ANUL I No. fi3.
I
MF.FIGURI 5 FFRRUARIE ÎSSG.
A DOUA EDITIUNE
Grigorb G. PEUCESCU
Director politic
ABONAMENTE:
In ţară 1 an iO lei, 6 luni 20 lei, 3 luni 10 lei In străinătate i an 50 lei, 0 luni 25 lei
REDAGŢIA
No. 3.—Piaţa Episcopiei.—No. 3. IO BANI NUMERUL
APARE IN TOATE ZILELE
N Ga. FILIPESCU
Proprietar
ANUNCIURI:
jnnnciurl pe pagina a patra linia 30 bani. auunciuri şi reclame pe pag. III 2 lei linia.
ADMINISTRAŢIA
No. 3.—Piaţa Episcopiei.—No. 3.
IO BANI NUMERUL
RELELE MORALE ALE REGIMUL!
INAMOVIBILITATEA
si
DESTUI IDEI.E IV .II SIIITE
ISA IE A DANŢl'EŞTE CONFERINŢA D-LUI DE LA VRANCEA
COMOARA U I l'YfiMILION REGELE TESALIEI
Sistemul inaugurat do d. 1. Dră-tinnu şi practicat cu atâta consecinţă, de d-sa şi acoliţii sol, a ajuns la culmea maturităţii salo. Sub nici un guvern, de când există ţara românească, nu s'nu comis atâtea n-buztrrl zilnice, atâtea fără de legi şi atâtea malversnţiuni din partea regenţilor publici, ca acelea ce de zece ani de zile presa independentă înfio-reazâ într’uno, fără ca preşedintele cabinetului sad confraţii soi întru buget să Încerce a le pune o stavila. Mai mult do cât ntât. Ln acusaţiilo ce d. Senator Mârzescu formulase contra ministrului instrucţiei, acosta lndrâsnea să susţie, nenorocita teorie de guvern, că legea trobue călcată de câte ori ea incomodează pe cel ehiecnaţ! a'l da vieaţă şi vigoare aplicând'o. De altmintrelea, co sentinţă mai irrevocabilă, ce osîndâ mai înfricoşată, a întreguluiseâ sistem de guvernare, do cât faimoasele mărturisiri ale d-lui I. Brâtianu că a tolerat tot felul de neomenii, chiar asasinatele, numai şi numai ca să se perpetueze la putere? Numai a-censtă declaraţie este de ajuns ca să stigmatizeze, pentru tot d'a-una, un guvern şi so-1 facă imposibil in ochii guvernaţilor.
« Avem libertăţi publice mai întinse chiar de cât ocolea ale Republice! francezo » ! Iată fraza stereotipă cu care prcşedintelo cabinetului, şiînprcunăcu dânsul toată presa nutrită din fondul tîritoarelor, caută să ocolească toate încriminările ce i so aduc.
Da ; însă acele libertăţi există numai pe hârtie. 0 parte destul de bună din populaţiunea română nu are nici o cunoştinţă de ele, iar cei ce vor să se folosească de dînsele, în momentele solemne ale vieţei noastre publice, slnt expuşi nu numai ln tonte şicanele administraţiei, ci şi la toate actele de sălbăticie ale unei poliţii brutale şi neomenoase. Revoluţia democratică din care d. Brâ-tianu şi acoliţii sei Îşi formează o glorie, s’a operat numai în legi, a-dică numai în formă), fără ca o schimbare analoagă se se fi realizat în obiceiurile, deprinderile şi ideile societăţii noastre.
Fără această transformare reală a societăţii, toate schimbările politice nu sunt nici eficace nici folositoare. Şi liind-că lucrurile stau ast-fel, cel puţin pentru o parte însemnată din populaţiunea română, este Învederat că avem mai toate relele democraţiei fără a beneficia de cele mai multe din avantagiele ei. In această zăpăceală, în care ne a aruncat de câţiva ani guvernul d-lui I. Brătionu, bunurile vechilor noastre instituţii s’au
pierdut în profitul câtor-va favoriţi, cari exploatează situaţia, cu o lipsă de scrupul şi de conştiinţă fără exemplu în trecutul nostru.
Cine-ar fi cutezat mai înainte se atace prestigiul Domnului?
Domnul a devenit rege, şi prestigiul seu a căzut, atacat chiar do oamenii co sunt nstă-zi Ia putere, precum dovedeşte în denjuns broşura pseudonimului Baron de Ilahn, caro este chiar unul din consilierii actuali ai Mnjestăţil salo. Dar ceea co osto mai refl, este că legile nu an destulă maiestate, pentru ca so compenseze po de o parte ceea ce pierdem pe de alta. Şi cum ar putea fi alt-fel, când guvernanţii Inşii dniî exemplul celor mai (lagranto violări de legi, ba încă Indrâsnese so afirme, tn mijlocul acestui simulacru de representa-ţiune naţională, că legile se pot călca de cât ori ele incomodează pe un favorit al regimului?
Acele personalităţi puternice, cari altâ-dată punea un frâu tendinţelor absolutiste ale miniştrilor, sunt aşa de înăbuşite aslă-zî de sgomotul maselor conduse de poliţio, în cât nbin cu multă scârbă ridică vocea ca se protesteze eontranlurelor liranicoalo puterii executive. Astă-zi guvernul, cu imensitatea puterii salo do caro u-buzezn, dispune de toate şi nu se mai teme de nimic, ln locul puterii conservatoare a unui mic număr de cetăţeni capabili şi oneşti, avem astă zi, mai ales după revizuirea din urmă, slăbiciunea tutulor.
Inpărţircn avuţiei între un număr mai mare do locuitori, a micşorat distanţa ce despărţea mai Înainte po bogat do sărac; dar această apropiere s’n făcut in paguba înpnciuirii lor, căci administraţia colectivistă se sileşte din loato puterile a nutri pasiu-nilelorşia'iface săpiarză ceadin urmă noţiune de dreptate. In deosebi, săracul a păstrat cele mai multe din projudiţiile regimului trecut, dar in acelaşi timp n pierdut credinţele, cori făceau tăria morală şi puterea lui contra adversităţilor norocului ; a păstrat ignoranţa, dar a pierdut multe din virtuţile vechi; în fine, s'a făcut egoist, fără a fi luminat a-supra acestei teorii şi fără a şti să o aplice înţolepţoşlo spro adevărata sa fericire.
Societatea Întreagă se află Intr’un fel de neastlmper co de friguri, pentru că fie-care din membrii ei are o conştiinţă profundă de rolele opocoi în care trăim, fără ca coi mai mulţi să aibă curngiul şi energia trebuincioasă pentru vindecarea răului ce ne roade. Dur toţi sau mai toţi avem un dor nespus de mai bine, o scârbă de present, şi, afară de câţi-va cari exploatează munca şi sudoarea celor-1-alţi, toţi dorim o schimbare cât mai grabnică a situaţiei anormale ln care ne allăm.
Ast-fel, pe nesimţite şi poate fără conştiinţă, am părăsit bunurile vieţei noastre de mai înainte, fără a ne apropia foloasele reale ale transformării politico ce ni s’a impus Inlr’un mod violent; am desfiinţat o stare socială necompatibilă cu epoca in care trăim, dar pe ruinele ei n’am căutat se înfiinţăm ceva durabil şi temeinic, şi faptul este că astă-zi trăim în mijlocul ruinelor regimului vechiu, fără să ne fi clădit un edificiu social şi politic potrivit cu trebuinţele, ocupaţiile şi aspiraţiile noastre.
Mania de schimbări nesăbuite, pripa şi nesocotinţa in admiterea formelor streine, fără asimilarea co-prinsului lor, răsturnarea vechilor temelii sociale fără a pune altele în
locul lor, iată stampila guvernului colectivist, iată una din căuşele capitale cari aâ adus starea actuală cu neajunsurile şi mizeriile ei.
I.ueen/lo.
Berlin, 15 Februarie. — Guvernul prusiana presintat Camerii Seniorilor un noii proiect de lege eclesiastic, ce coprinde concesiuni pentru biserica catolica.
Proiectul, propune suprimarea Curţii eclesiaslice.
Paris 15 Fevr. — Cele patru departamente, ale căror alegerile invalidase camera, aii dat sul'ragele lor candidaţilor republicani»
In formaţiune. — Domnii delegaţi aii ţinut nstft-zi o şedinţa oficiala, tn cursul căroia articol 2, a fost discutai şi adoptat.
LYAMOVIIIILITATEl
D oştit nivile ixx jiastitie
Când d. Nacu, şi pe urmă d. Stă-tescu au venit cu proiectele lor do reformă a magistraţii roi, noi aveam nestrămutata convingere că nici o reformă nu se va Introduce în justiţie.
Azi însă, după destituirile fâcutede d. Slătescu, am dobândit convingerea contrară: proectul va fi votat do camere, căci el a primit acum stampila colectivităţi.
Pene aci, noi nu prea ştiam cum so primim acest darcc pretindea guvernul că are se ni’l facă, dendu-ne inamovibilitatea magistraţilor, de şi eream toţi partisnnia acestei inamovibilităţi.
Un d susţinea ti că ori-eftt de bun ar fi un principiu, în aplicaţie el Îşi pierde ori-ce valoare în mâinelcunui Stâtescu, şi că prin urmare inamovibilitatea făcută do guvernul actual va produce mai multe neajunsuri de cât foloase.
Alţii inse, biruind sentimentele de neîncredere şi de ostilitate către guvern, prin dorinţa ce o avea d’a vedea Introdus un principiuee ln era scump, ereafi destul de naivi ca sâ primească cu bucurie, chiar de la guvernul actual, inamovibilitatea magistraţilor.
Astă-zi însă nu mai poate fi nici o deosebire de vederi. Nimeni nu’şî mal poate face ilusiune, toată lumea pricepe ce Însemnează inamovibilitatea ast-fel cum o vrea d. Stâtescu.
Nu mal încape îndoială : că ori-câl do rea ar fi situaţia actuală, tot e de o mie do ori mai bună de cât inamovibilitatea, făcută dod. Stâtescu cu o opuraţiune prealabilă a personalului judiciar şi cu dreptul nelimitat pentru ministru d’a nunii pc magistraţi.
Dacă astă-zi, când magistraţii sunt amovibili, guvernul caută sâ numească judecători care săi fie cât se poate de devotaţi, apoi guvernu va cere în viitop cu atât mai multe garanţii de slugărnicie cu cât va şti că cei nuoî numiţi vor fi inamovibili.
Gu sistemul de azi putem spera ca reul se fie trecător, cu inamovibilitatea d-lui Slătescu. reul devine permanent.
