ANUL I No. fifi. SAMRATA 8 FEBRUARIE I Sftfi. A DOUA EDITIUNE Grigore G. PEUCESCU Director politic ABONAMENTE: In ţară I an 40 Ici, CI luni 20 lil, 3 luni 10 lei In străinătate 1 an 50 lei, fi luni 25 lei RED A$t T 1 A No. 3.—Piaţa Epistupiei.—No. 3. IO BANI NUMERUL COMEDII PARLAMENTARE CRI7A MFNISTKIUAI.A HI F» FI E S A ROMANA CONFERINŢA D"ULUI GAROFLID CRIZA MINISTERIALA DIN GIURGIU REGELE TESALIEI COMEDII PARLAMENTARE Iată încă un precedent, ce trebue adâogatla lista precedentelor constituţionale culese ded. Maioresou: Când preşedintele Cameril combate pe guvern, guvernul trebue si se retragă. Pânft nci aveam voturile de blum, d’aci în colo o so avem discursurile (le blam. De altminteri nouă ne convine această teorie a d-lui Urâţianu caro stabileşte, că atunci ţcând preşedintele Cernerii nu e de acord cu guvernul într’o cestiune, guvornnl nu mal represintă majoritatea şi trebue se se retragă- Zicem că ne convino această teorie, fiind că, de cănd d. Brătianu e la putere patru preşedinţi de cameră şi anume dd. Vornescu, C. Rosetti, D. B raţiunii şi gen. Loca, ati părăsit po guvern şi au intrat în opoziţie. Prin urmare, do patru ori organul legal al majorităţii a părăsit pe d. Brătianu, de patru ori până aci guvernul ar fi trebuit se cadă. Iată dar, pentru o singură dată, un lucru care convino şi guvernului şi opoziţiei. Guvernul are interesul d'a se abate de la uzurile parlamentare pentru a se menţine la putere. Opoziţia nu poato se fio nemulţumită,cănd vede că un guvern se menţine la putere numai prin violarea legilorşi că se discreditează ast-fel,din zi în zi mai mult, în ochii opiniunei publice. Dar Intre guvern şi opoziţie se află Ilegelo, care nu trebue se aibă nici interesul co’1 are guvernul, nici interesul,ce’l are opoziţia, ci are numai datoria d'aîmpedica ca guvernul or opoziţia so nu vicieze esenţa regimului parlamentar. Ştiam că Regele Carol are pretenţia că înainte de toate se fie constituţional, şi că prin constituţional El înţelege a păstra cu sfinţenie aparenţele regimului parlamentar, sacrificând însă adese ori fondul pentru a păstra numai forma. Ce zice dar Regele când asistă la această practică a regimului parlamentar, unde nici aparenţele nu sunt păstrate ? co zice El cînd citeşte precedentele Constituţionale culese de chiar d. Maiorescu, precedente care se înmulţesc in fiecare zi, adevărate derogaţiuni la re-gulele regimului parlamentar, cari din excepţiunî au devenit regule şi cari, paralel cu legile adevărate ale regimului constituţional, au ajuns să formeze,în această materie a drep- N. Gr. FILIPESCU Proprietar A N U N C I U R I: ■inunciurl pe pagina a patra linia 30 bani. i tunduri şi reclame pe pag. III 2 lei linia. ADMINISTRAŢIA No. 3.—Piaţa Episcopiei.—No. 3. APARE IN TOATE ZILELE IO BANI NUMERUL tulul parlamentar, un fel de drept toutumier colectivist ? Ca d. Brătianu se’şi bată joc de regimul parlamentar, ea lui să’i placă să repete, o dată po lună, această comedie care consistă a se retrage pentru 24 do ore, numai pentru a vedea pe colectivişti, cu prinţul Dim. Ghicn şi cu mitropolitul primat în capul lor,torându-se la pi-cerilo sale,aceasta nunemiră deloc. Dar ce rie miră e se vedem pe d.‘Brătianu atât de sigur de concursul Regelui, şi netrccându'i măcar prin minte că Regele ar putea se-i zică intr’o bună zi: «Pretinzi că nu mai ai majoritatea în camere; foarte bine. Iţi primesc demisia şi voiu Însărcina pe un altul d’a forma un cabinet». Acest concurs în tot-d’auna devotat al Regelui e de o mie de ori mai culpabil de cât rolul ce l joacă d. Brătianu. Fără Rege, d. Brătianu nu ar putea face nimic. Cănd d. Brătianu joacă Înaintea noastră comedia, a cărei a suta ropresenluţieam avut’o Mereuri, personajul care dă replica d-luî Brătia-nu,nu este altul de cât M. 8. Regele. Şi când d. Brătianu intră pe o uşă şi esc pe alta, uşele acelea sunt.. uşile palatului. \. I . . Londra, 18 Februarie.— Banca Angliei a redus scointul la 2 q/0. Londra, 18 Februarie. — «Camera comunelor». D-nu Gladstone, declară că se bucura de concertul european, conlirma intonţiunea de a urma, In chestiunea orientului, politica tnagu-rată do lord Sulisbury şi adaogă că fa-vOrisând pacea, crede că menţine drepturile publice şi adevăratele interese ale Greciei, (aplausc). Atena. 18 Februarie. — O parte din escadra trimisă de marile putori se afla In faţa Iul Volo. 0 mare nemulţumire domneşte printre populaţiune, In faţa neholărîriî guvernului. Itoinn, 18 Februarie. — Ştiri din Constantinopol anunţa ca Poarta va a-dera probabil, la eliminarea clausel tratatului bulgaro-turc, relativă Ia însărcinarea ce’şi ar lua Bulgaria de a furniza trupe Turciei. Horii», 18 Februarie.—Prinţul Mun-tonegrulul a visitat pe Ambasadorul Rusiei şi a prânzit cu prinţul Imperial. Horii», 18 Februarie. — « Gazeta Crucii», publică o conversaţiune ce a avut'p unul din redactorii săi cu prinţul Muntenegrului. Prinţul a declarat că neîncrederile ivite prin şederea sa la St.-Petersburg nu sunt de loc justificate, şi că relaţiu-nile Muntenegrului cu toate puterile şi mal cu seamă cu Austro-Ungaria sunt din cele mal amicale. Voinţa puterilor de a menţine pacea, a adâogat prinţul, e ast-fel de decisivă In cât nu trebue să ne temem de vre-o eventualitate răsboinicâ. Nu se poate nega că tratatul turco-bulgar, nu conţine oare-carî punte, la adoptarea cărora se opune Rusia, dar aceste greutăţi vor dispare prin mijlocul negociâ-rilor pacinice. Prinţul a mai spus, ca priveşte ca sigur, sfârşitul favorabil al negociâri-lor începute la Bucureşti. ltorli», 18 Februarie. — Consiliul federal a adoptat proiectul de lege asupra spirtoaselor. CRIZA MINISTERIALA Si F» FI E S A ROMANA Iată opinia diferitelor ziare din capi tala In privinţa crizei ministerială: România: Se vede că povara deficitelor, cari apasă regimul creat de d. I. Brătianu, este aşa de grea, In cât ameninţă a da tn brânci, ba chiarafrtuge junglietura Colectivităţii. So vede că maşina financiară ce votează fără s6 discute, imposite peste imposite, funcţionează prea cu greu, şi aburul a slăbit aşa de mult, tn cât are nevoc de un nod caloric. Se vede că osia carului guvernamental a început a sedrţăi prea tare, de oarc-ce s'a găsit de trebuinţă, sc vede, pentru a aduce tn suportarea sarcinel deficitelor umeri şi forţe odihnite, dc vreme ce sc manevrează pentru a se ranforţa puterea aburului şi a sc unge osia carului spre a nu mal sedrţăi, aşa In cât să deştepte şi pe cel adormiţi din Colectivitate, ba putem zice, din toată ţara. România Liberă : Cauzele acestei crize sunt mal depărtate. Preşedintele Cameâil, care vedea nemulţumirile crescânde din ţară, din cauza obo-selel guvernului şi slăbiciunii desordonute a majorităţii , Încruntase mal de mult sprinceana. Siluaţiunea financiară şi com-binaţiunilo de espediente puţin judecale, fafl făcut să iasă din reserva ce păstrase şi să spună câte-va lucruri neplăcute băncii ministeriale şi maiorflăţil. Lăsând Insă, pentru moment, la o parte cauzele, caută să constatăm criza şi să ne întrebăm : l'ost-a numai o comedie în declaraţiunea d-lul Brătianu, ori criza este destul de serioasă? Noi găsim că preşedintele consiliului a fost coroct, din punct de vedere constituţional, cA*d a depus demişiuifca, şi suntem înclinaţi a credo că are motive puternice de a se rotruge pentru cât-vn timp do la putere. Deci înlăturăm ipoteza comediei. I). Brătianu este sătul de putere şi vede cu mâlmiro lipsa de activitate şi lipsa de disciplină a partidului sătl, precum şi coti-fu si unea ideilor politice , ce apasă greii