ANUL I No. 70.
A DOUA EDITIUNE
jon n februarie tsso.
Grigoke G. PEUCESCU
Director politic
ABONAMENTE:
In tară. 1 an 40 lei, 6 luni 20 lei, 3 luni 10 lei In străinătate 1 an 50 lei, 0 luni 25 lei
R E I) A C Ţ I A
No. 3.— Pista Episcopiei.—No. 3. IO BANI NUMERUL
APARE IN TOATE
ZILELE
N. Gr. FILIPESCU
Proprietar
ANUNCIURI:
înnnruirl |>e |>a pi na a patra linia 30 bani. tiiiniriuri şi reclame pe pag. II! 2 lei linia.
ADMINISTRAŢIA
No. 3.—Piaţa Episcopiei.—No. 3.
IO BANI NUIVIERTJL
D. CARP
SI
STAREA FINANCIARA A TARII
UN INCIDENT DIPLOMATIC
DISOLUŢI UNEA
REGELE TESALIEI
REGELE
HI
SITUATIUIVEA
Situaliuncn ţori este foarte îngrijitoare şi merita s» den de gândit tu-tiilor bărbaţilor serioşi, cari se o-cupă de viitor.
Nepriceperea şi servilismul cu caro d. Brâtianu a condus interesele economice alo ţării; ucchibzuinţa cu care a regulnt circulaţiunea monetară, cauzează o criza economică şi financiară, care apasă pe toţi şi care devine nesuferită.
Lăcomia capilor partidului roşu şi cheltuelilo zadarnice, făcute de d-nu Rrătinnu, au aruncat bugetul Statului lutr’o slrimlorure din care, în zadar, cercă colectivitatea so'l scoată prin măsuri cari vor nimici mai mult activitatea naţională, de cut vor ajuta bugetul, prin legi atăl de pripite, atât de puţin studiate, în căt, de cele mai multe ori, se propun astăzi, ca se se retragă mâine.
Şi în presenţa acestei grele situaţi uni, minciuna, intriga, satisfacerea intereselor particulare, singurele legături cari unesc colectivitatea de la guvern, încep se iasă la iveală şi colectiviştii nu mai pot ascunde dispreţul şi scârba ce au unii pentru alţii: D-nii Câmpineanu şi Stolojan tu Cameră, dd. general Leca şi Stătescu in adunarea deputaţilor şi senatorilor să luptă împreună şi se tratează reciproc de oameni de nimic şi adesea de pungaşi.
Cea mai mică îutimplare devine un eveniment, cea mai mică discuţie produce un scandal: din toate părţile vechia şandrama a guvernului colectivist trosneşte, la fie caro moment ameninţă se cadă şi miroase a muced de departe.
Guvernul fundat do d. Urâtianu nu este în adevăr o clădire cu temelii sănătoase, clădit cu material bun, care să se fi putut fierbe şi întări cu timpul.
El seamănă mai mult cu o şandrama făcută In pripă, până se nu prinză nimeni de veste, făcută din material de adunătură, cumpărat de pe la dărâmături şi care, încă de la Început, a avut trebuinţă de proptele şi, din prima zi, stă să cază.
Venit la putere pe ascuns, dân-du-se dupe dd. Epureanu şi Ver-nescu, d-1 Brâtianu şi-a lnşghebat partida prin intrigă şi prin minciună, şi-a lnodat zilele prin legi de expediente, pe cari le-a smuls prin surprindere, şi a dus’o linguşind vanităţile, ajutând lâcomiele. con-rupând conştiinţele. Ast-fel boleşte d. Brâtianu de 10 ani mai bine.
De două ori a fost greu de tot; dara avut abilitatea se convingă pre alţii să-şi deschidă vinele ca se’i împrumute sângele lor.
Beizadea Mitică si Bocrescu, dd. Carp şi Maiorescu au consimţit în două rânduri să se snpue la această operaţiune primejdioasă DD. Carp şi Maiorescu .şi-au mai păstrai puţin sânge, şi, dupe o lunga lâncezire, se însănătoşesc repede. Beizadea Mitică şi B. Bocrescu şi-au dat tot sângele şi au murit amândoi, şi Beizadea Mitică, ca şi B. Bocrescu. Nu amintim multe alto sacrificii mal mici: căci monstrul a avut trebuinţă sc sacrifice multe vieţi, ca să poată trăi.
Bolnavul nostru iar a ajuns rău, şi mi vedem po nimeni dispus se se mat sinucidă ca se-I lungească zilele, şi do aceea este sigur că do aslă-datâ nu se va mal scula.
Aceasta numai este acum secret pentru nimeni .şi afară de fanaticii cari merg repetând că Brâtianu nu va cădea pentru-câ M. S. nu-1 lasă, odată cu capul, şi afară do politi-cianii cari voesc să mal apuce un chilipir înainte de a pleca,chiar amicii d-lul Brâtianu li chinină căderea. Numai d. Brâtianu se încăpâţtnează a sta la putere.
şi tocmai de aceea ne temem, ca nu această încâpâţinaro bolnăvicioasă se aducă catastrofe alo căror consecinţe nu se pot prevedea.
De acum capii oposiţiunt numai sunt In capul mişcăm. Ziarul Lupta dovedea deunăzi, tntr’un articol plin de observaţii adevărate, că capii o-posiţiuni sunt Întrecuţi de toate părţile şi că este timp so se pue în capul mişcării,de nu voesc so pinrzâ conducerea ei.
Şi lucrul este lesne deesplicat. Lumea văzând că guvernul d-lui Brâtiunu, nu mai inspiră nici o Încredere şi numai are nici o simpatic în ţearâ, a ajuns se se convingă că nu are alt reazăm de cât favoarea M. S. Regelui, şi că M. S. este răspunzător de ceea ce se face.
Acest sentiment merge lăţindiu so şi tinde n deveni unanim şi de a-ceea toţi bărbaţii cu minte se tem că încâpăţînarea d-lui Brâtianu den sta în guvern se nu aducă turburări, mult mai mari, in ţeară, decât acelea ce pot rcsulta dintr’o simplă schimbare do guvern.
Se nu fio oare nici un remediu pentru această stare de lucruri? Constiluţinnea noastră,instituţiunile noaste politico nu dnii nici un mijloc pentru a eşi din acest pripor ? Noi nu o credem. Suntem convinşi din contră că monarebia constituţională este creată tocmai pentru a scăpa ţara de ncnorocirilo pre cari le poate aduce asemeni situaţiunl. Suntem convinşi că aceasta este misiunea principală pe care coustituţiunea a incredinţat'o M. S. Regelui.
Monarhul constituţional In adevăr nu este un automat care să aprobe lot ce i se pune înainte ; conslitu-ţiunea nu a dat M. S. Regelui rolul umilitor numai de a iscăli decretele oarbe, şchioape ale miniştrilor săi.
Daca ur fi uşa, chiar noi, cari, prin ideile noastre conservatoare, suntem partizani convinşi şi hotărâţi ai monarchiel, chiur noi ne am lepăda de densa şi suntem cei d’ânteiu a recunoaşte că, de cât o astfel de mo-narchie, orî-ce altă formă de guvern, fie chiar republica, ar fi mai bună.
Dacă suntem partisanî ai monar-chiei constituţionale, causa este că credem că mouarchul are o missiu-ue tot atât de necesară cât şi de Înaltă In societate.
şi această misiune este tocmai ca se desnoado, prin iutervenţiunea sa oportună şi folositoare, situaţiuni, )
cari, pentru un cuvânt sau pentru altul, nu sar putea deslega alt fel de cât prin catastrofe.
Gr. f>. l’cueoscu
londra. 23 Februarie. — Camera Comunelor.—Guvernul declară că momentul nu este oportun ponlru a obţine de la Sultan, concesiuni teritoriale tn favoarea Greciei.
Itrrliii, 23 Februarie.—Dieta a trimis la o comisiune de 21 membri pro-ectul de lege asupra eolonisaţiunii provinciilor orientale.
Ministrul agriculturel, d. Lucius, a-pârend proectul, a făcut se reiasă că pericolele ce restilla din agitaţiunea poloneza, care durează de 30 de ani, cere remedii neîntârziate.
Pe urmă a susţinut ca legea nu crea neconstituţionala, jşi a udăogul ea dacă majoritatea cere garanţii speciale In u-ceastă privinţa, guvernul e gala se le dea.
DIS0LUTIUNEA
De cât-vu timp să respândise sgomo-lul că după votarea bugetelor Camarile vor II disolvate. Aeflst sgomot luase mai multă consistenţă In urma incidentului Bratianu-Leca; să zicea că, în faţa dis-locaţiunei ce să manifestă tn rândurile majoritaţel, d. Ion Bratiuriu ar avea in-letiţiuneu sfi propună Coroanei d’a face un nod apel la ţara. Noi n’iiui dat cre-ziunăul acestor sopliri şi «le aceea nici nu le am relatat In ziarul nostru. Astă-zi tusa cestiunea a fost atinsa dc d-l Ni-colae lonescu de la tribuna Adunăm. El a spus ca se vorbeşte de o disolvarc a Parlamentului. In sferele politice se zice că răspândind acest sgomot, guvernul voieşte a esercita o presiune a-supra deputaţilor tn scop a le smulge, cu mal multă uşurinţă,votarea repede a proiectelor financiare, cari vor li presen-tate pentru a restabili sdruncinutul c-quilibru al budgetului.
Pentru moment nu avem dar a fac,' de cât cu o ceartă de familie Intre vizirul şi nedisciplinaţii săi parlisani. Dar, uşa cum merg lucrurile, In zioa de astă-zi la noi, s’ar putea ca aceea ce până acum nu era de cât o ameninţare să devină mâne o realitate. Siuiplomelo prevestitoare ale descompunere! colec-ti vi ţâţei guvernamentale să înmulţesc zi cu zi, şi s’ur putea Întâmpla ca d-l Brâtianu să voiască a iufusiona un sânge nod organismului putred al partidului seil.
Este dar urgent ca oposiţia să fie a-tenlâ la svârcolirile partidului guvernamental, şi să se pregătească din vreme la luptă, pentru a nu fi surprinsa şi a nu să expune a să presenţa pe câmpul do batae electoral, fura organisaţiunc, In faţa unui adversar ce dispune, fără scrupul, de toate mijloacele ce ’l oferă maşina guvernamentala.
