ANUL I Nn. fii. A DOUA EDITIUNE JOCI fi FEBRUARIE lSSfi. Grigore G. PEUCESCU Director politic ABONAMENTE: In ţară 1 an iO lei, 6 luni 20 lei, 3 luni 10 lei In străinftlate 1 an 50 lei. 0 luni 25 lei REDACŢIA No. 3.—Piaţa Episcopiei.—No. 3. IO BANI NUMERUL APARE IN TOATE ZILELE mm mm BASCA MTIOYUl SI AUI L PYGMALION REGELE TESALIEI DUNAREA ROMANA De când s’a ivii litigiul dunărean, acum cinci nni, ne-atn obicinuita nu ne ocupa de marele nostru fluviu de căt In ceea ce priveşte cestiunea regulamentarei, ridicată prin apli-C&ţiunea greşită a tratatului din Berlin. Am uitat că, afară de partea ei politică şi europeană, cestiunea Dunărei are pentru noi şi o parte însemnată, care priveşte d'a dreptul organisaţiunea şi activitatea noastră internă. Nu o destul că am zis şi că zicem încă: trebuie se apărăm marea noastră artoră fluvială de cotropiri străine; este absolut necesar se probăm şi prin fnpto că ştim a preţui Însemnătatea ce Dunărea are pentru noi. Se ştie oă porturile noastre fluviale nă fost şi sunt Încă punctele de contact între noi şi comerciul cel mare al Europei. Prin acest contact, oare a fost mai ales creat prin porturile libere, oraşole noastre dunărene nâ Înflorit şi din momentul în care s’aă suprimat porturile libere, a început decadenţa porturilor noastre fluviale şi această decadenţă a ajuns astăzi a fi mortală pentru comerciul nostru maritim. Prin urmare, progresele şi Înflorirea oraşelor dunărene eraâ re-sultatul contractului comercial cu ţările apusene, iar noi, sau mai bine guvernele noastre, n’au făcut mai nimic pentru porturile fluviale. CAnd s'a presentat ocasiunea d’a se face ceva, pare că era un sorţ reu aruncat asupra lor ; nu se făcea nimic, sau dacă se făcea, se făcea reu. Să ştie cum Galaţii şi Brăila aă fost sacrificate prin suprimarea porto-francului şi alte nedreptăţiri pe cari chiar guvernul le mărturiseşte astă-zi, dar nu face nimic spre a le îndrepta. In loc d'a se o-cupa cu tot dinadinsul cu căutarea mijloacelor prin care să se micşoreze răul şi se se scape cel mai mare port fluvial al ţârei de peire, guvernul colectivist n’a găsit nimic mai bun de făcut de cât să lovească de moarte oraşul Focşani, luând Curtea de apel şi mutând’o la Galaţi. Pentru Galaţi Curtea nu poate presenta de cât un folos neînsemnat. Gâlâţenii strigă : daţi-ne portul franc, daţi-ne cheuri, în fine tot ce să cere pentru un oraş de comerciu! Guvernul le dă Curtea de apel, pentru a aduce la pocăinţă câţi-vn senatori sau deputaţi din Focşani cari îşi permit se nu fie slugi plecate ale colectivităţel. Dar ceea-ce s'a Întâmplat cu Galaţii se repetă pentru toate porturile noastre d’a lungul Dunărei. Un strein care le-ar visita, ar avea drept să se întrebe : De ce facem atât sgomot pentru un fluviO pe ale cărui ţărmuri lăsăm porturile noastre într'o părăsire neînţeleasă? In tot lungul Dunărei române, de la Sulina până la Vârciorova, nu se ede nici o lucrare de oare-care In- semnata te, care să fio menită a înlesni navigaţiunea şi comerciul. Se ştie ce soartă au avut încercările ce s’au făcut d'a construi cheuri. Cu toate că se stabilise de mulţi ani o dare de 1/2 la sută, afectată special-mente pentru îmbunătăţirea porturilor, şi că s’nâ încasat sume Însemnate, nu s’nQ construit până astă-zi de cât câte-va bucăţi de cheuri, ca la Galaţi şi în câte-va alto locuri. Dar şi acolo, unelo lucrări s'au dărâmat, altele au fost construite atât de reu In cât ele nu servesc la nimic. La Brăila şi în alto localităţi, s’au aruncat milioane pentru lucrări de cheuri din care n’au rămas nici urme. Nu s’au făcut nimic pentru a facilita încărcarea şi descărcarea mărfurilor, nici pentru inmn gâzi narea lor. Ast-fel comerţul s’a depărtat din ce în ce mai mult de Dunărea noastră. In sferele guvernamentale, în A-dunări, nu so aude vorbindu-se de cât do Întreprinderi mari, de lucrări publico pentru cari să cer milioane şi iarăşi milioane, do poduri monumentale, do catedrale, de palaturi de justiţie, do căi ferate do lux sau strategice, de fortifienţiunî, de cupole, In fine de o sumedenie de lucrări costisitoare, dor nimeni nu să gândeşte la interesul mult mai mare ce so impune statului român d’a face ce-va pentru porturile noastre Dunărene. In faţa unei uitări ntât de culpabile este natural ca străinul sâ ne cople-şască. Tontă lupta pe care o vom face pe tărâmul politic şi diplomatic nu va putea să scape Dunărea română do cotropire. Gât timp marea arteră fluvială şi comercială, frumosul brâu al României, precum a zis d. Gogăl-niceanu, va fi lăsat în părâsirG, si-tunţiunea economică şi comercială a ţârei nu va putea să se Îmbunătăţească. Misiunea istorică şi naţională a României In Orient este strâns legata de bătrânul fluviu. Gel cari perd din vedere acest mare adevăr, lucrează contra intereselor celor mai vitali ale ţârei. S. Atena, 10 Februarie. — Circulă ştirea ca Englitera a făcut nuol demersuri pe lângă guvernul elen, pentru a’l face să demobiliseze. Germania ar fl făcut şi ea comurii-caţiunl analoage. Se crede că Rusia va apăra interesele Grecilor. Grecia va sta înarmată până ce re-clamajiunile sale vor fi înţelese. St- Petersburg, 10 Februarie. — «Journal de St. Petcrsburg. declară că nici o dată Rusia nu va primi ca Învoiala turco-bulgară să conţie un articol, caro obligă pe Bulgaria să fur-niseze un contingent Porţii, pentru că o ast-fel de convenţiune ar fi contrarie tratatului de la Berlin şi ar putea provoca o luptă fratricidă In O-rient. SI. Petcrsburg, 16 Februarie. — Prinţul Muntenegruluf a părăsit ieri Petersburgul. Londra, 16 Februarie. — Uvrierii fără lucru, continuă a se agita In Englitera. VIenn, 16 Februarie. — Camera deputaţilor— In cursul discuţiuni! unul proiect de lege, presintat de către guvern, în privinţa cumpărării unei linii ferate din Bohetnia, deputatul Stein-wender a menţionat oare care fapte, de care s’a servit pentru a arunca la adresa ministrului de comerţ nişte a-cusaţiunî, de uri caracter cu totul personale. Intr’un respuns