peste o aituaţiune llnanţiarâ Îngrijitoare. Iri ascminca Împrejurări mersul înainte este foarte anevoios, şi d-nia-sa ca om pru-dşni preferă să descindâ de cât să cadă. Vom vedea în curând, dacă am avut dreptate să privim cu seriOsîtate criza. I | •Ui», ,i«j^ jip.iijjiFj iiib'L i£ i i ■ IJIndepindance roumaine: In cercurile politice; lumea nu credo în sinceritatea şcenel care a turburat Camera. Generalul Lecn e privit ca un cumpere. Lumea nu vrea săadmilâcă tmpotrivirea d-lul Brătianu la prooctul de Concesiune a chibriturilor, proect pe care 11 patrona preşedintei^ Cameril, a împins pe acesta până a II vrut să resloarne Cabinetul. Românul: Un singur lucru reose din cele petrecute : dispreţul pe cure ‘1 are d. Brătianu pentru Camera sa. El a recunoscut din nou că, nici unul din membri majorităţii sale, nu este In stare a forma un cabinet. Preşedintele Camere! colectiviste , după părerea primului ministru, nu este un om de Stat şi n'ără nici chiar cu cine forma un cabinet. Vicii preşedinţi afl o tnsem-nare atât de mare, tn cât chemarea lor ia minister ar fi un caragbioslîc. Tristă opiniune are primul ministru despre capacitatea maiorităţel sale! Mărturim că de astă dată nu noi vom contrazice ped. Brătianu, nădăjduim însă că se vor găsi oameni cari nu vor nml voi să joace acel ruşinos rol, şi ne place a crede că d. general Lecca, care a arătat erf că pune finanţele ţărel mal presus de interesele colectivilăţel, ne va dovedi prin purtarea sa că nu toţi deputaţii sunt în halul tn care ll crede primul-ministru. Naţiunea: Era fatal ; lucrul se prevedea de mult timp ; guvernul actual tjebuca să cază victimă a propriilor sale greşeli. El nu a părăsit încă puterea şi anevoe credem să se deslipească de bună voe de dânsa, dar nimic nu va fi tn stare să'l ridice, în ochii opiniunei publice, din căderea în care’l a prăvălit preşedintele Camerei deputaţilor, espresiunea cea mal aulori-sată a maiorităţel din sînul căruia eso guvernul. Blamul este dat nu se poate mal pe faţă, şi chiar tn ipoteza Jmal mult de cât probabilă că majoritatea, căindu-se de spiritul de independenţă de care s'a Insuflat un moment, va merge la primul ministru să’şl spue a mea culpa, cuvintele Preşedintelui Cameril nu pot fi luate drept o glumă, nici de public, nici mal cu seamă de Capul Statului, care cu-noaşlc pe generalul Lecn şi e convins că nu se rosteşte ou uşurinţă în cestiunltle asemenea gravitate. Aceste cuvinte înfierează întreaga politică ce guvernul a Inaugurat tn aceşti din urmă nul, şi ferul nu mal este aplicat de astă-dală, o repetăm, de un membru al oposiţiunel parlamentare, ci de organul legal şi prin urmare cel mal autorizat al maio rilăţel din Cameră, şi primul ministru avea dreptate când zicea că In urma rc-probărel, ce i se da de chiar preşedintele Adunârel, nu mal putea sla un minut pe banca ministeriala. Ast-fel fiind lucrurile, este probabil că primul ministru nu şi va retracta declaraţiunea, fără a abdica la demnitatea sa de şofai cabinetului, şi că regele apreciind la valoarea el siluaţiunea ce este creată guvernului In urma cuvintelor d-lul general Loca, se va despărţi de nişte oameni cari legalmente chiar nu se mal bucură de încrederea ţârei. Majeslăţol Sale aparţine dar cel mal din urmă cuvânt, şi acest cuvânt naţiunea 11 aşteaptă cu o legiLimâ nerăbdare de la Augustul săCi Ales. Telegraful: Acum, dupăcum am văzut, criza slă aci. Dacă se poale forma tn Adunare o majoritate compactă care să dea un minister ca să ia puterea şi se o ducă, alunei d. Brătianu so retrage; dacă nu, criza va continua şi poate să se ajungă la o disolvare. Gu toate acestea aflăm că d. general Loca e hotărât a sc retrage de la preşedenţic. L' E toile Ru urna in e: De la începui uol am sperat că incidentul nu va avea consecinţele grave anunţate erl. Guvernul neîncelând d'a să bucura de încrederea celor două camere, patriotismul sâil îl impune datoria d’a nu să retrage de la putere. Aceasta c şi părerea ce au cx-primat-'o Hogelui cel doi preşedinţi al Ca-merilor, când afi fost chemaţi pentru a să consfătui asupra situaţiunel create prin demisia d-lul Brătianu Incidentul c sCirşit; e.l ne va sluji credem de lecţie: fără unire tu partid nu se va păţiţii face nimic buu. PARTEA ESTERIOARA Itnsisi sl Turcia*— Petersburg, 16 Februarie —Journal de St. Petersbourg sofie următoarele despre ultima circulară turcească: «Daca aceasta circulara există într'a-devăr, atunci prin ea nu se esclude o înţelegere asupra punctului întâiQ şi al treilea al aranjamentului turco-bulgar, căci Poarta constata, că reînoirea puterilor guvernatorului Rumeliel orientale, este numai o cestiune de formă, de şi Rusia este de altă părere, şi modificarea statutului organic, cută să se stabilească prinlr’un acord al puterilor. ■ Cât priveşte al doilea punct, apoi argumentul, că aranjamentul milita^ confirmă un drept inerent suveranităţii Sultanului, este contrar dreptului public al Orientului; căci nici odată ţările vasale creştine ale Sultanului, n'atl fost obligate să dea Turciei contingente de trupe. Subordonarea armatei bulgare ar fi contra tractatului de Berlin. Prinţu Alexandru n'a avut ou-torisaren do a trece cu consimţi montul s&u peste cestiunea de principiu. Su-bordinarea armatei bulgare, poate a-prinde In Orient multe pasiuni, poate avea urmări serioase şi duce In lupte fratricide. Nici într’un cas Rusia, care a liberat Bulgaria, nu poate permite, ca oştirea bulgară să fie chemată la un asemenea rol. Daca aceasta s'a putut uita In Sofia, In alte locuri nu se ignorează aşa ceva». Constantinopol, 10 Februarie. —Până ia 13 c., cabinetul rusesc nu făcuse la Constantinopol nici o propunere posi-tivfi, ci a adresat numai inlrebârî şi ob-servaţiunl, din cari reeşea Intenţiunea de a se opune mai ales contra a două puncte din convenţiunea turco-bul-gară. Rusia doreşte, ca în conveuţiune să nu se pomenească prinţul Alexandru personal, ci tn genere prinţul Bulgariei, ca aranjamentul să se poată aplica a-supra succesorilor lui. Apoi Rusia este holarîl contradisposiţiunilor privitoare la un conligent bulgar, ce ar fi a se da Turciei. Se crede, ca tn aceste două puncte, aranjamentul va trebui să fie modificat. Pacea bulgaro-sărbă să considera ca asigurata. E probabil, ca rectificarea de graniţă la Bregovu, se va face tn favoarea Sârbiel. Constantinopol, 10 Febr. — Ministerul do răsboifl turcesc a dispus o mişcare de trupe pe o scara mal întinsă. O mare parte din trupele de la graniţa rumeliota va fi îndreptată spre graniţa greacă. Transportul se face pe calea lerntă la Dedeagaci şi de aci pe vapoare la Salonic, de unde trupele vor ajungo pe jos la noile lor cantonamente. —x— Itiimellsi orientala. — Filipopol 10 Februarie.—Guvernul bulgar a dat ordin telegrafic autorităţilor militare din Filipopol spre a lua măsuri, ca toţi ofleerit, cari se găsesc astâ-zl In congediu, să fie la posturile lor în timp de cinci zile şi toţi recruţii şi cetăţenii tn etate de la 18 ptnă la 30 ani să fie chemaţi subt arme. —x - Muntenescul. —Undita, 10 Febr.— Mal mulţi şeii din triburile Miridiţilor, invitaţi fiind do guvernul muntenegrean, s’aă dus la Cetinie, spre a negocia acolo Iu privinţa unei acţiuni comune In caşul unei complicaţiunl e-ventuale din Albania de sus. (reia.