Inamovibilitatea în asemenea con-diţiunî, nu e alt-cera de cât inamovibil i ta teu col edilităţi.
Din articolul d-lul Maiorescu din '«România liberă» estragem următorul pasaj:
Ce ar putea conservatorii din princip se impute guvernului Brâtianu
în privinţa precedentelor Introdusa de el ? Nu tocmai tendinţa lor practică, căci aceasta —pentru a repeta cuvântul resunielor — este an ti—li-beraln.
Dar ce trobue se’i fie imputat, este lipsa de sinceritate cu care face contrabanda unui conservatism restrictiv, sub bandiern unui liberalism de principii,
O asemenea falşitatc nimiceşte simţimentul «deverului în Viaţa publică şi Introduce corumperea inteligenţelor chemate a hotărî mersul unei ţări,
Şi aşa de adânc se răzbuna acens-lă inconsecinţă, Încât tactica parlamentară a d-lui Brâtianu. nepu-tend suporta o discuţie serioasă de principii care ar da de gol fot meşteşugul alcătuirii, este silită a se Întemeia pe deşteptarea pasiunilor personale alo deputaţilor, fiind-că nu se mai poate întemeia po tăria convingerii lor politice.
De uiideresultâcă majoritatea d-lui Brâtianu a devenit o colectivitate de interese, şi nu mal este un partid do principii.
Ge păcat ca un om, care a ajuns la atâta putere, nu a avut şi atâta tărie de spirit, in cât printr’o deplină conformitate între idei şi fapte, so înalţe din co ln ce mal sus caracterul celor ce l’uu urmat cu încredere, ln loc de a’i coborî din cc în ce mai jos ln nivelul unor simple instrumente, ca pe unii care aâ pierdut simţimentul adevăratei lor misiuni.
PARTEA ESTERIOARA
Itnsla,— Leniberg, 13 Februarie. — Din Potersburg se anunţa, ca propunerile guvernanţilor generali Drente-len, KochanotT, şi Gurko, privitoare la
r.uol măsuri represive contra Polonilor ruşi, aii fost respinse, după ce marele duce Mihail, unchiul Ţarului, şi corniţele Tolstoi s'uâ pronunţat contra lor.
Judecând după pregătirile ce se fac, Înmormântarea Iul Aksakow va lua caracterul unei grandioase manifestări naţionale. Toate universităţile ruse, institutele superioare do înveţămînt, societăţile de savanţi şi institutefe a-cadeniice afl trimes represcntanţl la în-mormtntare.
—x—
Petersburg, 13 Februarie. — Dis-poziţiunoa aranjamentului turco-bul-gar, prin care Bulgaria se obliga a da Turciei un conligont de armată, este combătută de Rusia din cauza că tncaz de răsboib trupele unul stat creştin ar lupta atunci alaiuri cu armata musulmana, ln contra altor popoare creştine. Din nenorocire o asemenea lupta e probabilă. llind de prevăzut, că Incheerea unei alianţe ofensive şi defensive între Turcia şi Bulgaria ar avea de urmare o alianţă analoagă între guvernele din Belgrad şi Atona şi apoi o colisiune între aceste două grupuri. Contra pre-tenţiunii Sultanului, cu după cinci ani deplinele puteri ale prinţului Alexandru, ca guvernator general în Rumelia orientală, săfiernlnoile fără o înţelegere cu puterile, pledează împrejurarea, ca prin aceasta Europa şi In special Rusia ar renunţa cu totul la infiuinţa sa în acea parte a Balcanilor.
Grecia. —Atena, 13 Febr. — Guvernul a dat ordin tuturor autorităţilor ca să nu libereze paşaport nici unui supus grec, care e capabil a purta arma, fără consideraţie de etate şi profesiune.
Din Creta se relatează, că popora-ţiunea de acolo, primind cunoştinţă despre neisbutirea misiunii lui File-mon pe lângă ambasadorii din Stani-bul ai marilor puteri, are de gând sfi adreseze acum consulilor din Creta, precum şi comandanţilor navelor stre-
ine, adunate tn golful Suda, cererea pentru unirea insulei cu regatul Greciei.
—x—
Serbia, -Belgrad. 13 Febr. — Plnft n’a sosit împuternicirea delegatului turc, d. Miatovici delegatul sârb, conform strictelor sale instrucţiuni, n'a intrat ln nici un fel de negocieri oficiale de pace, daria convenirile sale cu Madjid-paşa şi cu Geşow, precum şi tn prima şedinţă oficială a afiat, ca delegatul turc a primit instrucţiuni depline plnâ în cele inal mici amănunte din partea Porţii, precum a primit şi Geşow de la guvernul săQ şi oa Mad-jid posedă chiar un proect de tractat de pace complect, elaborat în numele Porţii. Cu attt mai mare mirare a produs acum ştirea sosită din Bucureşti, că Poarta ar fi cerut de la Madjid ucest proect de tractat spre a’l examina şi aproba, prin care negocierile dc pace vor suferi negreşit o întrerupere de mal multe zile.
In sferele competente de aici se crede ca Madjid-paşa va fi rechemat şi va fi înlocuit printr’un alt delegat al Porţii. Faţă cu împrejurarea, ca armistiţiul expiră deja în i i zile, guvernul sârb este îndoit de veghetor şi precaut. Aceste incidente cu totul neprevăzute dovedesc încă o dată, cât de nejustificdtâ a fost cererea adresată Serbiei, ca sâ desarmeze înainte de a se lnchea pacea.
—x—
Germania. — Berlin, 13 Febr. —
Dcsbalerea asupra proectulul de lege al guvernului contra Polonilor s'a fixat pentru 22 Februarie. Şi legea de presă pentru Posen se va modifica, pentru că redactorul-şef al ziarului polon Kurier Pomanski, caro fusese acusat că a insultat pe Bismark, a fost achitat în săptămâna aceasta.
Consiliul federal a lipsit iarăşi în mod demonstrativ de la şedinţa do astăzi a Reichstagului, în care s’a discutat moţiunea Centrului privitoare la ingerinţele electoralo. Cum se vede, consiiiul federal are instrucţiunea să nu vie la şedinţă când sedosbatpro-ecle din iniţiativa Reichstagului.
DECRETE
Sunt numiţi şi permutaţi:
D. dodor N. Teodoscscu, actualul medic al plftşel Ocolul din judeţul FaiciQ, se permuta tn asemenea calitate la plasa Mij-locu-Crasna din judeţul Vaslui, cu reşedinţa tn comuna Codăescl, tn locul d-lul doctor Ilasnnş, trecut ln alt post.
D. C. I. Nanu, actual casier de Roma-uaţl, este transferat tn ucecaşl calitate la judeţul Teleorman, tn locul d-lul Ioau A-postoloscu, care Lrecc ln locul d-lul Nanu la judeţul Romauaţl.
D. Al. M. Vestinian, fost substitut şi actual judecător al ocolului Curtca-do-Ar-gcş, substitut la tribunalul Argeş, tn locul d-lul N. Mahnarolo, care va trece In alt post.
D. M. Mârculescu, actual judecător al ocolului Gâeştl, judeţul Dămbeviţa, tn a-ceeaşl calitate la ocolul Ialomiţa, acelaşi judeţ, Iri locul d-lul Al. Papadat.
b. G. S. Badulescu, licenţiat al facullA-ţel juridice din Bucureşti, actual ajutor al ocolului V din Capitala, judecător al ocolului GăcştI, judeţul Dămboviţa, tn locul d-lul M. Mărculescu, permutai.
D. M. N. IUisuceanu, fost judecător do ocol, întrunind condiţiunile citatului articol, judecător al ocolului Giurgiu, Înlocui d-lul G. Kerembach, care va trece tn uit post.
D. G. Părvoroşanu, actual portărel la tribunalul Argeş, tn aceeaşi calitate la tribunalul Ilfov, tn locul d-lui G. Burneanu, care trece tn postul ocupat de d. Pdrvo-roşanu.
D. Ştefan Bosie, fost supleant la tribunalul Fălcifi, Întrunind condiţiunile art. 1 şi 7 din legea de admisibilitate, este numit supleant la acel tribunal, In locul d-lul Joan Muşol, care după expirarea conge-diulul ce ’i se acordase nu s'a presintat la servieiă.
1
<h
www.dacoromanica.ro
\
EPOCA —5 FEBRUARIE
DINTR'O ZI IN mm
ConForcnla	«Ie la Vrancea
Despre limba românească.
Anunţarea conferenţei d-lul Barba Ştefănescu, a deşteptat un viu interes la toţi admiratorii junelui scriitor, caro a debutai cu acea mândră salba de mărgăritare poetice, ce Încununa fruntea Sultănicile!. Titlul conferenţeî era menit de a adaoga lucii la curiozitatea publicului. A asculta lntr’adevCr vorbind despre «limba româneasca,« pe d-1 de la Vrancea, să spera, ca are sf1 flă o a-devftratâ petrecere. instructiva şi interesanta tot-d'odata, pentru toţ: aceia cari au dragoste pentru limba noastră şi cori s’au simţit sub puterea unul farmec la citirea acelei proze limpede şi stravPzfiloare ca diamantul, In care artistul a ciselat inspiraţiunile salo. Speranţele noastre aU fost Întrecute : în timp de aproape două ore a captivat conferenţiarul atenţiunea unul public numeros, care urm fi rea cu entusiasm expunerea vioae, populara, patetica a d-lul de la Vrancea.
Reproducerea fragmentară a părţilor celor mal marcante ale acestei eonfe-renţe, abia va (1 In stare a da o idee de un subiect, care Insufla un interes din ce In ce crescând unui auditoriu numeros şi ales.
Dupe câte-va idet generale asupra limbet, conferenţiarul accentuează extrema importanţă a sensibilizării sau materializării noţiunilor, ca singurul mijloc, de care dispune artistul spre a ne comunica emoţiunile sale. Vorba abstractă e seacă şi lipsită de viaţă: ea favoriseazâ cugetarea repede si urmăreşte scopuri practice. Expresi unea concretă din contra 'ţi deşteaptă o sumă de amintiri capabile do a'ţi reproduce i-coana vie, ce le-a dat naştere, şi im-presiunea lor e deci cu atât mal energică.
