AXUL I No. 61.
A DOUA EDITIUNE
DUMINKO:\ 2 FEBRUARIE lRSfl.
Grigore G. PEUCESCU
Director politic
ABONAMENTE:
In ţară I «in 40 ici, 6 linii -0 Ici, 3 luui 10 lei In str&inâlule I un 50 tel, 0 Uml 25 Ici
n k u x i: t i a
Nu. 3.—Piaţa. Jlpiscvpiei.—No. 3. IO BANI ISTUMEiRUL,
N Gr. FILIPESCU
Proprietar
A N U N C I U R I:
anuncniri pe pagina a patra linia 30 bani. anunciurl şi reclame pe pag. III 2 Ic) linia.
ADMINISTRAŢIA No. 3.—Piaţa Episcopiei.—No. 3.
APARE IN TOATE ZILELE
IO 13A.IVI NUMERUL
LECSIIITORII MISTUI
D. STURZA SI JUNIMIŞTII
SFÂRŞITUL COLECTIVITĂŢII
PRINCESA ADELINA PATTI
UN COLECTIVIST LA BOSEL
SONETE
LEGIUITORII NOŞTRI
Zilele trecute d. I. Brâtianu, chemat se răspundă la o interpelare, când nuzi că să cere amânarea ol, nu s’n sfiit se spue In plină Cameră aceste cuvinte, puţin măgulitoare pontru prietenii săi: «’tnl pare bine că seamănă, Ilind-cătot ne-am fiper-dut timpul de geaba!»
ldeia cuprinsă în această Trasă oslo aspră, dară lecţiunea o meritată. Intr'adovor, do două luni şi jumătate de cund stau deschise corpurile deliberările, legiuitorii noştrii nu nO Întreprins nici o lucrare serioasă. Nu şi-aCi dat osteneala nici măcar se se pătrundă de legilo mai importante venito la ordinea zilei, presentând adesea acest trist spfcctacul, unic aproape în analele parlamentaro ale lumel, do a retră-mite lu secţiuni proiecte, aduse in discuţiunea publică ca po deplin terminate, dar despre a căror insuficientă so convingeau chiar dânşii dupe câte-va desbaterl urmate. Lucru acesta s’a întâmplat de mai multe ori în Cameră şi în Senat: cităm din memorie caşul legei organizare! administrative, legea cumulului şi o mulţime do alte mici lucrări pentru cari raportorii nu ştiau să dea cea mai mică desluşire.
Au şi el un merit: ştiu să asculte do patronul lor. Cu esces do zel. când acosta esprimă dorinţa, ei înâbuşesc vocea rarilor oposanţi şi espediaza fel de fel de legi cu iuţeala fulgerului, fără se-şî dea vre-o socoteală despre densele, lucrând ca nişte automaţi sub impulsiunea absolută şi fără replică a d-lui Brâtianu! Nu le cere muncă şi tragere deinimă la lucru, pentru că atunci ar înceta de a mai fi colectivişti şi primul-mi-nistru fi-ar oropsi: lui nu-i trebue oameni cari se stea singuri In picioare, ci manechin! pe cari se-î poată învârti după voinţă. Pe legiuitorii noştri cautâ-i in Cameră numai la ora apelului nominal şi dupe terminarea afacerilor lor proprii; In colo ’I poţi întâlni prin tribunale şi mai ales prin anticamerile ministeriale, unde plămădesc câştigurile neoneste şi aşa de păgubitoare statului şi morulităţei publice. Ai zice o haită de lupi flămânzi cari infectă dregătoriile publice şi cari mişună în toate direcţiunile, profitând, pentru speculile ce Întreprind, de căile de comunicaţiune puse cu atâta profusiunela dispoziţiunea lor!
Nu exagerăm şi nici nu voim se forţăm nota. Despre dnraverile lor pe la diferitele autorităţi, întreabă pe cel din urmă funcţionar şi ascultă cu ce desgust ’ţî vorbeşte despre vizitele «nobililor» representanţi ai naţiune!; iar cât priveşte lucrările lor legiuitoare, ori-ce om onest nu
poate tăgădui lipsa lor de capacitate şi de dorinţă de a munci. Un exemplu viu despre aceasta, este aceia ce se Întâmplă cu cercetarea bugetelor, una din cele mai importante lucrări puse însărcina deputaţilor: cum 'şi îndeplinesc ei datoria de a-tâţianni? Perd tot timpul lunile discuţiuni zadarnice, şi la sfârşitul sesiunei, in câte-va şedinţe, înregistrează cifrele undate presontate de guvern! Chiar când deficitul devine ameninţător, cum este anul n-cesta, aceia-şi nepăsare conduce pe legiuitorii noştri.
So	nu creadă însă cine-va că ne-a intrat in minto so învinovăţim pe onorabilii cari formează majoritatea Senatului şi a Camerei, despre modul nenorocit cum Înţeleg ei Îndeplinirea datoriilor. Am fi nedrepţi şi le-am da o importanţă pe care n'o merită, căci i-am crede că pot avea vre-o existenţă prin el Inşi-şi. Ei sunt făptura guvernului, toată vina dar asupra acestuia trebuie sâ cadă.
Nimeni astăzi nu mal are, la noi, naivitatea se creadă în fiinţa regimului parlamentar şi In independenţa alegerilor; a ajuns ca o axiomă netăgăduită de tot omul cu bună credinţă: adunările noastre so con-stiluesc nu după voinţa alegătorilor, ci după voinţa guvernului. Dacă creatura e rachiticoasă, creatorul este culpabil: copii seamănă părinţilor, şi aceştia nu se-şî impute, în general, viţiile şi boalelo de cari su-fer născuţii lor. «N'oî v’am ales!» ţipau colectiviştii, într'o şedinţă memorabilă n Camerei, unor colegi cu veleităţi de independenţă.
Afară de acestea, regimul întrebuinţat pentru formarea viitorilor representanţi «liberali-naţionali» este cu totul caracteristic şi in scopul de a produce roadele de cari ne plângem. In fie-care judeţ, este un ro-presentant autorisat al guvernului: prefectul sau altă notabilitate, care dispune de toate In oraş şi în comunele rurale. Şi, fiind-că domnia esLe croită pe împărţeala profitelor, aceştia caută se se înconjoare de acelaşi soiă de oameni, înlăturând, ca netrebnici, pe ceîmnncitorl şi ca naivi, pe cei oneşti; mai cu seamă, vai de. acela care ar indrăsni să urute vre-o dată independenţă de caracter! Cine vrea se ajungă, sub regimul de azi, trebue se ştie se linguşească po a-ceşti satrapi, căci numai ast-fel vor dobândi dreptul se aduleze po Inse-şi d. Brâtianu.
Spinarea care s’a mlădiat o dată, cu greu mai poate sta dreaptă, de aceea sentimentul ce domină pe cei «aleşi» In modul acesta, este de a ghici voinţa guvernului, de a o preîntâmpina chiar şi de a i se supune cu ori-ce preţ. In Camere se dau aee-lea-şi învăţăminte, negreşit cu mai mult meşteşug ca In localitate, căci nu de geaba membrii guvernului şi conducătorii majorităţei suntoamenî culţi şi cu mare esperienţă dobândită in asemenea practice.
Ceea-ce urăşte d. Brâtianu, In aleşii săi, este voinţa şi independenţa de caracter: «marele om» este convins că nu mai el ştie să raţioneze ; şi n-tunci la ce bun cugetare şi judecată la aceia cari sunt hotăriţi d inainte la supunere oarbă? Atât de adevărat c lucru acesta, că toată lumea ştie cu câtă furie urmăreşte d-sa po acei foşti colectivişti, cari îndrusnesc se’l ţinteze in faţă şi se nu mai crează intr'insul. Şi apoi procedarea urmată cu «nobilii» representanţi ai naţiune! porneşte tot din aceia-şi idee ; nici odată nu le spune lucrurile aşa cum sunt, ci tot-d’a-una le ascunde adevărul. Putem lua un exemplu re-
cent între miile ce s’aii produs de zeconni: I). ministru de finanee al d-ltiî Brâtianu, in espunerea făcută, avea aerul se arate că tot deficitul bugetar este de patru milioane; astă-zî insă, par-câ a ajuns la patrusprezece milioane ! Biata Cameră nici nu-şî dă socoteală desprecifra exactă a deficitului şi nici despre mijloacele de n-l acoperi; lucru este firesc, pen-tru-câ ştie că, la finele sesiunei, guvernul are se vină cu lucrarea făcută gata şi ea nu va avea altă osteneală de cât să dea din mâini !
Ia un copil şi ereşto-1 în aceste condiţiuni: rîzi de el când învaţă carte, ţine-l nemâncat când 'ţi spune un adevăr, mângfte-1 când ’ţi inventează o minciună, pedepseşte-l aspru când 'ţi va arăta o voinţă, mai ales când acea voinţă este dreaptă ; ce crezi că vei face dintr'un asemenea copil? De sigur, un tîmpit sau un ştrengar!
lată ce al făcut, d-lo Brâtianu, din majorităţile parlamentare!
So necăjeşte câte-odată «marele patriot» pe prietenii sol, dar lucru este trecător şi din dragoste: undo bate tata,creşte carnea; căci decâte-ori.în momentele salo do espansiune, când d. Brâtianu se admiră în făpturile şi mutrile co-1 înconjoară, nu Fam auzit spunând ca baba din poveste: «Cocoşaţi, cocoşaţi, dar fie că le şade bine»....
I>. C . Pojicscm
Belgrad, 12 Februarie. — Corniţele de Khevenhuiler, ministru plenipoten ţiar al Austro-UngaricI, a plecat la Viena.
D. MijatovicI a primit ca instrucţiuni să grăbească negocierile.
Se aşteaptă la o apropiată schimbare în personalul aghiolanţilor comandantului şef al armatei sârbeşti. Se vor numi alţi şefi de corpuri.
Ordinul de demobilisarea armatei, va fi dat Îndată ce pacea va fi Încheiată.