—Kanea, 16 Februarie. — In golful Suda aii sosit trei cuira-sale engleze, o navă de răsboid italiana şi una austro-ungarâ. Poporaţiunea din Creta a trimes d-iul Gladstone o adresă, tn care ’l felicită pentru venirea lui la guvern şi tot o dată îl roagă să lucreze pentru unirea Cretei cu Grecia. —x— Spania. —Paris, 16 Februarie. — Către ziarul Mathi se anunţă din Madrid, că ex-regina Isabella s'ă Împăcat cu soţul săil în urma sfaturilor lui Cano vas. Isabella să va arăta iarăşi în lumea politică. — Se zice. că regina Christina este adese-ort indispusă. — Protocolul abdicării Isabellel în favoarea lui Alfonsonu se mal poate găsi în arhiva statului. DECRETE — * Eforia .spitalelor civile din Bucureşti, este autonsată a se Împrumuta cu lei 2.000.000, şi cu procente maximum de 61/2 la sulă, plâlibilt cu amortisaţie In curs de 20 ani. Acest font va servi eforiei la întâmpinarea cheltuielilor ce va reclama reclădirea spitalului Colţea, spitalul de copil şi a a-cliita restul ce are de a mal plăti pentru băile construite pe bulevardul Elisabeta Doamna. — S'a autorisat d. farmacist P. M. Mar-covicl, de a’şt strămuta farmacia sa cu firma la Bel iade de la Oborul Capitalei, unde ea s'a înfiinţat In virtutea decretului sul» No. 1.127 din 1883, tot In raionul Oborului, însă mat în centru şi anume pe ca-Moşilor lângă strada Traian. — bin creditul acordat priu legea de la 5 Iunie 1884, pentru conslrucţiunt militare, ministerul do resbel este autorisat sâ întrebuinţeze suma de 100.000 lei, pentru înfiinţarea mobilierului necesar noui-lor construcţiunl. Sumele, ce comunele notate mat jos, vor avea sâ verse la tesaurul public pentru întreţinerea pompierilor în exerciţiul 1886— 1887, sunt jjrecum urmează: Lei. Comuna Bucureşti........... 180.000 » Iaşi..................... 93.000 » Galaţi................... 42.000 >• Craiova.................. 42.000 » Ploeştl.................. 38.000 » Focşani ...... 38.000 » Brăila................... 38.000 » Botoşani................. 32.000 » BacâO.................... 32.000 » Roman.................... 32.000 » Bârlad.................... 32.000 » Piteşti.................. 32.000 » Severin ...... 32.000 » Buzefl................... 32.000 » Giurgiu...................32.000 Total . . . 733.000 www.dacoromanica.ro o F.POCA — 8 FEBRUARIE DINTR’O ZI INTR ALTA («mieriul» «l-iul «Ir. (■ n roii iii Dupfi cum am anunţat, d. Gr. Ven-tura n’a ţinut aseară la Atened conferinţa sa. In locul d-sale d. dr. Garodid u repetat conferinţa ce deja o ţinuse la societatea geografică, vorbind despre a-pele minerale ale Românii. După oe făcu o mică introducere istorică, d. dr Garodid cita pe dr. Ştefan Kpiscupescu, care la 1837 se ocupa de apele minerale ale ţfirel, analisând mai binede j>0 işygare şi care publica o broşură asupra lor: dr Pluscu care annlisâ la 18ii isvorul de la Broca şi alţi mulţi care s a ocupat de aceste bogăţii. Intrând tu clasificarea apelor d. dr Garodid le Împarte ’» calde şi reci, In urma le mai subdivide In sulfuroase, clorurate, bicarbonate, sulfate, şi feru-ginoase. aceasta subdiviziune este in-parţită dupe natura metalelor ce le compun. D aci d-sa trece la numirea localităţilor unde sunt situate după prima clasidcaţie. 0 mulţime de ape sunt lăsate afară, deoare-ce ele start In părăsire penă azi, neflind utilisateintr’unmod raţional de cât cele care se găsesc la Câm-pina. Balta Albă, Bâlţâţeşti, l,ucu Sărat, T.-Ocna, Strunga, Slânic, Câlimă-neştl şi alte mai mici localităţi. Daca societatea hidrografică ar II avut zile să traeasca, mersul natural către progres ar fi fost asigurat şi din această parte ; dur, ca lot ce nu produce imediat sau ca tot ce nu este strein, a fost şi ea trecută tu registrul uitărel. D. Dr. Garodid face apel la guvern şi la Eforiele spitalelor Civile din Bucureşti şi laşi, către guvern pentru a redeştepta şart continua studiele socie-tăţei liydrogrudce Înfiinţând un serviciu special; către Eforii pentru a vulgarisa căutarea bolnavilor prin mijlocirea apelor. După cum am spus şi tu durea de seamă ce am făcut asupra acestei conferinţe, când a fost ţinută la societatea geografică, repetam ideea d-lui Garodid : studenţii In medicină să fie obligaţi a studia şi apele minerale ale ţârei, chiar la sursa lor, căci numai ast-fcl ei oşiiul doctori, ar putea recomanda cu succes întrebuinţarea lor; nu ca astă-zi, când studiază toate apele minerale din |slrâinatate, Iară sfi aibă cea mal mică idee de calităţile terapeutice a le apelor noastre. După ce atrase din nou atenţiunea celor In drept asupra esploatărei a-pelor minerale, termina tn aplausele publicului satisfăcut. Reporter CARNETUL Februarie se arată răutăcios. E frig şi soarele pare ca ue-a uitat. Acesta posomoreală a timpului ar mai trece dacă ar fi ceva petreceri; dar nu e nimic, şi lumea ne mai aveud nici uliţa, nici plimbarea de la sosea ea se se distreze, e coprinsa de un mare plicsis. Mercur! a fost primire zioa la d-nu General Radu Mihai. Multă lume şi bu fetu din cele mai gustoase. La « ore cu trenul fulger au plecat In străinătate d. şi d-na George Lahovary şi Prinţul George Bibescrt. Prieteni şi rude multe venise se pelreacă pe călători. Au fost flori şi lacrimi ca dupe obiceiu. Seara peutru a doua oara s'ă fepre-sentiit la Teatru Naţional tragedia Pyg-malion Astă-dată capul d'opera a d-Tiif Colonel Bengescu, s'a jucat înaintea unei săli cam goale. Curios public mai este şi în Bucureşti. In loc sfi lucura-geze ce e frumos, el aleargă pe la cafe-clmnlant. Seruri al timpului. Dare vina şi a autorului. D. Colonel Bengescu, ■şi plăteşte astă-zi păcatul. D-lui a fost cel d'ânteiu care a contribuit să falsifice gustul publicului. 1). Colonel Bengescu, e primul autor care a iniţiat In româneşte pe români la farsele operetei francase şi germane. Girolle, Mas-cotta şi altele,traducţiuni ale d-lui, sunt microbii care fac atât răii lui Pygma-lion. Lumea posilivă de usta-zi nu se mai interesează de amorurile Astarbeei şi de tirania lui Pygmalion, cari trăiau Înainte de Christos. Betina imitând pe curcani, Bocacio făcând pe grădinarul şi Bolero jucând cancanul, ne desfată mal mult decât tirada, foarte frumoasa lntr'adevftr, ce recita d. Manoloscu, tn-nainted’a se ducesfi omoare pe.tatâl 680. Teatru nostru naţional care trebuia să fie o scoală pentru moravuri şi gust, de aceia e şi subvenţionat de stal, a preferit sfi devie o sucursală des Folies-bertjeres şi astă-zi îşi trage păcatul căci nu mai poate se atragă lume de cât cu programe de cafe-clmitanl sau cu o-perete jucate ca la circ. Tot tn acea seară a fost cea d'Intîiu primire Iu d-na Maria Eliatte care va a-vea recepţiuni Iti toate Mercurile. Multă lume şi din cea mal frumoasă. Tinfira stăpînă a casei a făcut onorurile sta Ion ului sfid cu multă graţie. Inaugurarea a reuşit pe deplin şi răspunde de succesul celor-l-alte primiri. Joi, Februarie ne a arătat ceva fulgi de zăpada. Norii întunecă cerul. De la trei ore pâtiă la şase, fire o c/orX'lad-na Irina Marghiloman. In al carul frumos oepel e vorba să se dea un mare bul la finele carnavalului. Primire şi la legaţiunea Italiei. Saloanele străluceau dedame frumoase. D-na Comitesa Tornielli a şi trimis invitaţiunile pentru balul ce va da la 17 Februarie. După tradiţiuuele casei, serbarea promite s6 fie frumoasa. Se anunţă pentru Săptămâna viitoare un mare bal la Otelul du Boulevard dat de d-nii secretari ai lega-ţiuuelor streine. Aceasta e un mod de curlenie ca să mulţumească societăţeî de primirile şi de toate inivitaţiile ce li suu făcut de lumea de aici. A treia representaţie a lui Pygmalion Joi seara a fost foarte frumoasă. Toţi actorii s'au Întrecut şi sala era plină. Dar direcţia teatrului a găsit cu cate se întrerupă piesa d-lui colonel Bengescu că mergea prea bine, prinlr'o serata de ca fă clianlunt. Aşa dar Vineri seara Teatrul Naţional