ANTJL I Nn. fio. A DOUA EDITIUNE YINF.UI : FEBRUARIE IRSft. Grigore G. PEUCESCU Director politic ABONAMENTE: In tară 1 an 40 lei, 6 luni 20 lei, 3 luni 10 lei in strftinftlatc 1 au 50 lei, 6 luni 25 lei REDACŢIA No. 3.—Piaţa Bpiseopiai.—No. 3. IO BANI NUMERUL N. Or. FILIPESCU Froprietar 1 * » -n A N U N C I U R I: lUmiMiiiri |*e na ei na a patru linia 3ft bnpţ , .. Himnrinri şi reclame pe (iuţi. III îi lei iiiirşC- •*' V- APARE IN TOATE ZIEELE ™ \ V. ADMINISTRAŢIA \ * No. 3. -Piaţa Episcopiei.—No. 3. IO BANI NUMERUL SITUAŢIA yiCr\ I ÎNTRUNIREA SECRETA DE LA SENAT MILLO PYGMALION MORTUL PLĂTEŞTE REGELE TESALIEI SITUAŢIA Criza ministerială cnro s’a deschis erl, caro nzT o închisă şi caro, tocmai din pricina modulul cum s’a sflrsit, va 11 do sigur asemănată cu colo l’ulto comedii, po caro d. Brâ-tittnu le-n jucat de ntiUoa ori do când e In putcro, aro un curactor do o gravitato ce un avut’o nici una din demisiunile ce le-a dat plită, azi d. Brătianu. Un fapt positiv o că n’a fost nici o Înţelegere Intre d. Brntianu şi d. general Loca. Al doilea, un fapt, ce l ştim tot atât do positiv, o că do cind-spro-zeco zilo d. Brătianuşi-a dat do două ori demisia M. S. Regelui, şi că, dacă ar consimţi Regele, şi dacă ar găsi un om, în care s’ar putea încrede, d. Brătianu s’ar retrage fără îndoială pentru cătă-va vrerno, in favoarea acestui Compare, până se vor vota impositele nuol, precum şi con venţia do comerţ. Poate criza se fie uată-zi închisă şi d. Brătianu se so fi înduplecat a rămânea la putere; aceasta Inse nu distruge caracterul de gravitate ce’l înfăţişează situaţia, căci ceea ce do astă dată era grnv, nu ora faptul că d. Brătianu şi-n dnt pentru a sutelen oară demisia sa, ci Împrejurările in caro sa produs această criză. Toată gruvitnten situaţiei constă în faptul că, în dosul crizei de ori, ca şi în dosul ministerului cârpit de azi, să află o stare de lucruri din cele mui rele şi care să complică prin următoarele trei fapte : 1. Nemulţumirile ce există, chiar In sinul partidului d-lui Brătianu, nemulţumiri cari din partea multora sunt foarte reale, din causa im-positelor nuol ce le cere guvernul. 2. încurcăturile financiare din caro d. Brătianu nu ştie cum să iasă. 3. ţii mai presus de toate, ces tiunea reinoirel Convenţiunel comerciale cu Austro-Ungaria. Aceasta e situaţia adevărată, situaţie pe care n’o mai poate domina un guvern, ce are în capul seu un om ce paro aşi fi pierdut săritele Berlin. 17 Februarie.—împăratul şi împărăteasa, au primit azi la prânz pe prinţul Munlencgrului. 'care se duse apoi la Prinţul imperial. Astă seară se va da un mare ccaid tn onoarea Prinţului Muntenegrulul. londra, 17 Februarie.—Din causa turburărilor ce s’aii produs la Birinin-gham, primarul acestui oraş a oprit întrunirile pe strade. fnnstnntlnnpol, 10 Februarie. -Calc indirectăf.—Poarta a cerut expli-cnţium d-lul Oruicâ, ministru) Rârbiei, asupra continuaţiunel Înarmărilor sârbeşti şi asupra eonccntraţiunii trupelor cari so fac mal cu seamă la fruntariile Turciei. D. Gr.iicl n răspuns, tntr’un mod o-flcial, că înarmările Serbiei sunt strict acelea aduse de siluaţiunon ce ar rc-sulta din nelnchcierca păcii şi că puntele de concentraţiune sâriişetl sunt a-celeaşl ca şi cele dinaintea resbelulul bulgaro-sârb. Se crede că sus zisele explicaţiunl nu vorîropedica pe Poarta de a face un demers categoric la Belgrad, pentru ja grăbi negoeiârile de pace şi de a aduce prin urmare desarmnrea, pentru că Prinţul Bulgariei a informat pe. Poartă că disposiţiunile militare ale Serbiei, obligă pe principat a lua aceleaşi dis-posiţiunl. Representunţu marilor Puteri, ufi primit ca instrucţiuni să sfătuiască cu toţii, In termeni identici, pe Poarta de a de păr tu parten.din învoiala turco-bul-gară, privitoare la contingentul militar reciproc. Acest demers care va fi făcut asta-zi sad mâine, şi a cărei iniţiativă pare că vine din partea Angliei, va fi o concesiune făcută Rusiei pentru a face pe aceasta să udereze la învoiala turco-bulgară. I.ondrn. 17 Februarie. — Amiralii, Englezii şi Italian!; cari comandă de-monstraţiunea navala contra Greciei, aO primit noui instrucţiuni, ordonându-le de a lua părerea guvernelor lor, înainte de a recurge, eventual, la forţa. DEPEŞELE mm\ „HAVAS < • Berlin, 17 Februarie.—D. de Moltke fiind bolnav, Reichstagul a retras de o dată, din ordinea zilei, o propunere pe care feld-mareşalul o prezentase, spre a obţine o modificare a legii pensiunilor militare. Ştirile ce am dat In privinţa magistratura! se ndeveresc pe fie-care zi. Sunt două zile de când «Voinţa Naţională» a anunţul numirea d-lui Ştefan lorgulescu de judecător la Curtea de apel din Bucureşti; dar n’a spus că, pentru a se numi d. lorgulescu, s’a destituit d. GeorgeEconomu,unul din cei mal luminaţi şi mai integri magistraţi al ţâri. Do hună seamă şi «Voinţei Naţionale», ’I este ruşine de faptele guvernului pe cari şi-a luat sarcina ingrata de a le apăra. Când a venit d. Stătescu la Ministerul justiţiei, amicii săi asigura că a venit cu hotărî rea de a face ceva pentru Justiţie. Nu ca să schimbe judecătorii de ocol, părăsia el câştigurile de advocat; avea un scop măreţ. Deochiat In barou, avea să’şl ia o revanşe strălucită în minister. Fusese acuzat că Întrebuinţează inrîu-rirea lui politică ca se’şi câştige procesele; avea se Închidă gura tutu-lor, lucrând mai mult de cât toţi la independenţa magistraturii. Şi mulţi naivi aă crezut: Omului acestuia nu’i lipseşte nici inteligenţa,nici cunoştinţele şi, fiind-că ţara întreagă cere garanţia unei justiţii independente, e natural ca se fie ispitit de rolul, atât de frumos, de a intfemeiu justiţia şi a o pune mai presus de prepusuri. Cu atât mai mare ne a fost indignarea, când am văzut că, In loc de acest rol frumos, pe care noi 11 visam pentru densul, d. Stătescu nu se gândin de cât cum se se murdărească în resbunări mici personale, şi în calcule interesate de partid. In loc de a înălţă demnitatea magistratura, prin respectul magistralului, chitin po cine se lovească pentru a-’şl asigura tnrlurirea şi pentru a băga groaza în ccl-l’alţi. Se vede că, pentru a face fapte frumoase, nu e destul se fii inteligent şi ager, trebue so ai simţi-minto frumoase. Se vede că inteligenţa este numai unelta care lucrează şi numai inima îndreptează spre bine. Se vede că un suflet mic, este incapabil de a concepe o idee mare. Hi ce mic s’n arătat d. Stâ-tescu! Căci numai nst-fel se poate înţelege cum d. Stătescu, în loc do a întemeia independenţa magistratura, s’a făcut călăul eî, sacrificând po cei mai integriî şi mai capabili magistraţi, unul câte unul, pasiunilor sale urlcioase. Va să zică, nu so mnî respectă nimic, din ce e respectabil, sul) guvernul d-lui Brătianu. Poţi se munceşti mai bine dediiuo1 zeci do ani, ca sc-’ţî creezi o posi-ţiune înaltă In societate, poţi so fii un model în viaţa publică şi în viaţa privată, poţi se fii magistratul cel mnî luminat şi cel mal integru. Toate acestea nu’ţi Bervesc In nimic: va veni într’o zi un Stătescu oarecare, caro te va Ha afară ca pe o slugă rea şi nimeni nu va mai aven nimic de zis. Când ne uităm la această maşină puternică a statului nostru centralizat, care nu se îndeletniceşte, de 10 ani, do cât să macine caracterele şi se fărâme tot coe mare,tot ce este tare în ţara aceasta, no prinde groaza de viitorul ce ni se pregăteşte. Când ne uităm la tot ce a făcut d. Brătianu ca se nimicească conştiinţa binelui, ca să răsplătească pro cel slabi şi versatili şi sesdrobeascâ pro cci oneşti, ne întrebăm eu durere cum e cu putinţă cn un atât do mare rou-fâcător