Sofia, 12 Februarie. — Iteservole, care aă fost liberate mat înainte, sunt din noii rechiemate , şi miliţienii cu vârsta mal mică de 30 ani, sunt puşi In armata activa.
Se fac aprovisionarl considerabile spre a concentra trupele.
Londra, 12 Februarie.—Nişte turbu-rări aii avut loc astăzi la Leicester. Mul mulţi lucrători s'au pus In grevă ; aă spart maşinile tu ateliere.
D. STURZA SI JUNIMIŞTII
D. Sturza nu-şl mal poale stăpâni nemulţumirea In contra junimiştilor, flind-că a-ceştia, susţinfimlu'l, 11 compromit în ochi) majorităţii.
Acum câte-va zile, d. Sturza vrând sâ se apere în contra acusaţiuncl ce i se aducea că c înţelegere între dânsul şi junimişti, zicea în culoarele Cameril. «Ce sâ le fac domnilor dacă vor să mâ susţie cu ori-ce preţ ?»
Asemenea declaraţii însă făcute prin culoarele Cameril nu puteau mulţumi pe majoritate, trebuia ce-va mal categoric.
De aceea am putut citi erl In foaia oficioasă, subvenţionată dc ministerul afacerilor streine.un articol plin dc injurii In contra d-lul Laurian, articol care nu poate sâ se fi strecurat, fără ştirea d-lul Sturdza, tocmai tn gazeta pe care o inspiră d-sa.
Intre altele citim aceste linii caracteristice :
« Acest taler cu două feţe a lăsat încremeniţi !a cameră chiar pe cel sceptici: Smăcinat între diferitele partide politice dojenit de o potrivă,pentru inconsecinţele sale, şi de oposiţic şi de partidul naţional liberal, s'a crezut dibacii) luând apărarea Ministrului Instrucţiuni publice, cu ocasia unei interpelări făcută de un membru al majorităţi. FJ speră »â lege ast-fel soarta saslăbănoagăcuaceia a d-lulSlurza, uitând că soarta acestui din urmă e strâns legată
de aceia a partidului liberal, căruia a a-dus servicii atât de strălucite. Camera nu s’a lăsat să fio înşelată dc această tactică n unul logician puţin logic. Ea a ştiut sâa-pere prin voiul sâQ pe d. Slurza In ronlra apărări d-lul Laurian.»
Cu toate'acestea, ne îndoim că cu atâta să vor mulţumi colectiviştii stacojii şi se zico ca aceasta nu’i va împiedica d a stărui a cere o ruptură po faţă, dc la tribuna camelii,nu Intre d. Laurian şi d. Sturza, dar filtre d. Slurza şi şefii junimiştilor.
55 DE VOTURI CONTRA 59
A intrat vrajba între colectivişti.
Sacul cu grăunţe a ajuns de fund şi nu ştiu cum să-l mal umple. Se născocesc tot felul de imposile, unul mal ciudat de cât allul.
Monopolul băuturilor, acela al chibritu-rilor.impositu! asupra ferestrelor,laxa căsătoriilor, laxa pe succesiunile directe ele.
Cu ocasiunea discuţiunei care a avut loc deunăzi tn Cameră asupra acestui din urmă imposit, guvernul a scăpat ea prin u-rechile acului de un vot duşmănesc. 59 de voturi aO fost pentru propunerea guvernului, 55 contra.
Lipseau prin urmare 2 voturi pentru ca disidenţii să aibă majoritatea.
Noi cari privim cu desgust Ia chiulbanul colectivist, nu putem dc cât sâ rtdem dc sbuciumările la care este espus acest regim de corupţiune şi de minciună din partea creaturilor salo şi'l zicem :
Ale tale dinlr’alo tale !
De când s’au redeschis corpurile legiuitoare, guvernul a fost foarte necăjit. Mari desbinărî s'au ivit în mijlocul majorităţei.
Să întâmplă, câte o-datu, la manej, că rabla cea mai blândă, cea mai supusă, cea care se dă începătorilor cînd încalecă d’tnteiu, se revoltă într'o zi, nu mai vrea se meargă Înainte, se sbuciumă şi trlnteşte jos chiar pe riftmeistrul clnd încalecă şi el ca se’i biruiască resistenţn.
Cam aşa era se se intămple şi guvernului, şi aşa i se va mai întâmpla ndese-orî d’tiei înainte. Pen-tr’un da, pentr’un ba, vezi în senul majorităţei deputaţi, ce zic, senatori chiar — pe cari vrtsta şi o lungă deprindere a colectivismului trebuiau se’l pue mai pre... sus de a-someminea apucături — revoitân-du-se, mergend pine a îndrăzni... horresco referens... se discute cu miniştrii, de cile-va ori chiar cu sacrosanctul preşedinte al consiliului.. Au Împins aşa de departe dispreţul tu-tulor principiilor colectivităţeî, puerile şi oneste, în cit într’o frumoasă zi de iarnă s’au pus ingrevâ, şi au refusat de a vota, sub pretextul uşurel că d-nu Dimancea a escamotat voturile. Colectiviştii se ajungă se se sperie de asemenea procedări! Curat versul lui Ilugo ;
«Toute fîlle de joie en sechant de-vient prude...»
Pe temeiul acestui vers am putea dar conchide că s'au uscat colectivişti;... şi in c.c mod s’au uscat ?.... Întocmai ca plantele fragede care mor eind nu sunt udate zilnic şi cu prisos. Acumas’a secatisvorul de rouă bine-fucetoare. Departe d’a le mai adăpa, grădinarul care Îngrijeşte de Edenul colectivist vrea se le smulgă fala, podoaba, şi chiar existenţa lor.
Cu alte cuvinte, d. Brâtianu nu se mulţumeşte d’a nu-şi mai plăti sateliţii. Vroieşte ca să’l susţie ei acuma, cum el ’î-a susţinut până azi, cu sacrificii băneşti,prin plata a nişte imposile atât de varie cât şi de neplăcute. S'a întâmplat insă că colectiviştii siliţi să opteze între d-nu Brâtianu şi punga lor, au stat la în-doiulâ. Şi această îndoială a produs scenele din zilele trecute in parla-
ment şi votul deerî al Camerei, care a respins amendamentul d-lui Carp prin 59 de voturi contra 55!!
Nu putem de cât se aplaudăm a-ceste desbinărî, mai ales pentru că, fără ca şefi băgat nimeni de seamă, interesul majorităţei era ocolnş astă dată cti interesul ţârei. Faptul e aşa de rar in cât o demn de constatat. Pe de altă parte, nu ne displace se vedem in viaţa reală câte-va scene din «/<7 morale en action.» Această scenă s’ar putea intitula, de pildă Xoua mis ('ora sau Ură tiu/tu înghiţit de colectivişti»..
Dar se lăsăm gluma. E un fapt constatat că acea supunere oarbă oare o aveau înainte corpurile legiuitoare dispare din ce în ce mai mult. Toţi simt că regimul care ne guvernă nu se mal poate perpetua. Capii facţiune! Brâtianu, şi cu dânşii cel cari sunt prea compromişi case poată spera scăpare, caută do sigur de acum un teren pe care vor putea cade cu o oare-care demnitate., dacă lucrul e cu putinţă...
Insă acel cari consideră politica ea o speculaţie financiară cil mult mai sigură şi mai mănoasă do cât cele-l’alte, cei cari nu intrat în colectivitate când dividendele erau mari, simt că afacerea nu mal e sigură şi că păşeşte repede spre un gigantic Krach final. Şi de aceia se grăbesc a vinde toate acţiunile ce le aveaţi in această întreprindere.
Colectivismul, ca un corp putred, va dispare tocmai din pricina acestor viermi sătul, a căror mişcări dădeau încă mortăciunel un aspect do viaţă.
Acest sfirşit al guvernului Bră-tinnu va fi o lecţie dureroasă dar folositoare celor-ce urmăreşte, în toate fasole ei, desvoltarea contimporană a ţârei noastre. Muito guverne aii căzut la noi. Unele Înaintea urgiei ţârei întregi, altele pentru că nu s’aă plecat Înaintea voinţei domnilor ţârei, dar nici unul, cred, n’a căzui cum-va cade guvernul Brâtianu , prin propria-i corupţiune; nu sub ura duşmanilor ci sub desgustul şi frica însuşi a şusţiitorilor sei.
\. i«.
PARTEA ESTERIOARA
Anglia. — Londra, 10 Februarie.—
In Weslend domneşte momentan linişte, dar autorităţile cred că pericolul nu e Înlăturat. Londra are astâ-zi 100,000 de săraci, dintre cart 48,000 nu suni adăpostiţi în case de săraci.
Ministrul Chamberlain a dispus as-ta-zi, ca la împărţirea ajutoarelor la cel cart se găsesc în afară de casele de sărac sâ se facă abstracţie de la disposiţiunile stricte ale legii.—Toate foile cer pedepsirea autorilor turburărilor din zilele trecute, declarând că nu se mul pot restrânge libertăţile engleze. La 5 ore poliţia a invitat pe toţi comersanţil din Westend sâ'şi Închidă prăvăliile, fiind temeri că de seară se vor Întâmpla nuoi turburărl. Se vorbeşte că cete de anarhişti ar fi deja pe drum spre Westend. Poliţia ţine ocupate podurile.S’aă luat toate măsurile de precauţiune. Un regiment de cavalerie stă gata pentru ori-ce eventualitate. Ceaţa cea deasă, întinsă peste toată Londră face ca situaţia să pară mal periculoasă, decum ar fi în împrejurări normale.
llusia si Turcia.— Constantinopol,
10 Februarie. — Ambasadorul N< lidoiT a remis Porţii o notă verbală, care protestează din capul locului contra oricărei discuţiuni a cestiunilor politice, in legătură cu tractatul de Berlin, ce s'ar face laconferenţa din Bucureşti şi cari cestiunl aparţin esclusiv resortului marilor puteri. Cel l’alţi represen-
www.dacoromanica.ro
o
EPOCA —2 FEBRUARIE
tariţi au sprijinit cest demers ui Rusiei, cflruiy i se atribue o marc importanţă, pentru că se crede a fi tn legătură cu atitudinea Rusiei In cestiunea rumeliota şi face a se întrevedea tendinţa Rusiei de a exercita o acţiune preponderautfi în cri sa orientală. Poarta va race tot posibilul spre a cruţa susceptibilitatea Rusiei; ea Caută sâ inân-ţie acordul dintre puteri, înţelegând ca situaţia ar putea deveni şi mai complicata şi de acea caută mijloace spre a preveni pericolul.' SC vede ca Rusia vrea sa -dle-isea p<* Sultanul să înţeleagă cu ea asupra soluţiunit. In palat exista o partidă, cui-e p.< dt axa mult pentru o Înţelegere cu Rusia. Sultanul se opune Încă. ţiiud la concertul european .