energic, ministrul a calificat aserţiunile deputatului de pure calomnii şi a declarat că va proba înaintea tribunalului falşitatea acestor n-legaţiunî. BANCA \iT10YtLA SI AGII 1 ii După ce am schiţat Intr’un articol precedent . organizarea Băncii naţionale, ne propunem a vorbi acum despre operaţiunile el. Acestea art avut de obiect la Început: tragerea din circulaţiune a ipotecarelor, Împrumuturile pe deposite şi scontul efectelor de comerţ. Banca, ale cărei operaţiuni la început ereau mici, şi care din retragerea ipotecarelor nu avea nici un profit, să aruncă cu braţole deschise In avansurile pe deposite. Ga să atragă acest fel de Împrumuturi şi sub pretext de a facilita scomptu! efectelor do comerţ, a scăzut dobânda la o a treia parte din aceia ce avea curt pe piaţa. Aceasta măsură a reducerii dobânzi, printr'un singur avis al consiliului de administraţie al Băncel, de la 10 şi 12 0/0 la 4 0/0, fără a aştepta ca scăderea, In chiria banilor, să fie resultatul natural al ofertei şi cererci, al efteniri capitalurilor, safi al pictori de numerar In piaţă, a fost una din căuşele originare ale agiului, după cum vom avea ocasiunea de a demonstra mal târziu. Este adevărat că prin reducerea dobânzel, saă mal esact prin emisiunea bancnotelor contra unei taxe de 4 la sută pe an, Împrumuturile po fonduri de stat şi de credit năvăliră In abundenţă la ghişetele Băncii. Dar acest fel de operaţiuni, numite lombarde, so traduse In foloase pentru Împrumutaţi şi In pericole pentru Bancă. Să explicam aceasta. împrumutaţii depositaă la casa Băncii ofecte de stat sad de alo societăţilor de credit, cari produc un interes de 7,0 saă minimum 5 !a sută lnaur şi plăteai! pentru sumele ce se împrumutaţi, dobânda do 4 la sută în bilete de banca, al pari cu argintul, dar inferioare In valoare In raport cu aurul. Se vede de aci interesul împrumutaţilor de a lăţi po o scară cât mai întinsă lom-bardele Încurajate şi protegiate de Banca Naţională. Aşa dar, cu banii lmprumataţi de la Bancă se cumpăraţi alte efecte, acestea se amanetai! pentru alte Împrumuturi, şi aşa mai departe, ptnă ce ajungea ca interesele plătite băncii se fie cu mult inferioare foloaselor ce trăgeafl depunătorii din lombarde. : Iată dar cum ’şl-a Inaugurat operaţiunile Banca Naţională. Biletele ipotecare şi lombardelo ai! provocat o emisiune enormă de bancnote cu dobândă de 4 0/o- Guvernul a luat de prilej si-‘tuaţiunea acestea spre a’şl atribui falsa fală că a eftinit capitalele şi a ridicat preţul hârtiilor sale. Fală falsa zicem, căci s’a văzut mal In urmă cum aceste dibacemăsuri finanţiare conduceai! Banca spre prăpastie, crescea necontenit a-giul, gonea In fine de la noi aurul mal cu violenţă. Să stăruim puţin asupra acestor din urmă resultate. Când Banca Naţională ’şi a început operaţiunile, esista In circulaţiune, pe piaţa noastră, o câtime de monedă sunătoare, într'o proporţiune regulată de trebuinţele comerţului. Aceasta moneda consta In cea mai mare parte din aur străin. Bancnotele emise aâ întâmpinat acest capital: într'un moment dat s’a gâsit dar, In târgul nostru monetar, un prisos de instrument de schimb. In a-ceastă situaţiune, capitalul circulant, superior trebuinţelor, urma saă să se deprecieze în raport cu prisosul In care se găsea, saă să fie redus. Neapărat că raportul Intre prisos şi depreţiare, este atât de intim şi urmează o progcesiune de creştere, respectiv de descreştere, atât de regulata, In cât la un prisos dublu, depreţiarea instrumentului de Vezi primul articol In No. 59 din 30 Ianuarie. schimb se îndoieşte şi aşa mal departe, ţinându se negreşit socoteală do toţi cel l’alţl nenumăraţi faclon cari pot încă schimba Intru cât-va proporţia într'un sens sau In altul. Erea dar neapărat ca aceste două specii de capitaluri bancnoteleşi aurul) sâ se reducă nmândouA proporţional cu suma necesară afacerilor, siiQ unul din-tr'ânsul să se retragă cu totul din cir-culnţiune. întrebarea, care din cele două instrumente fu nevoit a'şi căuta utilisarea aiurea se găseşte acum de la sine rezolvată. Aurul, care mal'nainte şi’avca la noi asigurat un profit dc 8.10 şi 12 0/0 şi perdu acest profit, de oare ce Banca naţionala so oferea a Îndeplini aceleaşi servicii cu biletele salo contra unei remunerări de 4 0 0 Aurul dar perzându-şl rolul de instrument al schimbului, deveni pur şi simplu o marfă In sensul strict al cuvântului, pentru piaţa noastră, se îndreptă aşa dar spre alte târguri streine, unde cu mal puţin risic ca la noi să'şl po&tfi avea o rerauneraţiune mai bine cumpănită. Acesta fu semnalul exportării aurului. Bancnotele dar rămaseră singure In circulaţiune, preferate monedei de argint, din causa facilităţilor mânuiri numârarel şi transportului, cuprinzând o valoare mare sub un volum mic. Aceasta erea starea monetară a târgului nostru la început, când un noQ instrument de circulaţiune,— bancnotele—reuşise a se substitui monedei de metal preţios. De o cain-dată, echilibrul părea a nu fl deranjat ; ceea-ce demonstra că noul instrument nu depăşise necesităţile comerţului. începutul cel lnm amăgi pe mulţi şi iucurajă şi mai mult pe Bancă In pro-cedeurile sale. Cu toate că practica constată că pentru o regulată circulaţiune este neapărată trebuinţă ca, pe lângă bancnote, să funcţioneze şi moneda metalica care are curs afară din ţară, to-tu'şi, precum ziserăm, transacţiunilenu întâmpinaţi nici o dificultate, biletele circulai! mai al-pari, cu aurul, saCi o diferinţă minimă. Dar Banca nu s'a oprit aci. Fără sâ ţin senină de cătimea biletelor deja In circulaţie şi fără sâ se rapoarte la regulatorul comun al emisiune!, care e scomptul efectelor de comerţ, administraţia ei a continuat a svârli hârtii to piaţă, a inunda târgul cu densele, peste trebuinţele cerute. Cândesaminam bilanţul primului nostru institut de credit de la finele anului 1885 şi constatam că scontul efectelor comorcialeafl fost numai de / 5.800.000 faţă cu o circulaţiune de bancnote de $8.300.000, nu ne putem mira In de ajuns de incuria culpabila cu care a fost şi este administrată Banca. Dacă mal notăm că din cele 15.800.000, circa 10.300,000 constat! In scompturl ale por-tofolielor creditelor agricole, adică nişte creanţe ctt termen lung, asigurate In instrumente de agricultură, In vite de muncă etc. găsim ţifra ridiculâ de .5.500-000 lei drept scompt comercial al Băncii Naţionale. Ce represintă a-ceastă sumă? Ce însemnează ea faţă cu necesităţile comerţului numai din piaţa Bucureştilor ? Iată întrebări a căror so-luţiune merită o deosebită atenţiune din parte-ne. Ea va forma obiectul unul viitor articol. X. PARTEA ESTERIOARA Rusia sl Turcia.