In ochii noştri! coaliţia nu poale însemna att-cevade cât organisarea luptei; alt-fel dtnsa nu are raţiune d’a 11.
Să lucram dar spre a li gata In faţa or-cărel eventualităţi.
DM CARP SI STAREA PIVOTĂRI
A
T E R E IC*
Să nu ne facem ilusiunl; veţi veni cu imposite, s’a votat timbru!, veţi veni cu monopolul cârciumelor şi al spirtoaselor, veţi veni cu monopolul chibriturilor. şi toate acestea, dacă nune dedăm unul optimism exagerat, nu au să ne dea un spor mai mare de cât 10—11 milioane ; el, acestea au să fie absorbite prin pagubele ce sufere Statul din ngio; atunci vă Întreb: ce aţi făcut d-voaslra pentru ca să măriţi re-
. (1) Vezi «Epoca» No. 09.
sursele Statului? nu aţi farul absolut nimic, şi suntem îndrept să ne întrebăm. când d-voaslra veniţi cu un proiect de lege, care. departe dea pune un capăt acestei stări de lucruri anormale, vine şi o perpetuează In mod legal, suntem In drept, zic, să ne întrebăm, dacă ţara aceasta va face sacrificiile pe cari i le cereţi în momentul când însuşi d-vbnslră ne dovediţi că acele sacrificii au să fie vântule şi ilusoriî: apoi să ne Înţelegem, o ţara face sacrificii şi este daloaro să le facă; Insă numai atunci când este convinsă că resultatul acelor sacrificii ar 11 înflorirea şi gloria patriei. (Aplause). Dar să facem sacrificii numai pentru că guvernul persistă într'un mod orb pe o cale rătăcită, să facem sacrificii numai ca să acoperim greşele d-voaslră şi numai penlru că voiţi să perpetuaţi politica desaslroasă a Bânceî naţionale, aceasta puteţi să o cereţi, puteţi chiar să o obţineţi, dar vă asigur că numai fapt de bun cetăţean nu aţi făcut prin aceasta.
.Ce yrea proiectul de faţă?
Dur mai întâii! o întrebare : oare datoria Statului represintată prin biletele ipotecare, cari apasa piaţa cu2fi.000.00fi, măreşte sau nu agiul?
Cred că nu se va găsi nici un financiar, nici un om de ştiinţa şi nici chiar d. ministru al domenielor, care să zică că această sumă de 26 milioane, aruncată pe piaţă fără nici un fel de acoperire nu conlribue la murirea agiului. Apoi dacă acer.stâ suma du bilele ipotecare conlribue la mărirea agiului, faceţi un fapt bun di’ cetăţean, când prin o lege veniţi şi perpetuaţi o asemenea situaţiune? căci în adevăr, este o perpetuare când cereţi cn plata acestor bilete să le faceţi tn curs de 2fi ani.
Pentru aceste motive, suntem In contra acestei legi şi noi cerem ca n-coastă datorie să se plătească de îndată ; noi cerem să descărcaţi piaţa de aceste 2fi.000.000 cari o înpovărează, şi apoi, să’ml dea voe onor. d. raportor sâ'l întreb pe ce cifre se Internează d-sa ; singurul argument pa care’l a-duce în favoarea transacţiunoi ce se presiuta votului nostru, este acesta : «Că a se sili Statul astăzi să Iacă un împrumut safl o «misiune de renta pentru plata acestor bilete ipotecare, sar-cinele la cari s’ar supune ur (i mult mai împovărătoare pentru fics de cât acele ce i se impune prin couvenţiunea de faţă».
Cum, d-lo raportor, un împrumut de 2fi.000.000 ar impune Slutului sacrificii mai mari de cât pagubele pe cari le suferim ? Să vedem. Mi se pare ca cu cursul de aslâzl acest împrumut chiar cu timp de amortizare foarte scurt, u-acesl împrumut ar cere o anuitate pe an de 1.500.000 lei. Prin faptul agiului, şi v'um dovedit'o cu ţifre neexagerate că d-voaslra expuneţi pe Stat la o pagubă de 9.000.000. Eu nu asigur că plata i-mcdială a acestor 20.000.000 va aduce scăderea agiului de Îndată şi prin urmare nu cerca să puneţi în cumpăna, în compensaţiune aceste 0.500.000 cu anuitatea de 1.500.000, lotuşi Insa scăderea ar fi enormă şi nu cred a 11 departe de adevăr când susţin cu agiul ar scade la ti sau la 9. Ar fi deci un câştig de aproape 4.000.000 pe nn şi atunci a-jungem la conclusiunea dacă am merge după d-nul raportor, că o pagului de 4.000 000 e mai mică de cât una de 1.500.000.
Acest mod de argumentare în favoarea acestui proiect de lege, nu este tocmai priincios; şi foarte bine a făcui onor. d. raportor că ne a dat numai nişte afirmaţiuni fără să ne spue ţifre, căci ar fi fost greu pentru d-sa să ne convingă dacă venea cu ţifre. A-plause).
D-lor, noi când am combătut un lucru nici o dată nu ne-am pus pe un tărâm negativ, ci tot-d'auna am căutat se spunem şi ceea ce credem noi că ar fi mai bine de făcut. Noi combatem acest proiect şi combatem nu numai în prima parte care prelungeşte pe 20 de ani datoria Statului, dar şi în partea a doua care prelungeşte privilegiul Bdn-
cel, penlru că voim să osim din per-turbaţiunea Iu care aţi aruncat mijloacele noastre de circulaţiune, Introducând etalonul de aur: şi nu putem veni să cerem Introducerea etalonului de aur fără ca In acelaşi timp să cerem şi o modificare radicală aorganizâret şi a statutelor Bancei Naţionale.
•V)-lor, cestiunea aceasta a monomo-talismului si a bimetnlisimilui. este o cestiune care excita astăzi toata lumea financiara; sunt economişti şi economişti foarte distinşi cari susţin cum că îndreptarea crizei nu poate proveni de cât diu Introducerea bimctalisraului şi Introducerea bimetalismului nu numai într'un Stal, ci In toate Statele, adică aşa numit a bimetalismului internaţional.
Introducerea bimclalisniuluî internaţional a fost Iralulâ de d. Scholz, ministru de finance din Germania, de trădare naţională; a zis că bimelalis-mul internaţional este o trădare naţională.
Se vede ca d. ministru de finance a! Germaniei nu avea ca d. ministru de domenii de la noi cunoştinţa de neuitatele la care a ajuns ştiinţa modernă.
Ce zic bimetalişlii ? Zic cum că stocul metalic care e în lumea întreagă numai este suficient pentru transuc-ţiuui; şi ca nu este suficient, din causă că s a înlăturai argintul din transac-ţiunilo internaţionale. Şi susţin ca a-Oeusta înlăturare a argintului a rărit mijloacele de schimb şi că resultatul acestei răriri a fost o scădere de preţ a tuturor producţiuuilor lie agricole, fio industriale, de acolo, zic ei, a începui crisa cea grozava care bânlue astăzi Europa şi aceasta crisa nu se poale combate de cât prin revenirea la bi-melalism.
Insă un lucru nu au spus bimetu-lişl i. Bine, argintul sa serve şi el cu mijloc internaţional de schimb, însă sa serve şi el In schimb cu valoarea lui reatâ sau cu valoarea lui relativă?
Aceasta nu o zic, pentru ca nici o ştiinţă tn lume, nici chiar aceea a d-lui Stolojan nu poate proba că argintul nu face mai mult de cât nu face în realitate, d»*: el cer ca diferi-tele State se acopere, prin creditul lor, prin a lot puternicia lor, acea dife-rinţâ care există astâ-zl Intre argint şi aur, şi să ia asupra lor toate pagubele ce ur proveni diu acelea la caresc expun.
Dar dacă Statele ar face aceasta, naşte întrebarea, dacă cn ţoală forţu puterilor europene, cu ţoale pagubele ce ar suferi, ar putea sa impue argintul ca mijloc constant de schimb în trunsacţiuiiile internaţionale. Eu cred că nu, şi de aceia cu loutâ ignoranţa ministrului de finance german, a fost un cuvtnt de om cu minte acela prin care a susţinut cu bimelalismul este o trădare naţională, căci tn ultima instanţă, aceste lucruri nu atârnadogu-vern, aceste lucruri atârnă decomorciii, şi de bursele internaţionale, şi când bursele internaţionale vor zice că nu primesc ncesl lucru, nu primesc plata de cil in monedă constantă care singură este o basa serioasă penlru trunsacţiu-nile Internaţionale, adică aurul, atunci statele cure se vor declara pentru bi-metalism vor fi expuse la pagube e-norme şi cu atât mal îngrijitoare cu cât nimeni nu poate prevede la ce ţiJ'ra au să se urce acele păgubi. De aceea vedem ca clausa lichidaţiunel finale a început a nelinişti uniunea latină şi că Belgia se refusă de a lua asupra el obligaţiuni cari ar sdruucina chiur pu-teruicile ei mijloace. Şi oare economistul pe care ni'l cita de uuă-zî d. ministru al domenielor a făcut socoteală dc toate acele pagube ? Sigur nu, şi ducă s’ar lua Europa după dânşii, cine vor fi singurii câştigători ? Vor li producătorii da argint din America, şi de aceea vedem că toată mişcarea bi-metaiismulul a pornit din America. Marii exploatatori de argint cer ca Europa să le vie îu ajutor, şi ca Europa să le asigure lor câştiguri însemnate, în paguba poporaţiunel Europei.
www.dacoromanica.ro
o
EPOCA — 13 FEBRUARIE
S	a făcut un complot întreg in America, ile acolo a venit la Paris şi de la Paris s a lăţit spre Germania. Şi nevoind se dea adevăratele causc, au inventat acest argument, eâ daca ar ti numernriu mat mult, ar fi preţuri mai mari, ar li bogăţie mai mare.
