ANUL I No. 72 ANTEIA EDITIUNE S AM BATA 1.'> FEBRUARIE 1886. Grigohe G. PEUCESCU Director politic ABONAMENTE: In ţară ! an 40 tel, 6 luni 20 lei, 3 luni 10 lei In străinătate 1 an 50 Iei, 0 luni 25 lei REDACŢIA No. 3.—Piaţa. Episkopici.—No. 3. IO BANI NUMERUL APARE IN TOATE ZILELE RISIPITORII întrunirile publice întrunire* corpului didactic TARIFUL AUTONOM SI TARIFUL CONVENŢIONAL CONFERINŢA O LUI C. OIMITRESCU REGELE TESALIEI RISIPITORII S’a zis că guvernele bune nu finanţe bune. Prin urmare finanţele rele sunt semnul cel mai vedit al unui guvern reu. Guvernanţii noştri aveau conştiinţă de acest adevăr. De aceea ei n’au încetat d'a se lăuda că au restabilit creditul ţârei şi d'a pune In gura Suveranului frase banale, în care era vorba de prosperitatea finanţelor. Dar în materie de cifre vorbele rămân vorbe şi, cu toate ma-noperile ce le au Întrebuinţat colectiviştii, realitatea n desmiuţit de-claraţiunele lor cutezătoare. Astăzi nu se ponte tăgădui că stăm reu. Chiar amicii cei mai devotaţi ai guvernului, nu pot ascunde că situa-ţiunea financiară a ţereî este periculoasă. Deficitul budgetului nu se mai poate umplea prin mijloace ascunse sau prin paliative. Crearea de resurse nuoi a devenit o necesitate. Dacă o asemenea situaţiune ar fi fost resultatul unor evenimente neprevăzute, unui resbel, unei crize generale, sar fi putut oare cum admite împrejurări uşurâtoare în favoarea guvernanţilor noştri. Daresa-minarea imparţială a faptelor petrecute de la venirea partidului liberal la putere până in zioa de astăzi, probează că, nu cause de forţă majoră sau erori involuntare, ci sistemul adoptat şi practicat cu stăruinţă de guvern Ih gestiunea finanţelor, a produs criza în care Statul român se svârcoleşte In acest moment. Se ştie că resbelul din 1877 n'a a-păsat asupra finanţelor ţereî din causa unor împrejurări estraordi-nare, produse prin trecerea pe teritoriul nostru a unei armate amice, trecere care a provocat o mare mişcare de afaceri. Prin urmare resbelul n’a fost una din căuşele cari au avut o înrâurire reu făcătoare asupra finanţelor noastre. După terminarea resbclului si resolvarea cestiunilor cari rămăseseră In suspensiune prin tratatul din Berlin, Statul român n-junsese a fi un regat de sine stătător şi cârmuitorii lui puteuu se concentreze toată atenţiunea lor desvol-târel interioare. Una din ramurele principale care se impuneau sâr-guinţel lor, era gospodăria interioară, adică finanţele. Prima datorie a unor guvernanţi prevăzători ar fi fost se reducă ast-fel cheltuelile ca ele să ajungă a fi In proporţiune cu veniturile reale ale ţârei. Era de aşteptat că contribu-ţiunele indirecte vor spori până la oare care punt, dar acest spor nu putea să se menţină fără ca sorginta acestor venituri se urmeze a avea o progresiune treptata. Dacă s’ar fi făcut un studiu conştiincios asupra consumaţiunei, care represintă baza dărilor indirecte, s’ar fi văzut că ele vor njunge In eurînd la ultimul lor grad de elasticitate şi că, la primul moment de criză economică, trebuea să se producă unscâzămint. Era dar necesar să se proceadă cu mare prudenţă atât în stabilirea unor imposite nuoi cât şi în suprimarea celor vechi. Guvernanţii noştri nu procedat tocmai în sens contrariu. Ei nu s’au gândit de cât la popularitatea şi la căpătuirea parti-sanilor lor. Au început prin a scade irapositul personal. Nimeni nu poate contesta că acest imposit arco bază nedreaptă; dar, inninted’al suprima, ar fi trebuit să se gândească guvernanţii noştri, cu ce îl vor înlocui. In urmă s'au aruncat în cheltueli privitoare la lucrări publice. Nu trecea sesiune făsă să se voteze câte o linie ferată. Cine poate pune în îndoială că Înmulţirea căilor de comunicaţiune este un bine. Dar numai sub con-diţiuni ca această Înmulţire să se facă într’un mod treptat şi conform cu cerinţele localităţilor şi ale ţereî iu general. Înainte de toate guvernanţii noştri au uitat că căile ferate sunt o cheltuială de lux, când construirea lor nu este însoţită şi de stabilirea unui sistem complect de şosele şi de căi lăturalnice care represintă vinele ce duc sângele nu-tritor spre arteriele cele muri. In loc să se ocupe cu tot dinadinsul a construi şoseli şi drumuri, sau, cel puţin, să întreţină pe cele coexistau, guvernul lc-a lăsat în părăsire şi-a crezut că face un progres, construind linii ferate a căror întreţinere costă cel puţin atâta cât şi produsul lor. In fine s’a fondat banca naţională. Astâ-zî nu mai e un secret pentru nimeni că modul cum s’a stabilit a-ceastă instituţiune a fost isvorul u-nor averi mari, făcute de unii favoriţi ai regimului de la putere în complicitate cu câţl-va financiari streini. Dar aceasta u’ar li nimic, dacă banca naţională ar fi devenit aceea ce sunt asemenea institute In toate ţările civilisate, adică regulatorul şi moderatorul transacţiunilor băneşti. Rolul băncei naţionale era d’a uşura unele operaţiuni financiare ale statului şi d'a fi tot odată un a-jutor al comerciului şi al industriei născânde. Dânsa avea şi o datorie, aceea d'a impedeca, pe cât se poate, crisele monetare. Oare Îndeplinita banca naţională măcar una din a-ceste datorii. Să ştie că nu, şi mare dreptate a avut d-1 Petre Carp, când a cerut cu stăruinţă modificarea fundamentală n statutelor băncei. In faţa acestor greşeli repetate era firesc ca crisa ces'a produs, în parte, prin diferenţa simţitoare între export şi import şi prin deprecierea chârtiei monede, să aibă de consecinţă agiul, care s’a urcat ast-fel In cât transacţiunile comerciale devin grele şi atât ţara cât şi statul sufăr o perdere enormă în proporţie cu veniturile noastre. Agiul a devenit o adevărată gangrena care roade a-verea publică şi privată a ţârei în favoarea străinâtâţei. Făcut-au guvernul sau banca naţională ceva pentru a Întâmpina sau a micşora răul? Nimic, absolut nimic nu s’a făcut, cu toate promisiunele din mesagiu. Agiul creşte mereu şi va creşte Încă. In loc d'a se nelinişti de o asemenea situaţie, guvernanţii noştril nu I se gândesc de cât d’a găsi mijloace pentru acoperirea deficitului, caro, dupe calculele d-lor este de 12 milioane, dar în realitate trece peste 20 milioane. In acest scop ei cred că au găsit piatra filosofalâ creând resurse.prin stabilirea unor dări indirecte ce nu pot de cât să apese greu pe clasele agricole şi pe proprietate. Monopolul băuturilor spirtuonse, ncela al chibriturilor şi taxa de tnregislrare asupra succesiunilor directe , iată mijloacele pe cari ştiinţa financiară a Colberţilor noştrii le-nu găsit pentru a face finanţele ţârei să înflorească. In timpul acesta cheltuielile de lues urmează fără Întrerupere.Se fac fortificări cu cupole ce vor costa peste 100 milioane, să edifică palaturi şi catedrale, să construiesc docuri pe care Galaţii îi refuză, se proiectează un pod monumental pe Dunăre, să urmează cu liniile ferate. Ar crede cine-va că notăm în nur pe când D-zeu ştie dacă nu suntem in ajunul unul faliment. Ţara vede, suferă şi tace, fiind că fruntaşii ei nu nu energia d'a să uni pentru a ridicadrapelul de luptă contra acestei colectivităţi de risipitori cari să îmbuibă sugând sângele ţârei. Dar nu putem crede că naţiunea română să fie nlât de decăzută, ca se mai rabde Încă mult timp acest regim de coru[)ţiune şi de minciună. S. Coustanlfnopol, 25 Februarie. — Corespondenţa Politică, anunţă ca toate puterile au aderat la propunerile făcute de Rusia, privitoare la modificările ce se vor face textului tnvoelif turco-bul-gare, şi că s’afl holarât se sprijinească aceste propuneri pe lângă Poartă. Se asigură pe de altă parte că Poarta va accepta tn principiu modificările propuse de către cabinetul din S-t Peters-burg. Belgrad, 25 Februarie. — Ministrul Turciei a propus d-lui Garoşanin textu| unui articol du pace, consistând tntr'un articol unic, aproape identic cu acela prosintat de Serbia zilele astea. In conferinţa din Bucureşti. Ştiri din S-t Petersburg spun că d. de Giers consideră propunerea sârbească ca favorabilă pentru Incheerea păci. Constantinopol, 25 Februarie.