(.eecln. — .1 (hena, 10 Februarie.— Cuvântul de ordine, dat de către partida de acţiune este, ca situaţia actuala e nesuferită pentru Grecia ; desarrna-ron ar fi urinată de o revotuţiune în toată ţara : singura scăpare este răs-boixil şi chiar un eşec militar ar li de preferat situaţiunii de astâ-zl.
Poarta concentrează trupe la laninu, Pruvesa. Elassona. Raporturile dintre Grecia şi Turcia devin din zi In zi :nai încordate. Poliţia din Stambul a visi-tat toate navele Gri1 ceşti din portul de acolo, căutând arme şi muniţumf, dar n'ft găsit nimic.
—x—
Polonii.—Lemberg, 10 Februarie.— O telegrama din Moskva spune, cft ziarul Moskmvskia Wicdotnoski, organul Iul Katkolf , pledează pentru o strictă supraveghere a elementului polon din oştirea ruseasca şi Îndeamnă, ca soldaţii poloni să fie înrolaţi în regimentele ruseşti, precum şi tn genere să se aplice în Rusia aceleaşi măsuri anti-polone, pe cari prinţul Rismark le preconizează pentru Prusia.
Itiimelln. —Comtantinopol, 10 Februarie.— Din Filipopolt se scrie, că poporaţiupoa de acolo nu e mulţumită cu aranjamentul lui Ziuow si va adresa petiţiunt la prinţul Alexandru, tu care se va cere mai mult de căt unirea personală.
Soldaţii rumclioţî trimes! acasă în urina armistiţiului, sunt din nou chemaţi suli steaguri. Toată lumea din Rumelia credo, ca nu se va face pace cu Serbia, pentru că Rusia va Impedeca aceasta,stăruind pentru o deplină unire a celor două ţări bulgare.
Anglia.— Londra. II Februar ir -Ieri dupe ameuzi şi păna seara a domnit tn Londra, un fel de punică ne mai pomenită, produsa prin ştirile, ca 10,00(1 anarhişti vin dela Grcenwicli spre Cetate. Poliţia invită pe comersanţi să'ş! închidă prăvăliile, cea-ce mări şi mal mult spaima în toate părţile Londrei. Toţi închiseră prăvăliile aşteptând cu frică să se încoapă turhurarile. La banca Angliei s'a trimes oştire; nu se vedea nimic de ceaţa. Ieri poliţia a desfăşurat cea mai maro activitate, tu partea sud-oslieă s’eii întâmplat Jnea-erari Intre 70 agenţi poliţieneşti şi vre-o mie anarhişti. Capitala se găseşte Încă subt impresiuuea nesiguranţei, provocata prin defectuoasa orgunisaro a poliţiei. Lumea se terne cu se vor mai repeţi turburări ca cele de luni. Toate foile se ocupă esclusiv cu această a-facere.
DINTR'O ZI INTR'AITA
Prîiiccsn Adclirtn I*ntll
Patli se mărită. Această nuvelă n'are nimic extraordinar. Lumea se aştepta ia a st-fel de lucru de când cu legea divorţului şi mai ales «le căml d. de Caux şi d-na Nieolini «'aO văi,lut lanţurile rupte de tribunal.
Asta dar, rimprcvtt, cum zice francezul nu UŞte Sici. PaUi fum o spuneam se mărită şi devine prinţesa.
Prinţesă ?.... A fost marchiză cât va timp prin măritişul ei cu d. de Caux Care a cam lovit’o cu coroana sa pe spate. Dar prinţesa cum are să ajungă?
Prinţesa, da! Prinţesa, nici mai mult nici mai puţin! Şi pentru ce nu? Ilustra cântăreaţa este de mult suverana recunoscuta tn lumea artistică şi prinţii cari Iu vechiul evu uu se sflaO să se căsătorească cu păstoriţe, nu s'ar me-salia, cum zic«> «1. Julian în Mascota, luând de nevasta pe aceasta majestate radioasă a scenei. Prinţesa Adelina ar fi la locul el tn saloane. 1 s'a aruncat prea multe coroane ca să nu ştie să poarte cu eleganţa şi distincţiuno coroana prinţiara, care va ii încununarea frumoasei sale cariere?
Da. Palii devine prinţesa! Dar cum se numeşte alteţa care o înalţă până la El?
Cine e prinţul ? Unde e prinţul ? Căutaţi prinţii ?
Prinţul In chestie nu este tocmai prinţ, dar va ajunge la acest rang în curănd. II cunoaşteţi ca şi mine, se numeşte monsieur Nicolas oh ! ah! ah! ca In valsul Iul Farbach) şi l’arn văzut la Bucureşti, unii l'ao şi auzit cântând subt pseudonimul de Nieolini.
Prin ce minune acest fost hun tenor va (1 ridicat tn această ierarhie sociala?
Intr'un chip foarte simplu. Liberi unul şi altul graţie legel «1 -lui Naquet d. Nieolini şi d-na Patli doresc, lucru lireseşi foarlc onorabil, să schimbe în-Ir'o nunti serioasă o colectivitate râmase până acum numai artistică. Ilustra cântăreaţă voind să se retragă din cariera teatrală doreşţe a nu rămâne cu titluri mai pre jos do cât Înainte. Bărbatul dintAiil o făcuse marchiză, col d'ul doilea Livbue s'o facă cel puţin Contesă, dar castelana de la Craig-y-Nos jurase efi mânu sa uu va fi dată de Cât tovarăşului credincios al isbândelor sale, partenerului vieţet sale. care ’i a fost devotat.
Rămânea numai spre a deveni prinţesă. să facă luttiă un prinţ din logodnicul sfii. Ceea ce Patli c pe cule să obţin de la ocacelarie streină.
Aceasta nu este poveste. E foarte a-de.verat, şi nu văz In nuvela de faţă, nimic de cât un gust original.
D. Nieolini, nu e născut prinţii, dar a fost uşa de multe ori prinţ la teatru. Mare sîgnor tn Traviatn, în Rigoletto, Iu Luciu, poartă cu atâta mândrie spada pe scena şi arată cele mai nobile sentimente tn acele frumoase şi distinse roluri, în line d. Nieolini, poate li prinţ mai ales când a lost Rege de atâtea ori tn Favorita şi 'n Ballo In Mas chera.
Vnlroas
CRONICA
i n colectivist la Rosei
Daca nu l’uţi văzut pe acesta, n'aţî văzut nimic.
A tot puternicia prefecloralfi din ju-deţul X. a trimis acum de curînd In Camera uu tip de deputat cum rar să poate vedea, l'rtt. prost, antipatic, câte miri cum dracu nu s'a găsit îu tot oraşul acela un uit om. care să nu semene prea afara din cale cu un maimuţoiu degenerat.
La Camera tace chitic, ridică mâna conştiincios, votează tn tot-d'auna cu bila alba la urna albă. dar nu cere *.n-chiderea discuţiuneT. nici nu ridică mâna la vot. căci ie lene ca să vorbească şi se se inisco
Dar la Cameră ca la Camera, să'l vedeţi Insă la balul mascat din sala
Bosel.
De la ceasurile şeapte se plimba pe trotuar, din colţul otelului Hugues si până la chioşcul din capul bulevardului unde se uita tn tot-d'auna galeş la Ghiţâ berbecu. Această plimbare o face onorabilul—de şi se spune ca nici onorabil nu prea ie—pentru ca să aştepte deschiderea balului. Şi 1 udata ce s au aprins lămpile, cine credeţi ca şi'a făcut cel d'înteiu apariţia? deputatul Z. cine altul I
Când balul s’a umplut, stimabilul reprezentant al na ţi unei, cu căciula în mâna şi cu mâinele Împreunate la spate mal jos de mijloc, se plimbă printre inâşcî ztmbindu-le graţios la toate, dar fără să sufle. Aceasta numeşte ci: u le tachina.
De la ceasurile 9 începând, deputatul nostru tachinează m retl mereil; aşa în cât pe la I după miezul nopţel, nu cred să rămâe una nelachinată.
După la i încep m işcile, cari au rămas stinghere, ca să Urască la bufet pe vizitatorii cel agiamit şi bătuţi la cap. Atunci să vezi, cura încep şi măş-cile să'l tachineze p • deputatul.
Vre-o mascnliţă căreia ’l se aduce calomnia că are 00 de ani, pe când dânsa n'are mai mult de 50, II ataca de odată cu un: «Aide la bufet, dragă, că 'ml e sete».
Stimabilul Z. nu mal poate de bucurie atunci căci a reuşit cu tachinalul şi i s'a dat atenţie, şi o porneşte zvelt spre galerie.
Dar norocul nu i se opreşte aci. Abia a scoborlt scara cu masca cea răcorită şi Îndulcită şi o altă mască l'a înhăţat.
Şi tot aşa, în timp de vre-o jumătate de ceas, II vezi pe inforlunatul repre-scnlanl al naţiunei urclnd şi scoborînd scările bufetului, llrtt Iu lot-d'a-una de câte o masca subjugata de tachiuăriile lui.
Până Iii sflrşit Insa, lachinistul nostru se pomeneşte singur tu sală, căci toată lumea a plecat.