—Conslantinopolc, 13 Februarie. — Respunzând la obiec-ţiunile ruseşti privitoare la aranjamentul direct cu prinţul Alexandru al Bulgariei, Poarta a adresat o notă marilor puteri, In care caută sâ dovedească, cum-câ menţionatul aranjament nicăiri nu violează tractatul de Berlin şi afară de aceasta aranjamentul, numai atunci va putea fi legal-mente aplicabil, când va fi ratificat de câtre puteri. Acum Poarta adastă resultatul negocierilor începute de puteri la Pelersburg, cari se fac cu scopul de a determina pe Rusia, să accepte convenţiunea turco-bulgară în principia, reservftndu-se discutarea punctelor, ce provoacă oposiţiunea Rusiei. N. Gr. FILIPESCU Proprietar ANUNCIURI: .< rumeniri pe pagina a patra linia 30 bani, aminei uri şi reclame pe pag. III 2 lei linia. ADMINISTRAŢIA No. 3.—Piaţa Episcopiei.—No. 3. IO BANI ISTUIVIEFtTJE Filipopol, 13 Februarie. — Emisarii slrâinî, cari petrec 1n Rumelia orientală şi în Bulgaria şi partisanil lui Ka-rawelow întreţin o agitaţiune vie Intre poporaţiunea bulgară contra conven-ţiunil, încheiată de Zanow cu Poarta, expunând'o ca nesuficienta faţă cu toate sacrificiele aduse de ţară. Amânarea sosirii prinţului Alexandru la Filipopol, dovedeşte, că acea a-gitaţiune câştigă teren In Rumelia o-rientala. In urma aceasta Poarta, se găseşte Într'o situaţiune foarte dificilă şi dacă Sultanul vrea sâ asigure pacea, el va trebui sâ facă noul concesiuni aspiraţiunilor bulgare şi preten-ţiunilor ruseşti. Se zice că Împrejurul Sultanului sunt în lucrare puternice influenţe spre a realiza o asemenea politică, mal ales că şi aşa Europa va rămânea tot-d'auqa stăpână pe situaţiu-nea din ţările balcanice. —x— Anul In sl (. reclu. — Constant ino-pole, 13 Februarie. Sir Willian White a făcut Porţii comunicarea oficiala, că ministerul Gladstone a confirmat pe deplin instrucţiunile date admiralulul englez de către cabinetul conservator, spre a lnpedica cu forţa un eventual atac din partea Greciei asupra litoralului otoman. Sultanul e foarte mulţumit atât de aceasta, cât şi de cuvintele a-dresale nu de mult de ministrul preşedinte francez, d. Freycinet către ministrul grec din Paris. Insă Grecia a luat hotarîreu să aştepte spre a vedea cum se vor desfăşura evenimentele, fără sâ atace pe Turcia şi la aceasta are cuvinte cu atât mal puternice, că In a-cost moment unii mijlocitori oficioşi îşi dau toate silinţele de a aduce o înţelegere directă între cele două guverne, pe baza unor concesiuni teritoriale, ce ar avea să le facă Turcia. — Sultanul • este cu totul contra unei noul vărsări de sânge şi va apuca poate pe calea indicată, de cum-va nu’! va opri grija răspunderii sale faţa cu ţeara. S'ail dat nuoi ordine pentru mişcări de trupe spre graniţa greacă. In tot caşul pentru moment ameninţa un pericol imediat mul mult din partea Greciei, de cât a Serbiei şi Bulgariei, de şi nici negocierile de pace din Bucureşti nu sunt de natură a inspira multă linişte. Afară d'asta la Poartă se dă o mare importanţa primirii strălucite, ce s’a făcut la Petersburg prinţului Nicolae ol Munte negrului. Atena. — i i Februarie.— In stradele principale din oraş a fost afişată asta-zi o proclamaţie a Comitetului central revoluţionar, In care guvernul şi regele sunt ameninţaţi dacă nu vor purta răsboiti. Cuvtntul de ordine al Comitetului este: «Onoare şi răs-bunare.» In curlud se vaflncheia un împrumut de 35 milioane. —x— Serbia. — Londra, i5 Febr.—Foilor de aici li se anunţă din Belgrad, că prin influenţa lui Garaşanin, cu concursul comitelui Khevenhuller, tendinţa de pace a Învins şi regele Milan s’a decis definitiv pentru pace. Se zice, că această hotarlre este definitivă şi va românea nestrămutata şi In caşul unei eventuale acţiuni a Greciei. DECRETE MinisLcrul de finance este. aulorisat a încheia convonţiunile propuse, privitoare la antrepositul vtnzărel tutunurilor tn districtele Râmnicu-Săral, Prahova, Fâl-ciil, Vasluiu, Pulna, Tecuci fi, Teleorman, Vâlcea, Roman, Covurluiu, Brăila şi Ialomiţa, cu următoarele modificaţiunl: Reducerea minimului şi scăderea remiselor pentru sus menţionatele judeţe, se acordă numai până la 31 iMarlie I8O0, de când contractele vor II considerate şi re-siliatc. Garanţia pentru judeţele ce mal rămân arendate aceloraşi antrcpositarl să se urce la 160/0 din minimul trimestrial saă 4 0/0 din minimul anual. www.dacoromanica.ro o I P< K1A —4) 1 KIWI AIUK DINTR'O ZI INTR’ALTA l*% ffiiinlion In fine Teatrul Naţional a repurtat ori un adevărat succes cu tragedia d-lul Bengeseu. Sub toate punctele de vedere Pygmalion este o lucrare dramatica de uri ordin superior. Proporţiunile, cadrul In care se mişca personagiele. ţesătură dramatica, sunt măreţe. Martu-resc ca, la prima vedere, punerea pe scena noastră a unor flgun atât de antice, ca aceiaa regelui Feniciei deşteptase în mine un sîmţiment de netncredore !n succesul tragediei. Era grad ca un public blazat pentru clasicitate, cum este al nostru, sS urmărească cu destul interes o operă dramatică, scrisă In versuri pe un subiect atăl de antic. MO grăbesc a spune că temerile mele nu erafl întemeiate. Calităţile literare, isteţimea ţesaturei dramatice, frumuseţia versului şi a ideilor conţinute In el, au produs asupra auditorului un efect atât de mare. In cât opiniunea generală este că Pygmalion st"1 poate numi cea mâl buna adevărată tragedie pe care pănă astâ-zl o poseda literatura