ANUL I No. 00.
A DOUA ED1TIUNE
MKKCURI 1? FEBRUARIE 1880.
Grigore G. PEUCESCU
Director politic
ABONAMENTE:
In ţară 1 an 10 tel, ţ luni 20 tel, 8 luni 10 lei In străinătate 1 an 50 lei, 8 Juni 25 lol
REDACŢIA
No. 3.—Piaţa Bpistupiei.—No. 3. IO BANI IMTJMEFITJL
APARE IN TOATE ZILELE
N. Gr. FILIPESCU
Proprietar
ANUNCIURI:
«ntinciurl ;jc pagina .i patra linia 30 hani, aienii-iitrl şi re,-lame pe paţr. III 2 lei linia.
ADMINISTRAŢIA
No. 3.- Piaţa Episcopiei.—No. 3.
IO BANI NUMERUL
CONSTITITIIMA SI JISTITIA
COMEDIA MĂRTURISITĂ
A
T E R E I
BALUL 80CIETATEI „FURNICA"
REGELE TES;ALI El
COliSTITl TUŞEA SI JI STITIA
Un (iminent orator din adunare mi a observat că nu so poato împăca cu ideia ce am omis, în articolele intitulate Reforma Magistraturi, (1) ca justiţia se pronunţe sentinţele |eî In numele constituţiuneî, iar nu în numele simplu al legilor precum o faco astăzi; găseşte încă un ce exorbitant ca justiţia se aibă facultatea a nu considera legile private necon-stituţionalo şi so teme ca nu cumva justiţiabilii, din osebite partide politice cu avocaţii lor, se cnuto ocn-ziune dea deschide o arenă de lupte politicotn pretoriu tribunalelor, ceen ce este contrari(î cu misiunea jus-tiţioî.
Ca să împăcăm pe criticul nostru, ne permitem a’i răspunde că ob-servaţiuneft d-luî provine, în parte, dintr’o prejudecată do doctrină a scoale! constituţionala francezo, no-justificala.
Francezii impresionaţi de dreptul ce ’şl arogase parlamentele judecătoresc! din vechiul regim al Fran-ciel, cari ereaA singura autoritate do ordine legală, de a refuza înregistrarea edictelor regale, aft adoptat principiul ca autoritatea judiciară nouă s6 nu poată discuta constituţionalitatea legilor; şi acest principiei 1'nCi exprimat prin o dispozi-ţiune legislativă ca regulă generală: vcâ interpretarea legilor cu drept de autoritate se face numai de puterea legislativă, principiei pe care l'am adoptat şi nuoî în constituţiunea noastră. De la acest principiu insă şi de la refuzul de înregistrare a legilor, ce ’şi însuşise parlamentele vechi aleFranciel, pănă la dreptul, ce acordăm noi autorităţeîjudiciare, de a nu aplica o lege inconstituţională este o mare distanţă.
Constituţiunea noastră nu este immuabilă; ea este supusă reformei, prin revisuiro, ca toate legile ordinare, sub oare care condiţiuni şi dupe reguli speciale. Subacest punct do vedere, Constituţiunea este o lege ca toate cele-l’alte, cu deosobirea că Constituţiunea este cea d’înteiu d’in-tre toate; şi puterea judiciară, ca putere publică organică, este bine să’şi aducă aminte că drepturile şi autoritatea ei le datoreşte Constitu-ţiunei; este bine iarăşi, chiar pentru vitalitatea Constituţiuneî, ca puterea judiciară, chemată în special a aplica legile, se poate resista puterii legislative in acţiunea ei omnipotentă, ca una ce n’are nici o altă barieră legală, care se’i fie stavilă în rătăcirile şi escesele ei.
Noi nu chemăm puterea judiciară la o lupta activă de toate zilele cu puterea legislativă. Judecătorul are se’şi esercite misiunea sa de arbitru în contestaţiuni private, fără se iasă
ţl) Vezi «Epoca».No. 29. 36.43. 47. şi 53.
din sfera sa de magistrat. Nu'l chemăm se controleze legile, nu l chemăm so so pronunţe dacă legile sunt sau nu constituţionale, nu’i dăm iniţiativa do a se constitui censorul puterii legislative, ş'a o ataca direct prin măsuri generale, ci li recunoaştem dreptul ca, do câte ori va ti chemat de părţi în contestaţiunilo lor private a aplica legea, so nu ţină In seamă legea privată, cănd ea esto inconstituţională şi In hotărtrile lui seprimezo tot-d’aunn legea constituţională ca lege fundamentală.
Cu mijlocul acesta puterea judiciară lucrează, d’impreunâ cu cele-l’alte două puteri, la Intemeerea şi stabilitatea ordineî legale şi dobândeşte partea sa legitimă do influenţă în asigurarea intereselor private ce’i este exclusiv încredinţată.
Acest drept este negreşit un control ce s’ar exercita de puterea judecătorească asupra puteroî legislative. însă acest control nu s’ar îndrepta contra puterci legislative, de către puterea judecătorească, într’un mod general. El s’ar exercita dupe cererea părţilor, cu privire numai la procesul ce se judecă, şi Intre cetăţeni, d’intre cari, o parte ar vrea a se folosi de o lege inconstituţională, iar cea-’l altă pnrle, invocând constituţiunea, s'nr pune sub adăpostul putere! judiciare, singura garanţie a intereselor private.
Insistăm asupra caracterului special ce atribuim justiţiei în organismul nostru politic, ca so evităm orî-ce confusiunc. Trebue se no dăm bine seama că în timpii noştri,— cu desvoltarea ce ad luat clasele sociale cu democratisarea lor, cu influenţa coau dobândit în mişca "ea societăţii,—numai justiţia ne mai române ca putere tutelară contra esceselor ce pot naşte din fiuctuaţiunile legislativei şi executivei, fluctuaţiunl nedespărţite de regimul democraţiei.
Americanii, cari sunt cujdesâvâr-şireo societate democratică, au simţit greutăţile ce au să Întâmpine pentru apărarea libertăţilor individuale cu plelora democratică In guvernul ţării, şi nu căutat un remediu în organism rea şi ntribuţiunile puterii ju-diciare.
Ei nu constituit puterea judiciară ca în nici un alt stat ; fără s’o Introducă in afacerile publice, americanii au constituil'o ast-fel, In cât nu se petrece un eveniment politic, de oare-care importanţă, in care so nu se invoace autoritatea judecătorului. Pentru noi ar fi un noroc nespus se vedem întemeiată o asemenea autoritate.
Strigătul nostru vecină a fost tot-d'a-una dreptate. Românul a cerut şi cere tot-d’a-una dreptate de la stăpânire] şi de când cu inslitnţiunile noul dreptate nu mai este In ţară ; libertăţi de tot felul, da, pînâ la esces; dreptate inse nu. Trăim In-tr’un vârtej de pasiuni, cu un bn-gnjiu de liberalism de contrabanda din cele mai deplorabile. Judecătorii sunt pe toată ziua aruncaţi a-farădin pretoriu, deplasaţi, depărtaţi ; şi justiţia n’o găsim nicâirea.
Pentru cei ce ne-ar acusa că denaturăm instituţiunile, prin dreptul ce cerem să se recunoască justiţiei, de a examina constituţionalitatea legilor invocate de părţi in apărarea drepturilor lor, vom răspunde că nici o dată justiţia n’a fost mai reu mohoritâ de pasiuni politice ca in zilele noastre.
Câţi miniştrii, ajunşi la justiţie, n’au pus mâna sacrilege pe densa, n'aCi căutat a o denatura, a o pa-ralisa şi a o degrada !
Datoria tinerime! este astă-zî a se lupta pentru îndreptarea răului; şi pentru a da ţării singura instituţiunc independentă care poato tntemcea şi întări ordinea noastră politică.
('. X. Bmiloiu.
YTenn, 22 Februarie. — Se telegra-fiazfl din Atena «Corespodenţii politice» cădemisiunea cabinetuluieste eminenta
Yionn, 22 Februarie. — O depeşa a-dresată din ConstantinopOl ziarului •Noua Presa Liberă» susţine că s'a Încheiat o alinţă Intre Sârbia şi Grecia pe baza unei acţiuni comune contra mărirci Rulgariei.
Al ena, 22 Februarie. — D. Delyanis primind o deputnţiune, a spus că guvernul elen continuă Înarmările sale şi ca n’a luat nici o măsură care să justifice sgomotele de schimbări politice. In urma a sfătuit pe popor să se abţio de la or ce manifestaţie care poate a-duce pagube intereselor naţionalilor.
Pesta. 22 Februarie. — Camera deputaţilor a adoptat proiectul de buget pe anul 1880.
Răspunzând d-lui Ugron, deputat al stângei extreme, care blama politica urmata de guvern In chestiunea orientului. 1). Tisza a declarat că el nu era faţă la Întrevederea do Ia Kremsier, fiind ca nu erea acolo vorba de vre o acţiune politică. 1). Ţisza protesta cu mare energie contra afirmării d-lui U-gron, care spune ca guvernul urmăreşte In chestiunea de orient o politică ce ure de scop să faca din toţi locuitorii părţii occidentale Balcanilor, supuşi austriac!, şi supuşi ruşi pe toţi cel ce locuesc partea orientală. Guvernul n’are de loc intenţiunea de a dobândi supuşi nuoî, şi nu există nici o Învoială care să stabilească o sfera de interese comune In Balcani. Dar toate guvernele se silesc să conserve pacea, şi vor reuşi de sigur pentru că Europa este u-nanimă asupra acestui punt.
Berlin, 22 Februarie.—Camera a Început discuţiunea proiectelor de lege contra polonezilor. După un discurs violent al deputatului Wierzbinski, d. Lucius ministrul agriculturii, a justificat proiectele basânduse pe necesitatea unei apărări legitime.
itoinn,ţ22 Februarie.—Fotiades paşa este numit ambasador al Porţii pe lângă Quirinal.
COMEDIA MĂRTURISITĂ
Preşedintele consiliului In urma u-nul conflit cu chiar preşedintele Cămării, declară deputaţilor că să retrage de la guvern.
Preşedintele Consiliului să duce după aceasta la Senat, unde declara asemenea că va da demisia sa M. S. Regelui.
După aceea merge la Palat, undo depune demisia sa în mâinele M. S. Regelui.
M. S. Regele chiamâ la Palat pe preşedinţii Corpurilor legiuitoare şi Însărcinează pc preşedintele Camcriî se formeze un Cabinet.
