ANUL 1 No. 67. A DOUA EDITIUNE DUMINECA 9 FEBRUARIE 1886. C.KiGoriE G. PEUCESCU Director politic ABONAMENTE: In ţară 1 an 40 lei, G luni20 lei, 3 luul 10 le' 1n străinătate 1 an 50 lei, 6 luni 25 lei R E D A C Ţ 1 A No. 3.—Piaţa Episiopiei.—No. 3. IO BANI NUMERUL APARE IN TOATE ZILELE N. Gr. FI LI PE SCU Proprietar A N U N C I U R I: imincmrt |>e padina a patra linia 30 bani. «nnnriurl şi reclame |»e pap. III 2 lei linia. ADMINISTRAŢIA No. 3.- Piaţa Episcopiei.—No. 3. IO BANI NUMERUL INCIDENTUL LECA UN DISCURS VIZIRIAL TEATRU ROMANESC Sl C. C ARAGIALLI LA VATRA RECE CONFERENTA DIN BUCUREŞTI Lucrările conferenţel de pace sâ resimt de lipsa do unire ce există Intre puterile cele mari. Noi am avut de la Început convingerea ca negociarile ce vor urma In Bucureşti, Intre foştii boli-gerunţl, vor Întâmpina greutăţi de tot felul. Nici nu se putea all-fel. Sus-pensiunşa ostilităţilor dusese oarecum impusă ambelor părţi. Bulgaria a fost opriţii tu calea ei victorioasă de cuvântul puternic al ministrului austriac; Serbia a fost Împiedicata da Încerca să scape cel puţin onoarea el militară. Prin urmare, atăt Învingătorul cât şi învinsul, privesc negocierile cu «A fac astfl-zt ca un fel de puusă impusă mal mult do elemente ; nici unul din el n'are dorinţa d'a vedea pacea încheiata. Do aceea vedem iviudu-se zilnic căte o eestiune de amănunte menită a lnttrzia negociarile. In prima linie este de observat că Turcia Întrebuinţează tertipurile el obicinuite spre a pune beţe In roate la operadc pace. Nu ca eu doreşte a face resbel, dar li convine ca situaţi unea nesigură, creată prin resbelul sârbo-bulgar,să dăinueascăÎncă cât-va timp, piuă când lnvoeala făcută Intre sublima Poarta şi prinţul Alexandru sâ lie rutillcată de puteri. SG ştie că prin nceuslâ tnvoeulă Turcia dobândeşte un folos Însemnat, fuclnd din Bulgaria un aliat interesat la manţi-uerea şi la ocrotirea imperiului turcesc In Europa. Dintr’un duşman periculos pe care ti ayca la uşa sa, Sultanul Îşi face un amic ce are, daci Înainte, interese aproape identice cu acele ale imperiului otoman. Toate aceste sc fac sub sculul şi inspi-ra ţi unea politicei engleze, care, lu acostă privinţa, a rămas neschimbata, cu toata venirea lui Gladslone la putere. Este lesne de Înţeles ca această neaşteptată soluţiune a cestiunel bulgaro-rumoliote nu poatp conveni Rusiei, caro vede dispărând influenţa sa, odinioară atât de a tot puternica In peninsula balcanică. Colosul nordic nu poate vedea cu linişte cum resultatele, dobândite prin mal multe resbelurl sângeroase şi costisitoare, să pierd Intr'o clipă. Pacea, care este In ajunul d’use face, este lu adevăr o apropiere spre situaţiunea ce fusese creată de tratatul de St. Slefano, dar prin acest tratat să forma o Bulgarie ce era un avant-post al Rusiei In peninsula balcanică, pc când asla-zl să făureşte o Bulgarieemancipatâ de tutelarusească. Slavii de sud arată ţendinţa d’a fi nea-târnaţi de marea impărăţie căruia li da-toresc, în mare parte, esistenţa lor. Ei devin majori şi prima Întrebuinţare ce o fac de majoritatea lor este d'a căuta protecţiuni aiurea de cât la Pe-tersburg. O pace ce s'ar conchide !n a-semenea Împrejurări ar fl echivalenta cu o Înfrângere pentru politica rusăscă. Chiar prin un resbel nenorocit, Rusia n’ur putea perde mai mult. Este dar fi-risc ca diplomaţia ruseasca să facă ori ce sforţări spre a Impedica o ast-fol de soluţiune. Aceste Împrejurări aQ o mare Înrâurire asupra mersului, saQ mai bine, a- supra Demersului negocierilor ce să fac In Bucurescl. Conferinţa din Bucurescl este oglinda cea mic» In care se reflecta politicii cea mare a puterilor,cu toate divergin-ţele şi lupta ascunsa dc interese din care să compune cestiunea orientului. Trăsăturile mart pu se arata In acâstă oglindă, flind-câ câmpul e prea mic, dar sunt o sumedenie de cesliuni de amărunte, cari tn realitate n’ar avea nici o Însemnătate, dar astă-zl servă de perdea pentru a acoperi clocotirea marilor interese ce sunt In lupta şi cari pot produce, mul curând saQ mal târziu, e-rupţiunea vulcanului oriental. Confe-re.uţa din Bucurescl e fumul craterului. Sismograful politic arată o mişcare a-propiata a elementelor In ebuliţiune. S. DEPEŞELE AGESTIEI „BAVAS“ Moscovit. 19 Februarie.— «Gazeta MosCoveT», anunţă că escadra rusească va sosi la Syra pe la 21 Februarie. lisabona, 1() Februarie. —Cabinetul şi-a dat demisiunea — Progresiştii vin In putere. Vlenn, 19 Februarie.—Prinţul Mun-tcnegrulul a visitaţ azi la prânz pe corniţele Kalnoky cu care s'u Întreţinut o jumătate de ora. Constaniinopol, 19 Februarie. — De la 16 Februarie, provemnţole Veneţiei suferă o carantină de 10 zile, stând In lazaretele de la Tripoli, Beyrut, Clazomen (Vurla) sad Alvona. INCIDENTUL LECA Criza ministerială s'n potolit, după cum era lesne de prevăzut. Am putea zice : o furtună Intr’un pahar de apă. Negreşit, nu nc-am făcut un singur moment ilusiune asupra resul-tatulul, cunoscând elasticitatea d-lul Brătianu şi sentimentul de supunere oarbă ce inspiră majoritatea corpurilor delibera ntc; lucru era şi firesc din partea colectiviştilor: instruiţi nu pe idei şi principii sănătoase, ci numai tn scopul de câştiguri ilicito şi do spoculaţiiwii in detrimentul a-verei publice. Ce perspectivă tristă li se înfăţişa In minte la ideia numai a unei schimbări de guvern ! Incidentul petrecut Mercurea trecută are însă importanţă din nit punct do vedere, pentru că no arată starea de, surescilnţiuno şi de demoralizare In caro se găsesc guvernanţii noştri. Sunt lucruri ce un om cu mintea întreagă nu poate concepe şi cari dovedesc, chiar color mal Îndărătnici, corupţiunea şi degradarea acelor cari le săvârşesc. Dacă am cerceta, liniştit şi fără parţialitate, scenele produse şi în Cameră şi în întrunirea secretă de In Senat, şi dacă ne-am da socoteală de mobilul cele-uti provocat,desigur că un mare desgusttrebuo so necoprin-dă. Ele constituesc, ce este drept, un mic incident din viaţa politică a liberalilor noştril, dar sunt pline de învăţăminte, pentru-că zugrăvesc pe deplin turpitudinea morală a guvernului şi a majorităţilor sale ! Preşedintele camerei combate un proect depus de guvern. D. Brătianu fără să aştepte resultatul votului, se scoală şi anunţă că se retrage, de oare-ce, zice d-sa, ne mai avene încrederea preşedintelui nu mal are negreşit nici pe a Camerei. Seara, se adună cu toţii, în familie, la Senat, spre a’şi spăla rufele murdare. Acolo insă se ridică unuldin miniştrii, care, în limbagiul veninos ce’i este propriu, înfierează pe bietul preşedinte al camerei pentru cutezanţa sa dc a cugeta alt-fel şi de a fi de altă păre- re ca guvernul. «Noi te-am ridicat