dramatică românit. Prima condiţiune a unei tragedii este să represinte una sau mai multe figuri ce să mişcă sub influenţa unor pasiuni extra-ordinare. Osebirea ce există Intre dramă şi tragedie este că drama istorica sociala şi episodică nu ne dă de cât caractere saQ figuri In mărimea lor naturală, fie sub forma realistă saă cu apucaturi mai idealisto, după temperamentul autorului ; Tragedia din contra ne represintă, trebue să ne represinte, pasiuni mari. figuri ce sunt de o mărime supra-nalurală. Afara de aceasta, o tragedie conţine mal tot-d'a-una o pasiune dominanta, fatală, care duce pe personagiul principal la săvârşirea faptelor şi are de resultat moartea lui. Aceste condiţiunl sunt cu totul împlinite In Pygmalion. Unitatea In mersul acţiunel riu să desminte un singur minut.Situaţiunile sunladuse Intr’un mod raţionat, firesc şi conform cu idea mumă ce domneşte In piesă. Dacă p’aci, colo unele amănunte ale acţiunel nu sunt reuşite, impresiunea generala e măreaţa, demnă, severă. Subiectul piesei este tras dintr’un e-pisod al istoriei feniciane. Pygmalion regele, safl mat bine, tiran al Feniciei, prin cruzimi şi impilări de tot felul a adunat comori nenumărate şi ’şl petrece viaţa tn desfrânăm El a despoiat pe Siche, soţul surorel sale Didona, de averea sa şi l a ucis. Didona a părăsit Fenicia cu floarea tinerime! şi inteligenţei feneciane şi a fundat Catargo. Pygmalion nu aştăpta de cât momentul pentru a ucide pe ultimii săi adversari, Intre cari el numără pefll săi şi pe regina Tofa soţia sa virtuoasa. De la începetul piesei să vede că geniul cel rCO care Împinge pe rege la atâta fapte mârşave este Astorbea, o fenice frumoasă, isteaţă, prefăcuta. Ea represintă firul conducător al ac-ţiunel. Împrejurul el să grupează mal ţoale situţiaunile. Dar şi densa estolm-pinsâ In acţiunea sa de o pasiune: iubirea ce o simte pentru tânărul lunzar, un nobil tirian din care ambiţioasa As-torbeă voeşto să facă un Rege. Toi ce face în cursul tragediei, şi D-zeo ştie că face multe' este condus de acest amor. Pentru densul,.ea să preface ca iubeşte pe Malachon. solul cartagen trimes de Didona pentru a cere de la Pig-mulion Înapoierea avere! luiSiclie: pentru densul infernala fiinţa învălueşte pe Pigraalion In mreaja intrigilor ei şi'l face să repudieze şi să osândească la moarte pe soţia sa; pentru dânsul In fine, Aslarbea, o specie de Lucrezia Borgia antică, Înveninează chiar pe rege după ce a făcut să ucidă pe Malachon, până In fine cade sub ura poporului. Prin urmare adevăratul titlu al tragediei ar fi fost Aslarbea. Dar la urma urmelor e indiferent; e destul ca mersul acţiune! să nu să întrerupă până la catastrofă; şi nu să înterupe. CiU de încâlcite sun firele iutrigei,autorul le ţine îuraânăpână la desvoltarea finală unde să aduna toate înlr'un mănuchi îngrozitor. Dar din această lupta teribilă, binele e triumfător. Crudul rege moare victima unei lirelor ambiţioase ale AstarbeeI, Malachon cade jertfa pasiune! sale pentru această fenice, Iu fine şi Aslarbea nu ishuleşte In planurile sale şi morala eterna e râs-bunuta de popor, ca In drama antică. Virtutea triumfă In persoana reginei Tofa şi a fiului sâă Baleazar. Din această scurta espuuere or-cine vede cât de măreţ este cadrul In cart se mişca acţiunea. Cu toate acestea nu să simte nicăerl o slăbiciune. Dialogul curge maestos şi limpede în părţile In cari ideea să desvoltă lilosoflccşle,energic şi măreţ, acolo unde esprima pasiuni, gingaş şi plin de coinparaţiunl frumoase In părţile lirice. Din punctul de vedere literar, tragedia d-lul Bengeseu este o operă de mare valoare. Limba e întrebuinţată cu maestrie. Versul e mal tot-d'auna frumos, In unele locuri ol devine chiar lapidar. Am putea cita scene întregi In care nu este un singur vers care să fie slab. Sunt unele imagini cam riscate, cam esagerate, unele versuri In cure inversiunea e cam sforţată. Dur asemenea umbre sunt foarte rare. Iu general nu mă silesc a zice sus şi tu.ro ca Pyg-malion va rămâne,In literatura noastră şi In repertoriul nostru dramatic, ca un giuvaer care face onoare atât autorului câl şi ţârei. Este un pas Însemnat In progresul artei dramatice române. In viitoarea cronica îmi voiQ permite câte-vu observaţiunf critice asupra dcsvol-tarei dramatice şi asupra interpretă ret, care In general a fost bună. II. INFORM ATIU NI Prinţul Georgc Bibeseu pleacă azi la Berlin pentru un caz de boală In familia sa. .o,------------------------ ■ _ ■?' I ' . i D. T. Muiorescu a fost primit eri j la "> ore în audienţă do M. S. Regele. I * In cAtfi-va sate din judeţul Bacău bântue anghina. Suntem informaţi că nici o măsură nu s a luat pentru a opri lăţirea epidemiei. X . Azi de dimineaţă s’a ţinut la Palat un consiliu de minştriî, sub preşe-dinţa M. S. Regelui. x Se vorbeşte, zice România Liberă de azi.că d. Stâtescu ar avea de gând nşi da demisia pentru a pleda un proces însemnat ce va veni zilele a-cestea înaintea Curţei de Gasnţiune. Sub cuvenita reservă. Ut Oiseară va fi o întrunire secretă a deputaţilor şi senatorilor majori-tăţei la Senat. x Eri scară a fost o întrunire a comitetului liberal naţional. Iad. Dim. Hrntianu. Nu ştim încă dacă dc astă dată s’a hotărât zioa când se va ţine în fine întrunirea publică. x D.Al. Poncovieia plecat la Salonic ca se aducă în ţară rămăşiţele defunctului seucumnnt Al. IacoKshon. X (irncral Lccn a combătut azi la camera coiivcatiimca încheiata cu ltamra naţionala, declarând ca politica financiara a Imncel este rea. I>. Prim ministru s’a sculat i~ mediat s’a declarat ca dc oare ce între guvern si preşedintele Camerei s’au Ivit dlvorglnte, crede ca d. I.eea esle gata a primi puterea si prin urmare isi depune demisiunea iu iuâinelc Regelui. Imediat şedinţa publica s a ridicat si camera a intrat in şedinţa semăn. * Un corespondent ne trimite din Piteşti următoarele amănunte relative la scandalul ce s’a întâmplat in acel oraş: Procurorul prii moşi o o denunţare care să zice că nici n'nr li fost semnată, In care