Atunci îl vedem eşind în Camera de fumat şi, cu zîmbelul pe buze, lndrep-lându-se către garderobă unde prezintă No. care este In lot-d'a-una No. 1, fi-ind-câ în lol-d'a-uua vine cel d'ânlîiQ la bal, îşi lncalţa şoşonii îşi îmbracă paltonul şi scoboara a lene scările.
Iu lot acest timp onorabilul n'a scos un singur cuvânt din guriţă.
Acasă se pomeneşte a (1 singur, cu tot tachinalul, şi cu buzunarele văduve de diurna zilei aceleia.
Şi după ce s'o fi aşezlnd In aşternut, îmi Închipui că şi-o li zicând: Ort-cum, fie că bine tachinez. Am speriat bucu-reştencile.»
Da, lu gând, ofizicâud vorbolc-astea, că de vorbii nu cred sfi'şl dea osteneala.
Ha du Ţandăra.
INFORM ATIUNI
Primim din partea d-lui C Sonţu, directorul liceului Mathel Basarab, o serisoare prin care ne arată că ştirea dată acum câtc-va zile «că d-nu D. Sturza Ministrul Cultelor ar li inspectat acel liceu şi ar fi rămas nemulţumit», este greşită.
x
Am vorbit in minierul de ori despre darea în judecata a unui fost funcţionar superior de la Ministerul Cultelor.
Aflăm că acel funcţionar este fostul şef al divisiei şiroaielor d-nu Gr. Mano, care a sustras două bonuri. Procesul se vn judeca la 11 Februarie do Secţia 1 a Trib. Ilfov.
X
Comandantul sergenţilor «le oraş din Galaţi, a fost suspendat din funcţiune şi dat tn judecată, pentru cil s’a constatat ca era tovarăş cu unii mulţi făcători de rele.
X
Societatea lucrătorilor tipoprăfl Gutenbenj, va da Sâmbătă, lu 8 Februarie, în Sala Bosel, un bal deschis pentru mărirea fondului Societăţii.
X
D-ra Teodorini va sosi tn Capitală in cursul scptămdneî viitoare, dar Inso nu va cânta In Bucureşti, căci d. Slăncescu găseşte că prea o scump 3000 de franci pe representaţie.
X
Mâine Dumineca, se va ţine la Galaţi un meeting In favoarea strămutări Curţi d'Apel din Focşani In Galaţi.
X
Societatea studenţilor tn medicină va da un bal în folosul biblioteca! sale. Ziua şi localul nu sunt Încă hotărâte.
X
Golonelul llerkt, caro ’şi fracturase braţul cu ocasia experienţei cupolelor, va eşi din spital zilele acestea, pe deplin Însănătoşit şi va pleca la Braila, la postul seu.
X
Domnul Dimitrescu Maicnn, noul director al ministerului de resboiu, s'a întors în capitală, şi va intra asla-zi in noua sa funcţiune de director general al ministerului do resbel.
fntr’una din cronicele noastre, vorbind despre serbat orile de binefacere, am litru s cestiunea tablourilor vfi.
Regretăm si se f! dat un înţeles greşit unei simple fantezii asupra acestui subiect, si ţinem a declara că Intra căi priceşte serbarea de la Ateneu, modul cum ştim că ea se pregăteşte, şi mai ales persoanele rare ah linie roit a patrona aceasta operă, nu sunt cdtusi ar puţin vizate in cronica noastră. Iile sunt, din contra, un element sigur de succes şi o garanţie nrindoioasă de isbămla care o dorim toţi acestei întreprinderi.
DECRETE
- Comunu Bucul eşti este autorisatâ sv vlndă prin licitaţie publică, confor-mâiidu-seprescripţiuriilor legei de coin-
ptabilitat:- generală a Statului, locurile, proprietate a sa, «le la şcoala Tunari, «Ic la şcoala Maidanul Dulapului şi a-cele de sub Mitropolie, aşa după cum au fost Împărţite lu loturi de serviciul technic al primăriei.
—	S'a numit d. licenţiat In medicina laeob Strungaru. în postul vacant de medic la plasa Câmpu, cu reşedinţa în comuna Urziceni din judeţul Ialomiţa.
—	Căpitanul Dobrotescu Ioan din arma cavaleriei, aliat In posiţiune de disponibilitate pentru infirmităţi lim-porare, s'a trecut în posiţiede reforma pentru infirmităţi incurabile, conform alin. a de sub art. 19 din legea asupra posiţiet olicerilor, cu drepturile ce’i a-corda legile Iu vigoare pentru anii serviţi.
—	Căpitanul Mavrodin Nicolae din arma cavaleriei, aflat tn posiţiune de disponibilitate pentru infirmităţi tim-porare «le la 2 Decembre 1884. fiind trimis tnaiuţea comisiunei medicala prevăzuta de art. 3 din regulamentul fegei asupra posiţiei olicerilor, care a opinat că poate a'şl relua şi continua serviciul, s'a rechemat în activitate, pe ziua de 2 Decembre 1XS5, la vacanţa ce este tn regimentul 12 călăraşi.
—S’aO înaintat la gradul de sublocotenent în reservă. pe ziua de 1 Februarie 1880, sergenţii bacalaureaţi al căror nume urmează:	1
Popescu Alexandru din regimentul 3 linie, la corpul 2 de armată.
Trajîin Alexandru Livezeanu din regimentul 1 linie, la corpul 1 da urmată.
RuctivanuMihaiI din regimentul 2 artilerie, la corpul 2 de armată.
Popa Ştefan din regimentul7 linie, la corpul 4 de armată.
—	S’aO numit tn corpul olicerilor de
reservă, cu gradul de medic de batalion, chemându-se tot de o-data a’şl face stagiul cerut de lege, pe ziua doi Februarie i$80:	___
Doctorul în medicină Corsîn Ioan,la regimentul 29 dorobanţi.
Doctorul In medicina Romalo Eduaid, tn serviciul spitalelor.
Doctorul în medicina Caraghiosiade Ioan, In corpul flotilei.
—S'a înaintat, pe ziua de t Februarie 1880, la gradul de farmacist de batalion, Dumitrescu Constantin din serviciul spitalelor, sub-farmacist de la 1878 Maia t, la vacanţa ce este în acelaşi serviciu.
S'a numit în corpul oficerilor sanitari de reservă, cu gradul do farmacist de batalion stagiar, licenţiatul In farmacie Radianu St. Ioan, lu corpul 2 de armata.
—S’a aprobat transacţiuneşlncheiatâ de ministerul agricultural. industriei, comerciululşi domenielor cud-na Maria Creţu, prin procurator C. G. Sebastian, sub No. 51.097din 13 Noembre 1885.
—	se aprobă disposiţiunea luată de consiliul judeţian de la Botoşani, în şedinţa de la 10 Noembre 1885, ca să se Iacă un viriment de fond tn budgetul drumurilor acelui judeţ pe exerciţiul financiar 1885—i880, luîndu-se 2000 lei de la alocuţiunea cup. I, Ş I, art. I, «Mandateneachitate cu exerciţiul ox-pirat» şi să se Înscrie la alocaţiunea cap. 3, § l.arl. I, Cheltuellextraordinuro şi spese pentru inspecţiun! In drumuri şi recepţiunl.»
—	D. P. I. Gondurachi, licenţiat ul făcui ţaţei juridice din Bucureşti, actual judecător al ocolului Buliuşi, judeţul Neamţu, este permutat In aeaenşl calitate la ocolul Horezu, judeţul Vâlcea, lu locul vacant.
MANDATELE
DB LA
MINISTERUL CULTELOR
In numărul nostru de Miercuri rtin spus, la iiiformaţiimi, că pentru plata Întregului corp profesorul din Argeş s'a liberat mandatul şi s'a ordonanţat pe numele unul comerciant din Piteşti, atunci când o disposiţiune formală prevede că lefurile învăţătorilor de sate sa uu mal fie plătite de cât direct Învăţătorilor.
FOIŢA ZIARULUI ■ EPOCA»
SON E T E
i
Ce mult aş vrea sa mai iubesc odată!
Să simt din nou a vieţii primăvară,
In drumul mea pustia să mai răsară,
Ca din poveşti, o zînâ adorată.
Sa scria răvaşe lungi, şi'n orl-ce sară Să trec pe la fereastra'! luminată,
S'o văd la geam cum umbra ’şi-o arată,
Si	ore ntregi s’aştept să'ml mal apară.
Din ochii mari, privirea ei ferbinte Asupra'rai blând şi dureros sa cadă, Şi’nlr'un suspin ea să ml citească gândul...
Frumosu'i chip să farmece-a mea minţi1,
Şi, ca pe-,yn uslru'n sufietu'mi purtându’l Să fia copil şi visurilor, pradă!
II	III
Dar nu 'nţelegică e cu neputinţă 0 clipă să mai gust din cele duse?... Cu farmecul durerilor nespuse, Din preajmă ml fugi, deşartă năzuinţă!..	Vuind, s’asverl şuvoaele de vale. Pe deal sta zarea de brânduşî albită, In aer ‘i-o căldură liniştită, Pe bolţi un nor de-argint se rupe’n pale.
Astămpără-te, dor de vremi apuse, Prilej de nesfârşita suferinţă!.... S'a stins, cuin nici n'ar fi avut fiiinţă, Frumosul vis ce-alât de drug Îmi fuse!	Sar apele din matca prididită; Un cocostlrc, pe mal, paşeşte-a gale, Dând spaima n broaştele ce’î fug din cale, Ies aburi calzi din pajiştea ’ncropita.
Uitare, vin cu liniştea ta dulce, Zi gândului că‘1 ceasul să se culce: E noapte, stinge lampa amintirii;	Şi nici un sloi n'a mal rămas pe gârla, Doinind, s'aude trişca de la târlă: le.ir mieii, strânşi In cârduri, sburda'n soare.
Lumina’! bate'n criptă de morminte, Intunec'o, s'adorm de-aci ’nainte. Cam zis de mult adio fericirii!	Pâmeutu ’utivg, ea’n prima’I dimineaţă, Se umple de lumină şi vieaţă ; lear inima’ml se ’ntuneca şi moare.
