a treia oară i să refusă ori ce explicaţie. De asta dala guvernul nu primi să răspunzft ia interpelarea d-lui
Mârzescu.......fiind ca ea avea mai
mult aparenţa unul act de ucusaţie de cât a unei interpelări.
Atunci d. Mârzescu adresă guvernului următoarea simpla interpelare: «Interpelez pe d. preşedinte nl consiliului pentru modul cum a aplicat guvernul legea din 1881.»
La aceasta d. Brâtianu refusă pur şi I simplu să respundă la interpelare.
Ce să mai zicem noi după îndrasne-ţele declaraţiuui ala preşedintelui consiliului? Să arătăm M. S. Regelui câ numai trăim sub un regim parlamentar? La ce ur sluji aceasta? M. S. Regele pricepe ast-fel regimul parlamentar. M. S. Regele pretinde că aceasta e practica sincera şi oneslu a regimului represenlativ.
Să discutăm cu ziarele guvernamentale? Ele sunt de rea credinţă, ele sunt plătite ca să minţă.
Propunem dar un lucru: să se supue caşul la ori-ce juriu, la ort-ce comisiu-ne, la ori-ce arbitragiu, la ori-ce tribunal de jurisconsulţi, de profesori de drept constituţional, de bărbaţi de stat, din ori-ce ţară din lume. Să se puc la dispoziţia lor toate piesele procesului şi primim consecinţele verdictului care va proba ori că M. S. şi guvernul seu falşitica regimul parlamentar, ori ca noi suntem nişte calomniatori.
LMRLUREA FLBLICA A 0F0S1TD
Reproducem după Buciumul Vilcei următorul articol care ne arată in ce mod a fost primită prin judeţe vestea unei întruniri publice.
Confratele nostru de la Vâlcea ne a-duce plăcuta ştire că judeţul Vâlcea va fi bine represintat la întrunirea de Duminecă şi ca mulţi din amicii noştri, din acea localitate, ţine a lua parte la manifestaţia oposiţie!. Ar fi bine ca şi celelalte judeţe să urmeze exemplul dat de judeţul Vâlcea.
«Epoca» de la... Februarie ne aduce
in veselit narea ştire că în sfirşit se va ţine in curând prima întrunire, jjiiv blică a oposiţie] unite. £ J jl ‘O*
Felicităm călduros pe şefii oposiţii pentru că au dat mult doritul semnal de luptă.
Dacă Întrunirile publice nu pot şi nici nu treime să fie singurul mijloc pentru a ajunge la răsturnarea eo-leclivilăţei, nu e mai puţin adevărat că ele pregătesc, înlesnesc şi fac cu putinţă, preparând opinia publica, întrebuinţarea altor mijloace mai e-nergice şi mai decisive. Nu credem însă să fie trebuinţă de a împinge lucrurile prea departe. Atât M. S. Regele cât şi prietinii sei. dd. Bră-tianu şi Carada, au arătat in deso rînduri eă sunt prea puţin curagioşl pentru n înfrunta o opinie publică iritată, preparată de resistenţă şi la nevoe in stare să treacă şi dincolo de aşa zisa resistenţă legala ; căci dacă aii recurs la violenţe, la Orfeu şi la Bosel, este că ştiau că no surprind ne preparaţi şi ne hotărîţl. Alt-fel ori cât ar fi de răbdător Românul, totuşi cu represiunile violente, un guvern culpabil, nu poate s’o ducă multă vreme: Nici veacul in care trăim, nici ţara noastră nu pot suferi îndelung un asemenea regim. Arestările, persecuţiile, sângele vărsat, cu un cuvânt teroarea, n’au putut nici odată scăpa do peire un guvern condamnat prin faptele sale şi prin propria sa putreziciune. Şi afară do aceste mijloace, nu vedem cu ce s’ar mai putea susţine d. I. Brâtianu faţă cu ţara deşteptată şi luminată.
Sa căutăm numai să alergăm cât mai mulţi şi din toate părţile la întrunirile proiectate. Intru cât priveşte judeţul nostru, suntem siguri ca va ţine să fie bine representat la acest început de luptă, cu atât mai mult, cu cât ni se spune ca va lua cuvântul şi vechiul şi iubitul repre-sentanlal judeţului nostru d. Alcc-sandru Lahovari, care de sigur ne ar fi representat şi azi în parlament dacă partidul liberal-conservator nu s’ar fi abţinut de la alegeri.
PARTEA ESTERIOARÂ
Germania.—Berlin, 20 Fnbruarie. —Astâ-zT, a cincca zi de când se discuta proiectul de lege contra Polonilor, s'a întîmplut un incident prea interesant. Deputatul conservator Meyer-Ornswal-de a combătut cu vehemenţa politica lui Bismark faţă cu Polonii şi a zis, Intre altele, ca nici odată nu va putea ierta cancelarului, care a declarat lu discursul sâfi, câ nu dă nici o para pe promisiunile regelui Friedrich Wilhelm III. Aşa nu se vorbeşte despre cuvintele regilor. Ş'apoi Polonii au stat liniştiţi de la 1849 încoaci; este adevărat, ca ei visează Încă despre restabilirea statului polon, dar nu se fac legi contra unor visuri.—Centrul şi Stânga au a-plaudat viu aceste cuvinte, pe când conservatorii le-au desaprobat şi de a-ceu Meyer a declarat iu plină şedinţa, că părăseşte partida conservatoare.— Deputatul Stablewski a fost chemat la ordine, pentru câ a strigat; Meyer e brav; cei-l-alţi conservatori sunt laşi 1
Rusia. — Petersburg, 2G!Febraarie. In cercurile guvernamentale ruseşti se speră, câ atât negocierile din Bucureşti cât şi mersul lucrărilor din Atena, vor ajunge la un resultat bun. — Publicarea manifestului prinţului Karageorge-vici se ponsiderâ ca o demonstraţie fură însemnătate din partea panslaviş-tilor. Rusia nu va pune obstacole Iul Karageorgevici, dar de la această ali-tudiue pînâ la uu sprijin direct este o distanţa mare şi guvernul rusesc nu poate fi acuzat de asemeni agitaţiuni, mai puţin intr'un mornint, când lucreză pentru înlăturarea tuturor dificultăţilor
www.dacoromanica.ro

o
la (Jrient chiar cn nesocotirea intereselor salo naţionale. Tot aşa de neîntemeiate sunt atacurile panslaviste contra alianţei celor trei împăraţi. Alianţa e de natură curat profilactică şi are de scop pacea ; despre guvernul rusesc se poate asigura, că e decis a lucra tn a-«cest sens. căuUtnd mai ales să Împace elementele antagoniste din peninsula balcanica.
Tu ret iu—Constant inopot, 26 Februarie.— Poarta aşteaptă cu nerăbdare decisinnea puterilor asupra aranjamentului turco bulgar şi în alele din urmă a făcut noul demersuri spre u grăbi această dccisiuue. Dupe ce Sultanul a consimţit să se înlăture din comenţiuue clausa relativa la contingentul militar bulgar, nu mai exist diferenţe de principiu şi e vorba aproape esetusiv de cesliuni de metoda şi forma. Unele puteri ar fi de părere, ca ar II de ajuns se se exprime acum In termeni generali asentimentul la con-venţiunea modificată, dar sancţiunea formala să se facă numai atunci, cănd se vor fi cercetat şi resolvat toate a-mânunteie orga nisării celei noul a Ru-meliei Orientale şi a Bulgariei de către comisiunea Însărcinată cu aceasta. Un alt grup de puteri pledează însă ca să se termine afacerea căt mai curând, căci nar fi bine să se aştepte resultatele comisiunii internaţionale spre a se pune capăt crizei. Şi Poarta este pentru această metoda din urmă, crezând ca numai o soluţiune definitivă a ces-tiuniî Unirii poale restabili liniştea In peninsulă, pe când o Irâgânire a lucrurilor ar putea lesne avea consecinţe neplăcute.
Scuturi d'Albania, 26 (Februarie.— Pentru diviziunea de aici au sosit Însemnate cantităţi de muniţiunl şi provizii Diu partea muntenegreană se a-şează baterii spre Sculări.
Aă sosit din nou 15 familii de emigranţi mahomedani din Dulcigno, cari s'au p'âns la Assitn-paşa ca afl fost siliţi să subscrie o Idrtie, prin care autorităţile muntenegrene Îşi lua dreptul de a vinde moşiile lor, dacă nu le vor fi vândut ei tn termen de trei săptămâni.
Serbia. — Belgrad, 20 Februarie.— Ministrul preşedinte (laraşauin a declarat represeutantulul Turciei, că Serbia nu poale accepta propunerea turcească, pentru ca guvernul şerb a făeuldeja o propunere, ce corespunde dorinţelor marilor puteri de a se încheia pacea cât mai curând şi că Serbia, după ce şi-u comunicat puterilor propunerea, din consideraţi une către densele nu poate accepta o modificare, până ce nu se vor II pronunţat puterile In privinţa acesta.