Conferenţiarul pare a distinge—dacă am pâlruns bine cugetarea sa—o Întreită manifestureaconcretizârii ideilor.
l)-sa se Întreabă mai InlâiU: Iu ce stă forţa de cugetare, In care anume parte de cuvlnt rezidă taina dea mişca? Şi ajunge la conciusiune, că verbul este, In limba româneasca, cel mai puternic motor al emoţiuuilor. Slut mal multe categorii de verbe : cu o acţiune, cu două, cu două şi o culoare, Cu trei acţiuni, cu trei şi două culori, cu patru acţiuni, ele. E ca şi cum ai asculta bătaia alternativă a trei ciocane In raport cu puterile lor combinate şi concentrate lntr'ufi singur ciocan. Verbe ca: a izbi— a ciocni—a lovi—a hdrţui—a lupta formează o gradaţiuno descendentă. Pe când cronicarii şi vechil noştri scriitori ştieafi să apreţiezu valoarea relativă a fle-căruia dinlr'tnsele, pentru scriitorii moderni aceasta valoare e aproape pierduta şi termenul general «a lupta» Inlocueşle udese-on toate acele frumoase nuanţe.
Un alt izvor de sensibilizare şi prin urmare do emoţium puternice găseşte conferenţiarul In onomatopee : d-sa citează un şir do verbe—ca ddnlâi, clănţăni, bijbâi, Urşii, picota—«cari ar (i nemăsurat de multe,» ce s'ar putea raporta la aceasta categorie şi depinge imaginile, ce se deşteaptă In fantasie la auzul sail la rostirea unor asemenea cuvinte.
In al treilea şi ultimul rînd,conferenţiarul se încearcă a desveli procedarea
c<* Întrebuinţează închipuirea poporului spre a represenla prin cuvinte, sau combinaV'uni de cuvinte sensibile, i-deile cele abstracte. Această parle finala a fost, dupe părerea noastră, cea mai interesantă şi cei, mai spirituală. D-sa caută raai Inie iu a releva nepotrivirea pentru mediul nostru a unor comparaţiuni, luate, de cel mai mulţi din poeţii noştri .din sfera lumei antice, comparaţiunl, cari ne lasă pe noi ăştia reci, de oare-ce aă pierdui puterea, ce o exercita od moară asupra imaginaţi unei.
Pentru ce, tndreabu d-sa, n'ar fi ne-merită şi pentru noi o comparaţiune tu gust antic, bune-oară: Auroră cu degete de rusă sau uri-care alta de u-semenea natură. Pentru că tn timpul lor aceste comparaţiunl erai! «realităţi:» lumea lui Omer vedea cu ochii credinţei pe Jupiter lolr'armaţ eu fulgerul săQ nimicitor, vedea, sail i se părea că vede degetele rozalbe ale Aurorei— pe când pentru noi, copil sceptici al secolului, aceste comparaţiunl şi-aâ trăit traiul şi nu's do cât simple abstracţiuni, cari ne lasă nepăsători la citirea loi;. Unde dar, unde va trebui să caute poetul saii scriitorul român, isvorul inspiraţiunel sale? Ţăranul tre-bue să fie adevăratul nostru dascăl şi In şcoala sa s'ar cădea să meargă să Înveţe toţi aceia, cari ar -dori Intr ade-văr să scrie potrivit cu geniul lirabcl noastre. Aşa uă făcut eminenţii noştri scriitori — un Bâlcescu, un Odobescu, un llasdoQ; de acolo s’au inspirat un Einincscu.... Toate încercările Academiilor de a făuri o limbă a viitorului, n'uil nimic a face cu realitatea. Poporul, şi numai poporul, este factorul in-conscient, care sporeşte şi îmbogăţeşte o limbă. Conferenţiarul saluta cu bucurie pe toţi aceia ce aă urmat şi urmează după geniul poporului — aşa Magntwi Etymologicum al d-lui llasdeă şi urează ilustrului săiî autor, vigoarea necesara spre a duce la capăt această operă monumentală.
De la Vrancea admiră, împreună cu noi toţi, plasticitatea expresiunilor ţăranului român şi chiar, dacă am putea zice ast-fel, brutaliznrea tutulor irn-presiunilor, tutulor sensaţiunilor sale. Citaţiunile tn sprijinul acestei teze, aă fost relevate cu atâta spirit şi cunoştinţă de emisă, ele aă fost atât de numeroase şi de bine alese, în cât e peste putinţă a le reproduce măcar In parte. Alt-minter! această teză e foarte uşoară de dovedit. N'al de cât a deschide prima carte de basme sad de poesil populare şi voi putea spicui cu abundenţă asemenea exemple. Tocmai aceste idiotisnie sui-generis, sunt ceea C0 da acel farmec nepovestit tutulor producţiuuilor musej populare’ şi care lc face se fie admirate şi de străini, cu toate că primesc o 'mpresiune slăbită prin înjghebarea lor Intr’o altă limbă. Să dăm două-lrei exemple:
Pe cât stimează ţăranul pe omul «deschis la inimă», cu atâta urgiseşte el un caracter contrar, pe care II Înfierează cu epitetul de «pestriţ la maţe». Apoi se poale o expresiune mai plastica spre a arătm pe un om rău de suflet? Pare că lot interiorul unei asemenea fiinţe, se descoperă tnainte-'ţf la rostirea acestor cuvinte. Pe când deci abstracţiunea «ren» trece «laturea de line fura a le impresiona—«pestriţ la maţe», a-ceustu concretizare a ideii abstracte, concentrează întreaga noastră luare aminte şi se impuno imaginaţiunel.
«A‘şl resbuna asupra cui-va» e o noţiune do toi abstracta. Cum ştie poporul a o sensibiliza? Prin admirabila perifrasă «a purta cui-va Sâmbetele». El mal exprimă aceeaşi idee Intr'o mulţime de feluri, «n coace turta, a gâli papara, a pregăti plăcintă cui-va ele...
Nu pulem termina această scurtă dare de seamă a con feri nţil d-lul de la Vrancea, fără de a adâoga, că asemenea expresiunl metaforice, ie regăsim la mal toate popoarele şitntr'un număr cu atât mal abundent, cu cât acel popor s'află tntr'o stare mai primitiva şi mal ferită de influenţă cultureî. La sălbatici ele te surprind adeseori prin îndrăzneala concopţiunei lor. Dar aceasta tendinţă către sensibilizarea abstracţiunilor predomină mat cu seamă tn clasica limbă a Bibliei, unde s’ar putea zice, ca abstracţiunea e o terra incognito. Alt-min-terea. In procesul evoluţiunel tutulor limbilor, sensibilul precede abstracţiunea şi, tn teza generală, lle-eare idee nii*ifisicâ, are ca substrat o noţiune materială.
*	L. Şăineanu.
CRONICA
Isalen duntueste....!
Pare că nu numai tn BărAgan apa Ialomiţe! e dulce şi are proprietăţi erotice. Se vede chiar că Înainte d’a trece prin pustietăţi apa rtulul este şi mai drăgăstoasă, 0 dovadă de aceasta ne-o dă un m c romanţ amoros ce s’a petrecut tn zilele din urmă tntr’un o-răşel de provincie ce poartă un nume istoric.
Un senator să întorsese, încărcat de laurii parlamentari,spro a’şl redobândi puterile tn sinul alegătorilor săi. Dar, pe lângă alegători sunt şi alegatoare. Cu toţi cel peste 40 de ani senatoriali, co apasă asupra umerilor săi, legiuitorul nostru are o inimă verde şi accesibila la gingaşele simţiri de amor.
Tot pe malurile laloiniţel, ce udă fundamentele turnului Chindiei,trăeşte ş’o văduvită care gândeşte că văduvia e o sclavie fără stăpân. Senatorul simţitor, crezuse de datoria Iul d’a (1 mângai-torul acestei Penelope provinciale. De la mângâere la anior, nu e de cât un pas, mal ales tn văduvie. Dar pe lângă mângâerea matură şi ponderatoare a Senatorului, tânăra naiadă a Ialomiţe! mal căuta o alta mângâere la sinul viguros al unul sergont-major, care nu Înţelegea ca un altul să cânte «Isaiea dănţueşte» cu aleasa inimel sale. lulr’o hună seară dar, senatorul lovit de gingaşa săgeată a lut Cupidon, conjuga, la picioarele iubitei sale Teodoriţu, verbul a iubi şi voea să treacă dq la timpul condiţional la cel activ; năbuşite şi Însoţite de oftaturi se auzeafl vorbe ca acestea :
£7.Teodoriţo dragă!
Ea. Puiule nu te inal du în Bucureşti.
El. Puicuţo! Patria şi vizirul mfi Cli iarnă.
Ea. Când le duci mă topesc de dor.
De o dală s’aude uu zăngănit de pinteni. Senatorul tresare. Dar nu era nimeni. După câte-va minute intră o d-nă cam de vârsta senatorului ş’il întreabă: Ce cauţi aci, d-le ? Noi suntem oameni cinstiţi. Al mutră de amorezat ? Uitate în oglindă. Dar şi Teodoriţa să schimbase; bietul senator se găsi de o dată tntr’o şituaţiune din cele mal grele.
Insultele şi loviturile pluoă asupra lui. Hainele i se rup. «Dar nu e nimic, lş( zise el:
Pe Icmel cine e bătut Are dreptul la sărut!
Aă paţit’o şi alţi inviolabili. Nenea Ştefan, sufletul maicel.a fost şi el mângâiat de o mânuşiţa de femee. Fa adus noroc, d’atuncl ti merg toate spre bine.
Dar nenorocitul nu ştiea ce’l aşteaptă. Sergentul major, înştiinţat de Teodoriţa şi de muma sa. pândea afară. La momentul psichologic eată'l că intervine şi trage bietului tomnatic o pâ-rueală demnă de cel mal paclnic cetăţean.
S’auzea un sgomot de palme, de palme, de palme (muzica deOffcnbachjpare că aplaudaă senatorii majorităţet. Abia a scăpat bietul om!
Sosit In Bucureşti, să duce la ministru de răsboiă şi cere mutarea sergentului. Ministru rlde şi promite o anchetă.
O anchetă, ferească d-zeă ! stiga galantul senator. — Atunci n’am ce’ţi face, răspunde ministru.
Si iată cum un senator a rămas bătut şi cu pofta tn cuiă.
S.
INFORM ATIUNI
Ministerul cultelor a invitat prin-tr’o circulară pe toţi directorii şi directoarele scoalclor publice se ’şi procure hârtie necesară numai de la fabrica naţionala.
*
D. Trosnea actualul prefect al judeţului Brăila, exprimând dorinţa de a’şi relua funcţiunea co ocupa pe lângă Ministerul Domenielor, va părăsi In curând postul se& de la Brăila.
El va fi probabil Înlocuit do prefectul judeţului Buzeâ.
*
Succesul revistei Sazat croşto moron. Eri de pe la ora două, nu se mai găsea un singur bilet la casa teatrului. Viitoarele rcpreSentaţlunl nle acestei reviste, pe şGena teatrului Dacia. sunt hotărâte pentru Luni 10, Marţi 11, Juni FI, şi Vineri li Febril ariei n cursul seplăiuânei viitoare.