să stea în capul nostru. E bine să nlle d. Brntianu, că nici unul din atentatele sale, contra in-stituţiunilor ţări, nu este mal vinovat de cât acela pe care-1 îndreptea-zâ contra justiţiei prin veninosul seu ministru. Pentru că justiţia este ultima scăpare a noastră tutu lor, pentru că justiţiueste liniştea familiilor, ordi-nen In societate. Şi când d. Stătescu îşi va ajunge scopul de a ne convinge pe toţi că magistratura este sub ordinele guvernului, că nu poate cine-va se fie magistrat dacă nu e slugă plecată a d-lui Stătescu sau a d-lui Brătianu, atunci starea legală va înceta în a-ceastă ţară. Atunci se va clătina nu numai puterea d-lui Brătianu, dar Întreg edificiul nostru politic. Ar fi timp ca M. S. Regele se pue capăt acestei urgii culpabile care. după ce a sfărimat, una câte una, toate instituţiunile ţării, acum atacă pe cea mai însemnată de cât toute, prc aceea care asigură ordinea socială ! Căci nu-’i-c permis M. S. Regelui să nu cunoască pe magistraţii cei buni ai ţârei şi M. S- Regele nu trebue se permită ca asemeni magistraţi se fie sacrificaţi pasiunilor şi interesului facţiuni de la putere, Amin-teri M. S. ar abdica la singura parte, din atribuţiile sale, care poate fi folositoare ţâri şi n’ar păstra de cât pe aceea ce poate fi folositoare numai M. S. Gr. Peuccscu. ÎNTRUNIREA SECRETA DE LA SENAT PARTEA ESTERIOARA Mulţi colectivişti se adunaseră erl seară în sala Senatului. Toată lumea părea animată do dorinţa d’a ajunge la o împâeăciune. Prinţul Uimi trie Chim a spus că a fost bi Rege, căruia d. Loca ’î-a spus că nu e in stare se ia puterea, şi că e şi bolnav. Din partea sa, principele Chica a spus M. S că iu faţa situaţiei exterioare, şi nefiind nici un partid guta d’a lua răspunderea situaţiei, rf-nu Brătianu trebuie se româie la putere. U. General Lcca a spus că guvernul ştia ca nu e- do ncord cn dInsul asupra cestiunei convenţiei eu banca naţională. Că în discursul seu de ori şi-a aspri mat numai vederile salo personale, şi că n’a avut de gând se lovească In guvern. Guvernul aro majoritatea şi că el ar vrea numai să’l Împiedice se piardă acea majoritate. I). Vil fier a spus asemenea că d-iiu Loca n’a exprimat părerile majorităţii, că de altminteri el nu ede pn-reroa d-lui Loca. D. Carnea n vorbit în acelaşi sens. I). Stătescu într'un mod neaşteptat a atacat cu violenţa pe d. Loca, spunând că so petrec pe de desupt lucruri cari trebuiesc date pe faţă. A bisat se se înţeleagă Că e înţelegere între d. Loca şi opoziţie. A zis că d. Loca n’ore nici o v/H louro prin ol însuşi, că situaţin sa o daloreşte numai partidului liberal, care l'a pus acolo unde este. I). l.eea atunci a părăsit sala Ot şind prin tribune şi adresând d-lui Stătescu o înjurătură. I). Brătianu s’a suit atunci la tribună. Iu momentul cândnapărut a fost primit eunplause şi deaceia d-sa a spus că majoritatea se'l aplaude când va face ceva pentru ţară. A arătat că d. Loca depărlindu-se nu pleacă un singur om, dar un grup întreg. 1). Strejesru a dat atunci un semn do nprobare. I). Brătianu urmundu-şi discursul a zis că trebue unire In sinul partidului liberal şi a zis că nu ţine la putere, că ar fi gata să o dea altuia daca e în stare se o ia. Prinţul fjimitrie Ghika luând pentru a doua oară cuvântul, a făcut elogiul d-lui Brătianu, zicând că c singurul care poate sta ia cârmă. I). Brătianu suindu-se din nou la tribună a mulţumit prinţului Ghika precum şi majorităţii; a zis că va râmine la putere ca se nu fie victima unei intrigi mârşave, şi că dacă pînă aci el erea solicitat ca se râmâe la putere, acum el solicită puterea şi o va păstra pine i so va da un vot de blam. Pe urmă şedinţa s’a ridicat. Deputaţii şi senatorii despărţindu-se, s’a putut constata, din convorbi-rele lor, că sunt botărîţî a primi demisia d-lui Loca. I Serlitn.— Belgrad. 15 Februarie.— Aici s'a dat de urma unei agitaţiuni secrete, dar cu atâta mal periculoase, In favoarea lui Petre Karagoergevicl şi deseoperindu-se deja lirele conspira-ţiuni se speră că se vii pune capăt a-cestui complot şi se va face cu neputinţă. ca alîaţif lui Radlovici să comită o trădare către ţară şi dinastie. Planurile şi agitaţiunile de până acum nu se făceai! pentru candidatura prinţului de Muntonegru, ci pentru a ginerelui acestuia spre a ’l aduce pe tronul Serbiei. Regele cunoaşte acum numele tuturor celor din micul grup al conspiratorilor, cari aveau do gând să hărăzească pretendentului lor nu numai Serbia, ci şi unele părţi din Balcani şi Bosnia. Din ce In ce piere ori-ce speranţă, că la Confercnţa din Bucureşti se vn ajunge la un roşul tal mulţumitor şi pacific şi numai naturile prea optimiste mal cred, că în urma scurtului armistiţiu, va veni o pace durabilă Părerea generală, chiar şi În sferele de sus, este, că la începutul primăveri va islmcni din noii răsboial. Serbia e pregătită pentru orice eventualitate; până acum 9'tul mobi-lisatca la 170.000 oameni. Belgrad, 15 Februarie.—întreruperea din noii a negocierilor de pace din Bucureşti, provocată do Poartă, continua a produce mare sonsaţic In cercurile guvernamentale sârbe. Regele Millan a conferii cri loaUdupă «miza până noaptea pe cale telegrafică, asupra acestui obiect, cu minislrul-preşedinte Gura-şanin. Bulgaria.-—Sapa, 15 Februarie.— Prinţul Alexandru pleacă mâine la Fiii jiopol. Pretutindeni se fac mari pregătiri pentru o primire solemnă a prinţului. Extrasul scrisori Ţarului Alexandru III către prinţul, publicat de ziarul Standard, este o curata scornitura. — Aserţiunea unul corespondent al gazetei de Colonia, că guvernul bulgar ar II luat mantalele de la resorviştii rumelioţi când ’i-a congediat, este cu lotul nee-sactă. Fe-căruf resorvist rumeliot congediat i s’a dăruit de guvernul princiar o manta, precum şi 21 franci de drum. Se înţelege de sine, că după un servicii! de avant-posturi de cinci luni şi după marşuri grele militare, exteriorul trupelor rumeliole lăsa mult de dorit, dar cu toate astea descrierile acelui corespondent sunt prea exagerate. Itusln.—Pelerş/nirg, 15 Febr. — Ministrul de Externe, d. de Giers. a aranjat în onoarea prinţului Nicolae al Mun-te-NegrufuI un mare prânz, la care a fost invitat şi corpul diplomatic. lţriiţul Nicolae a avut ocasiunea în Petersburg sa se convingă de disposiţiunile cu totul pacifice ale Ţarului. Totodată Muutenegrui na va fi silit sâ'şi întrerupă activitatea sa pacifică, deoarece d. Matanovicfâ reuşit, pentru proec-tele economice ale Muntenegrulul, să închee un împrumut de 400,000 ruble ce se vor libera în rate, după trebuinţa. Anglia.— Londra, io Februarie.— Lucratorii fără ocupaţie aii provocat în Birmiugliam turburari, dar poliţia a restabilit repede ordinea. Cavaleria era consemnata. Lucrătorii au încercat să faca tul burări şi îuGrealyarmonth, însă au fost împrăştiaţi. Germania.—- Berlin, 15 Februarie.