Ei bine, cu acest sistem revenim, subl o alta formă mai modernă, la vechiul neadevăr, ca bogăţia unui stal atârnă de numerariul ce posedă, cera-ce este falş. Aţi văzut exemplul Ispa-nlet. Ea a avut minele de aur şi de argint din America. Şi tntr'o vreme, ea care avea la disposiţiune cea mal mare cătăţime de numerariu, a Început a decadea economiceşce in cât toate în-treprindele ol daţi greş din lipsă de mijloace. căci In ultima instanţa, credoţi-mă, nu de cataţimea nuuierariului atârnă bogăţia unei ţări, nu de acolo atârna ci isa sau necrisa pentru state, ci de raportul firesc, care şi el ’şl are legile lui, dintre producţiune şi consumuţiune.
Şi de aceea nu dau, d-lor, mare creză-mânt unor economişti cari ne aduc o sciinţâ atât de falşă.
Dar să admitem pentru un moment că economiştii au dreptate ; dar guvernele de astăzi primesc ele părerile lor? La aceasta întrebare trebue să respun-dem printr’uu nu categoric. Nu primesc părerile lor, pentru că miniştrii mat nainte de toate nu sunt oameni de teorie, sunt oameni de afaceri, şi dacă guvernele nu primesc teoria lor, ce fel dc oameni suntem noi, când venim cu idei utopiste culese din cutare şi cutare carte, şi când văzând cu ocbil noştri cum se derapână llnancele noastre, ne uităm la ce se zice de d. Cernutzki ? (Aplause).
D. Nica tntr'o monografie asupra a-cestel materii a făcut o comparatiune de spirit, pe care eu cer voia se o reproduc ; d-sa se pune In următoarea ipo-tosă : este o ligă în Europa pentru pace ; daca ne uitam la ideile umanitare, la ideile morale, neapărat trebue să a-jungem la conclusiunen că resbel nu ar trebui să mai existe între oameni, cari în fine toţi suni fraţi.
Insă, ce ar zice ţeara aceasta când noi am veni şi am zice ministrului de resbel: d-le ministru, este un resbel In apropiere, cat iţi trebue pentru lunuri, cât pentru pusei, cât pentru echipament ? Şi ur veni ministrul şi ne-ar respunde: pusei? echipameîit? Nu’ml trebue, căci s’a ţinut un congres la Geneva care a hotărât ca dc asla-zi înainte resbele n'uu să mai fie. (Aplause, ilaritate).
Ei bine, tocmai aşa faceţi şi d-voas-trâ, şi în loc să regulaţi cestiunea In modul cum trebue, veniţi şi ne daţi păreri isolale, necontrolale şi neaprobate de nimeni, părerile a doi-trei ecouo-miştl.
(Va urma).
CRONICA
I n Incident diplomatic
Guvernul a spus la deschiderea Parlamentului ca întreţine cele mal bune relaţiuni cu toate puterile. Noi, cei din
oposiţiune ne-am cam Îndoit dc aceasta asigurare, pe care o priveam ca o frasâ banală ce figurează In genere !n toate mesagiele de descindere.
Azi venim să ne pocăim.
Un fapt de mare însemnătate ce s'a pelrcsut Luni scara,la baiu! dat de trei diplomaţi becheri. în sala Otelului Bulevard,ne-a convins cât de nedrepţi am fost către guvernanţii noştri.
Dar o greşală mărturisită este pe jumătate ertată, zice francesul; spre proba ca recunoaştem eroarea noastră, cităm faptul. El vorbeşte singur atât de eloquenl în cât nu putem să adăogim nimic.
Salonul do primire era Împodobit cu o panoplie în mijlocul cftreia se vedea trei figuri şi anume: un bonei plirygian, o sticlă de şampanie şi un Lucâm compus de o furculiţa şi de o lingură. Sub aceste embleme heraldice era scris în litere mart cuvântul:
Colectiviii.
Mai poale oare ci ne-va să se mai îndoiască de bunele relaţiuni ce există între guvernanţii noştri şi puterile?
Ce atenţiune delicata din partea diplomaţilor către cabinetul Bratianu!
Bonetul plirygian—libertatea, democraţia.
Sticla de şampanie—uşurinţa, beţia. Furculiţa şi lingura—traiul bun, a-vidatatea.
Moto-ooleclivite—Colectivitatea, înaintea unei aşa de măgulitoare manifestări u diplomaţiei europene In favoarea colectivităţel guvernamentale, uu putem de cât să plecăm capul si să zicem : mea culpa!
Nu ne mirăm cft d. Ferichidi, să'şl 11 netezal barba cu o satisfacţiune vădită şi că d. Sturdza să fi zîmbit cu acea dulceaţă fermecătoare ee’i atrage toate simpaiiele.
Când politica unul stal mic ajunge la asemenea resultate îmbucurătoare, când vedem ca diplomaţii sunt atât de încântaţi, de guvernul pe lângă caro sunt «.creditaţi, în cât nu să silesc d'a să lepădă de or-co rezervă şi d'a manifesta cu atâta tărie simpaiiele lor către partidul însuşi ce deţine puterea, un prim-ministru poate cu drept cuvânt să fie mândru şi să arunce oposiţiel, la intrarea salonului în care seda balul,versul cel celebru al nemuritoruluiDante: «Voi ce intraţi aci, lasaţi or-ce speranţă!
Să (1 văzut tristeţa ce cuprinsese pe membrii oposiţiel cart asistat! la a-ceastă serbare diplomatică. Ei ,îşi de-deafi osteneala să’şl esplice lucrul şi îl interpretau ast-fel:
Balul c dat de secretarii legaţiunilor fruncesâ, austriaca şi belgiană. Prin urmare, incidentul economic cu Francia va 11 aplanat, convenţiunea cu Austro-Ungaria va 11 retnoită şi Generalul Brialmont va conduce armata noastră în resbelul viitor.
Ce lucru mare, diplomaţia! Prin câ-te-va figuri zugrăvite pe o panoplie şi câte-va litere scrise sub aceste embleme, ea desleagă cestiunile cele mal complicate.
Victoria colectivităţel o complecta. Ea a trecut în domeniul internaţional.
it.
DECRETE
v-—D-nil M.Ceorjspseu şiloanPopescu sunt numiţi -uli-ranisarl rlnsa 1 pe lângă prefectura politiei Capitalei, cel d'ântâiă în locul d-lul M. Vntoniuii. demisionat, si cel
de al duoden, tu locul d-lnl D. Vlădescu, care se lasă. tn disponibilitate.
—D. Ioni,an Teodorescu este numit în funcţiunea de comisar la despărţirea II din oraşul tîiurgift,judeţul Vlaşca. tu locul d-lui Consl. Mihâiescu. demisionai.
—D. C. lonescu,aciuai sub-comisarclasa I pe lângă prefectura poliţiei Capitalei, se depărtează din funcţiune, pentru motivele arătate prin anume raport.
D. Con.lantin P. Fihtis, fost membru de curie, se numeşte membru tn consiliul de admiiii st raţiune a căilor ferate ale Stalului, îti locul vacant.
—1).Eduard d'Andriaeste numii,pe ziua de 1 Februarie 1886, în postul de dragoman al consulatului general din Salonic tn locul d-lul Artinian, demisionat.
—D-nilMnteift Corbescu şi Alecsandru C. Şenilrea sunt numiţi membri tn consiliul de administraţie a căilor ferate ale Stalului, tn locurile devenite vacante.
INFORMATIUNI
Interpelarea relativă la expulzaţi va veni din nou Înaintea parlamentului.
De astă dată d. G. M&rzescu va des-volta la Senat această interpelare.
X
Guverul actual are un merit netăgăduit: el ştie se pue pe tic care la locul ce îi se cuvine dupăaptitu-dinele sale.
Monitorul de azi publică decretele prin cart dd. M. Corbescu Alexandru G. Şeudrea şi Const. P. Filitis sunt numiţi membri iu consiliul de administraţie a căilor ferate.
X
In curând va avea loc căsătoria d-lui A. Oleteleşennu cu d-na Pau-lina Bntculeseu.
x
Astăzi va veni probabil din nou Înaintea Gameril demisia d-lul general Loca.
X
D. Chiţu vice-preşedinte al Gameril fiind chemat de d. Bratianu la dânsul acasă a avut cu preşedintele consiliului o lungă întrevedere.
X
Se ziee că călătoria d-lui gen. Pi-lal la Dealul Mare n’a dat resultatul dorit de colectivişti, generalul Loca fiind hotărît a nu'şl retrage demisia sa.
«România liberă» află că noua demisia a generalului Leca ar ti in bu zuliarul unui deputat din Bacău care rt’a citit’o încă în Cameră fiiud-că guvernul speră că d Leca seva Întoarce la postul seu.
X
Azi dimineaţă s'a întrunit consiliul de miniştri sub preşedinţa M. S. Regelui.
X
A seară a fost întrunire literară la d-nu Maiorescu. S’au citit c!te-va producţii haslii. — apoi d-1 Maio-reseu a provocat o discuţie serioasă si de toată importanţa asupra inteligente).
X
Se vorbeşte despre apariţia unei noul reviste literare.
Iu stagiunea actuală a teatrului naţional se va represinta o piesă nouă de d. Slavici.
Administraţia ziarului roaga pe d-nii corespondenţi din judeţe, se se grabeasca a’si achita corupturile pe trecut, căci acelor care pana la 15 curent nu vor fi regulat pozitiunea d-lor, vom înceta d’a le mai trimite foi.
PARTEA ESTERIOARA
Serbia. —Petcrsburg, 21 Febr. — Ziarul Siviet, organul lui KomarofT, publică nu manifest al Prinţului Petre KaragftorgevicT, din Genua, cu data 1 Ianuarie, în care pretendentul îndeamnă pe Sârbi sâ se scape de actuala domnie, care duce ţara la piere. Prinţul Îşi înehee manifestul zicând că îndată ce va li venit momen tul, se va pune la disposiţiunea poporului.
—x—
Helgrad, 21 Febr. — Reprezentanţii puterilor uu propus, în urma iniţiativei luata de Anglia, ca Serbia sâ renunţe la cererea de a se pomeni In tractatul de pace despreîncheerea unelconven-ţiunl comerciale între Serbia şi Bulgaria, iar în schimb puterile vor face să se treaca în protocolul de pace un pasagiu, prin care ambele părţi vor fi obligate, ca după încheerea păcii să p răcea dă imediat la încheerea unelcon venţiunl comerciale.