a popiţi unea ce ocupi şi po caro nu o meritai», rânjia ministrul justiţiei adresăndu-so bătrânului general ; «ni lucrat cu noi, eşti dar solidar cu faptele noastre! să nu tndrăsneşti n cugeta alt-fel, căci îndată vei fi suprimat!» D. General Ueca, auzind aceste apostrofări, pâvisi sala înjurând şi tratând, după cum vorbeşte toată lumea, po mombrii majorităţei de «pungaşi»; iar aceştia, a doua zi, se grâbiau a vota pentru respingerea demisiunoî date de preşedintele camerei ! Iată faptele in nuditatea lor. Ele dovedesc, neîndoios, pentru ori-ce om de bună credinţă, neruşinarea cu caro d. Brătianu ’şî face o jucărie din regimul parlamentar şi din conştiinţele puţin scrupuloase «le tovarăşilor săi,cum şi lipsa do încredere şi consideraţiune ce exista Intre colectivişti către ei însuşi. Fără îndoială, era o glumă protestarea ce făcea In Camera că fără încrederea preşedintelui nu poate sta la minister, de oare-ce «marele bărbat de stat» s’a grăbit Îndată so facă distincţii]ne intre preşedinte şi majoritate, urmând sfatul aceşteiu de a sta la putero. A fost dara nu-mnî o ameninţare făcută amicilor săi, cari ar lndrăsnl so se opună la legile ce va mai presanta guvernul, ameninţare cu atât mai necesara cu cât va fi nevoie de remediuri foarte eroice şi neplăcute pentru acoperirea deficitului bugetar. Unde s’u mal văzul atâta platitudine desgustntoaro ca la «nobilii» representanţi, atunci când nCi auzit despre retragerea patronului lor? Şi, apoi, ce însemnează lipsa do respect ce ’şi-o arată fruntaşii partidului Intre dânşii, cum şi acusaţiunile defăimătorii ce nu so sfiiesc a-’şl arunca unii contra celor-Falţi? Lumea caro ascultă calificări ca cele date de d. General Loca, se simte cu desăvârşire scârbită, şi se convinge, suntem siguri, din zi In zi mai mult, despre starea do decădere a guvernanţilor noştri! Furtunelo mari nu vin d'odată, ci se prevestesc prin diferite semne cunoscute de cei cari pricep fenomenele nnturel. Sfârşitul guvernăre d-lui Brătianu de sigur că se apropie, tiind-că chiar ni săi incep a se lepăda do densul: când câinele fuge do casă, este semn de pustiu! A fost dat guvernului aşa zişilor liberali, ca se poară prin propria lor corupţiune. De zece ani, el n’a pregetat so gonească ideile oneste şi să sle-' iască cnraderile, făcând din averea publică un patrimonii! al partidului şi sacrificând tonte instituţiunile, numai pentru a se putea mânţine cu or-ce preţ la putore. Chiar majesta-tea justiţiei a fost terfelită de mâinile mânjite ale purtisanilor! Unii chiar dintre colectivişti, cari mai păstrează oşre-cari noţiuni de onestitate, se scutură cu desgust de ceea-ce văd împrejurul lor. Ei nu vor întârzia a părăsi pe d. Brătianu şi a lăsa să se consume sufocat de corupţiunea devotaţilor cu ori-ce preţ. Această pildă este meritată şi va folosi, ca un bun înveţâmlnt, bărbaţilor politici, cari pun interesele partidului şi foloasele tovarăşilor mai presus de iuteresele publice şi instituţiunile ţărel. I). C. Popesc»», PARTEA ESTERIOARA Turela.—Constaniinopol, 17 Februarie.—-Nu se observă nici o schimbare tu situaţiunea politică. Încercările, de a so ajunge la un aranjament turco-grec, tot mal continua, dar ptn& acum aQ rămas fără nici un resullut. Cui rasata turceasca Messondie, pleacă tn Dardanele, unde vu sta spre a lmpe-ileca vro un atac al navelor grecPşti.— Trupele, ce s au îndreptat nu de mult spre Mustafu-paşa. aQ primit ordinul să se ducă la Vranoa, unde Sârbii Îşi concentrează forţele. Aici nu se speră ca se va face pace Intre Sârbi şi Bulgari. In urma unui ordin din Sofia. Zanow sa dus inai de-ună-zi la palat, undea visitat pe primul camerier, spre a transmite Sultanului mulţumirile prinţului Alexandru pentru tnchoeroa aranjamentului turco-bulgar, adâogând că In toate bisericile rumeliote se fac rugăciuni pentru Sultanul şi că prinţul tn uniforma, Însoţit de demnitari! civili şi militari, a asistat lu Te-Deum. Sultanul a pus să se exprime lui Zanow Înalta sa mulţumire. Toate cernerile de comerţ protestâza la Poartă şi la guvernele streine contra prea mare! taxe vamale, pe care Bulgarii o percep tu Hefmanli , pentru mărfuri, car) deja la sosirea lor tn Conslanlinopol saQ Dedeagaci, au fost vămuite, ceea ce însemnează o violare a convcnţiuni. —x— ConstantInopol, 17 Februarie. -Sunt lipsite de ori-ce temei0 ştirile, că s’ar urma negocieri cu Poarta asupra vre unor concesiuni teritoriala către Grecia.Sultanul şi guvernul sâfi sunt ţie deplin de acord tn ferma hotărlre de a nu face Greciei cu nici un preţ asemeni conoesiunl. Se taxează de absurdă versiunea din Londra că o misiune secretă greacă ar fl lucrând la Constan-tinopol, spre a determina pe Poartă să cedeze Greciei Epirui, In schimbul unul împrumut financiar, pe care Grecia l'ar semna sad garanta. —x— Germania.—Berlin, 17 Februarie.— Prinţul Bismark, a suferit asla-zl un eşec în Reichstag , căci s'a adoptat moţiunea socialiştilor de a se acorda diurne deputaţilor; numai conservatorii şi liberalii naţionali au votat contra moţiunii. In dcsbalere, deputatul Hasen-clever a zis între altele, că imputarea lut Bismark, că socialiştii primesc diurne de la partida lor, este tot aşa de nedreaptă, ca şi când s’ar imputa Iul Bismark, ca a fost cumpărat prin do-taţiunde ce i s’aii făcut, safl prin rela-ţiunile sule cu baronii de bursă. —x— Itnniclin oriei» tabu—Filipopoli, 17 Februarie.—Corpul consular do aici a ţinut o conferinţa la consulul general englez ca decan, spre a se înţelege a-supra unei procedări uniforme cu oca-siunoa sosirii prinţului Alexandru, care esto aşteptat astă-zi. Se zice că s'ar fl decis , ca dupe instalarea prinţului, consulii 8â‘l visiteze pe rând. Sârlila.—Belgrad. 17 Februarie. — Se atribue o Însemnătate politică Întrunire! de mâine la Niş a partidei Ru-dicalilor, precum şi întrunirii, convocata la Belgrad, a partidei progresiste. Pare probabilă o apropiere a acestor două partide. Şefii ambelor purtide a-rată Încredere In Garaşanin. întrunirea Radicalilor va trimite o depulaţiune spre a exprima regelui sentimentele ei de loialitate. Belgrad, 17 Eebruarie.—Şefii întrunirii partidei progresiste, convocata aici aii conferit azi cu ministrul preşedinte Garaşanin, fiind faţa ministrul de interne şi fostul representant la Roma KuiungicI, şi s'a vorbit asupra situa-ţiunil externe şi interne şi asupra partidelor din ţară. Coferenţa a ţinut până târziii seara. —x— Bulgaria unita.—Filipopol, 17 Februarie.