— O circulară a Porţii cu data de ieri, re-ferindu-se la articolul unic al tratatului de pace, supus de Serbia la exumi-nul conferinţei, propune să Înlocuiască redacţiunea sârbească, cu redacţia tec-stualâ următoare: Pacea şi relaţiunile de amiciţie vor fi restabilite Intre regatul Serbiei şi principatul Bulgariei, Începând din ziua semnării presentului tractat. Acest act va fi ratificat şi ratificaţiuni-le vor fi schimbate la Bucureştii» timp de 15 zile. şi chiar mal înainte dacă se poale. Paris, 25 Februarie.—Camera a Început discuţiunea tratatului cu Madagascar. Această diseuţiunc va continua mâine. Berlin, 25 Februarie. — Dieta a trimes ia examenul unei comisiuni cele două, proiecte delegi privitoare la crearea de scoli în provinciile orientale ale Prusiei. ivntl MltlLE PIBLICE Comitetul coaliţiunel a luat deci-siunea d’a convoca o întrunire publică pentru zioa de 23 Februarie in sala loji. Nu ne îndoim de succesul ce va avea întrunirea. înainte de toate ce- tăţenii pot fi siguri că nu vor fi turburaţi de poliţie nici de bătăuşi în esercitarea pacinieă a drepturilor lor. Nu e vorbă, manipulatorii fondurilor secrete ar avea gust să reinceapă scandalurile de la Orfcu. Dar guvernanţii noştri ştiu că astă-dută s’ar putea căi amar dacă s’ar încerca se Întrebuinţeze mijloace brutale pentru a Impedica manifestarea opiniunei publice. Ei să vor mărgini la mijloace piezişe; vor face propagandă în mahalale, vor pune în picioare toată poliţia pentru a face ca cetăţenii se nu vină la întrunire. In localul în-trunirei ii desfidem se repete tactica lor de mai nainte, dacă nu voesc ca ordinea publică se fie tulburată. Dar şi oposiţiunei coalizate se impune datoria imperioasă ca mişcarea ce va fi începută prin Întrunirea de la 23 Februarie, să urmeze în Bucureşti şi în provincie. Noi privim întrunirea ce se va face in sala loji ca un început. Salutăm acest început cu o mare satisfacţiune, dar amintim încă odată conducătorilor oposiţiei că este de datoria lor se nu să mărginească aci, dar se continue agitaţiunea legală in toată ţea-ra. Să zice chiar că o moţiune redactată în acest sens va fi propusă la Întrunire de câţi-va cetăţeni. INTRIMKRA CORPILII DIDACTIC Eri seară un mare număr de profesori de toate gradele s'nti întrunit la Universitate spre a continua discuţiu-nea asupra noului proiect de reforma a inslrucţiunel. Pr. C. Dumitrescu, institutor primar, arată că proiectul crează institutorilor şi Învăţătorilor o posiţiime din cele mai role, căci li lasă la bunul plac al ministrului de a’i strămuta de la un loc la altul. D. N. Quintescu, profesor la Universitate să îudoeşte foarte mult cil rotaţiu-nea pusă In acest proiect ar fi de natură a ridica nivelul şcoalolor primare. I). N. Kirilov, profesor la gimnasiul Gantemir, In partea întâiil u vorbire! arată că legea de la 1804, care n'a fost aplicată, nu poale fi criticată aşa de aspru, mai ales de actualul ministru, care să ştie că a suspendat'o de fapt. Apoi cu citaţiuni din expunerea de motive demonstra incoerenţa de idei în cea ce priveşte învăţământul real, d-sa ar preferi sistemul d-lui Ghiţu, cel mal bun ministru de la 1870 Încoace, care a venit cu câle-va proiecte parţiale de natură a ridica In mod real instrucţiunea. L). Z. Demarai, profesor la liceul Matei Basarab, după ce citeşte pe rând art. 80, 105, 112, 114, Iii, 4, 42, 48. 47, 104, arată cum după noul proiect ministrul ’şl păstrează puterea cea mal dispoticâ şi reacţionară. D. Sănişleanu , institutor primar , combate rotaţiunea pe clasă din proiect şi crede că ar fi bine să se practice pe viitor rotaţiunea pe materii. Apoi după art. 8 d-sa arată că profesorilor provi-sorii li să scade leafa, când In alt art. li să menţine leafa. E o confusiune. Orele fiind înaintate,adunarea să împrăştie după ce s'a holărlt ca Sâmbătă 15 Februarie, să se continue discuţiunea şi să se aleagă comisiunea care să facă un raport despre defecluosita-tea acestui proiect al d-lui Slurza. Hfpurler. TARIF AUTONOM ŞI TARIF CONVENŢIONAL Suţ> acest titlu d. loan Itadoi publică tn Hcvisla literară o interesantă lucrare care pe lângă alte merite mai are şi acela d'a conţine idei clare, d'a le expune In mod limpede şi d’a avea un scop botârtt. N. Gr. FILIPESCU Proprietar A N U N C I U R I: an unei uri |>e pagina a patra linia 30 buni. anuneiurl «i reclame pe pag. III 2 lei linia. ADMINISTRAŢIA No. 3.—Piaţa Episcopiei.—No. 3. IO BANI NUMERUL In acest studii! d. Râdol cercetează cum trebuc să reglementăm relaţiunile noastre internaţionale; prin tarif autonom or prin tarif convenţional'! După ce studiează aceste doă sisteme, să pronunţă pentru cel de pe urma şi ajungând la conclusia că trebue să tn-cheiâm convenţiunl de comerţ arată prin ce mijloace am putea sili ţările, cu cari ne vom lega prin tarif convenţional,să observe cea-ce odată va fi convenit. Autorul enumereazâ mal întâii! argumentele ce să invoacă In favoarea tarifului autonom : 1. Primul argument este că trebue să creăm o industrie naţionala. Pentru a-ceasla sistemul liberului schimb trebue abandonat şi Înlocuit cu sistemul protocronist. Acest sistem nu să poate, în mod eficace, concepe, fără necesitatea unui tarif autonom. Autonomia ne dă facultatea d’a procede, când necesitatea o va cere, la revisiunl şi rcctificuţiuni de drepturi recunoscute necesare. 2. Negocierea diplomatica oferă mal puţină garanţie cu tariful convenţional căci, de şi tratatele de comerţ să supun la aprobarea corpurilor legiuitoare, a-ceasta Insa nu echivalează cu o adevărată discuţiune legislativă, pentru că ea nu poate avea de resultat de cât a admite saQ respinge tu total conven-ţiunea. 3. Din punctul de vedere al impositu-lut, statul care Inchee tratate de comerţ cu cea mal mare parte din cete alte naţiuni, tşl tnstrâinează libertatea sa fiscală şi nu numai poale cere de la vanii echilibrarea budgetului său. Cu toata tăria acestor argumente, d. Rădot susţine «că aceste argumente nu sunt de cât specioase, bune poate pentru a face efect, însă departe de a ne ajutora Intru ceva». Iută dar argumentele ce le da d-sa In favoarea tarifului convenţional: Suntem o ţară eminamente agricolă, nu putem susţine nici chiar trebuinţele traiului nostru zilnic, de cât din vânzarea produselor noastre agricole. Suntem sau vom deveni cu desăvârşire ruinaţi prin oprirea sad neasigurarea vânzării produselor noastre agricole şi a vitelor. Prin urmare, spre aceasta trebue mai Întâia îndreptată inteligenţa şi toată energia de care putem fi capabili. Pentru aceasta este necesitate suprema de stabilitate. Ei bine tariful autonom înseamnă prin excelenţă nesta-bfiitutea, căci ori ce ţară II |poale modifica ori şi când isbind de taxe grele şi chiar de prohibiţiune produsele unei ţări streine, fără nici un fel de teama. « Nu tflgaduesc, zice d. Radol, ca a venit timpul să ne gândim şi la crea-ţiunea industriilor ce am putea fabrica, mai ales cu materiile prime produse în ţară, dar de-o cam dată nu ne putem gândi de cât la desvoiturea el pentru târgul interior iar nici cum pentru export şi de aceia plnâ atunci nu trebue să ne sperie o reducţiune de taxe pentru produsele similare, sau o scutire pentru cele ce nu am putea produce tn ţară la noi, aceasta In schimbul unor scutiri echivalente Jpentru produsele noastre agricole ». Din toate câte preced resultă pentru autorul acestei lucrări că trebue să Încheiam tratate de comerţ. Dar cum, In ce mod să le Încheiam şi cum să facem ca stipulaţiunile lor să fie respectate de ţările care vor contracta cu noi ? Aceasta este punctul cel mai interesant al lucrări de faţă. Situaţia noastră e următoarea: Avem convenţiunl Încheiate numai cu câle-va state, precum Germania, Anglia, Rusia, Italia şi Grecia. Cu alte state n’a-vem convenţiuni precum cu Franţa Turcia, Bulgaria şi altele. In fine con-venţiune comercială cu Austro-Ungaria şi Elveţia expiră. In această stare de lucruri, având convenţiuni cu cele mai multe state este absolut necesar ca să Încheiam convenţiuni şi cu cele-i'alte state, ast-fel casă punem pe de o parte armonie In relaţiunile noastre internaţionale şi pe de alta să putem prin concesiuni cu Inţe- www.dacoromanica.ro o EPOCA —15 FEBRUARIE lepciune combinate asigura po piaţa noastră avantajul unei concurenţe bine făcătoare fu diferitele produse ale industrii ţarilor streine, necesarii con-sumulut