face concurenţa Iui Cosman cu un spectacol de bâlci. Yîilreus INFORM ATIUNI Duminică, la orele 81 2 seara, d-nu Gr. Yentura. va ţine în sala Ateneului, conferinţa sa asupra lui Pţ/ginution X Ziarul nostru a fost ccl dVmlîiu care a autfnţat hotarîrea ce luase d-nu Stâteseu de a depărta pe d-nu G. Economii de la Curtea de apel. ştirea acestei nedreptăţi a produs o alât de mare nemulţumire asupra lntregeî magistraturi în eftl ministrul justiţiei numai ludrăsneşte se supue la semnătura Regelui, decretul în chestiune. Din această culisa. înaintările şi permutările ce urmau se se facă, aii rămas de o cam dată baltă. X D-nu G Cantacuzene, fost Ministru de finanţe a dat cri un prânz tn o-noărea corespondentului ziarului Times, care se află de cât va timp in Bucureşti. X Societatea “Corpul Didactic» invită pe toţi membrii Inveţâmtntuluî din Capitală de a se întruni Duminică 9 Februarie, ora t p. m., în Amfiteatrul Facultăţii de Ştiinţe, Palatul Universităţii, spre a discuta ' noul proiect de lege asupra Instrucţiunii. X Poliţia Întrebuinţează pe toţi agenţi sei spre a şti ce se petrece la cutare sau cutare membru din oposi-ţie. Ar face mai bine sâ’şî întrebuinţeze spionii în urmărirea hoţilor. Ni se spune într’adever că iu interval de o lună s’au comis trei furturi prin efracţiune chiar zioa, la d. P. Saves-cu, procurorul curţei de compturl. Eri i s’a furat din camera de culcare toate icoanele şi mai multe obiecte. X Ni se spune că la concursul ce s'a ţinut tnaî zilele trecute pentru catedra do geografie la şcoala centrală de fete, s’au comis mai multe abateri de la legea instrucţiune! publice; 1. Comisiunea a dat câte cele trele probe înscrise In prima zi, ast-fel că concurentele au avut timpul de a prepara cele-alte Lese pentru zilole următoare, ceeace este contra legei. 2. Doamna Stămătoscu, una din concurente, a fost pregătită pentru concurs de d-nu Radu Noviunu care făcea apoi parte din comisiunea esa-minătoare. X Interpelarea ce o va desvolta Sâmbătă d. Mârzescu nu e privitoare la expulxaţl. ci la modificarea codului civil. * D. Loca a declarat ea demisia sa e irevocabilă. Prin urmare demisia sa va veni din nou înaintea Camerii care probabil de astă dată o va primi. D. 1. Câmpincaime desemnat pentru a înlocui pe d. Lem la fotoliul preşedenţial. X D. Leea a olecat eri seară la Bacău. X S'a început, zice «România liberă» de azi. prin strada Ştirbei-Vodâ şi Palatului, aşezarea cablurilor subterane pentru lumina electrică şi cari vor lega Palatul Regal cu condensatorul aşezat la Teatru.—După terminarea instalaţi unei se vor suprima stâlpii cei verzi atât de desagreabili vedereî. X Se zice după cum află Naţiunea că toată criza ministeriala nu a l'ost Înscenată de cât cu scop de a face pe d. general Leca se demisioneze din preşedenţia Camerei, pentru a aduce in locul seu pa d. 1. Câmpinoanu. retras din minister tocmai pentru a lua conducerea majorităţei din Cameră. X Luni, Mitropolitul va da un prânz în onoarea membrilor corpului diplomatic. E probabil însă, că mulţi diplomaţi vor lipsi, deoare-ce seară va a-vea loc balul dat de unii membri din corpul diplomatic. X Câte-va observaţiuni făcute în zioa când cabinetul demisionase. Dupe şedinţa camerii o mulţime de deputaţi şi senatori se Întruniseră la Gapşa discutând asupra situaţiei. Proprietarul cofetăriei părea vesel de tot. O persoană adresându-se d-lui Stolojati 11 zise: Vezi d-le Stolojan, Îndată ce a căzut guvernul, comerţul a Început se înflorească. După şedinţa secretă undod. Brâ-tianu declarase că va române la putere, un mare numer de deputaţi s’au întrunit la Broftşi au serbat cu şampanie, retragerea demisiunel a d-lui Brătianu. Printre denşii eraudd. Di-sescu, Taclie louescu, Djuvara ele. Printre cei mai supăraţi de demisia guvernului cth d. Dim. Sturdza care la momentul când d. Brătianu Îşi făcu declaraţia, erea galben ca clara. Gând d. Brătianu părăsi Cumera, d. Costescu-Comăneunu, îl prinse de haină şi li zise: «Gândeşte-te ce faci... ce o se devenim?». Se zice cu Mitropolitul, Mercuri seară, si* apucase să-'şi facă lăzile, crezând că va avea se meargă la Florica se faeă scuse diu partea majorităţii. Nu garantăm insă această din urmă ştire. . * D. Lupaşcu prefectul judeţului Fâl- ciu şi a dat demisia. X D. Alexandru Lahovary care abia de eri e Întors in capitală nu va ţine conferinţa sa relativă la ronventiuni/e de comerţ, de cât săptămâna viitoare. Zioa incu nu e hotărâtă. DIN GIURGIU SCRISOARE DESCHISA Domnului ministru a/ justiţiei Eugeniu Stâteseu. Ca cetăţean, şi fost magistrat, nu pot face alt-fel faţa cu indignarea generală, de cât a supune la cunoştinţa dumitale, greşaln ne-ertată în carea-ţi cadut, prin faptul numirei 1-lui M. Rfisuceano, în funcţiune dej udecător al occolului Giurgiu, post din care fusese depărtat acum câte-va luni de zile. D-l M. Rfisuceano, acum câte-va lunt, a fost depărtat de către predecesorul d-voastre d. C. Nacu, din postul ce aţi bine-voit din nou a’i încredinţa, pe motivul că persoana sa, nu-i inspira destula garanţie. Ca să vedeţi Că d-LC. Nacu a avut dreptate, v8 fac cunoscut următoarele : De toată lumea, se ştie, că acest d. M Rfisuceano. pe lângă că nu posedă nici un titlu academic, apoi ce e mal semnificativ a şi fost tradusa Înaintea instanţelor corecţionale pentru parte' din următoarele fapte : I. El este căruia, în calitatea sa de judecător de ocol, i s'a atribuit, acum cât va timp. cu ocnsiutiea facerel invonta-riului decedatului Nedeloa Dimulesco, sustragerea unei pungi cu bani, fapt pentru care d-nu procuror, general Ciru-Economu în rcchisitorul tntroductiv a şi cerut să se declare caşul de urmărire care s a şi dat In urină şi prin aprobarea ilustrului prim-preşedinte al Curţei de Apel din Bucureşti, ca dacu In urma n fost apărat, acesta nu-i vina Iul, române tot aceluia care la început a găsit indicii de culpabilitate a ne da esplicaţiunile dorite. II. El este căruia cu ocasiunea facerel inventariului averol decedatului doctore Kaciulidis, i s’a imputat sustragerea unei sume de hani, din cel găsiţi ca numerar. III. El este căruia pe timpul când a făcut parte diu comisiunea de Împroprietăriri (1879) i s'a atribuit fapte mult mal neomenoase de cât cele de sus... Vedeţi dar mult respectate d-le Stă-tescu că dreptate am, tn a vă zice că: Ort din limită poruncă a sa numire aţi făcut, ori din greşulă. 1) Primiţi etc. I8«6 Februarie, ‘J. Ion Tunase IHinilrin fost preşedinte de tribunal. 1) Not am aliat ceva inal mult, că în registrul ministerului justiţiei stă scris de mâna d-lul Nacu că a fost destituit pentru cele d'lnUiu dout acusaţiuni N. R. FOIŢA ZIARULUI «EPOCA» li ARY ECILAW REGELE TESALIEI (Urmare) Nadjeska Ivanowna avea atâtea de făcut în acea zi, în cât trebui s8 stea şi seara pentru a putea sfi se ocupe de atâtea nimicuri ce sînt în sarcina femei. Căldura fiind Îngrozitoare, se îmbracă cu un camizon de dantelă şi se puse de a îndeplini ocupaţiunile obicinuite ce încă nule terminase. Pe la un-sprece-zece ore, dupe obicei, bărbatul s8Q veni de a ’î zice bună seara. — Tu nu te-aî culcat încă?