—Prinţul Alexandru al Bulgariei a sosit aici asla-zi la 2 ore p. m. venind din Sofia cu un tren special. Pe când trenul intra In gara, mulţimea adunată striga Jivio! şi tunurile bubuiaă. Pe peron prefectul Dimitru a ţinut un discurs solemn; în salonul de aşteptare damele ml oferit prinţului cununi şi buchete. La primul arc de triumf prinţul a fost primit de primarul oraşului, care ’l-a oferit pâne şi sare. Toate consulatele şi casele private erail împodobite cu steaguri. Prinţul s'a dus mal întâiă tn biserică, apoi a primit felicitările consulilor, ale clerului, autorităţilor şi starostiilor. Seara oraşul va va fi iluminat. —x— Rusia sl Austria.—Petersburg, 17 Febr. — Foile de aici polemiseaza azi contra presei vieneze cu privire la vi-sita prinţului de Muntenegru In Peter-sburg. Foile de aici zic, ca e absurd a vorbi aslă-zl de intrige şi comploturi ruseşti. Petersburgskia Wiedomosti observă, că un asemenea limlmgiiă din partea foilor nustro-ungare este cu atât mal ridicol într’un moment, când cete de vo-lontari unguri aleargă sub steagurile regelui Milan, fâra nici un protest din vre-o parte. Nowost scrie: Cel din Viciul ar fi mal moderaţi, daca Austria ar (1 într'adevâr victorioasă în Orient. Ocă-cările sunt espresiunea slăbiciuni şi a-devărul este, că cei din Viona n'aO cuvinte să triumfeze, căci soarta regelui Milan este un exemplu de natură a intimida pe toţi principii balcanici. Înfrângerea politicei austriaco a revelat şi adevăratul izvor al influenţei ruseşti în Orient. Pentru Rusia poate fi un ce indiferent, dacă diriguitorii statelor balcanice se vlnd Austriei pierzându'şl iubirea poporului lor. In curând adversarii Rusiei vor cunoaşte, ca Bulgaria unita este un zid tare, nu contra Rusiei, ci contra Austriei şi protejaţilor ol, cari aQ trădat lumea slavă. Tot aşa se pronunţă şi ziarul Siciet, care recomandă Rusiei să dea puţină mână de ajutor Serbiei, spre a o scăpa de influenţa Austriei DIN GIURGIU Pentru a complecta corespondenţa noastră de erl, dăm aci următorul act, privitor la d. Răsuceanu, pe care d. Slatescu a găsit nemerit a'l numi In magistratură. Noi subsemnatul prim-preşedinteal Cur-ţel de Apel din Bucureşti, Având In vedere actele de procedură instruite în contra Iul Mihail lUisuceanu, de ani 36, de profesie avocat, domiciliat lu Giurgiu, şi In contra lui Paul Stefanescu, de ani 31, fără profesiune, domiciliat tn Giurgiu. Având tn vedere rechisitorul d-lul procuror general din t Decembrie 1882. Având în vedere câ din deposiţiilo martorilor Ghiţâ Keţilu, Iordan Tubacu, Dumitru Marinescu, Vasilo Stoianovicl, re-sultft că tn ziua de IS^eptembrie 1882, inculpatul Ităsuceanu fiind tn calitate de judecător de ocol, invenloridnd averea lăsată de defunctul Dimuloscu,şi cu această ocasiune scuturând rufele ce se alia In fundul unei lăijl ce se sigilase la 10 Sop-tembre de către Paul Slefănescu, ajutor al judecătorului de ocol, a găsit o pungă dc pele galbenă plină de napoleoni, scăpată investigaţiune or iul Paul Slefănescu, că, nutfkrdndu-se dc Răsuceanu banii conţinuţi In zisa pungă, a eşit 119 1/2 napoleoni de aur, că In urină Răsuceanu terminând lucrarea ’şl-a dat invent&riul asistenţilor casâ'l iseâlâscâ, fără a’l citi în auzul tululor precum trebuia sâ facă, şi a plecat luând cu dânsul toţi banii găsiţi la domiciliul defunctului, sub pretext că tre-bucsâ'l depuie Ia Gasierio; aşa dar moştenitorii defunctului Vafl opus, cerând ca banii sâ rfemâe tn casă, aO rugat ca judecătorul Răsuceanu sâ lase cel puţin o chitanţă; Răsuceanu refuzând şi constituin-du-sc,în puterea funcţiunel, depositarul banilor, a plecat zicând câ toţi bunii sunt trecuţi în inventaria, cea ce este neadevărul, liind-că suma de 119 1/2 napoleoni de aur n’a fost trecută. Având In vedere că din toţi martorii care au asistat la facerea inventariulul, numai martorul Zaharia Petrescu vine în descărcarea Iul Răsuceanu, câ nici deposiţiunea acestui sub-comisar, care funcţionează sub ordinele d-lul Răsuceanu, nu oferă garanţie www.dacoromanica.ro KPOOA —0 FEBRUARIE o SuIIcir»Ui ca sf* nîmicensra «U-jh*sH.iunile Ooior-1'alU ni orturi. Având tu Vrii Are ari.' toi, Ftî si 135 din Proc. Cod. Penal.1 In reea-fcs? aţinu? de Paul Stefauescu, declarăm că există cas de neurmărire. In ceen.-cese'âHnsedi’Mihaîl H&suceanu, Declarăm că există In contra îi ii m tt ului sarcini suficienta ea. Jh colitalea sade judecător de ocril, a falsificai inventariul din 18 Seplembgic omitând să treacă Inlr'tosyLsumu de tiv 1 -2 napoleoni de aur lîăsiţrln casa deftinctul'ul Dîinulescu şi că a deturnat o sumă Ho i l'.i l 2 napoleoni de a unii vr?\îui» Vărriă «I cf>kk dne-*t e iir*po-sitar Iu puterea Tu nebuniei sale dejudocă-tor^ filate ('revăzute de art. 121 ji t cod. penal. In conşe^inl&oijdpnftiQ cn îndată toate actele se se înainteze d-lut Procuror Cîene-răi'pe Îâi1gă această curte spre a se procedă işonform legct. Drttă astft-'ifl n-nlă Decethhrle las?. iKAtn.' Prim-Prcsedinte 'Adotf Cntifacuziivi DECRETE . Toate .drepturile şi obligaţiunile acordate d-lui K. vlcaz prin legea din fi Martie ţ8Ş3 vor trece asupra acţionarilor societăţel a-reţuitue sau tu . comandată cc se va forma de d. E, Alcaz. _ ‘ Societatea anonimă sad In comandită nu va pujeu.fn nici un cas si suh nict un mo-tiv. lustrei rta drepturile sale sad firsiomi cu’ Vert-tv Societate străinii. Mettiljrll Consiliului de administraţie nu voi’ putea li de căi romănl. • •— Se acordă d-nel Paulina CireŞanu, \6 etuva decndalulul oficiant superior lelcgra-Ur Mjiwil CireşeauUi o pensiune viageră do. lot 250, reversibilă şi asupra minorilor sil fit pini la majoritate. — D,,mini-tru de interne, a aprobat numirea d-lor Bălan Vasile şi lonescu Goorgo IV, pe zioa qând vor începe se'rviciul, tu posturile ifeconductori gradul III, rămase vacante priti destituirea lut Popovict loan II şi h Iul TUniitnn fîeorgo. DINTR’O ZI INTR’ALTA TEATRU ROMANESC C. CARAGIALL1 1' i ■ • li I r ,-J i ’i 111 ' i1'1 Acel care nr'.dbrl st! scrie vre o data istoria tpătruml riaţioniit şi ar răsfoi în acest scop documentele ce afl rămas din trecilţ, s’ar înltltii negreşit îndată cu ţiu mele Iui C. Caragiallî, artistul de frunte, scriitorul renumit care si1 urcă pe scena la 1834 şi tiu o părăsi ^e, cit în unul 1800, lovit de boala care ’l secera mai târziii. Puterile artistului slăbise, dar mintoasa era întreagă şi Caragialli lucra, lupta necurmat pentru arta dramatică care'i i'ra at;U de scumpă : de • la iJfOţi şi până la* 1808”, 11 Vedem prodând cursul Dacă s ar face nomenclatura artiştilor de valoare cure aii trecut prin teatrul naţional, nu crez ca s'ar găsi unul — vorbesc din cel din genera-ţiuhea trecută —- care să nu fi luat de la C. Caragialîi nu mimat 1 acţiuni de dedamuţiune, dar şi învăţăminte de iubirea artei şi de abnegaţiune, căci vechiul artist îşi pierdu toata averea, punîndu'şi amanet chiar cerceii soţiei sale, vânzând tot ce poseda spre a nu lăsu să piară teatrul românesc. Ar trebui st! dispui de un spaţii! mal lărg de cât acel ce'tnî poate da Coloanele unul ziar, ca să amănunţesc numeroasele zilnice lupte ale tul C. Gnragiaîli, atât Iu Bucureşti cât şi în Moldova, spre a desvolta gustul publicului pentru teatrul românesc; ac trebui să mă opresc pururea Io verie-j. rea mea, spre a da locul linei nncr-l dote menita a arăta plna la ce grad j acest om şi’a iumtânrta şi câte sacri- ( licit a făcut pentru iftnsa. Prodficnnile sale literare, pe ne-A drept lăsat»*-la o; parte de direcţiunea actin^ffwW lucrfîtTmrftinlt merii!pff ' ne de haz şi spirit de observaţiune. O «erată la mahala.