ţio»-elf» sale scrieri arheologice asupra României.
—	U. G. Virililescu, actual institutor pro-visdrifi la clasa FII de la şcoala primară de băeţl No. 2 din Ploescl. este numit definitiv tn postul stă.
—	Se aprobă votul consiliului judeţian al judeţului R.-Sărat din şedinţa de la 19 Oelombre I885, sesiunea ordinară, să se facă un viriment de foml tu budgetul drumurilor pe exerciţiul financiar ţ885—188t<, luându-se lei 15.885, bani 96 de la aloca-ţiunea cap. II, $ t, art. 9, «pentru oonstruc-ţiuni de şosele judeţiane şi poduri.» şi s(-se Înscrie la aceeaşi alocaţiune art. II, «cheltucli extraordinare şi restituiri de reţineri,» pentru ca st se ordonanţeze plăţile, cari aft fost ordonanţate Iu exerciţiul anterior 1881—1885, şi nu s’aă achitai, fiind exerciţiul închis.
—	Se tncuviinţeazâ a se deschide pe seama budgetului datoriei publice pe exerciţiul 1885—1886 un credit extraordinar de lei 3.85Î. bani (15, pentru acoperirea rliel-tuelilor oeasionubî cu plata cupoanelor rentei 5 0 0 din 1882 pe semestrul de Oc-tombre 1881 şi Aprilie 1885.
—	Tariful şi reglement ut telegrafic a-doptaţ la Conferinţa telegrafică internaţională, tntrunilă la Berlin tn Seplenibrc 1885, se aprobă.
Guvernul esteautorisat ca, pe basa a-cestul reglement, st Încheie la necesitate nrangiamenta speciale cu adminislraţiele telegrafelor din Statele vecine;
—	Se acortlft d-nei .\na«Costescu , soţia defunctului Oeorge Costescu din Urhea Piteşti şi minorilor sti Iii, un ajutor viager de 00 lei pe lună.
—	Se acordă d-tul Guslav Nether din comuna Ttrgul-Burdugenl, judeţul Botoşani, împământenii ea.
—	Se recunoaşte calitatea de cetăţean român d-lul Nicolac Adani Cugiac, român diu Macedonia.
—	Se recunoaşte calitatea de cetăţean român <1-1 ufNicolaeVurosdin comuna Iaşi, judeţul laşi.
—	Se acordă calitatea de cetăţean român d-lul losefHaekonseiilnerdinoraşulCâmpu-Lung, judeţul Muscel.
—	Se recunoaşte calitatea de cetăţean român d-lul Constantin Pelrides din comuna Frumuşica, judeţul Ialomiţa.
—Se recunoaşte calitatea de cetăţean român d-lul George R. Bordeanu diu oraşul Buzefj.
—Se acordă d-lul doctor Edvin Baroni din comuna BacăQ, împământenirea cu dispensă de stugiă.
Se recunoaşte d-lul Teodor D. Ricioladin comuna Greţeşll-Sinteştl, judeţul Ilfov, calitatea de cetăţean român.
—1). Ucmelrie Pop, actualul ţiilor de registre de la casa creditului agricol din judeţul Argeş, se înaintează tn postul deso-crelar-complahil la casa creditului agricol din judeţul Râmaicu-Sâral, tu locul d-lul Novac, transferat.
—D. Yoinen Paraschivescu s‘a numit, la casieria judeţului Brăila, in funcţiunea de copist, tn locul d-lui Ştefan 1. bumilres-cu, decedat.
DECRETE
—	I). Al. M. Niculau, licenţiat tn drept,
este numit sub-prefecl la plasa Şerbăneşti diu judeţul. Olt, tn locul d-lul I. Manolcscu care rămâne în disponibilitate.
— Se acordă d-lul doctor C. Shuchliardt medalia liene-merenli clasa I, pentru pre-
FOIŢA ZIARULUI «EPOCA».
20
ARY ECILAW '
REGELE TESALIEI
(Urmare)
Când nici un sgomot nu se mai auzi, când o tăcere inorinântulâ acoperi cu aripefe ei de plumb Întreaga casă,când toţi păreau că doarme, afară de acei ce păzeau cadavrul, Mineleko plecase inspecteze, să vază dacă oamenii şi lucrurile sunt la locul lor. El cercetă prin toate colţurile, prin toate camarile, puse pretutindeni zăvoarele, sgudui toute uşile spre a se Încredinţa dacă slut bine închise şi se convinse în sflr-şit că din aceasta parte nu poate sfi se teamă.
La fie care din acele porţi principale era pusă câte o santinela de către comisarul poliţiei. Servitorii caucasiani al prinţului vorbeau Încet cu ei.
Portiţa gradinei, care, din cauza po-ziţiunei el, era mai proprie* pentru o visita clandestină, era păzită de doi voinici tartari foarte devotaţi şi, pentru mal multa siguranţă, se lasase liber Iu parc marele şi frumosul câine Nero, care preţuia mult mai mult pentru pază de cât cei doi giganţi.
CRONICA
O spatulura ilr rufe culeelivistc.
Mulţi s'aă mirat, cum o situaţiune atât de încordata, ca acea ce fusese creata prin incidentul Brătiunu-Leca, a avut o soluţiune atât de grabnică şi de pacinică.
Dupe toate aceste precauţiuni, luate atât de poliţie cât şi de prinţul de Mineleko, acesta intra în camera sa cure era faţă în faţă cu aceia a femei sule. Totul era liniştit şi nici o lumină nu licărea nicăcri. Numai In odaia în care era mortul ardea câte-va mari lumânări de ceară, ca într'o biserică. Vusili şi cele doua sau trei femeicaucasieue staii în genuchi, în faţa unor icoane ruseşti, şi păzeau cadavrul recitând fel de fel de rugăciuni ortodoxe.
Intrând In camera sa, prinţul stinse lampa, pentru ca Nadjeska Ivanowna să'l creadă adormit şi se lie ast-fel mai sigura, mai liniştită, dacă în adevăr ea era tn înţelegere cu omul ce a venit erl noapte şi pe care de sigur II aştepta şi astă seara.
In camera princcsei lotul părea aprofundat într'un desăvârşit Întuneric şi linişte. Mineloko ofta uşurător crezând ca ea se odihneşte; de sigur, gelosia sa, care '1 făcea atât de nenorocit, îl înşelă!
In adevar oare Nadjeska Ivanowna nu ştia nimic despre cele petrecute în noaptea trecuta? Bar acele pete roşii de pe marmură, dar acele pete de sânge, ce însemnează ele oare? De ce oare închipuirile femei sule asjpra modului omorârei lui Kassan u'ar fi adevărate? Acest om, care s’a furişai în grădină şi care a omorât pe Kassan, poate foarte bine să fi fost un pungaş care a fost momit crezând cu va găsi ceva de furat. Nenorocitul Kassan probabil a prins de veste şi pungaşul, cum foarte
EPOCA — ÎS FEBRUARIE
Se zicea : Nu «e poale ca Leca care sta dârz In faţa lui Rratianu. să'şî li plecat capul aşa ne tam ne sam, mai ales dupe cuvintele ce’i fuseseră adresate de Stâtescu şi răspunsul pe care II dăduse Generalul. Mulţi ziceau : Bră-tinnu ş'a găsit Bacăul, alţii: Leca şa găsit momeşti
In fine se făeeart tot felul de comentarii. Noi cari ştim că de multe-ori lucruri mici provoacă evenimente mari, am căutat să aflam adevăratul adevăr asupra împâcăciunei şi iala ce am descoperit :
Să vede ca d-1 Stâtescu ar fi scris îndârjitului preşedinte, o scrisoare redi-geată cam în acest sens :
D-lc General
Ştii că sunt cam bolnav, sistemul meu nervos e foarte sdruncinat; dinţii mai ales mă muncesc inlr’un mod grozav şi n ani încredere tn danlişli. Vei înţelege dar iritaţiunea care mă cuprinsese tn şedinţa de la Senat.
M'a luat gura pe d’inainte şi ’ţi-am zis lucruri supărătoare. D-l Rratianu e supărat pe mine d'ntuncl.
Dar nu cred că nişte cuvinte trecătoare, ca ambiţios vulgar, trădător şi alte asemenea, se poată provoca o neînţelegere serioasă Intre douî bărbaţi serioşi. Mai ales cil şi d-la ’ţi-ai vărsat focul. Poate ai uitat cuvintele pe care le-ai zis când al plecat din Senat. Dacă nu mă înşel al zis: mişei! Vet conveni cu mine că espresiunea nu e tocmai parlamentara nici frăţească.