—zise el. — Nu draga, am avut o mulţime de scrisori de făcut. Dar tu? — Pe mine m’a apucat o nevralgie îngrozitoare In cât a trebuit sfi chem pe Geheimralh Sclotz (doctorul regelui.) Pentru a 'mî potoli durerile, el m’a frecat pe tâmple cu o mixtură de cloroform şi mi-adat un ceaiucu opium pe care îl voiu lua îndată. Trebue dar se mfi duc. sfi vedem dacă voirt pute adormi, cui-câ-te că este târziu şi ştii prea bine cu al făgăduit tinerilor princese ca mâine de dimineaţă sfi le însoţeşti la plimbarea călare ce vor sâ-o facă. Mineleko plecă aruncând o căutătură bănuitoare femei sale. Nenorocitul 'şi petrecea trei părţi din viaţa sa, muncit de fel de fel de bânuell! Această plimbare călare cu priucesele 11 neliniştea foarte mult. Regele le va însoţi de siguri Fără Îndoiala că tocmai din această cauză el nu a fost Invitat. Ajuns în odaia sa, Minleko, care în adevăr suferea, îşi luă ceaiul şi se frecă din noii cu mixtura cloroformizuta. De şi sdrobit de durere, el nu se culcă. Nici odată nu se simţise atât de agitat, atât de peste putiuţă de a aţipi, cu tot calmantul cu care 'şl unsese fruntea, cu tot opiulxe’l luase. Ideia ca femeia sa este curtata de Rege, amintirea acelei dimineţi în care el a vfizut'o escortată de Iieilinghenlhal, îi aţlţa nervii mult mal mult de cât suferinţele fisice şi ’î depărta, dupe grelele sale pleoape, somnul de care avea atâta trebuinţă. Pentru el, în această noapte de insomnie, orele treceau aşa de încet în cât un an ’i se părea până s’o face ziuă. Atât înăuntru cât şi afară domnea o profundă linişte. Afară de el, toţi dor-meafl liniştiţi. Natura părea că '1 chiarnă şi pe dânsul sfi se culce, dar, de şi u-cest somn era singurul care putea a’i repara oboseala de care era cuprins, de şi tăcerea nopţi era mare, totuşi sgomotul pasiunilor ce se luptai! în-tr'ânsul ereau atât de puternice, In cât nu ’i da voe somnului sfi se lipească de el. Gândirea sa, asemenea cu aceia a unui uşor atom, erea necontenit sbu-ciumatâ de valurile unor sensaţiuni a-desea contra-zicătoare. Singur în tăcerea nopţi, el căuta sfi patru liză în prăpustia imensă a agitatei sale inimi, unde mânia, tulburarea, cu o a doua viaţa în viaţa sa, se sbuciuma fără Încetare în infernul pasiunilor de care era cuprins. Afară, ca şi o inimă suferindă, furtuna începu sfi geamă. Cerul, Întunecat prin repedea trtcere o norilor ridicaţi de vânt, lăsa sfi se vaza pe ici pe colo, azurul sfii! pătat de nişte palide stele, a cărora strălucire erea micşorată de grosimea lntuneco-şilori nori. Din timp In timp, câte un nor mai greu se separa de cel l'alţi, şi se spărgea tn bucăţi cari se perdeau Iu imensitatea spaţiului. Din timp în timp, se auzea de departe câte un vuet surd; câte o lumină scân-teetoare încrucişa orizontul, erau prevestirile unei furlune pe care întreaga natură o aştepta. Un fioros întuneric se întinsese peste tot. Nu mai discul alb al lunci ce erea în cel d ântâl pătrar, se vedea din când In când acoperit de valuri de nori. Fără voia lut, Mineleko se gândea la descrierile din Apocalyps, la acei îngeri cu aripele Întinse, acel monştrii, la acele înspăimântătoare hidre pe cari Cartea Sfântă le descrie.... Cu tot dinadinsul lui ’I era frica.... Toate aceste lucruri se ciocneai! în capul sfii! ce groaznic 11 durea; nici nu putea pricepe dacă doarme sad daca e deştept. Şi mâinele şi picioarele, îi refuzaâ on-ce ajutor; cu cât mintea lucra, cu atât corpul era cuprins de lâncezeală şi de amorţire. Dupe cum, la o chitară, coarda întinsă mult, vibrează la cea mal mică a-tingere, tot aşa auzul sfid, minunat des* voltat prin iritaţiunea nervilor, era de o extrema delicateţe. Dupe biuroul sfid o hârtie cade jos, ei bine, acest sgomot atât de uşure, II face sfi tresară; o mişcare de spaimă, o tremurâtură imediat îl apucă. I-ar fi fost peste putinţă de a spune cât timp a slut în acest fel de letargie, dar de odată i se păru că uşa se deschide şi că un pas uşure înainta spre el. Visa că o umbră ţinea o flacără d’a-supra capului sfid sad în adevfir era ci-ne-va înaintea lui? Această femeie, aceasta vismpe vo-eşte oare sfi se asigure dacă în adevfir el doarme? Este oare în realitate suspinul pe care 'I aude lângă el, sad el este jucăria unei închipuiri? Şi cu toate a-cestea această respiraţie, alât de tristă, pare că iese diu peptul apăsat al unei femei. Nadjeska Ivanowna oare sfi fie? Unde se găseşte el?... Ce vis fantastic îl Urăşte In nesfârşitul necunoscut? De doua ori el crezu că aude pronun-ţându-se numele sfid. Aproape de el se şopti aceste cuvinte: « Boris... Boris Michailowitch....... dormi tu?.,. ’Ml-e frică.... Paşii unui om se aude prin gradină.... Te rog, deş-teaptâte.» Auzul sfid de şi subtil, dar nu auzea nimic... numai inurmul vântului ce se juca In perdelele ferestrelor sale ajungea până la dânsul. « Doamne, doamnei dacă aşi putea sfi ’l deştept!... Damul... par ci o trăsnit. Tremur!... Ce void deveni?» Aceste sunete produse de o voce sugrumată de frică, acest lung şi dureros suspin, eşit dintr'o inima sdrobită, nu deşteptad sensaţiunea sa fisică, nu ajungead până la inteligenţa sa.Nemişcat, cu corpul înţepenit, el rămase lungit, cufundat lntr'un somn gred ca de plumb. Abia un minut trecu şi un nod suspin vibră tremurător, speriat!... paşii Îşi reead drumul ce deja îl făcuse, el se depărtează.... Şi nimic mal mult! De şi adormit cu desăvârşire de ceaiul cu opium ce ’l luase, Mineleko, fără a 'şl da bine socoteala, se Întreba zăpăcit dacă vocea ce el părea că auzise era reala sad daca el este sub stăpânirea unei alucinaţii. .Unde se găseşte?... Ce s'a petrecut? Puţin câte puţin viaţa se stingea cu desăvârşire. Efectul amorţi tor al cloroformului se simţea din ce tn ce mai mult; creerul i se îngreuia, pleoapele i se Închise, ideile îl deveni confuse.... Nu se mal gândea,., dormea dus. Cu toate acesta, printr'o voinţă mal puternică de cât natura, spiritul sfid râmase singur deştept şi încă lucra. (Va urma) www.dacoromanica.ro —-------------------------------------- | CRONICA Criza ministeriala ViriedUla 4 ore (lupi# amiazt, la D-nut ioan Hrătianu. loan Hrătianu (pe o canapea). AI vâzut, Eugen, cum s’a obrăznicit Leca? Carada. Ce sâ'ţî fac! dacă i-al dat nas. Hrătianu. Efl i fam dat, tot efl am sG'i-1 iad! Carada. Ce zice Neamţul ? Hrătianu. Ce are sfi zică ? A chemat pe Bîezadeaua şi pe Leca. Carada. Ar avea haz ca mustăciosul să primească a forma ministerul. Hrătianu, N’al habar. Dacă efl abia găsesc miniştrii,el de unde să găsească! Vulturescu.(intrând repede). Cucoane Iancule, ce e.ste asta! Ne laşi aşa fără veste? Hrătianu. M'am săturat de voi. lini faceţi prea multe zile fripte. Vultureseu, Ce avem noi cu (ticăloşii cel de Moldoveni! Stepau Helio (care a intrai repede), li ştiQ efl pe d-lor, i-am descusut pe când eram ciracul lui Cogălniceanu. Mihail Cornea. Auzi liberalism! Leca şi liberal, se mă Înveţe pe mine să fiu liberal! Costescu-Conubiranu.Tohle sunt bune dar ce ne facem ! Dimancea. Te mal tndoeştl ? Să'I batem măr '. Nu sunt efl prefect de poliţie ar vedea d-lor ce ar păţi ! Manolescu. la lasă, eşti bun la palavre, dar când e vorba jd’a da te faci nevăzut. Unde erai la Orfefi ? Dimancea. Eu ştia când treime să dau, nu mă espun de geaba. Un gendarm, (intrând repede). Kă trăiţi! D-nii miniştri. Hrătianu. Lâsaţi-mă câte-va minute, (toţi es tntr’o odaie alăturea, miniştrii intră . Veniţi astă-seară la Întrunire, la Senat. Sturdza. Cum veţi porunci. St Ateneu. Am să’i arăt ed Iul Leca. Stolojan. Dar efl ! Hrătianu. Nu vă apucaţi de ceartă. Lăsaţi pe mine, 1i frec efl pe domnişorii de peste Mileov. Hadu Mi hai. Şi efl sunt Moldovean, cucoane Iancule. Hrătianu.tu te-ai mal ros p'acieunol. Nacu. Efl până acum n’am înţeles ce l’a apucat pe Leca. Sturdza. Va ti vr’un gheşoft pe la Hueafl. Stătescu. Nu te mal laşi de obiceiul tăfl cel răii d’a arunca venin. Sturdza. De când te-ai făcutoiţă blândă? Pe cât ştifl lumea te poreclise: omul cu maţe pestriţe. Stolojan. Nu cum-va veţi Începe a vă sfădi şi voi, j , Hadu Mihal. Cine m'a pus pe mine să’inl las efl poliţia mea, ca să intru In I corabia asta. Nacu. Corabia a dat de mal, n’m de cât să te cobori dacă Iţi place. Ferichidi. Nici nu mi’am plătit dato-rielfl la Paris. Îmi pun sequestru pe mobile ; am să mă apuc iar de maca. Hadu Mihal. Şi efl abia lnşghebasem dorurile de la Galatz. Sturdza. Pare că văd pe afurisiţii pel de dăscăli cârăindu-mC şi vlnzăud proiectul meii la băcani. Stătescu. Nu e nimic; al hârtie ca să’ţi păstrezi alunele. Sturdza. D-le Bratiene ! Nu mal e de suferit, cu roşcatul ăsta de Stateseu. Hrătianu. Ce te superi? Nu ştii cum e el? Ferikidi. Ce facem. Ministrul turc m’a întrebat cum stăm, şi efl n'am ştiut ce să’l răspund. Nacu. N’aveal de cât să’I zici casă întreb'* pe Vizirul. Stolujauu. Ia lăsaţi gluma: ce facem? Hrătianu. Aţi subscris demisia, ve-niţl la Senat diseară şi veţi vedea. Un fecior .