ANUL I No. 62.
A DOUA EDITIUNE
MARTI 4 FERRUARIF. 1RS6.
Grigore G. PEUCESCU
Director politic
ABONAMENTE:
In ţară 1 an 50 lei, 0 tuni 20 lei, 3 luni 10 le' tn străinătate 1 an 50 lei, ti luni 25 Iei
REDACŢIA
No. 3.—P/ata Jpiscopiei.—No. 3. IO BANI NUME FIUL
APARE IN TOATE ZILELE
N. Gr. FILIPESCU
Proprietar
A N U N C I U R I:
annttciurl j»e pagina a patra linia 30 buni, aiKinciuri şi reclame pe pag. III 2 lei linia.
ADMINISTRAŢIA No. 3.— P/ata Episcopiei.—No. 3.
IO BANI NUMERUL


ERI SI AZI
LIBERALISMUL
SI
CONSERVATISMUL
RAIUL PE PAMENT
REGELE TESALIEI
ERI SI AZI
Guvernul aoluni e tocmai ca acei minori emancipaţi şi risipitori cari, când ml isbutit s* pue mâna pe a-vcrca părintească, s’npuc Îndată să o toace şi In doi trei ani rămân pe drumuri.
Gută vreme nu parale, toata lumea îi linguşeşte, când însă şi-nu choltuit ultimul Imn, prietenii de ori se fac câ nici nu ’i au cunoscut vreodată şi nu se indura măcar să le scoată pălăria, când îi întâlnesc po stradă.
Cam aceiaşi soartă îl aşteaptă, po d. Brătiann.
Do când a venit lu putore, guvernul actual a cheltuit banii ţării fără nici o socoteală; şi a aruncat paralele pe fereastră fără a so gândi măcar la ziua de nuiiue: d'atunci şi piuă acum a dus'o numai in chefuri şi în petreceri, întrunind la mnsa sa po toţi calicii şi pe toţi desculţii cari consimţeaO să’l laudo.	^
Zece ani de zile a durat această orgio colectivistă.
In timpul acesta d. Brătianu s’a văzut lăudat, venerat de acel nlaiu de linguşitori, do care no-a vorbit un fost ministru al sed, do acel cortegiu de părăsiţi care îi cântau laudolo pe toate tonurile.
...Astâ-zl însă, dupe zece ani, d. Brătiniui a romas calic şi... d’odatâ auzirăm ped. Gâmpinoanu aruncând acest ţipăt de alarmă : Şoareci fug.
Ce se întâmplase? Prietenii cari înconjuraseră pe guvern în timp de prosperitate, aflaseră că parale nu mai sunt, că bugetul presintă un deficit, en golul trebuin umplut, şi că guvernul va propune imposite nuol.
Atunci de o dată faţa lucrurilor se schimbă:
Unanimitatea de care se fălea d. Brătianu, începu se se topească, majoritatea dedea semne do neastăm-părnre, fie-care începu să afecteze aere de independenţă până co într’o bună zi, în cestiunea jetoanelor de prosenţă Camera,dete un votde blam ministerului şi sili pe d. Nacu se pue cestiunea de cabinet. Iar în şedinţa de Vineri, 55 de membrii votară In contra unui imposit cerut de guvern, majoritatea fiind redusă la 59 de membrii!
Chiar şedinţele secrete ale majorităţi. odinioară atât de vesele, acele faimoase şedinţe unde se făcea târgul între guvern şi majoritate, unde fie-care venea se ceară câtc-o favoare, de unde nimeni nu pleca fără so fi obţinut ceva, au devenit astăzi triste şi monotone.
Nu se mai aude acuma vorbind do cât de imposite şi dc deficit.
De aceia mulţi nici numai merge pe la întrunirile acelea zicând sus
şi tare câ sunt desgustaţi; căci dacă ’i-aî lua pe fie care In particular a-tunci, afară bine înţeles de câţi-vn intimi ai vizirului, nu vei găsi un singur deputat or senator care so nu mărturisească câ toate ncosărilc, oo le adresăm noi, oposiţia, guvernului sunt drepte şi care se nu spue: «din inimă sunt cu dumneavoastră, faceţi Insă ceva ca st ne scăpaţi de guvern».
Pricepe dar ori-cine situaţia critică în caro se află guvernul d-lul Brătianu,
Guvernul actual e întocmai In si-tuaţiunea Englejilor în unele din coloniile lor. E destul ca coi ce stăpânesc acele colonii so dea somnul celei rnai mici slăbiciuni, ea elsosu-feroceamai mică înfrângere într'un colţ oare caro al globului, şi de o dată răscoala o gata In toate coloniile engleze.
Asemenea şicu guvernul d-lui Brâ-tianu. Se simţâ cel ce sufer jugul guvernului actual ţn contra voinţei lor, in contra interesului lor chiar do aci înainte, so simţâ zicem cea mai mică opinteală din partea o-posiţiei, cel mai mic act de slăbiciune din partea guvernului, şi precum zicea mai do-unâ-zî un membru însemnat al oposiţiel, «vom lî siliţi se apărăm chiar noi pe guvernul actual în contra urgiei foştilor săi par-tisani.»
\. F.
Horit», 13 Februarie.—Camera deputaţilor Prusiei au aies pe D. Hoeller ca preşedinte, D. de Boeremann, 1-ul vice-proşedinte şi po d. de Bunda al
2-lea vice preşedinte.
Londra, 13 Februarie. — E temere câ se vor întâmpla nuolturburărl. Poliţia ia precauţiunl.
Conslantinopol, 13 Fevr.—Poarta a emis o circulurâ pentru a refuta obioc-ţiunile cu le ridică Kusia, In privinţa în-voelei turco-bulgare.
Belgrad, 13 Fevr.—Ministrul ILusiel a primit instrucţiuni, să se unească cu colegii sui, ai celor l’alto puteri, pentru a adresa guvernului sârbesc represen-tanţiuui energice cu ocosiunea Înarmărilor ce face.
Conslantinopol, 13 Februarie.— Cale indirectă—Circularea Porţii lele-grafiata ieri ridica obiecţiunilo Rusiei contra aranjamentului turco-bulgar, cari obiecţiunl sunt:
1.	Asupra relaoiril puterilor prinţului Alexandru ca guvernator al Rumeliol, relnoire, ce va fî consimţită direct de câtre Poarta, contrariu tratatului de la Berlin, care stipulează ca Poarta nu poate lua asl-fel de decisiunl, de cât numai cu consimţimântul puterilor.
2.	Asupra totalităţii părţii militare.
3.	Asupra instituirii unei comisiunl compusa numai din delegaţi turci şi bulgari pentru a revizui statul organic al Rumeliel, caro o opera unei comi-siunl internaţionale
Circularea supune puterilor aceste o-biecţiuni şi răspunde la aceasta ast-fel:
1.	Relativ la relnoirea puterilor prinţului Aloxandru, Poarta spune ca o de ajuns sâ fie de acord asupra acestui principia, ca obiecţiunile Rusiei sunt asupra unei cestiuni de formă, şi la care de sigur Rusia nu va insista.
2.	Partea militarâ a învoielii turco-bulgare confirma un drept inerent suveranităţii Sultanului, şi n'are nici o ţinta specială. '
3.	O comisiune turco-bulgarfl pentru statutul organic va elabora o lucrare având de obiect modificările devenite necesare în urma noulol acord, care va fi stabilit de toate puterile.
Circularea conchide spunând ca Poarta e dispusa a aduce aranjamentului turco-bulgar, modificaţiunile ce se vor propune de puteri, dupe ce a-cesle 'şt vor schimba vederile lor.
Constnnlfnopul, 13 Februarie. — Cale indirectă — Sultanul Insărcintnd pe generalul german Von-der Golz-paşa de a elabora un plan de mobilizare contra Greciei, Von der Golz-paşa, l'a sfătuit mal cu seama do a ridica efectivul actual la frontiera greceasca la o suta de mii de oameni, şi de a merge diroct spre Atena, la prima provocare. — Aceasta explică ordinul de concentrare, telegrafist do curtnd.
So credo din nod ca Poarta are do gând să pue rnăna pe administraţia datoriei publice; dar acest sgomot după inal multe informaţium private şi din sorginte sigura, par cu totul falşe — Cercurile oficiale otomane consideră că acest act or fi un adevărat suicid, şi că Poarta din contră are cel mai maro interes de a especta angajamentele luate faţă cu «bondholdors».
-----------------
Circulă de câtc-va zile in Bucureşti ştiri de schimbări în personalul Curţilor de apel. Ar fi vorba de a da afară pe toţi magistraţii, pe cari d. Stâtescu îi crede incapabili de a servi interesele sale personale şi pe ale colectivităţi, diri care face parte, şi dea terorisa pe cel-Falţi.
Deja unul din magistraţii cei mai integri şi mai inteligenţi ni Curţii de apoi din Bucureşti, d. Matei Cio-cârdin a fost destituit mişeleşte, tri-miţându-se procuror la laşi. Alte destituiri şi mai grave ar fi gata se apară.
Cu un guvern, ca aoela pe care ’l avem, este de prisos să discutăm cestiunea din punctul de vedere legal ; ar fi o curată naivitate să dovedim câ, dupo legea organizării judecătoreşti, destituirea este o pedeapsă, care prin urmare, nu se poate pronunţa, de cut pentru anume vină, şi numai în urma celor alte pedepso disciplinaro, avertismentul şi mustrarea. D. Stâtescu ne arrospunde, cea coa răspuns primul ministru, în Sennt, d-lui Mârzescu, câ miniştrii colectivişti sunt in drept se violeze legea, când legea ’I supără. Şi fără îndoială supără pe un ministru se vază in magistratură bărbaţi independenţi, cari se nu fie devotaţi, sau cel puţin sâ nu se prefacă câ sunt devotaţi intereselor generale ale colectivităţi şi intereselor personale ale ministrului.
Şi e de prisos, cu un guvern ca cel de astâ-zl, se facem apel la simţul de dreptate şi de omenie, şi la idea independenţei magi stra turei.
Suntem departe de timpurile In care benignul Luhovari numea judecător la Curtea din Bucureşti pe d-1 N'aeu şi d-1 Stâtescu Iun leafa de advocat al ministerului lucrărilor publice, in tot timpul guvernului conservator.
Acum d. Triandafil, care a organizat serviciul contencios al Statului, este destituit, pentru că e conservator, şi d l Ciocârdia este destituit pentru că nu e devotat d-lui Stâtescu.
Atunci mici necoreclitudini ridicau tempeste şi când d-1 Costa-Foru, ca se dea o satisfacţie Germaniei, insultate în persoana ministrului seâ, şi-n permis se înainteze pe primul-preşedinte al Curţei din Bucureşti procuror la Casaţie,fără voiului, magistratura a protestat şi. în Cameră, ministrul, şi ce ministru! a scăpat, cu câte-va bile numai, de un vot de blam.
