ANUL 1 No. G8. M MtTl 11 FEBRUARIE A DOUA EDITIUNE Grigorb G. PEUCESCU Director politic ABONAMENTE: In ţară I an 40 lei, 6 luni 20lei, 3 luni 10 lei tn străinătate 1 an 50 lei, 6 luni 25 lei R F. R A C Ţ I A No. 3.— Piaţa Epistopiei.—No. 3. IO BANI NUMERUL APARE IN TOATE ZILELE 0 CESTIUNE DE MORALITATE INTERNAŢIONALA MAREA PROPRIETATE Al» Al» ATA I>F. D.t'OOALMCEAMJ ÎNGRIJIRI colectiviste VOTAŢI PENTRU TABACOYITSCIII!. O CARTE NOUA REGELE TESALIEI O CESTIUNE do MORALITATE INTERNAŢIONALA In Nouvetle revue do In 15 Februarie, d-nn Adam publica un articol foarte amănunţit asupra convenţiunei co-mcrciule intre Franţa şi llomănia N'am do gând a redeschide, cu a-coastâ ocasiune, discutiunea asupra eostiunei do a so şti dacă guvernul nostru a fost bine inspirat a-plicând taxa de 50 la sută productelor frnncese şi dacâ comerţul nostru s’a folosit do aceste drepturi prohibitive. Admitem din contra că guvernul făcând aceastu a fost foarte înţelept, şi câ comerţul nostru, de când cu a-plicarea tarifului autonom, a dobândit o Înflorire necunoscută până azi. Pe lângă cestiunea insâd’a şti dacâ am tras foloase or nu, din noua noastră politică economică, mai este şi o altă ceştiune, o cestiune de moralitate internaţională, cum o numeşte d-na Adam. Guvernul d-lui Brătianu a pretins câ guvernul Republice! francese a retuşat, In tot-d’a-una,d’a tncheiao convenţie comercială cu noi, iar repre-sentariţii Franţei tn Bucureşti pretind toţi câ noi suntem aceia cari n’am vrut se primim propunerile guvernului frances. Şi orî-cine citeşte actele diplomatice, privitoare la această afacere, se poate convinge câ tn acesta cestiune există, dintr'o parte ordintr’alta,o/«-şelăciune, o adevărată malonestitate. Din nenorocire insă, dacă citim cu atenţiune actele diplomatice şi scrierea d-nei Adam, trebue, pentru ruşinea noastră, se recunoaştem că tot oprobiul unei asemenea atitudini cade asupra noastră. Această afacere neprobezâ câ, nici măcar în Gestiunile internaţionale, d-nu Brătianu nu se leapădă de deprinderile sale necinstite, de tertipurile sale viclene. Pentru a proba acest adever vom reproduce numai cute-va scurte extracte din cartea d-nei Adam. La 10 Septembre 188-1 d. Laver-tujon, ministru plenipotenţiar al Franţei, scria d-lui Jules Ferry. Vara Iransmis prin grai Ci resumalul conversâţiunelor mele cu d. Brătianu, arăttndu vă modul foarte călduros cum propunerile mele aii fost mal tnttl primite, iar -pe urma tac crea neaşteptata pas-trata in ajunul tntoarcerei mele !n Franţa. Tot d. Lavertujon scria d-lui Jules Ferry, cu-data de 11 Februarie 1885, următoarele: Intru cât priveşte tratamentul naţiune! cele mal favorisale, Românii ne zic : Pentru ce se ve refusam noi acest tratament prin aet autentic *? Vi Cam acordat de sase luni. Şi d-na Adam adaugă, că cu vin-tul «duplicitate sistematicii» nu T pare a fi exagerat. Cu toată atitudinea echivocă şi ostilă a guvernului d-lui Brătianu, d. dejFreycinettrimete, la 5 Iunie 1885, d-lui Ordegâ, o nonă notă prin care zice agentului seu din Bucureşti : Cu toate că a’ţl retnoit cererile voastre (d’a obţine tratamentul naţiunel cele mat favorizate, fiu mai plnă la expirarea convenţiei cu Austria) cu toate astea, cred necesar (l’a cere de la Cabinetul din Bucureşti o nouă examinare acestiunel. 0 înţelegere de asemenea natură, a-daugă ministrul afacerilor străine al Franţei, ar fi conforma, in toate, cu con propusa tle <1. Slordza tn o nota către ii. Lavertujon la 20 Decembre trecut. Trebue se ştiţi, talre altele, că.tn convor-birele lor cu d. Lavertujon membrii cabinetului din Bucuroşii ati depărtat ideca ca Romănia ar putea vre-o-data aplica Franţei un tratament mai puţin favorabil pa cel acordat Austriei si Germaniei. Acesta este punctul de vedere care ’i a făcut se amiine inchecrea unui tarif convenţional Intre colo două state si ei 'si au retnoit asigurările,când propunerea aoastrâ pentru Inchecrea unei convenţiunei provisorie le-a fosl supusă. Nu este cu putinţă, zice dupe a-cestea d-na Adam, d’a nu constata reaua voinţă, basată pe pretexte ipocrite, a cabinetului d-lui Brătianu. Lu 25 Iunie 1885 d. Ordcga. scria .guvernului seu: «Interlocutorii mei au obiectai că nu trebue să învinovăţim de cât absenta unei uct in sori* Intre cele două ţâri. Când ,am amintit asigurările date la o epocă recentă d-lul Lavertujon, el m'uO întrebat dacă colegul med putea da probu in scris a amii angajament oare-caro luat Tatu eu densul. Puteau oare agenţii francesi se presupue un singur moment, adaogă d-na Adam, că acesta prtecauţiune se fie necesară Intre oamenii cinstiţi şi p.uteaCi ei admite posibilitatea unei aşa scandaloase tăgăduiri (dini de parole*.) Atâta prudenţă nu e necesară de cât cu nişte negociatori a căror probitate e f/uloioasă. Trebuiau oare puşi în categoria aceasta, membrii cabinetului român şi preşedintele lori» Sfîrşind lucrarea sa, d-na Adam conchide ast-fel : «Cred câ am stabilit foarte bine câ guvernul Republice! francese n’a Încetat un moment d’a fi conciliant, pe când d-nu Brătianu n’a Încetat d’a fi viclean (fourbo.)» Ne oprim de-o-cam-dată aci cu ci-taţiunîîeT căci nu cred ca cineva se mai aibă cea mai mică îndoială despre modul, puţin cinstit, cum a condus guvernul actual aceste nego-ciaţiuni. Ne întrebăm numai, de ce oare a recurs guvernul d-lui Brătianu la asemenea expediente pentru a refusa Franţei tratamentul naţiune! cele mai favorisato? El n’&vea câtuşi de puţin novoo se apuce o cule piezişe pentru a ajunge la scopul co’l urmărea. Guvernul român putea, dacă credea o asemenea mesură folositoare ţeriî, se lovească importifţiunea fran-cesâ cu taxe nu de 500/o dar de 100 O/o. Aceasta o putea face d. Brătianu fără a recurge la mijloacele ipocrite de cari s'a slujit,căci aci nu era vorbă d’a obţine o concesiune de la guvernul frances, ci a înfiinţa o stare de lucruri ce el erea in dreptul seu d’a stabili. Nu ne îndoim că ori-ce român, cetind extractele ce dăm mal sus, va simţi o justă şi legitimă mângâere, vezend cum este tratat guvernul român In străinătate şi ce temeiu se poate pune pe angajamentele sale in ccstiunile internaţionale. Atena, 20 Februarie. — Noul Ministru al Turciei a sosit asla-zî. A conferit mal mult timp cu d-nu Delvnnis. Ministrul de resbel a amânat irispee-ţiunea trupelor de pe frontieră. Flota greceasca va rămânea la Sa-lonica. Berlin, 2 Februarie. — Banca Imperiului a redus scomptul la 30/0. Belgrad. 20 Februarie.—Regele a sosit la Niş la prânz. El a venii aci pentru a se înţelege cu d. Garascha-nine în privinţa instrucţiunilor ce trebue trimise d-lul Mijatovicl. Yienn, 20 Februarie. — Împăratul a visitat pe prinţul Muntenegrulul. Yienn, 20 Februarie. — Corespondenta Politica e autorisatâ de ambasada turcească a desminţi ştirea dată de oare cari ziare, ce spun câ Poarta a început negociari directe cu cabinetul de la Atena. Yienn, 20 Februarie. — Corespondenţa Politică, neagă câ s'au Început întrevorbirî oficiale între Austria şi România, relativ la rclrioirea tratatului de corn erei Q. Ea mal doclură ca lipsită dc temeiu ştirea ce anunţa ca Viena ar fi fost locul desemnat cu sodiu al negociari lor. Paris, 20 Februarie. — Guvernul susţine proiectul de a deschide o expo-siţiune universală în 1889. Yienn, 21 Februarie. —«.Noua presă liberă» anunţa ca contele Khevenbuller nu se va reîntoarce la Belgrad de cât pentru a presenla scrisorile de rechie-mare, şi ca va fl Înlocuit do generalul Torumel, vechii! rcpresenlant al Austriei la Celinge. Con*tantinopol, 21 Februarie. — D. de NelidofT a renii,s ieri Porţii onota care confirma şi accentuează obiecţiu-nile deja cunoscute ale Rusiei contra învoielii turco-bulgure. Belgrad, 21 Februarie. — Puterile vor propune Serbiei, sub iniţiativa En-gliteril, de a renunţa să pue în tratatul de pace, basele unei convenţiunl comerciale. Pentru aceia puterile vor lucra pe lângă Turcia şi Bulgaria, pentru a face să se însereze în proloco-luldepacc un paragraf,Jce vaobliga|am-bele părţi de a proceda, îndată ce pacea va ti semnala, la încheierea unul tratat de comercifl. Berlin, 21 Februarie. — Uuirasatul german «Frederic CaroU a sosit azi în baia de la Suda. Constantinopol, 20 Februarie. — Gale indirecta — După cum se vedea din telegrama mea de la 16, Poarta a adresatţla Belgrad o