(Intrând). Masa e gata. Hrătianu. La revedere, la Senat. * (Ministru pleacă Încet). Stolojănu. (In anticameră îmbrăcând paltonul). Nu înţeleg cum poate să mănânce cineva cu poftă, când a dat di-misia. S. CRONICA PARLAMENTARA CAMERA Şedinţa de Joi 6 Februarie 1886. Această şedinţă eroa ursită ca să vază sfârşitul nuoei comedii înscenată de către abilul dar ordinarul saltimbanc politic, care se numeşte Ion C. Brâtianu. După Indepliuirea formalităţilor, d-1 preşedinte G. Chiţu, dă citire demisiu-jne din preşedenţie a d-lul general Leca. f EPOCA S FERBl'ARIF. 3 Atunci vizirul se scoală. D-sa declara iubitei sale camere cum că a voit să se retragă de la putere in urma celor spuse de către d. Leca, dar că nici unul din preşedinţii corpurilor legiuitoare n’afl primit sarcina de a compune cabinetul; atuncea d-sa a crezul că trebue să se sacrifice din nofl . Vulturescu şi d. Disrscu susţin legea. Art. 2-7 se votează fără discuţie. I). ./ninistru Nacu cere suprimarea art. 8 şi declară că dacă el se va primi va 11 nevoit să retragă legea. D-nii Disescu, Vulturescu, Epurescu, Arion susţin articolul. 1). Vulturescu propune un amendament explicativ ca să fie judecaţi după dreptul comun şi cel urmăriţi pe mobile. D. Corbescu propune un amendament pentru suprimarea art. 8. D. Nacu declara eh daca nu se votează acest amendament retrage legea. Comitetul delegaţilor respinge amendamentul In unanimitate. Pus la vot cu bile amendamentul întruneşte 36 bile albe pentru şi 37 negre contra. Votul este nul şi se va repeta a doua zi. Cele l’alte articole sc votează fără discuţie. La ora 5 şedinţa se ridica. SENATUL Şedinţa de Vineri 7 Februarie 1886 Şedinţa se deschide la orele 2, sub preşedinţa d. Alex. Crescu. Presenţl 82 senatori. D. Şomănescu întreabă de ce nu s’a aplicat legea pentru înfiinţarea şcoale-lor de agronomie. D. Stolojan răspunzând, arată că s’a lufiiuţut deja In unele localităţi, lipsa de personal lmpedică de a se înfiinţa şi în alte'-districte, până când şi va termina studiele tinerii trimişi In acest scop în străinătate. Discuţia este închisă. D. Mărzescu cere ca guvernul să facă un tablou synoptic de articolele din legea timbrului, pe cari voeşte a le modifica. I). general Hudi.şteanu citeşte proiectul de lege pentru Impăinânteuirea sergenţilor ce au 12 ani de serviciu. După o discuţiune asupra modulul dislribuirel pământului, la care ea parte d-nii Aurelian, Budişteanu .: janu, se modifică art. I şi D - * leaza. D. gen. Hudisteanu citeşte raportul asupra lege! fortificaţiunei Capitalei. I). Mcitanisusţine proiertullnvocând în sprijinul lui pe toţi cronicarii Români. D. Mărzescu. Se declară In contra proectulul de lege, combate pe nobilul săfl coleg d. Mcitani, zicând că nu pe documentele strămoşeşti sunt bazate interesele ţârei; apoi ce se potrivesc înlărituriturile strategice !e lui Scipione, Salustiu, Mitridote, cu întăririle de pe malurile Dâmboviţei. Ce se potriveşte seripca cu Epurele. — Nobilul meii prieten poale fi orator f? dar convingător nu. A fortifica capitala, zice d-sa. făcând apel la generalii cejs’au distins pe câm-piele Bulgariei, să mărturisească dacă cu toate cele necesare, nor să tre-bueaseă vre-o două sute milioane, şi zicând acestea Întreabă, ce va face nenorocitul ministru do răsboifl, ce se plânge In continuii (le lipsa de bani? Ţara nu e Bucureştii, a întări capitala fără a lutări fruntariile, tiu faceţi nimic.—In Belgia şi tn toate ţările fortificaţiile s’a oprit, din lipsa de bani. Dupe terminarea unei discuţii ce se încinsese între d. General Fălcoianu şi Mărzescu, proectul se votează cu 57 voturi pentru, contra 12. Şedinţa se ridică la ora 5 1 2 p. m. II. Cu toate că criza ministerială e sfirşită, totuşi miniştrii nu şi-au redobândii încă liniştea. Modul cum preşedintele camerii, a dat pe faţă situaţia financiară a guvernului a alarmat foarte mult pieţele streine, si ministerul se teme ca aceasta se nil’i facă imposibilă plasarea rentei ce Încearcă se venză în străinătate. X La oficiul telegrafic s’a refusat unui reporter a unul ziar strein , expedjarea unei .depeşe prin care anunţa că Generalul Lecca, fusese chemat la Palat şi i se oferise sarcina d’a forma noul cabinet. In zadar corespondentul a zis că act'asla a fost afirmai chiar de d-nu Brătianu. X Un consiliu de miniştri, se va întruni diseară. sub preşedenţia d-lui Brătianu. X 0 petiţiune,acoperită cu mal multe sute dc iscălituri, din partea locuitorilor din Dobrogea va sosi zilele a-ceste la adresa d luî Brătianu.El este rugat a interveni pentru aîmpedica desfiinţarea tribunalului de Apel din Dobrogea. X Ni se spune că aseară un grup de mal bine 40 deputaţi şi senatori s’a dus la Hotelul llugues la d. Leca, pentru a’I ruga se nu plece. D-sa a răspuns că nimic nu’l va împedica d’aşi menţine demisia. Tot de odată a declarat deputaţi unei că ajuns la Bacău, va convoca pe toţi alegatorii sel şi işl va depune mandatul de deputat in mâna lor. D. Leca a fost însoţit aseară la gară de un inare număr de deputaţi. X Consiliul comunal este convocat pentru astă seară, când va lucra ori-care va fi numărul consilierilor presenţi. Consiliui se va ocupa de raportul comisiunei financiare. X Consiliul superior al domeniilor şi-a suspendat lucrările pentru câtva timp. Se zice că budgetul acestui minister va li micşorat. X M. S. Regele a primit azi pe D. Kalenderu administrator®! Domeniilor Coroanei. X Azî la orele unu membrii academiei au ţinut o şedinţă sub preşedenţia d-lul D. Sturdza. Au vorbit dd. Ilaj-dofl, Gr. Ţocilescu şi Ureche. X 1j C. Popovici, consul al României la Salonic a obţinut un congediu de o lună. X Căpitanul Dragulinescu a şosit din Piteşti. în Capitală şi a fost primit de d. Brătianu. căruia li a expus scandalul întâmplat cu acusaţia de înfanticid, despre care am vorbit. X Eri seară a fost o întrunire a membrilor coaliţiei la d-nu Dim. Brătianu. De astă dată de sigur (?) trebue se se fi hotărât o întrunire publică. X Direcţiunea lucrărilor de fortifi-caţiune. zice Românul de azi, pentru a găsi lucrători speciali şi mulţi a făcui publicaţiuni pe pieţele din Viena Bruxelles si Paris. X Asemenea citim in Românul de astă-seară următoarele rânduri pe care le primeşte de la corespondentul seu din Bulgaria. , Sofia 13 Februurifl. A sosit ari ştirea cit poporul dia llu-mclia s'a revollat, ncmulţumindu-se cu unirea personala. Pânft acuma esista acolo 2 partide. En s’a lipii pe strade publicaţiuni d’ale ministerului deresbcl prin cari se cere antreprenori, cari sâ dea 500 de căruţe, cu câlo 2 rai. peniru a transporta dilerile mu-niliuni tn timpul de resbel. Pluta va fi lunarii, amatorii se pol adi'csu până la 6 Februarie 188(5 la ministerul de resbel unde vor [iuţea vedea şi condiţiunile. Alia publicaţiuue tot a ministerului de resbel cere 5/000,000 ocale de fain A, Licitaţi unea se va ţine la 22 Februarie. ULTIMA ORA (’onNluiithiopol, 19 Februarie.