—x—
Itusta kI Turela — Budapesta, 21 Febr. Se constatărin nou de neîntemeiata sad cel puţin pripita ştirea, că guvernul rusesc ar 11 acceptat aranjamentul turco-bulgar. Polemica dintre Petersburg şi Gonslantinopol asupra acestei teme nu s'a terminat lnca şi nici Turcia n’a renunţat plnă acum la punctul din convenţie, relativ la Încheerea unei alianţe ofensive şi defensive între Poartă şi Bulgaria. Iu nota, pe care Poarta a remis’o ambasadei ruseşti din Gonstuntinopol la 15 c. ea îşi înănţine cu mare energie şi Stăruinţa punctul săti de vedere primitiv In această ufacere. A
In notă se zice, ca Turcia a dat probe suficiente despre tendinţele sale pacifice şi prin urmare nu poate fi bănuită, câfâcînd apel la oştirea statului sâd vasal ar avea tn vedere un alt scop de cât de a respinge un atac din afară, neprovocat de dtnsa.
Prin urmare Poarta nu vede a fi motivata obiecţiunea ridicată de Rusia, că un asemenea aranjament aratinge susceptibilitatea poporului rus şi s'ar putea considera ca o ameninţare a Slavilor In genere. Guvernul rus a fost cel d'ântâift. care a recomandat Porţii o a-propiere de Bulgaria şi o Înţelegere directă cu acest stal vasal. Cum se îu-tîmplăoare acum, de Rusia găseşte a fi un ce nepotrivit că In cazul unor pericole eminente din afară vasalul sâ vie tn ajutorul suveranului sâil? In fine nota arată, ca sultanul, ca monarh suzeran are dreptul să închee o convenţie militară cu statul sâO vasal.
Răspunsul Rusiei la această notă s'a şi remis la Constantinopol. Rusia persista In cererile sale primitive, ca sâ se înlăture din convenţiuneaturco-bulgarâ stipulaţiunile relative la aranjamentul militar. Se aşteaptă, cee drept că Poarta în cele din urmă va ceda în acest punct, ceea ce însă până acum nu s’a întîmplat încă.
—x—
Grecia.— Yiena, 21 Februarie.—Prin cercurile diplomatice se vorbeşte, că faţă cu admoniţiunile energice, alo cabinetului Qladslone şi alo guvernelor celor l'alte mari puteri, Grecia este dispusă să cedeze şi ca uu va fi trebuinţa de mijloace violente pentru atmpedeca un atac al Greciei cotra Turciei.
—x—
Bulgaria.— Budapesta, 21 Febria-rie. — După cum se anunţă din Bucureşti, interzicerea ministrului Tisza de a se aduna bani tn Ungaria pentru o legiune ungurească, precum şi atitudinea obiectivă a trimisului austro-un-gar la Conferinţa de paco aă produs tn cercurile bulgare o mare mulţumire şi convingerea, caAustro-Ungaria n'are de gând să Încurajeze pe Serbia du a pune nişte condiţiunt de pace, pecari nu le-ar putea accepta Bulgaria.
—x—
Ir a ntn. —Paris, 22 Febr. — Ministrul de comerţ d. Luckroy s’a es-primat către uu reporter al ziarului Matin în modul următor despre es-posiţia universala din Paris : Guvernul a decis ca esposiţia să fie generala şi internaţională, să se ţie la 18811 şi ca toate naţiunile să fie invitate. Consiliul comunal din Paris va contribui poate cu opt milioane, ast-fel că guvernul va avea să mal ceară ca la 12 milioane. Societatea de garanţii nu s'a format iacă, dar mal suut şase luni timp. Insă formarea acestei societăţi uu inspiră grije guvernului, cad cele mal mari institute, cum o banca Franţei, Creditul fonciar şi multe Camere de comerţ aâ oferit participarea lor. De se va obţine uu profit, acesta se va Împărţi între stat, oraşul Paris şi societatea garanţilor.Ministrul crede, că exposiţia de la 1889 poate să dea un
FOIŢA ZIARULUI «EPOCA»
17
ARY ECILA W
REGELE TESALIEI
(Urmare)
Mineleko, mişcat ca şi princesa, părăsi camera el pentru a se duce să vaza cadavrul lui Kassan.
Dupe câte-va minute, comisarul sosi urmat de o mulţime de curioşi, cari în residenţâ mal cu seama, se găsesc cu duiumul şi alerg din toate părţile când alia că un evenimennt oare-care s'a întâmplat.
Curioşii rămaseră afară, căci poarta se închise în urma comisarului.
— Vedeţi ca nimeni de afară să nu intre In grădina sau în curte — zise comisarul; şi pentru a se asigura ca po-rucile să'I fie întocmai îndeplinite el puse jeandarmi pe la toate eşirile. A-ceastă desfăşurare de putere şi de pre-cauţiunl nu fu nefolositoare, pentru ca mulţimea creştea din minut în minut, şi erea greu de a o opri.
însoţit de un medic, ce în grab fusese chemat, comisarul, pe lângă care mergea Mineleko, urmat de aproape tot personalul ambasadei, se îndreptă
către odaia unde Vussili şi mai mulţi alţi servilor! duseseră cadavrul tovarăşului lor.
Kassan era întins pe pat, o pânză a-copereu nenorocita victima pe pieptul căreia era o icoana rusă, pusă de Către devotatul său frate.
Comisarul şi medicul, se duseră repede lângă cadavru.
—	Lumină! zise scurt doctorul; şi perdelele cari erau lăsate, se ridicară îndată.
Im prima cercetare, de altminteri foarte repede, se constata că coloana vertebrala era ruptă ca dintr'o cădere şi că prin urmare moartea a fost fulgerătoare.
—	Asupra acestui fapt — adoga omul artei —două ipoteze se pot face. SaQ acest om s’a aruncat singur pe fereastră şi noi sântem în faţa unei obicinuite sinucideri, sau că din întâmplare a căzut, sau, foarte puţin probabil, o mână criminala ’l-a asvârlit, şi atunci trebue se căutăm şi să allaui pe omo-râtor, căci până acum adevărata cauză n’oştim, efectul lusâ, este aci, neîndoios în toată oroarea lui.
In faţa acestei acusaţiunl de sinucidere care se aducea memoriei fratelui său, Vassili se indignă.
—	Nici odată, nici odata Kasan nu s’ar fi omorât singur! — strigă el mişcat şi supărat. Bietul meu frate, avea prea multa credinţă, erea prea religios pentru ca se paotă comite o asemenea crimă. Ah! domnule doctor, dacă fratele meu a căzut dupe această fereas-
tră să fiţi convins că altul 'l-a Împins.
Vassili vorbea încă când Mineleko, îngălbenit de acea coloare solemnă care acopera faţa în momentele grele ale vieţoi, lnaintă către representantul justiţiei şi ’I ceru voie la rândul săă să vorbească.
—	Astă-noapte, cu ochii mei, am văzut sau am crezut ca văd un oth care se asvârli pe fereastră; dar timpul era a-tât de posomorât, întunericul atât de mare în cât eu ’mi închipuiam că m’am Înşelat; în urmă impresiunea clorofor-mulul, întrebuinţat aseară pentru a ’ml liuişti durerile nevralgice, era aşa de mare în cât cu toată voinţa mea, ’ml-a fost peste putinţă să strig: parcă eram beat.... Şi în scurt el povesti tot cei se Întâmplase în timpul acelei letargii din care nu putea eşi.
Deposiţia lui Mineleko fu privită ca prea gravă şi ca prea importantă de către comisar, care, nu înţelegea starea de amorţeala în care prinţul se afla în acea noapte şi gasea neesplicabil cum, chiar când credea că vede un om ca sare pe fereastră, n'a deşteptat toata casa pentru a vedea dacă în adevăr era jucăria unei escitaţiuni a nervilor săi. Toate acestea ÎI păreau prea stranii, prea surprinzătoare şi era să comunice reflecsiunile sale doctorului, dar tocmai atunci acesta strigă:
—	Priviţi! priviţi ce am descoperit dupe a doua cercetare!
La aceste cuvinte, toţi ochii se aţintiră spre mâna doctorului care pipăia gâtul nenorocitului Kassan
Aci se vedea semnele a zece degete cu cari de sigur a fost strâns de gât. Toţi remaseră uimiţi în faţa acestei nuoi descoperiri.
—	Bre! o puternică mână a produs această moarte — esclamâ comisarul.— Nenorocitul a murit fără să aiba timp de a scoate un singur strigăt!...
—	Dacă aceste urme de strangulaţie nu le am văzut la început — zise medicul Întrerupând mirarea tragico-comică a comisarului, — cauza este că atenţiunea fiindu-mi atrasă de ruperea şirei spinurel um uitat să desfac legătura de la gâtul victimei.
Nu mai rămânea nici o îndoială că Kassan a fost strâns de gât. Acel sgo-mot surd pe care Mineleko ’l-a auzit, era de sigur produs de corpul lui târât cu greutate către fereastră de unde fu aruncat în grădină. Omul pe care am-basadorul’l-a văzut sărind, era, aşa dar, fără îndoială, omorltorul credinciosului 3ău servitor.
—	Trebuie îndata să anunţăm pe judecătorul de pace, n’avem timp de perdut zise comisarul—şi asemenea trebue să fie dus raportul la parchet pentru a veni cât se poale de iute judecătorul de instrucţie. Din partea mea, până la sosirea acestori domni, voi proceda la o ancheta provisorie. Să mi se aducă martorii.
Unul din principalele lucruri de făcut şi care să şi făcu fu de a cerceta daca mai era încă putincios de a găsi şi de a urmări în grădină urmele picioarelor. Dar ploaia ce căzuse noaptea inundase
gradina şi ştersese orl-ce urmă. Şi earbu şi petrişul era acoperit de apă aşa că a fost peste putinţă do a afia dacă culpabilul a fugit saă dacă trobue a ’l căuta printre locuitorii casei.