*
Eri d. de Gontouly a dat un prânz diplomatic la legaţiuuea IVancesu.
u
Consiliul comunal care s’a Întrunit eri scara a votat în unanimitate o pensiune do 40 lei pe lună văduvei sergentului Taclio Ghiţâ, cure a lost omorât de contra bun di ţi. El a lost înmormântat eri po socoteala comunei.
*
In privinţa celor douo bonuri de 1000 do franci fîe-care, ce am zis că lipsesc de la ministerul instrucţiu-nei publice, iută cum sta afacerea.
Dintr’o garanţie ce trebuia se de-pue doui antreprenori s’a găsit lipsă 2000 de franci.
Ministrul instrucţiune! publice s’a
adresai pentru a umplea acest gol d-lor Gr. Mânu şi Blehan. Aceştia însă au refusat, susţinând că acosta nu’i priveşte pe dânşii.
Afacerea va veni înaintea justiţiei st* va face oare-care sgomot. Multe persoane, între care d. Tocilescu, sunt chemaţi ca martori In această afacere.
*
Discuţiunile ai*«fost foarte vii în sinul comisinnei însărcinată d’a lua o hotărâre in privinţa cupolelor.
5	membrii s’au rostit pentru cupola francesâşi i pentru cupola germană. Eprohabil că la al douilea vot 6 membrii vor fi pentru cupola frnncesă transformată şi3 pentru cupola germană.
*
I). Dim. Sturza a lucrat azî dimineaţă cu M. S. Regele.
*
Aflăm ca parchetul a arestat 8 din indivizi ce au luat partela asasinarea agenţilor comunei, pentru că aceştia aii vrut se’i împediee d’a face contra bandă.
*
Consiliul sanitar al armatei s’a întrunit azi dimineaţă 'sub preşodin-ţia generalului Theodori, pentru a discuta modificările de introdus In regulament sanitar al armatei.
CRONICA PARLAMENTARA
CAMERA
Şedinţa de Luni •? Februarie, 18*6.
La ordinea zilei, este proiectul de lege penlru modificarea mal multor articole din legea vtnzărel bunurilor Statului.
In discuţie generală vorbesc tn contra luărel tn consideraţie d-nil V. Epu-roscu, d. V. Voiriov şi Ion Câmpineanu.
D. Ion Câmpineanu face o cestiune personali din această afacere, căci legea din 1885, pe care a modiflcut’o astazi d. Stolojan, a fost făcută de către domnia sa.
Do aceea d. Câmpineanu atacă cu viociune pe d. Stolojanu şi legea d-sale declarând, că de alte legi are nevoie ţara, iar nu de modificarea unor legi cari nu aă fosl Încă aplicate.
D. I. Câmpineanu cere de la Adunare ca să voteze In contra proiectului de lege, căci ci aruncă vrajba Intre proprietarii cel miel şi cel mari.
1). Iun Câmpineanu doreşte mult ca să dea un puternic bobârnac d-lul Stolojanu şi să'l precipite căderea demult aşteptată de maro parte din colectivişti.
Pentru a lăsa câmp deschis jocului d-lul Câmpineanu, d. Ion Brătianu lipsea de la Cameră, lăslndu-şi colectiviştii ca so’şl spargă capul cum vor voi. t	;
Adevărul e Insa ca mare nedomerire a coprins pe guvernamentalii cari nu mal ştia cu cine să meargă, cu d. Stolojanu ori cu d. Câmpineanu.
Apărurea proiectului de lege, aă luat’o d-nil Tăcu, raportorul şi d. Stolojanu ministru.
D. Tăcu a cerut do la Adunare ca să voteze legea pentru a dovedi ca este liberală şi democratica.
FOIŢA ZIARULUI «EPOCA»
ACTUL V
MIOARA LII )>HHHiO\
Procurâudu-nc monologul din tragedia Pygmalioa scrisa dc d-1 Bengcacu-Dabija, credem ca facem o plăcere lectorilor noştri reproducând această parte u piesei care se reprezintă astă-zl, pentru prima oară, pe scena Teatrului Naţional. In acest monolog regele Pvgmulion retras tn locaşul tn care ţinea ascuns tcsaurul Iul şi ameninţat de supuşii sel res-culaţt şi de 111 sel cari sunt conjuraţi contra lui, esprima temerile Iul şi pasiunile mârşave cari shueiumă sufletul său.
SCENA l
Pvgmaiien singur
Comoara mea iubita, podoabe nestimate
De aur, pietre scumpe, averi nenumărate
Priveşte, ’ţl-aduc iară, frumos să te gătesc
Şi Imbatat de dragu-ţi să staO sa te privesc !
Tu, tu ’mî eşti credincioasă, tu’rnî ztmbeşti mal
[dulce
De cât Rabetna lumei, când merge să se culce.
Privirea ta cea blândă, cu mal plăcut mister îmi farmecă simţirea ca stelele din cer I Ele sclipesc, ş’udcsea privind adânc la ele,
Işt schimbă’n întunerec lumina lor de stele;
Pc ele nu Ic poate atinge mina mea.
Nici nu le pot ascunse de ochii toţi, colea,
Sa mi le ţin ca singur, In orele’mî deşarte,
De eie să mă bucur, de dragul lor s’um parte ! Tu, balsam mal puternic asupră'ml răspândeşti De cât pot să resfire gradinele lumeşti,
Şi florile din ele de ochi atrăgătoare Nu sunt pentru al meu suflet atât eţp ’ncântaloare Ca tine scump tesaur ! . ., culese, vestejesc In viaţa lor d o noapte nimic nu preţuosc,
Pe când ah ! tu comoară tn veci strălucitoare Din zi in zi mai mândră rămâi neperitoare Şi eşti cu trup şi suflet a mea, numai a mea !
Şi mâna’ml, ochi'mi singuri pot numai desmerda Cosiţa ta bâlae ! Oh, aş vroi ca toate Comorile din lume, prin farmec adunate,
Să fie ale mele ; ca'n sufletu'ml răpit Să n aibă fericirea cât viaţa mea sfârşit.
Cât viaţa mea ! O trăsnet! vedere înfricoşată!... Ce treci vrăşmaşa lumei, de veci nesaturata Rânjind ast-fel?... 0! groază, comoară scump'aci
lu cuibul tăO cel tainic, mă poate ea găsi ?...
Ursită rea fatală, aci ca ori şi unde
In astă lume strâmtă, nu, nu mă pot ascunde !
Mă va găsi şi’n peptu’inl furiş s'a strecura Şi sufletul dintr’ensul smulgându’ml, va fura!
O! . . . poale mâine, astă-zl... Iu astă clipa poate!
—	Nu’I oare nici un mijloc pulerea’I d'a abate ? Nu e vr’un om secretul ceresc să fi aliat
Ca corpul să nu fie de viaţă consumat ?..
Şi dacă este, unde'I ?.. pe marea lui ştiinţă Să'l daă a mea coroană, mărire şi credinţa !
—	Să mor, eu? eâ stăpânul ? EQ regele slăvit? Eu, mal.pre sus de lume din neam tn ueamsuit!..
—	Nu, nu, nici cât o frunza căzută, nici ctt pomul Ce stă să'l roază vermii, nu preţueşte omul !
Da, voia muri, comoară, şi tu, tot ce am iubit Cu ochii tăi de aur, cu chipu'ţl smălţuit, Infamă curtezană, uitându-mă pe mine Uitând iubirea-mi oarba, în braţele streine,
Ca azi lntr’ale mele, te vel prostitua Şi altul chipu'ţl dulce cu drag va desmerda !
—	O cer, şi tu ingrată şi tu, vai! trădătoare,
D'a vieţel dulci iluzii şi lu jefuitoare I.
Dar nu, o ! nu, mal bine, ca groasnizu’mi cuvlnt De însuşi a mea mână, se risipeşte ’n vânt !
Şi cum o zi cu alta tn veci nu să ’mpreună Şi la un loc lumina cu noaptea nu s’adună ! Ast-fel nicicând să poate In lume Întâlni Un fir alt fir din păruţi, tesaur iar spre a fi!... Aceea ce adineaori, In miulea'ml fericirea Sădea, acum lml sapă tu piept, nenorocirea '.
Dar însă fericire, nenorocire ce-s ?
Milog al existenţei din ele ce al cules ?
—	Nemernică e viaţa cu trista el poveste Şi adevăr In lume numai neantul este 1.
—Cu toate acestea, alt-fel, pe vînturl risipit,
Ca mine scump tesaur, de farmecu’ţl răpit Te va ga6i un altul şi ca se te adune
Prin împilări va stinge tot ce i s'ar opune 1
—	Nu, nu, nu pot deţine să mă despart. O ! nu 1 Dar 11 şi mal rea viaţa şi mai ingrata tu.
Vin, vin'o de ţi’ia locul In inima'mi trudită
Şi iart’astă pornire, comoara mea iubita 1 A ! dar ca nimeni altul să te mal poat'avea.
Aci adânc o groapă cu mâna-mi voi Q săpa,
Şi lntr'ânsa te-oi ascunde, ast-fel ca niclpâmtntul Niclcerulsă'ţleunoască.tnvecido veci mormântul 1.
www.dacoromanica.ro
ii--
3
I Un cuvint mai mult ca se nu voteze
legea.
{). Stolojanu esle foarle nervos şi foarte agitai. D-sa nu'şi mol găseşte astlmpăr până să i vie rlndul de a vorbi.
In sfârşit d-sa apare la tribună.
Supărarea d-sale este vădită, dar vădită e şi silinţa ee'şî dă de a se stăptni.
D-l Stolojanu, care se vede a II dis-graţiatul colectiviştilor, se apară cum poate şi dovedeşte d-luî Câmpineanu. că legea, pe care o prezintă d-sa acum, este tocmai legea pe care a prezintat'o d-l Câmpineanu când era ministru de domenii In anul 1884, dar pe care a modi-ftcat’o Senatul şi a faeut'o neaplicabilă.
In tot timpul vorbire! d-luî Stolojanu se observa o mare fierbere printre colectivişti cărora le curg sudori reci şi nu ştiQ ce atitudine trebue să ţie.
După ce d-l Stolojanu sftrşi de a vorbi, discuţia se Închise şi se pune la vot luarea tn consideraţie, cu vot secret.
Rezultatul fu următorul :
Votanţi 80
Majoritate reglementam 47
Bile albe pentru 17
Bile negre contra 39.
Ast-fel dar luarea In consideraţie s’a votat tocmai la limită.