nostru interior. Ca să ajungem Insa aci este de netăgăduit necesitatea existenţii şi a u-nut tarif autonom; clici unele ţări refuză a încheia tratatele comerţ şi trebue prin urmare a supune exporlaţiunile lor la dreptun fixate prin lege. Prin tariful nostru autonom (d. Ra-doj susţine câ cel actual trebue revizuit va trebui a se recunoaşte guvernului mijloace cât mai eficace şi puteri tn cât-ya discreţionare pentru cazul când un alt Stal ar voi a liza contră-ne 3e represalii saU de ne lealitate, lle călcând couvenţiuni Încheiate, (ie işbind de taxe grele produsele noastre. Resuuiându-se, d. Rădoi Incbee astfel lucrarea sa: «încheierea unei couvenţiuni comerciale cu Austro-Ungaria este necesară. Dar pentru a puteaobţine avantagiele dorite de noi, urmează ca mai întâii! să grăbim tnclieerea unor asemeni con-venţiuni cu Francia, Turcia, Elveţia, Bulgaria, etc., şi aceasta atât pentru a asigura debuşeuri produselor noastre agricole cât şi pentru a reda sbor şi încredere aproape Întreruptelor de acum relaţiunl comerciale cu aceste State. Pe lângă aceasta, tn vigoare fiind şi un tarif autonom şi pe cât timp va dura proi-biţiunea esportului nostru de vite In Austro-Ungaria, va mai trebui Încă s8 oprim şi noi cu desăvârşire ca vitele din Austro-Ungaria să mal pască tu munţii noştrii, precum fac actualmente, căci nu e drept ca locuitorii din acest Stal să'şi lngraşe vitele tu holdele noastre, alaiuri cu vitele noastre, şi lor să le fie permis a le desface tri târgurile din ţara lor, pe când noue nu. «Când vom ajunge să izolăm pe acest stat tu modul de reglementare a rela-ţiunilor poaslre comerciale ; când nu vom mai permite locuitorilor Iul, ca să beneficieze, pâşunând vitele tn munţii noştrii, şi când In fine, produsele industrii Austro-Ungare vor fi ameninţate a fi tarifate după tariful nostru autonom de sigur vom ajunge să obţinem con-diţiuuilo cele mai avantagioase pentru noi. «Nu va trebui se ne sperie nimic, nici In luarea acestor măsuri, nici tn formularea pretenţiunilor după adevăratele noastre interese, căci este ştiut că tn poliglotul Stat Austro-Ungur, singurii Ccin au interese opuse nouS, nu sunt de cât Maghiarii, şi de sigur ca nu numai interesele acestei naţiuni se va căuta să prevaleze In hotărârea ce se va lua pentru Întocmirea tratatului nostru de comerţ cu acest stat.» PARTEA ESTERIOARA Turcia si Grecia. — Ianina, 23 Febr. — Pe la mijlocul acestei luuis'a putut observa o mişcare deosebită a trupelor turceşti spre graniţa greacă a Epirulub Din Albania s’ail Indrep- foiţa ziarului «epoca» iy ARY ECILAW (Urmare) Zicând acestea ea se sculă repede şi se duse dc ’şi spală cu apa rece faţa sa aprinsă de lacrami şi de agitaţia ce o suferise, tn urmă, pentru a 'şi putea mal lesne şterge gâtul săQ, lung şi flexibil ca al unei lebede, cu un burei îmbibat de apă parfumata, ea se des-brăca de muntila sa de muselina. A-tunci In elegantul său corset de satin roşu care coprindea delicata şi svelta sa talie, tn subţirele dantele ce acoperea umerii săi de sidef, se putu vedea Încântătorul el bust, carnea ei deodplce coloare roşie albă. Mineleko zăpăcit, coprins de pasiune, uită pentru un moment neliniştirile sale şi gravitatea împrejurărilor, se ridică şi transportat sărută cu foc acest sân albea zăpada şi jură femei sale că ori-ce 'i va spune, ori-ce! tot! el o va crede orbeşte. Amhasadricea surâse trist, reluându-şi mantela. Ea ştia că a-ceastă furie de încredere nu va dura mai mult ca cele alte. Dupe ce plecă de lângă princesa, Mineleko intră In camera lui, unde căzu pe gânduri: O fi oare adevărat ca sgo-motui, ce el a crezut ca aude, n’a mai tat încă două batalioane de NizamI -i o baterie de câmp spre Elassona. O egala atenţiuue s a dat şi înmulţiră trupelor concentrate spre graniţa epi- . rota a Greciei. Autorităţile militare au primit ordinele cele mai severă să se adune cât mai multe trupe la Ianina şi Prevesa, spre a asigura aceste două posiţiuni contra unui atac al Grecilor. Intr'adevăr ca cele de LaşibuzucI merg tn aceste direcţiuni. Diu Bitolia se duc . dom baterii de cetate şi patru batalioane Jemfanterie spre graniţa greacă; Osman-paşa e pe drum de la Dibra spre laninu cu un mare detaşament de artilerie. Atena, 22 Febr. —Cil ţoale asigurările date de Delyannis, se mânţine sgomolul despre apropiata deniisiuno a ministerului şi înlocuirea lui prin un cabinet de transiţie, format din e-lementele Cameritl ce nu sunt angajate tn nici o direcţie. In Grecia a produs o mare sensaţie şi iritaţiurte un articol publicat In ziarul Akropolis, tn care un colaborator militar al acestei foi relatează asupra unei călătorii, Întreprinsă din patriotism la graniţă, spre a vedea armata, şi tn care spune, că organisaţia ede-fecluoasă şi că oştirea greacă nu e de loc în stare a purta răsboiu. Itusla. — l.miberg, 13 Februarie.— Din Petersburg se telegraiflază : Ziarul 3/oskowskia 11 ’irdomosli tndeamnă pe guvernul rusesc st"1 ia drept exemplu pe Prusia tn procedcren sa contra Polonezilor, şi zice că o necesar să se îngrijit scA de înmulţirea poporaţiunil ruseşti în părţile occidentale ale ţârii. Prinţul Muntcnegrului a făcut de la guvernul Rus un împrumut de o jumătate milion ruble pentru construirea portului de la Antivari. Cu elaborarea planului de construcţie s'a Însărcinat stalul major n! corpului de genii! Rus. Germani». Hrrthi, 23Februarie.— Desbatcren proectulul de lege contra Polonilor s'a continuat usta-zi. Conservatorul liberal Wehr a aparat proectul Cu multă vervă. El a fost adeseori întrerupt cu esclamaţiunl sarcastice din partea Centrului şi a Polonilor. Sta-hlewski a combătut cu pasiune legea. Winhthbrst a zis între altele: Guvernul vrea să creeze pace, însă o pace de mormânt. Se calcă promisiunile date Polonilor, apoi li se jura moartea. Polonii aU să fie goniţi cu banii, ce se a-dună în parte chiar de la dânşii. A-ceasta e nedrept şi anticonstituţional. Fondul de o sută milioane, ce se cere de guvern, este un fond de corupţie. (Nelirtişte în dreapta.) Nu voiţi să colonisaţi, ci să prolestan-tizaţl, gonind pe nişte proprietari poloni îq suferinţe. Abuzaţi de puterea d-v. Fondul este ne raţional şi, o mai repet odata, un fond de corupţie. In fine, dupe ce vorbeşte şi ministrul Lucius, proectul se trimote unei comisii de 21 membrii. Anglia. — Londra, 23 Februarie.— Ministrul Chambcrlain a primit azi o deputaţîune de lucrători, care a cerut să se facă neîntârziat un proect mai mare de emigraţiune. Chamberlain a răspuns, ca a primit postul cu inten-ţiunea de a îmbunătăţi situaţia lucrâ-toRioe. Dar capii Socialiştilor sunt cel mal răi duşmani ai lucrătorilor. Ministrul sfatueşle pe clasa muncitoare să se ferească de ori-cr adie de violenţă şi declară, ca o emigraţiune Întâmpina dificultăţi. El se interesează' mult spre a se da pâmîm lucratorilor şi va face tot ce ’t va sta In putinţă spre a se realiza această idee. DECRETE — Colegiul IU electoral pentru deputaţii din judeţul laşi esle convocat, tn ziua de 9 Martie 1880, spre a împlini printr'o nouă alegere vacanţa declarată In Adunare tn urma tncetftrel din viaţă a il-lul Petre , Verusl. In ziua de 23 Februarie 1880 se vor alege delegaţii cart compun acel colegiQ. — Comuna rurală Li ţa din judeţul Teleorman eite aulorisată a percepo două zecimi de la contrilmţiunile directe către Stat. — S'a disolvat consiliul comunei rurale Suraia din judeţul Putna. pentru motivele arătate tn anume raport. — S'a disolvat consiliul comunei rurale Găiseni din judeţul DAmbovila, pentru motivele arătate tu anume raport.' — D. doctor In medicină Hăuţoiu Constantin este numit medic la plasa Sabaru, cu reşedinţa tn comuna Domneşti, şi d. li-cenţiuL In medicină Borceacu Nicolue la plasa Snagov, cu reşedinţa tn comuna Buftea. —U. doctor tn medicină loan Corsin e ,te numit tn postul vacant de medic al plftşel Prutu-dc-Jos-Başeft din judeţul Dorohot. — S'a ajirobat veterinarului de regiment Similochc Miliail din regimentul 1 călăraşi un cougedift de zece luni tn ţară şi străinătate pentru interese de familie, trccându-se in ace aşi timp, pe ziua de 15 Februarie 18X0, tn posiţie de disponibilitate penirucongedift mai mare de şase luni, conform alin. 5 de sub ari. 8 din legea a-supra posiţiel oficerilor — S’a chemai tu serviciul armatei, spre a 'şl faoe stagiul cerul dc lege, veterinarul de. escadron stagiar Simulcscu Itadu dintre ofioerl sanitari de reservă al corpului 1 de Armată, la vacanţa ce este tn regimentul 1 călăraşi, pe ziua de 15 Februarie 188(1. — Se deschide pe seama ministerului de tiiiance două credite suplimentare la cap. 8 şi 10, art. 29 şi 40, din bugetul cheltue-lilor pe exerciţiul curcntşi unul extraordinar In suma totală dc tel 100,822, bani 83. INFORMATIUNI După întrunirea publică ce se va ţine de Duminică In opt zile, alte Întruniri vor urma fură întrerupere. Probabil că primele întruniri dupe cea de la 23 februarie, se vor face prin judeţe. * Eri a venit, Înaintea secţiunelor unite a Curţii de Casaţie, însemnatul proces al Comunei Galaţi, în contra d-lui Eliad. Comuna Galaţii era represintată ded. Alex. Lahovary. D. Gr. Eliad era represintat de dd.