—Se asigura că Poarta a primit tncunoştiin-ţure despre aderarea Rusiei la aranjamentul turco-bulgar, prin mijlocul modificărilor deja cunoscute şi dintre cari cea mal principală este suprimarea cla-uselor relative la contingentele militare. itclgrad, 19 Februarie. — Ministrul Turciei a exprimai d-lui Garaşanin dorinţa, ce anioiează pe Poarta, de a grăbi negociările de pace Intre Serbia şi Bulgaria, adaogând că lucrul e cu atât mal uşor, că nici o cestiune nu este supusă la vre-o dificultate. El a invitat In acelaşi timp pe Serbia ca sa demobiliseze. londra. 19 Februarie.— Lordul Ro-seberg, ministrul afacerilor streine, a făcut, la camera lorzilor, aceleaşi dc-claraţiuni, pe cari le-a făcut d. Glads-tone la Camera comunelor, în ceea-ce priveşte Grecia. Cea mal mare parte din ziare aprobă aceste declaraţiunl, şi Standard vede în aceasta cea mai bună garanţie a pă-cei. Sgomotele privitoare la oare-carl di-verginţe de vederi Intre miniştri, şi la demisiunea d-luî Cbamberlain sunt des- mi n ţi te. Viena, 19Februarie.—Prinţul Mun-tenegrulul a sosit azi dimineaţă. In formaţiune. — D-nii delegaţi n’afl ţinut azi şedinţă oficială. Bl im FINANCIAR Bucureşti, 7/19 Februar iu 1886. In timpul liquidăril, s’a atribuit de unii scăderea din piaţă imprejurăril cum-câ s’ar fi găsit Iu piaţă marfă flotantă. Astă-zî, când liquidarea e terminală, se poale constata că această apreţiare erea nefundalâ, căci ducă slăbiciune şi scădere a esistat la Începutul tunel, acum aceasta slăbiciune e şi mal accentuată. După noi lipsa de afaceri, lipsa de capitale disponibile, lipsa de siguranţă, din causa eventualităţilor politicei, sunt singurele dar importantele motive ale depreciăril valorilor. Posiţiunea de piaţă, cum sc zice. In limbagiul Bursil, n’are nici un roi Sau mai esact, influenţa acestui factor e anihilată de căuşele indicate mal sus. Slagnuţiune dar şi la Bursa de a-stâzî. G0/0 conv. rur. staţionar la 87 1/2. Agiul se urcă la 16.20—16.25. Băncile naţionale nu dafl loc la nici o operaţiune. j Mobilierile se caută cu 205 pe bani gala. Coustrucţiunile staţionare la 198 şi Daciele la 20 i, ultimo. Prin schele se observa oare-care a-nimaţiune. Grâul de bună calitate se caulă la Brăila pentru esport cu 12 franci. Tendinţa slabă. www.dacoromanica.ro EPOCA — 8 FEBRUARIE I. CASA DE SCHIMB M. FERM 27,—STRADA LIPSCANI, 27— O XXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXX3 X CURSI'I III CU II ESC 7 Februarie 1886 P li 811C i T A T e A 5% Rente amortizabila . . 5% Renta perpetna . . . 6% Oblig. (le stal .... «X Oblig, de st. drumu defer 7% Seis fune. rurali*. . . 5* Scris. func. rurale . . 7% Scris func. urbane . . 6% Scris func. urbane . . f>X Scrie. func. rurale . . 5\ împrumutul comunal . Oblig. Casei pens. (lei 10 dob. împrumutul cu premie . . Acţiuni hftncei nation. . , Acţiuni ••Dacia-Romania » . » Naţionala............ • Credit mobiliar . . » Constructiuni. . . » Fabrica de hârtie Argint contra aur .... Hileţe de Bancă contra aur. Florin austriacl . . . . . CURSUL I»l\ \ II A V Napoleonul . Ducatul . . . Ixiso otomane Rubla hârtie . cunsiiDix nrm.iN Renta Amort 95 50 Oppenlieuă. toii. Obligaţiuni noul 6% C. F. R. 105.25 « N f>% «•»*»> 101.43 Rubla hârtie ....... 200. 40 CUKSUI. I>E PARIS Renta Română 92 Lo«eotomana. ...... 36 Schimb Paris 3 luni.............. » la vedere............. Londra 3 luni............. » la vedere .... Rerlin 3 luni............. Viena la vedere............. 95 3a i 90 3 4 87 3 4 1021 2 «5 3 4 98 911 2 8*1 2 73 1 4 *12 St 1110 *69 200 16 1 16 1 2.01 10.03 5.92 17 50 123 75 ZIARULUI * * EPOCA i 4 Strada Episcopiei, No. 3. ANUNCIUR I SI RECLAME anunciuri pe pagina a IV, linia 30 bani, anunciuri si reclame pe pagina III 2 lei linia. mmxmxmiOiKmxKmxKxxmitxxmxxxxx: MISII IR INSTITUI, METEOROLOGIC din BUCUREŞTI Băiet imul atmosferic de la 18 Februarie 1886 STAŢIUNI Baroni Temp. Vent. Starea Ruourettci 770.5 —3.4 F,- 5 acap. T.-Sevorin 77d.O -3.4 — somn Balota — Slatina 770.4 —S.O NNB 3 zăpadă Giurg.u 770.0 —4.1 NE 5 acop, i .«nstanta 770.7 -5.5 NE 2 acop. Sulina 771.9 —4.1 NF 4 vărs. lialantz 771.7 —1.5 ENF. 6 ii Braila 771.9 —0.6 NF, 4 n Roman 770.4 —0.8 NE 2 ■ Craiova 706.7 —3.1 E ti zăpadă Directorul Institutului, St. Hepitcs. Starea marei la Constanta line, la Sulina line. MOŞIA RIEA NOUA din judelui Teleorman, plasa Teleorman, comuna Rîea. Moşia are 200 stj. masa sau aproape 400 pogoane. Este de arendat a 200 galbeni şi se întinde pană în bătătura celei de a 11-a staţie a căi ferate Costeşti-Turnu-Mâgurole. Doritorii se pot adresa la D. Gr. G. Peucescu, str. Clemenţei No. 2, unde vor vedea planul şi vor lua ori-ce alte lămuriri. PROPRIETATEA SILISEASCA din judeţul Teleorman—Gară la 5 minute depărtare.—A se adresa la d-na Klisa Cnronidi, strada Intrarea ilo-sotti Nr. 5. moşii m: ui i:\mr Chiar de acum moşia Podu Gros din districtul Mehedinţi, avănd făcute semănăturile de toamnă. Doritorii se pol adresa in Bucureşti, strada Rrezoianu No. 51 In toate zilele plnă la amia/.î. pe.vmo.yv.it iii: iieiioiseres Strada Sf. Vor rodi Ix» DirecUon a l’tionneur d'informer Ies parenls au'elle a pris pour l'annâe scolaire 1885-86, de9 dispositions d'apres lesquelles Se arenteazn o moşie de 3,000 pogoane în judeţul Ilfov. Doritorii se se adreseze la redacţia ziarului «Epoca». i. o ii Hi i ii i; v i:\z\iu: Locul din strada Dionisie Na 20 şi strada Crinului No. 5. Acest loo are faţa pre strada Dionisie 37 metri, pre strada Crinului 10 metri şi adâncime de ii metri. Se vinde in total sau în loturi, de câte o a patra parte. Doritori se pot adresa la proprietarul lui, I). Gr. G. Peucescu, str. Clemenţi No. 2. case iii: i \mmim l)e la S filutu Glnoryhe, O casă aşezai Ape strada Dorobanţilor No. <0; — 20 odal cu curte şi grădina. —A 80 adresa la proprietatea care Jocueşţe tntrânsa. dincausa arendării pro 3finil.lL prictăţii, se vând, U lo-comobilâ 10 cal putere şi o maşină de treierat din fabrica Ramson sistemul oel mal perfecţionat ambele în perfecta stare. Doritori le pot vedea la proprie-lateaPâşcam judeţul Ilfov, adresînduse la d. E. Reimer administratorul. IN SC II NT A RE Celebra gimnastică română Maţii da Petrescu, întorcftndu-se din streinătale după o lipsă de (5 ani, lti care timp 'şi a perfecţionat studiile, doreşce a da lecţiunî de gimnastică în familii şi în Institute de domnişoare. A se adresa la Clubu-Gimnastic str. Deschizând, cu malta autorlsaţiune a Guvernului. ŞCOALA de musica vocala si instrumomala 23, Strada Carul, 23 aducrcspoctoB )a cunoştinţa publicului că această şcoală, fiind prevăzută cu tot personalul trebuincios, pot primi înscrieri tn toutd zilele de lucru. De la 9-11 ore dlm. sl de la 3-8 ore seara Sprijinul ce am avut din partea mal multor familii cari aO bine-voit a’ml încredinţa pe Iii lor In decursul acestui au, mă fac a spera că au 'ml-va lipsi nici tn viilor şi că esemplul acestor va găsi cu atât mal mult imitatori, cu cât ncâstă şcoală r singură, tn toată ţara, aprobată şi aulorisată de guvern, unde se poate învăţa musica vocală şi 'ori-ce sli numai pentru modica instrument sumă de 15 lei pe luna primind tn schimb 12 lecţiunî în ori-ce orc vor dori amatorii. nrcc-tor, An- hucisei. LA SUISSE ROMANDE REVUE UTTERâlflE ET ARTISTIQUE PAft A1SSANT LE I*» F*T LE 15 DE CHAQtTE MOfS Romans, Nouhellet, Contcs et Fantnisins, Critu/ue