IV
Lâsaţi-me singurătăţii mele!
Mi-albeşte capul, In vârtejul lumii,
Pe frunţi de valuri sta cununa spurnii,
De mult ce se frământa între ele.
De visuri inima pustie nu mi’i.
Senin, mă urc pe-a lor înaltă schele, Străbat albastre văl, plutind prin stele, Pământul ducă’şl droaia 'ui de mumii!
Tihnit ascult a gândului poveste.
Mă nşel, şi cred că tot ce-a fost, mal este... Cedulce’i asta amagire-a vieţii!
Tăceţi s'adorm, nu voiu să prind de veste Ca mi s'a stins văpaia tinereţii,
Ş' asupră'ml anii grei 'şi-aştern nămeţii.
A* I *
www.dacoromanica.ro
EPOCA 2 FEBRUARIE
Pentru a proba cele zise. de noi, publicam o scrisoare a unul funcţionar de la ministerul de Culte, a ca rul destituire a fost azi publicata In «Monitor», şi din care reese câ plăţile la ministerul de Culte să fac In modul cel mal neregulat.
Domnule Ministru,
Am onoare a vă face cunoscut câ, toate acusârile ce mi se aduc tn privinţa libe-rârel salarielor învăţătorilor din jud. Ar geş, atât pc numele d-lut M. Stâtescu din Piteşti, cât şi pe numele d-lul G. Arse-nescu. nu sunt adevărate, aşa ră tn urma probelor ce vft voia aduce, vft veţi convinge cft aţi fost indus tn eroare.
In luna Octmnbre a. I, d-1 ttovisor, tna intează statele dc lefi ale Învăţătorilor, pe trim. Iulie, cerbul prin raport a se ordonanţa salariile la un număr de tnvâ-ţâtort, po numele d-lul M. Stâtescu, care le-a scontai acea leafă: am urâtul aceasta d-lul Şef, Care' rni-a Zis. sa fac mandatele', câ nu crede să tle şarlatanie şi să ne tragă pe sfoară ; aceste zise d-1 Sef, le-a negat când a fost chemai tn faţa d-tui director, aruncând toată rina asupra mea.
In luna Decembre, d-1 Arsenescu, de şi nu mal ol'ărevisur, vine Iambic cu un tablofi de mul mulţi Învăţători, ziccndu'ml sâ'l fac un mandat de leliţe acelor Învăţători pe trim. Oclombro), lliml autorisat de dânşii, de oare-ce le-a scomptat leltlo, iam respuns câ, până ce nu vow'i avea o liârtie nu pot face nici un mandat, aşucâ mergând la d-1 şef şi spuindu'I şi d-sale i s'a respuns tn sensul meu; atunci a făcut un raport sub-scris de d-sa şi cu data de 14 Noembre, data demisinnărel sale din rovisorat, care s'a înregistrat la No. 21,570 bis, şi pc care să udă resoluţia d-lul şef, tn urma eăret s'a liberat ordonanţa de plată No. 8-409. Prin urmare aci d-1 şef nu mat poate nega că nu şlTe nimica.
ToUîiitlutja Decembre, vine cu un alt raport, care poartă tot aceiaşi data ii caro se află înregistrat la No. 21.510 bis, prin care cere lellle altor tnvăţotorl şi pe acesta d-1 Şef 'I cunoaşte şi nu va putea nega, do oare-ce tn ziua de 22 Decembre, d-lul împreună cu d-1 Arsoueccii, s'a dus la bancherul L. MilialovicL dupe strada Victoriei, avâml mandatul făcut numai domine,dar contra-semnat de d-sa, şi 'l-a zis sâ-1 dea un ncompt de una mie lei, până peste două salt trei zile, când ’l va aduce iscălit şi do d-voastră. tn basa cărei declara ţiunt, a liberat acel aconto d-lul Arsenescu ; aceasta se poate proba or şi când d-voastră veţi voi. atât prin bancher cât şi prin alte persoane care se atla.fi tn acea zi tncontuarul bancherului.
Din celeespuse durptnă aci domnule Ministru, sc vede câ, mi efl am fost. mijlocitorul liberărel acelor mandate, dupo cum se .zice prin ruportul de destituire către M 8. Itegele; ci singur şefului divisiel care contrasemnează ordonanţele de plală, iar nu eu care nu am altă atribuţiune, tic cât numai a scrie mandate.
In puterea dreptâţcl de care sunteţi ca-racterisal d-nule Ministru, vă rog să binevoiţi a revoca ordinul de destituire.
Al d-v. plecat serv Al. Ghergiu
CRONICA PARLAMENTARA
CAMERA
Şedinţa de Vineri 31 Ianuarie 1886.
De şi astâ-zi trebuia să se hotărască asupra propunerel d-lul Cogalniceanu de ase trimite la secţiuni art. 30 şi următoarele, din proectulde lege modificator al lege! timbrului, totuşi biurout. in Înţelegere cu majoritatea, a dat zor Înainte şi a pus articolul tn discuţiune.
D-l P. Curp luă cel d’ânUitl cuvântul, tn contra articolului .şi cerc de la Adunare ca să’l respingă, dar, fiind-că nădejde multă nu are că va fi urmat propune ca, ce! puţin, să fle scutite moştenirile cari rut trec peste 3000 de lei.
D-l Voinov a vorbit de asemenea în contra articolului şi enumărâ toate neajunsurile practice ale acestei legi.
D-iui Take lonescu, V. Lascar şi ministrul Eug. Stâtescu au sprijinit articolul spunând ca este foarte drept, câ nu atingedreptulde proprietate, precum s'a susţinut şi că acela care primeşte de multe ori din chiar senin o moştenire poate foarte bine ca să dea 1 la suta Statului.
A mal vorbit tn contra ari. şi d-1 Al. Djuvara.
Se cere închiderea discuţiune!.
D-l C. Disţscu vorbeşte în contra închidere!.
D-l Cogăluiceanu ia cuvântul pentru închidere.
D-sa spune că cere închiderea discu-ţiunel pentru ca această lege sâ isprăvească ast-fel precum a îuceput. In secţii n'a fost discuţie şi aci în Cameră s'a Închis gura opoziţiei,care nu este lăsată ca şâ'şi spuc cuvântul de şi ore să plătească.
1). Robescu Aceasta nu este în contra închidem, (zgomot
D. Cogăluiceanu Aicea văd c.i ini am doi preşedinţi; unul cel reglnnnitar care arăta multa bună-voinţă, mai ales opoziţiei, şi altul care întrerupe in tot d auna şi acela este d. Robescu 1 tisele aplause.)	f
D. Robescu îiui făcea adine, ort o crima câ am fost bolnav, mâine o s "• mă acuze că slut bătrân, ei bine, tocmai pentru ca sunt bolnav şi bătrân ar trebui sâ fia lăsat ca să vorbesc.
D. Cogâlniceanu arată că în această cestiune n'afl vorbit de cil legiştii cari s'afl ocupai de subtilităţile juridico, iar cei l ai ţi cari nr fi pulul trata ceşti unea şi din punctu de vedere al aplicaţiunel practice a legel uu fost împedicaţî. A-tuncea mai bine se se închidă discuţia.
D. Prim mir tist ni si' scoală ‘aprins şi declară câ d. Cogalniceanu l’a atacat şi prin urmare trebuie se resputtza.
Şi aşa, fără un rost şi tn contra reglementului, onorabila secătură, susţine că bună re legea şi câ principiile liberale nu slut călcate prin votarea art 30.
D. I. CAmpineaiut, vorbeşte în ces-liunede reglement şi mustreazâ pod. Cogăluiceanu că a cerut cuvântul pentru închiderea discuţiei dar a vorbit Contra.
Mai mulţi drpuţuii cer cuvântul în cestiune de reglement. Zgomot.
D. X. Pleca, acuză opoziţia ca nu esto leală şi ca voieşte numai ca sâ împedi-ce majoritatea de a lucra. '(Aplause, zgomot, protestări).
D. Cozadini, cere cuvântul în cestiune d« reglement, dar i sc refuză cuvântul, protestări şi mare zgomot.
D. Cozadini: Iată lealitatea d-voastră îţi foarte mulţumesc, d-le Fleva, pentru cuvintele d-tale. Publicul judecă unde sînt oamenii cei leali. (Aplause, Zgomot.)
D. preşedintedeefară discuţia închisă. Se iia citire unul amendament al d-lul Costescu-Comftneanu, prin cure se cere suprimarea alineatelor 1 şi 2 de la art.
30, adică că moştenirile soite scutite de taxă.
Se cere votul eu bile. Preşedintele, d. Leca refuză. Protestări pe mal mul
te bănci.
D.N. Voinov şi Al. Marghiloman dovedesc cu regulametul în mână, ca ori când 15 deputaţi cer votul cu bile, preşedintele este dator sâ puie ast-fel votul.
RCguşilul d. Leca Insă nu vrea sâ înţeleagă ast-fel reglementul şi ţine morţiş ia votul prin sculare şi şedere.
D X. Pleca ia şi d-sa cuvântul în ces-tiune de reglement şi arată câ în adevăr, când 15 deputaţi cer votul cu bile, preşedintele nu se poate împotrivi. (A-plause)
In sfârşit d. Leca, văzlnd că nu are încotro, pune votul cu bile.
Rezultatul a fost următorul;
Votanţi 111 Majoritate absolută .">8 Rite albe pentru	55
Rile negre contra	5D
Prin urmare amendamentul, a fost respiţis, şi un impozit tle mai multe milioane s’a votat cu o majoritate numai de } voturi.
Apoi s’a votat un amendament al d-l ut Take îonescu prin care se scuteşte mobilierul şi uit amendament al aceluiaşi domn în Înţeles câ toate moştenirile mal mici do 2000 lei să fle scutite de taxă.
Art. 30 se voleazfi ast-fel.
Cele l'nlte articole s'uu votat, linele cu mici discuţitini şi modificări iar cele mat multe întocmai.