notă, cc conţine representaţiunl energice contra înarmărilor Serbiei şi zicând ca dacă aceste Înarmări nu vor înceta, Bulgaria va face tot ast-fel şi declarând chiar îii-tr’un mod categoric, câ în cas de reluarea ostilităţilor, Turcia va apăra pe Bulgaria contra Serbiei. Nota propune, afara de asta, să se tranşeze de către Puteri chestiunea de despăgubire de resbel şi insistă ca Serbia să trimeaţă la Bucureşti instrucţiuni precise, pentru a grăbi încheierea păcii. Negociârile dintre Turcia şi Rusia privitoare la învoiala lurco-bulgară nu s’ail terminat încă. Poarta penă acum nu a cedat de cât asupra cererii Rusiei relativă la partea militară a luvoelei, dar cercurile diplomatice cred că Poarta lasă să se facă cele-’l-alte modificări, numai spre a ajunge mal bine Ia re-solvarea tutulor celor-l’alte dificultăţi. Poarta continuă a desminţi sgomotul ce circulă In privinţa negociărilor directe ce s'ar fi început între Turcia şi Grecia. ÎNGRIJIRI colectiviste O stranie Îngrijire a coprins colectivitatea. Certurile de familie ce s’au produs în sinul el, în timpii din urmă, aOdeşteptat o frică nespusă d’a pierde puterea, ceea ce pentru pseudo-liberalii noştri ar însemna: pierderea sacului cu grăunţe. Articolul de fond, apărut Duminică în capul Telegrafului, arată aceste îngrijiri. «Ori cine vede reul, esclamă«Telegraful, «or cine Înţelege că p‘aceastăcalo vom a-«junge st risipim frumosul patrimonii! al «partidei liberale, adunat cu atâta muncă, «cu atÂtea jertfe ; şi orl-cine tnţelegeea-«râşi c'aceastâ crimă nu trebuie să se sâ-«vârşăscă, că stavilă trebue pusă răului cu «ori co preţ. «Disciplina partidei noastre s a slăbit, a-«ccsta e principalul isvor al râului. Ce tre* «hue să sc facă pentru vindecarea Iul? şi ca mijloc dc vindecare foaia guvernamentala propune înfiinţarea unul club parlamentar, tn care nu vor fi admişi de Cât acel ce vor 11 dat dovezi câ să unesc inie tec tualmentc si moralmente cu partidul de la putere. Prin urmare colectiviştii noştri nu sunt încă destul de slugarnici. Le trebue o tn-prâjmuire ca la turme; ust-fel oile nu să vor putea rătăci cu atâta uşurinţă. Căci nu putem esplica ult-fcl această subiLă necesitate ce resimte colectivitatea d'ustabili un contact mat strtns Intre membrii săi. Cum! Abia astă-zl, după 10 ani do putere, un partid a ajuns să facă aceia ce mici grupuleţe şi grupuri fac la naşterea lor? S6 tn-ţolege. Până acum nu era nevoie de cluburi; ele eraQun lucsîguvernulţinea loc fie club, de discuţiune.de consfătuiri, tn line de tot. Pare câ a sosit momentul In care această a tot putinţă nu mal e inde8tulât,oare pentru a potoli poftele şi a domoli certurile interne. De aceia să simte necesitate de cluburi. Faceţi cluburi, d-nil mei! Dar veţi vedea că cluburile d-voastră nu vor fi de cât o oglindă fidelă a slârel de corupţiune şi de mizerie morală In care aţi căzut. E tn zadar, tot ce veţi face. Igiena partidului, safl mal bine, a gascel pe care cutezaţi încă a o numi partid liberul, nu să mal poale restabili. Gangrena a cuprins'o şi o reduce In fărâmături până în ziua apropriată tn care dânsa va dispare, înaintea sutlărel puternice a indignaţiunel publice. S. iMIUMHEV COKPLLU DIDACTIC Duminecă 9 Februarie a fost la Universitate întrunirea profesorilor, provocată de Societatea Corpul didactic, în scop d'a să desbate noul proect de lege al d-lui Slurdza. Adunarea a fost presidatfi de d. A. Orăscu. Dintre profesorii universitari erau de faţă d-nii B. P. Ha^deu, V. A. Urechiă, C. Gogu, N, Quinlescu, P. Cer-nătescu, G. Mârzescu. Numărul celor adunaţi să urca la 80 profesori secundari, şi primari. Au vorbit profesorii A. F. Robescu, C. F. Robescu, G. G. Dobrescu, Z. Demarat şi institutorul Balescu. Toate discursurile convergeau spre idea ca acest proiect de lege tinde, pe cai ascunse şi ipocrite, a nimici drepturile câştigate, a da Înapoi Învăţământul şi a crea inova-ţiunl de natura a aduce mare confusiu-ne în trebile şcoalef. Toţi au convenit că în acest proiect sunt tendinţe reacţionare şi d'acea, spre a se aduce cât maf multă lumină, s’a decis a să ţine mai multe întruniri. Joi, 13 Februarie, ora 8 seara, va fi a doua întrunire la Universitate. Apărută de d-nu Coguliiiceauii într una din şedinţele din urmă a Ca-meril deputaţilor, d. M. Cogălniceanu a a-pârat cu cea mal mare energie marea proprietate. Pricepe orl-cine ce vio interes presiutâ faptul d’a vedea pe cel ce a făcut împământenirea ţăranilor, luând apărarea ma-rei proprietăţi şi că ce.stiunea rurală este astăzi închisă pentru lot-d’au'na. Dc aceia reproducem tn extenso Însemnatul discurs al d-lul Cogălniceanu. D. M. Cogălniceanu: D-nii meî, a-parţin, ca onor. d. Pallade, aceluiaşi grup de liberali oposanţi, şi pe acest tărâm pe care d-sa s’a pus, prin amendamentul pe care 'l-a propus, am avut cu d-sa tălmăciri. Când s’a atins de a face programul partidului liberal opo-sant, şi în secţiunea a şeasea, când am studiat Împreună teoria d-sale, ’l-am combătut, şi vin dar şi Înaintea Camerei să’l combat, sau, mal bine zicând, N. Ga. FILIPESCU Proprietar ANUNC1URI: v «mincMirl pe pagina a piitra linia 30 bani/ anunehir) şi reclame pe pag. 111 2 lei linia. ADMINISTRAŢIA No. 3.—Piaţa Episcopiei.—No. 3. IO BANI NUMERUL să combat chipul d-sale de vedere şi a-ceasta o voiţi face cu tot respectul ce sc datorează convincţiunel intime. D-sa este convins deplin în cestiunea de faţă, iar nu s’a îmbrăcat în cojoc de oaie ca se susţină teoria sa ; dar să’ml permită să’I spun cum ca este greşit şi că D-sa vede situaţiunea într’un mod caleidoscopic. Situaţiunea nu este aşa. Şi tntr’o ţara în care într’o bună-dimi-neaţă s’aO împroprietărit 300.000 de săteni, fără a se ridica un singur protest, fără a se arde o singură casă de proprietar, fara a se smulge unul proprietar un singur fir de păr (aplause); a-colo, unde s’a făcut o asemenea revo-luţiune pnclnicâ şi trebuincioasa, treime să treacă o suta de aut pentru ca să se mal pledeze causa poporului, causa sătenilor. (Aplause prelungite). Dacă d-sa ar fi venit să apere causa însurăţeilor,să zicăcănumărul celor împroprietăriţi. este minim şi să ceara a se împroprietări şi aceşti săteni, aşi li fost cu totul alaiuri cu d-sa. Dar d-sa zice că ţăranul care are piciorul pu pământul lui proprio, acela are o altă vigoare, altă inteligenţa şi se lupta cu bravura cu care s’afl luptat pe câmpiele Bulgariei. Să’ml permită onor. d. Balade să’I spun câ d-sa este Încă tânăr şi că trebue să’i aduc aminte ceea-ce poate ca a citit, dar va fi uitat, câ asemenea cuvinte s’aă zis de alţii mult mal înainte, de la 1858 şi până la 1804, şi ca s’a zis deja că acele cuvinte s’uQ confirmat prin curagiul şi bravura eroilor de la Plevna.... D. O. D. Palade : Şi ,cu toate acestea nu s’a ţinut în seama cuvântul dat a-luricl eroilor de la Plevna. I). M. Cogălniceanu: Aceea este o altă cestiune. clacă un ministru care a promis ceva n’a făcut ca ceea ce a promis soldatului să se dea săteanului. Eu, d-lor, vorbesc în mod franc ; nu am mijloace să cumpăr din aceste moşii cari se pun în vlnzare, şi m’aşl mulţumi să pol ţine pe cele curl le am. Dar vă pot asigura de un lucru, că acel care a decretat acea lege mare şi a plătit’o murind în exil, şi eQ care ’l-am pre-sentat’o ca să o subscrie şi am platit’o cu amare lâcrimo, nu am înţeles, nici el, nici etl, să sfarlmăm privilegiele proprietâţei celei mari, ca să creăm privilegia pentru proprietatea mică. (Numeroase aplause). Onor. d. Palade se face advocatul micilor proprietari, şi pune la pilorl pe proprietarii cei mari zicând că aceştia au să cumpere toate aceste moşii, de cari au nevoie micii proprietari, micii cultivatori. Dar cu daca aşi fi ştiut ca în urma a-plicăreî legeldin 1804, avea să vie un timp în care să nu mai rămâie o proprietate mare în România, mal bine ’mi-aş li tăiat mâna, ca să numai subscriu acea lege. (Aplause). Ei, d-lor, proprietatea cea mare a păstrat naţionalitatea şi patria Română. (Aplause). Acel bătrâni proprietari mari cari eraQ în tot momentul ameninţaţi să’şi pearzâ capul, sail să fie surghiuniţi peste noua mări şi nouă ţări, să populeze insulele măre! Mediterane şi mare! Egee,aceea au apărat ţara aceasta, aceea jcari mergeai! când cu rogojina în cap, când cu petiţiunea în mână alergând în toate părţile