— Proectul de lege bisericesc al prinţului Bismark, prin întinsele couceşiuiiî ce conţine, produce mare mirare chiar la clericali. Conservatorii speră acum positiv, ca Centrul va vota pentru monopolul rachiului. — Organul clerical Germania zice tn ironie, că Bismark pare a avea mare zor după o Lrâgânirc de opt ani. l'ossische Zeii ung scrie : «Porţile ce-taţei statului se deschid iarăşi puteri bisericeşti romane.» www.dacoromanica.ro 2 DECRETE — D. M. C. Savoiu. fost -ub-prefect. <‘ste numit In funcţiunea de suh-pretect la plasa Moirul-de-Sus ilin judelui Mehedinţi, tn locul d-lul A. Bengulescu, demisionat. — D. doctor Iii medicinii Constantin Pas-tia, având depus concursul cerul de legea sanitară, este numit fn postul vacant de medic primar al judeţul Olt. — D. doctor tn medicină Yasile D. llfo-veanu este numit tn postul vacant de medic al plasei Şerhancrci, cu reşedinţa tn comuna pereiu din judeţul Olt. — Maiorii Chivu Gheorghe din regimentul 5 linie şi GArleanu Gmauoil din regimentul y dorobanţi s au mutat tntre dânşii, tn interes de servicifl, pe ziua de 1 Februarie 1880. — I). Ioan Bora, .absolvent al scoalel de poduri şi şosele din BucurescI de la 1874, se admite ea conductor clasa III, tn corpul de ingineri civili al ministerului- — Sunt numiţi şi permutaţi: D. M. CiocArdia, actual supleant la curtea de apel din Bucureşti, tn aceeaşi calitate ta curtea de apel din laşi. D. I. Duca, aciuai prim-proşcdinlc al tribunalului Iaşi, supleant la curtea de apel din laşi, tn locul d-lul Dimitrie Neagu. D. N. Volenli, actual preşedinte de secţiune la tribunalul laşi, prim-preşedinte al acelui tribunal, tn locul d-lul I. Duca, înaintat. D. M. Hotineanu, preşedinte la tribunalul laşi, tn locul d-lul N. Volenli, Înaintai. D. (î. Fleislen, actual membru la secţia IV a tribunalului laşi, tn aceeaşi calitate la secţia II a acelui tribunal, tn locul d-lul I. Pruncu. D. T. Steliun, membru la tribunalul laşi, tu locul d-lul G. Fleislen, permutat. D. I. Tanoviceanu, membru tu tribunalul Iaşi, tn locul d-lul A. Paraschiv. D. G. Târnoveanu, actual preşedinte la tribunalul Dolj, In arecnşl calitate la tribunalul Muscel, tn locul vacant. D. C. Filipin, actual membru la tribunalul Dolj, preşedinte la acelaşi tribunal, tn locul d-lul (î. Târnoveanu, permutat. D. Ştefan SUtescu, actual prim-procuror la tribunalul Covurluiii, judecător de instrucţiune ta tribunalul Put na , tn locul d-lul M. Milo. I). G. Toneunu. prim-procuror la tribunalul CovurluiO, Înlocui d-lul Slejan SIA-tcscu. 1). Al. Crăsnaru, actual membru la tribunalul Vâlcea, tn aceeaşi calitate la tribunalul Olt, In Incul d-lul P. Th. llftdu-loscu. D. Petru SlAvescu , actual procuror la tribunalul Argeş, membru la tribunalul VAIcea, tu locul d-lul Al. Cr&suaru. DINTR’O ZI INTR’ALTA IVI I L O Săptămână trecută. la teatrul cel mare, In cea dintâiu seară a «Estudian-finei,» am tnai putui vedea pe iubitul nostru artist, Milo, In cea mal cunoscută creaţie a sa «Paraponisitul.» Nici vorba, domnul Milo simte foarte bine cât de mult i-a răpit neindurata vlr-sta din vigoarea'! de odinioară, şi cât de cu neputinţă i-ar li astă-zi să mal susţină, cu succes, povoara marelui său talent. Şi daca ne mai face câte-o dată plăcerea de u ni se mai arăta pe scenă, e numai pentru că ’l birue dorul de pu- blicul. pe care Fa stăpânit, o jumătate de secol, cu farmecul talentului sefl,— acel dor adânc şi neadormit, de tinereţea şi gloria de odinioară, pe care numai artiştii îl cunosc. De aceea, când domnul Milo s'a arătat pe scenă. In primirea entusiasta a publicului recunoscător, figura Iu. Întâmpina ropotul sgowiotoaselor aplause c'un ztmbel inteligent şi trist, In care se vedea durerea sinceră şi personală a omului, care simle si II doare că nu mat e ce a fost o dată,—şi cum înainta încetişor şi tăcut spre rampă, ochii şi gestul lui de «paraponisit,» spuneafi lamurii lumii, căre i aplauda mereu.- »De-(jeaha, s'a dus vremea tul Milo, voi nu aplaudaţi de cât fantoma acestei glorn stinse.’...» Când i.Paraponisitul» se isprăvi, şi nu mal ri mase de cât Milo pe scenă, sala sbucni lntr'un ropot prelung şi încăpăţînat de aplause. — De două ori a trebuit să se ridice cortina—şi adânc mişcat. bătrânul artist, părea că Întinerise tn tnficrbftntarea sgomotoaselor ovaţii, —voios şi sprinten, fugea pe scenă, ca un copil de cinci-spre-zece ani. Când publicul I chemă pentru a treia oară, înainta până la rampă. Sala se umplu de tăcere.—Artistul se înclina, strîngându’şi la piept haina de paraponisii, lungă, veche şi cu buzunare multe, şi cu o voce adânc emoţională, mulţumi ast-fel iubiţilor săi admiratori: «Primirea călduroasa şi simpatia, ce mal arătaţi bătrlneţeior mele, a şters din mine toată paraponiseala!... Felicităm pe publicul, care ştie stVşi arate, sub orl-ce formă, recunoştinţa ce datoreşte aleşilor săi.—Pentru artiştii, cari 'şi duc cu ei toată splendoarea talentului lor. nu mal române de cât a-ceastă sfântă mângâere. Mirmidon. INFOB M ATIU NI Azi d. Gen. Leea, îşi va da demisia din locul de preşedinte al Cameriî, demisie care probabil va fi primită de deputaţi. X Se zice că d. Gen. Leea, va fl urmat in retragerea sa de domnul A-garici, care îşi va da şi ol demisia din vice-preşedinte al Cernerii. X In locul d-luî General Leea, se zice, va fi numit preşedinte ul Cernerii, or d. Gâmpineanu, or d. Di-mancea, mai probabil Insă d. Cum-pineanu. Vice-preşedinte, tn locul d-luî A-garici, daca se va retrage , ar fi vorbă se se numească d. N. Fleva. X D. Gen. Leea, ar avea de gând se se retragă la Bacău. X Eri dupe ce d. Brătiaau, a depus demisia în mumele M. S. Itegelui, EPOCA —7 FEBRUARIE preşedinţii Cameriî şi aî Senatului au fost la Palat şi au sfătuit pe Hoge d'a încredinţa puterea toi d-lui Brâ-tinnu. La 5 ore şi jumătate, d. Brâtianu a fost din nou la Palat şi tn presenţa sa d. Leea. a spus Itegelui că n a a-vut de gând so lovească tn minister. X Eri seară fel de fel de sgomote circulau prin capitală. Sgomotul ce l’ana înregistrat şi noi cum cad. Cogălniceanu fusese chemat la Palat pentru a se consfâtui asupra situaţiei cu M. S. Regele, tre-bue desminţit. Asemenea s'a zis că d. Mavrogheni fusese chemat prin depeşă tn grabă, şi că d. Carp fusese rugat se vie la Palat. Aceste .ştiri însă sunt lipsite de ori-ce temeiu. * Eri seară s'au întrunit profesorii facultăţilor Universităţii din Bucureşti pentru a discuta asupra profetului de lege al d-lui Sturza. Dr. Sergiu lipsea. Dr. llâmniceanu, (care dacă mai este profesor, ti datoreşte aceasta d-lul Sturza) a fost col d'inteiu cure a criticat foarte aspru noua lege a inslrucţiunei. Nici un profesor n’a apărat proec-tul d-lui Sturza. Dupe această, s’a numit o comi-siunc compusă di ii doi profesori din fie-care facilitato, care se facă un memoriu, prin caro se arate defectele legei şi se ceară respingerea sau modificarea el totală. Printre delegaţi sunt d—nil Quin-tescu, Crăciunescu, Crătunescu, Da-nieleanu, Demostene, Petrescu, etc. Când se vor întruni şi profesorii secundari ?... X Se zice că la Palat are se se numească încă o damă de onoare. Persoana Insă ce va ocupa acest post nu e încă desemnată. X Eri toată ziua până scara târziu d. Pustia directorul general al telegrafelor a emisiirat toate telegramele. So zice că a oprit o telegramă sosita din Londra, pentru agenţia Ha-vas prin care se cerea detalii asupra situaţii. Asemenea altele din Bucureşti adresate lu Pesta şi alte oraşe, ud fost iarăşi oprite. X Se asigură că supărarea d-lui Leea provine şi din cauza că d. 1. Brâtianu u'u voit se concedeze socieţaţel franceze monopolul chibriturilor. X Astă-zi comisiunea organizatoare a congresului studenţilor universi- tari a pus secfeslru, în virtutea hotărî reî judecătoreşti, d-lui Grigore S. Alexandrescu, un fost casier al congresului, care, a-găsit de cuviinţă şi demn pentru un tener student, de a utiliza, pentru sine. banii casei congresului din mai mulţi ani ! X Eri la d. Pană Buescu s’a ţinut o întrunire de câle-va persoane. Poliţia vroia se iutervie cu ori-ce preţ. Unul din agenţii ce se nfia afară a spus persoanei care ne raportă aceasta, că un agent a intrat In curte şi se încerca să pătrundă tn casă, ca se provoace pe personele întrunite şi se se întâmple bătae. Agenţii poliţienesc! au fost respinşi cu concursul unor unguri ce se aflau tn curte, dupe o