—Andreaţu! mamei !—P/ăpumăreasa.—Ditoi eoţearh— +‘wfi*rte — Dani loji şt tnt stat.—învierea vioriilor.—Cocoana Chiriţa la exposiţia din Pari*, afl înveselit mult timp publicul teatrului românesc de odinioară. C. CorogialH a mal lăsat şi manuscrisul unui volum de poesii de peste o sută pagi ne. care nu vor vedea lumina de cât atunci când se va găsi un editor, spre a se însărcina cu tipărirea lor. GAtc-va rânduri scrise de densul cu ocashmoa intrftrel sale In teatrul naţio-n d, pot convinge mai repede de cât spusele mele, cât de mult artistul îşi iubea arta, şi cât de plăcut ti era stilul. I las locul uh moment: Kala ce zice: *...Peite două luni am debutat pe scena româneasca (1835). «Ani fost nşa de norocit că nmishutit, în cât m’ail publicat prin gazele. Ri doamna mea. ce estfe întâia atingere de slava, ce este întâiul aplaus, nu, nu se poate desert ;--efl mS visam acum mal presus de cât toţt oamenii din lume ! de toate biruinţele lui Napoleon, n’aşt fi schimbat acet petec de hârtie; pe coroana lut Cezare, n'aşi fi dat un aplaus, păstrăm «cea gazetă înfăşurată într’o mie de hârtii ! o păstrăm în sîn ca un odor, ca o diplomă, cn un ce sfinţit !...*> Ce a făcut Ministerul Cultelor, ce a făcut Direcţiunea Teatrelor pentru C. Cnragiali ? Nimic, absolut nimic! Văduva marelui artist, împovărată de o grea familie. trăeşte în cea mal mare miserie şi o rocotnandaţiune persouală a Regelui care insista pentru a se vota o pensiune văduvei lui Carşgialli, zace, încă de la 1882 in dosarele ministrului. Iar Direcţiunea Teatrelor acorda zilnic ajutoare unpr actriţe (?) caro n'au drept merit artistic, de cât rămăşiţele răposatei lor frumuseţi. Să fim însă drepţi; Direcţiunea a es-pus în foaierul teatrului portretul lui C. Ca răgi al li. Nu’i lipseşte de cât următoarea sceptică înscripţiune: <• Morţii cu morţii si rit ca vii, semnată: Patria recunoscătoare!». n. n. n. INFORMATIUNI Suntem informaţi din Bacău că d. general Lecaa plecat do Ia Bacău la Dealul Mare, de unde Se va întoarce Marţi dimineaţă. D sa a convocat pentru acea zi la orele 2 pe a-legâtorii soi, pentru a lo comunica demisiunea sa şi depune în mâinele lor, mandatul seu de deputat. * D. Stolojan, ministrul de comer-ciii a lucrat azi cu M. S. Hogele. * Eri seară s'u introdus lumina e-leclrică la stabilimentul de băi cel nou al Eforiei Spitalelor, de pe Bulevard. Se trimesese, invitaţiunl la multe persoane pentru a asislu la experi- enţo. A venit şi M. S. Hogele însoţit de ndgiotanlul Hvgul. n nGu ocnsianea distribuirei banilor la cultivatorii de tutun din comuna Ghimpaţi jud. Ylasca. s'au comis mai multe abuzuri, jtrefcendu-se în acte. suine mai mari de cât cele distribuite *D-uu Substitut al Trib. Vlaşea, mergând la faţa locului a constatat faptul pe care l’a şi mărturisit agentul de cultură Bîmni-ceanu. alegând Insă că ar fi făcut acesta, dupe îndemnul agentului Regiei D. Alimânescu. care a şi con-tra-semnnt actele falsificate. Se pun mari stăruinţe pentru ca d. Alimânescu, care votează cu guvernul, stinsă cu faţa curată din acest ghe-şeft patriotic. # Societatea La zii’ f* dăruit şi iu anul acesta, luune şi încălţăminte în valoare de 1000 lei, elevilor din şcoala primară si normală de la Sf. Eea-terina. Comitetul Societăţii pentru Învăţătura Poporului Român, precum şi tinerimea fragedă din şcoalele sale, exprimă vii mulţumiri şi profundă recunoştinţă donatorilor acestei generoase ofrande. * La 15 Fevrunrîe, la Teatrul Naţional va avea loc balul comercianţilor, a cărui venit va fi In folosul institutului de bine facere Providenţa. Pentru organizarea balului s’au constituit doue comitete de doamne. M. S. Regele a promis a onora balul cu presenţa sa. n ln numărul do ieri am semnalat abaterile do la legea instrucţiune!, ce s’au comis de către comisiunea examinâtoare la concursul ţinut mai zile trecute, pentru catedra de geografie do la şcoala centrală do fete. Relativ la acest concurs, suntem în posiţiune de a mai da următoarele amănunte: t. Colţul teselor (cele doue prime)' nu s'u îndoit pentru a ascunde semnătura concurentelor,după cum cere legea şi uici plicurile în cari s’au vjrit acele ţese nu s’au sigilat; 2. Tesa a treia, de şi a fost pecetluită în plic, plicul acesta s’a deschis, fără cu concurentele se fie faţă; 3. Biletele au fost numai 10 în urnă, când, trebuia se iio 30, dupe prescripţiunele legei; i. Pe un bilet erou scrise trei cesiunii, iar nu numai unu precum cere logeu; 5. Resultatul concursului nu s’a proclamat imediat, ci de abia a treia zi. K Mâine, la ora 8 şi jum. seara, d. Gr. Ventura va vorbi, in Sala Ateneului, despre tragedia d-lui colonel Bengescu : Pygmalion. * D. Cernâtcscu răspunde «Naţiunei» în «România liberă» de azi. întreitele citim şi următoarea glumă: baci aşi fi avut «înverşunarea» de a m6 alege senator, efl pornind din Craiova îndată după alegere, când nici unul din capdidalLnu întruni^ ma^uiilalea volu-Hlor exptese, m'aşt fi IntorSdupă câte-va ‘zilă-spre a'ml menţine candidatura la ziua de batotnuifl, cu atât-Ştnal mult, cu cât mulţi dijitre alegatorii autorizai,! cart votaseră mat înainte pentru d-nii Cate(ianu «i Cliiutlrscu tml ofereaţi sprijinul d-lor pentru ziua de halotagiu, când se putu u-legiî generalul Maralainhic. X fu Xotievfle lU'f'ite enre a Sosit azi In Bucureşti este un articol a-sujira (.