Dar ce să mai amintesc lucruri trecute.
îmi pare răă, scumpe generale, de cele ce s'aiî petrecut. Vino iar Intre noi, te vom primi cum meriţi. Vino! Sfi nu rlză ciocoii de noi.
Al D-tale frate In Ion Brăliano,
Eugenie Stâtescu.
Răspunsul Preşedintelui:
Stimabile Domn Stâtescu,
Am primit cu plăcere scrisoarea d-lale. Şi oii sunt bolnav. Rău al făcut că m’ai crezut supărat. Pare ca eu nu ştiu că pe voi advocaţii vă ea gura pe dinainte şi că vorbiţi verzi şi uscate. Am cetit cele ce ai spus în Cameră şi mă consider satisfăcut.
Dacă am Iun tn serios fie-care cuvânt mal gros, ce no zicem unul altuia, n’ar mai li linişte între noi. Noi democraţii aşa suntem: noi ne porcaim, tot noi ne Împăcăm. Mai am o mică afacere de regulat la Bacău cu uu ovreiă. După asta voiu veni la Bucureşti şi ne vom înţelege. Nu mi aduc aminte să fi zis : mişei. lini pare ca am zis: ticăloşi şi ca am tras o înjurătură mal zdravănă. Ştii, aşa de glumă
Al tăi! frăţior,
Lecca.
INFORMATIUNI
Azi la 3 ore se va întruni din nou conferinţa de pace.
In urma ştirilor Împăciuitoare din zilele din urmă am fost supriuşî azi prin o depeşe diu Sofia,din cele mal grave, depeşa se poate ceti mai sus. Ştirile ce ne aduce acea telegramă, dacă s’ar adever; ar fi de natură se compromită resultatul fericit obţinut dupe atâtea stăruinţe In ultimile zile.
bine 'şi închipue princesa, ’l-a omorât, de frica ca nu cumva să strige şi ast-fel să lie prins.
Deja mai multe furturi safi comis de câl-va timp In Capitala. Nu uu trecut de cât două luni de când ambasada I-liriei a fost jefuită...
Ast-fel se gândea Mineleko, dar în urma reflecta: nimic însă nu ne-a lipsit, nimic nu a fost spart în casă, o-mul care 'l-a văzul el fugind n'avea nimic care să’l asemene cu un hoţ. Dupe aceste gândiri el să puse să asculte la uşea soţiei sale, dar nu auzi nimic.
Fiind cu lampa stinsa şi îmbrăcat, Mineleko se aruncă într'un fotoliu. Timpul Ireceafoarte anevoie pentru el şi de şi obosit,el nu se laşa să fie prins de somn şi pândea, asculta necontenit.
De şi era primăvară, serile eraă reci, trebuia niţel foc. Cu toate acestea In odaia lui Mineleko era frig, căci focul făcut se stinsese. Pe lângă frig, era şi Întuneric, nu lumina de cât o mică candelă, care aruncând lumina sa slaba a-supra obiectelor din casă le da o formă fantastică. Nici cel mal mic sgomot nu se auzea. în acest oraş mic era absolut necunoscut sgomotul slradelor mari din oraşele Europei. Aci, la această oră, uruitul trăsurilor, paşti oamenilor ce au Întârziat nu se auziau nici odată noaptea. Aci, nimic, nimic absolut, nu turbura liniştea burghezilor tesalieni.
Io această lugubra tăcere se auzi sunând clopotul vechiului castel. Un-spre zece lovituri,depărtate egal între ele, întrerupse tăcerea nopţi, în urmă totul
S'nr putea însă, ca această ştire se nu fie de cât un mijloc dacă nu o manoperă Întrebuinţată la ultimul moment, pentru a produce o presiune asupra plenipotenţiarilor şerbi în momentul d’a iscăli tratatul de pace.
X
Generalul Gatargi. sosind numai astă-seară cu fiica şi sora sa d-na Olga Mavrogheni . tmorinentarea d-neî Elena Catargi va avea loc numai mâine.
X
Ni se comunică, zice Drapelul Severinean, că de astă-dată d-nul Prefect Ghclmegeanu, este decis a'şî da demisiunea. Causa ar fi neînţelegeri încordate, ce ar esistă Intre Vizir şi d-nul Ministru al Domeniilor, pentru numărul vieţuitorilor ce an a fi primiţi in Ocoalele cari se construesc la capătul oraşiului
*
D. G. Mârzescu a plecat aseară la Iaşi, din causa unui doliu In familia sa.
x
Aseară aproape lot satul Pante,i-mon, a ars. Aproape 40 de case nu fost distruse.
x
Generalul G. Anghelescu, a plecat aseară la Graiova.
x
Consiliul comunal se va Întruni mâine seară ; la ordinea zilei e ceşti unea expropriaţii! nelor.
x
D. Roberth profesor de magnetism şi rivalul faimosului Cumberland, a sosit in capitală, unde va da mai multe representaţil.
X
La ministerul domeniilor se lucrează la rcorganisarea serviciului statistic. Sc zice că actualul oficiu central va li desfiinţat, creându-se un biurou la actuala secţiune a n-gricultureî, care va deveni în loc de simplă secţiune o direcţiune.
X
Procesul soţilor Miulescu va veni înaintea Curţii cu juraţi la 3 Martie.
Aeusaţia va fi susţinută de d. procure r-ge ne ral Populeanu, iar curtea va fi presidatăde d. Poenaru-Iîordea.
X
In urina respingeri unor articole a legii timbrului de către comitetul delegaţilor Senatului, d Brâtianu a dat rendez-vous delegaţilor în şedinţa publică fiind hotârît d-sa a susţine legea, fără nici o modificare şi a lua cuvântul pentru aşi sprijini proiectul.
X
recăzu în liniştea de mai ’nainte. O orâ trecu, o alia, şi tăcerea domnea fără să fie întreruptă.
De sigur Mineleko s’a Înşelat, nimic neobicinuit nu se va petrece.
Nerăbdător, agitat, prinţul simţea că va tnebuni duca va mai sta ast-fel în camera sa. Deja de urât părea că nu mai putea respira.
In palatul ambasadorului Caucasulul era un mare salon In care d-na de Mineleko desemna. Ea avea un mare talent pentru pictură. Ei bine, în acest a-telier, care era mult mai mare şi inai aerisit de cât cele-alţe, Mineleko se ho-tarâ să se ducă, căci numuî aci el putea să se plimbe, de colo până colo,fără să deştepte pe femeia sa pe care o credea că doarme.
încălţat cu nişte papuci de pânza el se duse încet, tncet, condus fiind de o mică lampă care abeu lumina.
Dibuind, sosi In sfârşit în atelier. A-cesl mare salon ocupa Întreg fundul e-lajulut al R. Ajuns, Mineloko se simţi reînviat de acel frig plăcut care ’i acoperi fruntea lui arzândâ de gelosie. Era convins că nimeni nu ’1 putea găsi sau vedea aici şi că, prin urmare, el va putea a se plimba şi a se gândi dupe cum îi va placeu. încet, foarte încet, închise uşa. Înainte de a pune zăvorul el ascultă să vaza daca se aude ceva. Dar nu auzi nimic. In gradina, câinele de paza, Nero, lătra, ori de câte ori o frunză cadea. In casă însă nu se auzea nici cea mal mica mişcare. Totul era liniştit. In acest timp, el cu mâi-
www.dacoromanica.ro
Eri la 10 ore în sala facilităţi de
drept d. N. Uasilescu a făcut primul seu curs privitor la finanţe.
Un numeros publica venit se asculte pe distinsul conferenţiar; printre auditori, am remarcat pe dd. Dim. Sturza, Ion Galeuderu, C. Boe-rescu, A. Pascal etc.
X
Joi seara va avea toc la palat balul curţii. Se speră, zice «România liberă» că M. S. Regina va putea face o scurtă apariţie.
DINTR O ZI INTR ALTA
Conferinţa d-lul Vili. Popovlel.
Erl-seară, in sala Atheneului, d-l Po-povici, cu o dicţiune clară şi convingătoare, a vorbii despre rcsbelul de tarife, tn faţa unui public numeros.
Nu lipseau decât membrii comitetului Atheneului!
De şi conferinţa sa a tntitulat’o res-bel de tarife, totuşi d. PopovicI constată că avem a face cu un resbel universal e-conomic, resbel de moarte între stat şi stat, Intre provincie şi provincie !
D-sa tn studiul ce face, pleacă de la idein că. atât individul cât şi stalul, când face o lege, când scrie şi vorbeşte, trebuie să nu aibă In vedere nici trecutul nici viitorul ci numai presentul, cu o condiţiune 1nsă,ca ocnpându-ne depre-sent să avem o constanta pornire spre viitor, căcf alt-fol omenirea ar rămâne pe loc şi să profitam de experienţa trecutului.