De zece ani însă graţie acţiunii corupătoare a guvernului caracterele
s a înjosit: magistraţii cei demni şi capabili vor suferi so fie înjunghiaţi ca oile la abatoriu, unul câte unul, în tăcere. O mişelio np mai inspira indignaţie, nil inspiră do cât frica ! Şi. în sânul majorităţi nu va găsi nici uu ecou glasul ce s’ar ridica în numele maglstraturei insultate, şi a legi violate.
Iar colectiviştii adevăraţi vor a-plnudn !
Căci tocmai de aceea a venit în capul ministerului Justiţiei «omul bolnav cu maţe pestriţe.» Nimeni, pe lângă atâta tndrăsncalâ, nu întruneşte atâta răutate şi trebuia un om şi fără ruşine şi fără inimă ca să îndestuleze, pe lângă micile lui resbu-nări personale, necesitatea ce are guvernul de a aservi şi a terorisa magistratura.	—
Cât pentru inamovibilitate, ea se va face atunci când d-1 Stâtescu va dobândi convingerea că toţi magistraţii curţilor do apel sunt de două ori iii lui, devotaţi şi colectivităţi din care face parte şi persoanei sale.
Şi tocmai de aceea felicităm pe d-1 Ciocârdia pentru destituirea care ’l loveşte. Ea Însemnează că d-1 Stâtescu ’l cunoaşte magistrat bun şi integru. Loviturile unul ast-fel de om onorează ; numai favorurile lui mânjesc.
Gr. G. Peucosen
LIBERALISMUL
si
CONSERVATISMUL
Utunâmia Libera publică un foarte importau t articol iscălit uu Craiovean şi care este daLorit penel d-lul Mai crescu.
Reproducem de o cam-dală partea do mal jos, rcsorvdndu-ne a mal reproduce şi alte bucăţi din acest însemnat articol.
Am auzit în Camera actual pe un deputat, care de al t-mi uterl s'a arătat a fi un om mal cu minte în ale politicei, pe d. Costinoscu, expri-mându-se lu următorul mod: liberalismul represintfl progresul, — conservatismul ţinerea In loc; liberalismul este roata care duce carul repede înainte,—conservatismul opritoarea care întârzie mişcarea.
Ce mod nechibzuit de a înţelege lucrurile 1
Cum îşi ponte cineva Închipui, ca ar fi în vre-un Stat un partid compus din oameni cu întregimea minţii, care să nu dorească cel mal grabnic progres al Statului în care trâesc? Un foarte energic representunt al conservatismului In Europa de astăzi, este cancelarul Bismarck. Ce fel de înţelegere a principiilor de partid poate 11 aceea, care ar resuma acţiunea lui Bisinarck pentru patria lui, conform părerii de mat sus, prin a zice că Bismarck a voit sâ lmpedice progresul mal grabnic al Prusiei! Şi dacă nu este permis a cita nume de la noi, ce confusie ar fi aceasta, când am resuma diferinţa tendinţelor noastre politice zicând, câ d. e. d-nil Stâtescu , general Fâlcoianu , Nacu , Câmpineanu vor progresa grabnic şi d-nii Lahovari, general Mânu, Teodor Rosetli, Carp nu’l vor, ci aă de princip politic să întârzie propăşirea României !
Eroarea unei asemenea formulări este evidentă.
Fiind ca dar toate partidele unul Stat trebue sâ vrea progresul cel mal grabnic posibil şi câ în această ^privinţă ţinta lor este comună, deosebirea trebue căutată all-unde-va, şi noi credem, că se află In deosebirea mijloacelor generale, ce vor sâ le întrebuinţeze pentru realizarea acelui progres în toată puterea lui.
Cuvântul prea abstract progres ia în viaţa publică însemnări concrete, după diferitele misiuni practice a le Statului.
Aceste diferite misiuni aă produs între altele şi împărţirea puterilor pu-blico şi legislative, executive şi judiciare, precum şi Împărţirea administraţiei executive în diferitele resorturi ministeriale.
Idealul,comun lululor partidelor,este ca prin cele mal puţine şi mai drept repartite sacrificii pecuniare (finanţele, imposilele) sâ se procure cea mal maro tărie posibilă a Statului (armata), cea mal sigură şi egala pentru toţi distribuire a dreptăţi (justiţia), cea mal întinsă şi solidă învăţătură (instrucţia publică), cea mat maro avuţie (agricultura, comerţul), ele., şi să se găsească oamenii cei mul capabili de a produce un asemenea resultat. Căci anume pentru îndeplinirea acestor cerinţe funcţionează aparatul administraativ şi se fac legile, după cari are să funcţioneze.
întrebarea practică pentru deosebirea partidelor vait acum aceasta: Prin ce mijloace generale să se faca legile şi prin cine să se aplice aşa, în cât s4 apropie Statul din ce în ce mai mult de acel idea! comun al progresului ?
In teorie, cel mal bun lucru ar fi (ari îndoială, ca, precum toţi cetăţenii sunt chemaţi a contribui cu din banii lor la realisarea scopurilor Statului, toţi sâ şi fie chemaţi la facerea legilor şi la a-plicarca lor.
Dură singura măsura, de pe care se pot judeca aceste ’.pcruri, este realitatea. Iară realitatea cere următoarele: In Stat trebue să fie efectiv justiţia bine distribuită, trebue sâ fie efectiv asigu-guraln viaţa şi averea cetăţenilor, trebue In adevăr sâ se lăţească lnvaţfmen-tul, să sporească bogăţia, etc. Aceste sunt cerinţe ce are să Io îndeplinească ori-cc formă a Statului în fapt, şi numai faţă cu îndeplinirea lor mal grabnica sad mai întârziată seţjudocâ valoarea mijloacelor politice, iar nu după construcţia lor teoretica.
întrebare : Înţeleg toţi cetăţenii saă majoritatea cetăţenilor unui Stat dat importanţa, întinderea şi modul de realisare a acestor cerinţe ?
Dacă Înţeleg, trebue să şi fie cliie-maţi la conlucrare directă. (InŞvitera se votează legile mal importante prin plebiscit).
Daca nu înţeleg şi până când nu îrr ţeleg, trebue să se distingă cel capabili de cel necapabill şi să fie numai cel capabili însărcinaţi cu misiunilo Statului.
Putem trece acum la formularea, de şi numai grosso modo, a adevăratei deosebiri In principiile de partid: liberalismul însemnează participarea cât mal mare a mulţimel la legislaţia, administraţia şi justiţia Statului; conservatismul însemnează restrlngerea acestui participări numai la cel chie-maţi şi In stare de a o Înţelege şi a o aplica.
Conservatismul în conducerea afacerilor Statului devine periculos, când, în cercul oligarhic al vederilor sale, persistă a restrlnge participarea la misiunile Statului chiar atunci şi chiar acolo, când şi unde mulţimea a ajuns efectiv în starea de a fi capabilă pentru aceasta participare. Atunci intervine cu drept cuvlnt liberalismul şi îşi îndeplineşte rolul sân specific de a lărgi drepturile mulţimel.
Liberalismul în conducerea afacerilor Stalului devine periculos, când lărgeşte participarea mulţimel pesto putinţa el de a îndeplini efectiv misiunile ce i s’aO atribuit. Atunci intervine cu drept cuvlnt conservatismul şi restabileşte propoprţia justă între drepturi şi îndeplinirea datoriilor corespunzătoare.
Ast-fel se explică, cum amândouă partidele sunt deo potrivă trebuincioase pentru viaţa publică a Statului. Unul este corectivul natural al celui-l'alt, şi în aceasta corecţiune, atât conservatismul cât şi liberalismul sunt factori ai progresului.
www.dacoromanica.ro
o
EPOCA — 4 FEBRUARIE
DECRETE
—	Sunt numiţi pe lângă preferi ura poliţiei Capitalei:
1). P. Mihâileanu, actual comisar clasa II, In funcţiunea de comisar clasa I, tn locul d-lul N. Pas!ia, demisionat.
D. A. I. Raitei, !n funcţiunea de comisar clasa 1t,!n locul d-lul P. Mihftileanu,Înaintat
I). Vasile Dumitrescu. tn funcţiunea de BUb-comisar clasa I, tn locul vacant.
—	Consiliul general al judeţului (k>rj csle autorisa! de a se ocupa tn actuala sa sesiune extra irdinarâ.şi cu numirea unul comisar al judeţului pc lângă casa creditului agricol.
—	Prin decişi unea d-lul ministru de li-
nance cu No. 2.815 din 24 Ianuarie 1 886. D. N. H. Stoica ţiul şi Petro Stoiauovicl sunt numiţi, pc termen de un an, membrii ai comisiunei de experţi instituiţi pe lângă ministerul de fin ance, conform art. SU din legea generala a vămilor, In locul d-Ior Stiva Vftsilîu şi Alhanasiu Zabariad, cari a Ci refusat a face parte din această comi-siune.
—	La direcţia generală a căilor ferate ale Statului sc Înaintează, pe ziua de 3(15) Februarie 1K86:
b. George Teodor, inginer ordinar clasa 111 ile la 22 Ianuarie 18S3, la gradul de inginer ordinar clasa II.
D. Vasile A. Popovicl, elev-ingiaer de la 3 August 1883, la gradul de inginer ordinar clasa III.
—	D. St. Protopoposcu, fost controlul'; este numit controlor fiscal, tn locul d-lul C. MArculoscu, trocul tn altă funcţiune.
DINTR'O ZI INTR’ALTA
IloiUe Imltiri
Vinei! seara a fost la teatru naţional balul anual al societăţi*! funcţionarilor, dat în folosol fondului case! lor de ajutorjmutuaK Sala teatrului părea In foc. Era o lume nebună. In- I tr,'un cadru de aur format do costumele naţionale, ţesute eufir şi argint, şi de uniformele militarilor, subt razele lnmincl electrice, doamnele apar ca Intr'un basm din o mie şi una de nopţi.
Tombola eu toate obiectele el se Întindea tn fund pe scenă. Patru roţi pline de bilete de lotarie sunt învârtite de doamnele Ida Vladoyanu îmbrăcată ca ţărancile de munte, d-na Marin de Hertz tn braşoveaneă, d-na general Hadu Mihal In toaleta de bul de satin alb, d-na E. Chronidi, d-na Mărculescu, d-na Zoe Florescu In ţărancă de la Mehadin, d-na CoraliaSâ-vescu In şaten ca arama, d-na Marian o ţarăncuşe de la Haicol. d-na Ca-riagdi, d-na Dimitrie Ionescu tn atlas stacojiu, d-şoara Mărculescu etc.