-onvcnţiuncl comerciale Intre Franţa şi România iscălit Juliette Adam. ln numărul viitor vom da câteva extracte din această lucrare. X Se ştie. zice România lifte ri de azi câ presidentul Filitis a fost nevoit să demisioneze, ministrul Justiţiei nevoind să-l reînoiascâ congediul necesitat de starea sănătăţii. Iu caşul in care ministerul şi-ar propune lichi-daţiunen pensiunei mult stimatului şi regretatului magistrat, se va propune din iniţiativa parlamentară un proiect de pensiune viageră. El va fi binevenit. n Comisibnca însărcinată cu modificările de introdus în regulamentul cantori, a luat măsurile necesare pentru a Impedica pe viitor discu-ţiunile se poate lie Închise atât do lesne ca azi. n Toate pregătirile sunt sfârşito pentru repreacntuţiu ce să va da la Teatrul Naţional, in favoarea Ateneului. Aproape tonte locurile slut do acum reţinute Tablourile vii sunt foarte reuşite. Mai multe dame din societate nu făgăduit să vânzn programe în folosui Ateneului. n Traducem din le Peuple roumain următoarea informaţie ce ştim că provine dlntr'o sorginte cât se poate de sigura : Parc câ cuvintele Generalului l^ca, craii tn adevâr strigatul unei conştiinţe oneste şi tngrijutc. Ni so asigura c,a în întrunirile tiiiule Iu Senat, Preşedintele Cumcril a zis pentru a justifica retuşul s&ft d a primi puterea, ca erea de datoria primului ministru d’a lua pe scama sa impopularitatea nouilor imposite cc incuria şi risipele sale,aii făcut neapărat, dar ca oduta aceasta datorie împlinita, ar face bine st* se retragă. Aceste cuvinte ud produs asprele recriminări ale d-lul Statescu la adresa generalului, caro ti r tspunse foarte limpede. Ort cum ar tt, este hotarlt a nu mat reveni asupra hotârtrel sale, de câl daca tl aii va da o reparaţie strălucită, Începi ud priuisgouireudiii Cabinet a d-lul Statescu. ----«iU---- CRONICA T_Jn discurs vizir*inl. A rămas pe jos d. Fleva 1 In discuţia generală a convenţiunel Încheiata cu Banca Naţională, d. Fleva, Primarul Capitalei, n rostit un discurs pe care generaţiile viitoare îl vor admira ca model de elocinţă, erudiţiune şi patriotism. Gelozia, Insă, e tot gc-losie! Aşa e făcut omul. Şi flind-că d. Brâtianu e om, s’a simţit Înţepat de laurii d-lut Fleva şi a vrut să’l întreacă. Ce e dreptul, că, în felul seu fa întrecut. Acuma, nu e vorbă, d. Fleva nu poale fi supărat de aceasta, fiind-că d. Bră-tianu e stăptnul său, dar or şi cum tn fundul inimel salo, trebuie să fie la rîndul său gelos de mostra oratorică a marelui bărbat de Stat. Acuma ascultaţi : D. Ion (’. Brâtianu. «Domnilor. A-laltă ieri am fost atacat de către d. Carp de sus şi până jos şi ieri când am declarat câ void demisiona, am anunţat căi void răspunde ca simplu senator; dc oare-co Insa ain rămas la postul moft, ti voîu răspunde ca un ministru simplu._________________________________ Partidă Tîbănds, domnitor, n“luptat de la 18 pentru popor şi atuncea boierii emil mulţi In contra noastră, dar am iibutît. tml aduc aminte că un mare bărbat dc Stat spunea o dată că nu mă iubeşte, flind-că prea sunt democrat şi eU ’l-am răspuns ca In România nu e-xistă o aristocraţie şi ca efl nu o pot crea; cum vine dar d. Carp şi ne acuză câ am ruinat tînaneiele ţârei? (Aplause zgomotoase). (Bătînd tare cu pumnul ln masa). Am scăzut impozitul fonciar la 5 0/0 pentru proprietarii cari ’şl cultivă singuri moşiilo, apoi aceasta nu e o mare uşurare ?{(Aplause)., i Im! aduc aminte că după resbel a trecut prin Bucureşti Safret-paşa, şi ’ml-a spus că am câştigat mult prin ultimul resbel, d. Carp însă m’a atacat în lot-d’aunâ pentru că am trecut Dunărea şi chiar ieri mă ucuzu câ am făcut Banca Naţională şi am dotifi'o cu nişte Statute rele. Kt, d-le Carp, etalonul de aur poale să mearga tu alte ţâri dar nu la noi unde partidul liberal a luptat cu multe sacrificii pentru a Înfiinţa creditele a-gricole care vor asigura viitorul ţârei. I (Aplause Îndelung repetate). (D-lul Brâtianu îi ese, pe la brâfl, cămaşa din pantaloni). Apoi mandatele se scontafl cu 30 0/0 când afl căzut conservatori! de lu putere şi acuma nu se mal scontează de loc; Apoi chiar la Paris se tnttmplâ, câte o dată ca să se ivească agiul şi tn tonte ţările ţivilizate bugetele afl deficite. Ce nu ctim-va voiţi s6 stăm tot în starea de barbarie dinainte de 48 ? Apoi p irtida liberală a făcut resbelul fără nici un împrumut, de şi ercaft mulţi care spuneai! câ ne tretiue bani şi furnisori; aţi văzut însă câ ordinea a fost ţinuta In ţara numai |de cetăţeni şi nici o libertate n'a fost atinsă. Pentru ce vă ridicaţi dar In contra convenţiei şi o criticaţi? (Aplause zgomotoase, cftlduroase şi de mat multe ori repetate.) La 48 ieream numai câţl-va tineri care ne-am sculat In contra starei de lucruri de atunci şi poporul zăcea tn mizerie. Unde eraţi atunci, d-le Paladi? I (Aplause. Foci: Aşa, unde ! Foc/. Nu erou născut! Etînâr! f). Brâtianu. Apoi daca nu erea născut pentru ce susţine ca statul român să retragă din circuluţio biletele ipotecare ? (Bravo! Bravo l) Răposatul împărat al Rusiei Alecsun-dru al Il-lea.earo mă iubea foarte mult, 'ml a spus tntr’o zi câ Româuja are o constituţie prea liberala. Aceasta este opera purtidel liberale care a întemeiat creditul statului român şi biletele Bancel sunt primite în străinătate fără nici o dificultate. Am mal făcut şi legea pentru împroprietărirea însurăţeilor şi pentru neîn-streinarea pământurilor foştilor clăcaşl. Dacâ d. Curp spune că flnanciele statului merg râfl. apoi d sa îşi aduce a-minte de nişte timpuri cnrl nu vor mal FOIŢA ZIARULUI «EPOCA» LA VATRA RECE I Oblonitu-mi-a fereasta Gerul, cu-a lui flori de ghiaţă, Şi ln toata casa asta Eu sunt sţjjgura viaţă. Dac'ar. fi un foc în sobă. Mi -ar părea că suntem doi, Aş mai slu cu el de vorbă, Mal uitând cele nevoi. Ne-am pricepe ’u de noi plânsul, Efl—cenuşă, el—scântei, Câte nu mi-ar spune dânsul Din poveştile cu sutei!.... Anevoc vremea trece, Mi-ar prii, pe-o aşa iarnă, Vie mierla 'n abătuţii Când urâtul greii te-apasă.— 0 'mpetritâ amorţire Codri, do pustiii sâ’i scape, — Ce hursuză'i vatra rece!... îndelung sa mi s aştearna Frânge’ţl ghiaţa'n sloi, şi du-ţi-i, Par c'aş sta c'un mort ln casa. xx Peste cuget şi simţire,— Câ 'mi înăduşi cele ape. Se aude’n horn nebunul Să adorm,—capul sa’mi scutur Gârlă, scoate’ţi unda’n faţă Viscol, aprig vfjiind, De povara cugetării... Râudunica să ’ţi-o radă; Şi din strâşinî, câte unul, Cât aş da sa văd un flutur Până când atâta viaţă Ţurţurii cum cad plesnind. Tăind para luminării!... Namolitasub zăpadă? Suna'n crengile lovite Ah mai vin'o dată, soare, Până când plecaţi robiei Uscat sgomot, ca de oase, Peste albele grămezi! Ne mat potolitei ierne?... Şi vlrtejuri, repezite, Iârbă, flori,—nerăbdătoare Vara, suflet dă câmpiei Bat în uşă, mânioase. Stafl mijite sub zăpezi. Şi cu iarba mi o aşterne. Se aratâ’n neguri, luna, Firea moartă o Învie, Să tresalte'n răvârsarea Albe stelele sclipind, Şi din crivăţul turbat Razelor ferbinţl din soare.... Şi, de ger, s'aud întruna, Fă'mlzefir! — Iearnă pustie, Ah ce dulce’I desmerdarea In pod, corzile trosnind.... Pleacă,—că m'am săturat.... Dintre-un gândâcel ş'o floare! A. V. www.dacoromanica.ro EPOCA 9 FERBUARIE 3 reveni. căci oii tiu vreau c.i si1 cumpănim mir din streină laie. (Aplause a- probărt). Rar s(! revin tu convenţie, şi vă