lume! pentru apărarea acestei ţări. (Aplause.) Şi nu am de cât să aduc aminte d-lul Palade de acei bătrâni, mari proprietari al ţărel, cari au refuzat marelui Împărat al tutulor Rusielor să iscălească acea clausă din regulamentul organic prin care se subordona voinţei împăratului Rusiei garanţia autonomiei acestor ţări. (Aplause). D-lor ţara noastră, şi mal cu seamă Moldova, a fost sfâşiată, ruptă, în cât o parte din Moldova face astăzi parte din marele imperiu al ţarilor, şi o alta, Bucovina, face parte din statele moştenitoare ale Habsburgilor. Ei, bine onor. d-le Palade, duceţi-vă în Basarabia, în Bucovina, şi ved^L^ine ţine, cine a^ura naţionalitatea română. Bucovina era polonisatâ; şi dacă naţionalitatea a scăpat, aceasta se datoreşta www.dacoromanica.ro o vechilor familii de proprietari români ca Hurmusechescil, Gostinestii, Tau-tesciî, Vasilco, Flondor şi alţii- Aplause Am ascultat adineaori pe onor. Ii. Dineseu Mucenic, pe care 'I văd îrabră-cat !n strae ţărăneşti; mi s‘u spus că este alegător In colegiul I ca şi mine: dar este represintantul colegiului al III-lea. şi este de datoria sa ca să apere drepturile alegatorilor din colegiul al III -lea. Ei bino, se’mt dea voe să'i spun că nu discut cu sătean, ci discut cu un reprezentat al sătenilor, căci astăzi cojocul face pe sătean. D-sa a zis că ţăranilor nu le place să se strămute de la munte la câmp. Se 'mi permită se’i spun, eu fiu de răzaş, de moşnean. să3 spun că pătează pe nedrept caracterul săteanului. Cum, d-lor? Săteanul român nu se strămuta '.' Din contra, tot ce este românesc, cu toţii suntem o naţiune emigrantă. Ce suntem noi de cât slobozii, cum se zicea o dată, adică colonii? Iladu Negru. Bogdan Dragoş când au venit do peste munţi, n'au e-migrat ? N'au venit de la Suceava la laşi; n'ati venit din ţara Almaşulut şi a Făgăraşului la Câmpul-Lung, de la Câmpul-Lung la Argeş, de la Argeş la Tergovişte şi de la Târgovişte la Bucureşti?,... I). N. Voitiov: Şi de la laşi la Bucu-rescl. D. M. Koqălniceanu: 'Mi al luat cuvântul. Daca ne-am tl pus pe tărâmul pe care s’a pus d. Mucenic, am tl făcut noi unirea ? Numai ţăranul are sânge românesc ? Dar noi intelegenţa Moldovei, când am sacrificat coroana noastră, când ne-am părăsit casele unde astă-zl cântă cucuvaele, şi am strigat: frăţie, unire ; când am făcut aceasta, am dat oare o desminţire caracterului nostru ? Faceţi deosebire Intre boer şi ţăran ? dar câţi din boerl nu sunt işiţi din clasa ţărănească ? Apoi Ioan Rădoiu preşedinte de tribunal nu este el dintre ţărani ?Pentru ce dar veniţi şi faceţi acesta deosebire? Nu vedeţi că românii s'au dus până la Pind, până la porţiţe Atenei ? Şi credeţi că vor sta pe loc când le vom da pământ mal la vale aici In ţeară ? Dar ia uitaţi-vă în Dobrogea şi vedeţi comunele, ele sunt compuse din români. La Belcesci în Moldova, moşie de câmp, vedeţi de cine este populată aceasta comună de cât de români de la munte. Nu vor face nici un sacrificiu strftmu-tându-se din satul lor când le vom da câmp larg, unde copil lor se găsească o mal bună stare de dosvoltare. Eu rog pe onor. d. Palade să bine-voiascâ a credo ca nu proprietarii mari s’au opus vre o dată la înfiinţarea proprietflţel mici.... D. G. I). Palade, Nici nu'ml-a trecut prin minte această idee. D. M. Koqălniceanu. Se poate, dar d-voaslrâ scoateţi din cetatea românească pe proprietarii mari, când ziceţi că proprietarii mart să nu poată cumpăra. Apoi nu scie d. Palade ca proprietarii marlaâ luat moşielcdin mâna grecilor, şi s’aâ luptat cu Împotrivirea puterilor străine ? Ei bine, daţi-le şi lor ca recompensa cel puţin atâta, dreptul comun care s'a dat tutulor, căci proprietarii mari afl recunoscut acest drept proprietarilor mici ; cu atât mal mult că sunt multe din aceste proprietăţi ce voiţi sâ vindeţî cari s’ati dăruit de moşii şi strămoşii proprietarilor mari de astăzi. Dar ziceţi că este o cvstiune de Stat aceea dea spori numărul proprietarilor mici. Sunt de acord. Insă fără sâ mă leapăd de dreptul de n putea cum pâra şi eu ; n um făcut nici un râu acestei ţâri. pentru ce se fio proscris de la un drept la care sunt chemaţi toţi ? Lipsind proprietatea mare, lipsesce inteligenţa , lipsesce patriotismul cel mare"friu vom mal avea ceea ce se petrece In Bucovina şi în Basarabia. Efl. D lor, nu voosc numai proprietatea mare; voiese ca pe lângă dânsa sâ fie şi mică şi intermediară, şi de aceea găsesc că proiectul acesta de lege are părţi bune. Orî-ce aţi spune d-voastră, o-data desfiinţată claca, o-dată înfiinţat dreptul de tocmeli libere, proprietarii mari şi mici au sâ se ajute unii pe alţii. Eu sunt proprietar mare, agricultor, om politic de 50 de ani ;’ml caut mo-şiele singur, m'um silit a face sâ scap pe ţâra al din mâna evreilor cârciumarl, dar ţăranului ’i trebuc bani şi la cine sâ’i ia ? La proprietarul mare. E adevărat că aţi înfiinţai creditele ngricole.dar ele n'aii intrat încă In deprinderile ţăranului, trebuiesc întâiu prefăcute moravurile ; multă vreme are sâ fie încă legaturi Intre proprietarul mare şi muncitori. Si e foarte bine, căci alt-fel am vedea ceea-ce se Întâmplă în Galiţia, tn tre proprietarul polon şi locuitorul rus-neac. La noi nu e ceea ce se vede In alte ţări şi chiar In Francia, la noi nu avem jargon românesc, ţăranul nostru vorbeşte ca şi românul proprietar; limba cultă şi limba incultă nu face de cât o singură limbă, lată de ce efl cred că ar li un pericol dacă favorisăm nişte idei pentru cari ar mai trebui 100 de ani ca sâ poală sâ aibă loc; în ţara a-ceasla care ar putea sâ hrănească încă 10.000,000 de oameni, nu poate să aibă loc idei sociale. Gând d-voastrâ astă-zl veniţi şi apăraţi dreptul ţăranilor faţă cu proprietarul, asla-zi când nouă zecimi din ţărani sunt proprietari, şi cu argumente pe cari le întrebuinţam noi înainte de împroprietărirea ţăranilor iertaţi-ne sâ vâ spunem ca sunteţi greşiţi. Aţi zis ca nu s'a făcut bine împroprietărirea Însurăţeilor; şi desaprob şi efl ceea ce au făcut unii din miniştrii de nu mi făcut hotărniciele. Cine poate să se plângă mai mult de cât mine, care am făcut legea? Dar acâsta oare reclamă legi sociale, reclamă ca noi să. zicem că proprietarii cari au lacul sacrificii, cari rabdă toate dările, să fie excluşi de la cuinpârăloarea acestor moşii ? Şti ti că principele de Bismarck e contra orl-câ-rui imposit pus pe proprietatea rurala; el e duşmanul cel mare al acelora cari vor nimicirea proprietăţoi mari, şi noi să venim acum să facem o nouă ces-tiune socială care nu poate pentru mult timp Încă a se mal ivi In această ţară? Iată pentru ce vă conjur, conjur pe d. Ballado să reducă cestiunea la adevăratele el proporţiui. Să se dea ţărarîu-lui posibilitatea de a cumpăra moşii, In lege stă aceasta; dar de ce nu primiţi licitaţiunea ? pentru că d-voastră voiţi să puneţi pe ţăran In posiţiune de a cumpăra efţin sau de geaba, când el azieln posiţiunesă plătească maiscump EPOCA —11 FEBRUARIE de cât proprietarul mare. Ori de cât ori o obşte de săteni vine se concureze cu proprietarii mari, aceştia sunt In tot-d’a-una bătuţi; şi eu in'am încercat de două ori. dar am fost bătut pentru că proprietăţile cultivate de ţărani dau mal mult; In Moldova toate viile mari, cu case, cu crame mari, au trecut in mâinile ţăranilor, fiind-că proprietarii mari nu le mai puteau cultiva şi azi şi toate pod-goriele vestite de la Cotnari. Odobescî şi altele, sunt în mâna proprietarilor mici. Aşa dar, d-lor, să le asigurăm putinţa ca să cumpere moşii şi să lăsăm ea prin acţiunea virtuţel, energiei lor să se desvolte ; nimic nu ridică caracterul de cât răsplătirea făcuta pe munca. ţAplau-se). Omul care 'şl câştigă averea prin munca lui, nu prin pomană, dar merge mai departe şi ţine mal mult la proprietatea sa. Să le dăm dar posibilitatea să cumpere,fără însă să excludem pe proprietarii mari; n'au demeritat el Intru nimic ca să se zică că sunt nedemni de a cumpăra cu bani gata ceea ce strămoşii lor aO dăruit de buna voie. lată ce vă zice omul de la 1804. care am adus aceasta soluţiune silnica, caro am ealcat jurămîntnl meii, ca să fac pe ţăran proprietar; ol vine să combată azi ori-ce încercare pentru a decreta tn a-ceastâţarii bine-cuvântatade Dumnezeu 0 nouă lege rovoluţionarft.