e scris că d-tia.X., măritată cu uiidomn căpitan, ar fi născut înainte de căsătorie, un copil pc care l’ar 11 aruucaL pe Argeş. Parchetul, tn înţelegere cu autoritatea militară, arestează pe căpitan şi dispune poprirea d-nel X.; In acelaş timp, porneşte la domiciliul săă cu o corbi s iu ne medicală pentru a constata «tarea tn care se găseşte soţia acusată dc infanticid. Doamna X. a fost supusă la cercetare In regulă, şi Esculapil moderni, după constatările lor proprii, uti declarat că numita fernee nu putea II acusată dc crima ce i să impută, pentru că la epoca, când se spune că a născut un copil pe care l'ar fi omorll, era mumă de o lună. Resultat ul acesta neaşteptat, a pus tn mare lacurcătur* pe junii magistraţi, cari. In rseesul lor de zel cu desăvârşi re nechibzuit, “si penniscserft se ia asemenea măsuri riguroase. Tot oraşul a rămas indignat, iiar corpul otkerilor, crezându-se isbît In demnitatea camaradului lor, a impus procurorului şi judecătorului de instrucţiune de a părăsi imediat oraşul. A-ceşlia se zice că au şi fugit din Piteşti, tn-dată după această somaţiune. S ad urmat anchete -peste anchete. Afi venit,la faţa locului.at ât generalul 0. Ange-lescu, căt şi d. procuror general Popu-leanu. Aşteptăm resultatul cercetărilor. De ocam-dată putem spune că procurorul, care a provheat toate aceste încurcă-” turl dar, care este nepoţel al «marelui om de «lat», a fost înaintat ca judecător la Tribunalul Vâlcea, iar despre bietul judecător de instrucţiune, care numai a urmai pe colegul său, se zice că va 11 trimife se se plimbe. X Marţi la Eforia Spitalelor, va avea loc o licitaţie pentru dărâmarea Spitalului Colţea. Pe acelaşi loc se vu construi un alt spital. CRONICA PARLAMENTARA CAMERA Şedinţa de Marti 1 Februarie, 1886. IM ( ngiilniccatnn si amânarea. La ordinea zilei este interpelarea d-luî Cogălniceanu privitoare la expulzaţi. Când se deschide şedinţatnsă d-sanu-aste de faţâ şi d-1 preşedinte declară că, până va sosi d-sn, să se voteze câle-va credite, ceea-ce se şi Iaca. în sfârşit d-1 Cogălniceanu soseşte cu un maldftr dehftrlil la subţioară, şi toată lumea este impacienta de a’î auzi stigmatizând fupta cea nelegală şi monstruoasă a guvernului. Când d-1 preşedinte dă cuvântul d-lul Cogălniceanu, d-salşl ia hârtiile la subţioară şi se scoală privind spre banca ministerială. Atunci vizirul se scoală de la locul său şi se apropie dc inlerpela-tor. Câte-va cuvinte sunt schimbate Intre ambii ndvcrsărt politici. Dintre toate se aud următoarele cuvinte : l)-l Brătiana. Spercfi vel amâna interpelarea. l)-l Cogălniceanu. Bine. Atuul onorabilul domn Cogălniceanu cere cuvântul şi rosteşte următoarele : «D-le preşedinte, In urma luţelegerel avuta cu d-î preşedinte al consiliului, îmi amân Interpolarea pentru Marţea viitoare. Anunţ Insă că In această ces-tiuno nu mă prezint ca opozant ci ca apărător al omenire! şi al ţârei.» O mare nemulţumire sc citeşto pe feţele celor mal mulţi deputaţi din opozi-ţiune cari nu Înţeleg pentru ce a intervenit şi aceasta noua amânare. Dar, ce voiţi. Politica e lucru adânc şi mare. O ccstlunc prealabila. Vael T-a declarat război! El bine, va vedea!... Prin nesocotinţa lui ea T va sdrobi In aceasta lupta şi T va sili să cedeze. P Se apropie de biuroul săQ, scrie în grabă o invitaţiune pentru o doamnă din cunoştinţele sale şi, ca şă fie sigura că va veni, porunci de puse caii la trăsură şi de a o aduce la ambasadă unde ea va cina şi va petrece ln acea seară. Nadjeska se simţi mai liniştită îndată ce‘1 veni ideia ca să cheme pc o a treia persoană, daca Waldemar va cuteza a îşi Îndeplini ameninţarea. Cu nici un preţ ea nu va consimţi a’l primi singură, atât timp cât cl va fi ln această disposiţie nebună. Fără îndoială, necazul, supărarea a-cestul bărbat vio şi energic era de temut, dar, de o cam-dată, In inima Nad-jeskel revolta luase locul orl-cărui alt sentiment, chiar şi pe acel al prudenţei. D na X..., pe care d-na de Mineleko o invitase, veni. Când Heilinghenthal, cu inima plină de o triumfătoare speranţă, sosi la ambasadrice, şi văzu această dama, înţelese cursa ce Nadjeska Ii întinsese. Necazul ce T coprinse fu atât de mare In cât el abea mai putea vorbi. — D-naX..., zise princesa, presen- tându-i pe Invitata sa; — unul din bunii mei prieteni caro vine do ’ml ţine de urât când prinţul este silit să lipsească. E atât de trist să mănânci singură!.... Nu este aşa corale?—adaogă cu răutate Nadjeska, înlinzând mâna sa cea albă păcălitului Heilingheuthal, care, dupe obiceiul lesalian, trebui să sărute degetele lungi şi subţiri ale princesel. Nadjeska Ivanowna era foarte indignată şi ln ochii el scântectorî părea că se citeşte: Nici odaia! auzi lu? nici odată, contra voinţei mele, tu nu vei dobândi de la mine aceia ce numai liberă eu daă!» De odată, Waldemar, înaintea acestei femei se simţi ruşinat, sfiicios. Dar mânia stăpâni toate simţimintele ce se luptau In el: • Aşadar ust-fel ea 11 trădează? Atunci de ce atâtea scrupule? toate mijloacele le va găsi bune, căci e vorba dc a întreprinde un război serios pentru a’şl atinge scopul.» Cu toate acestea, nâdujduea că poate d-na X.... va pleca Înaintea lui, şi pentru aceia aştepta, dar In zadar, căci Nadjeska Ivanowna II dase lecţie înainte prietenei sale. D-na de Mineleko nu dese-orl a fost uşa de frumoasă cuin era In această seară. Lupta ce ea începuse şi din care voia a eşi învingătoare, răspândea nişte colori vii pe Întreaga el faţă, animată atât de indignare cât şi de răutate. Îmbrăcatauumailudautele albe,eape piept avea un buchet de superbe roze luate din gradinele regale ale lui Heli-golhek. Acest buchet i’I trimisese regele. (Va urma) www.dacoromanica.ro 3 l). G. Paladi, face istoricul înflinţârel Bâncel Naţioualeşi dovedeşte că,încă de la orgunisare. această instituţie a porni t'o greşit. D. Paladi combate părerea d-lul C&inpibeanu cum că agi ut este rezultatul lipsei de export şi arată că In anul trecut, când export n a fost mal de loc, agiul erea la 12 0 0, iar In anul acesta când exportul a fost foarte mare agiul s’a urcat la 17 la sulă. O alta afirmare eronată a d-lul Câm-pineanu a fost şi aceea ca o ţară stă bine atuncea când exportează mai mult de cât importează; o dovada contrarie o vedem In Anglia ‘care importează foarte mult. D Paladi venind apoi la convenţiune se pronunţă In contra admitere! iei, şi cere ca statul sâ fuca onoare angajamentelor sale plătind imediat cele 26 milioane datorite Băncel, iar nu să în-chee un contract pentru aşi plăti datoria In timp de 26 ani. Importantul (!) discurs al d-ltii I levn!.... Aşa discurs ca al primarului Capitalei mai rar se aude la Cameră, drept să spunem. 