La ora 0 şedinţa s’a ridicat românind ca votul în total să se facă astăzi La ieşire am văzut pe d. Brătiuuu su-induse cu d Moruzi în;t răsura şi pornind vesel.
Ce om norocos d. Brătianu în ale parlamentului I!
Penei
FELURIMI
0	pescuire rara.— De curând s'a prins In râul Sprce, ia Berlin, un crap purtând la buza lui inferioară un inel pe care era săpat data I (îl 8.
Acest crap extraordinar, care cântăreşte trei zece şi şeasc livre, e dar de o vârstă de mal bine dc două sute şeaso zece şi opt tini.
1	n proces ciudat. — Un proces ciudat a fost de curând intentat unui fotograf din Berlin, culpabil de crima d’a pune In circulaţiune nişte fotografii apocrife ale suveranului săfl.
Pc vremea serbărilor pentru aniversarea lui AYilhelm, ora o bună afacere de cercat: a vinde capul lui, bunilor nemţi. Dar cum ?
Fotograful nostru nu se încurcă aşa
lesne.
El îmbracă o uniformă, pe care o luă do la cârpaciul din colţ. se aşează ca un împărat şi se poză el însuşi.
După acea, el şl taie capul — (pe clişeu)—şi ’l înlocuieşte cu capul suvei -nulul săa, dup'* 1 un portret oare car .
Ceva mal mult: fotograful voia negreşit să represinte pe împăratul, ţinând pe strănepotul său pe genunchi; nimic mal uşor: fotograful scoase poza copilaşului săil, şi. corectând clişeul, putu foarte uşor să facă un pseudo-prinţ. Poliţia, descoperind procedeul, denunţa fotograful la parchet şi o urmărire fu începută pentru lnşâlăciune asupra uaturei inârfei. înaintea tribunalului, avocatul acusatulul susţinu că mal toate fotografiile persoanelor celebre vândute îri Germania, uu erau nuthentice. El a citat exemplul unul pol iţa in din Berlin, bine cunoscut pentru a i-pozape J'rinftd de Disiwrck.»
• •
I rula meniul flislol pulmonare prin m'ldul Tenie.—Lumea medicală este revoluţionată prin publicarea unei note citilâ la Societatea de medicină practică din Paris, în 23 Noembrie 1885 de către doctorul Al beri Filleau, şi care constată poate unul din cele mal mari progrese făcute de mult în llierapeu-tica.
Această notă, urmata de mal multe observaţiunl typice. arată. înlr'un mod Care pare cu totul doveditor, că ftisia pulmonară se poate tămădui prin injec-ţiuni sub-cutanee şi absorbţiuuea stomacala acestui agent parasilicid.
«Aml'ost Împins, zice doctorul Filleau să întrebuinţez, de vre-o patruanl deja, acidul fenicln injecţiutii hypoderraice în tratamentul flisiel, şi asta trebue s'o mărturisesc,cedând seducţiunilorşi in-curnjerilor scoase din doctrina paraşi-tară a tuberculosul.»
Şi înlr'un adevăr această doctrina care face dintr’un microb special causa determinanta a tuberculoasei este as-tăcjh singura admisibilă, tn urma espo-rienţelor profesorului Bouchard, doctorului Koch .şi lui Pasteur. Baciiul se găseşte In toate alteraţiunile.
In cea ce priveşte molipsiiva. ea nu mai este de tăgăduit asta-zi Doolrina parasitară a tuberculosul fiind ast-fel stabilita şi admisă, doctorul Filleau a crezul că acidul fonic, agentul parasilicid cel mai puternic, trebuia negreşit să lucreze ca un leac în contra diferitelor sale manifestaţiunl, şi acumulând esperienţele. adunând ob-servaţiunele, el a ajuns tn fine la con-clusiunile următoare ;
« Acidul fonic poate, fură primejdie, sa fle introdus în sânge In mare dosă şi pe un timp indetermiuat. Pentru câ n’a experimental acest procedeu, tho-rapeutica parasiticidă a ftisiel a rămas plna acuma o methodă vană. Acidul tenie este singurul antiseptic care poate sa (ie administrat în dosi* satisfăcătoare şi pe un timp destul de lung pentru a putea lucra înlr’un mod eficace în contra părăsitului tuberculoasei.
Nevinovăţie» injecţiunilor liypodor-rnice este sigură. Sub influenţa acestei medicaţiunt starea bolnavilor s'ame-Horeuză din ce în ce mai mult. Opresiunea, tussea, expectoraţi unea, temperatura suut rapide modificate.
Sporirea pe greutate se produce tot-d'a-una.
In fine, ca ajutor al tratamentului, doctorul Filleau administrează şi acidul fenic prin calea stomacală, pentru a ţine pe boluav lntr'o stare de saturare.
S’a întrebuinţat aceasta nouă medi-caţiune în două mari spitalurî şi, pe de altă parte, experienţe să fac acum asupra animalelor.
Opuscul savantului doctor se termina cu aceste frumoase rlndurl :
«Dacă resultatele obţinute până as-‘ ţâ-zl ati fost pentru noi o puternică încurajare, este una şi mai puternică Încă, este gândirea câ flisicil nu vor mai fi părăsiţi, şi ca se va Întrebuinţa pentru apărarea lor alt ceva de cât iherapeutica resignaţiunei.
(0IIPHULE LEGIUTOAliE
C-AJVLEFtA
Şedinţa de Sâmbătă I Pebruaric 1886
Şedinţa se deschide sub preşedinţa Simpaticuhri, prezenţi fiind 101 onorabili.
D. deputat Mucenic Dinescu cere a se pune la ordinea zilei pentru Luni proiectul de lege pentru vânzarea bunurilor.
Se pune la vot în total legea modificatoare a legel timbrului.
Votanţi 108
Majoritate absoluta 55 Bile albe 62 Bile negre -46
Aşa dar aceasta k*ge importantă care stabileşte un impozit însemnat se primeşte cu o majoritate numai de opt voturi. Kalal!
St* votează d-nci Auttnesr;. ■> pensiune de lei 250 pe luna.
Se votează câtc-va îndigi-n ib*.
D. ministru Stâtescu, c<_re Camerei a se ocupa imediat în secţiuni de legea judecătoreasca.
Camera hotărăşte a trece în secţiuni la ora 2 şi jumătate.
SENATUL
Şedinţa tir Sâmbăta 1 Pebruaric, 1836
Şedinţa se deschide laorefo2 1 2. sub preşedinţa d. General Cernut. Presinţi 78 Senatori.
Li. ordinea zilei proeclul de lege pentru modificarea unor circumsrripţiunl din Jiideţul Dorohoiu, care se admite.
Se pune asemenea la vot şi se admite proectul de lege, prin care comunele rurale Bleja si Somuşca din judeţul Bacău, se întrunesc pentru a forma o singură comuna sub numele de Birja.
D-l I.upaşru, declamă raportul relativ la proectul de lege, prin care locuitorii Calafatenl sunt scutiţi de datoria provenită din plata a 30 lei pogonul de vie, pe moşia Comuni pc anul 1877.
Mai mulţi senatori cer desluşire asupra sumei.—D. Raportor Lupaşeu, care nici habar u'are de întrebarea cei se pune, se vede silit să tacă.
D-nit Stefănescu, Lupascu. Stotojan, Pi.şacov şi Orăscu susţin acest proiect cure se votează, respingându-şe un a-mendament ce se propusese la art. I.
I). Or/eanu citeşte raportul asupra proectul ui de lege pentru deşii pireu cătunului Paiseui de la comuna Mălini şi alipirea Iul la comuna Şasea din judeţul Suceava.
Pttnându-se la vot, se admite şi acest proiect.
Şedinţa se închide la ora 3 1/2.
ULTIME INFORIMTIUNJ
Mâine la 5 oro se Întruneşte Comitetul Coaliţiei la d. D. Brătianu.
Se crede că dc astă-datâ se va ho-tărâ in fine ziua când se va ţine întrunirea publică.
X
I). Buscli, ministru al Germanici, a nvut o lungă întrevedere cu d-nti Brătianu, in privinţa confcrenţel de pace.
X
Dupe ce a admis articolul 1 al tractatului de pace, care nu presinta nici o dificultate, de oare-ce stabileşte numai că Serbia .şi Bulgaria vor se îucliee pace, Cunferenţa s'a oprit din nuou în lucrările sale.
Plenipotenţiarului Turc ÎI lipsesc din nuou instrucţiuni şi până ce nu le va primi, Goiiferenţa nu va putea de cât se pregătească tărâmul, neputâud lua, încă câte-va zile, nici o hotărlre.
X
Tribunalul Dâmboviţa, s’a pronunţat la 29 lanuariu trecut, in procesul dintre d-nu Gr. Vernescu şi Ministerul de resboiu, relativ la es-proprierile do pe moşia Tunarii. Stalul a avut câştig în causă.
X
La 17 Februarie d. comite şi d-na ComilesâTornielli vordaun mare bat.
X
S’a depus la Cameră un proect de lege care prevede înfiinţarea a doue regimente de dorobanţi şi un regiment de călăraşi in Dobrogea.
X
Delegaţia Focşenenilorîn urma răspunsului evasiv dat de d. Brătianu în privinţa strămutării curţeî de Apel de la Focşani la Galaţi a hotărît in-tr’o întrunire ţintită la d. Simionescu ca toţi deputaţii şi senatorii ce ro-presint judeţul Putna se-şi dea demisia din corpurile legiuitoare.
X
Azi s'a făcut cu multă pompă înmormântare d-lul Verussi.
D. Visanţi a pronunţat un discurs la biserică. După aceia cortegiul porni
3
spre Cimitirul Serban-Yodâ urmai tle un mare nurcterde persoane, amice ale defunctului
ULTIMA ORA
Ale na, 13 Februarie. — O oare-care
creştere de activitate trebuie semnalata, în cea ce priveşte înarmările.
Ştirea despre chemarea apropiată a c-dor doue clase de reservâ sub arme tinde a se acredita.