Plecând de aci, trebuesă recunoaştem că Românii la Început şi-aiî croit şi ei nişte haine de porunceală, cari, de şi le venea bine, învechindu-se, a trebuit să le schimbe cu altele. Hainele vechi sunt legea Iul Caraqea şi regulamentul organic.
Aceste legi trebuiaQ schimbate, căci multe barbarii, contrarii timpului, eraă cuprinse în ele. Aşa prin ele se prevedea pedeapsa cu moarte, tortura, dreptul de moştenire numai al băe-ţilor şi aceştia numai fiind ortodoxl, fiul era obligat şă plătească datoriele făcute de tatăl, dorobanţul care împlinea dările trebuia să fie întreţinut, atât el cât şi calul, până când contribuabil putea plăti etc.
Da, trebuia să scăpăm de aceste barbarii dar haina nouă, cu cari le-am Înlocuit, în loc s'o luam iarăşi pe porunceală, ca să ne vie bine, am luat'o făcută gata din străinătate ! In loc să Începem zidirea edificiului nostru social de la temelie, noi am început cu acoperişul ! Convingându- ne de a-ceste lucruri trebuie să ne întrebăm : de ce popoarele dispărute aQ pierit ? A fost numai o fatalitate fără cauze ? Nu. Popoarele cum îşi aştern aşa se culcă şi noi, mal cu seamă, trebuie să tragem profit din istoria acestor popoare.
Cu toate acestea, dacă lu vieaţa internă am făcut greşeli, şi multe am făcut, nu sunt aşa de grave, căci ele mai curlnd sau mai târziu se pol re-
nele la spate, cu capul plecat, absorbit cu desăvârşire în cugetările sale, se plimba. Ori ce întâlnea în această o-daie îi reamintea pe aceea pe care el o iubea, şi care ’1 făcea nebun de gelosie atâta timp cât cl nu putea scăpa de credinţa că Regele a venit în acea seară.
Divanurile, scaunele, paletele, picturile pe jumataLe terminate: lotul părea îmbibai de persoana ei!... 0 pânza mal mai mare do cât cele alte, întoarsa cu faţa spre zid, ii atrase atenţiunea. El se apropie să vază ce e desemnat pe ea. 0 Întoarce şi apropiind lampa ce o avea. de ea, văzu pe Rege desemnat în mare uniformă. Mineleko, ca şi Mac-beht, văzând spectrul lu) Banco, scoase un ţipăt/
— El, tot d auna el! A venit aşa dar să poseze ei singur aici. fără ca eu să ştiu!.... Ca şi tot d'auna, el şi acum se înşela, de oare ce acest portret, Nadjeska Ivanowna II făcea dupe o fotografie, şi acest desemn ea ’l destinase pentru a fi dat prezent Ia cununia prin-cesel Augusta.
Găsind aceasta fotografie, Mineleko văzu cât de caraghioasă îi fu bănuiala şi ’şi muşcă buzele. Dacă ’l-ar li auzit Nadjeska lvanowa! In turburarea sa el nu observă ca o mică uşa laterala a atelierului era deschisă. El erea atât de absorbit de contemplarea furioasa a a-cestui tablou, în câtjel îl vedea executat mai multţcu inima de câtţcu penelul,şi în acest timp nici nu auzea sgomotul unor paşi ce încet, încet soseau până la el.
(Va urma).
EPOCA 1$ FEREC ARTE
3
para, pe râuri greşelele ce le-am făcut in relaftele internaţionale, pot se aibă pentru (ară drsast roase efecte, cu atât mai mult cu cât o dată făcute sunt foarte yren de a mai fi îndreptate7
După acestea, d-l PopovicI arată, citând ideia de pace perpetuă, cum teoria e departe de a fi asemenea cu practica In domeniul politic. El bine, d-sa găseşte acelaş lucru şi In domeniul economic : e foarte huna ideia /?'-berului-schimb, să den D-zeii să ajungem ca toate ţările s'o respecte, es-clamă conferenţiarul, dar pentru ţările cart vorsăaiba industrie ea nu se poate practica.
Şi ţările trebuesc să lupte penjju crearea industriet. căci industria crenza oament avuţi şi prin urmare independenţi.
Intre individul care produce şi umanitatea pentru care se produce există un intermediar: naţiunea.
Cine nu poate concepe familia, molecula naţiune!, nu poate concepe naţiunea, molecula umanităţei. De la iubirea familiei, a naţiune!, se trece la iubirea umanităţei care este un progres moral, cu toate acestea, tot d-l PopovicI se Întreabă: oare cine iubeşte prea mulţi (adică umanitatea), iubeşte po cineva?....
Trebue să fugim de cosmopolitism, Îndeamnă pe români d-l PopovicI. De şi individul sc sacrifică dese-orl pentru binele societaţei, naţiunea nu se sacrifică şi nici nu trebue să se sacrifice pentru umanitate. Să piară mai bine acela care ar voi să sacrifice România pentru ideia abstractă a uma-nitaţei.
Dupe acest blestem,care nu putea să nu fie acoperit de aplausele inteligentului auditor, d-l Popovici arată că nici nu poate exista cosmopolitism (as-tâ-zl) căci Intre naţiuni,ca şi Intre indivizi, se bat In capete interesele contrarii.
Pentru interesele lor statele pun tarife vamale cari intră !n lupta cu tarifele altor state, luptă care, pentru a nu deveni crâncenă, se aplanează prin convenţiunî.
Taxarea grea a mărfurilor streine Însemnează protecţiunea industriei naţionale, şi această idee s’a născut odaia cu industria.
D. Popovici face istoricul liberului schimb şi al prolecţionismulul şi arata, Intemeiudu-se pe istoria economică a popoarelor, că In toate statele oamenii de guvern au respins teoria liberului schimb, ca toate statele industriale, a-farâ de Germania, 'şi datoreşte marea desvoltare a Industrii numai protecţio-ni sinului, In Germania Insa, întâia a pătruns cultura din care a născut industria (?) pe când In toate cele alte state după desvoltarea industriei, prin protocţionism, a venit cultura. Tot istoria ne probează că Înainte de realizarea idealului politic al ţărilor: unitatea naţională, —industria nu s'a putut desvolta...
D. Popovici conchide ast-fel:
Unde nu găsim unitatea naţională nu găsim progrese economice.
Ţările agricole nu pot prospera fără industrie.
Ţările primitive n'au ce prolege.
Ţările ajunse la un grad oare-care de desvoltare, trebue să’şl proleagâ industria, până va ajunge la apogeu, când numai liberul schimb li este favorabil.
Terminând d. Popovici se Întreabă :
Ce suntem şi unde o să ajungem cu situaţiunea In care ne găsim ?
Agricultura este copleşită de datorii; proprietăţile sunt ipotecate la creditul rural pentru 100 milioane.
Arendaşul caută să stoarcă şi ce iese şi ce nu iese din pâment;
Industria nu există;
Cultura agricolă primitivă;
Capitale nu exist;
Braţele sunt puţine şi rău obicinuite;
Competinţe/aplicaţiune, de loc;
Dcscuragiare pe toată linia In loc de stimul.
Acestea In năurttru.
In afară:
Produsele noastre agricole sunt bătute mai în toate pieţele ;
In loc se ne punem în relaţii prieteneşti cu puterile cari au nevoe de ceia ce producem noi, de cereale, ne-am legat cu Germania şi Auslro-Ungaria, ţări şi industriale şi agricole, cari ne avend trebuinţă de grânele noastre, ne dau produsele lor industriale foarte scump, de şi sunt făcute din materiele prime pe cari noi le dăm foarte eftin;
Convenţiele sunt făcute numai pentru ca noi să le ţinem......cel lalţi le
calcă ori de câte ori le convine;
Industria nu se poale naşte din cauza îngrozitoarei concurenţi slraine:
Comerciul şi societăţile comerciale sunt pe mâinile streinilor: în fio-care zi numele române sunt Înlocuite pe firme cu nume străine.
In faţa acestei situaţiunl trebue se ne întrebăm : Ce să facem ? Cum sâ scăpăm de a nu ne precipita In prăpastia cât re care mergem ?
La acestea promitea răspunde d. Po-povicî, In a doua conferinţă ce In curând o va ţi ne.
Itejmrter.