ţAplausepre- 1 ungi te). INFORMATIUNI înalta curie de casaţiune, în secţiuni unite, a acordat d-lui consilier C. G. Şteiânescu un congediu de 40 zile, cu începere de la 9 Februarie. X Se zice că trupa română de operete, va pleca la linele stagiune! spre a da un număr do representanţiuni la laşi, Odesa şi Kişinev,subdirecţiu-nea d-îuî Ştefâncscu, şeful orchestrei. * Toţi preoţii din Ploeştî s’au Întrunit zilele trecute in acel oraş şi au subscris o petiţiune cui re Corpurile legiuitoare, cerând se li se Îmbunătăţească posiţiunea materială. X Noul Comitet al Societăţii tjar pa ţi, pentru anul 1880,. s'a ales Sâmbătă 8 curent compus ast-fel: C. C. Dobrescu, preşedinte. D. Moroianu şi C. Gliica Sipiio-nescu, vici-preşedinţl. 1. Michalcea, casier, 1. Popescu comptabil. R. Popea, G. Dobrescu şi Dumbrăvenii u, secretari. Membri: Gr. Alexaridrescu, 1 Po-povici, N. Michâilescu, Bobeşiu , Lupan şi Gologan. X 1). 1. Cuinpineanu a părăsit Capitala ducendu-se în străinătate pentru motive de sănătate. Ast-fel e aproape sigur că d. Chiţu va li numit preşedinte. Pentru locul de vice-preşedinte se vorbeşte ded. Fleva şi Gheorgian. X Mâine d. Cogălniceanu îşi va des-volta interpelarea privitoare la ex-pulsaţi. X Comîsiunea Regulamentului Cn-meriî, zice România ILiberă de azi a Însărcinat pe d. Ion Sturdza să pre-sinteoprimă redacţiune. D. Sturdza care s'a aplicat de mult la această lucrare va fi probabil raportorul definitiv. X M. S. Regele a primit cri în audienţă o comisiune, compusă din dd. Cerlenti, Stanca Bechianu şi 1. Răii ulescu care au rugat pe M. S. se bine voiască a patrona balul comercianţilor. X M. S. Regele a primit eri în audienţă pe d. Eugenie Stâtescu (caro nlaltăeri ora aşa de bolnav în cât n'a putut răspunde la interpelarea d-lui Mârzescu). X D. Carp a plecat eri în Moldova. X Alegătorii colegiului II de Senat din Capitala nu ales pe candidatul guvernamental d. Tabacovici cu 245 voturi, contra 10 întrunite de d. Moroi. Pentru a susţine această candidatură s’a ţinut eri îu coloarea de negru o întrunire colectivistă. X La Huşi colegiul 11 de Senat a ales pe d. Cişman, candidatul guvernului, cu 35 voturi, in contra unui candidat independent care a obţinut 28 voturi. Oposiţia s’a ab-ţintt. X Diseară va avea loc la Bacău întrunirea în cared. gen. Leca va da seamă alegătorilor săi de modul cum şi-a împlinit mandatul. X La Plooşti a fost ales deputat al colegiului II d. Gr. Carâcaş. X 1). General Pilat a plecat eri la Bacău şi do aoolo lngDc alu Mare, trimes fiind in misiune din partea primului ministru pe. lângă generalul Leca spre a’l ruga să’şi retragă demisia. X Aseară s’a făcut inaugurarea băilor Eforiei de pe Bulevardul Elisa-beta. Peste 500 de invitaţi au luat parte la această serbare. X Ziarele francese anunţă că comi-siunea militară din Bucureşti a dat prioritatea modelului de cupole fran-ces, prin 6 glasuri contra 3. DECRETE — Suni numiţi şi înaintaţi: D. Pândele C. Dobrescu, tăciuni şef al Biuroulul de material din direcţia generală a penitenciarelor, în postul de şef al ambulanţei penitenciare, tn locul d-lul G. Andree seu, trecui în altă funcţiune. D. C. ti. Schina, actual ajutor de corespondenţă, tn postul de şof al biuroulul de material, tn locul d-lul P. C. Dobrescu. —Sunt confirmaţi în posturile jos arâ-tale, persoanele numite de regia tutunurilor, precum urmează: D. Cucu Vasile, revizor pentru tutunuri în judeţele Argeş şi Muscel. D. tiliiţă Bârbulescu, revizor pentru tutunuri în judeţele Ilfov, Vlaşca, D:\mbo-viţa şi plasa Câmpu din judeţul Ialomiţa. D. Cdţu Constantin verificator pentru cultura tutunului tn judeţul Ilfov. D. Ion Nedeleanu, verificator pentru cultura tutunului In judeţul Ilfov. D. 1. Florescu, verificator pentru cultura tutunului în judeţul Ilfov. D. iorgu Dâmbczeanu, guard pedestru In judeţul Brăila. —Comisiunca prevăzută la art. 102, al. 3 din regulamentul de aplicaţiune al lcge.t vânzărel tutunurilor se va libera fio-căreî persoane pentru a putea exercita funcţiunea ce'i este tncrcdinţată. CRONICA Votati pentru Tabacovitschi I f Nişte afişe roşit — ca să se ştie bine că viu de la partidul liberal — au fost lipite mai de unâ-zi pe stradele Capitalei, alături de anunciurile pentru baluri mascate, spre a se ruga toţi alegatorii colegiului al 2-a de Senat sâ se înfăţişeze la vot, In ziua de 9 Februarie, şi să pue In urnă numele candidatului guvernamental Ch. Tabacovitschi. Fiind şi eu alegator, ani dorit neapărat sâ cunosc meritele candidatului şi motivele pentru care mă povăţueşte stăpânirea să votez pentru dtnsul. Ştiam ca Tabacovitschi se numeşte din botez Christof, întocmai ca Golumb care a descoperit America, şi ca viitorul senator n'a descoperit de o cam data de cât mijlocul ca sâ fie descoperii de guvern, Intr'o prăvălie, lângă teşghea. Doream să mal aflu câte ceva. Acum sunt pliroforisit; căuşele cari ne silesc sâ votăm pentru dlnsul sunt numeroase. Mai Întâia, d. I. Brătianu fiind acusat mereQ ca vorbeşte sans rime ni raison, a voit să dovedească că, dacă n'are judecată, are cel puţin rimă, şi sub Marco-vici a scris imediat Tabacovitschi! Apoi, In momentul când Sârbia şi Bulgaria au tn Bucureşti douî repre-sentauţi veniţi spre a Împăca certurile din Balcani, Ministerul trebuea să ’i îndemne la înfrăţire, îmbrăţişând el singur pe un apostol al prazului cu terminaţia In vitschi. Prin urmare a zis: «.Votaţi pentru Tabacovitschi!» Mat sunt alegatori care 'ml aii pus In vedere ca toate ramurele administra-ţiunel fiind representate tn Camera şi Senat, afară de Regia Monopolului Tutunurilor, d-nu D. Protopopescu, directorul acestui serviciu ar fi făgăduit ca va Îmbunătăţi calitatea mărfet ce ese din fabrica de la Belvedere, daca va vota pentru Tabac..ovitchil Dar causa cea mat de căpetenie care a împins pe guvern să susţie candida- FOIŢA ZIARULUI «EPOCA» 15 ARY ECILAW REGELE TESALIEI (Urmare) X De şi un somn greii copriuse pe Mi-neleko, totuşi el nu putu să nu se deştepte la auzul unui sgomot surd ce răsuna In coridor. Abia o|ora trecuse de când el dormea. Tremura de frică, voia sa se scoale, dar membrele sale slâbite, nu putură să ’1 ţină, căzu, pierzându-şi cunoştinţa; iarăşi adormi. De astă dată însă un groaznic vis îl munci: Suit pe o corabie, i se părea că In capul lui răsuna toate mişcările de clătinare şi înaintare, pe cari valurile !e produce corăbielor. Şi ca un sunet sacadat aceste sgomote, ce ’t pătrundeau In cap, se opreau din când tn când pen- 0 tru a reîncepe iarăşi mult mal supărător. Vaporul făcând sgomot, (lucrând, înainta, mânat cât se poale de iute de maşină. Furnalele sale, activate de un foc neîncetat, trimitea un fum negru şi gros care cădea îi^ valuri, valuri pe întinsa cale de apă. Ilelicea corăbiei, vârâtă în vârtejul valurilor, le Împingea cu mare repeziciune, depărtându-le, şi lăsa ast-fel, In urma el gropi mari pline de spume. La răsărit se ridica, Încet şi maestos, soarele, care inunda totul cu razele sale. Luna cu razele stinse, se cobora iarăşi încet pe orizont: cerul era Încă acoperit, pe ici pe colo, cu nenumărate stele şi omul care privea această încântătoare natură, cădea Intr'o melancolie negrăit de dulce! Era momentul când, dupe cum zice poetul, ziua se lupta cu noaptea. Mineleko, înaintea acestei măreţe privelişte, simţea că peptul său, ca şi valurile măreţ, se ridica şi se lăsa. în vis, priveşte transportat, admiră şi cade In genuebii adorând pe d-zeu pentru mareţia faptelor lui. De odata, el vede umblând pe mare, ca un D-zeil, o femeie care ţâra dupe ea corpul înţepenit al unui om rănit sau mort. Aceasta femeie, cu pârul despletit pe spate, era minunat de fru- moasa. O haina larga şi albă ca zăpada oa-coperea ca un giulgiu de la cap până la picioare. Ochii săi scânteiau de groazâ; omul, pe care ea îl ţâra cu multa greutate, era scăldat tn sânge; inelele strălucitoare ce acopereaO degetele acestei fantome, lăsa să se vază petele de sânge roşii negre, ce acopereau mâinelesale nervoase şi reci. Ea oare să tijomorât pe acest om al cărui cadavru sta ţintuit la picioarele sale? Plin de groază, ambasadorul privea tremurând. De unde o fi venind această nenorocita? Ce crimă o fi făcut acest om de a meritat o aşa pedeapsa? Cine va fi a-ceasta femeie? Daracest păr atâtde frumos prin lungimea şi coloarea lut, pare că e perul femei sale! Aceşti ochii a