Musica militară aşezată la galerie cânta tntr’una polci, valsuri şi qua-driIuri. Roţile tombolei sunt golite de bilete, tntr'o clipa. Printre obiectele cele mai frumoase eraQ o masa de stejar dată de M. S. Regele şi două glastre oferite de M. S. Regina. Serbarea s'a terminat la trei ore prin-Ir'un mare quadril cu galop final. In aceasta mare asistenţa cele mal de frunte erau d-na Ana Lahovary, d-na Sclineider, d-na Guran, d-şoara
Ghidioneseu, d-na Zoe Măldârescu, d-na principesa I). Moruzi, d-na colonel Poenaru, d-na I. Popescu.d-nalmpescu, d-na A. Socec, d-na Crisoveloni, d-na Coslandachi etc...
Sâmbătă senra tn sala loji s’a dat balul societăţi de bine-facere între francezi, subt polronajul d-nei de Cou-touly Serbarea a Început printr'un concert şi o comedie al cărui program era foarte atrăgător şi se compunea ast-fel ;
PARTEA l-n
I. Omilie. — Fantasie pentru plano,4mâini din Traviala executată de d-şoara Maria Narice şi d-1 Krnest Na-rice.
*2. «I. Xorînnml.—Le chapeau mo-nologue) zis de d-1 Lăvăque.
:t. ti nlllnrt. — Arie din Dragoni de \'illars, cântată de d-na R. Marş.
4. Copilul din Paris, recitat de d-nul Levy.
5,SnUer.Pelerinagedesoisenux fan-tesie pentru piano. D-na Maria Narice.
<5. Donizeili. — Duo din Favorita, cântat de d-na Fumagalli şi d-1 Delin.
PARTEA II—ii
7.	Alltml. — Fantasie din Faust pentru vioara şi piano executată de d-şoara Maria Narice şi d-1 Louis Narice.
8.	il. Aormniul. Les ecrevisses mo-nologue zis de d-1 Lăvâque.
1». A. Thoincts. — Romanţă din Mignon cântată de d-na B. Marş.
I O. Riillnk. — La chune fantasie pentru piano, d-1 E. Narice.
I I. Verdt. Ballo in maschera, cântai de d-1 Delin.
PARTEA II l-a Itoul Surzi
Comedie Intr’un act de d-1 Jules Moi-naux.
Piesa ca şi concertul- aQ mers de minune. Fie-caro artist amator a fost la înălţimea misiune! sale. Tot publicul a aplaudat nu lle porunceală ca la thealru naţional. Sala era foarte frumos decorată. Pc ziduri între guirlan-dele de verdeaţă se vedeau Încrucişate drapelele franceze şi române.
Balul a început la 11 ore şi a ţinut pînft la ziuă. Toată colonia franceza era faţa In acea serbare naţionala care de la început plnă la sflrşil a fost foarte animată.
Valreas.
PARTEA ESTERIOARA
(•crniunlu.—Berlin, 12 Febr. — Se asigură că, în cazul respingeri! legi! contra Socialiştilor. Bismark va disolva Reichstagul. Legea va veni în discuţiune deja lu săptămâna viitoare; până atunci posiţia Centrului faţă cu proiectul se complică prin incertitudinea asupra viitoare! leg! bisericeşti.—Foile clericale pretind, ca prinţul Bismark se grăbeşte a ajunge la un acord cu Papa, spre a surprindeCentrul cu un fapt gata.—Ziarul Germania anunţă, că colegiul de curditiall a început erl să discute propunerile lui Bismark.
Berlin, 12 Februarie. — Polonii înfiinţează tn Berlin o foae germană pon-tru apărarea intereselor lor.- Deputatul liberal Baumbach a declarat tntr'o adunare electorală, ca va eşi din partida daca Liberalii vor adopta din nou legea contra Socialiştilor, zicând ca de astâ-da'â respingerea legii este o cestiune de onoare.
Frunda. — Paris, 12 Februarie.— Cabinetul francez nu şi-a fixat Încă definitiv atitudinea faţă cu aranjamentul turco-bulgar şi e dispus atât să’l confirme pur simplu, cât şi să’şî dea sprijinul unor eventuale propuneri echitabile de modificare.
Paris, 12 Februarie. — Ministrul preşedinte Freycinet a primit delegaţi din partea Stângei Senatului, cari afl cerul măsuri contra turburărilor întrunirilor publice. Freycinet a repetat cu această ocasiune cea ce a zis erl In Camera, ca se va îngriji tot-d'a-uua pentru tnănţi-ncrea ordinii. El a asigurat, că legile existente dafi guvernului mijloace suficiente şi că nu va ezita să urmărească pe oratorii cari la Întruniri se va purta contra legi!.
—x—
Germania.—Atena, 12 Frebruarie. —Înarmările greceşti pe apă şi pe uscat se continua pe scara cea mal întinsă. Din Anglia a sosit o torpilierâ sub-ma-rină, cu care se fac Încercări. Din cele şase torpiliere, construite la Kiel, aQ sosit două, iar cele-l-alle patru sunt pe drum.
Fortificările coastelor de la Salamis, Pireu şi Volo s’afi terminat şi se înarmează. Se fac mari progrese în aşezarea de torpile. Toate navele ■societăţii greceşti do navigaţiune aQ să fie făcute bune de răsboiQ.
Numirea colonelului Karaiskallis de comandant al trupelor dislocate spre Epir şi sosirea iui acolo au fost primite cu entusiasm. La Prevesa se fac pregătiri pentru sosirea unei escadre turceşti de două-spre-zece nave.
Atena.— 12 Febr. — Se vorbeşte ca tn curând vor 11 chemate subt arme alte două clase din reservele oştirii. Sc face o nouă concentrare de trupe în Te-salia.—Este falşă ştirea, că subt auspi-ciele Ausiel s'ar fi tncheat o alianţă Intre Grecia şi Serbia.
—x—
li mieii.— 12 Febr. — In golful Suda aQ sosit tunuri Krupp şi Armstrong, cu cari s'nQ armat castelul din Ilera-klion, cetatea din Kanea şi Chaleppa. La intrarea tn port s'aQ aşezat In apă torpile.—Fonea greceasca Arkadion, ce apare în Rc-Rymos, a fost suspendată pentru trei luni.
—x—
Rusia.—Petersburg, 12 Febr.—Journal de St. Pctersbourg confirma, că Rusia doreşte sa se facă negocieri directe între puteri asupra soluţiunil cestiuni-lor pendante. Conferenţu din Conslan-tinopol sa înregistreze înţelegerea făcuta şi să hotărască modul de execu-ţiune.
—x—
Petersburg.- 12 Febr. — E lipsită
de temei ştirea, că navele de resboiu ruseşti de la Smirna ar fi priimit con-tra-ordin cu privire la participarea lor la demonstraţiunea navală a puterilor tn apele turco-grece. După o înţelegere luată de mal nainte. navele ruseşti aQ primit ordinul să remâe tn apele de la Smirna.
INFORM ATIUNI
Eri !a ora unu după amiază, Albanezii din Capitalânu avut o Întrunire în sala cea mare a otelului Dacia, în scop de a Întemeia o societate politică.
La această întrunirea fost invitate d-nii: N. Ionescu, Paludi, llutcu-lescu şi alţi deputaţi:
*
Consiliul universitar este convocat de rectorul Universitate! spro a discuta proiectul de reformă al învăţământului elaborat de d-nu Sturdza.
X
Trebue se ne aşteptăm zilele acestea la o demisiune în corpore a Cur-ţoî de apel din Bucureşti.
D-nu Stătesou actualul ministru, care de mult timp nu vedea cu ochii buni pe d-nu G- Kconomu unul din cei mal oneşti magistraţi, pentru că nu’i a dat dreptato intr’un proces; a înlocuit pe d-nu Eoonomu după 25 de ani de serviciu prin d-nu Stef. lorgulescu.
Ni se mai spune că ped-nu supleant de Curtea Geocârdia ’1 trimite în a-coaşi calitate la laşi, cea ce ecuiva-lează cu o destituire.
X
Astă-noapte pe la orele zece, era se arzâ tot pasujiul.Un incendiu is-bucnisela casele din colţ; din fericire focul a putut fi năbuşit la timp.
X
Cu toate insistenţele d-lui Voinov şi aledeputaţiunei venită din Focşani, guvernul şi majoritatea Camerilor «unt ohtărlţi a strămuta curtea do apel din Focşani la Galaţi.
*
P.	S. S. Episcopul de Roman s’a reîntors în Capitală.
Adevărat se fie svonul că d. Sturdza lî ar fi adresat o scrisoare do scuse pentru ofensa cei adusese?
X
D. Al. Steriudi inspectorul palatelor regale, 6e află foarte greu bolnav.
D-sa a fost operat uzi-diminoaţă de d.doctor Scvereanu.
X
Alaltă-erî noapte în strada Nerva-Traian, vre-o 40 de păci nici cetăţeni aâ dat naştere unei lupte sângeroase
ou agenţii comunei, care au vrut se’l oprească se Introducă spirt în oraş.
Femeia Maria Simion Vasile împuşcată în abdomen a murit, asemenea sergentul Tache Ghiţă a fost împuşcat. Sergentul-Maior Popescu a fost grav rănit; o femee Ţinea Marin şi încă un alt sergent au fost răniţi şi duşi la spitalul Brâncovenesc.
DD. procurori San Marin şi Bursan s’nu transportat la faţa locului.
Suntem siguri că parchetul îşi va face datoria, nevroind so ţinăseumâ de qunlitatea de agenţi electorali a culpabililor
X
Se zice că lucrările Conferenţeî de pace suni pentru moment oprite, fiind-câ delegatul sorb, cere se li se supue tratatul in Întregul seu, iar nu vrea se intre alt-minteri tn dis-cuţiunea articolelor.
X
Ni se spuno că d-nu Ministru al Justiţiei ar fi chemat la densu acasă pe toţi magistraţii Tribunalului Ilfov spre a lo nreta disciplina ce voeşte se vază domnind in Tribunale şi schimbările ce esto hotărît a face.
Un tînâr magistrat permiţându’şi se spue d-lul Slătescu că ar fi bine se|fie consultaţi toţi cănd va fi vorba se se facă Înaintări, Ministru ’i-a răspuns cu asprime: «Eu am obiceiul să poruncesc subalternilor mei, iar nu se le cer părerea!
X
Erl seară urma se so joaco la teatrul naţional «Studentul Cerşetor.» Insă din causn indisposiţiune! d-ei Dânescu şi Odeseanu, programa a fost schimbată pe la orele 0 şi s'a jucat «Mascotta.»