lithiraire, arlisligue et philoso-phique, Voyaycs, Comedies, Varb'te.s, Uis-toire, Podsics. Revue des LUteratures itrnn-geres et Revue des Beaux-Arts, Chroniguse meusuelles de Suisse et dc Paris, Bibliografi,kte, imiix irvnowEMKivr Suisse : un an, IO IV. Etrangor (union Biserica Eni No. i. poslalcţ’t i i fc. Ies examens auront lieu dăsormais dans Ies ăcoles publiques. Kien ne sera năgligâ nour assurer ies progrăs et le bien-âtre aes ălăves qu’on voudra bicn lui coniler. i-a rentrăe aeu lieu le i*' 9cplembre 1885. m DE^ Limbile francese si englese I*retori niodernte Gu începere de Luni. 3/15 Februarie se vor deschide, pe «Bulevardul Eiisa-beta stabilimentul de b*i ale Eforiei Spitalelor , cursuri de limbile englesâ şi francesa sub direcţiunea d-lui Eenry Lolliot, profesor la «Liceul sf. Gheor-ghe>. şi la Institutul nou de d-nişoare. Aceste cursuri vor avea loc săra. de două ori pe săptămână ;—ele ver dura 0 oră şi jumătate, de la 7 1,2 la 9 ; —şi nu vor costa de cât zece lei pe lună, plătibill cu anticipaţiiine. Fie-care Curs nu va fî făcut în faţa unul număr de elevi mai mare de cât zece. — Orele şi preţurile sus indicate au fost fixate pentru «a înlesni tinerilor puţin avuţi şi impiegaţilor de comercifl studiul îimbilbr celor mal răspândite tn lume. Salon de conversaţie si de citire Deschis toate Duminicile de la 9 ore dimineaţa la 12, şi pus gratis la dis- posiţia elevilor. înscrierile se pot face în toate zilele, de la 2 la 3 ore, p. m., şi de la 8—9 ore săra, «Bulevardul BM sa bete. (stabilimentul de băi), la catul al treilea, scara la stânga. l\ DISTINS STIDIENT *11" doreşte a medita ună s’aă doul elevi în schimbul unei pensiuni; sad a locuinţei şi mâncare. A se adresa la administraţia acestui a ar. iii: mim Tauri de rasă şi toci |j de lapte, a se adresa la d. E. Reimer, administrator la proprietatea Paşcani din judeţul Ilf«v.--Tot la aceasta moşie sunt de vânzare berbeci si ol dc rasă merinos. I STIHIA! Primare în doreşte a preda lec-ţiunî pentru Clasele schimbul uuel modeste plăţi. A se adresa la administraţia ziarului 0 Absolventă a cur-1311 lll.l sulul secondar şi având «Diploma do maturitate», să oferă a da lecţiunî, lu vre-o familie pentru cursul primar său secondar. In special pentru limba francesă, matematici şi ştiinţele fisico-naturale. să adresa la redacţiunl. ______________ A f- n MTQ ft truturaiului,gripa, tron,«la, etc., LUIl I flAsiropuld şi pasta pectorala dc Nafe do Delangrenier posaedâ uâ eflica-citate sigură şi constatată de uuQ mare numerd de medici. Fără săre de opium (Morfina sau codeină) se dâ fard temere la Copii bolnavi de Tussc, de RtiguştUd. Paris, 53, rue Vivieiine, şi in tâlc farmaclele DIN LUME* INTHtOÂ ALECU A. BALŞ AVOCAT 06 Strada Dionisie consultaţii de la 8—12 dimineaţa. D. R OUVRAGE EIVTUâlFlEIVLEIVT TERMINE ESSAI COMPARE SUR iWttari rare iă DE LA ROUMANIE DEPUIS LES TE WPS LES PLUS RECULES JUSQU’A NOS JOURS PAR 1SBQQLAS BL&RfJfflMBR® UN VOLUME D’ENVIRON SOO PAGES, fiDITlON DE LUXE PAPIER VELIN, CARACT|':RES BLZEVffiS. PRIX 20 FRANCS-TIRAGE LIMITE Ort peut souscrire d par tir du 1 jl3 janrier dans les burea ux du « Peuple Itoumain » et chez tom Ies Ubraires de Bucarest. LE ROSETT1 AVOCAT Strada Batişte No. 4. PLUS Uf ol Dt „iJflM'ifM" ■fi. STRADA ACADEMIEI. BUCURESCI 18 rrtmesce anunoiuri, inserţii şl reclame pentru ORt-CARE Zi AR din capitală, iu-deţe şi străinătate. v-r-T" IKICTIIIUI. EVUL lllî Vechiu profesor de arta moşiţulul şi medic primar al spitalelor Sf. Spiridon din Iaşi, instalându-se In Bucureşti strada Clemenţei, 25 de-asupra Farmaciei, dâ consultaţiuni de Ia 8—11 a. m. şi 0—8 post-meridiane. ANCIEN DE BUREAU P L A UE IVI E N :t' Pour institulrices, gouvernantes, vnlets el femmes de Chambrp, etc. Lefons particulieres en toutos Ies langues, piano et uuisique vocale. Tenu par Catuerine Karl. Dirige par Anna Bec/cer, institu-trice franţaise. 11, Strada Stirbey-Voda 11. Bucarest. BERARIA GAMRRINUS c & o S3 £- O) a C5 J3 <5 2 f- a pus in consumaţie iu: iii: g amur im im fabricatiunea OPPLER xunnununnu*u*nuHuuu**nuu*uu'< KEIilMlL DE L4V4 CONTRA RAGELEI SI RE11ATISMILDI * n n n * n n x x X X X X X X X X X X X X X X X X X Sistemul prof. Dr. JAEGER Becunoscut pretutindeni ca cel mai escelintc CORONAT DC JUSIUU MEDICAL DIN LONDRA CU ,,MEDALIA DE AUS" AVU Sub-semnatii, având numai noi singuri dreptul de vestmintele de lâna ce se poarta pe dedesupt, vestminte ziseX Normale, precum si cuverturile paturie in lâna curata de CamilaX Cari păzesc dc răceli si reumatisme 14 Declaram câ am încredinţat tn România unicul deposit al produseloA4 noastre Casei AUX QUATRE SAISONS » 72, Calea Victoriei 72, (in faţa Palatului Regal). ţţ Declaram ca nu recunoaBcem ca VERITABILE de cât flanelele ţţ ce se găsesc în aceasta casa. Comande din provincie se fac direct, ţţ Preţuri curente şi broşuri se trămit gratis şi franco după cerere ţţ W. BERGER’S SOHNE (Stuttgart) ţţ X X N E R L Y LIBRAIRE **, HUI . DE LA VICTOIIU:, 2*2 LIVKEiS DE DDOIT ET DE MEDECINE JURISPRUDENCE GENERALE DE D A L LOZ, COMPLET 97 VOLUMES, fr. 1500 INSTITITION BLARIHBERG POUR JEUNES FILLE Bucarest, strada Sf. Voevosi, 27 Enseignementprimaire et secondaire apres Ies programmes de l'Etat. Les langues frangaise et llemandes d'ont obligatoires. turui xxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxx 1*3 11 I I III. III,HIV * î — BUCURESCI — 6, STRADA VESTEI, 6. POMI RODITORI ALTOITI Secţia medicala i, Hydrotherapia—2. Electrizare—3. Or-thopedie—4. Gimnastică medicală—5. In-halaţl—6. Masa jiu sistematic—7. Serviciul la domicilia— 8.«Consultaţii medicale. Secţia higienica 1 Bae abur......................3 — 1 Bae de putină cu şi fără duşe . 2.50 medicamente...............1.— 1 duşe rece sistematică . . . 1.50 BAI DE ABUR Sl DE PUTINA Notă 1 Băile de abur sunt deschise în toate zilele dc Ia 7 ore dimineaţa pînă la 7 ore seara. — 2. Pentru dame însă băile de abur, o-dată pe săptămână Vinerea de la 7 ore dimineaţa pînă la 2 post-meridiane. Preţurile la secţia medicală conform prospectului. Direcţiunea. DE DIFERITE SPECII Din cele mai renumite calitati si diferite etati, se afla de venzare la GE0RGE I0ANID GR.UJINA Numită Braslea Sub icoana str. Polonă No. 104. Aproape de biserica icoanei. Premiat cu l-iu preţ: “Medalii dr auj » \a concursul agricol ai comiţiulutde Ilfov în anul 1881—1882, pentru noile 'varietăţi de pere denumite. o REGELE SI REGINA ROMÂNIEI CUM SI PENTRU ALTE SPECII Asemenea premiat cu primul preţ : <*Diploma de onoare clasa' I-a » la expo-siţia Cooperatorilor români in anul 1883 petilrn mai multe varietăţi şi calităţi de diferite fructe. Preţul pomilor se poale vedea tn catalog diu oare progiul ©o a fost pian acum Pan» redus la un preţ mai mic. Domnii amatori din districte şi din capitală, voind a avea catalog, se vor adresa prin epistole Ta zisa grădină şi îndată li se va trimite.—Plantarea pomilor pentru primăvară este mult mal bine de a se face mal de timpuria. Domnii amatori sunt rugaţi a'ml trâmito comandele cât de timpuriu ca să pol a le trimite Ia timp cuvenit. £**XXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXX>( XX www.dacoromanica.ro OUVRAGE RECOMAMNDE J. COSTACHI EPUREANO LE MOUVEMENT ET LA 1 131 I 11 I HUI LIU EN ROUMANIE EXTRAIT DE LA REVUE FRANQAISE DE L’ETaANGEH ET DES GOLONIES MAI. JUIM, JUILLET I88S Vient de paraître obez l’âditeur liOHJ. UU 44 Bucarest. En ventedans toutes les tibrairiesde la capitale PKIX A franc 50. MCOLAS ALEXANDRE PAPADAT AVOCAT LICENClfi EN DROIT a Irausf6r6 son doniiclle Strada Ieni 8 bis.