Proclamaţia prinţului Petru Karageorgevici
In zilele trecute am comunicat, ca Petru Carageorgevici a publicai în-tr’an ziar rusesc o proclamaţie. Textul ei este următorul :
Fraţilor Sârbi ! In zilele cele mal grele şi mal întunecoase ale Sârbiel am venit Înaintea voastră. La acest pas nu mă Îndeamnă prelenţiuni personale. Dupe moartea părintelui inefl am tăcut, căci ca nepot al lui Karageorgevici aş fi avut un drept să ve vorbesc. Nu-mi este crtat sâ mal tac, ca să nu mă blesteme spiritele moşului, ale părintelui şi ale eroilor, căzuţi pentru scumpa noastră patrie. Acum mâna asasinului a adus pe Serbia la marginea prăpastie!. Acum nu mai pot tacea -r văd, că acel cari au aruncat scumpa nonstra patrie până la abis, nici chiar după catastrofă nu vor să părăseascâdrumul cel periculos, prin care nu numai Serbia, ci lot poporul sârb e condamnat la peire. In-tr'un asemenea moment orl-ce Sârb ar merita imputări pentru indiferentismul săfi, ear nepotului lui Karageorgevici nu tt s'ar putea erta, dacă n'ar paşi înaintea poporului sSil, nu cu pretenţiile sale la tronul sârb, ce i se cuvine după drept, ci cu programa sa, ce ar scăpa poporul sârb din primejdia extremă. Gu profunda durere văd deja de mult, cum fatala domnie a regelui Milan vă. trage la marginea prăpastiel, tum vă desface de legăturile seculare ale rasei şi ale credinţei şi sapă nemilos temeliile solide, pe care trebue să se clădească Serbia şi fura care nu e posibila existenţa sa.
Toate astea se fac pentru scopuri individuale, egoiste ale nenorocitului mo-narch, căci el n’are inima pentru poporul său, el n’are rădăcini IntrTnsul„tl nu simte durerea lui, nu-1 pasă de fericirea lui, nici de viitorul lui. De mult privesc cu durere, cum Serbia este sistematic umilită, cum pe tronul el i se calcă In picioare constituţia, cum sc nesocotesc drepturile poporului cum se nimiceşte credinţa ortodoxă, această piatră unghiulară a naţionalităţii noastre, cum se deschid porţile Sârbiel co-rupţiunii, ce discompune spiritul naţional, cum geme poporul sub greutatea impş»sitelor, şi toate astea pentru interesele personale ale unui singur om, care-şl mânţine puterea cu baionete Îndreptate spre inima poporului... Am vă-t,lut, cum cel mai buni fii ai Serbiei su-fer în temniţe, care ar fi locul cel mai nimerit pentru asupritorii noştri; cum sunt goniţi ca nişte tâlhari şi siliţi 6â verse lacrimi, departe do patria lor, şi sâ mănânce pâinea amara a exilului. Toate astea le-am văijut şi tremur do viitorul scumpei noastre Serbie! Cu toate astea Insă am speranţa, ca geniul cel bun al porului sârb se va deştepta. Insă din nefericire,faţă cu situaţia umilitoare, In care e adusă Serbia, geniul Sârbismului şi-a acoperit faţa, pentru că poporul şerb n’a ferii pe geniul său de ruşinea cea mai teribilă: de perde-rea onoarei, care este mal scumpă de cât viaţa.
Asasinului, care se află pe tron, nu i-a fost destul sâ aducă peste poporul sârb toate nenorocirile anilor din urmă ; el a mal avut tndrăsneala sâ lovească tn faţa pe acest popor, sS facă a’i amuţi vocea onoarei şi a eroismului săd, a acelui eroism glorios de care am putut fi mândri faţă cu lumea, cu amicii şi duşmanii noştri. Asasinul a adus poporul până aci, silindu-t sâ degenereze tn-tr'un bastard al familiei popoarelor slave, sâ devie un Cain slav, se ridice mâna contra unui popor-frate, tn momentul cel mare şi sfînl, când acesta lupta pentru libertatea şi unirea sa. Şi poporul sârb a devenit un fraticid ! Mâna celui Atot-pulernic a impus o teribilă expiare fratelui ucigaş. Dar In acest cas pedeapsa meritată aşteaptă inca pe adevâralul autor al acestei calamităţi. Şi ea nu va întârzia sâ‘1 ajungă. Acâstă pedeapsă — ea e treaba voastră fraţilor ! Voi trebue să vă sculaţi ca un biciu
al lui Dumnedeti, care să gonească din mijlocul vostru pe autorul tuturor nenorocirilor, pe asasinul numelui şi o-noarei voastre...!
De voi depinde, frăţi or Sârbi, ca Serbia sâ se Inloarcă iarăşi pe calea adevărata, ca s' se însânâtoşeze de rănile grele ce i s'au adus. Dacă v'aş ve dea In prosper t .te, fraţilor Sârbi, nici odată nu v'aş fi pomenit de mine; din depărtare m'aş fi bucurat in fundul i-nimel de fericirea voastră şi nici-odatâ nu v'aş fi pomenit de drepturile mele; aceste drepturi ar sta îngropate sub prosperitatea voastră , sub fericirea voastră, căci n’aşdori sâ turbur cu niscai prelenţiuni mersul liniştit şi prosper al vieţii voastre. Şi acum cer drepturile moie nn pentru putere, ci pentru binele poporului. La aceasta mă determina Îndatorirea sflnta, ce 'ml impune calitatea meu de Sârb şi nepot al lui Karageorgevici. Este datoria mea să viQ In ajutorul poporului, pc care ’J văd pe marginea abisului.
Fraţilor Sârbi! Scăpaţi patria, cât mal e timpi Casa vi se dărimâ de sus...! Depărtaţi mâna, care o dărăpănă până ce n'a avut timp sâ sape cu totul temeliile sănătoase ale statului. Dacă aveţi trebuinţă de ajutorul med— vfi stau la disposiţia, nu atât pentru drepturile mele, cât tn basa îndatoririi mele ca Sârb şi nepot al lui Karageorgevici. Sâ ajutăm Sârbiel, ca să ajungă pe calea adevărată, pe care va deveni iaraşî razimul cel solid al Sârbismului şi speranţa Slavismului; ca să devie iarăşi patria bunilor gazde şi a eroilor, cu nestrămutata credinţă In dogmele şi tradiţiile părinţilor; ca obrazu’i să strălucească din nou înaintea lumii şi a popoarelor, precum de luminos a fost In dimineaţa învierii sale. Dumnezeu cu noi!
Geneva 1/13 Ianuarie 1886.
Petre Karageorgevici.
comuni; ijxiimmtt:
CAMERA
Şedinţa de Luni 17 Ianuarie 1886.
Şedinţa se deschide la ora 1 t 2 sub preşediuţa d-l ui Loca; de faţă 90 onorabili.
Se prelungeşte congediul d-lui Peşa-cov cu 0 zile, D-lui Iovitz se acordă unul de 15 zile.
D. Cămărăşescu cere de Iad. ministru de domenii ca sâ aducă o listă de toţi arendaşii statului cari datorase bani din arenda.
D. Oroveanu cere din nod actele privitoare la alegerea consiliului judeţean din R. Sărat.
D. ministru de justiţie roagă Camera ca să se ocupe imediat tn secţiuni cu legea pentru autentificarea actelor sub semnătura privată. D-sa mal cere votarea pensiunel d-l ui Al. Filitis şi altor vechi magistraţi.
D. Cozadini aminteşte că Adunarea a votat o propunere a d-lui AgaricI pentru a nu se vota nici o pensie până după votarea bugetelor.
D. ministru insistă ca să se facă o escepţie pentru aceste pensiuni şi să fie votate Înainte de bugete.
I). Cozadini ieclară că nu se împotriveşte dar atrage atenţia Camerei că mal sunt şi alte pensiuni cari or trebui votate precum aceea a văduvei căpitanului Păun. A fiilor dr. Davila etc,.
D. preşedinte spune că secţiunile se vor ocupa cu proiectele cerute de d. Stătescu.
Se votează fără discuţie proiectul de lege pentru reducerea la 6 a referenda-rilor Curţel de compturî.
Se dă citire proiectului de lege pentru a se declara spitalul Xenocrat de persoană civilă.
D. Disescu şi Al. Marghiloman cer a-mânarea sau retragerea acestui proiect de lege ca inutil.
D. ministru de finance, făclie Ionescu şi V. Lascăr cer votarea'imediatâ a proiectului.
Legea In total se votează cu 58 bile albe contra io negre.
D. Gr. Vulturescu cerea se pune imediat la ordinea zilei proiectul de lege prin care se declara societatea Ateneului de persoană morala.
I). ministru Nacu refuză această cerere, de oare ce d-l ministru Stătescu nu este faţă; primeşte însă ca sâ se puie la ordinea zilei pe a doua zi.
li. Tache lonessu cere, ca şi d-l Vulturescu. ca legea se sc discute imediat căci prezinţa d-lui Stătescu nu este absolut trebuincioasă.