X
Procesul senatorului Cişman s’a sfirşit Miercuri 29 Ianuarie, prin a-chitarea ăcusatului de către Curtea din Focşani.
X
Un nod ziar a apărut la Braila : Sentinela Brăilei.
Urăm noului nostru confrate succes şi viaţă lungă.
X
Mâine seara la Teatrul National se va juca ■ Pygmalion» de d-nu Bengescu.
Avem fericirea a putea da chiar în numerul nostru de mâine, un numer oare-care de versuri ce autorul ne-a lasat se culegem în o-pera sa.
* -------------_________
CRONICA
lt aiul p e p u in o n I.
In vremurile acelea, cam pe la anul 1886 după naşterea Mântuitorului, pe malurile Dunărei, trăea un popor blând
FOIŢA ZIARULUI «EPOCA»
10
ARY ECILAW
REGELE TESALIEI
(Urmare)
Pe când ambasadorul observa cu a-tontiune toate mişcările lor, floarea roşie pe care princesa o purta la pept se desprinde şi cade jos. Tânărul cavaler sare de. pe cal, apucă cu iubire floarea, deja veştejită de căldura corpului tinerei femei, şi o sărută pasionat, în urma arătând NadjeskeI Ivanowna acest preţios suvenir, o puse cu religiositate In portofoliul săfi, nu fără a debita, probabil, câte-va fruse banale.
«Cum! ea nu smulge din mâna a-ceslu» bărbat floarea pe care nu trebue cu nici un preţ â’i-o laşa? Aşa dârei îi place!... A! infernală chocheta! Şi tot dauna se numeşte inocenta!» astfel gândea în acest moment Mineleko.
Afara de luareaacestei flori, nimic alt ceva mal grav nu s'a mai petrecut.
Puţin dupe aceasta, caii fiind o-dibniţl, se întoarseră şi intrară în o-raş. Mineleko. în Întunecimea bânuo-lilorlul, odservă că e! se separă îndată ce se apropie de stradele mai populate ale capitalei.
Ajunsă la ambasadă Nadjeska Iva-novvna nu ştia de loc ca bărbatul săfi eşise din casa dupe ce ea plecase.
La dejun, prinţul o întrebă usupra plimbare! sale. Princesa răspubse indiferenta ca timpul era aşa de frumos, aerul atât de pur, tn cât o simţit o mare plăcere; darea nu spunea nimic despre întâlnirea sa cu Heilinghenthal. Acest detnliQ nu scapa neobservat de bărbatul şefi. Daca ea este nevinovată şi In fapt şi în intenţii, pentru ce ascunde ?
Ducă el ’i-ar spune această gândire a Iul, ea de sigur ’i-ar răspunde. «Dacă eu nu vorbesc despre vre-un bărbat ce ’1 întâlnesc, cauza este că, orl-ce ulu-siune de aceasta natură, produce tot d auna furtuni, cărora nervii mei obosiţi nu mai pot resisla!»
De aceste gânduri era cuprins cree-rul lui Mineleko cât ţinu masa.
Dupe prânz chiar, ambasadorul se duse la Palat, unde obţinuse de la Ma-jestatea Sa o audienţa particulară pentru a'i comunica nişte depeşl sosite din ţara ce o representa.
Fu primii cu un mare ceremonial dar trebui, culcate acestea, să aştepte un moment până când Regele să poala a ’1 asculta. In acest interval el surprinse convorbirea următoare ţi-nula înlr'o cameră de alături:
— Hop Praslinl hop Choiseul ! a zis doamna du Barry—strigă o voce glumeaţă:—efi însă zic: Hop Regele, hop Heilinghenthal 1
—Dar pentru ce, zici asta?—răspunse o a doua voce.
Sala tn care se găsea prinţul de Mineleko era deobiceifi tn tot d'auna goală şi ştrengarii cari vorbeau ast-fel 'si în-chipuiaG că e peste putinţă de a fi auziţi de cineva.
—	Pentru două motive: mal întâifi pentru că frumoasa ambasadrice a Caucasulul a produs o fulgerătoare sen-saţie Regelui, Îndată ce el a vâzut’o. şi al doilea pentru ca ea a fost odată logodnica Iu: Heilinghenthal. Ea, se zice, că s’a măritat cu un altul numai ca să scape pe părintele săQ. G fi adevărat? n’o 11? efi nu şliQ. Răspundeţi-mi Insă: care din cel doi luptători va sosi cet d’ântâifi In bunele graţii ale princesel ?
D. de Mineleko vifi mişcat de aceasta descoperire — pentru ca până atunci habar n'avea că femeea sa ar fi fost logodită Înainte de a se căsători cu dânsu—vru să se ducă spre a vede,a cine cuteaza să vorbească ast-fel, dar tocmai atunci uşa apartamentelor regale se deschise şi o voce anunţă:
—	Regele!
De şi grozav agitat, prinţul ’şl reluă Îndată aerul diplomatului educat, rece, şi corect, atât de mult considerat la curte.
Afacerile diplomatice fură discutate cu o ast-fel de presentă de spirit, cu un ast-fel de sânge rece, în cât audienta regalase termina fără ca regele Carol Ferdinand al XVIII să fi putut observa cea mai mică schimbare In fisionomia prinţului, safi cea mai mica preocupare în spiritul lui.
—	A propos prinţe—zise monarchul
când se despărţea de el—ce face d-na ambasadrice, acum mal cu seamă dupe triumfurile sale de ieri seară? Veni, vidi, vicii ast-fel se poate zice despre prima sa apariţie în sala balului! A! trebue să fiţi mândru de soţia d-v. d-le ambasador!
VI
Întâlnirea ce Nadjeska Ivanowna o avu cu Heilinghenthal, şi care a fost surprinsa de bărbatul săfi, îi mări ţăma ce deja ’i-o produsese Întrevederea de la.balul curţei.
— «SaQ te vel hotărî să mă primeşti la tine, undo să vorbim absolut singuri, suQ te voi curta în faţa lumi In a aşa mod,In cit bărbatul tăQ să fie silit ml căuta ceartă»—aceste cuvinte ’i le repetase de două-zecl de ori tînârul Heilinghenthal.
Nadjeska t! cunoştea, ea ştia că tn-câpăţlnarea şi hotărârea Iul eraQ tot aşa de mari ca şi gelosia şi caracterul bănuitor al bărbatului săfi.
Doamne! Doamne! ce se va naşte din toate acesteo. Ce ar fi putut face ea ca să scape din aceasta sdrobitoare şi periculoasa situaţie? Să mărturisească toiul unul furios ca bărbatul său, aceasta ar fi fost să se arunce singura în prăpastie. Se refuze, cu hotărâre şi energie, de a primi pe Waldemar în con-diţiunile cari ’i impunea, aceasta ar fi fost să ’l împingă să faca cine ştie ce fapte nesăbuite. Ori In ce parte se Întorcea, pretutindenea biata princesâ vedea nenorocirea care o ameninţa.
Şi nu era oare capabil do or-ce acest comtecare,Olnd pririţuldnNarish ’i-acerut toate scrisorile ce flca sa ti trimisese, a uflrmut că de mult pe toate le rupsese, pe când lot el, a doua zi de dimineaţă, 11 arătă intacte aceste scrisori, In care ea, tot d’uuna, îşi bătea joc de «cel alt adorator, de Mineleko» iar lui Waldemar ÎI jura o veclnică iubire. Copilărie, pe care acum ea o plătea foarte scump, prin o viaţă de temeri şi remuşcari! Lucru obicinuit la tinerele copile cari, din noesperienţă, cu uşurinţa şi Încrederea ctâţel lor, îşi pun şi inocenţa şi reputaţia şi fericirea unei întregi vieţi la discreţia unor oameni cari mai tot d’auna slnt venali şi foarte puţin delicaţi.
Când ea primi mâna lui Mineleko, a-cesta ti făcu cunoscut foarte sincer caracterul săfi gelos şi necâjicios şi o rugă de a’i respinge cererea daca iubeşte pe un altul. Nadjeska lasă, spâi-mântată de urmările acestui refus din partea el, mişcată de sinceritatea Iul Mineleko, nu cuteză să’l mâhnească şi’i ascunse adevărul!... Dar vai, unde o aduse acest neadevăr; cât de grozavă o încurcătura în caro se găseşte şi din care nu ştie cum ^săiasâ! 0 singura scrisoare din cele scrise primului ei logodnic şi trimisa de către el bărbatului său, ar fi destul ca să sfârşească,pentru tot.d’auna,fericirea şiaelşi a,copiilor el.
(Va urma)
www.dacoromanica.ro
r
EPOCA 4 FERBUAR1E
3
în cea mal bună armonie cu statele ce'l înconjuraţi.
Respectul ce guvernul acestui popor purta vecinilorsâiajunsese atât de mare, în cât n’ar fî hidra suit se le trimită nici porci, nici vite încornorate de teamă sS nu se privească acest fapt ca o insultă sad alegorie; trimitea însă bucuros peste graniţă pe copii săi, chiar când nu aveaii poftă de călătorit, căci tinerimea învaţă multe prin călătorii.
Administraţia în centrul ţârei, mergea strună. Pentru ca socialiştii sânu’şi poată juca calul şi să nu bage în capul cetăţenilor gărgăunii împărţire! averilor, guvernul luase înţeleaptă măsură de a sărăci pe toată lumea, asl-fel în cât cu cea mal mare Imna-voinţă n’al fi găsit nicăerl alb în câpistere.
Apoi, fiind că—cum se zice la carte— dreptatea este temelia unui Stat, se lucrase cu multă rîvnă la organisarea el, şi pentru a însufleţi locuitorilor spiritul de frăţească dragosje, tribunalele în cas de procese, osândiad regulat pe acel care avea dreptate, ca sâ’l treacă gustul de a mai umbla după judecăţi.
Învăţătura mergea atât de bine în cât se făceau regulamento dinadins spre a se scoate copiilor din cap cea ce învâ-ţaso în ajun, şi aproape toată lumea ştiind carte, se alegeaţi spre a fl profesori şi revisori acel care nu şliaO bob, ca să poată sâ înveţe, şi el ceva.
Spre n nu nemulţumi pe nimeni prin pluta birurilor, guvernul pusese o taxa asupra morţilor, singuri cari nu pu-teaCi să mal reclame, ast-fel în cât zi-cfttoarea »«Turcii plăteşte» se schimbase în * *>mortul plăteşte!»
Ceea ce te încântă mal ales în acest mic stat era spiritul de desăvârşită egalitate care domnea în toate dusele societate! şi pe oare de altminterea, stăpânirea se căsnea să nu'l lase să piară: spre pilda chiar pe feciori ’I făcea Miniştrii, iar ca să nu se poată plânge unii că sunt nedreptăţiţi, se făcuse pentru toată lumea numai o singură calitate de tutun—fle-care avea Insă dreptul să o plătească mal scump.