In orî-ce altă ţara demisiunea unui minister care fusese la cârma zece am de zile, ar fi produs o adevărată emo-ţiune In cercurile politice, toate fondurile publice ar fi scăzut, o mare per-turbaţiune s'ar fi produs tn toate afacerile.
La noi, unde suntem obicinuiţi cu demisiunele periodice a cabinetului, lucrul n’a luat proporţiuni aşa de mari.
Totuşi presa a comentat incidentul. De şi toate ziarele din opoziţie au declarat, de la început, că din partea d-luî Brâtianu această demisie e o curată comedie, ele Insă au dat faptului acea mică importanţă ce chiar la noi poate avea demisiunea unui şef de cabinet.
Să vede tnsă că chiar aşa, prea am luat lucrurile în serios. Şi Voinţa Naţională de ieri ne face o aspră mustrare pentru naivitatea noastră.
Nici nu trebuia să vorbim <T această
demisie.
....Voinţa Naţională, nu a vorbit fiind că nu a fost crisă.
Şi organul guvernamental adaugă: <*Acki cari nu cunosc silttaţhtnea au putut ttn moment Sti'fi hichipur că gu-vernul se va retrage in mod definitiv.»
Luam dar act de mărturisirea ziarului oficios şi fiind-că până azi am fost induşi In eroare retractăm tot ce am spus penă aci şi declaram că:
Crisa ministerială n'a fost, dedaraţiunea făcută la cameră de d. Brătianu a fost o comedie, dedaraţiunea făcuta la Senat a fost o păpuşerie,
Întrevederea Intre d. Brătianu şi Rege a fost o farsă,
misiunea data d-lulLeca d a forma un cabinet a fost o gluma.
Regele şi d. Braliunu a fi jucat o curata comedie, în care M.S. a fost compar-snl şi d. Brătianu actorul principal.
D. CARP
SI
STAREA FINANCIARA A TARII
Începem astăzi publicarea discursului pronunţat de d. Petre Carp in discuţiunea convenţiunei încheiată intre guvern şi banca naţională. A-ceastă cuvântare are o mare însemnătate. Forma moderată şi valoarea netăgăduită a fondului fac dintr’însa un eveniment parlamentar, atât mai însemnat încât, decât-va timp, asemenea discursuri substanţiale se produc rare ori in sinul parlamentului.
Prin destăinuirile şi adevărurile ce sunt conţinute in acest discurs se constată mai Intfeiu că, chiar dacă suma do i.'tO milioane ce represintă veniturile budgetului ar fi reală, totuşi dânsa nu este suficientă pentru a acoperi trebuinţele Statului. Oratorul probează într’u» rnod clar că agiul impune Statului o cheltuială zadarnica de 8,335,000 lei, şi că el va absorbi toate sumele ce vor produce dările cele nuoî pe ciire guvernul voeşte a le stabili, aşa în cât nu va rămânea nimic pentru a îndestula nevoile Statului.
Dinacestdiscursreese încă un punt de mare însemnătate: Să probează cădatoria statului, representată prin 20 milioane de bilete ipotecaro, măreşte agiul intr’un mod simţitor. Prin aceasta se dovedeşte că guvernul este In mare parte creatorul a-giuluî.
In fine d. Carp, susţine cu multă tărie stabilirea etalonului de aur şi dovedeşte într’un mod victorios că Banca Naţională, aşa cum ea esto condusă astă-zî, nu face de cât se grăbească ruina financiară a statului român şi cere modificarea statutelor ei.
Discursul a produs o adâncă iin-presiune. mai ales după ce generalul Leca a venit şi a confirmat in mare parte zisele d-lui Carp, în ce priveşte fondul cestiunel şi nu s’a osebit de densul de cât în modul d’a plăti datoria de 26 milioane In bilete hy-potocare.
Ambele cuvântări ne daii o oglindă adevărată de starea do destrăbălare în care acest guvern a adus finanţele Statului. Ele suntdarde un mare interes şi este necesar ca ţara întreagă se aibă o întinsă şi exactă cunoştinţă de adevărurile neîndoielnice pe care le au pus in lumină.
D. P. P. Carp: D-!or aeputaţi, când am citit pentru prima oară proeclul de lege care vine In desbaterua D-voastră, ’ml am amint fără voe cuvintele latine: quos perdere vuit deus prius dementat, când Dumnezeu vo-esce să piarză pe cinc-va, începe prin a'i lua minţile.
Proiectul de faţă dupe mine este proba cea mal convingătoare cum că orbirea financiară cea mai mare a copleşit pe guvern; şi când, D-ior, un om ca mine care a dat probe în 20 de ani de viaţă parlamentară, că nu se aruncă în exageraţiuni nemolivate, că nu confundă nici o-dată violenţa cu energia, vine să rostească înaintea D-voastră a-
semenea cuvinte df? a căror asprime 'ml dau seamă, atunci trebue să vă ziceţi, ori că atmosfera de nemulţumire în ţeară este atât de mare, în cât scoate din echilibru spiritele cele mal cumpătate, ori câ lucrul este aşa de grav, în cât ori cât de aspru ar fi cuvântul tot nu ar fi la tnalţimoa gravităţei situa-ţiunei. Nu sunt efi omul curentelor şi atmosferelor politice, n'am nici o-dată înriurire prea mare asupra mea; şi vă rog să credeţi dacă am început cum am făcut, este că lucrul este grav, mai grav de cât vă puteţi închipui, căci întreaga noastră politica internă şi externă este pusa în joc prin acest proiect de lege. Sein că sunteţi în drept a nu primi drept lninâ o simplă aiirruaţiune venită din partea uuui adversar pe care ’1 puteţi recusa ca judecător, de acea vă rog să 'mi daţi voe a vă aduce probe în sprijinul aserţiunilor. Pentru acâslu voifi studia acest proiect de lege în reiaţi mie cu starea noastră financiară, căci numai aşa putem să se, dăm sâma de gravitatea lui, numai aşa putem judeca ducă consecinţele lui sunt roditoare safi fatale.
Se admitem pentru un moment ca starea noastră financiară este normala şi că enesdruncinată prin alterarea mij-locelor noastre de circulaţiune, să admitem că nu avem nici un fel de agi fi în ţeâra aceasta şi câ acele 130.000.000 Înscrise în budget sunt venituri reale ; tot ne-am găsi faţă cu întrebarea care am pus’o şi anul trecut: resursele a-cestea sunt ele sullcienlo pentru ne-voele Statului sau nu ? Am căutat să vă probez atunci că aceste resurse nu sunt suficiente pentru Stut; Stalul nostru este în acea poziţie în care se găsea Italia dupe unirea el, unde era totul de făcut şi unde nu'ke putea aştepta sub pedeapsa de a nu putea să 'şl ţie locul la cure avea dreptul între statele europene.
Nu avem pretenţiunea de a fi un Slut mare, nici nu cred să so ridice o voce în Camera aceasta care să vă zică ca treime să faceţi enormele sacrificii ce a făcut Italia, un lucru însă va zice fie-care, că avem sacra datorie ca acest Stat să fie pus Iu posiţiune de aşi împlini misiunea în ori-ce evenimente fie de pace, fie de resbel (apiause), pentru acest lucru trebue ca o ţară mică să aiba înainte de toate trei lucrurrî: înlîiii să aibă armata ei bine utiliata, instrucţiunea publică la înălţimea misiunei sale şi finan-cele în bună stare; ca să avem acestea cu resursele actuale nu se poale: şi prin urmare v’am zis acum un an şi nu mă voiţi osteni n o repeta din nofi, ca nouă no trebue, ca să putem exista în mod serios, ne trebue cel puţin un spor devenituri de 10—15 milioane. Acest spor de venituri ne trebue lntr'o stare normală, dar faţa cu starea anormală în care ne aflăm şi pe care aţi creat'o fără nici o necesitate, situaţiunea se complică şi mă tem câ sporul de resurse ce nouile imposito vor aduce, vor servi nu a satisface trebuinţele crespândo alş Stalului, ci a acoperi pagubele provenite din agio.
Să vedem cari sunt pagubele acestea; am aci un mic tablofi ; să'mi daţi voe sol citesc; voifi citi două cifre: una ba-sală pe agiul de 15 la suta şi alta pe un calcul ipotetic, care are şă devină în curând real, 20 Ia sută; vă ,rog lnşâ să luaţi în serios numai partea reală de azi, nu partea ipotetică: anuităţile dato-toriei publice prin faptul agiului expun pe Stat la perderilc următoare :
Ministerul de fi turnee, plată de anui-
tăţi....................... 6.800.000
Drumurile de fer (economa t şi construcţiuni)	.	.	.	900.000
Ministerul de resbel echipament, armament, fortificări................. 320.000
Ministerul de externe (serviciul diplomatic)	•.	.	.	.	150.000
Ministerul lucrărilor publice (saline şi regia tutunurilor) '................... 150.000
Ministerul justiţiei şi al instrucţiune! publice (palatul, burse, capele).................. 15.000
8.335.000
j
www.dacoromardca.ro
o
EPOCA —12 FEBRUARIE
Iată din faptul agiuiui resultă o pagubă de 8.3:i5.000 lei după starea actuală şi Încă mai mult, cacî azi agiul este de 10 la sută. şi eii am calculat pe basa de 15 la sută : şi ce resultâ de a-colo? resulta că sporul de resurse, care are si? (ie obligat guvernul se'l ceara, nu are se mărească resursele ţerei, avem se reminem tn stare inferioară, şi resursele sporite nu vor ajunge ca se umpleţi In financele Stutulm golul ce'l lasă agiul.
(Va urma].
DECRETE
—	D. 1. Leoveanu s'a confirmat ajutor al primarului din comuna Caracal.
—	1). Al. Negrescu este numit sub-pre-tect la plăşile Întrunite Marginea-de-jos-Uraşul din judeţul fiâmnicu-Sărat.
—• D-nu A. Anino, s'a numit pollţaiu al oraşului Caracal, şi d-nu 0. ltftulu poli-ţaiG al oraşului Dorohoiti.
—	Sunt numiţi In cancelaria Eforiei Spitalelor civile din Bucureşti:
D. B. Georgescu, şef de biurofi la serviciul comptabililftţel, se înaintează tn postul do cap al acelui servicift, tn locul d-lul Slambulesou, demisionat pentru a şi exersa dreptul de pensiune.
1). Ştefan Vl&doi&nu, revisor al proprie-lăţilor rurale ale acel case, se permută tn postul de şef de biuroO, tn locul (Mul Georgescu.