luptă crâncenă. X Azi la deschiderea şedinţei camerii d. Bratianu a luat cuvântul ca se anunţe ca după cele ce s’au petrecut la Palat, si în urma declar arii d-lui Leea ca nu primeşte se formeze un Cabinet d-sa va remâne la putere. S’a dat citire demisiunei d-lui Leea. D. Bratianu s’a sculat si a cerut ca Camera se nu primească aceasta demisia. In urma stăruinţelor d-lui Bratianu Camera a respins demisia. D. Leea nu era fagia la şedinţa. CRONICA Mortul pluteşte La toate cimitirele, slujbaşii însărcinaţi cu îngrijirea mormintelor observase, de cât va timp, o mişcare neobi-cinuitâ printre nemişcaţii lor chiriaşi permanenţi, şi—lucru ciudat—această neodihna domnea nu numai în România dar pretutindeni, întocmai ca boa-lele molipsitoare când năvălesc peste omenirea Întreagă. Din zori de zi şi până la apusul soarelui, toţi morţii sughiţead, sughiţead neîncetat. Caşul păru destul de neobicinuit pentru ca toate academiele de medicină să fie consultate şi rugate să’şi arate părerea asupra acestei fenomen sgouiotos, produs de nişte persoane care se bucurase,pînă aci, de o reputaţie de oameni tăcuţi. Tocmai în momentul când medicii credeau ca ad avut norocul să dibuăsca o nouă boală, cure urmăreşte omenirea din colo de mormânt, şi câutad cu ce nume mal sciinţillc să o poreclească, doctorul Râuiuicoanu, amicul intim ul presidenlului consiliului de miniştrii, destăinui tuturor microbul acestei epidemii, supranumita tn mod provisorid: mortuorum sityhiţum! Dupe spusele Învăţatului deputat In '— ~—'---- 1 =ggggS5ga medicina, microbul acestei boleşniţe ar fi numai şi numai d-nu Ion Brătianu, care sub formă de discursuri rostite în corpurile legiuitoare, se Introduce tn cimitire, răscoleşte mormintele Întocmai cum filoxera răscoleşte viile, şi produce, prin pomenirea răposaţilor, a-cest sughiţ nesfârşit al morţilor. La Început, microbul—Brâtianu era a-proape nevinovat şi nu traca de cât prin cimitirile Împărăteşti din streina-tate, unde 'şi făcea tabietul o-data pe an, do obiceiă cu prilegiul discutărei răspunsului la mesagiu! tronului. încet Încet, microbul a străbătut hotarele noastre în modul urmelor: Ştiut este de toată lumea că pînă mal de ună zi. când n'aveai pe cine să a-pucl de despăgubiri, puneai socoteala In spinarea turcului şi se zicea: Turcu plăteşte, cu toate ca tot noi plăteam tribut turcului. Astă-zl, împărăţia Iul Ma-homet a ajuns mulluză, şi ar fi pacat să lăsăm să mai trăească o zicatoare fără rost. De acea ne trebuea alta zicatoare ; dar aveam nevoe şi de bani. Paralele se adună prin biruri... când al de unde să le plăteşti. Să chibzuise prin urmare fel de fel de imposite. Fusese vorba la început despre un impo-sit asupra sculelor, dar n'a fost primit dc Senat din causâ ca femeile fiind privite ca adevărate giuvaerurl, anevoe s'ar fi găsit funcţionari cari să fle destui de integri spre a preţui valoarea pe nepipăite. Proiectul de monopol al cârciurnelor n'a avut mal mult noroc, temânduse majoritatea să nu traga guvernul imposi-tul la măsea. Mai venise un deputat cu ideia unul imposit asupra uşelelor şi ferestrelor, dar s'a lăsat la o parte acest bir, Îndată ce un onorobil u zis că nu c bine ca guvernul să impedice comerciul, legându-se de lumea de la portiţe., Atunci d-nu Ion Brâtianu, spre a Împacă pe toţi, a luat cuvântul şi a zis «mortul si plătească» propuind o tuxa asupra moştenirelor. Toţi golanii ad bătut din palme şi le-gen a fost votata. Preşedintele consiliului de miniştrii a făcut Insa o mare jertfă, susţinând a-ccst proiect. Nu este zi de la Dumnezeii tn care d-sa să nu'şl mărturisească păcatele tinereţel, recunoscând câte un copil. lutr'adevăr, Indata ce un membru din parlament II contrazice sud 11 supăra puţin, d. Bratianu ti Închide gura mărturisind ca : »l'a cotmideral tot-d'a-una ca pe copilul siitl» Când se va deschide moştenirea Ion Bratianu, grele taxe vor avea de plătit numeroşii săi copil din adunătura naţională ! Max, CRONICA TEATRALA P YGM ALION Am zis eri, că Pygmalion este o o-perâ de merit, o tragedie cum nu este alta până astăzi In literatura română ; FOIŢA ZIARULUI «EPOCA.» 13 ARY ECILAW REGELE TESALIEI (Urmare) VIII 0 nouă tortură se pregătea bietului bănuitor Mineleko; pure că totul concura a'I nelinişti. La banchetul miniştrilor, presidat de Rege, prinţul, ca înalt demnitar, ocupa unul din locurile de onoare. Nu departe de el şedea ministrul Frumoaselor-Arte, a cărui vervă, foarte adesea-ori răutăcioasa, era renurpitâ. De odată, atenţia ambasadorului fu atFasă de o convorbire Înţepătoare, ce se schimba Intre ministru şi vecinul său. Ascultând puţin, el Înţelese câ era vorba despre femeia sa: — Da, ea este atât de frumoasă în cât Regele nostru o iubeşte atât de mult In cât se zice... — Ce să zice? — Se spune că o a doua ediţie a lui Napoleon şi Iosefinel, cu rolurile schimbate, se va desfăşura şi aci tn curând. De astă dată, frumoasa ambasadrice va fi care se va despărţi de bărbatul legitim pentru a deveni Regina Te-saliei. — Ei pişicherule! auzindu-le cine-va ar crede cum că toate imposibilităţile s'ar putea realiza. — Lasă, laşa! ducă vom trăi vom vedea. Aceste cuvinte fură ca un trăsnet pentru mult muncita inimă a prinţului. Se Îngălbeni ca un mort şi vru să vorbească, să interpeleze, să dea o lecţie obrasnieuluî! Dar eticheta, neînduplecata etichetă i se puse Înainte. Cu toata grozava indignare care ’l cuprinse, el tăcu şi 'şl acoperi trăsurile feţei cu masca impasibila a diplomatului ce este tot d'uria stăpân pe el. — Prinţe, ce mal face frumoasa ambasadrice?... In sânatatea sa!... Şi Regele făcând o graţioasă Înclinare întinse paharu către Mineleko. Mineleko răspunse automatic, asemenea unui manechin care se mişcă fără a se mai opri, Îndată ce i se Întoarce mecan i s mu 1. Aşa dar este adevărat: Regele tn adevăr iubeşte pe princesă! acel tînăr comte de Heilinghenthal, pe care el ’l-a văzut lntr'o dimineaţa, era, fără Îndoială, trimis de suveran. «Blestemat Rege!.... Brută!....» Acestea sunt singurile calificative eşite din gândirea sa, aprinsă de idea ce din zi în zi devenea mai reală. «De altminteri, cine altul ar fi cutezat să curteze pe soţia unui ambasador,— gândea Mineleko îmbibat de ideile despotice ale Caucazului—când monârchul ţârei suspină dupe ea? Aht murdar Rege!» Când, în miezul nopţi, Mineleko se Întoarse acasă, femeia sa erea In pat. D-naX... bine iniţiată tn rolul ce 'l-a fost dat, plecase ducând cu dânsa pe Heilinghenthal, care nu cedă de cât puterei bunelor-cuviinje. Nadjeska Ivanowna nu adormise încă, când bărbatul său intră foarte Înceţi n camera ei. La vederea prinţului nenorocita, ostenită de lupta ce susţinuse, făcu o mişcare de slăbiciune nervoasă şi desperată zise: — Du-mâ de aci, să plecăm, te rog! Să ne depărtăm pentru tot d’auna de a-ceastâ ţară a Tesaliet! Şi nenorocita se aruncă ta gâtul lui Mineleko, strângându-'l la piept, ca şi cum părea că caută un refugiu, un ajutor. Ne având nici o speranţă, ne inal ştiind Ia cine şi la ce să recurgă, văzu că singurul reazâm ce ’i mai rămăsese era bărbatul seu. Iu braţele Iul se a-runca, suspinând ca un copil care scapă de vr un pericol. Mineleko o privi Încremenit: «Ce avea ea? Iubeşte pe Rege?... De uude’I provine această frică? Pentru ce vrea să fugă?....» Ambasadorul era cuprins de o prea mare gelosie pentru a se mal putea gândi de a fi delicat, de a fi bun. El fu stângacii!, rece şi mândru şi ast-fel In această zi,când ’i-arfi fost foarte lesne să câştige, pentru tot d una, încrederea şi dragostea tinerei sale femei, el Îşi aruncă singur cele d âutâiu seminţe ale