^G. Yernescn. Dim. Oiani, Petre Grădisteanu şi M. Cornea. Dupe o lungă pledoarie a d-lni Lahovary care a ţinut mai bine de două ore. şi după replica dd-lor Petre Grâdişteanu şi M. Cornea, Curtea de Casaţie a casat sentinţa Curţii de Apel din Focşani favorabilă d-lui Eliad si a trimes afacerea înaintea Curţii de la Iaşi. n D. doctor Ureche a fost însărcinat de Eforia Spitalelor se ţie locul d-lui dr. Argeşianu căruia ’i s'a acordat un congediu pentru perfecţionarea studielor sale la Paris. * l). Dim. Sturdza trebue se plece la Iaşi ca să inspecteze unele şcoli din acel oraş. * Apariţia în Monitor a decretului care numeşte pe Gen. Al. Angelescu ministru de resbel va întârzia încă eăte-va zile. Se vorbeşte că s’ar putea produce şi alte schimbări ministeriale; Intre altele să zice că s’ar putea ca d. Gen. Loca să ceară retragerea din minister a d-lui Stâtesdu. In acest cas toate decretele numind pe noui miniştri vor apare odată. X Înalta curte de casaţie a decis, află Voinţa Raţionată, \n camera de deliberare, în unire cu d. procuror general Filiti, ca instrucţia afacere! In care se află implicat căpitanul Drăgulăneseu din Piteşti să fie strămutată de la tribunalul din acest oraş la tribunalul Ilfov. * D. General Lecn, a trimes d-lui Viznnti o depeşă prin care li zice că aflând că o comisie parlamentară trebue se plece In Bacău, şi nevrand ca aceşti deputaţi se-şi piarza vremea absentându-se din parlament, va veni el In Bucureşti. K Azi de demineaţă a sosit în Capitală d. Gen. Leca. Un mare număr de deputaţi ’l-a Întâmpinat la gară. K Pentru esecularoa votului consiliului comunal al capitalei, zice Ho-nuînul, In.cestiunea împrumutului cu losuri din 1869, represintantul Pouniay s'a înfăţişat la primărie cu titlurile ce are de la cei-l’alţl asociaţi din sindicatul împrumutului pentru predarea acelor titluri. Procurele Înfăţişate ne fiind găsite îndestulătoare, de vreme ce nu fost de nimeni simţii afară de această superstiţioasă doică? O fi iarăşi adevărat câ princesa In timpul nopţei, n'a văzut şi n a ştiut nimic? Dar acele pete, acei sânge pe care femeia sa, lndala ce ei a zis, s'u grăbit a’l spăla aşa de bine In cât nu se mal cunoşte? Cu toate u-cestea, Nadjeska Ivanowna ’i-a dat o temeinică explicaţie. De ce oare aceasta explicare ar 11 falşe? De ce ea ar tăgădui? De unde să provie acel sânge? Dacă ar proveni dintr’o luptă, atunci tânăra sa femeie de sigur a fost atacată? Dar cum să face câ Kassan e mort? Poale, că el auzind luptă la princesa, a intrat să vadă cine este şi acolo asasinul 'l-o fi omorât şi ast-fel Nadjeska Ivanowa ştie despre aceasta. Şi ea tagudueşte! tâgâ-dueşte toiul! Dacă în adevăr ea minte, aceasta însemnează ca ea iubeşte pe asasin şi voeşle să 'I scape. O luptă îngrozitoare Intre bănuiala care doboară şi amorul care iartă se născu In el. Dar daca acesta ar 11 Regele! Cum ar descoperi el acest adevăr, pentru care ar da zece ani din viaţ i sa?., ci ? nu cunoşte el pe toţi adjutanţii Regelui, pe toţi demnitarii palatului? Pentru ce n'ar merge el să'i întâlnească şi indirect să facă prin el un început de ancheta? Se hoturâ şi plecă Îndată spre locul adormit şi mort al Palatului, unde iarba nu fusese călcata până aci de nici un picior indiscret. Pe când el se plimba pe acolo, eata ca trece un om: este com-tele Adlersward, adjutantul favorit al Regelui. — Bine că te-am Întâlnit—zise com-tele—plecasem Intr’adins la d-voastră pentru ca să’ml istoriseşti cum s'a întâmplat acel Îngrozitor omor... Mineleko stâpânindu-şi agitaţia, merse alături de adjutant. Dupe ce el vorbiră despre asasinat. Mineleko Întrebă: — Cum II mal este Mujestaţi Sale, în aceasta dimineaţă? — Cum să’i fie? ca tot d auna, e foarte bine. Pentru ce eşti aşa de în-grijut de o sănătate care nu lasă nimic de dorit? — Nu... nu slut îngrijat. Dar mi s'a spus cu ieri M. S. s'a retras de vreme şi 'mi închipuiam ca nu cumva să fi fost indispus. — Vi s'a spus aceasta? — Da. — Nu e adevărat. Majestatea Sa a jucat foarte liniştit pichetul până la ora 1 noaptea. Până la ora 1 noaptea!... E tocmai ora când acel om a sărit pe fereastra; el ştie aceasta, căci de şi jumătate a-dormit el auzise marele clopot al castelului In momentul când din coridor reintrase în camera sa. Nu era dar Charles-Ferdinand. Cu toate acestea Mineleko 'şl zicea că daca acel pe care el 'l-a zărit a fost Regele, se poate câde frica unei descoperiri. mon&rcliul să fi dat la toţi adjutanţii săi ordinul formal de a spune aceia ce Adlersward '1-a comunicat. In această zi, ambasada, care de o-biceiu era aşa de liniştita, a fost necontenit visitată de toţi curioşii şi amicii ambasadorului. Mineleko aştepta noaptea cu o mare nerăbdare. Acest om, In general utâl de inteligent, era până într’atâta orbit de bănuell şi gelosie cu el 'şl închipui câ individul care a comis omorul, ne putând găsi ocaziurie ziua de a vorbi cu princesa, va veni poate noaptea pentru a se consulta cu amanta sau complicea sa, căci, In acest moment, turbat de mânie, el credea câ Nadjeska I-vanowna este şi una şi alta. Cina celor doi soţi se petrecu lntr'o tăcere aproape absolută. Pe furiş Nadjeska Ivanowna privea pe prinţ, şi ghicea, de sigur, tot ce se petrecea tn el. Un fior, şi o tremuraturâ nervoasă o cuprinse, II era frică; ochii săi nu mai cutezau să se întâlnească cu acei al bărbatului săU. Când ora, tn care ei de obicei se separau, sosi, d-nade Mineleko se ridică şi zicându-I cu sfieala «bună seara» voi să plece. , .,, Prinţul, pe jumătate furios contra lui însuşi că era torturat de bănuelile de cari nu putea scăpa, privind ochii atât de frumoşi şi dulci ai femei sale li veni un moment de seninătate. — Nadjesca Ivanowna, rămâi te rog. Vrei să stăm noaptea asta împreună? Vrei tu ca şi unul şi altul să ne încredinţăm tot, tot ce avem pe inimă ca In cele d'ântâiu zile? zise el tuluind'o, ca şi la Începutul căsniciei lor. — Cum vrei,—răspunse Nadjeska I-vunowna—dar eu sunt atât de ostenita în cât ţi-aşifi recunoscătoare daca m'al lăsa să mă odihnesc. erau învestite cu toate formele legale, represintantul numitei case s’a însărcinat a aduce altele. Densul a mal adaos că e guta d’a depune, chinr acum. la primărie titluri in valoare de 1 milion. S’aşteaptă procurile pentru a se Începe depunerea titlurilor şi verificarea lor de către primărie. # Comitetul central al partidului liberal conservator se întruneşte azi la 3 ore. X Prin cercurile politice, unele persoane zic că d. general Leca, va reintra în Cameră, dar va stărui în demisia sa de la preşedinţia Ca-merii. Alţii zic că el va relua preşedinţia, darea se vor produce câte-va schimbări în Cabinet. Se vorbeşte că d. Stătescu va eşi din minister şi că grupul moldovenilor va avea caţî-vâ rcpresenlnnţi în noua combinaţie. Se zice câ dd. G. Dimitrescu şi Visanti sunt desemnaţi pentru a face parte din noul cabinet. DEPESI TELEGRAFICE l.ondrn. 25 Februarie.