dânci.albaştriitnchişi, aceste trasuri ale feţei nobile şi măreţe, acum palide şi nemişcate ca ale u-net statui, sânt numai ale femei sale, ale frumoasei Nadjeska Ivanowna! Astfel relleclând ţipa îngrozitor! Speriat, clatinându-se, se sculă; perii lui erau lipiţi pe tâmple de recea sudoare ce’l inundase; se pipâe, se caută, se întreabă, vrea să ştie daca el încă doarme sau dacăe deştept. Groaza sa este atât de mare în cât nu se poale mişca şi râmâne ţintuit in acelaş loc, toate sforţările îi sunt zadar- nice: e Încremenit, e amorţit. Se gândeşte: e numai vis.... e o nălucire.... nimic dar nue adevărat... O! Nadjeska! idolul şi amorul săil! Zarindu-şî faţa, ce se reflecta In o-glinda de dinaintea lui, Mineleko văzu ca s’a deşteptat şi se convinse că a fost jucăria unul chin Îngrozitor! El respiră... De odată Insa un sgomot puternic se aude, ceva neobiemuit se petrece acolo... lângă dânsul... tn coridor.... la doi paşi de el, cu toate acestea, se simte atât de greii, atât de fără putere în cât rămâne pironit în loc. îndată ’l apucă o furie, care alungă cele din urmă rămăşiţi ale anestesiei. Intr’un moment de tot lucid, el apucă o lumânare, şi intra de odată în coridorul unde i s'a părut că auzise vuetul paşilor, ce câutaii a se ascunde. Cu toate că puterile sale păreau gata a’l părăsi, el se grăbi. Nimic. «Nu vede de cât noaptea^i nu aude de cât tăcerea.» Totuşi i se pâre că o umbră se îndreaptă şi dispare pe fereastra din fundul coridorului. Acea umbră are un corp; este uu om.. Cine să fie acela ce îndrâsneşte la a-ceasta oră să intre la el?... El voeşte să ştie! dar fiind întuneric nu poate să deosebească nimic, în zadar el sâ încârcă a descoperi, prin lumina lumânarei ce o ţinea ridicată, un semn cât de mic, o urma oare-care, care să’l puie pe urma culpabilului, căci vântul, prieten al fugarului, stinse aceasta lumina şi totul fu acoperit de un maro întuneric. Zăpăcit de luptele ce le avusese ziua, de visul îngrozitor al nopţel şi mai cu seamă de această umbră pe care el a văzut’o fugind, voi să alerge, să strige, să cheme slugile, dar nu putu!.... Ca şi cum un asasin ar fi sărit fără veste, cu cuţitu asupra lut, aşa era de încremenit!.... Nu mal cunoştea nimic, instinctul singurii recondu-se bâjbâind până în odaia sa. De şi somnoros el auzi orologiu! castelului sunând. Indata ’şi aminti ca afaceri grabnice are de îndeplinit şi voi să se scoale, dar cloroformul Ii produse nuol vedenii fantasmagorice şi 'şi uită.... uita că trebue să se scoale şi iarăşi căzu tntr'un somn letargic plin de alucinaţit. (Va urma) www.dacoromanica.ro -. ■ \ EPOCA 11 FERBUARIE 3 tura simpaticului Cristof. este epidemia domneşte In oraş. Din nenorocire, ştim toţi că In luna Februarie guturaiul este foarte răspândit şi cfi nu cruţă nici nasurile boereştî nici cele mitocăneşti. Prin urmare, lucrurile stând ast-fel, cine putea să aibă majoritatea la alegeri ? Cine putea să adune tn jurul său şi guvernamentali şi oposiţie? Nimeni do cât TabacovitschI, căci cel d’ânteiu cuvănt care In timpuri de gu-turaiO, îţi vine la nas spre a eşi prin gură, este tschif sfârşitul numelui candidatului guvernamental! l)e aceea cu toţi am votat pentru Ta-bacovi...fsc/n'/ Să-’I fie de bine! llttx. DINTR’O ZI INTR’ALTA O CARTE NOUA Sunt numai câtc-va zile de când a eşit de sub tipar, la Paris, un volum, scris In limba franceză, care se ocupă de ţara noastrăşiface istoricul nelegiuirilor săvârşite do] guvernanţii noştri ,de 151unl Încoace şimaiales decele ce s'aG produs cu ocaziunea revizizuirel con-stituţiunel. Autorul arată In comod neruşinat aQ fost violate toate libertăţile. Această carte an; drept titlu : Quinze mois de regime liberal en Roumanie. Reproducem deocamdată prefaţa acestei însemnate opere. lata cum să exprimă autorul: «Popoarele fericite n’aă istorie. Ce ar avea de scris ? Poema unei liniştite fericiri ? Poate că mulţi ar râvni la a-ceastâ fericire, dănsa n’ar interesa Insă pe nimeni. •Această zicătoare nu se poate Întrebuinţa în România. La fericirea ei nu se râvneşte, dar mulţi ar pofti să pue mâna pe ţara noastră. Cu toate acestea, prin veacuri, micul popor românesc s'a Înălţat prin vitejia sa atât de sus tn cât a luptat şi a căzut câte o dată în folosul naţiunilor celor mari, cari aQ uitat astăzi Irida-torirele din trecut. «Un moment a crezut că u isbutit In sfârşit să pue mâna pe acea independenţă naţională ce cucerise încă o-dată pe câmpul de luplăl—Batjocoră amară! —Ţinut într'o indenpedenţă ilusorie, a căzut ear într’o robire abea ascunsă, şi aceasta prin vina unul guvern personol pe atât de setos do pul ere, pe cât are puţina Îngrijire de interesele unei naţiuni care a crezut că lace bine încre-zându'I viitorul săQ. De o dată cu speranţele sdrobite afl sosit şi cele mai dureroase amăgiri. Onoarea naţionala, libertatea, morala, instrucţiunea şi averea publică, toate au fost jerflte de un guvern despot care precum a mărturisit’o In public, nu s'a sfiit de a’şl însuşi responsabilitatea crimelor şi infamiilor comise. Istoria acestei periode nenorocite care duce România la peire, voim să o reproducem. Dea domnul ca lucrarea noastră, fă-cutadupă multe cercetări şi cu multă Îngrijire, să servească spre a pune stavila mersului decăderci noastre, prin Învăţămintele ce aduce, şi să dea pu-terere inimelor însufleţite de sentimentul patriei. Să se deştepte o data acest sfânt sentiment atât de vid In inimele copiilor României! Somnul este Închipuirea morţel; deşteptarea este viaţa, esto scăparea! \ i PARTEA ESTERIOARA Krunrin. — Paris, 19 Februarie. — Ministru de interne a declarat Într'o convorbire următoarele : Guvernul n’a decis Încă nimic asupra expulsăriî prinţilor. Ministrul InsusI este un adversar al moţiuni, precum şi Freycinet. Ex-pulsarea ar provoca o mişcare In ţearâ pentru ca s’ar hotărî fără vre-un motiv exterior. Dacă Insă un pretendent ar lndrăsni , ca o dinioara prinţul Ie-roine, să publice un manifest sau să comită vre un alt act de pretendent, ministerul ar interveni imediat. El crede Gă ar fi de prisos a se face o ces-tiune de cabinet şi speră, că comisiunea va respinge propunerea de expulsare şi apoi propui torul Îşi va retrage moţiunea.—Din contră, propuitorul Ducke a declarat, (că el considera de necesară expulzarea prinţilor, cari formează un guvern secret d’asupra Republicel, ţin Curte şi Împart graţie şi promisiuni; In afara de Franţa el n'ar putea face o asemenea agitaţiune. Comisiunea a respins propunerea de expulsare şi guvernul e autorisat la expulsare numai când agitaţiunile prinţilor ar periclita siguranţa statului. Turela.—Contsantinopol, 19 F» . ru-arie. — Esist cuvinte temeinice a se spera, că In scurt timp se va ajungi* la o Înţelegere omnilaterală In privinţa convenţiunii turco — bulgare. Poarta pare dispusa a ceda dorinţei Rusiei şi a depărta din convenţiune disposiţiunile privitoare la contingentul militar bulgar şi tot aşa de sigur se consideră In cercurile diplomatice eâ, Intru cât priveşte prelungirea Unirii personale, va rămânea disposiţia din tractatul de Berlin, care cere asentimentul puterilor. Cât priveşte o alta obiecţiune rusească, e probabil că In convenţiune se va pomeni persoana prinţului Alexandru , dar tot-odată ea ar fi redactată, In cât din ea să reese clar trecerea tuturor drepturilor şi datoriilor asupra unul succesor eventual al prinţului. In privinţa ccstiuniide formă,de bună seamă că Poarta va fi tnvilntâ să supună puterilor un noQ proect, In care să se ţie cont de obiecţiunea făcută şi să se dea expresiune modificărilor admise de Poartă. Constanriuopol, 19 Febr. — Profitul Porţii din aranjamentul turco-bulgar consista In dreptul de a ocupa satele musulmane din districtul Rodope, ce aă o mare valoare strategică, de oare ce numai trei drumuri duc în Macedonia, cari acum lesne pot fi asigurată prin garnisoanele şi întăririle turceşti, ce se vor face. —x— Anglia. — Londra, 19 Febr. — Comandanţii escadrei engleze şi a celei italiene din Golful Suda aă primit ordinul, să ia disposiţiunile necesare pentru o acţiune eventuala. Ministrul de Externe Rosebery este pentru o acţiune In Orient, crezlnd că participarea flotei engleze la demonstraţiu-nea navală contra Greciei va infiuinţa asupra atitudinii parlamentului In ces-tiunile interne şi va deturna de la ele atenţiunea publică. Gladstone a declarat în Camera Comunelor, că guvernul n’are de gând să renoiască legile coercitive privitoare la Irlanda. —x— Portugalia.