Afară de aceasta, prin actualul pro-J iecl de lege să satisface tocmai obiec-
ţiimea ridicată In Senat acum un an, de către d-l Stătescu.
M. ministru Radu Mi ham spune că este o chestie de delicateţa ca să se aştepte ministrul justiţiei, Insa făgâdueşte câ legea va fi pusa mâine la ordinea zilei.
Propunerea d-lui ministru se primeşte.
D. Cerkez, raportor, citeşte proiectul de lege, pentru a se autoriza comuna Craiova ea să contracte un împrumut de un milion pentru a face mai multe îmbun&tăţiri.
D. Ştefan Reia cere amânarea acestui proiect până când va veni d-l ministru din naunlru ca să'i dea câte-va informa-ţiuni căci a văzut că Craiova este administrata Toarte rău.
D. IJisescu susţine votarea imediată a proiectului căci este făcut chiar de către d-l Brâtianu, ministrul de interne.
Apoi acest împrumut este absolut indispensabil Cniiovei, care se află Inlr'o stare deplorabilă şi mat Înapoiată de cât toate cele cele-l-alte oraşe din ţara Românească.
D. N. Romane seu spune că d-l Belu are In parlament tradiţia cuvintelor hazlii.
D. Relu. (Supărat) Cer cuvântul ! (Ilaritate)
D. Romanescu susţine ca Craiova este foarte bine administrată actualmente şi că ordinea a fost pusă în fina nciele sale; prin urmare cuvintele d-lui Belu n'au nici un teraeiu. Totuşi sc lnvoieşle şi d-sa la amânare dacă este nevoie de prezenţa d-lui prim-ministru.
D. Cerkez, raportorul, susţine şi d-sa legea.
1). Ştefan Relu e foarte supărat pe d. Romanescu, fiind că i'a calificat cuvintele de hazlii.
D-sa declară ca n’a voit săaluce pe actualul primar al Craiovet, dar spune ca este Stan Paţilu şi nu vrea să mal vază delapidlndu se milioane.
1). Romanescu. Asta e alt-ceva/
1). Relu. Lipon ! (Mare ilaritate, A-plause, zgomot),
Afară de aceasta un alt reprezentant al Craiovet, d. ministru Stolojianu, s’a pronunţat In contra acestui proiect de lege, prin urmare d-sa este în nedo-mirire şi aşteaptă venirea d-lui ministru de interne.
D. Ministru Radu Mihaî, roagă Camera că să nu voteze amânarea ci să preceadă imediat la votarea logei.
D-sa observă apoi d-l al Belu ca d-nu Stolojeanu nu s’a putut pronunţa în contra lege! şi că un proiect venit din partea guvernului şi mal ales a d-lui Bratianu, nu poate fi combătut de vreun membru al cabinetului, d-sa cere respingerea amânărel.
D. G. Chiţu, cere din potrivă de la Camera ca să primească propunerea de amânare piua la sosirea d-lui Prim ministru care a studiat foarte bine a-ceastă ceştiune şi care va putea du toate lămuririle cerule.
Propunerea de amânare se admite.
La ora 4 şedinţa se ridică.
Penel
SENATUL
Şedinţa de Luni I 7 Februarie 1886
Şedinţa se deschide la ora 2 sub pre-şedinţa Principelui D. Gr. Ghica.
Presorrţî Oi senatori.
Să acordă un concediu dd.Budiştianu şi Lupaşcu.
D. Variata. întreabă biuroul de ce nu s'a adus nici până acum Iu discuţia Senatului proiectul de lege asupra cumulului.
Urmează o mică discuţie la care iaQ parte mai mulţi cumularzi.
Principele D. Ghica, ce! cu musca pe căciulă Începe să vorbească, dar, deodată să adresează călre d-nu Varlam zicându’i: te rog nu rae mai fixa, căci 'mî perd cumpătul (mare ilaritate).
In fine termina spunând că proectul uu e îucă gata, căci trebue ca comisiu-nea să se înţeleagă cu guvernul asupra unor puncte.
P. Cusimir. Citeşte proiectul de lege prin care comuna Iaşi este aulorisala a încheia o nouă convenţie cu concesionarul pavagiului şi cu detenloril de o-bligaţiunl pentru prelungirea termenului de amortisare a restului datoriei până la anul iUOU.
Legea este susţinută de D. Leon Negrutzi, primarul laşului.
Pusă la vot să primeşte cu 03 contra i.
Să alege o comisiune de 7 membrii pentru pregătirea elementelor necesare tarifului autonom şi sunt aleşi dd. P. Aurel ian, C. Nanu, St. Be-chianu, Dr. Frumuşanu, NedelcovicI, Liteanu şi Obedeanu.
Sâ votează apoi indigenatele dd. I. Andrei Gaesl, Kailhauer şi Emanuel Scripschy.
La ora i Senatorii Irec în secţiuni.
II.™ l\F0RM\Tn
Se zise câ în aceiaşi zi când opo-siţia va ţine întrunirea sa, colectiviştii vor ţine o altă întrunire.
Se zice că d. general Haralambie nrede gând se se retragă din Cameră.
#
D. N. Fleva primarul Capitalei în urma unei anchete minuţioase a destituit pe mai mulţi agenţi ai poliţiei comunale.
0
Se zice că decretul numind pe d. general Angelescu ministru de res-bel va apare tocmai... dupe balul Curţel.
•
Se zice că d. general Berendei s’ar fi retras din comisiunea Ce a-vea se se ocupe cu fortificaţiile.
D. general Berendei era in contra ideii fortificării Bucureştilor fiind însă convins cu fortificaţiile s'ar fi făcut chiar iu contra voinţei sale, d-sa continuă a să ocupa cu fortifi-eaţiunile capitale!,
Acum în urmă trebuia se se re-snlve cest iu nea d’a se şti daca forli-ficnţiile vor fi făcute de guvernul nostru or de companii străine. D. Berendei era In contra companiilor străine. Se vede că asupra acestei cestiunî s’nu ivit neînţelegerile care vor determina depărtarea gen. Be-rendeî.
Secţiunile Gameriî au primit proiectul de lege pentru stabilirea monopolului chibriturilor, se crede că acest proiect va veni Miercuri In discuţie.
•
Comitetul curselor Jockey-Club a hotărlt se se facă anul acesta curse tn zioa de 18 Maiu.
•
Societatea studenţilor In medicina, va da un bal în sala băilor Eforiei de pe Bulevard.
•
Azi s’a ivit o grevă printre lucrătorii tipografi de la Independenţa Româna. Câţi-va lucrători cari au venit sâ’î înlocuiască au fost bătuţi de grevişti.
O
0 grupă de financiari austriac! şi francesi zice Românul a propus guvernului român se înfiinţeze o aşa numită «Regie cointeresee des Allu-mettes cn Roumanie,» în următoarele condiţiuni;
t) Guvernul primesc 42 la sută din venitul brut- 2) Preţul venzârei chibriturilor va fi pentru o cutie mică"?! centime, pentru una mare 10 centime. 3) Fa brice le actuale de chibrituri vor fi cumpărate pe seama Statului, care le va plăti cu banii depuşi de către concesionari ca cauţiune ; Ia cas de trebuinţă concesionarii vor avansa suma ce mai tre-buiesce, rămânând a se despăgubi din venitul monopolului. 4) Guvernul stabilesce minimul garanţiei. 5) Fabricele destinate pentru esport sunt libere de ori-ce dare şi nu sunt supuse la vămuire. 6) Conducătorii techniei şi comerciali pot fi streini, lucrătorii Insă nu pot fi de cât Români.
ULTIMA ORA
l.ondrn, 1 Martie.—Se amintii din Consl antinopol ziarului Daily News ea Poarta a fost informata despre' concentrară trupeloranstria-ce in Bosnia s; llerztegovina. Austria ar fi dispusa sa ocupe Serbia in caşul când ar isbueni o in-surectiune contra recelui Milan.
l ondra, 1 Martie.—Câte-va turburăm aO avut loc la Mancester In urma unui meetiug ţinnt de socialişti.
Berlin, i Martie.— Amiralul Knorr a sosii la Sidney cu o escadră de croa-sori.
Pesta, 1 Martie.—Noaptea trecută a luai foc lemnăria podului unei săli unde se dedea un Bal mascat. Un public numeros umplea sălile de dans. Din fericire toţi au putut scăpa fara sâ se întâmple nici un accident.
Causa incidentului nu este cunoscuta.
0°""UL1I.CIt. UflCAIlllil.SS
suplinirile pre lângă Curtea din Bucureşl, Îmbrăţişând cariera de advocat să însărcinează a pleda cum şi a face toate lucrările relative ia profesiunea.