Mal trebue de observat tnca ca o mare parte dintre deputaţii opoziţioniştl aii votat pentru proiectul de lege, flind-ca este mal favorabil claselor sărace de cât legea din 1884.
D-l Stolojanu este radios, or-cum căci a bătut pe d-l Câmpineanu, iar d-l Câmpineanu, leadcrul majori ţâţei din Cameră, da şi ajutat de către mulţi opoziţioniştl, s'a văzut bătut lntr’o cestiune unde era In joc, Iii mare parte, amorul săli propriii.
Este adevărat că zilele d-luî Stolojanu sunt acuma numărate şi că nu o să mănânce ouă roşit tn minister, dar or cum d-l Câmpineanu era sigur că are să trîn-teascâ dumnealui pe ministrul domeniilor, numaldacă o lua cuvântul Incon-tra proiectului său de lege, precum a făcut’o.
La uri. 1, a luat •uvtntul d-l G. Pa-ladi şi a propus un amendament ca moşiile Statului să fie vîndute numaf la ţărani şi că plugarilor să nu li se ceară Înainte a cincea parte din preţul curapârăreî.
D-nfl Vogâlrifttnnu fi Oodrescu aii combătut amendamentul d-lul Paladi.
Nu înţelegem cum D l Cogalniceanu care luptă de 40 de ani care şi-a pus viaţa In pericol, pentru a lmpoprie-tări pe ţărani, care atât de mult ti iubeşte,a combătut acest amendament.
Adevărul este tuşă ca d-l Cogalniceanu voeşte să dea lot ajutorul d-lul Clmpineanu, pentru a răsturna pe d-l Stol oj an.
Eu unul, nu pricep la ce ar ajuta a-ceasta şi Intru ce cădorea d-lul Sto-lojan şi triumful d-lul Clmpineanu ar aduce vre-o Îmbunătăţire !
La ora 5 i/2 şedinţa s’a ridicat.
I	•
A
SOCIATATEI GEOGRAFICE ROMANE
Tot M. S. Regele a presidat, deschizând şedinţa la orele 81/2 seara, Luni 3 Februarie.
D. Dr. Garollidi, luând cuvântul a citit conferinţa sa, privitoare fa apele mi-
nerale din ţară. D-sa a arătat după cunoştinţele sale proprii şi’după autorii cari s'afi ocupai de aceasta cestiune, diferitele surse şi localităţile unde se găsesc situate : Intre altele s'a plâns societăţel de puţina lncuragiare ce se dă de guvern pentru Îmbunătăţirea In c ire ele aă drept. Către finele conferinţei d. dr. Garollidi a recomandat—de sigur guvernului şi facultăţol de medicină— ca studenţi tn medicină tn ultimul an al studielor, să visiteze diferitele localităţi balneare, făcând studii acupra lor, din toate punctele de vedere adică atât topografice, climatice, higie-nice, chimice, ele. Această măsura de sigur că va da resnltnte satisfăcătoare dacă se va lua ’n seama, aşa după cum trebue făcută o lucrare serioasa.
D-sa numai puţin recomandă guvernului de a face el însuşi studii amănunţite asupra apelor, publicând cât mai Întins resultatele obţinute. După d. dr Garollidi a urmat d. căpitan Ferekidi care asemenea’şl-a citit conferinţa sa asupra dirigerei baloanelor.
D. Ferichidi a fost trimis 1n străinătate înadins a studia acest mijloc de comunicare. D-sa a arătat societăţel c’a propus, pe când era tn Franţa, ca baloanele să (le traversate tn corpul lor prinlr’un canal, asemenea un aparat parachute şi tn fine înlocuirea hy-drogenulul cu aer cald.
D. Ferichidc nu ’şi pierde credinţa că propunerele sale vor rămâne neluate tn seamă.
D. Eniu Bâlteanu fiind bolnav n’aii putui ţine conferinţa anunţată.
• *
Şedinţa publica termintndu-se membrii societăţel a trecut în camera de conferinţe a Senatului undo şi-a votat bugetul pe anul curent, aprobând gos tiunile anilor precedenţi conform steluţelor.
Bugetul anului curent lăsând un es-cedeut. s'a luat hotărtrea de a se cumpăra pentru 800 lei bilete d'ale loterii Ateneului.
Acestea sunt în scurt lucrările so-cietaţeî geografice efectuate tn sesiunea ce s a Închis.
Reporter.
CORPURILE LEGIUITOARE
CAMERA
Şedinţa de Marti 4 Februarie 1880
Şedinţa se deschide supt proşedinţa d-luî Loca. Prezinţi 02 onorabuli.
Se acordă un congediu de 10 zile d-lul Teriakiuşi altul de Gzilo d-lul Manoliu.
Se votează fără discuţie mal multe credite,
D. Cogalniceanu declară că ’şl amână pentru Marţea viitoara interpelarea privitoare la expulzaţi, tn urma înţelegem' avută cu d-l Brătianu.
D-sa amtnă si interpelarea privitoare la dezordinile de la penitenciarul Dobrovaţ.
Se votează fără discuţie un credit la datoria publică, precum şi alto credite.
D. Preşedinte anunţa că la ordinea zilei este convenţiuncu încheiată cu Banca Naţională.
D N. Voinov cere a se urma cu discuţia asupra proiectului de lege privitor la vtnzarea bunurilor Statului, care esle deja tn discuţie.
1). Ianoli cere acelaşi lucru.
D. Prim-ministru cere a se lua tn dis-
EPOCA5 FERBUARIE
cuţie convenţia cu Banca, fiind că este mal urgenta.
D. Epurcscu cert- ca guvernul să dovedească dacă aceasta convenţie este atât de urgentă pe cât se spune.
Discuţia se închide şi se hotărăşte a ' a seluatn deshatere convenţia încheiata cu Banca.
D. Paladi schimbă cu d. Carp.
D. Carp combate cu putere convenţiu-nea şi Începe discursul său cu proverbul că: atunci când D-zeO. vrea sa piarza pe cine-va, ti ia mal întăiQ minţile.
D. Carp propune aceea-ce a mal propus şi alta dată ca să se introducă etalonul do aur şi să se reformeze statutele Bancel Naţionale.
D.I. Câmpineanu, declară că nu va vorbi despre convenţiuna, fiind că le censor al Bancel, dar câ va combate teoriile d lui Carp.
Acest lucru se Încearcă a '1 face o-norabilul.
I). I. Paladi, se pronunţă de asemenea tn contra eon von ţi unei.
D. N. Fleva, susţine convenţia.
Importantul (?) sau discurs se va găsi în No. de mâine.
SENATUL
Şedinţa de Marti 4 Februarie 1880.
Şedinţa se deschide la orele 2 1/2; prezenţî78 senatorlsubpreşedinţa principelui Chica.
O. ministru Stătescn, depune la birou mal multe mesagii cu cereri do indigenate.
I). llariu Isvoranu. Anunţă două interpelări una la adresa d-lui ministru de fluanţe şi alta pentru d. ministu al domeniilor.
I). Stătescu, cere să se pună la ordinea zilei proiectul de lege pentru un credit suplimentar de 2.000,000 (2 milioane) Iei spre complcctarea sumei necesare la construirea palatului Justiţiei şi a mobilierului săă.
D. raportor Gr. Ştefănescu, citeşte proiectul de lege relativ la construcţiu-nea palatului Justiţiei.
/). Arapu. Ia cuvântul şi combate proiectul de lege; d-sa zice:	«acum
când suntem strânşi tn cloştele puternic al crizei financiare, a miilor de imposite, şi a altor sărăcii ar II bine să nu mai adăogam altele nuoî »
I). Poliza Micfirnesea. Susţine proiec tul, găsindu'l ca o necesitate de prima ordine.
D. Stătescu, Declară câe cu neputinţa să se construiască palatul fără adaosul sumei.—Promite ca la licitaţie va căuta se obţină cel mal mic preţ, dar că e de nteres să aibă banii în busunar, pentru ca să fie stăpân pe situaţie.
O voce: Se va face fi cu Palatuljustiţiei aceiaşi speculă ca şi cu cel Ilegal.
Se pune la vot proiectul şi so admite cu 47 contra 15.
Mat multe alipiri şi deslipirl de comuni se votează.
Şedinţa se Închide la orele 4 seara.
ULTIME INFORMATIUNi
Nu seim cum medicii comunali de despărţiri ’şi-o fi îndeplinind da-toriele lor : ţinem însă n constata că cel din verde, de ult-mintreli un tener meritos, ’şi înţelege greşit misiunea. Medicii comunali datoresc asistenţă săracilor din despărţirea lor; asistenţa la rândul el implică
buna-voinţâ, tragere de inimă şi mai presus de toate compasiune. Se depărtează mult de aceste principii umanitare, nedespărţite de misiunea unul medic plătit de comună, tenorul doctor al despărţirii de la Sfinţii Apostoli. Un biet băiat nenorocit s*n presintat azi la d-sa intr'o slare de plâns : medicul drept asist oiţă Pa consiliat se intre slugă tn serviciul său, se părăsească pe stăpânul sm actual. Aceasta a fost reţeta doctorului : eflinâ, e adevărat dar de nici un folos pentru suferind, care a trebuit sa alerge dupo alt modic.
n
Voinţa Naţională face mare laudă revistei Paşofd, care se va juca tn curând, ca răspuns la revista Nazal. Suntem positiv informaţi că acea lucrare este opera colaboratorului guvernamental tn bâte şi literatură a nume Ulmeanu.
X
La ministerul comerţului zice România liberă, se semnalează o activitate maro, dar cam zăpăcită. Se ştie, lucru fouro grav, câ larifurile nu suni Încă Întocmite şi termenul negocierilor aproape aii sosit.
X
Comitetul coaliţiei ce sa întrunit eri, n’a hotârit încă data unei întruniri publice.
X
Eri noaptea s’a găsit pe stradă un cadavru, ce avea asupra sa G.OOO fr. şi mai multe hârtii. Parchetul s’a pus pe urma omorâtorilor.
K
«Voinţa Naţională» anunţă următoarele schimbări in magistratură.
I). Ciocârdie de la curtea do Apel din Bucuroşii c permutat la laşi.
D 1. Duca prim-preşedinte al tribunalului de Isşi. supleant la curtea do Apel din Inşi.—I), Yolenli preşedinte la tribunalul de Iaşi e numit în locul d-l ui Duca.
D. Târnoveanu preşedinte la tribunalul do Dolj o permutat In a-ceinşi calitate la Muscel şi Înlocuit la Dolj de d. C. Filipin membru la a-cel tribunal.
D. S. Stătescu prhn-procuror la trib. de Govurlul e numit jude instructor la Putna. Prim-procuror la Covurlui o numit d. 0. Toneanu.