rog se mă ertaţl de această lunga digresiune ce am fost silit de către d. Carp ca să fac. Domnilor, partida conservatoare a căzut de la putere pentru că finanţele statului eraQ cu totul ruinate. Not am Înjumătăţit licenţele şi am luat asupra statului monopolul tutunurilor care ne dă un venit Îndoit şi Întreit ca mai nainte. Ce, onorabile, d-le Carp, nu cum-va voeşll ca se uducl socielatea Romănă la timpurile vechi, să stabileşti curente străine şi să Introduci ideile d-tale e-conornice şi financiare ? Apofideia monometalismulul şi a bi-metalismuluf se discută de secole tn so-ţietăţile ţivilisateşi ent eresul cel mare este că să se ştie dacă Băncile şi nlstitutele de credit pot fi folositoare pentru state. (Aplause sgomotoase.) La noi, unde capitalurile particulare lipsesc aă venit unii şi aO zis că statul trebue să ia totul asupra sa, şi sunt tn străinătate Învăţaţi mari, economişti Însemnaţi care susţin ideia contrarie. Apoi v'aţi dat d-voastră seamă de lucrurile astea, pentru ca să veniţi să no împingeţi a reveni la corpornţiunile de lucrători şi la reformarea statutelor Băncel Naţionale? (Aplause sgomote.) In Franţa,domnilor, când s’a înfiinţat Banca In timpul Iul Napoleon cel Mare, a venit statul şi a dat Bancei mal multe sute. de milioane pentru a’l asigura creditul şi la noi, statul vine şi garantează acţiunile Băncel precum şi toate enstitutele de credit (cămaşa Va eşit de tot.) In Anglia, când s'ad Înfiinţat primele Răne! statul iarăşi a venit şi a pus capitaluri Însemnate şi de aceia Scoţia, o ţHră compusa numai din stânei,este us-tâ-zl ţara cea mal bogalâ din lume. Citiţi Istoria lumel şi veţi vedea. A venit onor abilul d-nu Carp şi a mal zis că suntem ameninţaţi do un inare deficit anul acesta ; dar aţi uitat onorabile d. Carp, că creditul statului român este aslă-zl foarte puternic şi ca Europa are cea mai mare Încredere In noi? Apoi Întrebaţi pe străinii, cariaţi venit lq ţara Înainte de 1850, şi aă să vă spuie că lucrurile s'aO schimbat aşa de mult In cât nu mat cunosc ţara de ce era o dată. Vedeţi dar că şi străinii recunosc aceea ce d-voastă negaţi neîncetat. (A-plause entusiaste). Când nm trecut Dunărea am auzit chiar dintre militarii noştrit superiori, pe unii cari n'aveaO Încredere In bravura soldaţilor noştri şi faptele aii venit să dezniinţă prevederile lor. Aplause nesflrşite). Soldatul Român a dovedit la Gri viţa şi la Plevfta că merita Încrederea lumel, dar numai onorabilul d-1 Carp nu vo-eşte să recunoască aceasta şi declară că nu va vota couvenţiuneu pe care Statul româna In cheiat’o cu Banca. Apoi c*Q mă uit la mine şi vă<* cililor! noştri din Capitala, «l*n nu primi de In chioşcuri dupe opt ore seara, de cat ediţia li a ziarului nostru. ULTIMA ORA Alena, 20 Februarie. — Escadra ruseasca a sosit în apele Greciei. Yiena, 20 Februarie.—Prinţul Mun-tenegrului a primit după ameuză visita contelui Kalnoky şi a prinţului Loba-noiT, cu cari s'a Întreţinut mai mult timp. Berlin, 20 Februarie. — Reichstagul a trimes lu o comisiune, proiectul ce tinde a prelungi pe cinci ani legea contra socialiştilor. Bl'UTH HYWCIAK Bucureşti, 8 20 Februariu 1S86. Ieri şi azi telegraful ne o transmis două şlin de o importanţă escepţională pentru interesele comerţului, In general.—Banca Engliterii a scăzul scom-plul la 2 la sula şi puterile par decisiv hotărâte să lmpedice ori-co nod şi eventual conllct lu Orient. — Toţi aO trebuinţa de pace. Grizu e aproape generala şi echilibrul financiar are nevoie de linişcc şi muncă pucinicâ spre a se restabili.—Scăderea contului la Londra a fost salutată cu urcare de toată bursele. Viena mal cu seamă nu s'a gândit mult pentru ca să faca creditele să câştige 2 fiorini. La noi 1nsâ îndreptarea nu vine aşea repede. Agiul se menţine Ia 10.15. Va-loarile câştigă puţin In tendinţa şi curs. Ast-fel Daciele fac ultimo 205 i/2. Con-strucţiunile i98, Naţionalele 217.—Tendinţa e mal bună. TEATRE CONCERTE PETRECERI Teatru Dacia. — Sc va juca : I.unl 10, Marţi 11, Juol 13 Vineri 14 Marţi 18 şi Vineri 21 Fevruarie 188(1, Aa/.at, revistă umoristică In 4 acte de d-nil I. Ncgruzzi şi D. II. Rosetti.— Actul I, Moartea şi testamen, tul anului 1885.—Loleria Ateneului.—Doctorul Maltei şi medicamentele electro-o-meopaticc.—Naşterea anului 1886.—întrunirile.— Depeşele Agenţiei Havas.—Pacini-cil cetăţeni.—Israeliţl cxpulsaţl.—Actul II, Partidele politice.— Folografiiilc la poliţie. —Instrucţiunea publică. — Studenţii de la medicină.—Fetele de la pensionate.—Monopolul circiumelor.—Camera deputaţilor şi reparaţiile el.—Actul III, Teatrul Naţional —Parodia operei, dramei, operetei.— Rahatul şi şcolarii.— Cofetăria Capşa şi cofetăria Broft.—Sculele d-nel Palii.—Capel-maestril rivali.—Paşol şi Nazal!.—Baletul porcilor şi vilelor cornute.—Actul IV, Trenul de plăcere pentru Sinaia. — Statua Iul l.azâr.—Gazetele.—Fecioară de la Orleans. —Cupola germană şi cupola francesă. —Felele de la cafe chantaol. lleceusmnântub -Mersul trenurilor.- Heehelul sârbo-bul-gar.—Hois! Cea! Suin llossel Baluri mascale, Marţea. Joea şi Duminica. BIBLIOGRAFIA La librăria Socek şi C-nie se află de vânzare: ( urs «Ic csplonlnrcit poştelor sl telegrafelor de Thoma Basitescu.—Preţul 10 lei. A eşit de sub tipar şi s’atla de vânzare la hnrăria Sorec in Bucureşti: \! treilea supliment Iu codicele romane, cuprinzând toate legile, decretele şi regulamentele de la Ianuarie 1882 până la Ianuarie 1880, ediţiunea II. Boereseu continuată de : l'. Iloe rescu şi < \ Inhutzi. In acest al treilea supliment, ca urmare a colecţii Boereseu, s’a observat acelaşi formal, acelaşi sistem, aceuşi clasificare a materiilor, aceleaşi aunoluţiunl şi Irimeterf. Două inovaţiuni importante s’a Introdus tusa: Pentru fie-care lege s'a făcut trimiteri la Monitorul oficial unde să găsesc desbuterilc corpuri tor legiuitoare ţinute cu ocasiuneu votarei lle-căreilegi, şi la sftrşitul volumului s'a adăogiţi o tabelă alfabetică generală de toate legile, decretele şi regulamentele promulgatede la anul 18A9 până la 18 s 6. Ast-fel că consultarea legilor devine mult mal tnlesnitoare ne mal având cine-va pentru a găsi o lege să caute de cât intr'o singură tabelă. A apărut şi se află de vânzare la principalele librării din ţară, precum şi la librăria editoare Haimana, in Bucureşti: Obrron sau cornut minunat, busin cu gra vurf line tn culori, format In 4o, cartona) frumos, lei 1,50 bani Printut sparge aluat «i rujele sattrecilor-liasm cu 0 gravuri fino tu culori, format iu ţo, cartonat frumos, lei 1,50 bani. Gutiver in turn piticilor, basm cu 0 gravuri line In cnlorl, formal In 4o, cartonat frumos, lei 1,50 bani. Guliecr in tara uriaşilor, basm Cil 6 