Calea Rahovet No. 61.
www.dacoromanica.ro
: V — ■—*!£J*r,**J	' * ■-	,	'	,	. ' . .~ -
«K. o." , •	• hv» " -yr-iifr	j	L	.	»
EPOCA — ÎS FEBRUARIE
CASA DE SCHIMB
I. M. F E R M O
27,— STRADA LIPSCANI, 27—
cinsti ntc
/ H Februarie
i it i: s (
.V R'Uil» amortizabil» . . . I	9>*> 1 1 i
5- Renta prrpetn» ....	S3
0% Oblig, de stal		88 :u
t- Obbp. de st. drumn defer	
■>, Seis. func. rurale. . . .	103
î 5eris. tune. rurale . . .	8i'd 2
7 . Srris func. urbane . . .	99
(' , Scris Tune. urtKine . . .	
î>* Scris. func. rurale . . .	83
împrumutul comunal . .	71
Oblig. Osci pons. lei 10 dob.'	216
Împrumutul cu premie . . . Acţiuni bfincet nation . . .	1 2
	1112
Acţiuni «Dacia-Rom&nia » . .	271
• Naţională		
» Credit mobiliar . . .	-208
» Construetiunl. . . .	196
. Fabrica de bărtie . .	
Argint contra nur		IC. 1/4
Bilete de Banc* contra aur. .	lfi 1 1
Florin austriacl		
CURSUL DIX VIEXA Napoleonul		10.02
Ducatul		
ljise otomane		19.20 124 23
Rubla hârtie .......	
CURSUL DIX IIF.lt !.!.\	
Renta Am >rt		93 60 109.60
Oppeniicim. .......	
Obligaţiuni noul 8% C. F. R.	105.30
« i» r>% • » »	(01.30
Rabla hârtie		200. 93
CURSUL DE 1* \lt!S Renta Română		
Lose otomana.......	
Scliimli		
Paris 3 luni		100 1 '2
• la vedere 		
Londra 3 luni	 . la vedere	 Berlin 3 luni	 Vieua la vedere		
PUBLICITATEA
XXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXX
x	X
>
X
X
X X X X •X X
II1
DE
Limbile francese si englese
Preturi moderate
ZIARULUI
* i
EPOCA
. .
Strada Episcopiei, No. 3.
ANUNC1URI SI RECLAME
pe pagina a IV, linia 30 bani, anunciuri si reclame pe pagina III 2 lei linia.
; XXXXXXXXXXXX^XXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXJ
X
X
X
X
anunciuri
INSTITUI. METEOROLOGIC
di II
BUCUREŞTI
Bulctimul atmosferic de la 28 Februarie 1886
STAŢIUNI	Baroni	Temp.	Vent.		Starea
Bucuresci	763.0	-3.4	E	2	f. sen.
T.-Severin	763.6	. -3.4			p. nor.
Balota					
Slatina		-3.0		3	f. sen.
Oiurgiu	763.6	-4.1	NE	5	R
Constanta	764.8	-5.5	S w	2	nenin
Sulina	764.7	—4.1	N	4	T. sen.
Gatantz	764.7	-1.5	NEN	6	p. nor.
Umila	763 4	—0.6	N N IC	1	senin.
Roman	762.5	—0.8		2	
lira iova	746.6	—3.1		6	f. senin
MOŞII DE VÂNZARE
MOŞIA RIEA NOUA din judeţul Teleorman, plusa Teleorman, comuna Ilîea. Moşia are 200 slj. masa sau aproape 400 pogoane. Este de arendat a 200 galbeni şi se întinde până In bătătura celei de a Il-a staţie a căi ferate Costeşti-Turnu-Mâgurele.
Doritorii se pot adresa la D. Gr. G. Peucescu, str. Clemenţei No. 2, unde vor vedea planul şi vor lua orî-ce alte lămuriri.
Directorul Institutului, St. Vcpites.
Starea mărci la Constanta us-oara la Sulina liniştita.
PROPRIETATEA SILISEASCA din
judeţul Teleo"man—Gară la 5 minute depărtare.—A se adresa la d-na Elisa CÎironidi, strada Intrarea Ro-sntti Nr. 5.
llilîi I l)E_.\ R E \!) \ T
Chiar de nemn moşia Podu Gros din districtul Mehedinţi, nvănd făcute semănăturile de toamnă.* Doritorii se pot adresa In Bucureşti, strada Brezoianu No. 51 în toate zilele pină la amiazi.
Se a rentează o moşie de 3,000 po-goane In judeţul Ilfov.
Doritorii se se adreseze la redacţia ziarului «Epoca»._______
LOC llll DHBMAIE
Locul din strada Dionisie No. 20 şi strada Crinului No. o. Acest loc are faţa pre strada Dionisie 37 metri, pre strana Crinului 40 metri şi adâncime de 44 metri. Se vinde In total sau tn loturi, de câte o a patra parte.
Doritori se pot adresa la proprietarul lui, D. Gr. G. Peucescu, str. Clemenţi No. 2.
CASE DE IM imilAT
De l.a Sfanţii Gheortjke, O casă aşeza UI pe strada Dorobanţilor No. 40; — 20 odăi cu curte şi grădinii. —A se adresa la proprie-lalea care locueşte lntrânsa.
DE VMMI
Tauri de rasă şi vaci de lapte, a se adresa Iu d. E. Reimer. administrator la proprietatea Paşcani din judeţul Ilfov.—Tot la aceasta moşie sunt de vânzare berbeci şi oi de rasă merinos.
1NSCIINTARE
Celebra gimnastică română Matilda Petroscu, întorcându-se din străinătate după o lipsă de 0 ani, tn care timp ’şi n perfecţionai studiile, doreşte a da lecţiuni de gimnastică In familii şi In Instituie de domnişoare.
A se adresa la Ciubu-Gimnastic str. Biserica Eni No. 1.
t\ DISTINS STIDFAT
doreşte a medita unu saQ doui elevi în schimbul unei pensiuni: sada locuinţei şi mâncare.
A se adresa la administraţia aceslui ziar.
IA
doreşte a preda lec-13 I IUL! I ţiunî pentru Clasele Primare, tn schimbul unei modeste plăţi.
A se adresa la administraţia ziarului.
OfASIIAE
din causn arendării proprietăţii, se vând, O lo-comobilă 10 cal putere şi o maşină de treierai din fabrica Rauison sistemul cel mai perfecţionat ambele In perfectă stare. Doritori le pot vedea la proprietatea Păşcani judeţul Ilfov, adresînduse la d. E. Reimer administratorul.
’ 4| 4 î) 1 Absolventa a eur-IjU lIl A sulul secondar şi având «Diploma de maturitate», să oferă a da lecţiuni, tn vre-o familie pentru cursul primar sari secondar.
In special pentru limba francesă, matematici şi ştiinţele fisico-naluralo.
A st adresa la redacţiunl.
Se emită o cnmcrii mobilată cu serviciu si pensiune inlr’o faitii-lie, in centrul orasiului.
A sc adresa ofertele la redacţia ziarului la adresa C. C.
Cu începere de Luni, 3/15 Februarie se vor descinde, pe «Bu'evardul F.lisa-betir» stabilimentul de bai ale Eforiei sp UPelori, cursori de limbile englesă şi francesă sub d recţ'u iea d-lui Henry Lolliot, profesor 'a «L ceul sf. Gheor-g.ie» şi la IpsImiIu' nou de d-nişoare.
Aceste cursori vor avea loc săra. de două ori pe sf-nlămână : —ele vor dura o oră şi jumătate, de ia 7 1/2 la 9 ; —şi nu vor costa de cât zece lei pe lună, piăiio:bcu anbcmaţui-ie.
Fie-ca re curs nu va fi făcut In faţa unui număr de elev1 mai mare de cât zece. — Orele şi preţurile sus indicate au fost fixate pe.iipu «a tn'esni tinerilor puţm avuţi şi impegaţbor de comercid studiul diurnilor ce'or mat răspândite în lume.
Salon de conversaţie si de citire
Deschis toate Duminicile de la 9 ore dimineaţa 'a 12, şi pus gratis la dis-po-.'ţia elevilor.
înscrierile se pot face tn toate zilele, dela 2 la 3 ore, p. m., şi de la 8—9 ore sera, «Bu'evardul EDsabeta ţstabi-limentul de băl), la catul al treilea, scara la stânga.
INSTITITIL MEDICAL
- BUCURESCI -6, STRADA VESTEI, 6.
Secţia medicala
1, Hydrothe'-apia—2. Electriza ro—3.
1, HyUroiher&pia—2. Electrizare—3. Or-tliopodie- 4. Gimnastică medicală—5. Inhalaţi— 6. Masajiă sistematic—7. Serviciul la domicilia— 8. Consultaţii medicale.