—Doctorii aQ sfătuit pe lordul Salishury, să călătorească în străinătate pentru sănătate. ( onstantlnopol, 23 Februarie. — Prinţul Alexandru a adresat o scrisoare Sultanului pentru a’l cere protecţia sa contra Serbiei, care e aproape se relnceapă ostilităţile. Sultanul a răspuns prinţului să aştepte sosirea beralului s80. Circulă ştirea că Turcia a dat insula Kandia, ca amanet al tmprumutului dc 6 milioane lire sterlinge, contractat In En-glitera. (oiislttntlnopol, 25 Februarie. — Cale indirectă. Jupe cum v’am telegrafia! direct la 20 Februarie. D. de Ne-I idoli, trebuia să remită Porţii tn acea zi o Notă, care confirma şi accentua o-biecţiunile Rusiei contra aranjamentului turco-bulgar, dar D. de Nelidoff, prevenit de persistenţa, ce arăta Sultanul, de-a nu voi să cedeze de cât asupra clausel militare, şi temându-se de a nu’l supăra, a amânat remiterea oficială a Notei sale, şi a cerut prin telegraf noul instrucţiuni la SI. Petersburg. In acelaşi timp s’a mărginit Sâmbătă să comunice lntr’un mod oficios, nota sus menţionata, reservându se să facă ulterior o comunicare mal formulă. In cercurile diplomatice se tot Întemeiază pe intervenirea activă a Germaniei pentru a aplana greutăţile ridicate de Rusia relative la învoiala Turco-Bul-garâ. Cercurile otomane se arată supărate daca nu şi mişcate, din causa desfăşurării forţelor navale ale Angliei In Me-diteraua, desfăşurare cu totul dispro- Ambasadorul nu se Încerca s'o reţie-el îşi Închipui că avea atât de veghiat tn acea noapte în cât o absolută singurătate'I-ar fi trebuincioasă. Răspunsul femei sale, era pentru inima lui geloasă, o confirmare pe care o aştepta oare-cum. Rămas singur, Mineleko oftă adânc, se aşeză lângă o masă pe care era aşezata o statuetă a femei sale, la caro se uită cu pasiune. Se gândea. Se înspăimânta când îi veni ideia că dacă Nadjeska Ivanowna ar fi culpabilă, poliţia ar descoperi-o mal curând saU mai târziu, şi cea mal grozavă pedeapsă va sdrobi pe această încântătoarea fiinţă, pe care, cu toate bânuelilile şi gelosia sa, el o iubea mal mult de cât ori-ce. Dacă In acest momemt, el ar fi deschis uşa camerei ei, ar fi văzut pe Nadjeska Ivanowna, galbenă, stând In pi-cere, pândind, strângându-şl convulsiv pieptul cu mâinele. Prinţul se hotărâse a veghia toată noaptea şi voind a vizita el totul, se plimba prin toate apartamentele. Prin mai multe locuri se putea intra In ambasada. Maiu Întâi era poarta de onoare pentru Înalţii visitatori şi Invitaţi, pe urma o alta destinată serviciului servitorilor, funcţionarilor şi diferitelor altor persoane de afaceri. In sfârşit, o a treia, ce da In grădina în care răspundea toate ferestrele de la spatele castelului. (Va urma). www.dacoromanica.ro EPOCA 15 FERBUARIE 3 porţionalâ cu scopul la care voeşte să atingă. Pregătirile Turciei contra Greciei, urmează cu activitate. Sancţiunea aranja mentulul financiar, încheiat Intre Poartă şi Banca Otomană e eminentă. Sofia. 25 Februarie.—Sc spune ea guvernul Bulgar a «ial delegatului seu «lin Bucureşti Instrucţiunile cele mai impariu-toare, insa luând mesuri militare importante necesitate prin retuşul Serbiei, «le a adopta de-mobilisaren si «lt» a reinol relatlu-nilediplomatice eu Bulgaria. DINTR’O ZI INTR’AITA Conferinţa «1—1 ni C. Dimltrcseii. Aseară la Ateneă d-nu Dimilrescu şi-a ţinut In faţa unul public numeros conferinţa sa : Principiul autorităţel în educaţie. Iată In resumat chipul cum d-nu Dimitrescu şi-a desvoltat subiectul: Sistemele de educaţie In decursul vâcurilor au trecut prin diferite fase. Dar In tot-d'a-una reformele aCt fost grea de statornicit. Dificultatea de care se isbeşte tendinţa de modificare a unul sistem de educa-ţieestec/cwicn/n/ egoistic. In de obştetre-bue să te ajungă cuţitul la os ca s<3 te hotărăşci a admite o reformă In ceea-ce până aci ţi se părea firesc şi normal. De ce ne plângem noi mal mult? Pâră Îndoială de lipsa de caractere. Aceasta, pentru că profesorii nu se gândesc In genere, de cât la materia cu care sunt însărcinaţis'o predea şi foarte puţin, adesea de loc, la atenţia ce ar trebui să aibă pentru partea morală a şcolarului. De ceea, răul merge neabătut. Educaţia este pregătirea pentru viaţă. Factorii el sunt: I. omul pe cari ’l pre-gâteşcl. II Societatea pentru care ’l pregăteşcl. De aci utârnă sistemul de educaţie. Forma de guvern, ideile religioase, structura generală a mediului ambiant vor Înfiinţa negreşit usupra sistemululdeeducaţie. Aşa: Intr'o ţara, unde voinţa unui om este lege, sub o monarchiâ despotică, să deprinde copilul la supunere oarbă. A desvolta In el simţimântul de independenţă şi de individualitate este a’l face primejdios şi lui şi societaţfcl din care face parte. Deci, primul element al educaţiei este adaptarea cu felul societâţel. Distingem două sisteme de educaţie: o educaţie rezemata pe frică şi o educaţie liberală. Vechil noştri dascăli intrau In clasă cu varga şi ideea lor fundamentală era de a’şî compune o figură serioasa şi impunătoare. Ţinta lor importantă era disciplina. Noi astăzi căutăm a impune prin superioritatea intelectuală şi morală şi prin regularitate. Dar stricta regularitate omoară individualitatea. Ea 'ţi dă figură de cazarmă, oameni cari ştiă foarte bine să se supună, dar, nu ştiu să’şl comande lor. Munca de nevoe şi silită nu da resullate temeinice. Impunerea omoară tragerea de inimă. Deci, sistemul cel mal Înţelept de educaţie, ar fi: minimuri de regulamentare, maximum de libertate a propriei activităţi. Dar fără chibzuinţă cea d'tnteiu ar produce desfrâul, cea de-a doua aservirea individului. Trebue să ştim a ne feri de aceste două stânci, admiţând o mijlocie înţeleaptă. D-nu Dimitrescu 'şl isprăveşte conferinţa sa, conchizând că o bună educaţie trebue să ne dea oameni cari să ştie să voiască şi că In materie de creştere, singura autoritate care trebue să prepondereze, este autoritatea principiilor morale. Publicul a eşit foarte mulţumit. Nici că se putea alt-fel. Conferenţiarul e unul din cei cu farmec la vorbă şi e In curent cu cercetările filosofiiel-fisiolo-gice. Auditor. MRESPOMA 1H\ BERLAD După Bucureşti şi Iaşi unul din cele mal mari centrurî de cultură ale ţârei este cu drept cuvent Bârladul; un oraş, care abia numără douâ-zecl mii suflete şi poseda un liceu, un gimnaziu real, şcoală de meserii, şcoală profesională, mal multe şcoli primare complecte de bâeţl şi fete, şi o şcoală normală model dirigiată cu mare tact şi abilitate, de un apostol al Românismului, anume d. 1. Popescu. Este natural dar, că Intr’un ast-fel de mediii, parlee culta şi mal ales profesorii să fie In mare numer şi să aibă un rol preponderent In mişcarea intelectuală şi poate chiar, politică, a oraşului: acesta nu-i Impcdicâ, cu toate acestea ca se'şi îndeplinească ou sfinţenie datoriile ce le incumba posiţiunea lor. Activitatea lor şi va găsi de sigur, aplicaţiune cu ocaziuneaÎnfiinţând unul Ateneu după modul celui din Bucureşti: o adunare de felul acesta care număra Intre membrii săi persoane distinse ca d-nil dr. Codrescu. St. Stur-za, I. M.Epureanu Chenciu, etc. nu poate rămânea fără să dea roade bune. S’afi ţinut deja mai multe conferinţe: prima a d-luî dr. Codrescu care cu o erudiţiune ce nimeni nu-i poate contesta a expus dificilul subiect al «Microbilor» şi a ţinut In timp de 1 1/2 oră o sală plină de auditori avizi de a se Instrui, sub farmecul vorbirel sale: cea ce măreşte mal mult încă meritul d-lul dr. Codrescu, este că a fâcursâ fie Înţeles de toţii, chiar de aceia, pentru cari aceste fiinţe microscopice nu există. D. Rim. Constautinoscu simpaticul director al gimnaziului real, a urmat cu «Caracterele esenţiale ale Frumosului»; d’astă dată great altraction subiectul a-dresându-se mai mult sexului frumos, ceea ce explica marea ufluenţa a doamnelor De|şi subiectul a fost ingrat (pen-tru-că şi In frumos se află urlt), tânărul conferenţiar s’a achitat cu mare u-şurinţă de greaoa sarcină ce-şl luase: expunerea-i a fost clară dicţiunea a-leasă, presărată cu vorbe de spirit şi de aluziuni cari aii fost suhliniate de aprohaţiunea auditorului şi a doamnelor In special.—D. St. Neagoe vine Intrai treilea rlnd cu «o pagină din Istoria Renaşterei. României» Cunoscutul profesorde Literatura Româna de la li-cetl.aspus In claritatea-I cunoscută frumosul subiectce ’ şl luase; ne aprezenlat peceltreicorifelai literaturo! Româneşti: Alexandri, Bolintinânu şi Mureşeanu cu nişte colori vil şi demne de aceşti lu-ceaferi al Românismului; am dori ca a-semenea subiecte să se repentâ cât de des fiind din cele ce instruesc poporul şi 1i da cunoştinţă de trecui săă pentru a ’l pregăti pentru un viitor mal bun; ultima, până acum a fost a d-lul dr. Bercaru; d-sa ca un demn discipol a lui Hipocrat a despicat cu scalpelul savantului «creeril şi funcţiunile lor»; Subiectul fiind arid şi cu totul necunoscut pentru cea mal mare parte din public, d. dr. Bercaru a reuşit a ţine atent, In timp de două ore, publicul necunoscâ-tor al ereerilor săi.