D. A. Grâsnaru, membru la trib. de Vâlcea e permutat la trib. do Olt şi In loculţlul la Vâlceasă numeşte d. P. Slăvescu.
1). St. lorgâleseu va fi numit membru la Curtea de apel din Bucuroşii.
X
D. Cogalniceanu tn înţelegere cu guverna şi-a amânat pe Marţi interpelarea sa relativă la expulsaţi.
X
D. Dim. Sturdza a făcut azi o vi-sită Episcopului de Roman.
Se zice că ministrul instrucţiune! publice a făcut aceasta visilâ după îndemnul M. S. Regelui.
X
Astu-zî Couferenţa de pace n’a ţinut şedinţă.
Următoarele Interpelări au fost adresate azi in Senat de către d.
llariu Isvoranu.
I.
Rog pe d. Ministru de finance se a-răle motivele care l'a făcut să Înceteze de a publica In Monitorul offleiai pe fie care lună situaţia Tesaurului Public, Procedură salutară, urmată de predecesorul săă, şi care poate pune pe fie care contribuabil In posiţie de a putea controla ce se face cu munca sa.
Rog asemenea pe d. Ministru să răspundă: dacă acest sistem ocult de administrare al finanţelor ţării, nu ar da contribuabililor dreptul să se alarmeze şi să creadă ca finanţele ţârii, fiind tn desordine, guvernul va (i silii sau să recurgă la noi imposite, directe saă indirecte, tn timpurile de simţită crisă, sad să'i supună la noi dări nedrepte şi vexatorii.
II.
Rog pe d. Ministru al agriculturei, comerţului şi domenielor, să bine-vo-ească a răspunde:
Gum s'a lndrebuinţat creditul acordat de Corpurile legiuitoare pentru cumpărarea seminţilor de cereale, spre îmbunătăţirea agriculturei noastre?
De unde şi când s’a cumpărat? cari sunt persoanele cari s'nu adresat la adminislraţiunea domeniilor, a face cerere de asemenea seminţe şi cu ce preţ au fost ele vândute?
ULTIMA ORA
Vtcim, 16 Februarie. — Ştiri din Conslanlinopol atribuie Sultanului in-tenţiunea formală, de a angaja mai bine oştilitaţile de cât sâ facă Greciei concesiuni teritoriale.
Paris, 16 Februarie. — 8e consideră printre cercurile noastre diplomatice, că situaţiunea tu orient tinde a se înbu-natăţi, pentru că pe de o parte apropiata încheiere a păcii Intre Bulgaria şi Sârbi a, nu mal este pusa la îndoială, iar pe de alta, Rusia ’şî-a modificat lntr'un mod considerabil obiecţiunile sale tn privinţa învoieli turco-bulgare.
Parts, 16 Februarie, — Ore-cari jurnale spun ea generalul Billotva fi numit ambasador al Franciel la St.-Pe-tersburg şi ca d. Bourâe va merge la Madagascar în calitate de ministru re-sideut.
Vieiiti, 10 Februarie. — Depeşl private din Belgrad spun că propunerea făcută do llusia, spre a exclude din ne-gociările do pace diferendul de Ia Bre-govo.n'a fost adoptata cele de l'ulte puteri.
YIcnti, 10 Februarie.— «Frcmden* blalt» desmite că e vorba de u numi po archiducele loan ca şef al guvernământului Serujewo. ■
Solia, 10 Februarie. — Prinţul Alee* safldru a plecat la Filipopoli, azi dimineaţa Preşedintele consiliului '1 însoţeşte absenţa sa va îl scurtă durata.
AVIS IMPORTANT
Do Închiriat de la Sf. Gheorghe 1886 mal multe prăvălit Calea Victori Nr. 82.
Hotelul SI SAU tn Predeal 20 odaî.
De vânzare un frumos loc tn Allea Eldorado str. Poştei Vechi.
Lemne de foc şi construcţie In gara Buşteni.
A so adresa la d-lul Inginer Bolea strada Pitar-Moşu Nr. 5.
FOIŢA ZIARULUI «EPOCA»
11
ARY ECILAW
(Urmare)
Nadjeska Ivanowna, văzând insistenţele Iul Heilinghethal, ti rugă să vie s’o vază ca un simplu musafir, la ora când ea obicînuia a primi visitele la ambasadă.
—	Voiă veni când îţi va plăcea, numai jură-mi ca fiind cu tine nimeni nu va lmpedica Întrevederea noastră.
—	Doamne! ceea ce 'ml ceri nu atârnă numai de voinţa mea, nu pot să’ţl făgăduesc, voiţi face tot ce’mi va sta prin putinţă pentru a le mulţumi, dar nu mă leg cu nimic. Cine ştie ce se poate întâmpla, saQ câ bărbatul meO, căruia nu pot a nu l deschide uşa, să voiascâ să intre etc....
— Oh! cât pentru acesta mă opun cu desăvârşire, cât voiu fi eă la tine, a-cest om nu va trece nici odată pragul apartamentului tăă. Toate cele-alte cari se pol întâmpla, tu aranjeaza-le cum vel voi, eu Insă trebue să te văz singură. Să nu'mi spui ca nu poţi, căci nu le cred de loc. Dacă vei voi, vei putea. Nimic nu este peste putinţa unei femei care iubeşte
«Părăsi ndu-me tu al sdrobitnu numai viuţa mea, dar chiar cariera viitorului meO. Fără ca tu să ştii, cu ’mi-nm dat demisia numai ca să nu le pot părăsi când eram la Nisa, unde primisem ordinul de rechemare. Ah! te înspăimânţi? şi cu toate acestea este adevărat. Am demisionat fără să stau mult pe gânduri, do şi ştiam că făcând astfel voiu perde moştenirea unchiului meă de.,,, comtc danubian, cel mal bogat frate al mumei mele, şi dupe dorinţele căruia eu intrasem în serviciul ţârei lui.
Comtele de Heilinghenthal, ca mal toţi tinerii din familiele nobile ale micelor regate vecine cu imperiul Danu-biului, servea In armata danubiana.
Ceea ce el spuse NadjeskeI, era ade-
vărat. Dupe grava sa boală, fiind fără nicljo ocupaţie, găsi un loc în administraţia domenielor tesaliene. In această poziţiune se găsea acum în capitală, pe când Nadjeska, ne trecându-i prin minte despre demisiunea sa, îl credea tot la Danubiu.
— Cu toate acestea n’atn murmurat un singur moment atunci când iubirea ta ’mi-era un dulce schimb la ţoale jertfele mele!—urmă, tînarul comte, cu pasiune.—A sta-zi 'mi trebue o despăgubire pentru această vecinică iubire ce ’mî jurai şi pe care al violat’o. Cer oare prea mult, ca preţ al crudei tale trădări, de a mă primi singur, absolut singur, mal cu seamă când numai o singură dala am fost numai împreună? Numai ast-fel, singur cu tine, eu voiă putea a te Incunoşliinţa de torlurele ce m ai făcut să sufer şi sub greutatea cărora eu voiu muri sdrobit.
In egoismul său sălbatic şi indiferent Heilinghenthal nu ’şl închipuia, tur-menlele şi mâhnirea, pe cari acest strigăt pasionat le putea produce acestei femei a cărei singură crimă era că ’la iubit.
Cu toate acestea, atitudinea lui Wal-
demar era atât de desnădâjduită în cât Nadjeska Ivanowna, bună şi indulgentă, nici nu se gândea să se supere de atâtea mustrări nedrepte, de atâtea pre-tenţiuni greu de acordat. Necunoscând lumea, luptele şi desgusturile el, ea avea frică. Natură cu desăvârşire sinceră şi dreaptă, ea vedea bine câ’I era mai greă de a'l refuza de cât a’i acorda aceasta întâlnire. Singurul lucru pe care ’l putea face crea ca să'l amâne: să ’l facă să nădăjduiască pentru a câştiga timp. Dacă ea ar fi putut să spuie totul bărbatului său, să spere în reazamul lui, în sfaturile lui....ce bine ar fi foşti Dar nu! nu se poate, aceasta n’ar fi de cât un pericol mal mult. Ea nu uitase că trecuse abia câle-va luni de când se gascu lot cam Intr’o asemenea situaţie, şi care a fost resultatul încrederel el în bărbatul său!
Soţul violent, ne ascultând de cât mânia sa, căută ceartă acelui tânăr, ataşaideambasadă în capitala Flandreî, şi un duel urmă; Mineleko omora pe diplomat. Nadjeska ’şi reamintea groaza nebună, tremuratura înspăimântătoare ce o găsi atunci când bărbatul săă intrând în casă îi zise: «Vel fi răzbunată,
mâine voi omori pe X.. 0! nu, nu, nici odată ea nu va mal avea curagiul de a mai reînoi, de a mai suferi, acele zile blestemate, acele nopţide spaimă, acele ore triste cari au precedat acel duel. Numai reamintirea lui îi deşteaptă groază. 0 indisposiţie neesprimabilă, o frică de neînvins o coprindea, îndată cose gândea la toteaceste şi nulnceta de a'şi adresa şi acum aceleuşi mustrări cari şi le făcea atunci:
E oare ea mai puţin decât un asasin? nu e ea care a provocat moartea acelui tluăr frumos care abia intrase, fără grije şi fericit In viaţă.Prin indiscreţia sa, prin trebuinţa sa de a se plânge, trebue oare să mal puc în pericol şi viaţa unui altu? Ce, aceasta oare să fie destinul săă ! ?...Dupe aceste reflecţi uni ea cugetă la ironia ce se găseşte în uceste Întâmplări!...Se gândea cum din lucrurile ce!e mal copilăreşti, cele mai neroade nasc evenimentele cele mai grave! 0! dacâar putea părăsi Tesalial... Dacă ar putea pleca Intr'o ţara depărtata! Dar oare Heilinghenthal nu o va urma şi acolo?
De aceste gânduri era cu desăvârşire cuprinsă când o visila se anunţă: era Walpurga de Heilinghenthal, sora lui Waldemar.	(Va urma)
www.dacoromanica.ro
)
EPOCA
FEBRUARIE
CASA DE SCHIMB
M. F E R M O
27.—ŞTIU DA LIPSCANI, 27—
C L’ I» S I I B l C I H E S C
4	Februarie 1886
I
5% Rente amortizabila . . • Renta perpetua .... Oblig, da stat ..... f.% Oblig, <ie st. drumu de for 7% Scis' func. rurale .... 5% -Scris.	fune. rurale	.	.	.
7% Scris	func. urbane	.	.	.
6% Scris	func. urbane	.	.	.