D. fi Popescu, cel mal vechifi funcţionar se Înaintează tn postul do ajutor la casierie, tn locul d-lul Pană llomanov, demisionat spre a'şl exersa dreptul la pensiune.
I). Teodor Posea, act ualul verificator la casierie, se permută tn postul de arhivar la serviciul spitalelor, tn locul d-lul Popescu.
Aceste înaintări şi permutări se vor considera po ziua de 1 Ianuarie 1880.
—	S’a acordat administratorului cl. I Lăpuşncanu Vasile, comptahil din regimentul 12 dorobanţi Tutova, cu Începere de la 1(1 Februarie 1886, un congediu de şoapte luni tu ţară pentru interese particularo, treedndu-se In acelaşi timp tn po-silie do disponibilitate pentru congediu mal mare do şease luni, conform alin. 5 de sub ort. 8 din legea asupra posiţiel ollce-î'ilor.
—	Din forului rcalisal de tesaur prin e-misiuuilo de rentă făcute pe basa diferitelor legi, so va avansa provisoriU o sumă până In trei milioane lei caselor de credit agricol, pentru sporirea capitalurilor lor.
Casele de credit agricol, cart s'aU tnlt-inţat ori se vor înfiinţa cu propriul lor capital, vor profita de bonefieiele lege! do faţă.
Aceste sume se vor restitui treptat cu a-coperirea capitalurilor de către acţionari şi ca indemnisaro pentru procentele plătite detenlorilor titlurilor do rentă. Statul va incasa, pc seama budgetului, dividendele cuvenite pentru capitalurile avansate de dfinsul.
PARTEA ESTERIOARA
Germania.— Berlin, 20 Februarie. Organul clericalilor Germania, anunţă că, dupe ştirile posilive ce are, proectul de lege bisericesc al prinţului Bismnrck n'a primit asentimentul Papei, dar negocierile sunt încă pendente.
In privinţa legii contra socialiştilor domneşte dosbinare intre clericali, pe când Germania combate legea, o alta foae inltuenta clericală pledează pentru
FOIŢA ZIARULUI «EPOCA»
16
ARY ECILAW
REGELE TESALIEI
XI
(Urmare)
Deşteptarea lut Mineleko fu îngrozitoare, el rămase încremenit când se văzu stând îmbrăcat înaintea patului 8(50. Ce s'o fi petrecut? A visat sau a privit fără să ’şl dea seama, acea şcena tristă ce '1 muncise toată noaptea?
E Insa prea de dimineaţă, abea şease ore şi jumătate.
Rând pe rând ’şi aminteşte cele petrecute.
El a văzut foarte bine acea fereastră deschisă prin care o umbra a fugit... Cine s(5 poată fi aşa de cutezător afară de Rege? Nu spune oare toată lumea ca Regele iubeşte pe femeia sa? Prin urmare nu mai e nici o îndoială că Nadjeska Ivanowna îl trădează.
Ambiţiune, viitor, onoare, lotul piere prin această tristă descoperire, căci ce e de făcut când adversarul este un usveran şi încă suveranul ţârei pe lângă care este el este acreditat? Dacă nu
prelungirea pe cinei ani a legii contra socialiştilor, pentru că all-fel Bismarek ar disolva şi de şease ori Reichstagul, ptnă ce i sar adopta legea.
— x —
lluntcnegiUl. — Yiena. 20 Februarie. — In zilele din urmă s'aO făcut multe conjecturi asupra călătoriei prinţului do Muntenegru. Către un redactor al ziarului Sene Freie Presse prinţul a declarat următoarele asupra scopului călătoriei sale:
Mat lnâîă călătoria mea a avut de ţinta numai pe Franţa. Spre a mijloci pentru Muntenegru invenţiunile moderne, a devenit un fel de program de guvernământ faţă cu serioasa noastră lucrare culturală. Am căutat raporturi comerciale tn Paris, m(5 gândeam la cumpărarea unor corăbii şi la crearea unei societăţi de navigaţiune. lntrelc altele am cumpărat o maşină pentru construirea şoselelor şi un plug cu vapor. Mam dus apoi la Petersburg spre a’ml vi sita copil, care ’şl primesc edu-caţiunea acolo. Curtea, ca şi societatea din Petersburg rai-aii arătat o amabilitate, pentru care nu pot fl destul de recunoscător. Ui întoarcere am trebuit 3(5 trec prin Vienn, unde void sta puţin.
La întrebarea asupra impresiunilor politice ale călătoriei sale prinţul zise cu reservâ : Asemeni impresiuul Ie închid In mine. Poale le voia comunica ministrului meu de externe, dar de-o cam-dată nu le voia discuta. Insă despre Muntenegru pot vorbi pe faţă. Şi adversarii săi vor recunoaşte, Munte-negrul a arătat, faţă cu Încurcăturile din Balcani,o moderaţiune şi iubiredepace, ce sper că vor găsi recunoştinţa ce merită. Muntenegrul a remas isolal şi inspirat numai de intenţiunlpacifice. Faţă cu cestiunile balcanice Muntenegrul a fost ca America. N’am cruţat nici odată când a fost vorba să încercăm bravura ; acum am dat dovezi, că ştim s(5 (im şi înţelepţi. Asl-fel raporturile noastre externe sunt cele mai bune; stăm bine ou Poarta şi cu cele-l-alle mari puteri, precum şi cu diferitele state balcanice, pentru a căror prosperitate avem cele mal bune dorinţe şi la ale căror aspira-ţiunl nu punem nici un obstacol.
La tntrobarea, ce influenţă ar avea asupra Munlegrului o complicaţiune răsboinicâ, prinţul zise: Nu void să aud de răsboid! Cunosc ororile lui şi sper Intr’o desvoltare pacifica a lucrurilor. Dacă vor veni complicaţiuni, a-tunci telegraful ne apropie de toţi amicii politici; o apăsare şi noi cunoaştem vederile lor şi avem timp să ne decidem, fiind repezi In botărlrile şi faptele noastre. x
—x—
Itiiluarin unita.—Londra, 20 Feb. Negocierile cabinetului aii ajuns la un acord deplin al puterilor asupra obiec-ţiunilor ridicate de Rusia contra aranjamentului turco-bulgar.In punctul relativ la înlăturarea disposiţiunil din con-venţiuno în privinţa alianţei ofensive şi defensive dintre Turcia şi Bulgaria.
Filipopoli, 20 Ianuarie. — Din toate părţile ţării sosesc deputaţiunî spre a felicita pe prinţul Alexandru. Prinţul a visitat moschea principală şi a fost salutat cu enlusiasm de Turci: apoi a visitat pe şefii comunităţilor religioase-Prin presenţa prinţului par a se fi pu-ralisat intrigele din afară.
va mal voi să rărnâie la postul săd trebue să ’şi dea demisia, dar va primi el In schimb un alt post?
Până acum, el tot d’auna se tndoise; de şi bănuitor, încrederea sa In sinceritatea princesei era atât de mare tn cât nu putea nici odată crede că aceasta femeie, cu privirea aşa de limpede, aşa de francă, ar putea să 'şl calce demnitatea de soţie, datoriele de mamă; dur acum realitatea erea nediscutabila: el a văzut un om, acest om lemându-se de a fi descoperit a fugit, această fugă singura II trădează. Ce, nu cumva dacă cine-va e Rege el poate se şi permită a lua femeia altora?
El ramase mult timp cufundat în a-ceste dureroase cugetări; In urma se trezeşte, se scutură de descuragiarea ce ’l coprinse şi ’şl zise ca el, om energic, trebue să caute, să cerceteze pentru a putea fi absolut sigur. El voia să ştie dacă In adevăr femeia sa îi este credincioasa, ca ast-fel să scape de bă-nuelile supărătoare, de credinţele insultătoare, sad dacă este culpabilă, ca ast-fel să poală a ’şi răzbună.
Pe când se gândea ast-fel auzi un sgomot de paşi, neobicinuit aşa de dimineaţă. Uşile se deschideau şi se închideau. oamenii ulergafl în toate părţile. De sigur trebue să fie ceva.
El sună clopoţelul cu violenţă.
Berlin. 20 Februarie. — din Petersburg seanunţâcătre Tagldatt, ca Poarta a adresat eri puterilor o notă circulara, In care spune, ca la 18 c. a decis definitiv se renunţe la paragraful din aranjamentul cu Bulgaria, prin care prinţul Alexandru se obligă a da Porţii a-jutor militar tn cas do. resboiu. Poarta roagă pe puteri să sancţioneze la Con-ferenţâ cât mai curând convenţiunea. Sub forma aceasta toate puterile au a-derat la convenţie, afară de Rusia, care deasemenea se crede că va con simţi negreşit. Dânsa mal cere, ca şi reînofrea prinţului şi modificarea statutului ruiueliot să se facă cu ştirea puterilor.
l-runtn.—Paris, 20 Februarie.—Consiliul de miniştrii a decis, cedând opi-niunil publice din Franţa, să ţie cu orice preţ exposiţiunea la 1889, lăsându’I caracterul internaţional. Exposiţia va fi deschisă tuturor produselor străine. Ministrul de comerţ va face cunoscut Marţi tn consiliul de miniştrii proectul, pe care vrea săT supue Camerii, dar tn acest proect se vor cere numai creditele necesare, fără alte amănunte.
Ministrul Freycinet a negociat la Berlin pentru participarea Germaniei la exposiţia universală. E probabil că Anglia va lua parte In mod oficial.
INFORMATIUNI
1) Lascar Catargi care a plecat la Golaşei va lipsi nu mai câte-va zile şi se va întoarce în Capitală pentru a lua parte la Întrunirea publică ce in curind se va ţine de către opo-siţie.
x
D. Agarici a plecat în Moldova, se zice că d-sa îşi va da demisia din vicepreşedinte al Camerii, ne vrend se se despartă de d. gen. Loca.
x
Monitorul oficial de astă-zî 11 Februarie, publicădecretul prin care se aprobă venzaren de veci a şase moşii a le Statului In mărime de 2709 hectare, po preţul de lei 745.900,ceea ce revine la 275 lei hârtie hectani sau circa lei hârtie 138 pogonu. Intre n-ceste şase moşii este şi moşia Tul-ceasca din judeţul Teleorman în întindere de 813 hectare vîndutâ pe 190,000 lei, ceea ce revine la lei 225 hectaru sau HO pogonu.