—Mal sunt deja a-nunţate încă trei: a d-lul I. M. Epurea-nu cunoscut prin scrierile sale economice, despre «Importanţa studiilor e-conomice», d. S. Beloescudespre «Muncă şi Capital» şi In fine a d-lul G. Oni-şor despre «Incepulul şi finitul Pământului». Ca se termin cu conferinţele, vă transmit o observaţiune făcuta de către d. P. O: conferinţele aQ început cu «Microbii sau Microcosmul care suntbaza şi începutul vieţei In general; se vor termina cu «Finele Pământului» sad Macrocosmul; Nu cum-va d-nu G. Onişor este profet necunoscut de al săi ?—Fi-vom martori a vr’unei rovoluţiunl terestre? Cutremurul cel unii de erl n'o fi el antemergâtorul vr’unei lumi nouă? Aţi putea crede, cu drept cuvânt, că distracţia este dată uitării; Nici de cum ; Bărlădeniî au înţeles foarte bine pe «Utile dulci» a lui lloratiu: Baluri s’au dat mal In toate săptămânile, lacari toată Societatea Bărlădeauă 'şi da Inlll-nire; Parchetul Salel«Renascerea»lncă geme de greutatea paşilor cavalerilor (nu a doamnelor) şi pereţii dacă ar a-vea gruiQ ne ar putea spune multe: şi Bârladul arc Don JuanI. Lacsap. CRONICA PARLAMENTARA CAMERA Şedinţa de Joi 13 Ianuarie 1886. La ordinea zilei este interpelarea d-lul Cogălniceanu privitoare la Împuşcarea a 18 osândiţi din penitenciarul Dobrovăţ. I). Cogălniceanu, spune că îndată ce a auzit despre împuşcarea acelor osândiţi a trimes pe câţl-va amici ai d-sale pentru a cerceta lucrul şi aceştia ’I aQ adus o dare de seama foarte amănunţită a lntâmplârel. Din aceasta dare de seamă resultâ cum că deţinuţilor din acel penitenciar li se dedea o hrană foarte proastă şi că ia toate plângerile lor nimeni nu a voit să le dea dreptate. Iu cele din urma, dupe nişte torturi Înspăimântătoare aplicate la unii dintre reclamanţi, s'a usat şi deglonţ|pen-tru a Înăbuşi reclamaţiile nenorociţilor deţinuţi. Inlerpelatorul dovedeşte apoi ca pro- eesul-verbal prin care comisia compusa din prefect, procuror, colonelul regi mentulul ect., au decis împuşcarea, a fost falşifieat, căci In acest proces se spune că procurorul g îeral erea la faţa locului înainte de a se începe Im puşcarea, iar acest procuror general declară Intr'un post-scriplum cum că. uzase deja de arme când a sosit la faţa locului. D. Cogălniceanu, sftrşeste cerând de la guvern ca să dea In judecată pe toţi cel ce au comandat măcelul, pentru ca adevărul să iasă la lumină. I). Stătescu de la justiţie, o încurcă câte-va minute dar fără să spue nimic. Se vede ca d-sa nu cunoaşte nimic din această afacere, căci pe vremea când s’a întâmplat omorul erea d-1 Nacu la justiţie. Totuşi onorabilul vorbeşte, fiind că n’are ce ’şl face capului şi fiind că ştie ca or cât de prost şi nelogic ar vorbi majoritatea lot cu dumnealui are sa fie. D. Stătescu declară Intr’un cuvânt că nu poate să dea pe nimenea In judecată şi că dumnealui este convins cum că bine s'a făcut de s'aQ Împuşcat acel 18 deţinuţi. D-nit N. Ionescu şiG. Paladi susţin aceiaşi teză ca şi d-l Cogălniceanu, a-dica trimiterea culpabililor Înaintea justiţiei. Pe când vorbeşte d-l Paladi d-nil CeslorI Christopolu şi Ştefan Belii chiamă pe deputaţii guvernamentali afară, şi usl-fel sala rămâne aproape goala. Mal mulţi deputaţi protesta, dar cine ’I aude ? Acesta este un noQ sistem adoptat de colectivitate. Ştiind bine căpeteniile partidului cum că sunt mulţi, foarte mulţi deputaţi Colectivişti, cari sunt cu totul săraci cu duhul şi pot (I a-măgiţl din vorbă, aQ luat holărlrea ca or de clte ori va vorbi un deputat din opoziţiune, sala să fie golita la moment. Una mal dezgustătoare de cât alta. Vizirul a rostit şi astâ-zl un discurs nepreţuit. Şi a găsit şi aci cheia lucrului. Ştiţi cine a provocat răscoala şi asasinatul de la Dobrovăţ ? Socialiştii. Aşa să ştiţi, socialiştii, cari sunt contra familiei şi cari susţin că un soia de femei pe cari dictatorul de mucava are pudoarea de a nu le numi, sunt victimele socielăţei. Apoi In Franţa arestaţii sunt mal răQ hrăniţi de cât la noi şi In Englitera Camera poate ţine şedinţe şi cu trei deputaţi, pentru ce să plânge dar d. Paladi că deputaţii ies afara când vorbeşte d-sa ? Cum se poate că d. Cogălniceanu să zică cum că la Dobrovăţ s'aQ comis o-morurl, oare cei 150 de soldaţi cari au fost acolo nu iereaQ dorobanţi cu schimbul ce iereaQ soldaţi permanenţi? După una de calibrul acesteia trebuie să tragem perdeaoa. Se cere Închiderea discuţiei. D. Cogălniceanu vorbeşte contra în-chiderel d-sa spune că a degajatres-punderea guvernului dar adaogă că răQ face d. Bratianu de refuză fucerea unei anchete căci ia asupra sa asasinatele comise. Vizirul, dar când s'aQ comis ororile de la Cuca-Macâi pe când iereai ministru de interne, pentru ce n ai pedepsit pe culpabili? D. Cogălniceanu. Fac apel la lealitatea d-lui Dimancea ca să spue dacă eQ n'am cerut destituirea prefectului. Fac apel şi la preşedintele consiliului de miniştri de atunci, la d. Dimitrie Ghica, pentru a spune cum s'aQ petrecut lucrurile. D. Dr Mdldărescu. Subt d-ta nu s'a omorât şi Fălcoianu ? D. Cogălniceanu. Fără să fi fost vre-o dată la guvern, spune drept, d-le doctor, câţi oameni al omorât ? (Ilaritate mare, aplause, sgomot). D. Cogălniceanu sfârşeşte declarând că va lucra neâncelat pentru ca să dovedească cum că măcelul de la Dobro-văţ a fost nejustificat şi nelegal. D. G. Cantili vorbeşte pentru Închiderea discuţiunei, după care discuţia se Închide. La ora 5 1/2 şedinţa se ridica. Penel SENATUL Şedinţa de Joi i 3 Februarie 1886 Şedinţa se deschide la ora 2 sub pre-şedenţia principelui D. Gr. Ghica. Presenţî 78 senatori. Să acordă un congediu de 8 zile d-lui senator BaMache. D. Ministru de Culte. Citeşte mesagiul Regal prin care se prelungesce sesiu- nea Corpurilor Legiuitoare până la 1 Aprilie. Să votează indigenatele dd. Toma Tovâ, Al. Ramat. Lotkuschy, C. Mano-lescu. Zamfir Arbore umil din Redactorii Telegrafului, Z. Mavromati, V. Ni-chita, I. Dimitrescu, G. Popescu, Meltz Didie-Noel şi Daniel Raţia. Şedinţa se ridica la i 1 1. ii.™ iMiimmii Ieri elevii scoale! normale a Societăţii (de la Sf. Ecalerina) au început excursiunile lor pedagogice, ce le fac iu toţi anii, şi au visitat mal multe şcoli primare intre care şi şcoala evangelică spre a vedea cum se practică deosibitele metoade de predare. Această bună disposiţiune, care intră în programa şconlei normalea societăţii ar trebui Introdusă şi la scoalele normale ale Statului, fiindcă prin acenstn se adaugă mult la practica si la experienţa pedagogică a normaliştilor, viitorii Învăţători ui şcoalelor rurale. Rovizta Nazal nu se va mai juca de cât de trei ori şi anume : Astă-zî Vineri ii Februarie, Marţi 18 şi Vineri 21 Februarie. I). Leva s’a suit uzi la începutul şedinţei Camevil lu fotoliul pveşeden-ţial şi a declarat că ne fiind divergenţe de idei intre guvern şi d-sa ’şl vel vage demisia. Q Şedinţa de cri a conferenţll a fost foarte lungă şi a ajuns la un re-sullat fericit. Mâine probabil pacea va li Încheiată. $ D. I. Bratianu a avut azi o întrevedere cu d. Busch, ministru al Germaniei. Să vorbeşte despre convocarea în sesiune extraordinară a Sflntuluî Sinod. & Interpelarea d-lui lanoli privitoare la mutările făcute în magistratură va fi desvoltală Marţi. Comitetul central al partidului liberal-conservator să întruneşte azi in localul noului ţclubul Unirea ce s’a stabilit la băile Eforiei de pe Bulevard. 