5% Scrie.	func. rurale	.	.	.
5% împrumutul comunal .	.
Oblig. Casei pene. ;ie\ 10 dob.) Împrumutul cu premie . . . Acţiuni băncet nation
Acţiuni «Dacia-Romania « . .	m
» Naţională	 » Credit mobiliar . . .	
« Constructiunl....	801
» Fabrica de hărtie . .	
Argint contra aur		16
Pilote de Mancă contra aur. .	trt
Florin austriaci		8.01
crnsn. i>i\ \ if> \	
Napoleonul		10.03 5.92 17 70
Iiucatul		
lx>se otomane		
Rubla hârtie		
(T UŞI I. Dl\ ni.Ul.l\	
Renta Araort		9a 10
Oppenheim. ....... Obligaţiuni noul 6% C- F. R.	109.40
	io5.:to
«t m 5^ » » D	101.60
Rubla Iiărtia		199.95
CLRSUL 1>I’ I* MUS	
Renta Română		90 14
Loee otomana		Săi/i
Sclilmli ......	
Paris 3 luni . .
■ Ia vedere . Londra 3 luni , >. la vedere Berlin 3 luni . . Viena la vedere .
95 1 i '
90	31 87 1 *
lOit i
86
98
91	I i sil 1 7S 1 i 210 32 1100
XXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXj
X
X
X
X
X
X
PUBLICITATEA
ZIARULUI „EPOCA
i i
X
s
X
X
X
X
Strada Episcopiei, No. 3.
ANUNCIURI SI RECLAME
anunciuri pe pagina a IV, linia 30 bani, anunciuri si reclame
pe pagina III 2 lei linia.
XXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXX:
INSTITIIL METEOROLOGIC din
BUCUREŞTI
tiutelimul atmosferic de la fă Februarie 18811
STAŢIUNI	Baroni	Tcmp.	Vont.		Starea
Bi’.en rosei T.-Severin Ralota	770.5 770.0	—3.0 -3.4	E—	5	ac ap. somn
Slatina	770.4	-3.1	F.NK	3	zăpada
(■iurgiu	770.0	—4.0	NE	5	ncop.
Constanta	770.7	-5.5	NE	2	ploios
Sulina	771.9	—4.1	NI-	4	ncop.
Ualiuitz	771.7	—1.5	KNF.	6	*
Braila	771.9	-0.6	NE	4	»
Roman	770.4	—0.8	NK	2	M
Craiova	706.7	-3.1	E	6	zapada
Directorul Institutului, St. Hepites.
Starea marei la Constanta line, la Sulinaline.
«OSII DE VAMARE
MOŞIA RIEA NOUA din judeţul Teleorman, plasa Teleorman, comuna Rica. Moşia are 200 stj. masa sau aproape 400 pogoane. Este de arendat a 200 galbeni şi se întinde până în bătătura celei de a 11-a staţie a căi ferate Costeşti-Turnu-Măgurcle.
Doritorii se pot adresa la I). Or. G. Peucescu, str. Clemenţei No. 2, unde vor vedea planul şi vor lua ori-ce alte lămuriri.
FROPRIETATEA SILISEASCA din
judeţul Teleorman—Oară la 5 minute depărtare.—A se adresa la d-na Elisa Cnronidi, strada Intrarea llo-selti Nr. 5.
MOŞII DiARENDAT
Chiar de acum moşia Podu Gros din districtul Mehedinţi, având făcute semănăturile de toamnă.
Doritorii se pot mlresa In Bucureşti, strada Brezoiami No. 51 în toate zilele plnă la amiazî.
Să a rentează o moşie de 3,000 pogoane în judeţul Ilfov.
Doritorii s6 se adreseze la redacţia ziarului «Epoca».
LOC 1611 DE_VE\ZAttE
Locul din strada Dionisie No. 20 şi strada Crinului No. 5. Acest loc are faţa nre strada Dionisie 37 metri, pre strada Crinului 40 metri şi adâncime de 44 metri. Se vinde In total sau în loturi, de câte o a patra parte.
Doritori se pol adresa la proprietarul lui, D. Gr. G. Peucescu, str. Clemenţi No. 2.
CASE DE ÎNCHIRIAT
Du ta Sfântu Chrnrghe, O casă aşezai âpo strada Dorobanţilor No. 40; — 20 odăi cu curie şi gradina. —A se adresa Iu proprietatea care locuoşte tntrdusa.
(If'AVtl YT din ca ti sa arendării p ro UllUolliRL prietăţil, se vând, O lo-comobilâ 10 cal putere şi o maşină de treierat din fnbricn Uamsou si st/1 mul cel mal perfecţionat ambele In perfecta stare. Doritori Io pot vedea la proprietatea Păşeam judelui Ilfov, adresîndusc la d. E. Roi ine r administratorul.
INSC1INTARE
Celebra gimnastică română Matilda Potrescu, !ntoreându-se din stroinăUte după o lipsă de 0 ani, In care timp 'şl a perfecţionat studiile, doreşce a da locţiunf do gimnastică în familii şi In Institute de domnişoare.
A se adresa la Clubu-Gimnastic str. Biserica Eni No. i.
Deschizând, cu Înalta autor is*:iunc a Guvernului.
ŞCOALA
de musica rocala si instrumentala 23, Strada Carol, 23 aduc respect os la cuuoştintii publicului că această scoală, fiind prevăzută cu tot personalul trebuincios, pot primi înscrieri întoatd zilele de lucru.
De la 9-11 ore dim. sl de la 3-8 ore seara Sprijinul ce am avut din partea mal m tal lor familii cari niî bine-voit a'ml Încredinţa pe fii lor tn decursul acestui an, mft fac a spera că nu ’mi-va lipsi nici tn viitor şi că asemplul acestor va găsi cu atăt mai mult imitatori, cu cât acâslă şcoală e singură, tn tontă tara, aprobată şi aulorisata de guvern, unde se poate învăţa musica vocală şi orl-ce instrument numai pentru modica sumă de
15 lei pe luna
primind tn schimb 12 lecţiunl tn orl-ce ore vor dori amatorii.
'Director^An. Knolsol.
LA SU1SSE ROMANDE
REVUE LITTERaiRE ET fiRTISTIOUE
PARAISSANT LE 1" ET LE 15 DBCMAQUB MOIS
Ilomans, Nouvelles, Contes el Fantaisies, Critiquc littâraira, artistique el phiLoto-phique, Voyages, Conu'dies, Vari&tes, His-toire, Poisies, Revue des Littăratures fUran-geres et Revue des Beaux-Arts, Chronit/usn mcnsuelles de Suissc ct de Paris, Riblioyra-phie.
i*bia i>\yiio\\i:mi;\t
Suisse : un an, IO fr. Elranger (uniou poştale): 12 fr.
DE
Limbile francese si englese
Preturi moderate
Cil începere de Luni, 3/15 Februarie se vor deschide, pe «Bulevardul Eiisa-beta» stabilimentul de bai ale Eforiei spitalelor), cursuri de limbile englesă şi francesa sub direcţiunea d-lni Henry Lolliot. profesor la «Liceul sf. Gheor-ghe» şi la Institutul nou de d-nişoara.
Aceste cursuri vor avea lao săra. de două ori pe săptămână ; —ele vor dura o oră şi jumătate, de la 7 1/2 la 9 ; —şi nu vor costa de cât zece lei pe lună, plătibili cu anticipaţiune.
Fie-care curs nu va fi făcut în faţa unui numâr de elevi mal mare de cât zece. — Orele şi preţurile sus indicate au fost fişate pentru «a Înlesni tinerilor puţin avuţi şi impiegaţilor de corn erei fi studiul limbilor celor mal răspândite în lume.
Salon de conversaţie si de citire
Deschis toate Duminicile de la 9 ore dimineaţa la 12, şi pus gratis la dis-posiţia elevilor.
înscrierile se pot face în toate zilele, dela 2 la 3 ore, p. rn., şi de la 8—9 ore săra, «Bulevardul Elisabeta (stabilimentul de băl), la catul al treilea, scara la stânga.
l\ DISTINS STIDILNT
doreşte a medita unu s'au doui elevi în schimbul unei pensiuni; sau a locuinţei şi mâncare.
A sc adresa la administraţia acestui
ziar.
INF VAXI A 5)V Tauri de rasă şi vaci llL I .V.l/j lllli de lapte, a se adresa la d. E. Reimer, administrator la proprietatea Paşcani din judeţul Iirov.--Tot la aceasta moşie sunt de vânzare berbeci si oi de rasă merhios.
O DOMNIŞOARA
Absolventă a cursului secundar şi având Diploma de maturitate, so
oferă a da iecţiunl, în vre-o fnmi-lie, pentru cursul primar sau secon-dar.
Ia special pentru limba franceză, matematici şi ştiinţele fiisico-natu-rale.
A se adresa la redacţiune.
DSTiri fiii t in un»;
POLII
JEUNES F I L, L E
Bucarest, strada Sf. Voevozi, 27
Bnseignementprimaire et secondairc npres Ies programmes de l’Etat.
Los langues franţaise et Uemandes d'ont obligaloircs.
PflFxiTQ AiRburuiufui,gripa, bronşita, etc.,; L U l i I nASiropulfi şi pasta pectorală dr Nafe de Delangrenier posseiâ uă effica-i ilaie sigură şl constatată de uuu marc numerQ
do medici.
Fără săre de opium (Morfina sau eodelnă) se dă fard temere la Copii bolnavi dc Tusse, de Udyuşilă.
Paris, sa, rue Vivienne, şi in Wte farmaclele
DIN I.OME4 INTRiOi
A L E G U A. B \ L Ş
AVOCAT
66 Strada Dionisie consultaţii dc la 8—12 dimineaţa.
D. R. ROSETTI
AVOCAT
Strada Batişte No. 4.
OFICIUL DL PUBLICITATE „ROMANIA"
10. STRADA ACADEMIEI, 18 BUCURESCI
Primesce anunciuri, inserţii ţi reclame pentru ORI-CARE ZIAR din oapitald, <u-deţe ţi străinătate.
DOCTORII EMIL MAI
Vechiu profesor de arta moşit ului şi medic primar al spitalelor Sf. Spiridon din Iaşi, instalându-se în Bucureşti strada Clemenţei, 25 dc-asupra Farmaciei, dă consultaţiunl do la 8—11 a. m. şi 0—8 post-meridiane.
MERSUL TRENURILOR CAILOR FERATE ROMANE
Valabil de la 1885
Roman-Iasl		
STAŢIUNE!	Arăt. Trc«.	
	Tr.ac.| p. am.	