Şi faţă cu atnri resultnte obţinute la licitaţiunl publice, d-1 1. C. Brâ-tianu mai are neruşinarea se spuo în Cameră şi’n Senat că avuţia ţerei creşte! ! ! Am dori se ni se arabi în ce timpuri,în ţara llomânoscă, în judeţul Telorman, s’a mai vândut de veci pogonu cu lei hârtie 110 caro fac lei aur 100,ceea cedă în pământ o rentă până la 20 lei, cu cât se închiriază pogonu.
X
«România liberă» de azi spune că e vorbă de transferarea, sub cuvânt de înaintare, a onor. d. C. Cârnpi-neanu de la Curtea din Bucureşti la Curtea din Focşani.
_______________x_______________
Vasili, credinciosul său fecior, care u servit şi pe tatăl său, veni lnduta. Dar In ce stare!... cu ochii plini de lacrimi, speriat, galben In cât nu se mai putea cunoaşte...
—	Domnule... Domnule.... Kasau.... fratele meu... nenorocitul meu frate... a fost omorât tu aceasta noapte!... Ne gă-sindu'l In odaia lui şi mirat că nu mal vine 'l-am căutat pretutindeni, până ce In cele din urma 'l-am găsit In grădină, de desuptul ferestrei coridorului lungit pe pământ, mort!... Nu somai cunoştea, obrajii lui ereau acoperiţi de pământul care se lipise din cauza plo-ieî de asta noapte, şi el erea rece, rece ca ghiaţa şi ţeapan.... Ah! domnule.... domnule'.... ce nenorocire pentru mine!
Aceasta povestire era necontenit întrerupta de suspinele şi plânsetile lut Vasili. Suferinţa acestui bătrân servitor Iţi făcea rău; Mineleko se Întrista şi el foarte mult.
Cu toată mila ce '1 coprinse, spiritul lui neliniştit văzu că acel vis, acea alu-cinaţie, e o realitate şi umbra, pe care el o văzuse fugind pe fereastră, a fost în adevăr un om.
Pe când făcea aceste reflexiunl crude pentru dânsul, fără să le spue servitorului, el zise:
—	Trebue îndată să vedem daca ori ce speranţă de viaţă e perdută, să che-
Dooretul care numeşte pe generalul Alexandru Augheleseu ministru de resboiu a fost iscălit de M. S. Regele.
X
Ministrul de finanţe a depus pe biuroul Camerii un proiect do lege în virtutea căruia luate taxele poştale pentru străinătate au se fie percepute in aur.
Acest proiect, zice Ffbmdnia Liberă, a fost cu nemulţumire ascultat de Cameră.
X
Baronul de Mayr, ministru Aus-tro-Ungnrieî, a fost priimit in audienţă do d-1 Ferichide, ministrul afacerilor străine.
X
D. Dimitrie Sturdzn.ministrul Cultelor. a convocat pentru zilele acestea po Decanii Universităţilor din Iaşi şi Bucureşti, pentru ai consulta asupra noului proectul instrucţiune!.
X
D. 1. Brâtinnu, s’a întors azi dimineaţă in capitală şi Îndată dupe sosirea sa a fost primit de M. S. Regele.
X
Consiliul comunal a revisuit şi n-probat listele electorale.
X
Generalul Racoviţft, şeful corpului al IV-lea de armată, a sosit în capitală.
X
D. Al. Lahovary, dupe procesul Comunei Calaţi ce’l va pleda Joi, va merge la Călăraşi şi se va Întoarce în Bucureşti pentru Întrunirea publică în care va lua cuvântul.
DINTR’O ZI INTR’ALTA
BALUL SOCIETATEI FURNICA
In toţi anii societatea Furnica dă un bal În folosul fondului săă. Sâmbăta seara a fost această serbare In sala teatrului, sub tnaltul patronagiQ al Majeslâţei Sale Regina. Furnicele sunt prevăzătoare şi lucrează neobosit. De aceia şi balul a fost foarte frumos, şi a reuşii tu toate privinţele: petrecere şi bani, utile dulci.
Mal toate serbările publice cabe se fac la teatru sunt tot aceleaşi. Damele arborează costumul naţional. Sala de sus până jos aruncă flăcări do lumină prin policandru şi toute girandolelc el. Logele strălucesc subt aurul şi argintul costumelor din toate districtele. Tombola, fiind-câbal de binefacere fără tombola nu se poate, e aşezată pe o mare masă tu fundul scenei. Zea norocului are patru roţi şi o ruletă. Cea d'lu-tâi roată se ţinu de d-na Zoe Păucescu foarte graţioasă In ţărancă de munte, d-nageneral Radu Mihaid, d-na Zoe Flo-rescti,o|sprintenă braşoveancă şi d-rele Conslantinescu şi Moşoiu rumene fetiţe de la ţara.
La a doua roată se văzu d-na Zoo Măldărescu, d-na generare Augheleseu, d-na Giga Stolojan şi d-na L. Loca.
măm numai de cât un medic; In acelaş timp trebue s(5 vestim pe comisarul poliţiei de toate aceste Întâmplări spăi-mântatoare. Na, ţine Vasili, adaogă prinţul cu bunătate, da această scrisoare unuia din servitori cu repede să o ducă.
Vasili, orbit de lacrămi, înecat de sughiţurile unei desnădâjduirl fără margini, eşi tremurând.
Fel de fel de idei născute din această trista descoperire se încurcau In mintea prinţului de Mineleko. E! a auzit noaptea In adevăr un sgomot In coridor, atunci se vede că omorul a fost făptuit!.. Agitat peste măsura, de toate aceste idei cari nu se mai sfârşeau, eşi din casa şi merse să cerceteze cu dea-măruntul coridorul pe care el II considera ca locul crimei. Nu găsi nici o pata de sânge care să poata adeveri bănue-lile sale. nimic neobicinuit nu găsi care să 'I arate că o lupta să făcuse, numai In câte-va locuri tapetul era puţin stricat.
Dupe această cercetare, prinţul de Mineleko se duse în camera femei sale.
Violenţii cu care el bătu In uşe, deştepta sau păru că deşteaptă pe amba-sadrice care veni să deschidă singură; tot d’auna noaptea ea Încuia uşa.
Nadjeska Ivanowna era grozav de palidă. Dupe câte va cuvinte schimbate, Boris Michailowitch Ii povesti
A treia roată e Învârtită de o horă întreagă de fete frumoase: d-rele Sma-randaşiLea Cretzeanu, d-rele J. Falco-yanu, d-rele Grant, şi d-ra O. Sutzu. Doamnele Şeicaru, Wachman, Maria Sutzu şi M. Ferikidi.
Crupierii cari Întorc ruleta sunt d-na Maria Elintte, d-na Eleate rina Florescu, d-na Marian,o gingaşe pâstoriţăde miel şi d-na Cornelia Săvescu. Două bazaruri se găsesc In dreapta şi în stânga scenei. Acolo se vând toate productele furnicei.Buciuma e făcută cu multă dibăcie de frumoase ţărance ca d-nele Orten-siea Davila, Elena Ferikidi, Ana Odo-bescu. Lucia Dunca, Elena Perticari, Zoe Grant şi d-şoara Zamflrescu.
Viorile resună întruna. Musicile militare nu dati un minut de repaus. In sală un rond mare îngrădit cu scaune s'a reserval danţulul. O hora imensă ca un şarpe se Întinde luând pe toţi In lanţurile sale, pe urma vine bătuta şi chindioa cărora succed quadrilurl, polci şi valsuri.
E o lume nebuna. D’abiate poţi mişca. Lojile sunt pline. Lista damelor e mare ca un pomelnic, să numim în treacăt pe d-na Generare Mânu, d na Gsorge Cuntacuzino cu d-şoara.d-naZoe Sturza, d-na E. Adrian, d-na Zoe Grant, d-na Emilia Popescu, d-na Efrosina Eliade, d-na Paulina Zaharescu, d-na A. Con-stantinescu, d-na Ana Creţeanu, d-na Bossy, d-na Constanţa Balş, d-na Ma-vrodin, d-şoara Vladescu, d-na Com-tesa Tornielli,d-na Calevitz,d-na Casian d-şoara Poenaru,d-naG.Triandafil,d-na Căpitan Varlam. d-şoara A. Popovici, d-na Misir, d-na Tolomac, d-na L. Ata-nasiu, d-na Scriban, d-na fPontnsoglu d-na şi d-şoarele Cruţescu, d-na Adina Vidraşcu, d-şoara Aslan, d-şoara Pu-ricescu, d-şoara Lâzârescu , d-şoara Lapatti, d-şoarele-Burelly, d-şoara Gol-fineanu, d-na Sorescu, d-şoarele Băi-coiunu, d-na Riboulet, d-na Elisa Milu d-şoara Bibescu, d-na Mihaitescu, d-na Xenopol, d-na Cozadin, d-na Constan-dake, d-şoara Ghidionescu, d-na Cro-nide, d-şoara Ciuflea etc.
Un mare cadril cu figuri a Încheiat acest frumos hal, In 4 ore de dimineaţă.
Duminecă seara s'a Inaugurat sala do bal din noul ospel al băilor eforii. Mai toată lumea cunoscută şi elegantă a fost invitată să vază ecleragiul feeric şi sala de serbări.
Vom reveni asupra acestui punct când vom vorbi despre balul de Mereu n.
Valreas
TEATRUL YATIOVAL
81
ARTIŞTII NOŞTRI
D-na tYosa Barandi, a adresai direcţiu-nel teatrolor următoarea plângere :
Domoule Director,
Do mult tot voiam sfc fac pasul acesta: a vi- seri, a mC plânge direcţiunel. Ksilain lnsâ crezând cft poato se vor îndrepta lucrurile, câ va Înceta poate necaliflcabila purtare a direcţiunel şi a comitetului teatral faţâ cu mine. Contrariul persistând, şi eă ne mal putând s.Vl sufer, vio a vă ruga să bino-voiţl a'ml da o netedâ socoteala do cele ce să petrectn teatru, In dauna carierei mele artistico.
De cât orl-care director general, d-vous-trft d-le Sl&ncescu sunteţi acela care mă
tot ce se petrecuse. Auzind această te-ribilâlntâmplare eadete un Înspăimântător ţipăt:
—	Kassan! curagiosul şi credinciosul Kassan e mort! şi asasinat încă! 0! e peste putinţă! peste putinţă!...
—	Asasinat sad sinucis... Comisarul poliţiei va sosi tudala: el poate să ne lămurească această Întâmplare. Dar de odată prinţul se opri privind uimit nişte mici pete de sângecareerad pe piedestalul bustului princesei ce era aşezat lângă uşa odâei: Ce eslc asta? întreba el pe Nadjeska Ivanowna.