gravuri fine tn culori, formal In 4o, cartonat frumos, lei 1,50 bani. Flautul magic, basm cu 0 gravuri fine tn culori, formal tn 4o, cartonul frumos, lei 1,50 bani. BERARI A UNIREA Sucursala Oppler Iu fata. gradinei Episcopii BERE SPECIALA escclentă proaspătă şi rece. Salon elegant, serviciul prompt. N. CAR \PATI FI RNISO BL L CURŢII MAGASIN DE BIJUTERIE 12. CALEA VICTORIEI, 12. AVIS IMPORTANT I)e închiriat de la Sf. Gheorghe 1880 mai multe prăvălii Calea Victori Nr. 82. Hotelul SUSAIU în Predeal 20 odăi. De vânzare un frumos loc In Alica Eldorado str. Poştei Vechi. Lemne de foc şi construcţie In gara Buşteni. A se adresa la d-nul Inginer Rotea strada Pilur-Moşu Nr. 5. D. G. MOCIANU COLŢII OTELULUI REGAL BR1NZETURI, VINURI si DELICATESE P. S^ILT I A N ti' 1P- VICTORII -12 ÎNCĂLŢĂMINTE de BARBATI PETRACHE ION Vis-a-vis decalatul Flecjal STRIDII PROASPETE, FRUCTE şi COLONIALE - BUCUHESCI — 6, STRADA VESTEI, 6. Secţia medicala 1, Hydrotherapia—2. Electrizare—3. Or-thopedio—4. Gimnastică medicala—6. Inhalaţi—6. Masajifl sistematic—7. Serviciul la domicilia— 8. Consultaţii medicale. Secţia higienica 1 Bae abur.................3 — 1 Bae ii , 5-f, Scris. Tune. rural» . 82 1 i S-L imjn-uradio 1 remtinal 73 1 i o’dis- nmis ..iei k> dol>.) 212 liuiT.nuutul cu uremie . . . 32 jVrtftiW niiTccl natlo^i . Acţiuni *lVu*î?»*Rf«ninla » mo e<>-2 Naţionali - Credit mobiliar . . . ■ Construciiunl. . . . i'.‘7 '•* Fabrica deliărtip ..... A it contra aur ..... 14 1 i Hd-se de Raneă coulraaur. . 10 i i Hprin auglriacl 2.01 ClUSliL DlV VIF.XA Napn/lc-onul ....... Dueatol Lis» otomane Rubla liirtie 10.023 MW 17 50 123 7T> (Tnsancv ufiii.ix ROiiUl Amort. î>r» fo ()b|o:ulieiiH. ...... un*. f)ui:g!itiunl nofU 6% C. F. II. >1 ^1 M ' MMM ini. 45 Rubla hărţii- ....... 200. 41 1 Ct.ltsix DE I'AItlS Hanii Română ..... Losgotoruana. , . , . . . Schimb Pans 3 luni - la vedere Lqu Ira 3 luni ...... ţ fa voiion- . . . IVriih 3 luni Viena Ia vedoţe . . , . . . X X w-tr*- X v;- X V % X X XXX XXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXj « OBLlCif ATEA i....Silii l’IUCTIIL DE Limbile francese si englese Preturi moderate ZIARULUI ţ * EPOCA i i, £ truda Episcopiei, No. 3. X X X X %#! c\ ANUNCIURI SI RECLAME anunciuri pe pagina a IV, linia 30 bani, anunciuri si reclame X pe pagina III 2 lei linia. ^ xxxxxxxxxxxxf.kxxxxxxxxxxxxxxx>xxxxxxxxxxxxx INSTITUL !\ IKTE0H0L0G1C BUC U R EŞTI Iîulrtimul aDuoaferk de la I!) Februarie 1886 KT VT (TI NI Bnrrfm; TempT Veni. Starea Ui'.furosci * Î0.5 -3.4 K- 5 a coji. T. Severin 770.0 -3.1 — Fuîiin Hdota Slatina 770-4 —3.0 NNE za (iada Giurg u 170.0 —4.1 NE 5 acop, •lemsiatHa 7ÎH.7 —M NE acop. Stilina 771.1» —4.1 NF 4 vărs. Ualiuitz, 7 îi.7 -*l-6 ENE t) M Bra/la. 1 i . *71 .y -0.C NE 4 T * Roman 770.1 —O.s NE 2 M Ui aiova iic|o î 18 ic 7«\5.7 —S.l E 6 za |iad a ţirrf/jf-aJ tip/iRit, Uni, Sl. Uapitcs. STlrea-il^-it 1t» (TOnstîfnfninh, ta'sblihrifinc. «osii iu: vwzuu: MOŞIA RIEA NOUA din judeţul To-leorftinn, plusa Teleorman, comuna Uîea. Moşia are 200 slj. masa saQ aproape ioo pogoane. Este de arendai a 200 galbeni şi se întinde pnnâ în bătătura celei de a 11-a staţie a căi ferate Costoşti-Turnu-Mngun-1*-. Doritorii se pot adresa la D. Gr. G. Peucescu, str. Clemenţei No. 2, undo vor vedea planul şi vor lua ori-ce alte lămuriri. PROPRIETATEA j i.lt'ţul Teleo’unan- SILISEASCA din -Gară la 5 minute depărtare.—A se adresa la d-na Elisa Clironidi, strada Intrarea Ito-setti Nr, o. MOŞII DE \ li E \ D A T Chiar do acum moşia Podu Gros din districtul Mehedinţi, avănd făcute semănaturile de toamnă. Doritorii se pot adresa in Bucureşti, strada Brezoianu No. 51 In toate zilele piuă la umiazi. Se a rentează o moşie do 3,000 pogoane în judeţul ilfov. i Doritorii se £0 adreseze la redacţia /jarului .'Epoca». i . . LUCIRII ItnEMlRE Leul din strada Dionisie No. 20 ş! strada Crinului No. 5. Acest loc are faţa pro stradă Dionisie 37 metri, pro strada Crinului 40 metri şi adăn-cnne de 14 metri. Se vinde In total sau tn loturi, de câte o a patra parte. Doritori se pot adresa la proprietarul lui, D. Gr. G. Peucescu, str. Clemenţi No. 2. CASE RE !\(!!lllil\T I)e la Sfânt u Ghcorgke,Ocasft uşezatâpe strada Dorobanţilor No. 40; — 20 odăi cu carte şi grădină. —A se adresa la proprietatea care locueste tutrânsa. Tauri de rasă şi var! ii » t.ifj.it!Ui de hi/de, a se adresă la d. E. Reimer, administrator In proprietatea Păşeam din judeţul llfov.—Toţ In aceasta moşia sunt de vânzare berbeci si ol de rasă merinos. i\ nisrixs sTiniEM al cl. VII lyceală, doreşte a medita ună s’aă doui elevi în schimbul umjl pensiuni: saO a locuinţei şi mâncare. A se adresa la administraţia acestui ziar. Cu începere de Luni, 3/15 Februarie se vor deschide, pe. . Bulevardul Elisa-beta stabilimentul de bai ale Erorlel spilalelori, cursuri de limbile enelesă şi francesâ sub direcţiunea d-lui Henri/ Lollint. profesor la «Liceul sf. Gheor-ghe» şi In Institutul nod de d-nişoare. Aceste cursuri vor avea loc sâra, de două ori pe săptămână ; —ele vor dura 0 oră şi jumătate, de la 7 1/2 la 9 ; —şi nu vor costa de cât zece lei pe luna, platibili cu auticipaţiune. Fie-care curs nu va fi făcut în fala unul numCr de elevi mai mare de cat zece — Orele şi preţurile sus indicate au fost fixate pentru «n Înlesni tinerilor puţin avuţi şt impiegaţilor de comerciu studiul limbilor celor mal răspândite tn lume. Salon de conversaţie si de citire Deschis toate Duminicile de la 9 ore dimineaţa la 12, şi pus gratis la dis-posiţia elevilor. înscrierile se pot face în toate zilele, dela 2 la 3 ore, p. m., şi de la 8 -9 ore stfra, «Bulevardul Elisabeta (stabilimentul de băl), la catul al treilea, scara la stânga. doreşte a preda lec-ţiunl pentru Clasele schimbul unei modeste INSCIINTARE Celebra gimnastică română Matilda Petrescu, întorcându-se din streinătalc după o lipsă de 0 ani, In care timp ’şf a perfecţionat studiile, doreşco a da lecţiunl de gimnastica în familii şi în Institute de domnişoare. A se adresa la Clubu-Gimnastic str. Biserica Eni No. i. IA STIMAT Primare1, tn plaţi. »q -iVe b ham w "tnJ.i! A se adresa la administraţia ziarului. A/îliii|'\iî din causa arendărilpro-Uli.iMLi.lli prietăţii, se vând, O lo-comobila 10 cal putere şi o maşină do treierat din fabrica Rainson sistemul cel mai perfecţionat ambele în perfecta stare. Doritori lepotvedeâ la proprietatea Păşeam judeţul Ilfov, adresînduse la d. E. Reimer administratorul. (1 Absolvenţă a cursului secondar şi având «Diploma do maturitate», să oferăa da lecţiunl, tn vre-o familie pentru cursul primar saft secorular. In speoiul pentru limba francesă, matematici şi ştiinţele lisieo-nulurale. A să adresa la redacţiunl. Se canin o camera niobilnfa cii serviciu sl pensiune intr’o familie, în centrul ocasiului. A sc adresa ofertele Ia redacţia ziarului Iu adresa (.. C. INSTITITIL MEDICAL — BCCUBKSCl — 8, STRADA VESTEI, 6. Secţia medicala t, Hvdrotherapia—2. Electrizare—3. Or-thopedie— 4. Gimnastică medicală—B. Inhalaţi— 6- Masajid sistematic—7. Serviciul la domicilia— 8. Consultaţii medicale.