Secţia higienica
t fiae abur................3 —
1 Bac de putină cu şi fără duşe . 2.50
medicamente.............. 1.—
1 duşo rece sistematică .	. . 1.50
BA! DE ABUR SI DE PUTINA
Notă 1 Băile de abur sunt deschise tn toate zilele de Ia 7 ore dimineaţa ptnâ la 7 ore seara. — 2. Peniru dame trisă băile do abur, o-data pe săptămână Vinerea de Ia 7 oro dimineaţa ptnă la 2 post-mcridiaae.
Preţurile la secţia medicală conform prospectului.
Direcţiunea.
TABLOURI ANTICE
Uâ colecţiunc de 50 tablouri, de diferiţi maeştrii.
Se află de vânzare la anticari dupo Bulevardul Academni.
XXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXX
X
X
X
X
X
X
X
X
X
X
X
X
X
u
X
X
X
X
X
n
u
n
X
X
X
X
X
REGIMUL UE LA.ll CONTRA RAGELEI SI REIMATISMILU
Sistemul prof. Dr. JAEGER
Recunoscut pretutindeni ca cel mal escelinle
CORONAT DE JURIUL MEDICAL DIN LONDRA CU ,,MEDALIA DE AUR"
uu
Sub-semnatii, având numai noi singuri dreptul de a fabrica vestmintele de lâna ce se poarta pe dedesupt, vestminte zise Normale, precum si cuverturile paturie in lâna curata de Cămilă Cari paze.se «Ie răceli si reumatisme
Declarăm că am Încredinţat In România unicul deposit al produselo
noastre Casei
AUX QUATRE SAISONS
72, Calea Victoriei 72, (in faţa Palatului Regal).
Declaram ca nu recunoascem ca VERITABILE de cât flanelele ce se găsesc în aceasta casa. Comande din provincie se fac direct.
Preţuri curente fi broşuri se trămit gratis şi franco după cerere
W. BERGER’S SOHNE (Stnttgart)
X
X
X
X
X
X
X
n
n
x
x
X
X
X
X
X
X
X
X
H
u
1
X
X
X
X
X
Deschizând, cu înalta aulorisaţiune a Guvernului.
ŞCOALA
de musica vocala, si instrumentala 23, Strada Caro), 23 aducrespectos la cuuoştinţa publicului că această şcoală, fiind prevăzută cu lot personalul trebuincios, pot primi tnscrierl Iu toatd zUcle de lucru.
De la 9-11 oro diru. si de la 3-8 ore seara Sprijinul ce am avuL din partea mat multor familii cari aO bfne-voit a'ml încredinţa pe (ii lor tu decursul acestui an, mă Iaca spera că nu ’ml-va lipsi nici tu viilor şi că esemplul acestor va găsi cu ulăt mai mult imitatori, cu căt accsLă şcoală e singură, tn toată ţara, aprobată şi aulprisatâ dc guvern, unde se poate Învăţa musica vocală şi orl-ce instrument numai- pentru modica sumă de
15 lei pe luna
primind tn schimb 12 lecţiuni tn orl-ce ore vor dori amatorii.
Director, An. Knel.scl.
XXXMXXftttttXXXXttXXXXXXttttttXttXXXX
rnrjTD A fluturatului,gripa, bronşita, etc., LUI! I TIASiropulu şi pasta pectorală (1« Nafe de Delangrenior possedâ uă effica-cilate sigură şi consialală de unO mare numeră de medici.
Fără săre de opium (Morfina sau codcină) se dâ fard temere la Copii bolnavi de Tusse, dc IidyuştUd.
Paris, 53, rue Vivienne, şi in tote farmaciele

OUVRAGE ENTBfeREMENT TERMINE
ESSAI COMPARE
SIJR
ET IES IGIS
DE LA
R O U M A N I E
OEPUIS LES TEMPS LES PLUS RECULES JUSQU'A ROS JOURS
PAJI

UN VOLUME D’ENVIRQN 500 PAGES, EDITION DE LUXE
PAPIER VELIN, CARACTKRKS ELZEVIRS.
P RI X 20 FRANC S-T I RAGE LIMITE
On pcut souscrire â partir du 1 /13 janvier dans Ies burcaux du u Pettple Roamain » ct chei tous Ies libraires 3c Rucarest.
LA SULSSE ROMANDE
REVUE LITTERAIRE ET ARTISTIQUE
PARAISSANT LE 1" ET I.E t5 DE CIIAQUE MOIS
fiomans, Nouvelles, Contns el Fantaisies, Crilique lillcraire, arlisiifjue ct philoso-p/iique, Voyages, Comedies, Variet's, Mistuire, Poisies, Revue des Litl&ratures elran-yeres et Revoc de.s Beaux-Arls, Ckroniquse mensuelles de Suisse et de Paris, Biblioyra-/jfne.
1*11 IX D AliO Wr.MRM
Suisse : un an, IO fr. Etranger (uniou* postate): I 2 fr.
" OUVRAGE RECOmXmNDE~
J. COSTACHI EPUREANO
LE MOUYEMENT
ET LA
SITl\TI0\ fiCONOHIQDES
EN ROUMANIE
EXTRAIT DE LA
REVUE FRANQAISE
DE l’jÎTRANGKR ET DES COLON1ES MAI, JUil, JUILLET 1835 Vient de paraitre cbez l'editeur
UOltL (lls A Bucarest.
En vente dans toules Ies librairi.es de la capitale PKIX 1 Crase 50.
-i
OFICIUL DE PUBLICITATE „ROMÂNIA11
IQ. STRADA ACADEMIEI. IQ BUCURESCI
Primesce anunciuri, inserţii şi reclame pentru ORI-CARE ZIAR din capitală, iu-deţe şi străinătate. %
DOCIIIItlL EMIL IL4X
Vecii\u profesor de aria moşitului şi medic primar al spitalelor Sf. Spiridon din iaşi, instnlându-se tn Bucureşti strada Clemenţei, 25 de-asupra Farmaciei, dă consultaţiunî de la 8—II a. m. şi 6—8 post-meridiane.
I\STITITI0\ BLUiAHIBERG
POUR
JEUNES FILLE
Rucarest, strada Sf. Voevozi, 27 Enseîgnementprimaire el secondaire apres Ies programmes de I’Etat.
Les langues fran^aise et llemandes d’ont obligatoires.
N E R L Y
LIBRAIRE
22, ItlT. DE I V MCTOHtl , 22
LIVI1ES DE DiîOIT EI DE MEDEC11
ALECU A. B\LŞ AVOCAT
66 Strada Dionişie consultaţii de la 8—12 dimineaţa.
NICOLAE A. PAPADAT
AVOCAT
Strada Biserica Ieni 8 bis.
D. R. ROSETTI
AVOCAT
Strada Batişte No. 4.

X
LE PLUS ANCIEN
DE
BUREAU
JliRiSPBUOENCE GENERALE
DE
DA L LOZ, COMPLET
97 VOLUMES, fr, 1500
P' L A ti E m ti N V
Pour institutrices, gouvernantes, Valets et femmes de Ghambre, ele.
Leţons particulieres en toules Ies langues, piano et musique vocale. Tenu par Catherine Karl.
Dirige par Anna Recker, institu-trice franţaise.
11, Strada Stirbey-Voda 11. Bucarest.
X
X
X
X
X
V .
* -A 8 X
X
X
POMI RODITORI ALTOITI
DE DIFERITE SPECII
Din cele mai renumite calitati si diferite etati, se afla de venzare la
GEORGE I0ANID
GRADINA Numită Braslea
Sub Icoana str. Polonă No. 104.
X
X
X
X
X
X
Aproape de biserica Icoanei. Premial cu I-iu preţ: «Medalii de aur» la concursul agricol al comiţiululde Ilfov tn anul 1881—1882, pentru noile varietăţi de pere denumite.
REGELE SI REGINA ROMÂNIEI
CUM SI PENTRU ALTE SP OCH
X
X
X
X
X
X
X
X
Asemenea premiat cu primul preţ : «Diploma de onoare clasa I-a » la expo-siţia Cooperatorilor romănî în anul 1883 pentru mal multe varietăţi şi calităţi de diferite fructe.
Preţul pomilor se poale vedea In catalog din care preeiul ce n fosl piua acum fam redus la un preţ mai mic. Domnii amatori din districte şi din capitală, voind a avea catalog, se vor adresa prin epistole la zisa grădina şi îndată li se va Irimite.—Plantarea pomilor pentru primăvară este mult mal bine de a se face mat de timpuriu. Domnii amatori sunt rugaţi a'ml trămite comandeic cât de timpuriu ca să pol a le li-imite Ia timp cuvenit.	yţ
^XXXXXXX««KXXXXXXXXXXXXXXXXXX
Bucuresci. —Tipografia «Le Peuple Roumain,» strada Episcopiei No. 3.
www.dacoromanica.ro