Ambasadricea se turbură, tresări.
—	Asta? A! 'mi aduc aminte, ’ml-a scurs ieri seară din nas puţin sânge şi... şi se vede ca a picat şi pc această marmură.
Pe când vorbea, ea tremura atât de tare In cât puse pe gânduri pe Mineleko. Din instinct, ea voi să se scoale pentru a şterge acele pete, dar se opri şi 'şi relua aerul săă indiferent şi rece.
—	Te sfătuesc doamna — zise cl cu seriositate — ca să speli această marmoră. Judecătorul de instrucţie şi poliţia. când va veni vor cerceta fără îndoială prin odăi
Princesa ascultă. Se duse la masa de toaletă, lua o perie, pe care puse săpun, şi tremurând ca o frunză, ea reuşi cu desăvârşire, dupe câte-va minute nu se mai vedea nici urmă de sânge.
(Va urma)
www.dacoromanica.ro
EPOCA 12 FEHBUARIR
3
cunoaşteţi mai bine de vreme ce sunteţi de mult limp tn teatru, «i ştiţi dar ca am pus piciorul pe sceni tiind abia o copila.
\m debutat tn «VioonMe de Lâtorii-res.» cu rolul femeiel Orevin, şi tn urma, Începui st am succesele mele ca artista cAntâ-reaţA şi comedianA. Ca st vt enumer erea-ţiunile ce am avut fericirea st dafl pe aceasta scena, care m'a vfezut crescAnd şi pe care am iuhit'o atAt de mult, e de prisos: D-voostnă şi publicul le ştie ; tie-care le-a apreciat dupG meritul lor.
Trebue sfe 110 modestă, o recunosc, Inlr'o asemenea ocasiune tnsâ, ca aceasta care m'a tndemnal st v6 scriO, modestia trebue lăsată c'un pas Înapoi, ca st pol apArea ooca-.ce sunt, sau mal bine ceea-ce d-v şi comitetul teatral crede cam Încetat d'a fi.
îşi tocmai aci am vrut s’ajung: Mt vtd uitata, d-le director, şi tntr’o vârsta cAnd artista, aprobata de public ca atare, c tn destula vigoare ca Bfc poala crea tncA ; ln-tr’o vârsta cAnd tocmai deasa nejuca^e o o-boseşte ; cAnd ingratitudinea şi o uitare premeditata ucide pe artist.
Nu numai cA nu s6 traduc piese—dacA nu st scriQ originale—cum sf face pretutiude-nea pentru o artista al cAreea merit c stabilit, dar nu sft pline In repetiţie nici din i piesele In care am dat adevărate creaţiunl, şi nu aşa de multA vreme'n urmA ca sft poatA trece acum drept piese Învechite.
Intrarea mea In scenA, stagiunea a-ceasta, şi chiar la ridicarea cortinei, a fost cu piesa «pe Malul GArlel» tn rolul Arghircl Busuioc. Publicul Întorcea capul de la scena plin do nerăbdare, cA nu st sflrşcşte mal curând actul ca st aparA corpul de la balet ce debuta tn acea scarA.
Am atâtea alte acte, alAta piese... Direcţiunea, cu toate acestea, ori de cAle ori crede de cuviinţa c&m’am odihnit in destul, mf: puno tn aceeaşi şi aceeaşi piesa pe «Malul GArlcl», d'am ajuns sâ cred cA nu sunt bunA sft mal joc de cât pe «Arghira Busuioc», după cum ’ml-a şi zis-o unul din d-nil Membri, cam tn şagA, camtntr’a* (lins.
Poate cA sunt. atât do egoista tn cât nu'ml văd decadenţa cea prematură; a-atuncl onor. Direcţie, ar face bine sâ’ml-o spuic neted pe faţA; sâ'ml dea beneficiul de retragere şi s6 mC puie la delA spre ştiinţă, precum o şi face fără a avea aerul.
Aşa, ca sâ probez aceasta şi mal lamurii, notez cA, cedAiul eO, rolul «IrAntoru-lul», d-uet Papadopol, — profesorul meO d-nu Millo s’a dus la d-nu Gantacuzino, a-tuncl director, şi ’l-a declarat cA nu joaca «Trântorul» fârA mine. D-nu Gantacuzino a şi răspuns cA nu să ponte alt-fel, de şi efi tl cedasem acel rol de buna voia.
D-vbaslră tnsA, d-le Bt&ncescu,pe atunci membru, v’aţl ridicat şi v’uti Împotrivit. «Trântorul» s'a jucat dar fArA mine şi publicul a desaprobat... A mea a fost vina?... Artista nu are vârsta, d-le SlAn-ceacu? Dejazel juca la 70 de ani pe Vicontele de Lâloriâres ; D-na Slavrcscu, In etatea cea mal înaintată juca rolul «Henrie-tel» din «Ducă orfane» şi «Comediana»; iar publicul o aproba cacl juca ca o adevărată artista.
Starea de inacţiune In care mă lasă Direcţia, este o boala pentru mine, e o suferinţa-, şi mă cuprinde jalea când mă silu-eşte să calc atAt de rar pe scena, şi atunci tn aşa fel ca mă face să mă desgust de dtnsa, pocure am iubit'o ca viaţa. In o a-semenea stare, par mal mult o victima dusa la moarte, Iar nu o artista ce merge la Îndeplinirea unei datorii sllnte, la lupta pentru cucerirea unul succes cu arma vo-caţiuncl şi talentului săli.
Pe d-v, care sunteţi capul Direcţiuncl teatrelor, vA Întreb: do ce asta ui taro care pa re a atinge pe de oparte o rea voinţa precugctatâ, earpo de alta duşmănia, tainA obicinuita culiselor?
De ce ? căci lumea nu pare să mă fl uitat ; câcl lumea cu care mă lnttlnesc, mă InlreabA cu imputare : de ce nu vreau sa mai joc ?
Nu vreaO, că !.. — eatA vestea falşe ce aude lumea, departe dc adevărul adevărat. Lumea vede tăcerea mea şi crede cu dinadinsul ca ed sunt aceea ce refuz d'a juca ; pe dnd, direcţia e caro nu mă pune sA joc, eat A realitatea. Desmint dar această ştire râsplndită prin cine ştie ce sgomoto rAO-voiloare, şi Încetez a mal tăcea aratlnd adevărul aşa cum este.
Ca societar*, am interes sA meargA teatrul bine. căci am muncii de mic c6pil şi am aşternut masa la care aO venit peurmA şi alţii. Sa muncească şi cel-l-alţl, dar sâ muncesc şi eQ ; toţi deopotrivă, căci toţi avem acelaşi drept.
EardacA printr’o conducere şi-o administraţie do care eO nu sunt tocmai mulţumită, — iaG din teatru abiacAt 'ml ajunge sâ mă hrănesc, — de ce să nu misă lase măcar mîngliered'ajucamal des? De ce să tio Îndepărtată sistematic şi fără nici o raţiune dreaptă?
Ger cu insistenţă dar să mi să spună aceasta, şi o cer de la comitetul teatral prin d-v.
Desgustatâ, amărllâde attlca nedreptăţi, Îmi permit sâ vă anunţ, d-le director, că voia publica această scrisoare penlruamă desvinovaţi fn faţa publicului care mă a-
cuzâ că efl sunt aceea care nu mal voia sa joc.
Nădăjduind că veţi face sâ înceteze pentru mine o aseminea stare fara stare, vă rog sâ bine voiţi a primi Încredinţarea deosebitei mele stime şi consideraţii.
I rosa SarandI artista dramatică.
CRONICA PARLAMENTARA
CAMERA
Şedinţa de Luni 10 Februarie 1886.
Ultimul eveniment parlamentar, a-dica ostilitatea manifestată guvernului de către preşedintele Adunăret, d-1 general Leca. a paralizat oare cum lucrările Camerei.
Feţele colectiviştilor port imprimate pe dlnsele nesiguranţa şi mâhnirea ; nelucrarea i-a coprins pe toţi.
In şedinţa aceasta nu a fosl la ordinea zilei de cât interpelarea adresata de către d-1 Iepurescu d-lul Ministru de Esterne, privitoare la con-venţiunile de comerţ.
Mal Înainte ca această interpelare să fi fost dezvoltată D Tanoli a relnoit cererea, făcuta «cum şase zile, cu să ’i se puie la dispoziţie dosarul ministerului de justiţie coprinztnd ultimele permutări, destituiri şi numiri făcute de către d-1 Stâtescu In magistratură.
D. lanoli tntr’un limbagiQ foarte demn şi energic cere cu aceste dosare să fie depuse până Joi pe biuroul Camerei. câcl tntr'alt-fel va 11 nevoit să ‘şl dezvolte interpelarea şi fără consultarea dosarului, rezervlndu'şf tot o dutâ şi dreptul de a caracteriza, după cummeritâ, purtarea d-lul ministru care nesocoteşte un drept Constituţional al deputaţilor, acela de a li se pune la dis-posiţie toate actele administraţiunelde care ati trebuinţa.
I). Enescu regreta ca d. ministru Sturza nu este de faţa pentru ca să audă ce are să spună.
D. Enescu declară că interpelarea ce avea de gând să anunţe d-lul ministru al instrucţiunel, privitoare la permutarea a 14 institutori tn mijlocnl ernel, nu o mai poate anunţa de vreme ce d. ministru a apucat Înainte şi a revocat ordinele de permutare.
D. N. Voinov Îşi retnoeşte interpelarea anunţată relativă la un regulament an-ti-constituţional al Sinodului, şi cere ca să fie pusă la ordinea zilei.
D. Ion Rădulescu se plânge ca o petiţie a Piteştenilor, privitoare la calea ferată caro se construeşte de la Goleşti la Câmpu-Lung, nu a venit lncatn discuţia camerei, fiind că unele dosare trebuincioase nu nQ fo«t trimise comis iu-nel de petiţiunl de către d. ministru al lucrărilor publice.
D.Sefendahe, membru tn această comisie, declara ca secretarul comisiunel n'a cerut Încă dosarele dc la d. ministru.
D. Radu-Mihat se declară a fi la dis-posiţia tululor domnilor deputaţi.
D. Iepurescu Îşi des voltă Interpelarea. Această Interpelare consta din două Întrebări:
1.	Pentru ce guvernul n'a aplicat tariful autonom şi Elveţiei, a căreia con-venţiune comerciala a expirat, ast-fel cum a aplicat’o şi Franeiel; şi
2.	IJacă guvernul are de gând să a-plice tariful autonom tululor statelor, ale căror convenţium vor expira.
D. Ministru Ferikide răspunde la prima Întrebare, că s'a acordat şi Elveţiei ca şi Franeiel un termen de 40 de zile după espirarea Convenţ'uneî, după care tariful autonom i se va aplica;
La o a doua Întrebare, ca guvernul este hotărtl a aplica tululor statelor a cărora convenţiunl vor espira tariful autonom.