11. Fie va a vorbit in ast-fel de chip In cât Însuşi d. Brâtianu n’ar fl putut sâ'I întreacă. Pentru ca nimenea sâ nu piarză mărgăritarele oratorice ale marelui guvernamental, ne-am hotărlt să dăm aproape în extenso acest discurs care merită şi va trece neaparat !a posteritate. Ascultaţi : I). N. Fleva, (cu ztmbetul sââ cel inai graţios) »d-lor deputaţi, am constatat cu regret că de aslădatad. Paladi n'a vorbit cu logica, de şi efi 11 ştiam logisian. Apoi societatea se aseamănă cu organismul unul om şi toate fenomenele din viaţa fizică se reproduc In viaţa morală, d-nilor, şi cele din viaţa morală In viaţa fizica. Prin urmare când vorbim do circulaţiunea averilor Irebue să ştim că crizele se produc, precum foarte bine a zis un maro Învăţat, aluneca când se produce mal mult de cât se consumă.—Tot aşa oslo şi tu organismul nostru, când mâneam mai mult de cât dăm afară atuncea trebue să aşteptăm şi să consumam aceea ce a mai rămas. D. Carp vorbea de efecte şi de cauze upoieste ştiut ca cauzele aâ efectele lor, precum şi efectele aii cauzele lor, care se reprezintă In societate ca şi in viaţa materială. Când am auzit aci In cameră o discu-ţiune Intre dubi oameni 'nvăţaţi, între d-nil Carp şi Slolojan. privitoaae In mo-nometalizm şi bimetulizm, 'ml am adus aminte do omeopatie şi aleopatie. căci, domnilor, sunt In străinătate învăţaţi mal mari şi de cât dumnealor, sunt, domnilor, precum a zis un mare învăţat. Apoi cu oineopatia vine d-1 Carp ca cu un panaceu universal şi vrea să vindece toate relele de csre suferim; d-lui vrea cu alte cuvinte ca să arză moara numai ca să nrză şi şoarecii, dar eO vreatl mai bine ca să păstrez şi moara şi pe şoareci. Pentru ce să nu aprobăm convenţia aceasta ? Apoi noi am făcut (cu glas foarte tare) resbelul, d-nilor. (D-I General Câlinescu aplauda cu putere). Noi am probat vitalitate In grelele evenimente prin care am trecut, iar nu ca d-1 Carp (duios şi melancolic) care visează o stare ideală care poate să se realiseze mult mal târziu. Eă Insă nu doresc ca să vie d-1 Carp, pentru aşi pune In practică teoriile d-sale. Domnilor, (Andante furioso) guvernul liberal a luptat pentru a duce ţara unde este, dar nu să vie conservatorii tocmai acum când flnanciarmente stăm rău, căci ei nici cu finanţe bune n'aU putut s’o duca. Pentru aceste argumente, d-nilor, pe care am avut onoare să vi le expun, vă rog să votaţi convenţiunca ! » Adică nu, mă rog, nu vă place acest discurs ? Aşi vrea să ştiu ce’i lipseşte ?.. Prin urmare când un partid are asemenea giuvaerurl de bărbaţi, deştepţi Învăţaţi şi logisiani, nu poate face alt de cât sa moştenească puterea. La ora 0 şedinţa s’a ridicat. Penel FELURIMI Prşpaguuda soclul revoluţionara «n Hnsia.—Monitorul oficiat al imperiului rusesc publică un raport despre încercările de propagandă soeial-revoluţionarâ, descoperite In anul 1885. In Varşovia şi tn alte oraşe mari rusesc!, In cari polonezii sunt tn număr mal însemnat, se formaseră aşa numite comune social-revoluţionare, cari trimeteau delegaţi la consiliul de protec-ţiune al lucrătorilor în Varşovia. Un juriu special judeca diferendele dintre lucrători şi patroni, rostea sentinţe In formă de ameninţări şi chiar de condamnări la moarte. După arestarea capilor, comunele se desorganisara şi din ruinele lor se formară mai multe cercuri. Acestea, atrăgând In partea lor pe representaţii cercurilor de lucrători şi pe at aşa numitului «comitet al lucratorilor» aU pus basa asociaţiunel social-revoluţionare; «Proletariatul». Cercetările cari s’aU făcut, aU avut de resui-tat darea In judecată a 200 membrii al acestei asociaţiuni, dintre cari principalii culpabili În număr de 29 aU fost trimişi înaintea tribunalului militar, iar cel-l-alţi daţi pe mâna autorităţilor administrative. Monitorul adaogă: Tribunalul militar a recunoscut, căasociaţiunea «Proletariatul», care avea de scop răsturnarea ordinei politice, sociale şi economice a imperiului prin mijloace violente, a comis prin comitetul el contra! un şir Întreg de omoruri şi Încercări de omor, că era solidară cu partida revoluţiunil, care se numea Narodnaia Volia (Voinţa poporului), şi că nobilul Slasluus Ku-nitzky era şeful el principal. Alţi parti-cipatorl la activitatea criminala a «Proletariatului» ailfost: judecătorul de pace Bardovsky, inginerul căpitan Luri Pu-trusinsky, Ossovsky şi Schmauss. A-ceştl şase acusaţi aă fost condamnaţi la moarta supliment la codicele române, coprinzând toate legii*, decretele şi regulamentele do la Ianuarie 1882 până la Ianuarie 1886. ediţiunea It. Ilnerescu continuată de : C. Iloc rcscii şi ( Vlahul zl. lu acest al treilea supliment, ca urmare a colecţii Boerescu, s’a observai acelaşi format, acelaşi sistem, aeraşi clasificare a materiilor, aceleaşi annotaţiunl şi trimeteri. Douâ inovaţiunl importante s’a Introdus Insă: Pentru fie-care lege s’a făcut trimiteri la Monitorul oficial unde sâ găsesc desbaterile corpurilor legiuitoare ţinute cu ocasiunea votare! fle-carei legi, şi la sftrşitul volumului s'ă ndfiogat a tabelă alfabetică generală de toate legile, decretele şi regulamentele promulgatedc la anul 18â9 până la 1886. Ast-fel că consultarea legilor devine mult mai lnlesnitoare ne mai având cine-va pentru a găsi o lege să caule de cât Intr'o singură tabelă. A apărui şi se află de vânzare la principalele librării din ţară, precum şi la librăria editoare Haimann, in Bucureştii: Oberon sau contul minunat, basm cu gravuri fine tn culori, format tn 4o, cartonat frumos, lei 1,50 bani BERARIA UNIREA Sucursala Op pier In fu ta gradinei Episcopii BERE SPECIALA escelentă proaspătă şi rece. Salon elegant, serviciul prompt. N. CAR A.PAT1 FLRN1SOBLL CIUŢII MAGASIN DE BIJUTERIE 12. CAI.EA VICTORIEI, 12. D. G. IWO CIA NU COLŢU OTELULUI RUGAU BRINZETURI, VINURI si DELICATESE r.’ S#f IA |W 1P- VICTORII -12 ÎNCĂLŢĂMINTE de BARBATI AVIS IMPORTANT De Închiriat de la Sf. Gheorghe 1886 mal multe prăvălii Calea Victori Nr. 82. Hotelul Si SAII In Predeal 20 odăi. De vânzare un frumos loc In Allea Eldorado str. Poştei Vechi. Lemne de foc şi construcţie In gara Buşteni. A se adresa la d-nul Inginer Boţea strada Pitar-Moşu Nr. 5. www.dacoromamca.ro EPOCA — fi FEBRUARIE CASA DE SCHIMB I. M. F E R M O 27,—STRADA LIPSCANI, 27- C L R S l I II l ( I I» I S ( I 5 Februarie i886 r>% Rente amortizabili . . . 5% Renta parpetna .... «»ft Oblig, de stat.......... Oblig. de st. drama defer 7\ Scis. func. rurale. . . . 5% Scris func, rurale . . . "!% Scris ftmc. urbane . . . 6% Scris func. urbane . . . 5% Scris. func. rurale . . . împrumutul comunal . . Oblig. Casei pene. lei II) dob. Împrumutul cu premie . . . Acţiuni bine ei nation Act;unl •Dacia-Romaai* « . . 867 • Naţională « Credit mobiliar . . . » Constructiunl. . . . 201 « Fabrica de hârtie . . \ribnt contra aur Bilet* de Bancă contra aur. . 1(5 Flnrin augtriacl 201 CLRSIT. 1>I\ \ U NA Napoleonul io.o:» Ducatul Loso otomane 17 70 124 Rubla h&rtîe CURSUI. PIX Ht.RI.IX Renta Amort ţ«» 50 Oiipeniialm. ....... Obligaţiuni noul 6% C. F. R. 109.10 10b. îo m » 5% » m » 101.30 Rubla hârtie ....... 199.95 CURSUL BE PARIS Renta Română 90 Lose otomana 35 50 Schimb Paris 8 luni . . ■ la vedere . Londra 3 luni - la vedere Berlin 3 luni . . Vi“na la vedere . 95 1 2 > 90 3 i 87 I 2 t021 2 8r. :t < 98 5)11 2 82 1 * 72 1 2 210 82 1100 XXXXXXXXXXXXXX:ada Directorul Institutului, Sl. ffepites: Starea marei la Constanta line, la Sulinatine. moşii iii: vwzarf MOŞIA RIEA NOUA din judeţul T -leorman, plasa Teleorman, comuna lliea. Moşia are 200 *stj. masa sau aproape 400 pogoane. Este de arendat a 200 galbeni şi se întinde până Iu bătătura celei de a 11-a staţie i căi ferate Cosleşli-Turnu-Măgurc . Doritorii se pot adresa la D. Gr, G. Peucescu, str. Clemenţei No. , unde vor vedea planul şi vor Ir t ori-ce alte lămuriri. PROPRIETATEA SILISEASCA di t judeţul Teleorman—Oara la 5 ni tuite depărtare.—A se adresa la d-n.t Elisa Cnronidi, strada Intrarea Ro-sotti Nr. 5. moşii dk unim Chiar de acum moşia Podu Gros di:t districtul Mehedinţi, având făcute semănăturile de toamnă. Doritorii se pot adresa in Bucureşti, strada Brezoianu No. 51 în tonte zilele piuă la amiazi. Se aronloază o moşie de 3,000 pogoane în judeţul Ilfov. Doritorii se se adreseze la redacţi i ziarului «Epoca». LOCUIM M VEmiîE Locul din strada Dionisie No. 20 şi strada Crinului No. 5. Acest loc are faţa nre strada Dionisie 37 metri, pre strada Crinului 40 nxetrişi adâncime de 44 metri, Se vinde în total sau în loturi, de câte o a patra parte. Doritori se pot adresa la proprietarul lui, D. Gr. G. Pâueescu, str. Clemenţi No. 2. CASE DC i A CUI II UT Dc la'Sfdiitu lihi-orrjtir, O rasă aşCzntJîpe strada Dorobanţilor No, (o; — 20 odăi cu curte şi grădină. —A sc adresa la proprietatea car» locucşte fWrănsă. luH V, dmcawsa arendării pro .elMlIlilJ prietăţil, se vând, O lo-comobilă 10 cat patere şi o maşină de treierat din fabrica Rainson sistemul cel mai perfecţionai umbrle îu perfecţi stare. Doritori le pot vedea la proprietatea Păşeam judeţul Ilfov, adresînduse Iu d. E. Rcimer administratorul. 1NSC1INTARE n:\sio\v\T iii: demoiselles Strada Sf. Yoevodi 1^. Direction a l'honneur d'informer Ies parenls qu’elle a pris pour latină* scolaire 1885-86, des dispositions d'apres lesquelles Ies exainens auront lieu dOsormais dans Ies ăcoles publiques. Rien ne sera negligâ nour assurer Ies progrCs et le bien-ătre des ălăves qu'on voudrabien lui confior. Li rentrde aeu lieu le l1* seplembre 1885. PflWTD A (^Ruriau/ut, gripa, bronşita, ele,., LUll I nAsiropulu fi pasta pecloral de Nafe de Delangremer pol*edă ui oftica 1 citate sigură şi constjpală de unu mare numere de medici. Fără săre de opium (Morfina sau codeinâ) se dă fard temere la Copii bolnavi de Tusse, de Rtlguşdld. Pari», 53, rue Vivienne, şi in iote farmaciele Celebra gifnuasticâ română Matilda Potrescu, lnloroându-se din streinătale după o lipsă de 0 am, îu cure timp ’şl a perfecţionat studiile, doreşce a da lecţiuni de gimnastică în familii şi în Institute de domnişoare. A se adresa la Clubu-Gimuuslic slr. Biserica Eni No. 1. ALECb A,'l)\U .Deschizând, cu Înalta automaţiune a Guvernului. ŞCOALA d musicii rocnla si instrumentala 23, Strada Carul, 23 auuc respectos la cuuoşlinţa publicului cu aceasli şcoala, fiind prevăzută cu tot personalul trebuincios, pot primi înscrieri tntoâid zilele de lucru. Iot la 9-11 ore dlm. si de la 8-8 ore seara •rijinul ce am avut din partea mai multor familii cari u£i bino-voit a inl ti -odinţa pe IU lor !n decursul acestui au. mă far. u spera ca nu 'ml-va lipsi mei tu viitor şi ca esemplul acestor va g i cu atât mal mult imitatori, cu c;lt aeistă scoală c singură, fn toată ţara, aprobată şi antoni sală de guvern, undo se poale Învăţa musica vocală şi orl-c.e inşi rumeni numai pentru modica sumă de 15 lei pe luna primind ta schimb 12 lecţiuni lu ori-ce ore vor ciori amatorii. Director, \n. Knetseli raersâs LA SUISSE ROMANUE REliUE UTTCRAIRE ET ARTISTIQUE PAltAlSSANT LE l”r KT I.E )5 DK CM.1QUE MOI8 Ronums, Xouvdlcs, Contrs ci Fantaisies, Critique Itthtmire, artistique ct philoso-phiqm, Voyaţ/cs, Comădies, Variătcs, His-toirc, Poăsies, Remnt des Littâraturcs dran-ghes et Recuc des Bepux-Arts, Clironiqusc mcnsudl.es de Suisse et de Paris, Bibliogra-plue. PRIX l»‘AROXXIiMEM Suisse : un an, IO fi*. Etranger (union poştale): 12 