— Usabonu, 19 Februarie. — In diferite oraşe ale Portugaliei s’aă ţinut meetingurl, în cari s’a protestat contra impositului pe articolele de consumaţiune. La meetingul din Aporto aă luat parte 6000 persoane şi s’aă ţinut discursuri violente contra monnrchiel. In Bragu mulţimea a strigat : Trăiască Republica ! Jos imposi-tele 1 —x— ligiptul.—Cair, 19 Febr.— Muktar-Paşa a supus Chedivulul şi lui Sir Drum-mond-WolIT un momoriă, In care se pronunţă absolut pentru reocuparea Dongolel ca o necesitate strategică. El zice, că Dongola este singura barieră eficace Intre Egipt şi triburile Arabilor resculaţl. Oştirea egipteană trebue să primeascao organizare ca cea turceasca. Cată să se Înlăture postul de Serdar şi să se intocmească o administraţie militară musulmunâ. Oştirea egipteană să fie compusa din 18 batalioane cu ollceri indigeni. FELURIMI Ln roman într’o casa «Ic prinţ. —Acum câte-va zile s’a făcut ln Silesia o nuntă princiară, care este da privit ca finea unui roman, ln care persoanele din cestiune sunt foarte cunossute ln lume. Lângă tabloul lucrat de domnul Graef «Felicie» era atârnat la esposi-ţiunea de arte ln Berlin, înainte cu 5 ani, portretul unei femei frumoase, făcut de de artistul Berlinului Gustav Richter. Pe un trup frumos, aproape junonic, se afla aşedat un cap de o frumeţe rară sudică, din care doi ochi negri priviaă ca şi visând afară In lume, pe când o mâna subţire şi aproape palidă se odihnia pe capul stufos al unuf cline din Noua Fundiandia. «Portretul princesel C.» era singura esplicare ce o da catalogul miilor de oameni, cart admirând steteaă Înaintea portretului, şi între acestea mii deoameni se putea observa zilnic fiul cel mai mare al unul principe amic cu soţul acelei dame, un om tânăr, care ln timpul acela era Înamorat de frumoasa femee. După esposi-ţiune urmă Îndată sesonul balurilor şi la toate serbările societăţii Înalte era tânărul principe tot lânSă principesă. La Început vorbiră mai reservat, apoi tot mal amical, aşa omorul tânărului principe, care era un cavaler ln toată forma, nu rămase indiferent principesei şi îndată să laţi vestea, că principesa a plănuit o călătorie la Italia, tn care parte Îşi îndreptase şi principele paşii săi. Dama ducea o viaţă ca fotul retrasă •de lume şi cu toate acestea ajunseră scirl la soţul şeii, cari II Înduplecară de a se Învoi la mult dorita despărţenie. Cu totul altfel Insă stetea lucrul cu tlnărul principe, căruia Ii sta In drum voinţa tatălui seu de «fer» şi care era următoarea: «învoirea mea la o însoţire cu soţia amicului meQ, nu o vei avea nici o dată.»—«Şi pe alta,» — era respunsul. «nu vouă lua-o nici o data.» Tânărul principe, un diplomat escelent, a fost trimis la diferite curţ- pentru ca să se vindice de patima sa. In toate părţile era primit cu distinc-ţiunea, pe care i-o asigura numele săiă, ridicat la demnităţi înalte şi pe lângă toate acestea el a rămas credincios ju-rămtntulul său, aşa că dorinţa tatălui săQ de a putea să joace pe genuchii săi un nepot care să poarte numele săQ— nici fiul cel mal tânăr, nu e Insurut — Încă nu s’a Împlinit. Acum Insă aşteptarea lui o Încoronată de succes. CORPIRILE LEGIIITOARE CAMERA Şedinţa de Luni 10 Februarie 1886. Şedinţa se deschide la ora 1 1/2 sub preşedinţa d-lul Chiţu. Prezenţi fiind 112 onorabili. D.Jatioli, cere din nou dosarele cu ultimele permutări făcute In justiţie. n. Enescv Înapoiază dosarul ministerului instrucţiei privitor la permutarea a 11 institutori pentru cuvântul ca decretele de permutare au fost revocate. D. Voinov relnoeşte interpelarea privitoare la regulamentul anti-constituţio-nal sf. Sinod. I). I. RAduleseu cere a se aduce ln discuţie o petiţie a locuitorilor din Piteşti privitoare la colea ferato Goleştl-Câm-pu-Lung. După răspunsul d-lul Sefendache, preşedintele Comisiei de petiţiunlşi a d-lul ministru Radu Mihaifi, Se acordă un congediu până Iu finele sesiunei d-lul I. Câmpineanu. D. Epurescu Îşi dezvolta interpelarea relativă la convenţiile de comerţ. După răspunsul d-lul ministru de externe, incidentul se închide. La ora 3, Camera trece ln secţiuni după cererea d-lul Nacu. SENATUL Şedinţa de Luni 10 Februarie 1886 Şedinţa se deschide la orele 2 1/4, sub preşedinţa d-lul general Cernut; prosenţl 81 senatori. La ordinea zilei interpelarea d-lul Mârzescu adresată d-lul ministru de justiţie. M. Mârzescu. «Am făcut această interpelare, nu din ostilitate, ce ani pentru d. Ministru, ci pentru a vedea in ţara mea aplicându-se legile, in armonie cu principiul constituţional». După o frumoasă Introducere a Interpelării, începe expunerea de motive; începând cu legea naturalisăril. întreabă cum se aplică Art. 5 al constituţiei: «Numai Românii saQ cel naturalisaţi pot dobândi imobile rurale In România»? Asmenea următoarele controverse: Art. fSdin Codul civil spune: «Ori ce româncă căsătorită cu 1 strein, devenind viduvă, ea redevine româncă». Constituţia are un articol: «Nimeni nu poate deveni român de cât în urma unei petiţiuni individuale aprobate de corpurile legiuitoare.» Cum rămâne cu copil streini, ln faţa controversei ce determină incompta-bilitale Intre Codul civil şi constituţie. Codul civil din 2 Mal spune: Consimţi-mântul mutual e de ajuns pentru ca o căsătorie să fie valabillă. Constituţia din 1886 ln art. 221 spune: «Actele statelor sunt atribuţiunile statului civil; benedicţiunea nupţială [religioasă) este insă neapărată.» Mal enumerând câte-va controverse de această natură d-sa întreabă pe d. Statescu, de ce condicile civile original din ministerul justiţiei nu se aseamană cu ediţiele dupe cari judecă Curţile şi Tribunalele. In urmă să miră cum fără ca să fie ceva mai din nainte formulat se convoacă magistraţii spre a discuta ro-vizuirea legilor. . Ast-fel nu se poate face nimic, afară numai de o minune? Termină interpelarea recomandând ca nu cu cârpeli ci cu croeli din noii se poale ajunge la un rezultat dorit. I). ministru Stuiescu. Reproşează d. Mârzescu că ar fi transformat Senatul într'o academie juridică : cerevoe să nu n'spundâ de cât unde ‘i vine la socoteală.—Relativ la retragerea proiectului de lege privitor la persoanele juridice, —D-sa spune că colegul sAu ,i retras proiectul de mult, fura ca cine va din Sennt să ceară desbatea lor. De ce, întreabă d. Stâtescu. în timp de i ani d. interpelator n'a cerut până azi proiectul. [). Mârzescu. Pentriî ca m aţi combătut In alegeri. D. Stă/eseu. Relativ la drepturile de moştenire a străinilor, şi garanţiei minorilor contra tutorilor, etc. D-sa răspunde: «Chiar când ar li aşa, credeţi că ne putem făli, ca vom ajunge odată prin revisuirea codului civil, să nu mâl avem lacune? Dupe acestea d. Stătescu, cere Închiderea discuţiei. D. Mârzescu. Aminteşte că d. Ministru a declarat singur importanţa unei generale revisuiri, şi cu toate acestea sunt nesimţitori de necesităţile ţărel. D. Stâtcscu. Protestează asupra celor zise de d. Mârzescu că codurile n'ar fi identice. I). Mârzescu. Combate pe d. Stătescu, insistând asupra neidentităţel codului, d-sa susţine că nu poate fi dat valoare mai mare Monitorului Oficial de cât o-riginalului manuscris semnat de Domnul Cuza. Şedinţa se Închide la orele 5 şi 50. ILTIME INFORMII ln privinţa bătăilor ce au avut loc la d. Pană Buescu, Voinţa Naţională zice că ancheta a constatat că agentul poliţiei n'a pătruns în casă. Adevărat este însă, că un agent al poliţiei a jucnt rolul de agent provocator şi că s’a întîmplal bătae ? X Absenţa d-lui Câmpineanu va fi destul de lungă. Se zice că d-sa va întârzia mai bine de o lună în străinătate. X Legea timbrului a fost cu totul modificată în secţiunile Senatului. X Răspunzlnd azîd-luî Iepurescu, d. ministru al afacerilor streine a lăsat să se înţeleagă că nu va reînoi convenţia comercială cu Austria. X Prin Odessa se crede că la primăvara va fi răsboiu. Mai mult ceva, dupe o corespondenţa din acel oraş, negociări ar fi fost făcute pentru o trecere eventuală a trupelor ruseşti prin România. X Se zice că d. doctor Calenderu va fi numit director al serviciului sanitar în locul generalului Fotino X M. S. Regele a primit in audienţă pe d. general Fălcoyanu. X Consiliul comunal s’a întrunit azi la doreşi a discutat cestiunea expro-prierelor. X Azi la 3 ore şi jumătate s’a simţit un cutremur de pămint. X Abusurile poliţiei au devenit scandaloase. Mai deunăzi când Regele era să iasă de la palat in trăsură, un student nştepta în faţa palatului ca să vază pe Suveran. Fără nici un motiv un agent poliţienesc îl duse la prefectura poliţiei. X Suntem informaţi că 5 vânzători de ziare au fost arestaţi Sâmbătă de un sergent-maior anume Gheorgbe Ghelmeşu şi conduşi la casarma din Strada Academiei. Toată noaptea au pelrecut'o înlr’un beciu întunecos unde au foat ţinuţi pene a doua zi la 9 ore seara, când au fost puşi ln libertate de d. căpitan Stânculescu. In tot timpul acesta nu li s’a dat nici de mâncare nici de băut, şi au fost puşi să care lemne şi se aducă apă. Aşteptăm sâ vedem ce să va face, ca se ştim ce disposiţiuni să luăm pentru apărarea acelor bâeţt. ULTIMA ORA I (iiidrn, 22 Februarie. — «Daily News» a primit o ştire din Atena spunând că flota greceasca a plecat din Salamina cuodestinaţiune necunoscută. l ondra, 22 Februarie.