Industria naţională era atât de des-voltată în cât, în timp de câţl-va ani, se ridicase în toate judeţele şi chiar prin comunele cele mal mici, fabrici de deputaţi, senatori, primari, afară de fabrica centrala de legi şi regulamente care lucra în capitala cu o iuţeala nepomenită, lntrebuiţând numai un singur om ca maşinist.
Agricultura nu lăsa nimic de dorit. Locuitorii prinsese atâta slăbiciune de pământ, de producte şi tot ce este grâu, porumb, în cât îşi vindeuu şi cămaşa numai cn să cumpere mâiaiil.
Despre oştire ce să mai vorbesc. Da la cel mal bătrân şi până la copilul care se naşte toţi erad soldaţi voinici, generali cunoscând strategia pe de rost. Inchipuiţi-vă cât de răspândite eraă cunoştinţele militareştl dacă un vier, din-tr'un sat numit Florica, era şi Ministru de râsboid!
Mnx.
FELURIMI
Logodirea Mnrclui-lhiccdin Itu-sin. Se vorbeşte deviitoarea logodirea Marelul-Duce moştenitor din Rusia cu fiica cea mal mică a Prinţului Monte-negrulul.
Marele-Duce moştenitor e în vârstă de opt-spre-zece uni; iar prinţesa Mon-tenegreană nu are de cât trel-spre-zeco ani şi estelncaîn pension la Mănăstirea Smolni din Petersburg.
•
• •
Von! cod civil al tlonlenrnliil.—
Prinţul Nicolae , înaintea d’a întreprinde călătoria sa la Paris şi la Pe-tersbourg, a sancţionat noul cod Civil al Principatului, lucrat de d. Bogisitch, eminentul jurisconsult dalmat, care e6te profesor la Universitatea din 0-dessa.
Dacă nu ne înşelăm, este singurul exemplu,— afară de codul zurichez al d-lul Blunlschli, — de un cod făcut cu silinţele unul singur savant.
Codul civil muntenegrean, resultatul unei lucrări de mal mulţi ani, este bazat pe obiceiurile din Munţii Negri, de undo d. Bogisitch a adunat elementele împrăştiate.
D. Bogisitch a şi tradus codul în limba franceză, şi plecând la Paris, dimpreună cu Prinţul Nicolae, supraveghează acolo publicarea ediţiunel franceze a Codului său, îmbogăţită cu numeroase şi foarte interesante comentariu
• •
Circvn—Se telegraflaza din Rodez, că în minele de la Decozeville, 200 de
lucrători s au pus In grevă, cerând sâ li să sporeascâ salariul. Prin intimidări, capii acestei mişcări au făcut pe toţi lucrătorii să înceteze cu lucrările. Directorul Vatrain, refusând să trateze cu deputaţiunea greviştilor, a fost aruncat pe fereastră şi călcat în picioare de mulţime. 700 de soldaţi ad primit ordin să plece la Decazcville, ca să restabilească ordinea.
Cnmhliutîiuni matematice.—fiarele germane anunţă, că în curând se va celebra la A'tenburg, centenariul inventare! jocului Skat, care la germani a luat locul jocului Wihst, ce era odinioară la favoare.
Cu acâstă ocasiune, un matematic a calculat, ca combinaţiuriile, în cari pot ft împărţite în acest joc, între cel trei jucători, cele 32 de cărţi, sunt în număr de 2753 miliarde ; la Wist numărul lor este de 53 octilio&ne, pentru că are 20 cifre. Pentru a le juca pe toate, nepunând de cât 3 minute pentru fle-care. ar trebui mai mult de cât 3 septilioane de ani ; aşa dar, de la inventarea jocului VVihst, de «igur că acesto combina-ţuinl sunt încă foarte departe de a se fl presentat toate pe mesele da joc.
*
• •
Principele Munlcnegriiliil.—Corespondentele din Paris al ziarului «l'In-dâpendanee Belge» scrie următoarele în privinţa principelui Munlenegrulul: Principele Nicolae al Muntenegrulul are aproape patru-zecl şi cinci de ani. Acum sunt tocmai trei-zecl de ani de când u văzut Parisul pentru prima oară. La acea data intra ca elev intern în curtea liceului Louis-ie-Grand,şi camarazii Iul de colegiu do atunci ’mi-ad spus im-presiunea lor, pe care o resimţiseră la privirea acestui «nod venit.» Costumul Iul naţional, vesta Iul cea largă, brodată cu fir de aur, strinsă pe talie cu o centura foarte frumoasă Întuneca cu totul tunicele elevilor. Tânărul principe avea aerul unei ap&riţinnl din «O mie şi una de nopţi» în tristeţa prosaicâ a veche! locuinţe universitare.
In momentul sosiri sale la colegii!, principele nu şcia nici un cuvânt din limba franceză. Abia răspundea la numele lui de familie PetrovicI; dar îndată ce se familiarisă puţin cu limba noastră, fu o adevărata plăcere pentru tinerii colegialii de a se aduna în giu-rul lui şi a'l asculta. Cu o gravitate şi în aceiaşi timp cu o cmoţiunc de mirat, povestea luptele sângeroase ale ţărel sale cu turci, atacurile de prin munţi făcute de tatăl şi de unchi săi; cele ma-interesante episode ule acelui răsbcl secular, care a popularisut în Europa numele poporului muntenegrean. Tre-bue ăă mărturisesc, ca spuse de tânărul principe aceste lucruri, n’avead In tot de-auna •caracterul cavaleresc, după cum le înfăţişaţi imaginaţiunile noastre occidentale, ca nişteepopeie resbelnice. Principele nu admitea mila faţă eu un inamic fără milă. Intr’una din zile, pe când unul din camarazii săi, în urma unei pârueli, ce adesea se întâmpla între colegianl, trântise la pământ pe adversarul lui şi mulţumit de victoria su, se sculase sfârşind d’al mal lovi, Pe-trovici îl chima d'o parte şi ’I zise :
—	Pentru ce, când aveai genunchiul pus pe peptul inamicului tău, nu i-al dat nisce pumni zdraveni în obraz I
—Pentru că aceasta n'ar fl fost bine. P>a deja desarmat, adâogă învingătorul generos.
—	Poate că al dreptate, răspunse Pe-trovici, după ce se gândi puţin, — căci nu este turc.
Trebue să adaog, că în liceul Louis-le Grand, PetrovicI n’a tratat nici-o-datâ
pe camarazii lui de turci....Era cel
mai bine-voitor dintre camarazi. De altminteri foarte inteliginte, a făcut Îndată progrese In instrucţiune, şi sciu, ca de atnnci a păstrat o bună suvenire de fostul sâd colegiu.
•
• •
I ta trâ iudele Iul Chevreul. — D.
Chevreul ilustrul profesor de la facultatea din Paris a intrat în al sute-lea an.
El a povestit deunăzi unul gazetar, modul ciudat cum s'a născut în termenii următori :
«M am născut pe Mare la 5 Ianuarie 1785; pe când era însărcinată murnă-mea care era o câlâreaţă admirabilă, a căzut de pe cal. Din această pricină m'am născut în a şaptelea luna, şi precum poţi vedea, aceasta nu m'a împiedicat să fiu foarte sănătos.
In 1806 am făcut campania lu Prusia, pe urma campania în Rusia, ca ofiţer de ordonanţa a lui Napoleon I.
Le trecerea Beresinel un glonţ mi-a sfarîmat falca, am mai primit multe
lovituri cu sabia la frunte şi la picior. Cu toate acestea m’am bătut în tot d'a-una cu multă plăcere căci aveam încredere în Dumnezeu.
După abdicarea împăratului, m’am dus să-mi ofer serviciile mele Turciei. Ne-fiind însă primit m’am dus In Indii unde am petrecut 9 ani.
Reîntors în Franţa* am luat parte la bătălia de la Champigny în 1870,împreună eu fiul med.
De cinci ani lu coace, am fost prin toate porturile Franţei pentru a orga-nisa societăţi de ajutor. Aceasta m'a costat 00,000 de franci, şi m’am folosit cu multă ingratitudine.
COumilii: UMILITOARE
CAMERA
Şedinţa de Luni 3 Februarie 1886
Şedinţa se deschide la ora 1 1/2 sub preşedinţa d-lut I. Agaricl. De faţă sunt 109 onorabili.
Se acordă d-lul Peşacov un condedid de 8 zile, d-lor Cantemir şi Niţescu câte unul do 10 zile.
D-l Enescu depune o petiţie a preoţilor de mir din Ploeşţl prin cari cer a li se îmbunătăţi starea.
D-l Stanian depune o petiţie a unul preşedinte şi a doi membri de la Curtea de Apel din Focşani cari cer ca atunci când se va muta Curtea la Galaţi, să nu fie lăsaţi pe drumuri.
D-l Cogălniceanu cere ca aceasta petiţie să se trimită mal Intîid la ministrul respectiv.
D-l N. Voinov, cere ca petica să fie trimisa la comisia de petiţiunl.
D. Tăcu roportor citeşte ţraportul şi proiectul de lege pentru modificarea unor articole din legea vânzare! bunurilor statului.
D. Mucenic Dincscu se bucură că se modifică legea vânzărei bunurilor şi propune un amendament la proiectul de lege.
D. Epurescu declară ca va vota în contra proiectului de lege, fiind-ca legea din 1881 n'a fost aplicată.
D. N. Voinov combate de asemenea proiectul de lege.
D. Tăcu, raportorul, susţine proiectul şi spune ca toţi oameni liberali trebue s’o voteze.
D. I Cdmpineanu combate proiectul de lege tot pe motivele invocate şi inus-treaza pe d. miniştru Stolojan că a venit cu acest proect, căci nu erea nevoe de iei.
D. ministru Stolojan îşi susţine, na-turalmente, legea dar este foarte plouat.
Discuţia se închide.
Luarea în consideraţie se votează cu 47 bile albe contra 39 negre.
0 parte din opoziţie a votat pentru proiect.
D. G. Paladi propune un amendament pentru ca moşiile Statului se fie vândute numai la ţărani.
D. Cogălniceanu şi Contescu combat pe d. Paladi.
La ora 5 1/4 şedinţa se ridica.
SENATUL,
Şedinţa de Luni 3/15 Februarie 1886.
Şedinţa se deschide la orele 2 1/2, sub preşedinţa principelui D. Ghica.
Presenţl 09 senatori.
Se acordă un congediu nelimitat d. M. N. Budişteanu.
La ordinea zilei proiectul de lege pentru transformarea gimnasiulul din Gu-laţl în liceti.