- Secţia higienica I Dac abur.................3 — 1 Bac de putină cu şi fără duşe . 2.50 medicamente .............L— t duşo rece sistematica . . . 1.50 BAI DE ABUR Sl DE PUTINA Notă I Băile do abur sunt deschise tn toate zilele do la 7 oro dimineaţa pînă la 7 oro seara. — 2. Pentru dame însă băile do abur, d-dată pe săptămână Vinerea de la 7 ore dimineaţa plnâ la 2 post-meridiane. Preţurile la secţia medicală conform prospectului. Direcţiunea. A L Ş i -ro ,. a/i-it OUVRAGE ENTI^RHMENT TERMINĂ ESSAI COMPARE SUR Ij DE LA ROUMANIE DEPUIS LES TEIKPS LES PLUS RECULfS JUSQU'A NOS JOURS P A H rjicmAB KLasiAfflssa© UN VOLUME D’ENVIRON 500 PAGES, EDIT10N DE LUXE PAMEIl Vii UN, CAItACTERKS KLZEVIRS. PRIX 20 FRANCS-TIRAGE LIMITE (Di pcut souscrire â pai tir da 1 IR janrier dans Ies bureatu du « Pen/de Fknmuaiti » et c/iez tous Ies libraires. de Bucarest PEXŞIONWT DE DEH0I8ELLK8 Strada Sf. Voevodi La Direcţi o n a l’honneur d'informer Ies parents uu’elle a pris pour I'anneescolaire 1885-80, des dispositionsd'apres lesquelles Ies exameas auront lieu desormais dans Ies 6coles publîques. Uien ne sera ndgligd pour assurer Ies progrăs et le bieu-elre dos ălăves qu'on voudra bien lui confier. La rentrăe aeu lieu lo lor scplemhrc 1885. A L E G U A. B AVOCAT 66 Strada Uionifie consultaţii do la 8—12 dimineaţa. Deschizând, cu înalta autorisaţiunc i a Guvernului. ŞCOALA de musioa vocala, si instrumentala 23, Strada CaăctJ; 23 i aduc respcclOB la cuuoştinţa publicului că această şcoală, fiind prevăzută cu tot personalul trebuincios, pot primi înscrieri tu toatd zilele de lucru. De la 9-11 ore dliu. sl do la 3-8 ore seara Sprijinul ce am avut din partea mal inuilor familii cari aă bine-voit a'ml încredinţa pe fii lor în decursul acestui an, mă fac a spera că nu ’mi-vu lipsi nici In viitor şi că esemplul acestor va găsi cu atât mal mult imitatori, cu cât acăslâ şcoală e singură, In LoatA ţara, aprobală şi uulorisutâ «le guvern, unde j se poate învăţa musica vocală şi orl-ce instrument numai pentru modica sumă de 15 lei pe luna primind tn schimb 12 lecţiunl în orl-ce ore vor dori arhatorii. Director, An. kucisei. xxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxx*** n n n n n n 1 x X X X X X X X X X X X X X X X X X X X REIilMIL DE L1Y1 CONTRA RAGELEI SI HEIMATISMI LII Sistemul prof. Dr. JAEGER Ilecimoscut pretutindeni ca cel nw'i escelinte CORONAT DE JURIUL MEDICAL DIN LONDRA CU ,,MEDALIA DE AUR” A V I S Sub-semnatii, având numai noi singuri dreptul de a fabrica vestmintele de lâna ce se poarta pe dedesupt, vestminte zise Normale, precum si cuverturile paturie in lâna curata de Cămilă Cari păzesc *le răceli sl reumatisme Declaram că am Încredinţat In România unicul dapoşit al produselo noastre Casei AUX QUATRE SA I SONS 12, Calea Victoriei 72, (in faţa Palatului Regal). Declaram ca nu recunoascem ca VERITABILE de cât flanelele ce se găsesc în aceasta casa. Comande din provincie se fac direct. Preţuri curente ţi broşuri se trimit gratis ţi franco după cerere W. BERGER’S SOHNE (Stuttgart) X n x n n n x X X X n x x X X X X n n n x x X X X X X xxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxx OUVRAGE RECOMAMNDE J. COSTACHI EPUREANO LE MOUYEMKNT ET LA sitbtion froMimmis EN ROUMANIE EXTRAIT DE LA REVUE FRANQAISE DE L ETRAN»llîlt IOT l>RS COLONIKS Mâl. JUIN, JUILLET 1885 Vlent de paraitre cbez l’editeur i.OISL fils ii Ituoîipj'st. Eu cente dans loutwieş librau ies de lacapUale ritIV 1 franc 50. LA SUISSE ROMANDE REVUE LITTERAIRE ET ART1ST1QUE PiilAISSANT LK lcr ET LE 15 DE CHAQUE MOIS Rbnumh, ‘NmuSelLeF, cfontet el FnntaisiCs, Critique Utlcraire, artislu/iie et philoso-ţifiigue, Voyagcs, Comedies, Vai'Utcs, His-toirg, Poâsics, Tlcoue des LitUraturcs etran-yeres ct Rente des Bcaux-Arls, Chroniqu.se memUelles de Suissc ct de Paris, Bibliografi hie. PltJV ttMBOXXIlUEXT Suisse : un an, IO fr. Etranger (uniou poştale,: 12 fr. XXXXXXKKKXXKX^XJOC-'KKXXKXKKKXX = POMI RODITORI ALTOITI 1 DE DIFERITE SPECII f Din cele mai renumite calitati si diferite eta^ti, ..se afla dp venzare la y BERARIA GAMBRINUS , f CITADINA Numită Braslea GEORGE I0ANID X % X X X X X X X X X X X X X XX>OOOOOOt}tXXXXXXXXXXXXXXXXX>6< Ol Aproape de biserica Icoanei. Premiat cu I-iu preţ: •Medalii de aur» |a concursul agricol al comiţiululde Ilfov tn ujiul 1881—1882, pentru noile varietăţi de^icirc^îjţenuqiitc.. I L REGELE SI REGINA ROMÂNIEI CUM SI PENTRU ALTE SP'SCII Asemenea premiat cu primul preţ : «Diploma de onoare clasa l-a » la expo-siţia Cooperatorilor romunl In anul 1883 penlrn mal multe varietăţi şi calităţi de diferite fructe. Preţul pomilor se poate vedea. In catalog «lin care prociul c«‘ a fo.şi pînu noimi ruin redus In uu preţ mai mic. Domnii amatori din districte şi din capitală, voind a avea catalog, se vor adresa, prin epistole la zisa grădină şi îndată li se va trimite.—Plantarea pomilor pentru primăvară este mult mal bine de a se face mal de timpurifi. Domnii amatori suni rugaţi a’ml trâmile comaudele cât de timpuria ca să pot a lc trimite la timp cuvenit. c «j _3 8 mcolas k\msm papadat D. R. ROSETTI AVOCAT LtCENClfi EN DBOIT AVOCAT a transfere son doinicile Strada Batişte No. 4. Strada Ieni 8 bis. a pus in consumaţie : (iWllllilMm fabricatiunea OPPLER LE PLUS ANCIEN BUREAU DE p i>a d/fia Pour institutrices, gouvernantes, valets et femmes de Cbainbre, etc. Leţons particulieres en toutes Ies langues, piano et musique vocale. Tenu par Catuerine Karl. Dirige par Âiuia Becher, inslitu-trice franţaise. 11, Strada Stirbey-Voda 11. Bucarest. rnfvlTD A induratului, gripa, bronşita,ele.. LUIl I nASiropuia şi pasta pectorali d Nafâ d» Delang^renler possedâ uâ efâca- citaie sigură şi consunată de uuâ mare numcrO de medici. Fără săre de opium (Morfina san codeinâ) se dă fără temere la Copii bolnavi de Txtsu, de RdguftUtl. Paris, 53, rue Vlvienne, şi in tdtc farmaciete DIN LUMtA IKTfltO N E R L Y LIBRAIRE 22, RUE DE I A \ IC I OIUE, 22 LIVRES DE DI101T ET DE MtDECIl JURISPRUDENCE GENERALE DE DA LLOZ, COMPLET 97 VOLUMES, fr. 1500 lYSnriTKM IILAHAMBEKG POLII JEUNES FILLE Bucarest, strada Sf. Voevozi, 27 Enseignementprimaire et secondaire aprtis Ies programmes de l'Etat. Les langues francaise et llemandes d’ont obligatoires. www.dacoromanica.ro Episcopiei No. 3.