— In urma meetingulul ce s’a ţinut eri la Hyde-Park, mulţimea ce însoţea pe oratorii socialişti, au aruncat cu pietre asupra ferestrelor şi aQ spart giamuri. — Mai multe persoane aQ fost rănite. Poliţia a făcut numeroase arestări. Sofia.— Mai multe ziare ruseşti a-nunţâ c;i flotila bulgărească, ar avea 2 ofiţeri nihilişti. Ast-fel de ofiţeri nu fac de loc parte din cadrele armatei bulgăreşti. In cas contrariu agentul diplomaţia al Rusiei ar fi înştiinţat de sigur pe guvernul Bulgar caro i ar congedia îndată. Informaţiune Secretariatul conferinţei ne comunică următoarea notă : D-nil delegaţi s’au întrunit în şedinţa oficială azi dimineaţă la 11 ore. E. S. Mijntovici a presintat un proect de tractat din partea guvernului sârbesc d-nii delegaţi ai Turciei şi Bulgariei trebue la rândul lor să proşinta într’o apropiată şedinţă, pro-eetul lor de condiţiuni de pace. unim FiYwcmi Bucureşti, tO ii Fcbrunriu 1886 Nu ştim ce se va întâmpla mâine,|dar pentru astă-zl constatăm aceiaşi slăbiciune ca în zilele din urmă. Lipsa de a-facerl ea proporţiunî tngriziloare. Liniştea aceasta la bursă trebuie sC fie considerată ca semnalul unei mişcări, ln scurt timp, saQ de urcare saQde scădere. Speculaţiunea nu poate rămâne mult timp neactivă, căci orl-ce neacti-vitate pentru dânsa se traduce tn per-dere. — Alt-fel, dacă starea aceasta va continua, ar trebui să facem testamentul bursil. Nu e naturală Insa o asemenea ipotecă. Motivele cari pledafl eri pentru funcţionarea acestei institnţiunl, există şi astă-zl şi dacă ea nu e alimentată prin nici o operaţiune acum, cauza terbuie explicuta prin reserva impusa tutulor de evenimentele politice şi comerciale cari aşteaptă o soluţiune. Agiul se menţine la 16.15. Schimbul scade. Cek Paris face 100, 10. Cek Londra 25.23 1/2. Se aşteaptă pentru această săptămână la o mal mare activitate prin porturi. In şedinţa de azi nr s’a lucrat mal nimic. Dadele fac 205 şi Construcţiunile 197 ambele ultimo. Tendinţa slabă. . TEATRE CONCERTE PETRECERI ? Teatrul National.—Marţi 11 Februarie, n 5-a representaţie a piesei Py/jmation, tragedie fa 5 acte de d-nu G. Bengescu. pusă ta scenă di*, d-au Gr. Maaolescu. Musica de d-nu G. Slefănescu. Decor noii de d-nu 0. Labe. ostume noul de d-nu llic Berghcr. Teatru Dacia.—Se va juca: Marţi 11 , Juol 13 Vineri ii Marţi 18şi Vinorl 21 Fevruarie 188G, Nazal, revistă umo-rislicâ în 4 acte de d-nif I. Negruzzi şi D. lt. ltoselti.— Actul I, Moartea şi testamen, tul anului 1885.—Loteria Ateneului.—Doctorul Maltei şi medicamentele olectro-o-meopatice.—Naşterea anului i886.—întrunirile.—Depeşele Agenţiei Havas.—Pacini-cil cetăţeni.—Israel iţi cxpulsall.—Actul II, Partidele politice,.—Fotografi iile la poliţie. —Instrucţiunea publică. — Studenţii de la medicină.—Fetele de la pensionate.—Monopolul circiumelor.—Camera deputaţilor şi reparaţiile el.—Actul III, Teatrul Naţional —Parodia operei, dramei, operetei.— Rahatul şi şcolarii.—Cofetăria Capşaşi cofetăria Broft.—Sculele d-nel Patti.— Capel-maestril rivali.—PaşoI şi Nazal!.—Baletul porcilor şi vilelor cornute.—Actul IV, Tronul de plăcere pentru Sinaia. —Statua lui Lazăr.—Gazetele.—Fecioară de la Orlcans. —Cupola germană si cupola francesâ.—Felele de la cafe chantaot.—Recensământul. —Mersul trenurilor.—Resbalul serbo-bul-gar.— Hois! Cea! Sula Bos.se!. Baluri mascate, Marţea. Joea şi Duminica. TABLOURI ANTICE Uâ colecţiune de 50 tablouri, de diferite maeştri. Se află de vânzare la anticari dupe Bulevardul Academni. AVIS IMPORTANT De închiriat de la Sf. Gheorghe 1886 mai multe prăvălii Calea Victori Nr. 82. Hotelul SVSAIU în Predeal 20 odăi. De vânzare un frumos Ioc In Allea Eldorado str. Poştei Vechi. Lemne de foc şi construcţie ln gara Buşteni. A se adresa la d-nul Inginer Bote? strada Pitar-Moşu Nr. 5 www.dacoromanica.ro t EPOCA — 11 FEBRUARIE CASA DE SCHIMB M. F E R M O 27,—STRADA LIPSCANI, 27— I II S l L 11 I C l H E S C I JO Februarie 1886 (xxxmjcocxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxx; I PUBLICITATEA 'I1 IU 5% Retu«» . . . 1 •A t-2 i 5% Renta perpetna .... 91 | fişe, (jidig. % * » » 101.43 Rubla hărtie 200. 40 CURSEI. DF. PARIS Renta Romănă 92 Loeo otomana . 36 Sclilmli Paris .3 luni » la vedere Londra 3 luni ....... * la vedere Berlin 3 luni Viena la vedere ZIARULUI « 7 EPOCA i 4 Sti'acin Episcopiei, PCo. 3. ANUNCIURI SI RECLAME c anunciuri pe pagina a IV, linia 30 bani, anunciuri si reclame pe pagina III 2 lei linia. NXXXXXXXXXXXX: xxxxxxxxxxxxxxxxTfxxxxxxxxxxxxx INSTITUI, METEOROLOGIC din BUCUREŞTI Ihilotfmul atmosferic de lait Februarie 1886 STAŢIUNI Baroni TeinpT Vent. Starea Bucurosci T -Severin Balota 770.5 770.0 -3.4 -3.4 E— 5 acaj). senin Slatina 770.4 -3.0 NNE 3 zăpada Giurgiu Ooiistnuta 770.0 -4.1 NE 5 acop, 770.7 —5.5 NE 2 acop. Sulina 771.9 -4.1 NK 4 vară. Gajantz 771.7 -1.5 KNE 6 n Bruila 771.9 —0.6 NE 4 * Roman 770.4 -0.8 NE 2 i» Uraiova 706.7 -3.1 F. 6 zapada MOŞII DE_ V.WZ.tRE MOŞIA RIEA NOUA din judeţul Teleorman, plasa Teleorman, comuna Itîea. Muşin are 200 stj. masa sau aproape 400 pogoane. Este do arendai a 200 galbeni şi se întinde până în bătătura celei de a Il-a staţie a căi ferute Costeşti-Turnu-Măgurole. Doritorii se pot adresa la D. Gr. G. Peucescu, str. Clemenţei No. 2, unde vor vedea planul şi vor lua orî-ce alte lămuriri. PROPRIETATEA SILISEASCA din judeţul Teleorman—Gară la 5 minute depărtare.—A să adresa la d-na Elisa Cnronidi, strada Intrarea llo-setli Nr, 5. ii OSII un ii E * D \T Chiar de acum moşia Podu Gros din districtul Mehedinţi, avănd făcute semănăturile do toamnă. Doritorii se pot adresa in Bucureşti, strada Urezoianu No. 51 în toate zilele pînă la amiazi. Directorul Institutului, St. Hepites. Starea mărci la Constanta line, la Sulinalinc. Se arenteoză o moşie de 3,000 pogoane in judeţul lllbv. Doritorii se se adreseze la redacţia ziarului «Epoca». ________ Dionisio No. 20 r' Acest lot L 0(1 URII DE YENII RE Locul din strada şi strada Crinului No. o nro faţa pre strada Dionisie 37 metri, pro strada Crinului (0 metri şi adăn-cime de 4i metri. Se vinde în total sau în loturi, de căte o a patra parte. Doritori se pot adresa la proprietarul Iui, D. Gr. G. Peucescu, str. Clemenţi No. 2. CASE DlMRIlf De la Sfdntu Gheorgkc, O casă aşezat Ape strada Dorobanţilor No. 40; — 20 odăi cu curte şi gradină. —A se adresa la proprietatea care locueşle tntrânsu. U\ DISTINS STUDIEM 5Ş doreşte a medita unu s’aO doul elevi in schimbul unei pensiuni; sad a locuinţei şi mâncare. A se adresa la administraţia acestui ziar. IN STUDENT doreşte a preda lec-ţijml pentru Clasele Primare, In schimbul uuel modeste plăţi. A se adresa la administraţia ziarului. DE VAMAItE Tauri de rasă şi vad de lapte, a se adresa la d. E. Heimcr, administrator la proprietatea Paşcani din judeţul Ilfov.