nenorocire! lui. Adânc mişcată de atitudinea bărbatului seu, săraca Nadjeska Ivanowna simţind că ea nu putea nici a se încrede, nici a aştepta vre un sprijin de la acel care trebuia să’I fie de ajutor, de la bărbatul său, scoase un profund suspin şi descuragiată căzu iarăşi pe pat. Totul era sfârşit! Singură ce va deveni? Cui sS’i ceară ajutor? IX Trei săptămâni trecuse deja de la sosirea prinţului şi princesei de Mineleko tn capitala Tesaliel. Graţie tactului şi obilităţel sale, Nadjeska Ivanowuu reuşise până atunci a ţine în respect pe tânărul Heilinghenthal. lntr’o seară, când singura în camera sa princesă era dusă pe gânduri, simţi că de odată o coprinde o mare preocupare, o profundă nelinişte. Ziua fusese nesuferită: un soare arzător asvîrlise toată ziua asupra oraşului razele sale de foc; şi în aceasta seară, atmosfera încărcată de electricitate, prevestea o furtună pe care norii cel groşi şi tulburi arătau ca Indata va Începe. Nadjeska Ivanowna nu suferea uumal influenţa naturel; ceea ce ea suferea era mal mult moral de cât fisic. Stăruinţele lui Heilinghenthal între-cuse mal mult de cât tot d’auna, ori-ce margini. Nenorocita trebuia să mărturisească că Întrebuinţase toate mijloacele şi că la nimic nu mal poate recurge. Tânărul cavaler, furios de grijea ce eâavea de a '1 evita, ’ şi răzbuna piintr'o ploae de scrisori, unele mai pasionale şi mai compromiţătoare de cât altele. Câtă dibăcie nu Întrebuinţase ea ca nici una să nu cadă In mânele bărbatului său. Heilinghenthal făcea tot ce 'I sta prin putinţă ca să causeze vre-o imprudenţă atât de mare, lu cât să piarzâ, dintr'o dată, şi reputaţia, şi fericirea şi liniştea NudjeskeI Ivanowna. In fie-care scrisoare, el reclama ca un drept, întâlnirea ce de atâtoa ori ’i-o ceruse; aslâ-zl, plictisit d’atâtu aşteptare, el o ameninţă: «Dacă vel mai persista tu a mă refuza, voia intra noaptea la tine, chiar fără voia ta.» — Dar nu. nicl-odutâ—'şl zicea Nadjeska Ivanowna—el nu va fi atât de miserabil. Pe urmă, pentru a putea pătrunde până la ea noaptea, se va tmpcdica de toate uşile, cari stnt sad închise sad păzite, şi prin care cu foarte multă greutate ar putea pătrunde. Vai! ar fi putut ea crede vre-odatfl, că lntr'o zi acest bărbat pe care ea 'l-a iubit, va 11 isvorul atâtor mâhniri şi griji! Ca şi noaptea trista şi Întunecoasă, inima NadjeskeI era plină de groaznice presimţiri. — Glaşa,—zise ea cameristei sale când vru să se retragă—Glaşa, fereastra din capul coridorului este bine Închisă ? — Foarte bine, doamnă princesă. Cum plecă camerista, Nadjoska îva- uowna, se scula şi merse Încet In lungul coridorului. Această fereastră ee da tn grădină, li făcea frică. Un om hotârlt, care, printr'un mijloc oare care, s’ar Introduce în parc, ar putea, suindu-se pe parmacii acoperiţi cu ederâ, sS se Introducă în coridorul casei prin acea fereastră. Dupe ce singură se asigură ca totul erea bine închis, şi că nimic nu se va mai Întâmpla, intră în casă mai liniştita. Cu toate acestea, fourte târzia se hotărft pentru a se culca. (Va urma www.dacoromanica.ro EPOCA 7 FKilBUARIE 3 este dar natural s6 ne ocupăm de diinsa cu tot-d'ainăruntu!. Mal înainte voiu observa că caracterul lui Juazar, tînerul tirian, pentru amorul căruia, Astarbea încâlceşte, toate firile intre-gei ei, nu este în destul desvoltat ; Apariţiunea lui pe scenă şi mica parte ce ea dânsul la acţiune, nu motivează în destul pasiunea pe care a inspirată şi caro este punctul de plecare a ţesă-turel dramatice. Amorul ce reîncepe între Pygmalion şi regina Tofa, după mai bine de 20 de ani de căsătorie, nu poate fi un motiv destul de puternic pentru a smulge pe tiranul fenician din mreujea cu care l a învăluit isteaţa şi frumoasa curtesană. Aşi fi înţeles ca virtuoasa regină si? se încerce a opri pe Pygmalion pe calea crimei, amin-tindu’i fericiri trecute, iubirea copiilor săi, în fine or ce altă coardă a inimel, de cât ce nu mal şeade bine vârstei ambelor soţi. Scena în care conjuraţii. In loc să lase sorţii să aleagă pe acela care va omorî pe Pygmalion, să luptă între dânşii la trântă dreaptă, e slabă şi micşorează efectul dramatic. Afară de asta, sunt unele lungimi cari opresc acţiunea tn loc. Atât Pygmalion cât şi A-starbea şi Phadael, fac prea multă fi-losofle. In adevăr o fac In versuri frumoase, dar aceasta nu împiedică pe spectator d’a aştepta cu nerăbdare desvoltarea acţiune!. In ce priveşto partea prosodică, am de observat că autorul prea adese-ori întrebuinţează şi repetă particule es-clamatorie, cu Ah! O! Nu! Val! pentru a complecta vr'un picior al versului. Sunt unele comparaţiuni şi imagini cari să repetă prea mult şi fără necesitate. Dar toate aceste mici slăbiciuni de amănunte, nu pot turbura efectul măreţ şi frumos, ce produce opera d-lui Bengescu în întregimea ei. Interpretarea a fost tn genere bună. D-na Notara şi-a dat mullăsilinţă pentru a învăţa în scurt timp un rol atât de mare ca acela al. AstarbeeI (el conţine mai bine de 500 versuri). Dar măturisesc ca rolul nu e pentru mijloacele acestei artiste. De aceea să vedea că d-na Nottara era silită a face sforţări pentru a obţine efecte, sforţări cari produceai! adese-ori nişte sughiţuri neplăcute auzului şi cari sunt o probă de insuficienţa organului. Cu toate a-cestea, nu să poale tăgădui că conştiincioasa artistă a făcut din greoa parte ce ’i era încredinţată tot ce a putut. D-l Notara s’a distins ca Pygmalion. El a caracterisat rolul într'un mod admirabil. Toate nuanţele au fost cu îngrijire observate şi puse tn relief de meritosul artist. D-l Notara poate, cu drept cuvânt, număra pe Pygmalion printre creaţiunile sule cele mal bune. D-na AnaManolescu a avut momente în adevăr mişcătoare în rolui nenorocitei reginei Tofa. Ea u personificat cu mult talent pe geniul cel bun al piesei în luptă cu intriganta curtesuriâ, care impinge pe tiranul la comiterea unul şir de nelegiuiri. D-l Manolescu a ştiut prin talentul săd să facă din rolul mai mult socundar al lui Phadael o creaţiune frumoasă. Valorosul artist a1 avut momente sublime în care şa luat un avâut atât de puternic în cât a făcut ca publicul să isbucnească în aplause. Rolul bătrânului Narbal a fost interpretat destul de bine de d-l Petrescu. D. Lugoşanu n’a accentuat în destul unele părţi ale rolului lui Juazar. Cu toată neînsemnâtatea rolului, în ce priveşte numărul versurilor, d-sa nu tre-bue să uite că Juazar represintâ o figură ce joacă un rol de mare însemnătate în mersul acţiunei. In locul autorului aşi face chiar unele adăogiri laacâstâ parte şi a'şi scurta unele dialoguri din actul 1. Partea dramatică a punerei în scenă să zice că a fost făcută de d. Manolescu. Ea este foarte bine îngrijită. Trecerile şi posiţiunile sunt chibzuite de o mână esperimentată şi competentă. Neînsemnatele lipsuri ce s a notat la prima re-presentaţie, vor dispare de sigur în urmă. Nici nu să poate cere ca la noi unde să face numai o repetiţiune generala în costume şi în toate accesoriele, «ă mcarga toate strună la prima represeu-taţie. Decorurile eraCl de o frumuseţe rara, ele au fost aplaudate şi fac onoare ta-lentosulul pictor decorator d-l Lubo. Marşul e prea lung, darmusica, pe care a compus'o d-l Stefanescu pentru scena „templului, e frumoasă şi are a-pucături exotice cari cadrează bine cu subiectul tragediei. Ar fi necesar ca partea preotesei sâ fie ţinuta de o cântăreaţa cu o voce mai vibraută şi mai sigură. In resnmat să poate zice că Pygma- Hun a fost un succes meritat atât pentru autor cât şi pentru scena noastra naţională. Sper ca de astă-zl înainte d-l Bengescu încurajat de laurii pe care i-a cules, va continua pe această cale şi va înbogăţi repertoriul nostru dramatic cu alte opere tot aşa de meritorii ca Pygmalion. It. FELURIMI fiat, că dacă Prusienii vor înainta, el a-luncl va lua ofensive. Aceasta n’am uitată nici-odata, acum îusC* ne-am achitat cu totul.» mHmti»: legii miiR! CAMERA Şedinţa dr Joi li Februarie. 