fi*. DE Limbile francese si englese Preturi moderate Cu începere de Luni, 3/15 Februarie se vor deschide, pe «Bulevardul Elisn-beta stabilimentul tle băi al* Eforiei spitalelor), cursuri de limbile enelesi şi france să sub direcţiunea d-lui Henri/ Lolliot, profesor la «Liceul sf. Gheor-glie şi la Institutul noii de d-nişoare. Aceste cursuri vor avea loc sera. de două ori pe săptămână; —ele vor dura o ora şi jumătate, de la 7 1/2 la 0; —şi nu vor rostii de cât zece lei pe lună, plâtibill cu anticipaţiunc. Fie-care curs nu va fi făcut în faţa unul număr de elevf mai mare de cât zece. — Orele şi preţurile sus indicate aO lost fixate pentru «a Înlesni tinerilor puţin avuţi şi impiegaţilor de come reia studiul limbilor celor mal răspândite în lumO. Salon de conversaţie si de citire Deschis toate Duminicile de la 9 oro dimineaţa la 12, şi pus gratis la dis-posiţia elevilor. Înscrierile se pot face în toate zilele, dela 2 la 3 ore, p. m., şi de la 8—0 oro săra, «Bulevardul Elisabeta (stabilimentul de băi), la catul al treilea, scara la stânga. ST!\S STl lllIAT î£2! doreşte a medita uuu s'aă doul elevi in schimbul unei pensiuni; sau a locuinţei şi mâncare. A se adresa la administraţia acestui ziar. de mim Tauri de rasă şi vaci de lapte, a se adresa la ci. E. Reimnr. administrator la proprietatea l'ăşcnnl din judeţul llfer.—Tot la aceasta moşie surit de vânzare berbeci şi oi de rasă tnerhios. O DOMNIŞOARA Absolventă a cursului secondar şi având Diploma de maturitate, se oferă a da lecţiuni, în vre-o familie, pentru cursul primar saQ secon- dar. In special pentrn limba franceză, matematici şi ştiinţele fiisico-nntu-rale. A se adresa la redacţiune. AVOCAT 66 Strada Diowşie consultaţii de la 8—12 dimineaţa. D. R. ROSETT1 AVOCAT Strada Batişte No. 4. ■ ■ 4* A At db OFICIUL DE PUBUCIIÂTE ie, STRADA ACADEM BUCURESCI R0MAHIA“ El. 18 Trimesce anunciuri, inserţii şi reclame pentru ORI-CARE ZIAR din capitală, iu-deţe şi străinătate. y t y rVT NI* f ■ DOCTORII EMIL MU Vechiuprofesor de arta urnitului şi medic primar al spitalelor Sf. Spirido» din laşi, instnlftndu-se tn Bucureşti strada Clemenţei, 25 de-asupra Farmaciei, dă consullnţiuni de la 8—41 a. m. şi 0—8 post-mcridianc. OUVRAGE ENTlLREMENT XEFUV1I1VH: ESSAI COMPARE SUB C-) îfl /rrl-l iffl mt * r DE LA ROUMANIE DEPUIS LES TEMPS LES PLUS RECULtS JUSQU'A NOS JOURS pah mCSLJLS BLILEASCS®!!® UN VOLUME D'ENVIRON 500 PAGES, ED1T10N DE LUXE PAPIER VELIN, CARACTERE! ULZKVJBS. PRIX 20 FRANCS-TIRAGE LIMITE On peut souscrire « partir du 1113 janvier dans Ies bureatix du <« Peuple Roumain » et diez tous Ies libraires de Uucarest LE PLUS ANCIEN BUREAU DE P' L A. C. E IVI' E N T< Pour institutrices, gonvornantes, valets et femraes do Ghambre, etc. Leţons parliculiereă en toutes Ies langues, piuno et musiquo vocale. Tenu par Cathkrine Karl. Uirige par A/mu. Rccker, institu-trice franşuise. 11, Strada Stirbey-Voda 11. Bucarest. BERARI A GAHlBRtKUS 5 3 O) 3 c- a pus in consumaţie xnnunnnnnnnnnHnnxxxxxxxxxxxx n * s n n * 8 n n KEGIMILIIE L\\\ CONTRA RAGELEI HI REUATlHNliLlil Sistemul prof. Dr. JAEGER Recunoscut pretutindeni ca cel mai escelintc COBONAT DC JUaiUU MEDICAL DIN LONDRACU „MEDALIA DE AUR*' I?Î8 S $ l n * x X X Sub-semnatii, având numai noi singuri dreptul de a fabricaX X vestmintele de lâna ce se poarta pe dedesupt, vestminte ziseX Normale, precum si cuverturile paturie in lâna curata de CamilaX Cari păzesc dc rueeli si reumatisme X Declarăm că am Încredinţat în România unicul deposit al produseloX noastre Casei K fabricatiunea OPPLER X 1 X X X n x X X ■ X X u X AUX QUATRE SA I SONS * X TU, Calea I icloriei 12, in faţa Palatului Regal). ^ Declaram ca nu recunoascem ca VERITABILE de cât flanelele ce se găsesc în aceasta casa. Comande din provincie se fac direct ^ Preţuri curente si broşuri se. trămit gratis şi franco după cerere ţţ W. BERGER’S SOHNE (Stuttgart) & X X X POMI RODITORI 6LT0ITI DE DIFERITE SPECM Din cele mai renumite calitati si diferite elati, se ada de vânzare la GEORGE I0ANID GRADINA Numită Braslea Şuii Icoana slr. Polonă No. 101. Aproape de biserica Icoanei. Premiat cu l-iu preţ: «Medalii de. aur» la concursul agricol al comiţiulul de Ilfov In anul 1881—1882, pentru noile varietăţi de pere denumite. REGELE SI REGINA ROMÂNIEI CUM Si PKNTIIU ALTE SPliCI! Asemenea premiat cu primul preţ : «Diploma dc onoare clasa l-a » ia expoziţia Cooperatorilor româul tn anul 1883 pentru mal multe varietăţi şi calităţi de diferite fructe. Preţul pomilor se poate vedea In catalog din care preeiul ce a fost piua acum Pan» redus la un pret mai mie. Domnii amolorî din districte si din capitală, voiud a avea catalog, se vor adresa prin epistole la zisa grădină şi Îndată li se va trimite.—Plantarea pomilor pentru primăvară este mult mal bine de a sc face mal de timpuriu. Domnii amatori suni rugaţi a mi Irâmile comandele cât de timpuriii ca se pot a le trimite la timp cuvenit. V bine de A comand xxxx X X X X a X X X X X X X X X X X 1 OUVRAGE RECOMAMND£ J. COSUCHl EPUREANO lUmiVEMEKT xxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxx IMPRIMERIE ; ET LA SI1T4TI0\ ECOMlMIftlES EN ROUMANIE EXTH.VIT DE IA REVUE FRANQAISE DE L ETRANGER KT DES COLONIES MAI, JUIH. JUJţLET 1885 Vient de paraitre chez l’editeur OOttL iils :) Uucarest. En vente dans loutcs Ies librairiesde la capital»: RUl.V i franc 50. DU JOUUMAL XXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXX \icol\s mxm papadat AVOCAT licenciL en droit a transfere son tlotnfcllc Strada icni. > bis. www.dacoromanica.ro LE PEUPLE ROUM AIN PLăCE DE L EPISCOPIE, EH FACE LE SQUARE BUCAREST Cette imprimerie, organisme avec un materiei completemenl neuf, de provenance exelusiifcnienl franeaise (Fonderle A. Tnrlot et C1*)» pourvue ci’im ridic nssortiinenţ «le earaeleres ies plus varie* el de presses Mariuoui «ie pr^cision, est â mente d’ex6culor toutes sortes de travaux. POUR LES COMMANOES , S ADRESSER A L ADMINISTRATION DU JOURNAL PROMPTITUDE, EXECUTION SOIGNEE, PRIX MODERES