Toată diminenţea o petrecu cel de la ambasadă, trişti şi mişcaţi.
Judecătorul de instrucţie sosi la o oră dupe ce fu vestit.
Depoziţiele martorilor,întrebaţi până atunci, eraă fără legătura, incomplecte şi nu lăsaă nici o urmăde bănuiala! Nimic dar nu se putea afia din partea a-ceasta.
Cu toate acestea una din doici, care se culca cu copil în etagiul de sus, auzise sgomolul şi chiar se sculă. Se duse la Glacha, camerista princesel, a cărei odaie era alături cu a ei. Dar aceasta o linişti spunându’i ca stăpânul lor prea necâjicios, prea violent, să ceartă adeseori cu princesa, chiar noaptea, se supără şi striga.
— El este de sigur aceea ce te a speriat, şi Kassan, care doarme jos lângă poartă, veghiază destul de bine aşa că n’al de ce te teme, ar fi adăogat Glacha pentru a linişti pe doică. Dape aceasta totul a intrat în liniştea obicinuită.
Un băiat de la grajd, tesalian, chemat la interogator, deto lămuriri şi mai precise asupra caracterului supărător al prinţului.
(Va urma)
I
i
i
i
www.dacoromanica.ro
I---- - -	m
s.rofit considerabil. Totul depinde de organisarea el. Conducerea esposiţiel se va Încredinţa unul comitet dirigent, In care ministrul de comerţ va fi preşedinte. Pentru fie-care specialitate de producţie se va institui o sub-comi-siune. Ministrul spera, ca electricitatea va da exposiţiel un mare farmec şi pentru aceasta ramură se va destina o galerie Întreagă.
Asupra participării naţiunilor străine ministrul s’a exprimat In modul următor : «Negocierile oficiale şi oficioase se vor Începe îndată ce esposiţia va fi pe cale de a se termina. Vom invita pe puteri şi sunt convins ca vor veni. Pentru artele frumoase şi pentru e-lectricitate putem fi siguri că va participa toata lumea.
Statele unite ale Americel de Nord, Republicele americane, Mexicul şi Brasilia vor espune lucruri minunate şi pitoieşti, mal ales Statele Unite vor pune lumea In mirare prin progresul lor.
Elveţia şi Belgia nu vor lipsi; Anglia va veni de asemenea, precum şi Italia, Spania, Ungaria şi Boemia, ale căror simpatii pentru Franţa sunt cunoscute, iar dacă din întâmplare Austria n'ar fi dispusă a lua parte la exposiţie, să pote spera că şi dănsa va (1 adusă de curentul general. De cumva Germania va re-fusa să participe, ne-ar părea răQ, dar eQ sunt convins ca Germania va ţine să'şl arate progresul incontestabil al industriei sale. Ş’apol Germania n’a venit nici la exposiţia din 1878, care şi fara dănsa a fost destul de strălucită. China şi Japonia vor expune obiecte prea interesante. Franţa va primi un loc mare ; industrialii cel mai însemnaţi au promis deja sprijinul lor şi vor face tot posibilul spre a face onoare ex-, posiţiunii.
In fie-care departament al Franţei se \a forma un comitet de exposiţie. Coloniile, Madagascarul si Tonkinul 1şl vor trimete la Paris produsele lor. Exposiţia so va ţine lu cftmpul Iul Marte, şi dacă nu va suferi din causa vre-unui resboiil sad epidemii, atunci exposiţia va putea primi dimensiuni mai mari, Intinzăndu-se şi In Esplanade des In-valides, etc.
In privinţa edificiului se va publica In curănd un concurs.
CRONICA PARLAMENTARA
CAMERA
■Şedinţa de Marţi 11 Februarie 1886.
La ordinea zilei este interpelarea d-lul Cogălniceanu privitoare la espul-zaţi. Pentru acest sfîrşit onorabila poliţie luase toate precauţiunile ca tribunele să fie Înţesate de agenţii el şi de vestiţii pacinicî cetăţeni.
In tribuna oficială, afară de Comisarii şi sub-comisarii poliţiei, să văd mutrele Vornicilor, Tobocilor, Alcxan-dreşiilor şi a lutulor pocinicilor cetăţeni de desgustătoara aducere aminte. Dacă nu mă înşel, zăresc şi roşcovana figură a dramaturgului partidului, a-ceea a lui Nae Ulmeanu bătăuş şi autor dramatic de profesie, liind-cd nu are alta.
Tribuna este atât de plină, In cât la fie-ce moment sta să verse afară necurata umplutură cu care a hdrăzit’o poliţia liberal-naţională.
In tribuna publică lucrul se petrece tot ast-fel.
Afara, Comisarii poliţieneşti Împart carte do intrare numai acelora cari miros a hoit guvernamental şi ast-fel publicului Independent şi ne Înregimentat. i se împiedica Intrarea In tribună.
E un scandal 1
In incinta Camerei, lucrul nu se petrece mal puţin respingător. Afară de Obicinuiţii agenţi poliţieneşti, cari stad neclintiţi la spatele d-lul Ion Brătianu In tot timpul şedinţei, precum odinioară arnăuţil umblaţi după boieri, a-fară de aceştia, să observa prezinţa domnului prefect Moruzi a domnului director Al. Lahovari, a inspectorului Ciocaneli, Iepureanu şi Musceleanu şi alţii şi alţii. Nu lipseşte nici chiar d. Consilier Comunal Vlădescu, experimentatul agent electoral, frate de cruce al d-lul C. F. Robescu.
Şi când te gândeşti că toate aceste precauţiuni au fost luate aşa, In zadar.
Se vede poate că regimul a ajuns răd do tot, dacă a Început să se sperie de chiar umbra lui.
In sflrşit se acordă cuvlntul d-lul Mi-hail Cogălniceanu.
D. Cogălniceanu începe prin a declara ca această Interpelare, o adresează guvernului român, dar In parte 0 adresează şi guvernului din Buda-
A :■
Pesta. D. Cogălniceanu spune că are dreptul să facă aceasta, fiind-ca a făcut multe servicii actualelor oameni de Stat ai Ungariei şi a dat dovezi ca iubeşte Ungaria.
Astăzi Insă aceşti oameni de Stat. ad uitat serviciile primite, precum «i Cosuth a uitat părerile lui de alia data privitoare la Români, şi fac viaţa Românilor din Austro-Ungaria. ca să lie nesuferită.
D-sa declară ca este om de ordine şi autoritar şi că dă guvernului dreptul de a nu permite ca România să nu devie un focar de agitaţiuni şi revoluţiunl Insă diferă asupra mijloacelor de reprimare. Daca acel tineri erad vinovaţi, adaogă d. Cogălniceanu, apoi trebuiad daţi In judecată pentru a fi pedepsiţi, iar nu să fie asvârliţi In străinătăţi unde să moară de foame.
Aci d. Cogălniceanu începe să plângă.
După aceasta d-sa citeşte o parte din memoriile lui Cosuth prin care dovedeşte serviciile făcute de români ungurilor la anul 1848 ; d-sa mal citeşte şi ceva din cele trei convenţii încheiate de Cuzu-Voda cu ungurii, şi declară că a-tunci când corespondenţa Iul Cuza va eşi la iveala, se va vedea că acel domn a cugetat şi a simţit româneşte.
D. Cogălniceanu declară ca d-sa nu este inedeotist, că nu este Daco-Român şi că nu crede că ţara Românească, are dreptul de a cuceri Transilvania, dar românii nu pot sta impasibili In faţa suferinţelor fraţilor lor de dincolo de CarpaţI.
Oratorul contestă apoi că românii de aci ar agita In Transilvania şi citează răspunsul ce a dat unui om politic ungur car» 'i-a spus contrariul : «Dacă noi am voi să agită* apoi am agita In Bucovina care este ţară rupta din trupul nostru, unde avem mormintele străbunilor şi unde la fie-ce pas se găsesc urme de ale trecutului nostru.»
D. Cogălniceanu spune că a venit la la d-sa soţia unuia din expulsaţl, cu lacrimile In ochi şi ’i-a arătat miseria In care se alia precum şi neputinţa tn care se găseşte de a merge lângă bărbatul iei.
D-sa face apel la d-1 Brătianu ca să'şl aducă aminte de lacrimale mamelor, surorilor şi soţielor române când la 1848 d-sa şi cel-l-alţi români mergeau In exi-lifl şi'l conjură In numele trecutului săă ca să'şl aducă aminte de românii expulzaţi; d-sa mal conjură şi pe regele Carol I ca să'şl aducă aminte cum că tânărul arbore al dinastiei noastre nu trebuie stropit cu lacrămi şi că n’ar trebui pătate pnginele lntliulul nostru regat. (Aplause).
1). 1. Brătianu răspunde d-lui Cogâl-niceanu. Preşedintele consiliului vorbeşte aşa de Încet încât abia câte-va cuvinte ajung de când in când piuă la noi.—Siliţi suntem dar să reproducem numai ce ne a fost cu putinţă să notăm:
.... Gladstone .... Cantemir........
invasiunea barbarilor. . . . Derby . . .
banul Craiovel.......furtunole venite
din Aşia spre occident . . . Kossuth . .
Maleiă Basarab şi Vasile Lupu.........
Gladstone .... Viaţa intelectuală şi
morală.......St. Marc Girardin........
(aplause frenetice).
Voci, închiderea discuţiunel.
I). Chiţu, pune la vot Închiderea discuţiunel.
Abia câte-va mâini se ridic.
Discuţia se Închide şi şedinţa se suspendă pentru 10 minute.
D Ianoli depune un proiect de lege subscris de mal mulţi deputaţi din opoziţie, precum d-nii N. Ionescu, Ianoli, Paladi, Oroveanu, Nicorescu, Butcu-lescu, Rădulescu etc., prin care se a-brogă legea expulzărilor.
Se cere urgenţa.
I). N. Ionescu luând cuvântul pentru a susţine urgenţa declară că nici inter-pelatorul nici ministrul-preşedinte n’au spus nimic despre legalitatea decretelor de expulzare. Dumnealor s'au mărginit numai a se numi oameni muri de stat. (Aplause, ilaritate).