1 886. I n ministru englcs neii/nt «ic adulter. — Procesul d-lui Douald Cfawford, membru în parlamentul en-gles, în contra femeii sale şi în contra lui Sir Charles Dilke, fost ministru în cabinetul Gladslone.a venit acum patru zile Înaintea Curţi de justiţie din Londra. D. Crawford acusâ pe nevasta sa că ar 11 avut relaţii cu Sir Charles Dilke şi cere divorţul pre cum şi consemnarea lui Sir Dilke. D. Crnwford a povestit faptul în modul următor : «După ce în mal multe rânduri întrebasem pe nevasta mea, daca e adevărat ce mi se zice prin scrisori anonime, adică că ar fi avut relaţii cu diferite persoane, după ce ea în tot de-una negase faptul,Intră zi,îmi respunse. Da este adevărat. E şi timpul ca să şti totl adevărul. In tot de-una creai pe,o cale greşită când învinovăţeai persoane inocente facă a bănui pe cel culpabil. Omul care m'n pierdut e Sir Charles Dilke. El m’a sedus 6 săptămâni după căsătoria noastră, acum trei ani şi jumătate şi de .atunci am fost necontenit amanta lui. Preşedinte tribunalului după aceasta a pronunţat divorţul între d. (>H\vford şi soţia sa, a dar declarat că culpabilitatea Iul Sir Charles Dilke nu e probată prin mărturisirea d-nei Crawford. • • Moartea Iul Aksakoff.—Partidul panslavistîn Rusia a perdut de curând unul din şefii săi, în persoana Iul Ivan Aksukoll, care a murit la Moscua, în vârsta de 03 ani. Ca şjimarclescriitor Sergc Fimotaieff AksakolT, Ivan AksnkolT, din tinereţea lui, luă cariera literară. In 1852, el funda un ziar, «Revista din Moscua», primul organ glavofll. De atunci el a dirigiat, cu mal mult sad mai puţin succes, mai multe organe destinate a propaga ideile panslaviste. AksakolT a trebuit câte o data să sufer* asprimea censurel, când, Împins de zelul săd, el atăca aliaţii politici al imperiului rusesc. Cu toate acestea el era bine văzut la Curte şi Întreţinea rela-ţiuni secrete cu câţl-va din prinţii dinastiei RoinanolT. Celebrul publicist, care în anii din urma dirigia ziarul Rus, se semnala mai ales prin ura sa în contra germanismului.’ Văduva lui a primit din par-Ţarului telegrama următoarea: «Tmpăjtfleasa şi eă am aflat cu durere moartea subită a soţului vostru. Noi ’l preţuiam ca un om credincios devotat intereselor Rusiei. Duinnezefl să vădea puterea d'a suferi aceasta per-dere aşa de grea.» Se spune ca văduva lui Aksakolf, are intenţiunea d’a continua publicarea ziarului Russ. Dânsa a cerut de la Ministerul de Interne să sancţioneze alegerea d-lui Demetrius Sama rine ca prim-redactor. « • l n bancher amabil. — Pe lângă palatul Prinţului de Bismark, în strada Voss, se află un teren sterp pe care un întreprinzător voia să'l cumpere cu scopul d'a zidi. Prin posiţiunea sa, nouu clădire ar fi oprit circulaţiunea aerului în grădina Prinţului de Bismark. D-l de Bleichrceder, unul din cei mari bancheri din Berlin, aflând aceasta, s’a grăbit d'a cumpăra terenul în cesliune, care, cât timp va trăi Cancelarul, va rămâne In starea sa actuală. • * Blsmurck .sl Napoleon 111. —Un comerciant din Melbourne narează următoarele : la anul 1873 am fost la Bismark şi m'a chemat la prânz. După prânz, cancelarul primesce o depeşă, care ’1 anunţa moartea lui Napoleon III. Când Bismarck a cetit depeşa, se întoarse la nevastă-sa şi ’i zise : «’Ţi-am spus, că nu va suporta cura, Napoleon a murit.« După aceea s'a întors la aducătorul depeşei şi l’a întrebat : «Maiestatea Sa împăratul a primit deja o astfel de depeşă ?»—«Nu, numai înălţimea voastră».—«Atunci du-o de grabă această depeşa împăratului». Nevasta lui l’a Întrebat: «Aşa dar vei purta doliu Otto-ne ?» Bismarck răspunse : «Napoleon a fost om bun, dar slab : numai odată a isbutit să mă păcălească, atunci când am fost înaintea Vienei şi 'ml-a telegra- Şedinţa se deschide la ora t 1/4 sub preşedinţa d-lui Chiţu. I). preşedinte dă citire demisiunei din preşedenţie a d-lui general Leca, motivată pe aceea că e bolnav şi bătrân. I). Ion Rrutianu anunţă că nici d. Leca nici preşedintele Senatului n an voit să compue cabinelul şi că afnân-duoi au consiliat pe Rege să nu primească demisia cabinetului. Prin urmare cabinetul şi a retras demisia. I). Brătiunu cere apoi Camerei ca să respingă demisia d-lui Leca. Comediafiind terminată,cortina cade. [). Rrutianu ia cuvântul în discuţie generala a convetiţiunel cu Banca şi susţine politica financiară a guvernului în chipul sâă obicinuit. Discuţia se închide şi luarea în consideraţie a Convenţiunei se votează cu 78 bile albe contra 3i negre. La art. I vorbeşte I). A’, lunescu contra convenţiunei iar d. ministru Maca pentru ia. La art. II d. Ciocazan cerc o explicaţie la care răspunde d. raportor. Legea în total se votează cu 71 bile albe contra 28 negre. Se dă citire proiectului de lege pentru emiterea a 250,000 lei renta cu care să se termine localul tipografiei Statului. D-l Pop vorbeşte în contra, Camera no mai fiind în număr, la ora 4 1/2 şedinţa se ridică. SENATUL Şedinţa de la 6 Februarie 1886 Şedinţa se deschide la orele 2 1/2 sub preşedenţia d-l uf D. Chica. Presimţi 91 senatori. D. Preşedinte spune Senatului că fiind chemat eri la Palat, d. General Leca a declarat că vorbind tn cameră n’a făcut nimic în contra majorităţii ; apoi că însu şi d-sa a făcut o moţiune de Încredere d lui Brătianu, şi cabinetului săli, iscălită de majoritatea Camerei, tn urma câreia demisiunca a fost respinsa. D. Ministru Slălescu. Declară ca guvernul va rămâne la postul său cu şi până acum. I). Mdrzescu. Aminteşte că d-sa a a-nunţat o interpelare, pe care a amâ-nat’o din cauza cererei făcută de d-nu Stălescu, şi că acum roagă pe d. Preşedinte de a pune interpelarea sa pe Sâmbătă, de oarece d. Stă te seu a declarat in Senat ca e gata u răspunde. D. Nunti, citeşte raportul asupra so-cotelelor cheltuelelor senatului pe 1884-85.—Raportul se priimeşle. D. Opran, citeşte raportul comisiunei de la Moineşti. Aplause generale. D. Obedeunu, susţine părerile raportului. Se pune la vot şi se admite cu 07 voturi contra 8. La ordinea zilei proectul de lege pentru împământenirea tn Dobrogea a sergenţilor ce uă 12 ani de servicii!; proectul de lege se amână din causa absenţei d. ministru de răsboiu. Se votează mal multe alipiri şi desli-pirl de comune. Şedinţa se ridica la orele 4. mm m\\m\ Do şi camora n’a primit demisia d-lui Leca, e probabil ca va 11 nevoită a alege un nou preşedinte. Căci ori d. Leca îşi va menţine demisia, lucru care e mai probabil ; or dacă va primi preşedenţia, nu vor trece trei, patru zile si d. Leca va fi răsturnat. Se zice că totul e pregătit pentru a aduce pe d. Câmpineanu la preşedenţie. X D. Ilariu lsvoranu pleacă mâine la Turnu-Severin. X D. Ferikidi, ministrul afacerilor sterine a primit In audienţă pe d. de Coutoulv ministru al Franţei. X I). Ghergiu în urma scrisorii ce a publicat în ziarul nostru a fost dus la poliţie, şi interogat de procuror asupra revelaţiunelor ce făcuse despre cele petrecute la ministerul de culte. Pe urmă, a fost transp wttl la ministerul de culte spre a > • face ancheta. Iată cum s’a fâc.tl acesta anchetă. Procurorul a permis şefului eom-ptabilităţii, precum şi d-lui Grigo-rescu director al comptabililăţii generale a statului, se asiste la interogatoriul ce făcea funcţionarilor propuşi ca martori de