D. Fnnnuşeanu. Hodoronc! Tronc! ce se face cu legea cumulului yţ!)...
D. Orescu. Spune că din cauza lipsei unui delegat, comitetul întârzie cu a-facerea.
D. Preşedinte. Zice că d. Brătianu, ne fiind aici pentru a da nişte explicaţii comitetul se codeşte.
Se acordă un concediu de o lună Principelui Grigore Sturdza.
D. II. Opran. Citeşte raportul asupra proectulul de lege relativ la transformarea gimnasiulul de Galaţi în licefl.
I). Vârnav Liteanu. Zice că bazat pe articolul 33 din constituţie, d-sa găseşte că legea opreşte îngreuerea budgetului, şi aceasta nu este de competenţa Senatului.
D. V. Urechie. Spune că e de necesitate ca de multe-ori să se facă restric-ţiunlşi chiar excepţiuni. Apoi zice d-sa, Senatul a votat multe legi pentru Im-pedecarea risipeiîncheltuelilepubliceşi că pentru uşurinţă e bine ca gimnasiul să, fie gradat cu câte o clasă, transformat în liceO.
D.preşedinte susţine că amendamentul făcut de d. Ureche, este în opoziţie cu spusele D. Liteanu.
Roagă pe Senat să ia legea în consideraţie.
D. Sturza. Se plânge de eomisiune care nu la chemat la deliberările asupra legel.—D-sa este trimes «leeinc?) in senat ca si susţie cele cc vroeste si spună in această privinţă'. — mărturiseşte de mal nainte că nu este contra proiectului, dar câ trebuosc zidile locale înainte de a se creoa şcoli.
D. preşedinte.propune ca se se Irimea-ţa proiectullnapoî comitetului delegaţilor, pentru r putea şi d. ministru al cultelor să ia parte.
D-nu Bonache. Roagă pe Senat să aibă milă de «uu oraş care piere căci destul am desnaturalisut Basarabia, vroiţi o nouă victimă».
Zgomot mare în turma colectiviştilor).
D-nu Preşedinte. C.hiamă pe orator la ordine.
D-uu Bonachi. Replică d-lul Preşedinte şi cere ca Senatul să ea spusele sale ln consideraţie.
Proiectul însă se retrimite ln secţiuni.
Se votează bugetul cheltuelilor Senatului pe 1886 în sumă de lei 134600 şi diurnele senatorilor poacestan ln sumă de lei 303,000.
D-nu fsvorrmu. cere ca «Escelenţa sa d. Ministru al Domeniilor» se dea seama de seminţele cumpărate pentru agricultori.
Se ia act.
Şedinţa se ridică la ora 4 1/2.
ULTIME IMFORMATIUNi
D. Jaeobspon, fost consul al Rusiei în Bucureşti , şi actualmente consul la Sttlonion, a încetat din viaţă.
X
Azi comitetul Coaliţiei s’a întrunit din nou.
Se zice că de astă dată în fineso va hotărî zioa pentru o Întrunire publică (?).
X
D. George Mârzescu soseşte mâine de dimineaţă in Capitală.
X
D. Ilariu Isvoranu va adresa o Interpelare d-lul ministru al domeniilor privitoare la specula ce se face cu seminţele.
X
Mâine seară va avea loc o întrunire colectivistă, la Eforia Spitalelor.
X
Recursul maiorului Paudruf a fost din nou amânat.
El se va judeca la 12 Februarie daca nu se va amâna di nou.
X
Delegaţi pentru legea relativă Ia strămutarea Curţii din Focşani la Galaţi s’afi ales. dd. Disescu lepu-rescu, Boţon, Corbescu şi Al. Marghiloman.
X
D. Populeanu, procuror-general, s'a Întors în capitală.
X
D. Dimitrescu Maican.noul director al ministerului deresboî, a cerut schimbarea mai multor şefi do biu-rou la acel minister.
X
Aflăm cu părere de roii că d. Hăn-ţescu distinsul prim-preşedinte al Curţii de Apel din Focşani, se află intr’o stare de sănătate care nelinişteşte mult pe amicii sei.
X
D. Dim. Sturdza, şi-a mal găsit colegi de nenorocire.
Nemulţumiţii colectivităţii s’au a-pucat se sape şi pe d. Nacu şi pod. Stolojan.
X
Interpelurea d-lui Cogălniceanu relativă la expulsări s’a pus pe zioa de mâine la ordinea zilei
D. Brătianu, însă a luat precau-ţiunea d'a nu se întoarce pftne azi în Capitală.
X
D. Ciocârdie membru la curtea de Apel din Bucureşti, fiind mutat la Iaşi, îşi va da azi demisia şi va îmbrăţişa cariera de advocat.
X
Publicul n’a uitat încă faimoasa
ordonanţa prefectoralâ relalivâ la închirierea caselor mobilate.
Ni se raportă faptul in unele secţii mai mulţi comisari poliţieneşti au luat parale de la proprietari, sub cuvânt cn se procure registre şi celelalte imprimate cerute de ordonanţă; Propietaril aşteaptă însă de mai bine de o lună acele registre fără a le fi primit încă.
X
Secţiunele Senatului ad discutat şi primit legea privitoare la fortificarea
Bucureştilor.
X
Societatea lucrătorilor tipoprafl Guteiwerg, va da Sâmbătă, la 8 Februarie, în Sala Bosel, un bal deschis pentru mărirea fondului Societăţii.
ŞEDINŢELE
Sâmbâtâ seara 1 februarie şi eri Duminica 2 Februarie, la orele 8 1/2 seara s'a ţinut primele douâ şedinţe ale soci-etăţei Geografice Române în sala do şedinţe a Senatului
M. S. Regele presida.
In prima şedinţă d. G. Lahovary membru al înaltei Curţi de Compturişi secretarul genera! al societăţi a dat citire raportului anual, aralând mersul societaţel.
D-sa a aratat între altele, că anul trecut n‘ad putut da premiul ce este Înfiinţat pentru elevi diferitelor Scoale. Cauza a fost totd. Sturza cure a ridicut media de promovare. Ast-fel câ nu s'a presintut de cât un singur concurent.
I). Sturza asculta.
1). Lahovary a mal arătat progresele ce face noua limba comercială Volapilk şi asupra căreia a făgăduit o apropiată conferinţă.
Dupe d-sa a vorbit d. Grigore Lahovary asupra etimologiei numirilor Geografice; şi d. Inginer Bolea despre pământurile petrolifere.
Eri Duminică şedinţa ş’a deschis eu conferinţa d-lul Aurelian vorbind despre producţiunelo agricole ale Rusiei.
D-sa a citit, şi a arătat un tablod a-mânunţît despre stareu şi feluritele producţii a le diferitelor părţi a le Rusiei. Cu toate acestea, mărturisim ea ne aşteptam a vedea trasa o paralela Intre noi şi Rusia. Dar, se vede că nu d-sa a lucrat acea dare de seama, căci dacp In 00 z*4e a putut studia toată Rusia, cum se fuce ca în timp de aproape 30 ani, n’au avut timp u studiu România sad măcar o parte a el. Faptul ca datele ce a produs, erai! date de alt
cineva; reesedincuvântul brugeres când putea foarte bine zice româneşte bu-ruenl.
A luat apoi cuvântul d. Angliei Dimi-trescu şi la urmă d. Buzoianu.
Pentru că aceste conferinţa vor fi publicate în Întregul lor, ne mărginim numai a spune câ ele a fost ln toate privinţele, pline de interes şi Învăţăminte practice.
Astă seara va li ultima şedinţa ln a-celaşl local.
ULTIMA ORA
Londra, 15 Februarie. — Mal multe mandate de arestare au fost emise contra şefilor partidului socialist, dincausa discursurilor pronunţate de dânşii la Trafalgar-square.
Se atribue socialiştilor intenţiunea de a ţine un meetiug Duminica viitoare la Hyde-Park.
BILETfA FI\L\CI4R
Bucureşti, 3 Februariu 1886.
Stagnaţiunea continua; prin porturi se semnalează un început de mişcare şi deja remisele sunt mal abundente Agiu se menţine lu 16.05.
Acest preţ al aurului, sad, mai bine, această depreţiare a valutei noastre ln epoca când Tesaurul nu are atâta nevoie de aur, plnă la Martie neflind nici o scădenţa şi ln Aprilie fiind scadenţa cea mal importantă, ne dă o probă mai mult de crisa ce bânlue comerţul nostru.
în Bursa de astă-ziafaceriles'ad mărginit mai mult In compensarea posi-ţiunilor pentru liquidare, întârziată din causa sărbători de eri.
Valorile cad. Băncile fac 1106, Con-strucţiunile 198 şi Dadele 265 1/2 pe bani gata. Rublele de argint se nego-ţiază cu 4.15 contra bacnote, iar Mobi-lierile sunt căutate cu 202.
Reporturile sunt ceva mai eftine, Pentru construcţiunireportul a fost astăzi de 1.70, pentru Dacii 2 lei şi pentru Bănci 9 lei.
Schimbul are tendinţa de scădere.*
Viena calmă. Napoleonul 10,035. Mo’ bilierile 299.10.
închiderea slabă.
www.dacoromamca.ro
I
EPOCA — 4 FEBRUARIE
CASA DE SCHIMB
M. F E R M O
27,—STRADA LIPSCANI, 27—
( l ItSI I BICI «ESCI
,7 Februarie iSS6
gxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxg
1	PUBLICITATEA	i
Ţ
I)E
Limbile francese si englese
Preturi moderate
r.% Ronţ" amortiziLIă 5% Renta perpetn»
<>\ Oblig, de stat . .
ţ»r. 1 i i
9l»3jl I S7 I î
» 4
7j-j Scis. func. rurale. . . -5% Veris. Func. rurale . . .	iOi 1 i
	Sfi
TS -ris tuuc. ur:- .m-	;ri
Şîcris func. urbane . . .	«Ml ’1
t>% Scris. func. rurale . . .	Si 1 4
5* împrumutul comunal - .	7S 12
Oblig. Casei pen.s. ,lcl 10 doi».	ZIO
Împrumutul cu premie . . . Acţiuni lAncel natien . . .	32 1100
Acţiuni »Dacia-Uornania « . .	267
» Nătionall	 » Credit mobiliar . . .	
» ConstnicUuni. . . .	201
• Fabrica de hlrlie . .	
Argint contra aur		10
Bilete de Bandă contra mir. .	16
Florin austriacl		
CT HSL1L I>1\ MI A \	
Napoleonul 			
Ducatul		
Lobc otomane		17 70 124
Hubla liârtie .......	