I onticii, 13 Februarie. — Se Integra-fiazâ din Viena ziarului «Times» că semnarea parii dintre Bulgaria şi Serbia trebuie să tiu privită ca sigură.
I.oiuirn. 13 Februarie. — Se anunţă din Berlin ziarului «Standard» ca Germania a făcut pe puteri să udereze la învoiala Turco-bulgara, dar câ clausa, ce stipulează o aliaţft ofensivă şi defensiva între Turcia şi Bulgaria fiind respinsa de către Rusia, va fi înlr’un mod definitiv, supgimatâ.
Berlin. 13 Februarie. — Reichstagul a adoptat ţîffele budgetului şi pioiec-tul de împrumut presentate de guvern, dar reducând de la SQO mii mitrei la 600 mii, creditul destinat pentru corabif de resbcl (nvisurt).
In formaţiune, 13 Februarie. — D-nil Delegaţi n'afi ţinut încă nici nslă-zt, de cât o întrunirii privată.
Viitoarea şedinţa oficială va avea loc, lutfl la 4 ore d. a.
ijiletn mwm
Hucumsli, l Februariu I8S6.
Ştirile cam grave sosite aseară din slrăinfilate şi cursurile slabe ale Vicnii do asfa-zi, au influenţat imediat tendinţa pieţii noastre şi nO dat naştere la o cădere în cursuri.
Agiul se menţine la 10.05.
Construcţiunilo ctul Ia201uilimo. Dadele sunt invariabile la 268 l/2ullimo.
Reporturile continuă a (I facile, în sensul câ sunt mai scumpe acum ca în luna trecuta.
In fondurile de stat'notăm 0 1a sută conv. rur. 87.45.
A faceri le In Bursa sunt destul de res-trln.se. Ştirile din porturi anunţă un început de esport. Devisele deja încep a fi mai abrmdmto şi a se mal efteni.
Paris lung face 09.00 pTnâ la 00.57 1 /2.
Liquidaţiunca a început; ea so u-nunţa fără incidente, dar resultatele lu-nel espirate nu par a II fost tocmai fructuouşe.
Viena aduce napoleonul la 10.035.
Creditele 290.80, In pierdere cu 45. k.
Tendinţa la noi e nedecisâ.
TEATRE CONCERTE PETRECERI
Sândiătâ 1 Februarie 1886.
Teatru Uneia. — Pentru a doua oară, Luni FVivruurie ls85,.\n/.ni, revistă umoristică tu 4 acte de d-nil I. Negruzzi şi D. Îl. Rosolli.— Actul I, Moartea şi ICsLotnou-tul anului 1885.—Loteria Ateneului.—Doctorul Maltei şi medicamentele rlectro-o-mcopalice.—Naşterea anului îsxfl.—întrunirile.-Depeşele Agenţiei ltavas.—Pacini-ril cetăţeni.—Israeliti expulsnţl.—Actul II, Partidele pplitice.— Fotografi iile la poliţie. —Instrucţiunea publică. — Studenţii de la medicină.—Fetele de la pensionate.—Monopolul cârciumelot’.—Camera deputaţilor şi reparaţiile cL—Actul 1(1, Teatrul Naţional —Parodia operei, dramei, operetei.— Raliatul şi şcolarii.— Cofetăria Gapşa şi cofetăria Broft.—Sculele d-ncl Palii.—Capel-maeslril rivali.—Paşol şi Nazali.— Baletul porcilor şi vitelor cornute.—AcLul IV, Trenul de plăcere pentru Sinaia. — Statua tul Lazăr.—Gazetele.—Fecioară de la Orleans. —Cupota germană şi cupola frnncesâ.—Fetele de ta cufe chautuot.—Recensământul. —Mersul trenurilor.—Rc»bHul serbo-bul-gar.—Hois ! Cea !
Sala Itossel Baluri mascate, Marţea. Joea şi Duminica.
Orfou. — Teatru mecanic- — Meniri 29 Ianuarie Baiul Societâţel Cooperative.
Sala Teatrului Dacia, va da un Mare bal deschis, tn beneticiul fondului Clubululuî Gimnastic.
SOCIETATEA
LICEULUI ST. GUEOMIIE
CONVOCARE PENTRU ADUNARE GEN. ORDINARE
In adunarea generală convocată pentru zioa de 30 Ianuarie ne fiind present numc-rul (le .acţiuni cerut de statute nu s'a putut lua nici o decisiuae.
Conform art. 28 din sialute, adunarea generală ordinară, va aven Joc în ziua de ti Februarie Ia x si juni. ore seara tn localul Liceului. Aducând aceasta la cunoştinţa domnilor societari, arii onoare de a le i pune în vedere câ ueesstă adunare se va ţine conform statutelor, orl-cure ar ti nu-mSruI acţiunelor presiule.
Preşedinte, D. GUtCA.
www.dacoromanica.ro
■
EPOCA — 2 FEBRUARIE
CASA DE SCHIMB
I. M. F E R M O
27,-STRADA LIPSCANI, 27—
CI IIS I I H I C U H F. S ( 1
/ Frbrttarie 1886
X
i	PDfilîCifATEA
«ii
DE
I
Rente atnorlizaliilă . . ■	.*14'	
Reala perpetua ....	*J0 1*	
8% Oblig, de stal		s; 1 i	
8% Oblig, de st. druniu defer 7\ Scis. Ano. rurale ....		
	l'*i 1 ii	
5% Scris. fuse. rurale . . . 7\ Scris fuse. urbane . . .	8'. 3 4	
	ys	
t'*% Seri* Tune. urbane . . .	9UIÎ	
5\ Scris. Fuar. rurale . . .	821 4	
t>* împrumutul comunal . . oblig- Casei pens. lei 10 dob.)	72 l 2	
	210	
Împrumutul cu premie . . . Acţiuni b&neel nation . . .	32	
	ine	
Acţiuni «Dacia-Romania « . .	2l>7	
» Naţionala	 » Credit mobiliar . . .		
» Constructiunt. . . .	2l>l	
» Falirica de liărtie . .		
Argint contra aur .....	10	
Bilete de UancA contra aur. .	Ifi	
Florin austriacl		2.01	
CURSUL l»l\ VIE.VV		
Napoleonul		ţtVfU	
Ducatul		5.02 17 70 124	
Ijose otomane			
Rubla tiărtie			
CURSUL I>»\ »ER1.I\		
Renta Amort		9'« 10	
Opiienheim. .......	10U.40	
Obligaţiuni noul 6*4 C. F. R.	105.30	
« » 5% » » »	nu. in	
Rubla bărtie		200.20	
CURSUL DE PARIS		
Renta RomAnA		90 1/4	
Lose otomana		37>	
Sciiimh	 Paris 3 luni ....... » la vedere	 Londra 3 luni ...... * la vedere Berlin 3 luni ....... Vicna la vedere			
ZIARULUI
1 1
EPOCA
4 4
Striula Episoojaioi, IST o. 3.
[	ANUNCIURI SI RECLAME
anunciuri pe pagina a IV, linia 30 bani, anunciuri si reclame [	pe pagina III 2 lei linia.
Rxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxx;
INSTITUI, METEOROLOGIC din
BUCUREŞTI
BuUtimul atmosferic de la 11 Februarie 1880
DE VENZARE.
Moşia Rvea Noua din judeţul Teleorman, ninsă Teleorman, corarnm llîea. Moşia are 200 sli. masa sau aproape i(K) nogoane. Este de arondat a 200 galbeni şi sc întinde până în bătătura celei de a 11-a staţie a căi ferate CosteşU-Turnu-Mâgurele.
Doritorii se pot adresa la D. Gr. G. Peucescu, str. Clemenţei No. 2, unde vor vedea planul şi vor lua ori-ce alte lămuriri.
DE VENZARE.
Proprietatea Sltlseasra din judeţul Teleorman-Gnrâ la 5 minute depărtare. A se adresa la d-na lîlisa Ghronidi, Intrarea Roselti No. 5.
BERĂRIA GAMBRINUS
-= t
STAŢIUNI	Baroni	Ternp.	Vcnt.
Bucuresci	770.5	—3.0	E—
T.-Severin	770.0	-3.4	
Balota			
Slatina	*70.4	-3.1	ENE
liiurgiu	770.0	— 4.0	NE
Constanta	770.7	—5.5	NE
SUIiiia	771.9	—4.1	NF
Oalanlz	771.7	-1.5	ENE
Hrniln	771.9	-0.6	NE
Roman	770.4	—0.8	NE
Urato va	700.7	—3.1	E
Starea
acaj).
senin
zapnda
acnp,
ploios
acop.
zăpadă
Dirrclontl Institutului, St. Ih'pitos.
Starea marei la Constanta line, la Sulinaline.
însuti hon blaiumerg
POUR
JEUNES FILLES
Buca rest, strada Sf. Voevozi, 27
Enseignementprimairo et secondaire aprâs Ies programmes de l'Etat.
Les langues francai se et llemandes d'ont obligaloires.
oi
oî
wm m
IN SC IINTARE
Celebra gimnastica română Matilda Petrescu, Inlorcându-se din streinâUte după o lipsa do 0 ani, tn care timp ’şi a perfecţionat studiile, doreşee a da lecţiuni de gimnastică lu familii şi In Institute de domnişoare.
A se adresa la Cluhu-Gimnastic str. Biserica Eni No. i.
A vendre ou â louer
dâs la St. Georges prochaine
Une maison situee rue Doroban-tzilor No. 10; 20 pieces, cour, jardin, environ un hectare.
S'adresser au proprietaire qui y reside.
a pus in consumaţie
BERE (lAMBMMUM
fabricatiunea OPPLER
DOCTORI L EMIL MW
Vochiu profesor de arta moşituhu şi medic primar al spitalelor Sf. Spiridon din laşi, instnlandu-so în Bucureşti str. Clemenţei, 25 de-asupra Farmaciei, dă consultaţiuni de la 8—11 a. m. şi 0—8 post-meridiane.
A L E C U A. B \ L Ş
AVOCAT
66 Strada Dionişie consultaţii do la 8—12 dimineaţa.
Chiar de acum moşia Podu Gros din districtul Mehedinţi, având făcute semănăturile de toamnă.