Roman pi. Păşeanl T.-Frumos Iaşi. sos.	dim. 9,51 16,51 1,53 1,56	p. m. 4,47 4,15 8,24 9,52
Inai-Itoinan		
Iaşi pt. T.-Frumos Păşeam Roman 9os.	p. ra. 4,03 5,25 7,17 7,53	dim. 6,52 8,35 10,01 11,06
Pascanl-Succava		
Păşeam pl. Vereşcl Suceava	dim. 10,40 12,08 12,23	săra 7,15 9,17 10,09
Siicenvn-l‘nsenni		
Suceava \>\ Vcresc', Păşcanl sos.	p. m. 5,00 5.40 6.41	dim 6,54 7,51 9,15
Ad j ud-Tergul-Oena		
Adjud pl. T.-Ocna sos. T.-Ocna p. Adjud sos.	p. m. 4,15 6,10	a. m. 10,35 12,15
Conslnnta-Cernavodn		
Constanţa p MurfaLlar Medjidie Cernavodă s	p. m. 2,50 3,37 4,18 5,02	dim. 9,10 9,57 10,38 11,22
Cornavoda-Conatanta		
Cernavodă j Medgidio Murl'atlar Constanţa	p. m. 5.5C 7.45 8.2$ 9,10	p. m. 2,00 2,25 3,39 4.22 1 1
liucurcsll-ltoiimn
STAŢIUNEA
Arălarea Trenurilor Tr. ac.|Tr. p. |Tr, p. |Tr. pi. Tr.
Ilucureşll p. Chitila Buftea Cri vina
noapte
11,00
11,13
Ploeştl Valca-Câlug Albeşti Mizil
Monteoru Buzâfi R.-Sărat Focşani MărăşeşU Pu Ieşti Adjud Sascut llăcăciunl Valea-Seacă Răc.ăfl Galbinl Roman sos.
12,17
1,14
1,59 3,lr d. 4,10
5.00
6.01
6,24
7,31
8,45
dim.
a. m.
8.30 8,46
8.59
9.20
10,05
10.59
11,00
11.30 12,10 12,25
Tr. 7. 2.00 2,26 12,55
1.20 1,48 2,20 2,40 3,32 4,10
p. m
dim.
745
8,30
8,19
9,04
9,35
. m.
1,00
2.15
3.38
5.15 5,57
6.39 7,18 8,Ci 8,41 9,35
10,29
11.15 i noap
dim.
645
8,19
5.00 5,17 5.31
6.09
6.09
6.30
8.30
8.52
9.52 10,57 11,20
4,23
6,38
11.00
Bumun-Bucurcsti
Roman plec.
Ga’binl
Bacâfi
Valea-Seacă
llăcăciunl
Sascut
Adjud
Puf.-sli
Mărăşeşll
Focşani
R.-Sărat
BuzâQ
Monteoru
Mizil
Albeşti
Valea-Călug.
Ploeştl
Cri vi na
Buftea Chitila liucur. sos.
Bucui*csti-\ «Trcioro vu
staţiunea
bucuresci p.
Chitila
Ciocănesc!
Gherganl
Ti tu
Găescl
Pitescl
Corbu
Potcoava
Slatina
Piatra
Balş
Păleşti
Circea
Craiova
Fit iaşi
Buloieşll
Streliaia
Timnea
Prunişoru
Palota
T.-Severin
Vârcior.sos.
Verciorova-Hueuresti
Biicuresci-Giurgiu
STAŢIUNEA
Arătarea trenurilor
T. ful.l T. ac.l Tr. p.
noap.	p. m.			p. m.		seara	dim.	noap.
8.25	12.30			5,45	Vârcîor. pl.	7,45	11,00	11,35
—	1,07			0,37	T.-Severin	8,09	11,25	12,11
9.20	1,40			7,20	Palota	8,44	11,59	12.53
—	2,17			6,15	Prnişoru	—	—	1,10
—	2,58			8,59	Timnea	—	p. m.	1,20
10.23	3,18			9,53	Streliaia	—	12,40	1,49
10.45	3,52			10,29	butoeşll	—	—	2,07
	4,11	dim.	p. rn.	11,01	Ftiaşi	10,04	1,11	2,30
11.18	4,34	6,40	5,05	11,30	Craiova	11,00	1,58	3,42
11.52	—	8,26	5,45	12,49	Circea	—	—	3,58
12.39	Tr. 6.	9,55		2,14	Peleşti	—	2,18	4,12
1.46	11,35	11,00		3,33	Balş	—	2,40	4,30
—	11,53	—		4,28	Piatra	—	2,58	5,03
2.50	12,39			5,33	Slatina	12,28	3,23	5,44
	1,(6	—	Tr. 22	6,06	Potcoava	—	3,50	6,17
—	1,18	seara	seara	6,25	Corbu			—	6,41
3.33	1,35	8,05	9,57	6,45	Piteşti	2,23	5,23	8,25
—	2,22	8,»	—	10,41	Gâeşll		6,-0	9,24
					Tilu	3,41	0,50	10,05
—	2,59	9,12	—	U,H	Gherganl			—	10,23
4.48	3,15	9,26	11,IC	11,22	Ciocăneşti			seara	10,41
5.00	3,30	9,40	11,30	11,35	Chitila			7,42	11,01
	p. m.	seara	noapl	a- m.	bucureşti s.	4,45	7,55	11,15
	dim.	a. m.	p. m.
Bucureşti p.	5,50	7,10	5,30
Filarct	—	7,40	6,05
Sintesll	—	7,58	6,33
Vidra	—	8,06	0.46
Grâdislo	—	8,16	7,01
Comana	6,24	8,26	7,21
bănoasa	—	8,52	8,03
Frătestl	—	9,10	8,21
Giurgiu	—	9,25	8,45
Smărda sos.	7,10	9,30	
Giurgiu-ll.ieuresti			
	p. m.	a. m.	p. m.
Smărda pl.	2,25	8,00	5.40
Giurgiu	—	8,14	5,55
Frătestl	—	8,27	6,10
bănoasa	—	8,53	6,40
Comana	—	9,24	7,17
Grădişte		 ,	9,31	7,26
Vidra	—	9,42	7,42
Siaiesll	—	9,51	7,53
Filarct	—	10,31	8,21
bucur. sos.	3,52	10,45	9,00
Galuli-Bii/.cii
Galaţi pl.	noap.	a. m. 7,00	scara
bărboşi	2.49	7,40	8,10
brăila	2,27	8,23	8,55
Muftiu		9,00	
Janca	3,21	9,35	
Făurel	3,48	0,08	
Cilibia	—	0,43	
Buzău sos.	5,15	8,15	
Buzeti-Galali
Buzău pl. Cilibia Făurel Janca MufliCi Brăila Bărboşi Galaţi sos.	noap. i 1.53 dim. 12,86 2,18 2,21 3,06	p. m. 12,55 1,15 2,46 2,21 2,49 3,31 4.11 4,45	dim. 6.45 7,30
Tărgoviste-Tita			
	a. m.	p. m.	
Târgoviste p	8.10	4,50	
Văcăreşti	8,33	5,13	
Nucelu	9,00	5.40	
Titu sos.	9,30	6,10	
Galatl-Marasestl
STAŢIUNEA	Arfctarea trenurilor		
	Tr. f. iTr. a.|Tr. p.		
			a. m.
Galaţi pl.			8,05
Bărboşi			8,48
Ser beştl			9,12
lndependinţ			9,28
Ilanu-Conac			10,10
Iveşti	dim.		10,34
Tecuci 6	5,04		1 i ,23
MărăşeşU	5,30		11,54
ăla rnsosti-G ulali
	seara		p. m.
MărăşeşU pl	11,13		4,50
Tecuci ft	11,47		5,31
Iveşti			6,03
H.-Conachi			6,26
lndependinţ			7,08
Scrboştl			7,24
Bărboşi			7,55
Galuţl			8,30
Ploestl-Ppodeal
	dim.	dim.	seara
Ploeştl pt.	10,00	8,49	7,01
BăicoiO	10,35	9,28	7,39
Câmpina	05,29	9,51	8,02
Comarnic	11,27	10,17	8,29
Sinaia	12,09	11,03	9,08
	p. m.		
Buşteni	12,26	11,18	9,23
Predea) sos.	12,50	11,40	9,45
Predeal-PIoesil			
	p. m.	p. m.	dim.
Predeal pl.	5,50	5,50	7,30
Buşteni	6,01	0,11	7,50
Sinaia	6,19	6,52	8,09
Comarnic	6,52	8,25	8,42
Câmpina	7,16	8,50	9,05
Băicoifi	7.38	' 		9,27
Ploeştl sos.	8,10	6.42	9,55
Tilu-	•Tcrgovislc		
**	a. m.	seara	
Titu pl.	10,25	7,00	
Nucelu	11,07	7,42	
Văcăreşti	11,35	8,10	
Tergoviştc s	11,55	8,30	
I*loe»ti-Slnnie
STAŢIUNE!	Arătarea trenurilor		
	Tr. fl.ţTr. ac.|Tr. p.		
Ploescl pl. Buda Poiana Slfinicu sos.	a. m. 10,45 11,10 12,12 12,50		
Slnnlc-Ploosti			
Slănic pl. Poiana Buda Ploeştl sos.	p. m. 6,00 6,23 7 OO 7,50		
Tccuelu-BOrlad			
Tecuci fi pl. Berchecl Gliidicenî Tuto va Bârlad sos.	a. m. 6.15 6,48 7.16 7,32 8,00	a. m. 11,40 12,21 12,58 1,20 1,50	p- m. 5,30 6,19 6,54 7,16 7,45
IJArlad-Tecuefu			
Bârlad pl. Tulova Ghidicenl Berhecl TecuciO sos.	a. m. 8.40 9,14 9.41 10,10 10,40	p. m. 2.50 3,24 3.51 4,20 4,50	p. m. 8,50 9,41 9,29 9,55 10,25
Insi-lin ghe ni			
Iaşi pl. Unghenl s.	p. m. 3,25 3,49	a. m. 11,50 1,21	
L'nglieiîi-lnsl			
Ungheni pl. Iaşi sos.	p. m. 2,00 3,32	p. m. 4,40 6,12	
V eresei-Botosani			
Veresci pl. Botoşani s. Botoşani pl. Veresci s.	p. m. 2,08 2,03 5.21 7.21	p. m. 9,49 11,42 3,15 1,55	
Gampina-Doftana			
Câmpina p. Doflana s. Doftana p. Cămpina p.
a. m-11,20 11,40
p. m. 6,40 6,58
Bucuresci. —Tipografia «Le Peuple Roumain,» strada Episcopiei No. 3.
s
S ■ -
www.dacoromaDica.ro