d. Ghergiu, în cât aceştia se pontă fi influenţaţi. X I)D. Michottede Well, Gavarry şi Eisenstein.din corpul diplomatic, vor da Luni un bal la hotelul Bulevard, d-na Markisă del Moral a fost rugată se facă onorurile acelei serate. X Amintim că Sâmbătă seară, va ţine d. Al. La h o var v, conferinţa sa, la clubul liberal-conservator, relativă la tratatele de comerţ. X Aflăm că d. N. Bălnnescu a avut Ia graniţa franceză şi belgiană un duel eu un lettâr belgian care a fost rănit. X Aseară n avut loc, In sala Bosel, Balul Socielăţcî Medicale Studioase n Studenţilor în Medicină Ovrei. X Primul bal la Palat află Româniţi s’a ficsal definitiv pentru 20 Februa-riu curent. Eri s’a început împărţirea invita -ţiunilor, cari trec peste 500. X D. Slurza a ordonat inspectorului şcolar d. Viţii a începe inspecţiuui detailate la şcoalele primare din Bucureşti , unde sunt se zice mari desordinl. X Grupul activiştilor in care intră mulţi parlisani ai d-lui Leca c in momentul d’a se organisa. X Interpelarea d-lui George Mârzescu relativă la expulzaţi e pusă la ordi-dinea zilei pe ziua de Sâmbătă. X I). Brătianu s’a dus la d. Leca ca se’l roage se primească se râmăe la la fotoliul prcşedenţial. D. Leca a a refusat şi a spus că demisia sa e irevocabilă. D. Loca pleacădiseară la Bacău. X Primarul Capitalei, zice Voinţa de astă seară, a luat disposiţiuni foarte severe pentru a Înlătura pe viitor desele nenorociri causa te de contrabandişti. X Conferonţa de pace în ultima ei şedinţă a ascultat pe delegatul Seri) care cerea cajcompatrioţii sei expulzaţi de guvernul Bulgar se se poată reîntoarce in Bulgaria. Delegatul Bulgar s’a opus. Nu s’a luat Insă nici o hotărâre. ULTIMA ORA l.omlca, 18 Februarie. — « Daily-News» spune câ bastimentele germane şi ruseşti sunt aşteptate în buia de la Suda.—îndată ce vor sosi, fiola internaţională va merge în faţa Salam in eh spre a arăta flotei elene, câ marile puteri ufl vorbit tn mod serios, când uă declarat ca vor linpedica pe Grecia de a face resbel. Belgrad, 18 Februarie. — 1). Gura-şanin, răspunzând representaţiuuilor verbale, făcute de marile puteri pentru a’l angaja să grăbească riegociârile de pace începute la Bucureşti, a declarat cil Serbiu a făcut necontenit probă de buna voinţă şi că delegatul sârb, nu e de loc vinovat de intârzierile ce au suferit înlrevorbirile. Pesta, 18 Februarie. — <« Oficialul » publică un decretul ministerului de interne care opreşte înrolările, cari au de scop crearea unei legiuni ungureşti cu intenţiunea de a se uni cu armata sârbeasca. subscripţiunile cari ar avea a-| celaşi scop, sunt asemenea oprite. A- ceste interdicţiunl sunt bazate pe sta rea dc neutralitate a Ungariei. \ ion», 18 Februaaie. — « Oficialul», publică un decret, ‘prin care interzice exportul cailor din Bosnia şi din Her-ţegovina. Berlin, 18 Februarie. — Prinţul Muntenegrului a visital pe prinţul de Bismarck. Canea, 18 Februarie. — Consulul Francicî a primit ordinele cele mai formale cari ’i prescrie de a se obţine de la or ce ar putea părea o încura-giare la încercările de agitaţiune îndreptate contra Turciei. IHLETIN I IWNCmi Uueuresli, li IS Februariu ISSli. Furtuna de ieri se ivi după închiderea şedinţei de la Bursă. Când nuvela se lăţi cum că Cabinetul ar fi demisionat, speculaţiunea ameţită deja de slăbiciunea tn care se găseşte târgul, nu ştiu ce cale sâ apuce : întră clipă Insă ultimii cumpărători se schimbară în vlnzători şi cursurile retrogradară şi mai mult. Precum se ştie însă, câtre seară lucrurile se liniştiră, crisa ministerială trecu tu domeniul stârnirilor şi tăcerea cea mal complectă se ivi iarăşi în piaţă. Agiul face azi 10.15. — Fondurile de Stat sunt staţionare. Valorile descresc. Aşa Băncile naţionale cad la 1115 contra 1120 de Iert. Daci ele fac ultimo 204 şi Construcţiu-nile 108. Liquidaţiunea s’a terminat fără incidente. Străinătatea e mai fermă. Viena n-duce napoleonul la 10.03 şi Mobil ieri le la 300.20. Ştirile din urmă privitoare la tratările de pace, par a fi mal satisfăcătoare. Conferinţa din Bucureşti se mişcă grofi, este adevărat, dar cabinetele Europene, sub impulsul cărora lucrează delegaţii de la noi, s’uurnai apropiat puţin în vederi. Mişcarea semnalată de noi prin porturi. se accentuează din zi în zi. Afacerile la Bursa rare. Tendinţa slabă. TEATRE CONCERTE PETRECERI Teatrul National. Juni 0 Februarie, PytjmaLion. Teatru Daria. Pentru a treia oară. I.unl 10, Marţi 11, Juol 13 şi Vineri li Fovruarie 1K8C>, Nn/al , revistă umoristică îu 1 acte de d-nii I. Negruzzi şi p. It. lloselti.— Actul I, Moartea şi tedumen, tul anului 1885.—Loteria Ateneului.—Doctorul Maltei şi medicamentele eledro-o-meopatice.—Naşterea anului 1880.— întrunirile.—Depeşele Agenţiei Havas.—Paeini-rii cetăţeni.—Israeliţl «xpulsalî.—Aolul II, Partidele politice.—Folografiiile la poliţie. —Instrucţiunea publică. — Studenţii do la .medicină.—Fetele de la pensionate.'— Monopolul circiumelor. Camera depuluţilor şi reparaţiile ci.—Actul 111, Teatrul Naţional —Parodia operei, dramei, operetei!— Raliatul şi şcolarii.—Cofetăria Capşaşi co-fclăria itrulî.—Sculele d-nel Patti.—Capel-maestriî rivali.—Paşol şi Nazal!.— Baletul porcilor şi vilelor cornute.—Actul IV, Trenul de plăcere pentru Sinaia. — Statua lut Lazăr.—Gazelele.—Fecioară dc la Orleans. —Cupola germană şi cupola francesă.—Felele tic la cafe chariLaot.—llcceaswmâiitul. —Mersul trenurilor.- Ileritolu! sârbo-bul-gar.—Uois! Cea! Clubul Gimnastic va da un Mure hal deschis, in beneficiul foedulul şefi; in Sala Teălrulut Dacia. Sala itossol. Baluri mascate, Marţea. Joea şi Duminica. B IBLIO GRAFIA La librăria Socek şi G-nio se află do vânzare: < urs I 5\ Rente amortizabila . . . 5% Renta perpctna .... 6% Oblig, de stal . . ,. . . 6\ Oblig, de st. drtmui de fbr "X Sris func. rurale. . . . f>X Scris. func. rurale . . . 7\ Scris func. urbane . . . 6% Scrie Tune. urbane . . . .-cris. func. rurale . . . 5% împrumutul comunal . . Oblig. Casei pens. Clei 10 dolj.) împrumutul cu premie . . . Acţiuni băncel nation . . . Acţiuni «Dacin-Romanta * . . * Naţionali. . . . . . » Credit mobiliar . . . ■ ConstriicUunl. . . . Fabrica de hârtie . . Argint contra aur........... Bilele de Bancă contra aur. . Florin austriac!............ curşi i, i>i\ \i»:\ v Napoleonul Ducatul . . . Lose otomane Rubla bârtie . <1 »SH. 1>I\ ItERI.IX Renta Amort............ Opnenheim. Oblig igatiunl noul C. F. R. « M 5 \ 1* t» ], Rubla hârtie................... CURSUL l»F PARIS Renta Românft...... Lose otomana....... Schimb............ Paris S luni . . >. la vedere . Lopdra 3 luni . n la vedere Berlin 3 luni . . Vicna la vedere . 95 3 4 i 90 3 4 31 1 4 1021 2 35 3 4 1* 911 2 $2 1 i 73 1 4 212 33 mo 209 PUBLICITATEA 2'W 10 1 10 1 2.01 10,03 5.92 17 50 123 75 95 50 109. 105.25 101.43 200. 40 90 50 35 50 100 1/2 124 2.01 >XXXXXX4MXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXX X X x X x v X % X X - l X X X xxy%j ZIARULUI „EPOCA Strada Episcopiei, No. 3. ANUNCIURI SI RECLAME anunciuri pe pagina a IV, linia 30 bani, anunciuri si reclame pe pagina III 2 lei linia. i L INSTITUL METEOROLOGIC din BUCUREŞTI Rotetimul atmosferic (le la 17 Februarie ISSti STAŢIUNI Baroni Te mp. Veni. Starea Ur.ouresoi T.