CI HSI I. IHA BERI.IA	
Henta Amdrl		95 10
Opptmhe'inl. .......	100.40
Obligaţiuni noul 0. K. B.	105.:ki
u 5% ■ » *	tOt.40
Hubla lilrlie		200.20
CMISLI. DE PARIS	
Renta Română		90 14
Lose otomana		35
Sohlmh	 Paris 3 luni		
I	ZIARULUI „EPOCA
Strada Episcopiei, No. 3.
I	ANUNCIURI SI RECLAME
c
anunciuri pe pagina a IV, linia 30 bani, anunciuri si reclame
pe pagina III 2 lei linia.
rxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxx
» la vedere . Londra 3 luni >. la vedere Berlin 3 lent . , Viena la vedere .
INSTITUL MKTEOROLOC.IC
BUCUREŞTI
Jtutrtimul atmosferic ddb I i Februarie IS8C>
S’I'ATIUNI	Baroul	Tomp.	Vent.
Bpt'r»/«SCi T.-Sevorin Balota	770. r» 770.0	—3.0 —3.4	E—
Slatina Giurgiu	770.4	—3.1	KNK
	770.0	-4.0	ne:
Constanta	770.7	—5.5	NE
Sultan	771 -V*	—4.1	NF
(înlnntz	771.7	—1.5	F.NE
Brăila	771.9	—0.0	NE
Umila u	770-4	—0.8	NE
Uraîovk ^ţiii u/H”	700.7	-3.1	E
Starea
acap.
semn
zapada
ncop,
ploios
aeop.
zapada
Directorul Institutului, St. ITepites.
Starea murei la Constanta line, la Sulinaline.
moşii iii: vanzare
MOŞIA RIEA NOUA din judeţul Teleorman, plasa Teleorman, comuna Rîea. Moşia are 200 stj. masa sau aproape 400 pogoane. Este de arendat a 200 galbeni şi se întinde până In bătătura celei de a 11-a staţie a căi ferate Costeşli-Turnu-Măgurcle.
Doritorii se pot adresa la D. Gr. G. Peucescu, str. Clemenţei No. 2, unde vor vedea planul şi vor lua orî-ce alte lămuriri.
PROPRIETATEA SILISEASCA din judeţul Teleorman—Gară la 5 minute depărtare.—A so adresa la d-na Elisa Cnronidi, strada Intrarea Ro-setti Nr, 5.
ti OSII IILV R E \ D A T
Chiar de acum moşia Podu Gros din districtul Mehedinţi, având făcute semănăturile de toamnă.
Doritorii se pot adresa In Bucureşti, stmdu Brezoianu No. 51 în toate zilele plnă la nmiazî.
S6 aronleazâ o moşie de 3,000 pogoane în judeţul Ilfov.
Doritorii se se adreseze la redacţia ziarului «Epoca».
LOdtlUl RECENZARE
Locul din strada Dionisio N#. 20 şi strada Crinului No. 5. Acest loc are faţa pre strada Dionisie 37 metri, pre strada Crinului 40 metri şi adâncime de ii metri. Se vinde în total sau In loturi, de câte o a patra parte.
Doritori se pot adresa la proprietarul lui, I). Gr. G. Peucescu, str. Clemenţi No. 2.
CASE DE ÎNCHIRIAT
/)•• la Sfântv Ghcoryhe . O ca să aşezată strada Dorobanţilor No. 40; — 20 odăi cu curie şi grădina. —A se adresa la proprietatea care locueşto Intrânsa.
W1 IC HAL’ din causa arondării pro lAMlM prielâţif, so vând, O lo-comobilâ 10 cal putere şi o maşină de treierat clin fabrica Ramson sistemul cel mat perfecţionat ambele In perfecta stare. Doritori le pot vedea la proprietatea Păşeam judelui Ilfov, ndrestnduse la tl. E. Reimer administratorul.
INSCIINTARE
Celebra gimnastică română Matilda Petrescu, lntorcându-so din streinăUtc după o lipsă de 0 ani, în care timp 'şl a perfecţionat studiile, doreşce a da lecţiunt de gimnastică In familii şi In Instituie de domnişoare.
A se adresa la Clubu-Ginmastic str. Biserica Eni No. 1.
pe
Deschizând, cu înalta autorisuţiune a Guvernului.
ŞCOALA
de raus/ca roca/a si instrumentala
23, Strada Curol, 23
aducrespectos la cuuoşlinţa publicului că această şcoală, fiind prevăzută cu tot personalul trebuincios, pot primi înscrieri tn toatd zilele de lucru.
De la 9-11 ore dim. st de la 3-8 ore seara Sprijinul cc am avut din partea mal multor familii cart aă bine-voit a'ml Încredinţa pc Iii lor In decursul acestui an, m6 fac a spera că nu ’inl-va lipsi nici tn viitor şi că esomplul acestor va găsi cu atât mal mult imitatori, cu cât acâslă şcoală r singură, tn toată ţara, aprobata şi autorisată de guvern, unde se poate Învăţa musioa vocală şi ort-cc instrument numai pentru modica sumă de
15 lei pe luna
primind tn schimb 12 lecţiunt tn orl-ce ore vor dori amatorii.
.Director, An. Knctscl.
rter.
Cu Începere de Luni, 3/15 Februarie se vor deschide, pe - Bulevardul ®isa-bola ■ stabilimentul da bâi ale Eforiei spitalelor , cursur. de limbile enalesu şi francesa sub direcţiunea d-luî Ben-ţ/ Lolliot, profesor la «Liceul sf. Gheor-ghe> şi lu Institutul nod de d-nişoare.
Aceste cursuri vor avea loc săra, de doua ori pe săptămâna ; —ele vor dura o oră şi jumătate, de la 7 1/2 la 9; —şi au vor costa de cât zece lei pe lună, plătibill cu anticipaţiune.
Fie-care curs nu va fl făcut lu faţa unul număr de elevă mai mare da cât zece. — Orele şi preţurile sus indicate ad fost fixate pentru «a Înlesni tinerilor puţin avuţi şi impiegaţilor de comerciă studiul limbilor celor mat răspândite In lume.
Salon de conversaţie si de citire
Deschis toate Duminicile de la 9 ore dimineaţa la 12, şi pus gratis la dis-posiţia elevilor *
înscrierile se pot face In toate zilele, de la 2 la S ore, p. mşi de la 8—9 ore săra, «Bulevardul Elisabeta (stabilimentul de hăt), la catul al treilea, scara la stânga.
iioctoiu l imTm
Vechiu profesor de arta moşituhti şi medic primar al spitalelor Sf. Spiridon din Iaşi, instalându-se In Bucureşti str. Clemenţei, 25 de-asupra Farmaciei, dă consultaţiunl de la 8—11 a. m. şi 6—8 post-meridianc.
rrsTKSBîcvserr

LA SUISSE ROMANDE
REVUE LITTERAIRE ET ARTISTIQUE
PAH AISSANT LE 1" ET LE 15 DE CHAQL’E MOIS
liomans, Nouvelles, Conles el Fanlaisies, Crilique litliraire, artistique el phitoso-phique, Voyatjes, Comidies, Variites, His-toire, Poifsies, itevue des Lilt&ralures tUran-yeres el Itevue des Beaux-Arts, Chroniquse mensuelles (le Suisse el de Paris, Biblioyra-l>lue.
PIUA D'VIlOWl.MItAT
Suisse : un an, IO IV. Etrangcr (uniou poştale): i 2 fr.
l\ DISTINS STUIU NT
doreşte a medita und s'ad doul elevi tn schimbul unei pensiuni; sad a locuinţe! şi mâncare.
A se adresa la administraţia acestui
ziar.
nr i' I vi 1 |)ljl Tauri de rasă şi vad UL I TulHb de lapte, a*se adresa la d. E. Reimer, administrator la proprietatea Păşcanl din judeţul Ilfov.—Tot la aceasta moşie sunt de vânzare berbeci şi oi de rasă meri nas.
NICOLVS \LE\T\îh¥paradat
AVOCAT LIGENGlfi EN DROIT a transfere son «lomielle
Strada leni. 8 bis.
IVSTITI) IIOMtLtllUIIltltli
POIJU
JEUNES FILLES
Har ar est, strada Sf. Y nerozi, ?7
Euseignemenlprimaire et secondaire apres Ies programmes de 1'EtaL Les langues franţaise ct llemaudcs d ont obligatoires.
AVIS IMPORTANT
De închiriat de la Sf. Gheorgho 1X80 mai mulle prăvălit «Calea Victori Nr. 82—Iloteiu1 .S USA IN în Predeal 20 odăi. — De vânzare Un frumos loc în A'lea Eldoriado str. Posti Veichi, Lemne de foc şi construcţie în gara Buşteni.—A se adresa la d-1 Inginer Boţea sir. Pitar-Moşu Nr. 5.
iA	4i
vai k pmuciuie „sGiiiia-
IQ. STRADA ACADEMIEI, IS
BUCURESCI
hrimesce anunciuri, inserţii ţi reclame pentru 0RI-GARE ZIAR din capitală, iu-deţe ţi străinătate.
» » » y » v »-«
-«»-v- «■--«—y-v-
"« T TT V
C fi [vITD h guturaiului, gripa, bronşita, ele.. Li Uit I llMSiropuId ji pasta pectorali J<- Nafe de Delangrenier possrdâ ut effica-cilate siguri şi consulul!! de unu marc numeri! de medici.
Firi sire de opium (Morfina sau codelnâ) se dl fără temere la Copii bolnavi de Tusse, de Rd guşilă.
Paris, 33, rac Vivlenne, şi in I6te farmaciele
AL ECU A. BALŞ
AVOCAT
66 Strada Dionisie consultaţii de la 8—12 dimineaţa.
D. R. ROSETTI
AVOCAT
Strada Batişle No. 4.
MERSUL TRENURILOR CAILOR FERATE ROMANE
Valabil de la 1885
Hiiciircsli-Hoimui
Huo urestl-V6reioi*ova
STAŢIUNEA	Arătarea Trenurilor				
'	’r. (gc.lTr. p. ITr. p. ITr. pl.				Tr.
	noapte	a. m.	dim.	dim.	
Rucureştt p.	11,00	8,30	745	645	5,00
Chiti Iu	11,13	8,40	8,30	—	5,17
BuJIea	. «ŢT*	8,59	8,19	—	5,31
Cri vi na	—	9,20	9,04	— ,	6,09
					6,09
Ploeştl	12,17	10,05	9,35	8,19	
Vale<*-Oâlug		10,59			6,36
AlbuŞtl	-f	*	11,00			8,30
Mizil	1,14	11,30			8,52
MonLeoru		12,10	p. m.		9,52
Buzăft	1,59	12,25	1,00		10,57
II.-Sărat	3,lr	—	2,15		11,20
Focşani	d. .4,10	Tr. 7.	3,:18		4.23
Mărăşestl	5,00	2.00	5,15		6,38
Pufeştl	.		2,26	5,57		11,00
Adjud	0,01	12,55	6,39		
Sasr-ut.	0.24	t ,20	7,18		
ltăcăciunt		 '	1,48	8,01		
Va'ea-Seacâ	—	2.20	8,41		
lîăoăă	7,31	2,40	9,35		
Galbinl	,	 .	3,32	10,29		
Homan sos.	8,45	4,10	11,15		
	dim.	p. m.	noap. |		
I toman-t) tscu rosti					
	noap.	p. m.			p. m.