I). Iepurescu se declară satisfăcut şi crede că şi ţara trebue să fie mulţă-milâ de răspunsul d-lul Ministru.
D. Preşedinte. D. N. Ionescu are cu-vintul.
D. Nicolae Ionescu. Nu mal am nimic de zis, de oare ce d. interpelator s'a declarat mulţumit şi dumnealui .şi ţara. (Ilaritate).
I). ministru de externe mal adaogă ca roagă comisiunea aleasă pentru studia-rea noului tarif ca să grăbească lucrările.
D. M. Cogălniceanu membru din a-ccasta comisiune, spune că comisia lucrează In destul, dar pentru ce d. ministru nu vine în sinul iei când lucrează pentru a o ajuta cu cunoştinţele, şi luminele d-sale ?
D. Ferikide declară că nu a voit de loc să lovească tn membrii coinisiunel dar a rugat numai ca să se activeze lucrările.
La ora 3, Camera trece în secţiuni, după cererea d-lui ministru Nacu, pentru a se ocupa cu legea comunala şi cu legile financiare prezentate de guvern.
I’enel
corpiiiile utili i muu.
CAMERA
Şedinţa de Marţi 11 Februarie 1*86
Tribunele publice şi oficiale sunt pline de bătăuşi In aşa chip în cât adevăratul public nu poate pătrunde. Toată poliţiea este In picioare şi în incint a Camerei se observă prefectul poliţiei, directorul poliţiei doul inspectori, mai mulţi comisari, agenţi subaltern: ele.
D. Cogălniceanu începe desvoltarea interpelărel d-sale declarând că o a-dresează şi guvernului Român şi celui din Buda-Pesta.
D. Cogălniceanu spune că a făcut servicii unora din actualii bărbaţi de stat din Ungaria şi deci crede ca are dreptul să le ceară socoteală tn această privinţă.
Oratorul termină dezvoltarea interpelărel pe care o vom da In No. de mâine, făcând apel la tron ca să'şi a-ducâ aminte că daca plâplndu’l arbore al dinastiei a fost întemeiat prin sln-gele vărsat pe câmpul de războia, apoi nu trebue stropit cu lacrimele soţiolor, mamelor şi surorilor celor expatriaţi.
I). Prim-niinhtru răspunde declarând cft era un mare complot urzit «ttt pe toată linia Dunărei cât şi pe linia Car-paţilor şi ca, la un semnal dat, era să se lntîmple o răscoala în ţară care sâ coincidă cu răscoala din Filipopoll, şi ast-fe! a trebuit sa ia măsuri energice pentru mânţinerea ordineltn ţara.
Dupe ce d. Brftliunu termină discuţia se închide cu toată protestarea d-lul lanoli.
Şedinţa se suspendă pe 10 minute.
I). lanoli, propune un proect de lege din iniţiativa parlamentara pentru abrogarea lege! de expulsiune.
D. Nicolac Ionescu, cere cuvântul pentru susţinerea trimeterei de urgenţa la secţiuni a propunerel.
Urgenţa sc pune la vot cu bile.
Resultatul votului:
Votanţi	101
Majoritate de două treimi:	OS
Bile albe pentru	37
Bile negre contra	04
Prin urmare urgenţa s'u respins.
Se votează fură discuţie proectul de lege pentru reducerea inspectorilor financiari de Im 15 la 7.
D. Costinescu, raportor, dă citire pro-ectului de lege pentru acoperirea deficitului de 5 milioane.
1). Puladi vorbeşte contra şi d. Costinescu pentru.
Legea se ia In considerare cu 51 voturi contra 3. Votul e nul.
La ora 0 şedinţa se ridică.
SENATUL
Şedinţa dc Marţi 11 Februarie 18S6
D. General Cernat, deschide şedinţa la ora 3, fiind presenţl78d-nl Senatori.
Să dă citire mai multor petiţiunl cari să trimet la sacţiunile respective.
I). General Folino. Citeşte pentru a 3 ora proiectul de lege din iniţiativa Senatului relativ la Interpretarea art. 175 din procedura civilă.
D. Ministru al Justiţiei. Declară cu primeşte acest proiect.
D. Vergati,cere luarea In considerare.
Proectul pus la vot, să ia în considerare.
Să procede la alegerea unei eomisiuni însărcinate cu examinarea acestui proect şi sunt aleşi d-nii R. Opran, Polizu Micşunescu, Vergati şi G. Can-tacuzino.
La 3 1/2 d-nil Senatori trec tn secţiuni
Prin cercurile politice se vorbeşte despre posibilitatea unei apropriate disoluţiuni a Camerii.
Acest sgomot a fost udus chiar azi la tribuna Camerii de d. Nicolae lo-nescu.
X
ErI seară se zicea că are se aibă loc la Bacău o Întrunire in care d-nu Leca va da seamă alegătorilor sei de modul cum şi-a îndeplinit mandatul.
Am cerut detalii prin depeşă de la Bacău.
In acest moment primim răspunsul telegrafic că nici o întrunire nu s’a ţinut şi nici nu e pregătită vre-o întrunire.
Sosind din Bucureşti d. Leca a
plecai la moşie si nici n’a mai venit prin Bacău.
X
Se voHbeşte din nou despre demisia d-lui Nicolae Creţulescu din postul de ministru la Petersburg.
O persoană în posiţiuuc a fi bine informată, ne asigură că nu va trece o lună şî d. N. Civţulescu işî va da demisia.
înregistrăm însă acest sgoiuol sub toată reserva.
X
Azi la Cameră tribuna foştilor deputaţi şi senatori, erea plină de bătăuşi şi agenţi poliţieneşti.
X
Prin culoarele Camerii se vorbea azi de o apropriere între d. Brătianu şi d. Cogălniceanu.
Nu vrem se punem nici untemoiu pe aceste svonuri, dar fiind-că acest sgomot s’a răspândit, ar fi bine ca d. Cogălniceanu să dea o des-minţire energică , spre liniştirea celor lesne crezătcri.
X
Să zice că d. Câmpineanu este însărcinat cu o misiune financiară In străinătate.
Mare novoe de bani trebue să aibă guvernul ca să plece d. Câmpineanu în momente atât de grave.
X
Sesiunea corpurilorlegiuitoarezice Românul va fi prelungită până la l Aprilie curent.
Zilele acestea, cel mult Sâmbătă, se aşteaptă decretul de prelungire.
S’ar putea ca d’o cam-dată sesiunea senu fie prelungită do cât până la 15 Martie.
X
Vocea Coruri uiulul, nfift că guvernul a luat o măsură nepomenită?... Do Sâmbătă, sub preteest de epizoo-tre in Basarabia, nu se mai permite pe In gura Prutului intrarea In România a locuitorilor din acea provincie.
X
0 comisiune din Dobrogia, va fi primită mâine în audienţăded.prim-ministru, pentru a'I ruga se nu desfiinţeze tribunalul de acolo.
Mercurî se vor întruni la Focşani, mai mulţi cetăţeni, pentru u li se comunica resultatul delegaţi unei ce a fost în Bucureşti de n ruga pe d-nu Brătianu a nu se strămuta Curtea de Apel din Focşani la Galaţi.
X
D. P. Baraş comersant, a fost declarat in stare de falit de Cumera dp comerţ.
X
D. Fericliide, ministrul afacerilor streine, a lucrat azi cu Mujestate Sa Regele.
X 0
D. Căpitan Moroiu, care a fost candidatul colegiului al 11-lea deSenat; a depus azi pe biuroul Senatului, un protest pentru ingorinţelece s’au comis la alegeread-lui Tabocovici, candidatul ales al guvernului.
X
D. C. D. Demetrescu va ţine la A-teneu conferinţa anunţată despre: «Principiul autorităţii îneducaţiunea modernă», Joi 13 curent, 8 1/2 ore seara.
ULTIMA ORA
l'ilipopoli» 23 Februarie.—Se crede că prinţul Bulgariei nu se va Întoarce la Sofia de cât numai atunci când toate re-servele vor fi mobilisate, şi când miliţia rumeliotă va fi pusă pe picior de resbel.
Pesta, 23 Februarie.—Pester Lloyd desminte că ar fi vorba de rechemarea contelui Khevenhuller ca ministru al Austro-Ungariel la Belgrad.
ItlLULV RYRCItlt
Bucureşti, (1/23 Februariu 1886.
Jumătatea tunel Februarie a perdul pentru speculaţiune, cursurile tn acest interval au stat pe loc şi afacerile au fost nule.
Toi aceiaşi situaţie a fost şi asia zi la Bursă.
Agiul stă inveriabil lalO.15.
Schimbul s'a mal scumpit ceva. Aşa Cek Paris face 100,10. Cek Londra 25.25.
Valorile stau pe loc. Daciele fac 205 şi Construcţiunile 197. Băncile Naţionale cad la 1110.
Străinătatea continuă a ne transmite cotele In urcare. Mobilicrilc la Viena, fac 302.40.
Renta noastră la Berlin câştigă 10 pf.
Cum vedem mimai la noi slăbiciunea la proporţium din ce In ce mal pronunţate.
Tendinţa slabă.
TEATRE CONCERTE PETRECERI
Teatru Dacia.—Sc va juca : Marţi II . Juol 13 Vineri li Marţi 18şi Vineri 21 Fcvruarie tsxo, \a/.nl, revistă umoristică tu i acte de d-nil I. Negruzzi şi D. B. Ilos&Ui.— Actul I, Moartea şi testanien, Iul anului 1835.— Loteria Ateneului.—Doctorul Maltei şi medicamentele electro-o-meopatice.—Naşterea anului 18*6.—întrunirile.—Depeşele Agenţiei Havas.—Pacini-cil cetăţeni.-— Isrnefiţl oxpulsuU.—Actul II, Partidele politice.— Fotografliile la poliţie. —Instrucţiunea publică. — Studenţii de la medicină.—Fetele de ia pensionate.—Monopolul cârciumclor.— Camera deputaţilor şi reparaţiile el.—Actul III, Teatrul Naţional parodia operei, dramei, operetei.— Raliului şi şcolarii.—Cofetăria Capşaşi cofetăria Brofl.—Scutere d-nel Palii.—Capel-maestril rivali.— Paşol şi Nazatl.— Baletul porcilor şi vitelor cornute.—Actul IV, Trenul de plăcere pentru Sinaia.—Statua Iul Lazăr.- Gazetele.—Fecioare de la Orleaus. —Cupola germană şi cupola franccsA.—Felele de la cafe chnntaol.— Recensământul. —Mersul trenurilor. Rezbelul serbo-bul-gar.—Hois t Cea!