9 D. General G. Catargiu, unchiul şi adjutantul Regelui Serbiei, a avut eri mai multe întrevederi cu delegaţii Sârbi la conferenţâ şi a plecat azi la Belgrad. M. S. Regele vrea cu ori-ce preţ se împace pe General Loca cu d. Bratianu. Ni se asigură că M. S. ar fi zis eri unei persoane sns-puse : «Am deja pe Haralambie în oposiţie, nu vrcuu se am şi pe Leca.» • întrunirea intimă a majorităţii ce erea să se ţie eri seară în sala Senatului, n’a avut loc. • D. Gr. Cantncuzin, fost directorul teatrului naţional, s'a întors in capitală venind din străinătate. Se vorbea eri prin Cameră zice «România liberă», că d. Ion Gâmpi-neanu şi-ar fi trimis de la Viena de-misiuneadin mandatul de deputat. Nu ne-a fost cu {putinţă se controlăm temeinicia acestui svon. • Până azi numai dd. C. Vernescu şi Al. Laliovari sunt desemnaţi pentru a lua cuvântul. Comitetul delegaţilor Senatului s’a rostit intr’un mod categoric în contra multor articole oin legea timbrului, între altele să opun la articolele privitoare la moştenirea In linie directă şi la dotă. Prinţul Dimitrie Ghica s'a rostit asemenea intr’un mod foarte viu iu contra taxei asupra moştenirelor în linie directa şi a spus că ast-fel cum e făcută azi legea, el nu o va vota. BILETIA FIMM IAB Bucureşti, 13/25 Februariu 1886. Se pare că situaţiunea s’a mai ameliorat. — Agiul perde 5 centime şi face 16. — Fondurile de stat câştigă pîna la 0.50 In valoare şi sunt căutate. Aşa 5 0 0 am se cer. cu 96 1 8. 0 0 0 de Stat eonv. rur. se Înregistrează eu 88 1 i. 5 0 0 urb. se urcă la 82 5/8 Mişcarea In câmpul speculaţiunel e mal activă. Daciele se urcă la 269, a-dieft 1 punte mal scumpe ca eri. Con-slrueţiunilc se tratează eu 1981/2.1.1/2 mai sus ca In şedinţa precedentă. Băncile sunt staţionare la 1110. Viena a venit liniştită. Napoleonul 10.0:1 şi Creditul-Anstolt 298.40. Renta de aur Insă trece peste 114.20. curs pe care nu'l avusese de mult. Schimbul invariabil. Tendinţa în general e mal bună. _____ > SOCIETATEA COMERCIANŢILOR SI INDUSTRIAŞILOR DINII li G U H EŞTI Va du un maro hal tn Sula Teatrului Naţional, Sâmbăta 15 Februarie 1886, sub pulrouagiul dounnielor: Solojan, A- Alesiu Ioau, Aposlolesru 1. L>., Boroşiu I., Be-chianu, Boambă (I. I., Bltink, Carapati Ca-sandra, Ohrisleseu G.. Cerlcnli. Caţighera, Chrisoveloni, Constantitiescu Ştefan, Dun-coviel Petre, Dobrovicl I.,Dimilrescu I. Pro-copie, Dimitrescu N.. Dimitrie Borănescu, Eflimiu GoiistanLin, Kleftereseu Christofor, Enciuloscu P., Eflimiu T., Ferichkle Scar-lat, Ghenovicl A., Ghenovie! N , Ghcorgiu P.,Hulfon S.. lordacbe Ionescu, [canide Ni-colae, Elena Ioau, LucaşevicI, Marghiloman I., Ma ud rea N., Manoach Isjoii, Mu-roianu N. I)., Nedelr.ovicl A., Nedelcovicl Christache, Niculescu Gheorghe, Niculescu I.uca, Orghidan V., Ohnazn, Pencovicl I., Popovie.l A., Potrescu D., Prager S., Prager M., Bâdncann loan, Râdntesru C., Rădu-lescu G., Rădulescu M., Hădulescu T., Ră-dulescu I., Szeruliscz, Slănesou G., Soccc Marin I. V., Stoica N. Bagi , Tânftsescu Dini., Teodorii 1., Ţaciu Turna,Zacluiriad I., Zamtlrescu C. I. D-şoarele: Bechianu, Bursan, Dancovicl, Dobrescu, Deroussi, LucaşevicI, Lăzârescu, Socec, Belii Zamflrescu. TEATRE CONCERTE PETRECERI Teatru Uneia. — Se va juca: Vineri ii Marţi 18 şi Vineri 21 Fevruarie 18811, Xu/.ul, revistă umoristică tu l acte de d-nil I. Negruzzi şi D. B. Hosetti. — Actul I, Moartea şi testamentul anului 1885. — Loteria Ateneului. — Doctorul Maltei şi medicamentele electro-omeo-patice. — Naşterea anului 1886. — întrunirile.—Depeşele Agenţiei Havas.—Pacini-cil cetăţeni.—Israeliţl expulsaţl.—Actul II, Partidele politice.— Futografliile la poliţie. —Instrucţiunea publică. — Studenţii de la medicină.—Fetele de la pensionate.—Monopolul cdrciumelor.—Camera deputaţilor şi reparaţiile el.—Actul III, Teatrul Naţional —Parodia operei, dramei, operetei.— Raliatul şi şcolarii.—Cofetăria Capsa şi cofei ftria BrofL.— Sculele d-nel Patli.—Capel-maestril rivali.—Paşol şi Naziitl.—Baletul porcilor şi vitelor cornute.—Actul IV, Trenul de plăcere pentru Sinaia. — Statua Iul Lazăr.—Gazetele.—Fecioară de la Orlenus. —Cupola germană şi cupola francesă.—Fe. lele de la cafe clnuitaoL.-BecensPmântul-—Mersul trenurilor.—Itenbelul sârbo-bul-gar.—llois I Cea! JL B5.LS ADVOCAT BUCURBSCI, strada dionisie, hucuuesci SOCIETATEA CORPIL DIDACTIC Toţi membri) învăţământului de or-cc grad din Capitală sunt Invitaţi a întruni Sâmbătă 15 Februarie, ora 8 seara, Ia Universitate, spre a continua discuţiu-nea de lege al intrucţiunet şi a alege o co-misiune care se arate vederile corpului didacl. Consiliul de adminiştraiiune. BERARI A UNIREA Sucursala Qppler In fata. cjraclinei Episcopii BERE SPECIALA escelentă proaspătă şi rece. Salon elegant-, serviciul prompt. AVISIMPORTAN'F De Închiriat de la Sf. Gheorghe 1880 mai multe prăvălii Calea Victori Nr. 82. Hotelul SCS Alt In Predeal 20 odăi. De vânzare un frumos loc Iu Allea Eldorado slr. Poştei Vechi. Lemne de foc şi construcţie In gara Buşteni. A se adresa la d-nul Inginer Boţea strada Pitar-Moşu Nr. 5 www.dacoromanica.ro 4 EPOCA — 15 FEBRUARIE CASA DE SCHIMB I. M. F E R M O 27.— STRv.BA LIPSCANI. 27— c r ii s t i r, r c i ii i s ( i /-1 Februarie 1886 XKXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXX X X 5% Rente amortizxlîffii . . . 961 4 5% Renta perpetna .... y:t 0% Oblig. d>‘.-pil ..... fa 14 t»‘.„ Oblig, ffc; st. druRH) defer 7”u Sris. Hînr. rurale. . . . 1021 2 5% scris. lune. rurale . . . 80 7■„ Scris Tune. urbane . . . 9S1 2 (>% Scris Ame. urbane . . . 9112 5% Scris, futlc. rurale . . . sa i a 5jî Thipruimitnl eotnunai . . r.t i a Oblig, oisel pens. lei 10 dob. sa 5 (înnruniutul cu premie . . . ?.a Acţiuni liănrel natinn . . . 1112 Acţiuni "Daris-Romania » . . 270 * Naţională • C.rcdit mobiliar . . . 208 » ConslrucliunL. . . . 196 *> Fabrica de hârtie . . Argint contra aur 16 14 Bilete de Uanc£ contra aur. . 16 1 4 Florin austriac! 2.01 Cinsti DIN YIENA Napoleonul 10 02 Ducatul r. Ou i I.ose otomane 19.20 124 25 Rubla hârtie CUIISII DIN BERMNI Renta Amort 95 60 Onuenheim. ....... Obligaţiuni noul OŞj C. F. R. 109.60 IOT». 50 « • 5% » • » 101.30 Rubla liârtio 200. 95 CLTtSL L DE r.\IUS Renta Română ...... Lose otomana. . . . . , 93 :K‘ Scliimb ...... Paris 3 luni 100 1 !2 » la vedere Londra 3 luni » la vedere 122 15 Berlin 3 luni 123 75 Viena la vedere 201 1 X X X X X X X X X R >; x x x x :i PUBLICITATEA ZIARULUI „EPOCA Strada Episcopiei, No. 3. ANUNCIURI SI RECLAME anunciuri pe pagina a IV, linia 30 bani, anunciuri si reclame pe pagina III 2 lei linia. X DE Q Limbile francese si englese S Preturi moderate fc i X i>'+ X X X X X X X X X X X xxxxxxxxxxxxxKxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxkxxxxxxxxx 1NSTITUL METEOR0LO GIG din BUCUREŞTI Ruletimul atmosferic de la 25 Februarie 1886 STAŢIUNI Barom Temp, Vilii. starea Bucuresci 771.2 —1.4 10 2 acajj. T.-Sevorin 772.0 -3.4 — Hcmn Balota Slatina Oiiirgiu 772.5 —3.0 —4.1 NE 3 5 zapada acop, Constanta 769.8 —5.5 NNW N 2 acop. Sulina •768.7 —4.1 4 var». Ualantz 768.2 —1.5 NNE 6 » Braila 771.9 -0.6 NNW 4 w Roman 771.2 —0.8 2 » Craiova 770.9 —3.1 6 zapada Directorul Institutului, St. Uepites. Starea marei Ia Constanta Ia Sulina rea. IIosii DE VWZAHE MOŞIA RIEA NOUA din judeţul Teleorman, plasa Teleorman, coinnna Rîea. Moşia are 200 stj. masa sau aproape 400 pogoane. Este de arendat a 200 galbeni si se întinde până în bătătura celei de a II-a staţie n căi ferate Oosleşti-Turnu-Mâgurele. Doritorii se pot adresa la D. Gr. G. Peucescu, str. Clemenţei No. 2, unde vor vedea planul şi vor lua orî-ce alte lămuriri. PROPRIETATEA SILISEASCA din judeţul Teleorman—Gară la 5 minute depărtare.—A se adresa la d-na Elisa Gbronidi. strada Intrarea Ro-setti Nr, 5. MOŞII DEmmT Chiar de acum moşia Podu Gros din districtul Mehedinţi, având făcute semănăturile de toamnă. Doritorii se pol adresa în Bucureşti, strada Brezoianu No. 51 în toate zilele piuă la amiazi. Se a rentează o moşie de .‘5,000 pogoane în judeţul Ilfov. Doritorii se se adreseze la redacţia ziarului «Epoca». LUCI iii 1 DUE\Z\RE Locul din strada Dionisie No. 20 şi strada Crinului No. 5. Acest loc are faţa pre strada Dionisie 37 metri, pro strada Crinului 40 metrişi adâncime de li metri. Se vinde in total sau în loturi, de câte o a patra parte. Doritori se pol adresa la proprietarul lui, D. Gr. G. Peucescu, str. Clemenţi No. 2. case di: i\<: ii ii; iu De la Sfiinţa Gheorgke, 0 casă aşeza tăpe strada Dorobanţilor No. 40; — 20 odăi cu curte si grădină.