Roman plec.	8.‘25	12.30			5,45
1 Gaibint	—	1,07			6,37
1 Racăă	9.20	1,40			7,20
Valca-Seacă	—	2,17			8,15
Ilăcăciunl	—	2,58			8,59
Sascut	10.23	3,18			9,43
Adjud	10.45	3,52			10,29
1 PuFstl		4,H	dim.	p. m.	11,01
Mărăşeştl	11.18	4,34	6,40	5,(6	11,30
i Focşani	11.52		8,26	5,45	12,49
R.-Sărat	12.39	Tr. 6.	9,55		2,14
Buz6Q	1.46	11,35	11,00		3,33
Monteoru	—	11,53			4,28
Mizil	2.50	12,39			5,33
Albeşti	—	1,(6		Tr. 22	6,06
| Valea-Călug	—	1,1*=	seara	scara	6,25
Ploeştl	3.33	1,35	8,0?	9,5'	6,45
Gri Vi na				2,22	8,3?		10,41
BuRea	—	2,51	9.15			11,11
ChiLiia	4.48	3,1?	9,21	5 ll.lt	) 11,22
| Bucur. sos.	5.00	3,3L	9,4(	) ii,3<	) 11,35
	1	p. m.	seara Inoapl		a- m.
STAŢIUNE.!
Arătarea Trenurilor
T. ful.(T. ac. |Tr. p.
	p.m.	dim	p.m
Bucuresci p.	4,(6	9,00	4,30
ChiLiia	—	9,14	4,47
CiocănescI	—	—	5,07
Gberganl	—	9,47	5,27
Titu	5,07	10,03	5,51
Găesct	—	10,30	seara
Pilescl	6,24	11,35	7,55
Corbu	—	p. m.	9,06
Potcoava	—	12,48	9,24
Slatina	8,08	1,18	10,04
Piatra	—	1,40	10,32
Balş	—	1,57	10,54
Păleşti	—	2,19	11,23
Circea	seara	—	11,35
Craiova	9,30	2,54	12,01
Filiasl	10,17	3,50	1,04
BuLoieştt	—	—	1,25
Streliaia	—	4,24	1,47
Timnea	—	—	2,10
Prunişoru	—	f—	2,26
l’alota	11,30	5,3	2,46
T.-Severi n	12,03	5,52	2,34
Vărcior. sos.	12,05	0,15	4,00
Verciorova-Buciiresti			
	seara	dim.	noap.
Vârcior. pl.	7,45	11,00	11,35
T.-Severin	8,09	11,25	12,11
PaloLa	8,44	11,59	12,53
Prnişoru			1,10
Timnea	—	p. m.	1,26
Strehaia	—	12,40	1,49
Butoeştl	—	—	2,07
Filiaşl	10,04	1.11	2,30
Craiova	11,00	1,58	3,42
Circea	—	—	3,58
Peleştl	■A-	2,18	4,12
Balş	—	2,40	4,30
Piatra	—	2,5?	5,03
Slalimt	12,28	3,23	5,41
Potcoava			3,50	0,17
Corbu			—	6,41
Piteşti	2,23	5,23	8,25
Găeştl	—	6,2C	9,24
Titu	3,41	6,5(	10,01
Gtierganl	—	—	10,23
Ciocăneşti			seara	10,41
Chitila	z.	7,4?	11,01
Bucureşti s	4,45	7,55	11,15
Huo urescl-GIurgiu
STAŢIUNEA	(rătarea trenurilor		
	T. ful.l	T. ac.l	Tr. p.
	dim.	a. m.	p. m.
Bucureşti p.	5,40	7,10	5,30
Filare!	—	7,40	6,0.5
Sinlesll	—	7,58	6,33
Vidra	—‘a	8.06	6.46
Grădişte	—	8,16	7,01
Comuna	0,24	8,26	7,21
Bănoasa	—	8,52	8,03
Frătesll	—	0,10	8,21
Giurgiu	—r	9,25	8,45
Smărda sos.	7,10	9,30	
(liucg	n-Bucuresti		
	p. ni.	a. m.l	p. m.
Smârda pl.	2,25	8,00	5.40
Giurgiu		8,14	5,55
Krâlostî	—	8,27	6,10
Băneasa	—	8,53	6,40
Coma na	—	9,24	7,17
Grădisle	—-	9,31	7,20
Vidra	—	9,42	7,42
Si atest!	—	9,51	7,53
Filaret		10,31	8,21
Bucur. sos.	3,52	10,45	9,00
Galati-Ruzeu			
	noap.	a. m.	,
Galaţi pl.		7,00	seara
Bărboşi	2.49	7,40	8,10
Brăila	2,27	8,23	8,55
Muftiu	—	9,00	
Janca	3,21	9.34	
Făurel	3,48	0,08	
Cilibia	—	0,4?	
BuzâO s»s.	4,15	8,15	
Huzou-Guluti
BuzfiO pl. Cilibia Făurel Janca Mu ftiO Brăila Bărboşi Galaţi sos.	noap. 11.53 dim. 12,86 2,18 2,21 3,06	p. m. 12,45 1,15 2,46 2,21 2,49 3,31 4,11 4,45	dim. 6.45 7,30
T6rg	;ovLste-Titu		
Târgovisle p Văcăreşti Nucetu Titu sos.	a. m. 8.10 8,33 9.00 9.30	p. m. 4,50 5,13 5,40 6.10	
Gnlnti-Mnrnscsili
STAŢIUNE.!	Arătarea trenurilor		
	Tr. f. |Tr. a.|Tr. p.		
			a. m.
Galaţi pl.			8,05
Bărboşi			8,48
Serbeştl			9,12
Independinţ			9,28
Uanu-Conac			10,10
Iveşti	dim.		10,34
Tecuci 0	5,04		11,23
Mărăşeştl	5,30		11,54
Morase.sti-Galati			
	seara		p. m.
Mărăşeştl pl	11,13		4,40
Tecuci 0	11,47		5,31
Iveşti			6,03
H.-Conachi			6,20
Independinţ			7,08
Serbeştl			7,24
Bărboşi			7,55
Galaţi			8,30
I'loesti-Predeal			
	dim.	dim.	seara
Ploeştl pl.	10,00	8,49	7,01
BăicoiQ	10,35	9,28	7,39
Câmpina	05,29	9,51	8,02
Comarnio	11,27	10,17	8,29
Sinaia	12,09	11,03	9,08
	p. m.		
Buşteni	12,26	11,18	9,23
Predeal sos.	12,50	11,40	9,45
Prodcal-Ploesti
	p. m.	p. m.	dim.
Predeal pl.	5,40	5,50	7,30
Buşteni	6,01	6,11	7,50
Sinaia	6,19	6,52	8,09
Comarnic	6,52	8,25	8,42
Câmpina	7,16	8,50	9,05
BăicoiO	7.38	—	9,27
Ploeştl sos.	8,10	6,42	9,55
Titu-	I6rgoviste		
	a. m.	seara	
Titu pl.	10,25	7,00	
Nucetu	11,07	7,42	
Văcăreşti	11,35	8,10	
Târgovişte s	11,55	8,30	
Ploesli-Slnnlc
STAŢIUNE!	Arătarea trenurilor		
	Tr. fl.|Tr.ac.|Tr. p.		
Ploescl pl. Buda Poiane Slănicu sos.	a. m. 10,45 11,10 12,12 12,40		
Slnnic-I'locsll			
Slănic pl. Poiana Buda Ploeştl sos.	p. m. 6,00 6,23 7,22 7,50		
Tec uciu-IIt1 riad			
TecuciO pl. Bf’rchecl Ghidicenl Tulova Bârlad sos.	a. m. 6.15 6,48 7.16 7,32 8,00	a. m. 11,40 12,21 12,58 1,20 1,50	p* m. 5,30 6,19 6,54 7,16 7,45
HArlad-T ecuciu			
Bârlad pl. Tulova Ghidicenl Berhecl TecuciO sos.	a. m. 8.40 9,14 9.41 10.10 10.40	p. m. 2.50 3,24 3.51 4,20 4,50	p. m. 8.40 9.41 9,29 9,55 10,25
itoninu-lnsi
Iasi-Unghenl
Iaşi pi.
Unghenl s.
p. m. 3,25 3,49
a. m. 11,50 1,21
STAŢIUNEI	Arăt. TVoh.	
	Tr.ac.|	p. am.
Roman pl. Păşcanl T.-Frumos laşi. sos.	dim. 9,51 10,51 1,53 1,50	p. m. 4,47 4,15 8,24 9,52
Insi-Homau		
laşi pl. T.-Frumos Păşcanl Roman sos.	p. m. 4,03 5,25 7,17 7,53	dim. 0,52 8,35 10,01 11,06
I’ascnni-Sueenvn		
Păşcanl pl. Vcreşcl Suceava	dim. 10,40 12,08 12,23	săra 7,15 9,17 10,09
Sucea\a-Pnsoaul
Unsheni-Iasi
Ungheni pl. Iaşi sos.
p. m.
2,00
3,32
p. m. 4,40 0,12
Veresci-lîotosani
VerescI pl. Botoşani s. Botoşani pl. Verescl s.	p. m. 2,08 2,03 5.21 7.21	p. m. 9,49 11,42 3,15 1,55	
Campiiia-Doflana			
Cărapina p. Doftana s. Doflana p. Câmpina p.	a. m. 11,20 11,40	p. m. 6,40 6,58	
» Suceava p! Verescî Păşcanl sos.	p. m. 5,00 5,40 0,41	dim 6,54 7,51 9,15
A sl jiul-T ârgul-Ociia		
Adjud pl. T.-Ocna sos. T.-Ocna p. Adjud sos.	p. m. 4,15 6,10	a. m. 10,35 12,15
Conslan tn-Ccrna vodă		
Constanţa p Murfatlar Medjidie Cernavoda s	p. m. 2,50 3,37 4,18 5,02	dim. 9,10 9,57 10,38 11,22
Cernavoda-Constanta
Cernavodă p Medgidio Muriatlar Constanţii
Bucuresci. —Tipografia «Le Peuple Roumain,» strada Episcopiei No. 3.
www.dacoromanica.ro
S8Sf8?