-Severin Balota 770.5 770.0 —3.1 -3.4 &T 5 acap- somn Slatina 770.4 -3.0 NNE 3 zăpadă (îiurgin Constanta 770.0 —4.1 NE r> rtcop, 770.7 —5.5 NE 2 acop. Bulina 771.9 —4.1 NF 4 var«. Ualautz 771.7 —1.5 EXE « M ltraila 771.9 -0.6 NE \ V Roman 770.4 —«1.8 NE 2 l, Graiova 700.7 —3.1 E ti zăpadă Directorul Institutului, St. Flepites. Starea mărci la Constanta line, la Bulina line. liiisii iu: vwmiE MOŞIA RIEA NOUA din judeţul Teleorman, plasa Teleorman, comuna lttoa. Moşia arc 200 stj. masa sau aproape 100 pogoane. Este de arendat a 200 galbeni şi se Întinde până In bătătura celei de a 11-a staţie a căi ferate Costeşti-Turnu-Măgurele. Doritorii se pot adresa la D. Gr. G. Peucescu, str. Clemenţei No. 2, unde vor vedea planul şi vor lua orî-ce alte lămuriri. PROPRIETATEA SILISEASCA din judeţul Teleorman—Gara la 5 minute deportare.—A se adresa la d-nn Klisa Ghronidi, strada Intrarea Ro-selti Nr. 5, îlOSII IE UIEMUT Chiar de acum moşia Podu Gros din districtul Mehedinţi, având făcute semănăturile de toamnă. Doritorii se pot adresa in Bucureşti, strada Brezoianu No. 51 In toate zilele pînâ la a mia zi. | jSe arenteazn o moşie do 5,000 pogoane în judeţul Ilfov. Doritorii se se adreseze la redacţia ziarului «Epoca». UI Uliii DIŢVE\Z\IE Locul din strada Dionisie Na. 20 şi strada Crinului No. 5. Acest loe are fata pro strada Dionisie 37 metri, pre straua Crinului 40 metri şi adâncime de 41 metri. Se vinde In total sau In loturi, de câte o a patra parte. Doritori se pot adresa la proprietarul lui, D. Gr. G. Peucescu, str. Clemenţi No. 2. CASE OE HCHIRIIT De ta Sfântu i>lteorghe,0 rasă aşczatftpe Strada Dorobanţilor No, 10; — 20 odâl cu curte şi grădină. -A se adresa la proprietatea care locueşte tntrftnsa. AU | cil i r din causa arendării pro IHl lMliMj prielăţil, se vând, O lo-comobilă 10 cai putere şi o muşina de treierat din fabrica Ramson sistemul cel mal perfecţionat ambele In perfecta stare. Doritori le pol vedea la proprietatea Păşeam judeţul Ilfov, adreslnduse la d. E. Reimer administratorul. IN SCI INTARE Celebra gimnastică română Mutilda Petrescu, Intorcându-se din streinătale după o lipsă de (3 aut, In care timp şi a perfecţionat studiile, doreşce a da lecţium de gimnastică In familii şi In Institute de domnişoare. A se adresa la Clubu-Gimnăstic str. Biserica Eui No. 1. Deschizând, cu tnalta aulorisuţiune a Guvernului. ŞCOALA de musica roca/a si instrumentala 23, Strada Carol, 23 aduc respectos la ouuoştinţa publicului că această şcoală, fiind prevăzuta cu tot personalul trebuincios, pot primi Înscrieri lu toatd zilele de lucru. De la 9-11 ore dim. si de la S-8 ore seara Sprijinul ce am avut din partea mal multor familii cari no bine-voit urni Încredinţa pc ăl lor tn decursul acestui an, mă fac a spera că nu ’ml-vn lipsi nici tn viitor şi că exemplul acestor va găsj cu alăt mal mult imitatori, cu cât accstft şcoâlâ e singură, tn toatâ ţara, aprobata şi autorisalâ de guvern, unde se poate învăţa musica vocală şi orl-ce instrument numai pentru modica sumă de 15 lei pe luna primind In schimb 12 lecţiunl In ori-cc orc vor dori amatorii. Director, An. I\ neisd. DE Limbile francese si englese Droturi moderate LA SU1SSE ROMANDE REVUE UTTtRAIRE ET ARTISTIQUE PAUAISSANT LK l" ET CE 15 DE CHAQUK MOrS l'fVSIOMiT IIH DEMOISKILES Strada Sf. Voerodî La Directiou a i’honoeur d'informer Ies parents au’ellc a pris pourl'ann^o scolaire 1835-80, des dispositions d’apres lesquelles Ies examens auront lieu dăsormais dans Ies Ocolea publiqucs. Ricn ne sera uOgligă pour assurer Ies progrâs et le bien-dlre des OlOves qu’on voudrabion lui conlier. Larentrăe aeu lieu lo ler septembre 1885. Romans, Nouvelles, Contes et Fantaisies, Critique litti’raire, artistique et phitoso-phiqur, Voyaget, Cxrtnidies, Varirics, His-toire, Podsies, Revue des LiltAralures etrnn-geres el Revue des Beaux-Arts, Cttroniquse mcnsuelles de Suisse el dc Paris, Biblioyra-phw. iMtix i>\yro\m:mext Suisse : un an, IO fr. Etranger (unioii poştale) : 12 fr. PGiMTD Rguturaiului,gripa, fcron,pita,otc., LUhl I IlASiropuM şi pasta pectorală d Nafe de Delangrenier posaedâ uâ effiea-1 citate sigură şl cousiatalâ de uuu maro numeru d?> medici. Kârâ sâre de opium (Morfina sau codeinâ)sc dâ fără temere la Copii bolnavi de Tussc, dc fW ‘juţtlă. Paris, 53, rue Vivienne, şi in tdte farmaclele -VV‘v' A L E C U A. B \ L $ AVOCAT 66 Strada Dtonifie consultaţii de la 8—12 dimineaţa. D. R. ROSETTI AVOCAT Strada Ralişto No. 4. A—.-V. -fs -A A OFICIUL OE PUBLICITATE „ROMANA" IB. STRADA ACADEMIEI BUCURESCi 18 f rimesce anunciuri, inserţii şi reclame pentru 0RI-CARE ZIAR din capitală, iude ţe şi străinătate. Cu tncppere de Luni, 3/13 Februarie se vor deschide, pe “Bulevardul Klisa-beta» stabilimentul dc bai ale Eforiei spitalelor), curburi de limbile euglesă şi fruncesa sub direcţiunea d-lui Hrnry Lolliot, profesor la «Liceul sf. Ghe#r-ghe- şt la Institutul nod de d-nîşoare. Aceste cursuri vor avea loc sdra, de două on pe săptămână ; — ele vor duru o oră şi jumătate, de la 7 1/2 la 9 ; —şi nu vor costa de cât zece lei pe lună, plătibili cu auticipaţiune. Fie-care curs nu va fi făcut tn faţa unui număr de elevi mai mare de cât zece. — Orele şi preţurile sus indicate ad fost fixate pentru «a înlesni tinerilor puţin avuţi şi impiegaţilor de comerciu studiul limbilor celor mal răspândite In luine. Salon de conversaţie si de citire Deschis toate Duminicile de la 9 ore dimineaţa la 12, şi pus gratis la dis-posiţia elevilor. înscrierile se pot face In toate zilele, de in 2 la 3 ore, p. m., şi de la 8—9 ore sera, «Bulevardul Elisabeta (stabilimentul de băii, la catul al treilea, scara la stânga. l\ l)ISTI\S STIMYT Sii" doreşte a medita unu s'au doui elevi în schimbul unei pensiuni; sad a locuinţei şi mâncare. A se adresa la administraţia acestui ziar. i Tauri de rasă şi vaci u;iuu de lapte, a se adresa la d. E. Reimer. administrator la proprietatea l’ăşcanl din judeţul IlfeY.-Tot la aceasta moşie sunt de vânzare berbeci şi oi de rasă merinos. | \ V’TS IirVT doreşte a preda lec-Uil Ml ULM ţiuni pentru Clasele Primare, In schimbul uuel modeste plăţi. A se adresa la administraţia ziarului- o mmm având «Diploma da maturitate», sfe oferă a da lecţiunl, In vre-o familie pentru cursul primar sad secondar. In special pentru limba francesă, matematici şi ştiinţele lisico-nalurale. A an adresa la redacţiuul.____ |7" DOCTORUL EMIL MAI Vecii iu profesor de arta f no fit ului şj medic primar al spitalelor Sf. Spiridon din laşi, insta)ându-sc In Bucureşti strada Clemenţei, 25 de-asupra Farmaciei, dă consultaţiuni de la 8—tl a. m. şi 6—8 post-meridiane. OUVRAGE ENTliîREMENT TERMINE ESSAI COMPARE SUR IES «JTifMS ET IES L-OiS DE LA ROUMANIE DEPUIS LES TEMPS LES PLUS RECULES JUSQUA NOS JOURS PAU nSSOL&S BL&RASEBBR© UN VOLUME D'ENVIRON 500 I'AGES, ElllTlON DE LUXE PAFIKR VEMN, CAKACTKRKS ELZF-VIR8. PRIX 20 FRANCS-TIRAGE LIMITE On peut touscrire â pârtii• du 1j13 janvier dans Ies bureaux du « Peuple Roumam >» et chez tom Ies libraires de Hucarest i LE PLUS ANCIEN BUREAU DE FLA C^E/IW^ Pour institutrices, gouvernnntes, valets et femmes de Chambre, etc. Leţions particulieres en toutes Ies langues, piano et musique vocale. Tenu par Catiihrink Karl. Dirige par Anna Becher, institu-trice fratişaise. 11, Strada Stirbey-Voda 11. Bucarast. BERARIA GAMBRINUS c c5 S t- C «C 3 t- 'm&fy a pus in consumaţie mu: i;\MiiiiiM\\\ fabricatiunea OPPLER xnnnnnnnnnnnnnnnnnnnnnnnnnnn n * n n * n n x x X X X X X X X X X X X X X X X X X X REGNUL DE LAŞA CONTRA U VCELEl SI REIMATMILLI Sistemul prof. Dr. JAEGER Recunoscut pretutindeni ca cel mat escelintc CORONAT DC JURIUL MEDICAL DIN LONDRA CU ..MEDALIA DE AUR" AVU 3 X X X X X X X 5 xxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxx Sub-semn&tii, având numai noi singuri dreptul de & f&bricaX vestmintele de lâna ce se poarta pe dedesupt, vestminte ziseX Normale, precum si cuverturile paturie in lâna curata de C&mil&X Cur! păzesc