L). Ionescu cere Camerei ca să voteze urgenţa deşi de câte-va zile se vorbeşte câ această Cameră va fi dizolvată.
D. Voinov. Mai bine să se dizolve !
Foc/. Aşa! Mal bine !
Urgenţa se răspingecu 04 bile negre contra 37 albe.
Se votează fără discuţie proiectul de lege prin care se reduce numărul inspectorilor liauciari de la 15 la 7.
I). Coslinescu dă citire proiectului de lege prin care se autoriză guvernul a lua 5 milioane din produsul venijârei lucrurilor statului pentru acoperirea deficitului bugetar.
D. G. Paladi combate legea şi d-l Coslinescu o susţine, apoi discuţia se Închide, iar votul asupra luărel In consi-
EPOCA 13 FEBRUARIE
deraţic a legei se declară nul. Camera ne mal fiind In număr.
La ora 0 şedinţa se ridică.
Ponei
FE L UR I Nil________________
O prlneesa *«»ntlini‘nl«la.—Prin ţul de Edinburg şi soţia lui, In zilele trecute aă fost lu teatrul «Victoria-) din Londra. In piesa ce se representa, în-tr’un loc întreba un june pe o femee, ca pentru ce s'a despărţit de bărbatul ei, şi ea răspunde: «Pentru că e Rus. tnefi din rasa aceea, care chiar şi In Rusia e privită de brutala». La aceste cuvinte princesa care e sora Ţarului, s'a sculat din locul el, şi demonstrativ a părăsit teatrul. Bărbatul el, a petre-cut'o până laeşire, şi strlngându-I mâna s'a reîntors In teairu. Publicul caia* a observat scena, după representaţiune l'a petrecut până acasă pe prinţul cu strigăte de «să trăiască!»
* •
l'n urs curo eoni a scump.— E
vorbă de un urs murg aparţinând la Rosherville Gardeus din Londra, un fel de grădină zoologica unJe se dau săr-bări şi petreceri aşa de felurite In cât acţionarii nu se tem d'a II desemna In anunţurile lor ca locul «unde se poate petrece ziua cea mai fericită» the place lo spend a Itappg day.
Un domn Wyatt, caro caula, este câla-va vreme, fericirea tn Rosherville Gardens, îşi închipui d'a trece mâna printre stinghiile unei mare colivie pentru a oferi o prăjitură ursului murg. Martin înghiţi cu lăcomie prăjitura şi cu poftă mare voi să lnghiţfitot-d'o-dată şi mâna bine-fâcătoare care ’i oferise această mâncare delicată.
I). Wyatt, muşcat până la sânge, a intentat o acţiune In daune-interese directorilor gradinei Rosherville. El 'şi-a câştigat procesul.
Tribunalul i a acordat 500 livre ster-lingadicâ 12,500 f. de daune-interese, de durând că o stinghie de colivie nu con-slitue o protecţiune îndestulătoare In contra animalelor sălbatice şi ca d'ul-minlrelea locul unui urs nu este tntr’o grădină europeană, dar mai bine «In regiunile arctice.»
Se comentează foarte mult aceasta hotărâre, ul căruia efect, daca s’ar lua ad litleram, ar fi d'a suprima toate gradinele zoologice din Regalul-Unil. Dar toata lumea este asemenea indignată şi de ingratitudinea ursului pentru binefăcătorul săi), Şi adevărul este că toate animalele sunt nerecunoscătoare : dovada puteai s’o vezi de curând lntr un desemn al ziarului umoristic Punck care represinta pe un domn bătrân silit d'a alerga In dosul unui gard ca să scape de un taur furios, şi apostrofând ast-fel pe dobitocul cu un ton de mustrare aspra.
« Ce ! răutăciosule! taure viclean!.. vrei să’mi faci răQ mie, care toată viaţa mea am fost vegetarian ! »
CORPLRILE LEGIITTOAIIE
CAMERA
Şedinţa de Alercurî 1.2 Februarie 1886.
Presidează d. Chiţu pe cei 120 deputaţi presinţi.
Se dă cetire demisiunel d-lul Gene ral Leca.
D. Stătescu, regretând demisia d-lul Leca, urata că d-sa ar face tot pentru a'l decide să şi-o retragă.
I). Carnea, propune o comisiune cure să meargă a ruga pe d. Leca să'şl retragă dimisia.
I). Vizunii este de aceiaşi părere.
D. N. Ionescu cere a se primi dimisia, arătând cum majoritatea 'l-au umilit. D-sa starue a crede ca d. Leca nu se va Întoarce nefiind un ambiţios vulgar. Observând d-luî Cornea care ’l Întrerupe, spune că preşedintele camerei nu s'a lăsat a fi instrumentul d-lui Brătianu. Cdnchizând e de părere ca d. Stătescu să'şl retragă cuvintele insultătoare a-dresale d. Leca şi camera să i primeas-sca dimisia.
D. I. Brătianu, cere respingerea di-misii.
Se cere votul cu bile.
Resultatul a fost:
03 bile negre 30 albe.
Dimisia dar a fost respinsă.
Punându-se la vot, legea pentru acoperirea deficitului se primeşte cu 01 voturi contra 21.
D. Cozadini întreabă pe d. Radu Mi-hai asupra noilor numiri făcute la Caile ferate.
D. Radu Mihai, răspunde că numirile sunt de resortul ministrului.
1). Cozadini,mulţumindu'l.i spune ca aceasta este ca pe tiindul Iul Ludovic XVI.aşia vreau aSia fac.
Se voteaza luarea In consideraţie a proectului de lege pentru luarea a 5 milioane din vânzarea moliilor Statului pentru acoperirea deficitu m.
D. Paladi combate articn’ul.
/>. Nani, Coslinesni 17:.'/.-// combat pe d. Paladi şi susţin articu'ul.
Ari. unic se votează.
Legea In lobii se admite cu 08 bile albe contra 18 negre.
Se proclamă deputat al colegiului III de Prahova, d. Caracaş.
Se votează fără discuţie un mic a-daos al legei votată mai sus.
Se votează fără discuţie un credit de 45 mii lei pe seama ministerului de externe.
Se voteaza cu oare-cari discuţii proiectul pe lege pentru modificarea a patru articole din legea telegrafo-postală.
La ora 0 şi 10 şedinţa se ridică.
SENATUL
Şedinţa de Memiri I? Februarie 1886
Şedinţa să deschide la ora 2 0 0 sub preşedinţa d-lui Al. Oruscu vice-preşe-dinle.
Prezenţi 70 d-nl senatori.
I). R. Opran Întreabă pe d. ministru de interne daca nu a venit timpul ca şi locuitorii din Dobrogeu să ia parte la reprezentaţia naţională.
1). Mdrzescu. Rolnoieşle interpelarea sa asupra expulzaţilor.
D. gen. G. Angelescu, Da citire proiectului de lege relativ la autorizarea Statului de a vinde, fără licitaţie, o întindere de 31 hectare din domeniul de Turn, oraşului T. Măgurele, pe preţ de 400 lei hectarul.
I). E. Yergati. Crede că preţui de 400 lei pe hectar e mic şi cere raportorii lui să'I arate caro au fost motivele ce a determinat pe comisiune de a ficsa a-cesl preţ ?
I). P. Aurelian. Susţine că preţul de 400 lei nu e mic.
Discuţia se Închide.
Proiectul pus la vot să primeşte cu 43 contra 3.
1). Nann . Roagă biuroul a interveni pe lângă delegaţii secţiunilor pentru a termina cu proectul de lege contra cumulului.
D. Preşedinte. Zice câ proectul de lege şi raportul sunt gata şi s'a trimes la imprimat.
/). general Angelescu. Da citire unul proect de lege prin care sa autoriză Stutul a ceda districtului T. Măgurele o casă cari este proprietate a Statului.
Proectul sa votează cu 45 contrai.
Să votează indigenatele dd : Fric-derich-Lujinski şi Constantin Granl.
Şedinţa să ridica la 4 1/4.
mm im uiumii
O comisiune compusă din 21 de deputaţi va plecaastă-searâla Bacău, ca se hotărască pe d. Leca a relua preşedenţia Came"ii.
Ar trebui ca cei 21 de deputaţi se hotărască ped. Leca a retrage şi cele puse de d-sa în privinţa situaţiei financiare.
X
Se zice că o parte însemnată din cele 155 milioane de rentă, a fost subscrise de Comptoir d’escompte şi Ranque des Pays-Bas.
Se mai zice că aceasta e causa călătoriei d-lui 1. Gâmpineanu.
Y,
Întrunirea intimă a majorităţii care trebuia se se ţie astă seară la Senat, a fost amânată pe mâine din causa balului de diseară.
X
Sâmbătă la clubul liberal-conser-vator d. G. G. Gosta-Furu, va face o conferinţă asupra monopolului cărei urnelor.
X
Luni d-l Mârzescu va desvolta Interpelarea sa în privinţa expulzărilor.
X
Aflăm că scandalul de la Piteşti relativ la căpitanul Drăgulinescu va face obiectul unei interperlări la Cameră.
X
Aslâ-zî la orele 5 după amiază a avut loc o întrunire a comitetului
3
coaliţiei, in care trebuie se se ti ho-târll ziua întrunire! publice ce opoziţia va ţine.
X
La representaţia ce se va da la teatrul naţional în folosul Ateneului se zice câ se va juca şi o mică piesă intitulată Ni no de d. Gerkez.
X
1). Baron de Mayer, ministru al Austriei a avut azi o lungă întrevedere cu d. Brătianu.
X
1). general Angelescu a fost astă-z* la ministerul de resboiu unde a avut o întrevedere cu d-l Brătianu.
Se zice că mâine decretul pentru numirea sa cu ministru de resboiu va apare în Manilor.
X
Mâine la 9 ore dimineaţa se întrunesc la ministerul de resbel inspectorii armatei pentru a face tablourile de înaintare.
X
Aseară s'au întrunit; zice gl’oinţa de asta seară la ministerul de finanţe dd. senntori Aurelian, Alcaz, Yergati şi dd. deputaţi Gherghcl, G. Filitis, V. LascnrşiC. G. Arion, cari împreună cu d. ministru de finanţe, nu discutat proiectul de lege privitor la monopolul venzârei alcoolu-rilor.