--Tot la aceasta moşia sunt de vânzare berbeci fi ol de rasă merinos. INSCIINTARE Celebra gimnastică română Matildn Petrescu, tntorcându-so din străinătate după o lipsa de 0 ani, !n care timp ‘şt a perfecţionat studiile, doreşce a da tecliuni de gimnastica tn familii şi în Institute de domnişoare. A se adresa la Clubu-Gimnastic sţr. Diserica Eni No. 1. AD in» vil din causa arendării pro-UliAMLiili prielăţil, se vând, O lo-comobilă 10 cal putere şi o maşină de treierat din fabrica Ramson sistemul cel mal perfecţionat ambele în perfecta stare. Doritori le pot vedea la proprietatea Paşcani judeţul Ilfov, adrestnduse la d. E. Reimor administratorul. DK Limbile francese si englese Preturi moderate Cu începere de Luni, 3/15 Februarie se vor deschide, pe “Bulevardul Elisa-betă' stabilimentul de bal ale Eforiei spitalelor), cursuri de limbile enşlesâ şi franci s| sub direcţiunea d-lui Henry Lofliot. profesor la «Liceul sf. Gheor-ghe» şi la Institutul noO de d-nişoare. Aceste cursuri vor avea loc s6ra. de două ori pe săptămână ; —ele vor dura o oră şi jumătate, de la 7 1/2 la 0; —şi nu vor costa de cât zece lei pe lună, plătibill cu anticipaţiune. Fie-care curs nu va fi făcut în faţa unu! număr de elevi mai mare de cât zece. — Orele şi preţurile sus indicato aă fost fixate pentru «a înlesni tinerilor puţin avuţi şi impiegaţilor de comercift studiul limbilor celor mal răspândite în- lume. Salon de conversaţie si de citire Deschis toate Duminicile de la 9 ore dimineaţa la 12, şi pus gratis la dis-posiţia elevilor. înscrierile se pot face în toate zilele, dela 2 la 3 ore, p. m., şi de la 8—o ore sâra, «Bulevardul Elisabeta (stabilimentul do băl', la catul al treilea, scara la stânga. INSTITUTUL MEDICAL ' — MJCURESCl - 6, STRADA VESTEI, 6. ii Absolventă a cur-GU/lIllt sulul sfeondar şi având «Diploma de maturitate», sf oferă a da lecţiunl, tn vre-o familie pontru cursul primar saă secondar. In special pentru limba francesâ, matematici şi ştiinţele llsico-naturale. A să adresa la redacţiunl. S<; caut» o camera mobilai» «mi serviciu si pensiune într'o fnml-lie, în centrul orasiului. A so adresa «jforlele In rcdac-tla ziarului In adresa C. C. Secţia medicala 1, Hvdrotherapia—2. Electrizare—3. Or-thopedio— i. Gimnastică medicala—6. Inhalaţi—6. Masajia sistematic—7. Serviciul la domicilia— «. Consultaţii medicale. Secţia higienica 1 ftac abur . ............3 — I fine do putină cu şi fără duse . 2.50 medicamente...............1-— 1 duşe rece sistematică . . . 1.50 BAI DE ABUR SI DE PUTINA Nolft 1 Băile de abur sunt deschise în toate zilele de la 7 ore dimineaţa pînă la 7 ore seara. — 2. Pentru dame Insă băile de abur, o-dată pe săptămână Vinerea de la 7 ore dimineaţa pînă la 2 posl-meridiane. Preţurile la secţia medicală conform prospectului. Direcţiunea. ALEGU A. B\LŞ AVOCAT 66 Strada Dionifie consultaţii de la 8—12 dimineaţa. OUVRAGE enti^r: MENT tfcrivuistL ESSAI COMPARE SUR DU IdJ'ti'L.jJ i ii J VI d jj J tujjiij DE LA ROUMANIE DtPUlS IES TEMPS LES PLUS RECULES JUSQU’ă NOS JOURS pan BSS©L£S SLLSyLSfîBSE© UN VOLUME D'ENVIRON 500 PAGES, EDIT10N DE LUXE PAPIER VELIN, CARACTAîUSS KLZKVIUS. PRIX 20 F R fi N CS-T1 RAGE LIMITE Ou peut souscrire ă partir du IfISjanvier dans Ies bureaujr da ■ Pcuple Roumain » et citez tous Ies libraircs de littcaresl. PE.UlOMVr IIE DEMISEI.LEŞ Strada Sf. Voevodi La Direct,ion a l’bonneur d informer los parents qu’elle a pris pour l’atinăe scolaire 1385-86, aea dispositions d'upres lesquelles Ies examens auront lieu desormais dans Ies ăcoles publiques. Rien no sera ndgligâ pour assuror Ies progrăs et le bicn-âtro des ălâves qu’on voudra bien lui confier. La rentrfe aeu lieu lo l01, scplcmbro 1885. Deschizând, cu înalta autorisaţiuno a Guvernului. ŞCOALA do musica vocală si instrumentala 23, Strada Cgrol, 23 aducrespectos la cuuoştînţa publicului că această şcoală, fiind prevăzută cu tot personalul trebuincios, pot primi înscrieri In toatd zilele de lucru. De la 9-11 ore dlm. si de la 3-8 ore seara Sprijinul ce am avut din partea mal multor familii cari a a bine-vait a'mi Încredinţa po W lor Iu decursul acestui au, mă iac a spera că nu ’ml-va lipsi nici Iu viitor şi că esemplul acestor va găsi cu atât mal mult imitatori, cu căi acăstd şcoală e singură, in toată ţara, aprobată şi aulorisulă de guvern, undo se [toate învăţa musica vocală şt orî-ce instrument numai pentru modica sumă de 15 lei pe lima primind tn schimb 12 le,cţiunl în ori-ce oro vor dori amatorii. Director, A». Kiiofscl. KXXXXXXXXXXXttttKXXXttttttttXXMXXXtt REGIMUL RE LÂNA CONTRA RACELEI SI REIMATISMILII n n 1 n n n * * n x x x x * x x n x u n x x X X X X Sistemul prof. Dr. JAEGER Recunoscut pretutindeni ca cel mal escelinte COFtONAT DE JUniUL MEDICAL DIN LONDRA CU ,,MEDALIA DE AUR'1 &VH Sub-semnatii, având numai noi singuri dreptul de a fabrica vestmintele de lâna ce se poarta pe dedesupt, vestminte zise Normale, precum si cuverturile paturie in lâna curata de Cămilă Cari păzesc «ic răceli si reumatisme Declarăm ca am încredinţat în România unicul deposit al produselo noastre Casei AUX QU ATRE SAISONS li, Calea Victoriei 72, (m faţa Palatului Regal). Declaram ca nu recuuoascem ca VERITABILE de cât flanelele ce se găsesc în aceasta casa. Comande din provincie se fac direct Preţuri curente şi broşuri se trămit gratis şi franco după cerere W. BERGER’S SOHNE (Stuttgart) X 5 X 5 X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X $txxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxx OUVRAGE RECOMAMNDE J. COSTACHI EPUREANO LE MOUVEMENT ET LA 1 ni i i i i ivm cu EN ROUMANIE EXTRAIT DE LA REVUE FRANgAISE DE L’ETRANGER ET DES COLON IES HAI, JUIN, JUILLET 188$ Vient de paraitre cbez l’editeur (iOUI. ilU u Bnrarrst. En vente dans toutes Ies librau-ii'sde la capitali PKI.V I franc SO. LA SUISSE ROMANDE REVUE IITTERHIRE ET ART1ST1QUE P.UIA136ANT LE Pr ET I.E 15 DE CHAQL'E MOJS xxxxxxxxxxxxxxx xmxxxxxxxxxK g POMI RODITORI ALTOITI DE DIFERITE SPECII Din cele mai renumite calitati si diferite etati, se ada de venzare la GE0RGE I0ANID X u v BERAR1A GfiMBRINUS c s GRADINA Numită Braslea 8ub Icoana str. Polonă No. 101. Ibnnans, Nouvelles, Conles et Fanlaisies, Crititjue httrrairc, artistigue et philoso-phique, Yoyages, Comddvs. Variile*, Ilis-toire, Poâsies. Revue des Lateral ari s tiran yâres et Revue des Beaux-Arts, Chroniqus mensuelles de Suisse et de Paris, liibliogra-ptue. PiîlX D .\HOX\FMK\T Suisse : un an, IO fr. Etranger (uniou poştale): 12 fr. X X X X X X s s X ■: t1 Sr-S u KX/rXXXXXXXXXXX^XXXXXXXXXXXXX X Aproape de biserica Icoanei. Premiat ‘cu I-iO preţ: «Medalii de aur» la concursul agricol al comiţiululde Ilfov In anul 1881—1882, pentru noile varietăţi de pere denumite. REGELE SI REGINA FtOIvlAIVIEI CUM SI PENTRU ALTE SP CC 11 la expo-ilâ Asemenea premial cu primul preţ: «Diploma de onoare clasa l-a » siţia. Cooperatorilor români în anul 1883 pentru mal multe varietăţi şi calităţi de diferite fructe. Preţul pomilor se poate vedea tn câtalog din caro predai oe n fost pinii acum t’am redus ia un preţ mai mic. Domnii amatori din districte şi din capitală, voind a avea catalog, sc vor adresa prin epistole la zisa grădina şi înoată li se va trimite.—Plantarea pomilor pentru primăvară este mult mal bine de a se face mai de timpuriu. Domnii amatori sunt rugaţi a'mi trâmite comandcle cât de timpuriu ca să pot a letrimiLe la timp cuvenit. X X X X X X A X ocoliş mmm papadat AVOCAT D. R. ROSETTI. L1CENCL6 EN DROIT AVOCAT a transfere son douiicile S trada Ieni 8 bis. Strada Batişte No. 4. co c d c>5 a pus in consumaţie IIEili: GAHBRINIANA fabricatiunea OPPLER LE PLUS ANCIEN BUREAU DE p1 i> a % i# f Pour institutrices, gouvernantes, valets et femrnes de Charabre, etc. Leţons particulieres en toutes Ies langues, piano et musique vocale. Tenu par Catherinu Karl. Dirige par An/ta Recker, institu-trice frangaise. 11, Strada Stirbey-Voda 11. Bucarest. PnfVTQ gripa, bronşita;'etc., uUi t i flMSiropuIil Ji pasta pectorală Oi' Nafe.de Delangreniar po»»cdâ uâefăea- ritaic aftrin ă şl constatală (le ună mare numorO da m&dici. Fără «âro de opium (Morâna sau eodefna) se dă ftirâ Urmare la Copii bolnavi de Tune, de Rdguştld. Paris, "'3, rue Fvleiino, şl In tăie farmactelf. DI* LUMIA jnTKtGÂ N E R L Y LIBRAIRE 22, IUJE DE LA \ ICTOIRE, 22 L1VRES DE DROIT ET IIE MtDECIXE JURISPBUDENCE GENERALE DB DA L LOZ, COMPLET ___97 VOLUMES, fr. 1500 DiSTiTlTIOX BL4RAMBERG POUR J E U N E S FILLE Bucarest, strada Sf. Voevozi, 27 Enseignementprimaire et secondaire apres Ies programmes de l’Etat. Les langues frangaise et llemandes d'ont obligatoires. Episcopiei No. 3. www.dacoromanica.ro