Doritorii so pot adresa in Ducii -reşti, strada Brczoianu No. 51 în toate zilele plnâ la nrniazi.
Limbile francese si englese
Preturi moderate
Cu începere de Luni, 3/15 Februarie, se vor deschide, pe “Bulevardul Eltsa-beta» stabilimentul de bai ale Eforiei spitalelor), cursuri de limbile ouglesă si francesa sub direcţiunea d-lui Bear;/ Lolliot, profesor la «Liceul sf. Ghtor-ghe» şi la Institutul uoâ de d-uişoure.
Aceste cursuri vor avea loc sera, de două ori pe săptămână ; —ele vor dura o oră şi jumătate, de în 7 i/2 la 0 ; —şi nu vor costa de cât zece lei pe lună, plâtibili cu anticipaţiune.
Fic-care curs nu vn fl fftcut în faţa unui număr de eleva mai maro de cat zece. — Orele şi preţurile sus indicate iul fost fixate pentru «a înlesni tinerilor puţin avuţi şi impiegaţilor de comerciu studiul limbilor celor mai răspândite în lume.
Salon do conversaţie *i do citire
Deschis toate Duminicile do la 0 oro dimineaţa la 12, şi pus gratis la dis-posiţia elevilor.
înscrierile se pot face In toaîe zilele, de lu 2 la 8 ore, p. iu., şi do la 8-9 oro săra, «Bulevardul Klisabatu (Stabilimentul de băi , la catul al trailea, scara la stânga.
PKAS10W VT UE DEMUISELIES
Strada Sf. Voeredi
La Directiou a l’honneur d'informer Ies paronls qu'elle a pris pour l'amiăa seolaire 1885-80, de* (lispositioiis d'apres lescjuollcs Ies examen* aurant lieu dosormai» dans ies ăcoles publiquos.
llieu ne sera negligă nour assurer Ies progres et le bien-ălre nes AIAves qu'on voudra bien lui condor.
La rentrâe a eu liou le 1** seplembre 1885.
AVIS IMPORTANT
De închiriat de la Sf. Gheorghe 1880 mal mulln prăvălii «Calea Victori Nr. 82—Hotelul SCS A IN tn Predeal 20 odăi. — De vânzare Un frumos loc în Allea Eldoriado str. Posti Veichi, Lemne de foc şi construcţie în gura Buşteni.—A se adresa la d-1 Inginer Rotea str. Pitar-Moşu Nr. 5.
OFICIUL OL PUBLICITATE „ROMÂNIA"
10. STRADA ACADEMIEI. 10 BUCURESCI
firlmesce anunciuri, Inserţii ţi reclame pentru ORI-CARE ZIAR din capitală, iu-deţe şi străinătate.
«»««»» >■■»-¥ HI TT-» > Ş T I |
D. R. ROSETT1
AVOCAT
Strada Batiştc No. 4.
DE VENZARE.
Locul din strada Dionisi* Na. 20 şi strada Crinului No. 5. Acest loc are faţa pro strada Dionisie 07 metri, pre strada Crinului 40 motrişi adâncime de 44 metri. Se vinde In total saâ In loturi, de câte o a patra parte.
Doritori so pot adresa la proprietarul lui, D. Gr. G. Păucescu, str. Clemenţi No. 2.
OUVRAGE ErsTXI^IRElVtETsrX TERMINĂ
ESSAI COMPARE
SUR
ET
LE'

DE LA
ROUMANIE
DEPU1S IES TEKPS LES PLUS RECULES JUSQU'A NOS JOUBS
PAR
J3Î5QLJ1S BUMI&M5SRS
UN VOLUME D'ENVIRON 500 PAGES, EDITION DE LUXE PAPIER VELIN, CAOACTERE8 ELZEV1RS.
PRIX 20 FRANCS-TIRfiGE LIMITE
On peut souscrire â parter du 1 /13 janvicr dans Ies bureaux du uPcuple Hotnnain •> et c/iez tous Ies libraires de Bucarest

Deschizând, cu înalta autorisaţluna a Guvernului.
ŞCOALA
do musica vocala si instrumentala 28, Strada Curo!, 23 aducrespeclos lu cuuoşlinţa publicului că această şcoulft, fiind prevăzuta cu tot personalul trebuincios, pot primi tnscricrl In toald zilele de lucru.
De le 9-11 ore dlm. sl de la 3-8 oro seara Sprijinul ce am avut din partea mul multor familii cari aO bine-voit a'ml Încredinţa pe iii lor In decursul acestui an, mă fac u spera cA nu 'mi-va lipsi nici tn viitor şi cA csemplul acestor va gAsi cu alAt mal mult imitatori, cu cAt ucăslâ şcoală e singură, tn toată ţara, aprobată şi au lori sală de guvern, unde se poate învăţa musica vocalA şi ori-ce instrument numai pentru modica sumă de
15 lei pe luna
primind In schimb 12 lecţiuni în ori-ce orc vor dori amatorii.
Ibirector, An. liueisel.
—	—	— —a—aa—gp—
||ji i Pil'VI? din causa arendării pro UlAMlilL prielăţii, se vând, O lo-comobilă 10 cal putere şi o maşină de treierat din fabrica Rnmson sistemul cel mal perfecţionat ambele îri perfecta stare. Doritori le pot vedea la proprietatea Păşcani judeţul Ilfov, adresînduse ţa d. E. Reimer administratorul.
XXXXXXXXXXXXXXXX ************ H	X
X RfiGMHl IIK MW mm IIUIFIEI Sl 111,1 MATISMIIFI X
X
x
x
X
X
X
X
X
X
x
x
x
x
x
x
X
X
M
X
X
X
X
X
X
X
REGIM DE L Wl CONTRA RACILEI Sl REI MATISMTLIT
Sistemul prof. Dr. JAEGER
necunoscut pretutindeni ca cel mal escelinle
CORONAT DE JUSIUL MEDICAL DIN LONDRA CU „MEDALIA DE AUR"
I s
X
X
X
X
X
X
X
X
X
Sub-semnatii, având numai noi singuri dreptul de a fabrica*^ vostmintole do lâna ce se poarta pe dedesupt, vestminte ziseX Normale, precum si cuverturile paturie in lâna curata do Camil&X (Juri păzesc de răceli sl reumatisme
Declarăm că am încredinţat în România unicul dnposit al produseloî
noastre Casei
AUX QUATRESAISONSg
72, Calea Victoriei 7 2, (in faţa Puiuţului Regal).	5
Declaram ca nu recunoascom ca VERITABILE de cât flanelele ce se găsesc în aceasta casa. Comande din provincie se fac direct
Preţuri curente şi broşuri se tră/nit gratis şi franco după cerere ^
W. BERGER’S SOHNE (Stuttgart) %
X
x
XXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXiX
de mm
Tauri de rasă şi vaci de lapte, a se adresa la d. E. Reimer. administrator la proprietatea Păşcani din judeţul Ilfov.—Tot la aceasta moşie sunt de vânzare berbeci şi oi de rasă merinos.
OUVRAGE RECOMAMNDE
J. COSTACHI EPUREANO
LE MOUVEMENT
ET LA
IMPRIMERIE
DC JOURNAL
LEPEUPLE ROUMAIN
PLACE DC LTPISCOPIE, EN FAC? LE SCUARE
BUCAREST
EN ROUMANIE
EXTRA1T DE LA
Getic imprimerie, organisme avec un materiei eompletement ixeuf, «ie provenance cxclustvement frunţaisc (Fonderie A. Turlot c-t C"), pourvue d’un rîche ussorUment de earaeleres Ies plus vn-ries et de presses Mariaoid de pr^ctsion, est u nicmc d’e.v6ciiler REV UE FRAN^AISE toutes sortes de Iravaux.
DE L’ETRANGER ET DES COLONIES
MAI, JUiN. JU1LLET IS85
Vie ut de paraitre chez l’editeur
GORL fiis ii nucarent.
En vente dans toutes Ies librairies de la capitale PU1.V 1 frâuc SU.
POUR LES COMMAÎ- JES , S'ADRESSER A L ADMIN1STRAT10N DU JOURNAL
PROMPTITUDE, EXECUTION SOIGNEE, PRIX MODERES
LE PLUS ANCIEN BUREAU
DK
lif
Pour instilutrices, gouvernantes, valets et fomtnes de Ghambre, etc.
Le^ons particulieres en toutes Ies lungues, piano et musique vocale.
Tenii par Catherixe Karl.
Dirige par Anna Becher, inslitu-trice franţ-.aise.
ii, Strada Stirbey-Voda li.
Bucarest.
0 DOMNIŞOARA
Absolventă a cursului secundar şi avend Diploma de maturitate, se
oferă a da lecţiuni, in vre-o familie, pentru cursul primar sau secon-dar.
In special pentru limba franceză, matematici şi ştiinţele fiisico-nntu-rale.
A se adresa la redacţiune.
LA SUISSE ROMANDE
REVUE UTTfRJIRE ET ARTISTIQUE
PAHAtSSANT LE i" ET I.B 15 DE CIIAQUE MOIS
Rumans, Noucclles, Contes et Fantaisies, Critique litteraire, artislique et philoso-phique, Voyagrs, ComAdies, Varid Ut, Ilis-toirc, Poăsies, Itevue des Littăratures etran-yăres et IUvur des Beaut-Arls, Chroniquse mensuelles de Suisse et de Paris, Biblioijra-piue.
1MUX ICABOWEMI'.Vr
Suisse : un an, 10 fr. Etrunger (uniou poştale): 12 fr.
NERLY
L1BRAIRE
22, RLE 1)1. 1.A VICTOIIIE, 22
L1VHES DE DIIOIT ET Wi
JURISPhUGENCE GENERALE
DE
DA LLOZ, COMPLET
97 VOLUMES, fr. 1500
Bucuresci. —Tipografia «Le Peuple Roumain,.. strada Episcopiei No. 3.
www.dacoromanica.ro