Unii din dd. membrii aii emis părerea so se monopoliseze şi vânzarea ţuicei.
Comisia se va întruni din noii Vineri.
ULTIMA ORA
Atena. 24 Februarie. — Ştirile privitoare la abdicarea Regelui George sunt desminţite.
Londra, 24 Februarie. — Se comunica din Conslanlinopol ziarului «Daily Telegraph» că guvernul elen a luat hotărârea de a ceda ordinelor puterilor.
Yloaa, 24 Februarie.—Prinţul Muu-lencgrulul a plecat seara spre Getingc.
Goutelc Kalnoky şi prinţul Lobaiioll 'şi luaseră congediu de la densul dupe am caza.
BtlETI\ FIYWCIAH
Bucureşti, 12 21 Fehruariu 1886.
Piaţa Vieni ne trămile dr cât-va timp nişte cote foarte agitate asupra Mobiliarilor austriece. De erl piuă uslâ-zl. de exemplu: această valoare a descrescut cu 4 fiorini. Aceasta scădere contrastează cu rentele, cari efiştigâ In a-celaşl timp 50—60 Kr. — Trebue dar să considerăm lluectuaţiele Mobilieri-lor la Viena, mal mult ca un efect al posiţiunei de piaţă, de cât ca o scădere resultată din Îngrijiri pentru viilor. — La noi stagnaţiunea continua. Scăderea Insă de la Viena, n’a avut nici o iulluenţă asupra cursurilor cari se menţin la ucelaşi nivel, Daciele fac 205 1/2. Construcţinnile se cer cu 107.
Agiul se menţine la 10.10.—Băncile fac 1110.
Tendinţa e mai buna ca erl.
SOCIETATEA CORPUL DIDACTIC
Toţi membrii învăţământului, de orl-ce grad şi de ambele-sexe, din capitală, suni rugaţi a se întruni, Joi 13 Februarie, ora 8 seara la L uiversţtate, spre a continua discuitul tea noului proect de lAyc al iustruc-tiunci.
Consiliul iii- Administraţie.
BERAHIA UNIREA
Sucursala Oppler
In fata gradinei Episcopii
BERE SPECIALA
cscelentă proaspătă şi rece.
Salon elegant, serviciul prompt.
AVIS IMPORTANT
De Închiriat de la Sf. Ghrorghc 1880 mai multe prăvălii Calea Victori Nr. 82.
Hotelul SCS AU tu Predeal 20 odăi.
De vânzare un frumos loc In Allea Eldorado slr. Poştei Vechi.
Lemne de loc şi construcţie In gara Buşteni.
A se adresa la d-nul Inginer Boţea strada Pilar-Moşu Nr. 5
www.dacoromanica.ro
b ; i i	■	1.
EPOCA — 13 FEBRUARIE
CASA DE SCHIMB
I. M. F E R M O
27,—STRADA LIPSCANI, 27—
( l R S I I III ( l II ». S ( i
/2 Februarie 1886
ÎOOCXXXXXXXXXXXXXXXXXXXTOOOOOOOţXXXXMJOOOOCXXXg
•>% Mente amortizabili . . . ■>% Menta pcrpetna ....
6% Oblig, de stal............
6*, Oblig, de st. rirutmi defer 7% Scis. func. rurale .... 5% scris- func. rurale . . . 7* Se ris fuuc. urban-? . . . 6% scris func. urbane . . . 5% Scris. func. rurale . . . &X împrumutul comunal . . Oblig. Casei pens. (lei 10 dob. Împrumutul cu premie . . . Acţiuni bftncel nation. . . . Acţiuni «Daeia-Komania » . .
>■ Naţionala.............
» Credit mobiliar . . . » Constructiunl. . . . * Fabrica deliărtie . .
Argint contra aur............
Milele de Bancă contra aur. . Florin austriac!.............
< i nsei. IHA \ IE\ V
Napoleonul . Ducatul . . . !ă>se otomane Hulda hârtie .
< ntsi i.im\ nnu.iA
Menta Amort................
Oppenheim. .......
Obligaţiuni noul 6% C. F. M. « » » » » Mubla hârtie .......
(i usi i. in-’, i* \itis
Menta Români Lose. otomana.
96 t 01 I
88 1.1 j
1081 2i
«ti
981 2 I 911 2 I
82 1 2 73 1 2 212 82 mo
265
208
196
16 1/1 16 1/4 2.01
10,085
5.91
18
123 85
95 60
109.10 105.04
101.10 200. 90
92 50
38 50
s.clilmli
Paris 3 luni . .
» la vedere , Londra 3 luni » la vedere lterlin 3 luni . . Viena la vedere .
1001/4
25 30 124
2.011/2
u
X
X
X
X
X
X
X
X
K
X
s
p y B t J C J T t\ f E h
ZIARULUI
4 1
EPOCA
t 4
Sti'uclti Episcopiei, No. 3.
ANUNCIURI SI RECLAME
animciuri pe pagina a IV, linia 30 bani, anunciuri
pe pagina III 2 lei linia.
si reclame
X
x
x
*
X
X
w
X
A
X
X
X
X
X
fi1
Iii
xxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxx
INSTITUI. MBTEOROLOG1C (lin
BUCUREŞTI
Uniri imul atmosferic de la 23 Februarie 188(1
STAŢIUNI	Baroni	Temp7	Veni.		Starea
liceu rosei T.-Sevorin Balota	770.5 770.0	1 1 COfC	E-	5	acap. senin
Slatina	768.4	-8.0	NNE	3	zapadn
Giurgiu	767.0	-4 1	NE	5	acop,
Constanta	768.7	—5.5	NE	2	acop.
Sulina	768.9	—4.i	NF	4	vărs.
Galantz	765.7	-1.5	ENE	«	»
Braila	7ti6.9	-0.6	NE	4	M
Roman	754.8	-0.8	NE	2	M
Craiova	776.7	—3.1	E	6	zapada
Directorul Institutului, St. Ilepites.
Starea marei la Constanta f. rea la Sulina rea.
HOSII IIE V.\M.\RE
MOŞIA RiEA NOUA din judeţul Teleorman, plasa Teleorman, comuna Riea. Moşia are 200 stj. masa sau aproape 100 pogoane. Este de arendat a 200 galbeni şi se întinde pană în bătătura celei de a Il-n staţie a căi ferate Gosleşli-Turnu-Măgurele.
Doritorii se pol adresa la D. Gr. G. Peucescu, str. Clemenţei No. 2, unde vor vedea planul şi vor lua orî-ce alte lămuriri.
PROPRIETATEA SILISEASCA din
judeţul Teleorman—Gară la 5 minute depărtare.—A se adresa la d-na Elisa Clironidi, strada Intrarea Ho-setti Nr, 5.
îl OSII DU RE\D\Î
Chiar de acum moşia Podu Gros din districtul Mehedinţi, având făcute semănăturile de toamnă.
Doritorii st; pol adresa în Bucureşti, strada Brezoianu No. 5i în toate zilele pînă la atniazî.
Se «rentează o moşie de 3,000 pogoane In judeţul Ilfov.
Doritorii se se adreseze la redacţia ziarului «Epoca».______________
LOC Util 11E VENII RE
Locul din stradn Dionisie No. 20 şi strada Crinuîui No. 5. Acest loc arc faţa pre strada Dionisie 37 metri, pre strada Crinului 10 metri şi adâncime de ii metri. Se vinde în total sau în loturi, de câte o a patra parte.
Doritori se pot adresa la proprietarul lui, D. Gr. G. Peucescu, str. Clemenţi No. 2.
EV SE UE lUIIIKIVT
Dr ta Bfdntu Gfuwgtie, O casă nşezatiţpc strada Dorobanţilor No. 10; — 20 odăi cu curte şi grădină. — A se adresa la proprietatea care locucşle IutrAnsa.
l\
STI\S STlIIIFAT i'vceaL1!
doreşte a inedita unu s’au dpul elevi îtt schimbul unei pensiuni; saO a locuinţa şi mâncare.
A se adresa la administraţia acestui ziar.
DE
Limbile francase si englesa
Preturi moderate
!\ STl Hi Yf
tu
doreşte a preda lec-ţiutil pentru Clasele schimbul unei modeste
DE VW/AIIE
Taurt de rasă şi vaci de lapte, a se adresa la d. E. Roimer. administrator la pro-prietatea Păşeam din judelui Ilfov.—Tot la aceasta moşie sunt de vânzare berbeci ţi oi de rasă merinos.
INSCIINTARE
Celebra gimnastică română Mntilda Pelrescu, tnlorcftndu-se din stroirtălale după o lipsă de 0 anî, tn care timp 'şi a perfecţionat studiile, doreşte a da lecţiuni de gimnastică In familii şi în Institute de domnişoare.
A se adresa la Clubu-Gimnnstic str. Biserica Eni No. i.
Primari
Plăţi.	Un ,.a	, ei 'iii mc*.
A se adresa la administraţia ziarului.
^'in C:,US;I arendării pro-UlijiljIl.UJ |irielăţii, se vând, O lo-comobllâ 10 cai putere şi o maşină de treierat din fabrica Rumson sistemul cel mai perfecţionat ambele In perfectă stare. Doritori le pot vedea la proprie-taleaPâşcani judelui Ilfov, adresîtiduse la d. E. Ueimer administratorul.
(I D0VIMS0V1U
Absolventă a cursului second ar şi
având «Diploma do rowlurilale-, sflî oferfta da lecţiuni, tn vre-o familie pentru cursul primar sau secondur.
In special pentru limba fcancesâ, matematici şi ştiinţele lisico-nalurale.
A se adresa la redacţiunl.
Se cntiln o cimient mobilată cu serviciu si pensiune in Ir* o familie, in crnirul ornsitilui.
A se adresa ofertele la reducţia /iartdui la adresa C. (',
Cu începere de Luni, 3/15 Februarie se vor deschide, pe Bulevardul Elisa-beta» stahilimenlul de băl ale Eforiei spitalelor), eursuri de limbile englesa şi franeesa sub direcţiunea d-lui Henri/ Lofliol, profesor la «Liceul sf. Gheor-ghe- şi la Institutul nou de d-nişoare.