Sula Bossel. Baluri mascate, Marţea. Joea şl Duminica.
In sala teatrului Duela va li Luni 17 Februarie un bal popular deschis dai de Uniunea a doue-spre-zeee societăţi române din capitală : Arcul, Comercianţii de brutari spirtoase. Taurul, Meseriaşii de încălţăminte, Precupeţii, Pescari, Măcelării, Dogarii, Bărbieri, Viitorul din Ploeşti şi Vulturul din Târgovişte.
La orele 12 noaptea va II un banchet la cure va lua parte delegaţi societăţilor şi persoanele Invitate.
BIBLIOGRAFIA
La librăria Socek şi C-niv ae află dc vânzare: (urs «lo esploalaren poştelor si telegrafelor de Thotna
Raittcscur— Preţul 10 tel.
A eşil do sub tipar şi s’afla de vânzare la librăria Sacre in Bucureşti :
Al treilea supliment Iu codicele române, cuprinzând toate legile, decretele şi regulamentele de la Ianuarie 1882 până la Ianuarie 1886, ediţiunea It. ItoQrescu eoniinuatâ de : C. Itoo resen şi C. Vlnlnitzi.
In acostai treilea supliment,ca urmare a colecţii Boerescu. s’a observat acelaşi format, acelaşi sistem, acea.şi clasificare a materiilor, aceleaşi annotaţiunl şi trimeteri.
Douâ inovaţiunl importante s’a Introdus însă: Pentru (le-care lege s’a făcut trimiteri la Monitorul oficial unde sâ găsescdesbaterile corpurilorlegiuitoare ţinute cu ocasiunea votarei fic-carellegl, şi la sflrşitul volumului s’ă adăogat o tabelă alfabetică generală de toate legile, decretele şi regulamentele promulgate de la anul 1859 până la 1886. Ast-fel că consultarea legilor devine mult mai Inlcsnitoare ne mal având cino-va pentru a găsi o lege sS caute de cât intr'o singură, tabelă.
A apărut şi se află de vânzare la principalele librarii din ţara, precum şi la librăria editoare llnitnann, iu BuCuresci,:
Oberon saQ cornut minunat, basm cu gra vurl fino In culori, format In 4o, cartona-) frumos, lei 1,50 bani
Prinţul sparge alune şi regele şoarecilor-başm cu fi gravuri fine In culori, format In yo, cartonat frumos, lel 1,50 baril.
Guliver in tara piticilor, basm cu 0 gravuri fine tu culori, format In 4o, cartonat frumos, lei 1,50 bani.
Guliver in tara uriaşilor, basm cu fl gravuri line tn culori", format fn io, cartonat frumos, lei 1,50 bani.
Flautul magic, basm cu 6 gravuri fine In culori, format tn io, cartonat frumos, lel 1,50 bani.
BERARIA UNIREA
Sucursala Opplcr
In fata gradinei Episcopii
BERE SPECIALA
escelentă proaspătă şi rece.
Salon elegant, serviciul prompt.
N. CARAPATI
FFRNISORUL CURŢII MAGASIN DE BIJUTERIE
12. CALEA VICTORIEI, 12.
PETRACHE ION
Vis-a-vis de Palatul Recjal
STRIDII PROASPETE, FRUCTE
Şi
COLONIALE
www.dacoromanica.ro

EPOCA — 12 FEBRUARIE
I
CASA DE SCHIMB
M. F E R M O
27,-STRADA LIPSCANI, 27—
^XXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXX
(msi i ni ci ii f.sc i
11 Februarie 18$6
i>% Rente amortizabila . . . 5% Renta perpetua ....
<5% Oblig, de stat...........
C\ Oblig, de st. drumu defer 7ft Soia. func. rurale .... 5% Scris.	func. rurale	.	.	.
7ţ{ Scris	furie, urbane	.	.	.
6% Scris	func. urbane	.	.	.
5% Scris.	func. rurale	.	.	.
5»t Împrumutul comunal
Oblig. Casei pens. lei iO dob.) Împrumutul cu premie . . . Acţiuni bâoeel nation.
Acţiuni "Dacia-Komania » .
>• Naţionali.........
*• Credit mobiliar . . » Construcliunî. . . w Fabrica de bArtie . Argint contra aur .... bilete de Italice contra aur. Florin auslriact........
cittsn. i»i\ vifa \
Napoleonul . Ducatul . . . Lose otomane Rubla hârtie .
C t UŞI I. DIX BERI.l\
Renta Amort...............
’f.'r!
Oppenhaim. Oblig
igatiuni noul 6% C. ■	» 5X »
Rubla hârtie ....
CURSUL l»U PAIUS
Ronta Români Lose otomana.
Sclilmh
pe ■ pi rs l
88
îoat ?
86
981 2 Olt S
82 1 2 73 1 2 212 32 1110 265
208
196
16 1 4 16 1/
2.01
10.035
5.93
18
123 85
95 60 109.40 105.04 tui. 10 200. 90
92 50 38 50
Paris 3 luni . .
» la vedere . Londra 3 luni * la vedere Horlin 3 luni . . Vienu la vedere .
1001
25 30 121 2.011
r.'A
c
X
X
X
X
V
v
g
:
x
X
X
. PUBLICi'7 a TEA
ZIARULUI „EPOCA"
Strada Episcopiei, No. 3.
ANUNCIUR1 SI RECLAME
anunciuri pe pagina a IV, linia 30 bani, anunciuri si reclame
pe pagina III 2 lei linia.
INSTITUI. METEOROLOGIC din
BUCUREŞTI
Ruletimul atmosferic de la ii Februarie i886
8TATIUNI	Baroni	TompT	Veni.		Starea
Bucuresci	770.5	—3.4	E-	5	a cap.
T.-Scvorin	770.0	—3.4		—	flenin
balota				—	
Slatina	770.4	—8.0	NNB	3	zapada
Giurgiu	770.0	-4.1	NE	i>	acop,
Constanta	770.7	—5.5	NE	2	ac op.
Sulina	771.9	—4.1	NF	4	vărs.
Galantz	771.7	-1.5	ENE	t\	•
Braila	771.9	-6.6	NR	4	»
Roman	770.4	—0.8	NE	2	■
Crai ova	706.7	—3.1	F,	6	zăpada
Directorul Institutului, St. Hcpitcs. starea mărci la Constanta uşoara la Sulina potrivita, la Bucuresci Iu 3ore 40, 30 cutremur de pament.
MOŞII DE V\\Z\RE
MOŞIA RIEA NOUA din judeţul Teleorman, plasa Teleorman, comuna Uîea. Moşia are 200 stj. masa sau aproape 400 pogoane. Este de arendat a 200 galbeni şi se întinde până tn bătătura celei de a 11-a staţie a căi ferate Cosleşti-Turnu-Măgurcle.
Doritorii se pot adresa la D. Gr. G. Peucescu, str. Clemenţei No. 2, unde vor vedea planul şi vor lua orî-ce alte lămuriri.
PROPRIETATEA SILISEASCA din
judeţul Teleorman—Gară la 5 minute depărtare.—A se adresa la d-na Elisâ Clironidi, strada Intrarea Rose Ui Nr, 5.
S6Sn DE_ARENDAT
Chiar do acum moşia Podu Gros diti districtul Mehedinţi, avftnd făcute semănăturile de toamnă.
Doritorii se pot adresa in Bucureşti, strada Brezoianu No. 51 în toate zilele pînă la amiazî.
S6 «rentează o moşie de 3,000 pogoane In judeţul Ilfov.
Doritorii se se adreseze la redacţia ziarului «Epoca».
LOCUI! DHENLVRE
Locul din strada Dionisie No. 20 şi strada Crinului No. 5. Acest loc are faţa pre strada Dionisie 37 metri, pre strada Crinului 40 metrişi adâncime de 44 metri. Se vinde în total sau în loturi, de câte o a patra parte
Doritori se pot adresa la proprietarul lui, D. Gr. G. Peucescu, str. Clemenţi No. 2.
c m; i)i: m;i!iiim
De tn Sfăntu Ghcorghe, 0 casă uşezatăpo strada Dorobanţilor No. 40; — 20 odăi cu curie şi grădina. —A se adresa la proprietatea caro 1ocheşte In Ir Ansa.
l\ DISTIXS STIDIFAT SŞ
doreşte a medita ună s'au doul elevi ln schimbul unei pensiuni; satl a locuinţei şi mâncare.
A se adresa la administraţia acestui
ziar.
DE
Limbile francese si englese
Preturi moderate
Cu începere de Luni, 3/15 Februarie se vor deschide, pe «Bulevardul Elisa-beta ■ stabilimentul de bai ale Eforiei spitalelor . cursuri de limbile euglesa si francesa sub direcţiunea d-lui Benry Lolliot. profesor la «Liceul sf. Gheor-ghe» şi la Institutul noO de d-nişoare.
Aceste cursuri vor avea loc s^ra.de douâ ori pe săptâmâhi ; —ele vor dura o oră şi jumătate, de la 7 i/2 la 9 ; —şi nu vor costa de cât zece lei pe lună, plâtibill cu anticipaţiune.
Fie-care curs nu va fi făcut In faţa unui număr de elevi mai mare de cat zece. — Orele şi preţurile sus indicate afi fost fixate pentru «a înlesni tinerilor puţin avuţi şi impiegaţilor de comerciQ studiul limbilor celor mal răspândite ln lume.
Salon de conversaţie si de citire
Deschis toate Duminicile de la • ore | dimineaţa ln 12, şi pus gratis la dis-posiţia elevilor.
înscrierile se pol face ln toata zilele, de la 2 la 3 ore, p. m.’ şi do la 8—0 ore săra. «Bulevardul Elisabeta (stabilimentul de băi , la ostul al trallea, scara la stânga.
IA STIMAT
ln
doreşte a preda lec-ţiunl pentru Clasele schimbul unei modeste
Primare,
plaţi.	...