— \ se adresa la proprietatea care locuesle tiitrâusu. IA DISTINS STUDIAT doreşte a medita una s’uQ doul elevi In schimbul unei pensiuni; sad a locuinţei şi mâncare. A se adresa la administraţia Rccstui ziar. doreşte a preda lec-ţiunl pentru Clasele schimbul unei modeste DE n jn Tauri de rasă şi vaci .lfj.lîr ii de /apte, a se adresa la d. E. Roiraer. administrulor la proprietatea Paşcani din judeţul Ilfov.—Tot la aceusta moşie sunt de vânzare berbeci si oi de rasă merinos. INSCIINTARE Celebra gimnastică românâ Matilda Pelrescu, Intorcându-se din străinătate duprt o lipsă de 0 ani, In care timp 'şl a perfecţionat studiile, doreşce a du lecţiunî de gimnastică Iu familii şi în Institute de domnişoare. A se adresa la Clubu-Gimnastic str. Biserica Eni No. 1. IA „ii Primare', în plaţi. A se adresa la administraţia ziarului. aa i PliyVir din causa arendării pro-IHt lMlIlIj prielăţii, se vând, O lo-comobila 10 cai putere şi o maşină de treierat din fabrica Rumson sistemul cel mai perfecţionat ambele In perfecta stare. Doritori le pot vedea la proprie-t a tea Păşcani judeţul Ilfov, adresînduse la d. E. Reimer administratorul. fi DOIU1SO.MII 2!K«*y$ având ( Diploma de maturitate", să oferă a da lecţiunî, tn vre-o familie pentru cursul priYn&r satl secondar. In special pentru limba franccsă, matematici şi ştiinţele flsico-nalurale. A se adresa la redacţiunl. Se rauta o camera mobilată ou serviciu si pensiune inlr'o familie, în centrul orasiului. A se adresa ofertele In reilno-tin /litrului la adresa t . C. Cu începere de Luni. 3/15 Februarie se V6r di schide. pe - Bulevardul Ellsa-betn •• 'stabilimentul de bai ale Eforiei spitalelor), cursuil de limbile englesă şi fmncesa sub direcţiunea d-jui Heu -y I.oflmt. profesor la «Liceul sf. Gheor-gliC" şi la Institutul nou de d-nişoare. Aceste cursuri vor avea toc săra. de două ort pe săptămână ; —ele vor dura o oră şi jumătate, de la 7 1/2 la 0; —şi nu vor costa de cât zece lei pe lună, plătibill cu anticipaţiune. Fie-care curs nu va II făcut In faţa unul nuiner de elevi mal mare dc cât zece. — Grele şi preţurile sus indicate au losl Fixate pentru «a Înlesni tinerilor puţin avuţi şi impiegaţilor de comerciă studiul limbilor celor mal răspândite In lume. Salon de conversaţie si de citire Deschis toate Duminicile de la 9 ore dimineaţa la 12, şi pus gratis la dis-posiţia elevilor. înscrierile se pol face In toate zilele, dela 2 la 3 ore, p. m., şi de la 8—9 ore săra, «Bulevardul Elisabetn (stabilimentul de băl), la catul al treilea, scara la stânga. i MITUL MEDICAL — Bb’CCUlESCI — 6, STRADA VESTEI, 6. XXXXXXXXXXXXiii» Secţia medicala t, Hydrotherapia—2. Electrizare—3. Or-ttiopedic— 4. Gimnastică medicala—5. Inhalaţi—fi. Masajiu sistematic—7. Serviciul la domiciliu— 8. Consultaţii medicale. Secţia higienica 1 Buc abur . ...........3 — I Bae dc putină du şi fără duşe . 2.50 medicamente..............1.— 1 duşe rece-sistematică . . . 1.50 BAI DE ABUR SI DE PUTINA Notă 1 Băile dc abi|r sunt deschise In ţoale zilele de Iu 7 ore dimineaţa ptnă la 7 ore seara. — 2. Pentru dame tiisă băile dc abur, o-dală pe săptămână Vinerea de la 7 ore dimineaţa plnă la 2 post-meridiane. Preţurile la secţia medicală conform prospectului. Direcţiunea. TABLOURI ANTICE Uă colecţiune de 50 tablouri, de diferiţi maeştrii. Se află de vânzare la anticari dupe Bulevardul Acudemni. x X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X UMIL DE LAM COSIRĂ RAGELEI SI RKI1VH1II LH Sistemul prof. Dr. JAEGER Recunoscut pretutindeni ca cel mai escelintc CORONAT DC JURIUL MEDICAL DIN LONDRA CU ,,MEDALIA DC AUR" ATI $ % Sub-semnatii, având numai noi singuri dreptul do a fabrica vestmintele de lâna ce se poarta pa dedesupt, vestminte zise Normale, precum si cuverturile paturie in lâna curata de Cămilă Cari păzesc de răceli si rcunialtsme Declarăm că am încredinţat In România unicul deposit al produselo noastre Casei AUX QU ATRE SAISONS 72, Calea Victoriei 72, (in faţa Palat ului. RegafL), Declaram ca nu recunoascem ca VERITABILE de cât flanelele ce se găsesc în aceasta casa. Comande din provincie se fac direct Preţuri curente şi broşuri se trârnit gratis şi franco după cerere W. BERGER’S SOHNE (Stuttgart) X X X X X X n x x X X X X X n X X X u X X X X X X X X Deschizând, cu înalta autorisuţiune a Guvernului. ŞCOALA de musica vocala si instrumentala 23, Strada Carul, 23 aduc resueclos la cuuoştinţa publicului ca această şcoală, fiind prevăzută cu tot personalul trebuincios, pot primi înscrieri In toatd zilele de lucru. De la 9-11 ore ditn. si de la 3-8 ore seara Sprijinul ce am avut din partea mal multor familii cari aâ bine-voit a’inl încredinţa pe Iii lor în decursul acestui un, mă fac a spera că nu 'ml-va lipsi nici tn viilor şi că escmplul acestor va găsi cu atât mal mult imitatori, cu cât acăslă şcoală e singură, tu toată ţara, aprobată şi aulorisaiă dc guvern, unde se poate învăţa mu sica vocală şi orî-ce instrument numai pentru modica sumă di; 15 lei pe luna primind In schimb 12 lecţiunî tn orî-ce ore vor dori amatorii. Director, An. li ucisei. XXXXXXXXXttX*X*KKXXXttXX*XXK*ttX PHMTD A rtiuraiului,gripa, bronşita, etc., LUIl l nAiiiropuIu şi pasta pectorală dc itfafa de Delangaenler possedâ uă effica-- ilate sigură şi constulală de urni mare numeră de medici. Fără săre de opium (Morfina sau codeinâjse dă fard temere la Copii bolnavi de Tusse, de Udguşâld. P.iris, 53. rue Vivienne, şi in iote farmaciele I>1 N UIMI* INTRfcoi OUVRAGE ElVTIEFtL^TvliilVT TERMINE ESSAI COMPARE SUR m. am» $ T DE LA ROUMANIE OEPUIS LES TEMPS LES PLUS RECULES JUSQU'A NOS JOURS PAR UN VOLUME D ENYTRON 500 PAGES, EDITION DE LUXE PAPIKR VELIN, CARACTERF-S ELZEVIRS. PRIX 20 FRANCS-TIRAGE LIMITE O/t peut souscrire OBL Iii» A Bucarest. En ventedans toulesleslibrairiesde lacapilale Piti V i frâne 50. OFICIUL DE PUBLICITATE „fiOMANIA" 10, STRADA ACADEMIEI. IQ BUCURESCI Primesce anunciuri, inserţii şi reclame pentru ORi-CARE ZIAR din capitală, iu-deţe şi străinătate, * ▼ 'f r T T'T'T V ir y y DOCTORUL EMIL MAX Vrchiu profesor de arta tnoşituful şi medic primar al spitalelor Sf. Spiridon din Iaşi, instalându-se In Rucureştî strada Clemenţei, 25 de-asupra Farmaciei, dâ consultaţiuni de la 8—11 a. tn. şi 6—8 post-meridiane. NIC0LAE A. PAPADAT AVOCAT Strada Biserica Ieni 8 bis. D. R. ROSETTI AVOCAT Strada Balişle No. 4. Kxm^ooocxKxxxmmxmxxxxx lYSTITITN» BLARAHBERO P0UR JEUNES FILLE Rucarcst, strada Sf. Voevozi, 27 Enseignemenlprimaire et secondaire apres Ies programnjes de l'Etat. Les langues francaise et llemandes d'ont obligatoires. N E R L Y LIBRAIRE 22, m;i: di: i.a \ k romi:. 22 LIVHES DE DROIT LI i)E \ L Ş A L E G U A. 13 AVOCAT 66 Strada Diouişie consultaţii de la 8—12 dimineaţa. LE PLUS ANCIEN SUREAU v ■' DE pFa cem eim t POMI RODITORI ALTOITI DE DIFERITE SPECII Din cele mai renumite calitati si diferite etati, se afla de venzare la GE0RGE 10 A NID GRADINA Numiiă Braslea Sub Icoana str. Polonă No. 101. X X X JURîSPRUDENCE GENERALE DE D A L LOZ, COMPLET 97 VOLUMES, fr. 1500 Pour institutrices, gouvernantes, valets et fernmes de Ghambre, etc. Let/ons particulieres en toules les langues, piano el musique vocale. Tenu par Catherine Karl. Dirige par Anna Becher, institu-trice frauţaise. 11, Strada Stirbey-Voda 11. Bucarest. Aproape de biserica Icoanei. Premiat cu l-iu preţ: -Medalii de aur» la concursul agricol al comiţiulul de Ilfov In anul 1881—1882, pentru noile varietăţi de pere denumite. REGELE SI REGINA ROMÂNIEI CUM SI PENTRU ALTE SP SCII Asemenea premiat cu primul preţ : <•Diploma de onoare clasa I-a » la expo-siţia Cooperatorilor români tn anul 1883 penlrn mal multe varietăţi şi calităţi de diferite fructe. Preţul pomilor se poate vedea tn catalog din care preciul ce a fost piua ^ aoiini Tuni redus Iu un preţ nini inie. Domnii amatori din districte şi din capitală, voind a avea catalog, se vor adresa prin epistole la zisa grădină şi tndată li se va trimite.—Plantarea pomilor pentru primăvară este mult mal X k'nc de a sc face mal de timpuriu. Domnii amatori sunt rugaţi a mi trămite şţp comaudele cât de timpuriu ca să pot a le trimite la timp cuvenit. XXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXX X X X X X X Bucuresci. —Tipografia «Le Peuple Roumain,» strada Episcopiei No. 3. www.dacoromanica.ro