Aceste cursuri vor avea loc săra, de două ori pe săptămână ; —ele vor dura o oră şi jumătate, de la 7 1/2 la 9; —şi nu vor costa de cât zece lei pe lună, plâlibili cu auticipaţiune.
Fie-care curs nu va fi făcut în faţa unui numer de elevi mai mare de cât zece. — Orele şi preţurile sus indicate au fost fixate pentru «a înlesni tinerilor puţin avuţi şi impiegaţilor de comereiu studiul limbilor celor mal răspândite tn lume.
Salon de conversaţie si de citire
Deschis toate Duminicile de la * ore dimineaţa la 12, şi pus gratis la dis-posiţia elevilor.
Înscrierile se pot face tn toata zilele, delu 2 la 3 oro, p. tn., şi de la 8 -9 ore sera, -Bulevardul ElisaDela (stabilimentul de băi . Ih catul al trailea, scara la stânga.
1
— BUCl'MESCI —
6, STRADA VESTEI, 6.
VI,
Secţia medicala
1, HydroLherapia—2. Electrizare—3. Or-thopedie—4. Gimnastică medicală—5. Inhalaţi—(î. MasajiA sistematic—7. Serviciul la domicilia— 8. Consultaţii medicale.
Secţia higienica
1 Buo abur..................3 —
1 Bae (le putină cu şi fără duşe . 2.50
medicamente..................1.—
i duşe rece sistematică .	. .	1.50
BAI DE ABUR SI DE PUTINA
Notă 1 Băile de abur sunt deschise In toate zilele do la 7 ore dimineaţa pînă la 7 ore seara. — 2. Pentru dame Insă băile de. abur, o-dată pe săptămână Vinerea de la 7 ore dimineaţa ptnă la 2 post-meridiane.
Preţurile la secţia medicală oonform prospoc Uliul.
Direcţiunea.
ALECU A. B HŞ AVOCAT
1)6 Strada Dioniţie consultaţii do la 8—12 dimineaţa.
OUVRAGE ENTIEREMENT TEFUVÎHSJE
ESSA1 COMPARE
SUR
DE LA
R O U M A N T E
0EPUIS LES TEMPS LES PLUS RECULES JUSQU’A NOS JOURS
par
BL&EASSSBRB
UN VOLUME D'ENVIRON 500 PAGES, EDITION DE LUXE
PAPIER VELIN, CARACTERKS ELZRVIMS.
PRIX 20 FRRHCS-TIRAGE LIMITE
On peut souscrire ă partir du 1 jantier dans Ies bureaux du « Peuple Itownain » ei c/icz lous tes libraires de Bit car est
Mi e
l‘ E \ S I0>» \ AI I) Ii DE MO [SE L li Ş
Strada Sf. Voevodi La Direction a l'lionncur d'informer Ies
parenls qu'clle a prispourl annâesoolaire S, Je3 di9positions d ani
dosormais dans
1885-80, des dispositions d apres lesquelle* Ies cxamciis auront lieu '
Ies âcoles publiques.
lticn ne sera nâgligă pour assurer Ies progrCs el le bicu-fitre des ălăves voudra bieţi lui confler.
La renlrăe acu lieu Io 1" sepLembre 1885.
qu ou
Deschizând, cu Înalta autorisaţiunc a Guvernului.
ŞCOALA
de musioa vocala si instrumemala
23, Strada Curol, 23
i aducrespectos la cunoştinţa publicului că această şcoală, fiind prevăzută cu tul. personalul trebuincios, pot primi înscrieri In toald zilele de lucru.
De la 9-11 ore dlm. si de la 3-8 oro seara Sprijinul ce am avuL din partea mal multor (finiţii cari au but a-voit anii încredinţa pe 111 lor tu decursul acestui an, mfc Tac a spera că nu ’ml-va lipsi nici tu viitor şt că csemplul acestor va găsi cu alâl mat mult imitatori, cu cât j adăslă şcoală r singură, in toată ţara, 1 aprobată şi autorisată de guvern, unde se (loate Învăţa musica vocala şi orl-ce instrument numai pentru mudica sumă de
15 lei pe luna
primind tn schimb 12 lecţiuni In orl-ce ore vor dori amatorii.
Director. Au. Kucisei.
uu#KHu***unuHux*mnuuuuuuuuuu
n
n
n
n
n
n
n
n
n
n
n
n
it
x
L
X
X
X
X
X
X
u
X
X
X
X
X
HMIMl'L DELAWCOVnM RAGELEI SI IIEHIATlSMILl I
Sistemul prof. Dr. JAEGER
Urcunoscut pretutindeni ca cel mai escelinte
CORONAT DC JUMUL MEDICAL DIN LONDRACU „MEDALIA DE AUR"
AVU
Sub-semnatii, având numai noi singuri dreptul de a fabrica vestmintele de lâna ce se poarta pe dedesupt, vestminte zise Normale, precum si cuverturile paturie in lâna curata de Cămilă tari păzesc de răceli si reumatisme
Declarăm că am Încredinţat In România unicul deposit al produselo
noastre Casei
AUX QUATRE SATSONS
72, Calea Victoriei 72, (in faţa Palatului Regal).
Declaram ca nu recunoascem ca VERITABILE de cât flanelele ce se găsesc în aceasta casa. Comande din provincie se fac direct
Preţuri curente şi broşuri se trămil gratis şi franco după cerere
W. BERGER’S SOHNE (Stuttgart)
X
X
5
X
X
X
X
X
X
X
X
X
X
X
X
X
X
X
X
X
X
X
X
X
X
X
uxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxn
OUVRAGE RECOMAMNDE
J. COSTACHI EPURE A NO
LE MOUVEMENT
ET LA
SC
y
EN ROUMANIE
EXTRAIT DE LA
REVUE FRANCAI SE
DR L’rTHANOKM ET DES COLONIES MAI, JUIN. JUILLET 1885
Vient de paraitre cbez l’dditeur
(«ORI. lils â Burareh(.
F.n irente dans toutes Ies librairiesde la capitale FKI* i fraur 50.
LA SUISSE ROMANDE
REVUE LITTERAIRE ET ARTISTIQUE
PAU AtSSANT LE l*r ET LE 15 DE CHAQUE MOIS
POMI RODITORI ALTOITI
DE DIFERITE SPECII
Din cele mai renumite calitati si diferite etati, se afla de venzare la
GECRGE IOANID

GRADINA Numită Bratdoa
Sub lcou.ua str. Polonă No. 101.
XXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXX X	x
X nmmE nn^iTfioa rithiti x
V.?
J- A
X X X X X X X K X X X X X X
X
BERARI A GÂIYIBRINUS
c
ce
Romons, Nouvelles, Contes el Fantaisics, Critique litteraire, artistique ct philoso-phique, Voyages, ComCdies, VaritUrs, Hts-toirc, Poisirs. Revue des Lilteratures clran-geres el Revue des Beaux-Arls, Chroniquse mensuelles de Suisse el de Paris, Bibliogra-phie.
l»ltl\ D VUOWF.MILM
Suisse : un an, IO fr. Elranger (union postate): 12 fr.
Aproape de biserica Icoanei. Premial cu î-iu preţ; «Medalii de aur» la concursul agricol al comiţiululdc Ilfov In anul 1881—1882, pentru noile varietăţi de pere denumite.
REGELE SI REGINA FtOlVEAPsTIEI
GUM SI PENTRU ALTE SP-X3I
Asemenea premial cu primul preţ : «Diploma (Ir onoare clasa l-a » Ia expo-siţia Cooperatorilor români In anul 1883 pentru mal multe varietăţi şi calităţi de diferite fructe.
Preţul pomilor se poate vedea In catalog din care preeiul or a fost piua nomn l'uin rotlus ia un preţ mul inie. Domnii amatori din districte şi din capitala, voind a avea catalog, se vor adresa prin epistole la zisa grădină şi îndată li se va trimite.—Plantarea pomilor pentru primăvara este mult mal bine de a se face mal de timpuriu. Dornuii amatori sunt rugaţi a'ml trimite comandele cât de timpuriu ca se pot a le Irimite la timp cuvenit.

\a
ip\
X
X
X
X
X
X
X
X
X
X
X
X
X
X
Ci
c
a
&
, ry rŞg
MCOLAS ALEXANDRE PAPADAT
AVOCAT UGENCT& EN DB01T a transfer son donilcilc
Strada icni 8 bis.
D. R. ROSETTI
Avoa\T
Strada Batişte No. 4.
a pus in consumaţi©
ill’llE l.\MlililM\M
fabricatiunea OPPLER
LE PLUS ANCIEN BUREAU
I»E
PLftVE M:'E:ăf i
Bour iustitutrices, gouvernantes, valets et femrues de Chambre, ete.
Leţons particulieres en toutes Ies laqgues, piano et musique vocale. Tenu par Catiierixe Karl.
Dirige par Anna Becher, instilu-trice frangaise.
ii, Strada Stirbey-Voda 11. Bucarest.
P n MTD âJTKbirmu/ţrf.grlpa, bronşita,’cic-LUilI nASiropulii şi paata peetcrall d' Nafe de Delangrenier poisedâ uâ effica-
citale sigură şi constata!! da unâ marc oumerCt de medici.
Fără săre de opium (Morfloa snu codelnâ) se dă /drd temere la Copii bolnavi de Tusse, de
Răguşi! Id.
Paris, 53. rue Vtvicnne, şi in Iote farmaciele
DIH LBMtA INTNâOA
N E R L Y
LIBRAIRE
22, ui i: di: i a \ it ioiuE,îta
UVKESIOKOITET W MÎDECI\E
JURISPRUDENCE GENERALE
DE
D A L LOZ, COMPLET
97 VOLUMES, fr. 1500
L\STITtm\ BlUAMBERfi
POUR
JEUNES FILLE
Bucarest, strada Sf. Yoecozi, 27
Enseignemenlprimaire et secondaire aprbs Ies programmes de l’Etat.
Les langues franţ/aise et llemandes d’ont obligatoires.
Bucuresci. —Tipografia «Le Peuple Roumain,» strada Episcopiei No. 3.
www.dacoromardca.ro