A se adresa la administraţia ziarului.
ni
DE VIMRE
Tauri de rasă şi vaci de lapte, a se adresa la d. E. Rermer, administrator ln proprietatea Păşeaţi! din judeţul Ilfov.—Tot la aceasta moşie supt do vânzare âer-beci fi oi de rasă mrriuos.
INSCI1NTARE
Celebra gimnastică română Matilda Pelrescu, 1 ntorcându-se' din streinăt de după o lipsă de 6 ani, tn care timp "şl a perfecţionat studiile, doreşce a da lecţium de gimnastică ln familii şi în Instituie de domnişoare.
A se adresa la Clubu-Gimnaslic str. Biserica Eni No. 1.
din causa arendării proprietăţii, se vând,O lo-comobilă 10 cai putere şi o maşină de treierat din fabrica Rnmson sistemul cel mai perfecţionat ambele In perfecta slare. Doritori le pot vedea la proprietatea Păşeam judeţul Ilfov, adreslnduse la d. E. Reimer administratorul.
0
Absolventă a cursului secundar şi
având «Diploma de maturitate'', st oferă a da lecţidm. tn vre-o familie pentru cursul primar saCi aecondar.
In special pentru limba fraucesă, matematici şi ştiinţele fisico-natura le.
A st adresa la rcdacţiunl.
Se muta o cambra mobilat» cu serviciu s! pensiune inlr’o familie, în centrul orasiiilul.
A sc adresa ofeelele Ia redacţia ziarului Iii adresa C. C.
- BUCURESCI —
6, STRADA VESTEI, 6.
I
Secţia medicala
Hvdrotberapia—2. Electrizare—3. Or-thopedic—4. Gimnastică medicală—6. In-halaţi—6. Masaj iu sistem alic—7. Serviciul la domicilia— 8. Consultaţii medicale.
Secţia higienica
1 Hao abur...................3 —
1 Buc de putină cu şi fără duşe . 2.50
medicamente..................1-—
1 duşe rece sisteniolică .	.	.	1.50
BAI DE ABUR SI DE PUTINA
Notă 1 Băile de abur sunt deschise tn toate zilclo de la 7 orc dimineaţa pînă la 7 ore seara. — 2. Pentru dame Insă băile de abur, o-dată pe săptămână Vinerea de la 7 ore dimineaţa pînă la 2 post-meridiane.
Preţurile la secţia medicală eonform prospectului.
Direcţiunea.
A L Ş
ALECU A. B AVOCAT
06 Strada Uionişie consultaţii de la 8—12 dimineaţa.

I——k-îti--iiix-'iJiiaA&vLiJif
OUVRAGE EISrXI^jRJSUVlErsTT YIElFIMINH:
ESSAI COMPARE
linii

D
DE LA
ROUMANIE
OEPUIS LES TENIPS LES PLUS RECULES JUSQU'A NOS JOURS
PAU
hssslj&s mjivump&m
UN VOLUME D’ENVtRON 500 PAGES, FlJlTlON DE LUXE
PAPIER VELIN, CARACTERES EI.ZEVIR8.
PRIX 20 F R ft NCS-TI RAGE LIMITE
On pcut somerire â partir du 1/13 janvier dans Ies bureaux du « Peuple Bou mai/1 » el diez tous tos libraires de Bucarest

'Ş*Ţ- TTB -	-~-r——
ITl.SIOYUÎ DE DEUOISEI.LES . **K«tt#K***KK**«x***X********K
Strada Sf. Voevodi
La Dircclion a 1'bonneur d'informer Ies parenls uu'elle a pris pouri'anndescdlaire 1885-86, des dispositions d'apres lesquelles Ies examens auront lieu desormais dans Ies dcoles publiques.
Rien ne sera năgligd pour assurer lcs progrâs et le bien-âlro des âlâves qu'on voudra bien lui coniier.
La rentrăe aeu lieu le l*r septembre 1885.
Deschizând, cu înalta autorisaţiune a Guvernului.
ŞCOALA
do musica vocala si instrumentala 23, Strada Carol, 23
aducresuectos la cuuoştinţa publicului că această şcoală, fiind prevăzută cu tot personalul trebuincios, pol primi
Înscrieri in Loald zilele de lucru.
De la 9-11 ore dim. si de la 3-8 oro seara
Sprijinul ce am avut din partea mal multor familii cari nfl bine-voit a'ml încredinţa pe Iii lor ln decursul acestui an, mî; lac a spera că nu 'rol-va lipsi uici tu viitor şi că esemplul acestor va găsi cu atât mal mult imitatori, cu cât aoÂslft şcoală e singură, tn toată ţara, aprobata şi autorisală cţe guvern, unde se poate Învăţa musica vocală şi orl-ce instrument numai pentru modica sumă de
15 lei pe luna
primind tn schimb 12 lecţium tn orl-ce ore vor dori amatorii.
Director, Au» Kncisel. |
X
x
x
x
x
n
x
H
n
n
n
%
n
n
x
X
n
x
x
x
X
X
X
X
X
X
n
HEMUL DE LINA COXTRA IlACELEI SI liElMATISMULU
Sistemul prof. Dr. JAEGER
Hecunoscut pretutindeni ca cel mai escelinte
CORONAT DE JURIUL MEDICAL DIN LONDRA CU ,,MEDALIA DE AUR“
âîi s
Sub-semnatii, având numai noi singuri dreptul de a fabrica vestmintele de lâna ce se poarta pe dedesupt, vestminte zise Normale, precum si cuverturile paturie in lâna curata de Cămilă tari pa/.esc de rneell si reumatisme
Declarăm că am încredinţat în România unicul deposit nl produselo
noastre Casei
AUX QU ATRE S AISONS
72, Calea Victoriei 72, (in faţa Palatului Iteqal).
Declaram ca nu recunoascem ca VERITABILE de cât flanelele ce se găsesc în aceasta casa. Comande din provincie se fac direct.
Preţuri curente fi broşuri se trămit gratis ţi franco după cerere
W. BERGER’S SOHNE (Stuttgart)
i
X
X
X
s
X
X
X
X
X
X
X
X
X
X
X
X
X
X
X
X
X
X
X
X
.tefoge-:
xxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxx
OUVRAGE RECOMAMNDE
J. COSTACHI EPUREĂNO
LE MOUVEMEIS’T
KT LA
EN ROUMANIE
EXTRA1T DE LA
REVUE FRANQAISE
DE L’KTRANGER ET DES COLONIES MAI. JUIN, JUILLET 1885
Vient de paraitre chez l’editeur
GOliL lils A Iturarest.
Enventedans touUsietlibrairiesde la capitale PHI.Y 1 franc 50.
LA SUISSE ROMANDE
REVUE LITTERA1RE ET ARTISTIQUE
PAUAISSANT LE i,r ET LE i5 DE CHAQUE MOIS
Romans, Nouvelles, Contes et Fantaisies, Critique lithraire, artistique et philoso-pkique, Voyagcs, Comedies, Variehs, His-toire, Pohics, Rcvue drs Littdratvrcs ilrnn ycres et Rcvue des Bcaux-Arls, Chroniqus< mcnsueltes de Suisse et de Paris, Bibliogra phie.
1»HIY D AliOWI AlIM
Suisse : un an, 10 fr. Etranger (union poştale): 12 fr
»0<100«x)0000000<xi0ti000000<10«iw KUMI uiimik
b POMI RODITORI ALTOITI g
f |
X.
X
DE DIFERITE SPECII
Din cele mai renumite calitati si diferite et&ti, sa afla de venzare la
GEORGE I0ANID
GRADINA Numită Braslea
Sub Icoăfiâ str. Polonă No. 104.
Aproape de biserica Icoanei. Premiat, cu I -iu preţ: * Medalii de aur» la concursul agricol al corniţiulul dc Ilfov Iii anul 1881—1882, pentru rtoile varietăţi de pere denumite.
REGELE SI REGINA ROMANŢEI
CUM SI PENTRU ALTE SP OCII
X
X X X X X X X X X X X X X
XXXXXXXKXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXX
X
X
u
X
X
8
X
X
X
Ia expo-■jetâţi şi calitâţl
Asemenea premial cu primul preţ : ubiploma de onoare clasa I-a siţia Cooperatorilor români In anul 1883 pentru mai multe varielâi dc diferite fructe.
Preţul pomilor se poate vedea In catalog din oare preciu! ce si fost pinn acum Pani i-etlus ia un preţ mai mie. Domnii amatori din districte şi din capilală, voind a avea catalog, se vor adresa prin epistole !a zisa grădină şi îndată li se va trimite.—Plantarea pomilor pentru primăvară este mult mal bine de ase face mat de timpuriu. Domnii amatori sunt rugaţi a'ml trâmite comandele cât de timpuria ca să pot a le trimite la timp cuvenit.
c
e
-a
o
-2
ca
c
a
js
o5
MCOLVS ALiAAME PAPÂDAT AVOCAT	D.	R. ROSETT1
LICENClfi EN DROIT		AVOCAT
a transfere son do mi cile Strada Icni 8 bis.		Strada Balişte No. 4.
a pus in consumaţie
BEIIE (JAMBRIM
fabricatiunea OPPLER
pnpjTD Itmduraiului.pipa, bronşita,'etc., LUnl nMSiropulu şi pasta pectorală <P Nafe de Delangrenidr possodâ uâ effica-
cilate sieură şi conslalaiâ de unu mare numcrO de medici.
Fără săre de opium (Morfina sau codeinâ) »e dă făril temere la Copil bolnavi de Tusse, de
iblyuşttă.
P.iris, 53, rue Vlvienne, şi In tdte farmaciele
LtIMKA IBTRfcdi
N E R L Y
LIBRAIRE
22, HUE I»E I.A \ ICTOIRE, 22
LIMES DL DROIT ET ii MEDECIl
LE PLUS ANCIEN BUREAU
DE
ll ^ ^ ^ ^
P' L, A £
Pour institutrices, gouvernantes, valels et feirţmes de Gbambre, ele.
Leţons parliculieres en toules Ies langues, piano et musique vocale.
Tenu par Catiierine Karl.
Dirige par Anna Becher, institu-trice franţaise.
11, Strada Stirbey-Voda 11.
Bucarests
JURISPRUDENCE GENERALE
DE
DA LLOZ, COMPLET
97 VOLUMES, fr. 1500
IMITIIM BL\RAMBERG
POUR
JEUNES FILLE
Bucur est, strada Sf. Voevozi, 27
Enseignementprimaire et secondaire apres Ies programmes de l’Etat.
Les langues frangaise et llemandes d'ont obligatoires.
Episcopiei No. 3.
www.dacoromanica.ro