ANUL I No. 00. A DOUA EDITIUNE SAMDATA 1 FETIR PARTE ÎSSfi. Grioore G. PEUCESCU Director politic ABONAMENTE: In ţurA 1 an 40 Ini, 6 luni 20 lei, 3 luni 10 lei tn strftinălate 1 an DO lei, 6 luni 25 Ici II E D A C Ţ I A No. 3.—Pista Bpisctpiei.—No. 3. IO BANI NUMERUL POCA APARE IN TOATE ZILELE N. Gn. FILIPESCU Proprietar ANUNCIURI: .«nnnrniri pe pagini a patra linia 30 bani, anuuriurl şi reclitine pc pac. III 2 lei linia. ADMINISTRAŢIA No. 3.—Pista Episcopiei.—No. 3. IO BANI NUMERUL l\DtTSTRl\\AT10\ALA APASATA SPIONI I PRUSIAN Sil! PRINCIPELE CAROLI DE HOHENZOLERN IMHIMHRA SECRETA DE LA SENAT BALURILE st AGENŢII POLITIEI CONFERINŢA 0 LUI GENERAL FLORESCU TRUBADURUL Sistemul după care lucrâzâ consiliul permanent de pe lângâ Ministerul Domcnielor, Comerţului, Agriculturi şi Industrii, se reflectă cu buccos, tn proiectul do lege asupra protecţiunol industrii naţionale: dacă numitul comitet sad consilii!, n’a avut alt scop, deeftta justifica cheltuielile enorme dar zadarnice, regulat plătite dar absurde, ce se fac In Ministerul Comerţului, cu diurne,'misiuni, coraisiunl, etc, n’nm avea de cât puţine do adăogat pe Iftngâ cele ce constatăm zilnic. — Dar o vorba aci de o tendinţă nenorocită care departe de a vărsa favoruri asupra Industriei noastre născânde, ne va aduce mal mult rCQ de cât bine, va descuragia şi pe puţinii industriaşi ce avem, şi va mari mizeria şi aservirea noastră către producţiunea străină. In adevăr, tn proiectul de lege, do care ne ocupăm, se zice: Industria lemnului, materiolor tec-stile,“petroleuluT, malorielor animale şi a făinurilor, cu derivatele acestora, se vor bucura de favorurile logil, dacă vor Îndeplini următoarele condiţiunl: Să se dovedească ministrului agri-culturel, industriei, comerţului şi domeniilor : a) Că instulaţiunile, cu toate accesoriile stabilimentului industrial, repre-sintă o valoare de minimum 300,000 lei; b) Ca va Întrebuinţa zilnic un număr de (30 lucrători cel puţin, tn timp de 8 luni pe nn ; c) Să ia angajamentul că, după 2 ani do lu Începerea funcţionări fabri-cel, cel puţin o treime din numărul lucrătorilor vor flrom&nl ; d) 8ă Înfiinţeze o şcoala de adulţi ; e) Să tnflinţoze o casă do economie şi do asigurare pentru lucrători; f) Să dovedească ca fabricaţiunea se va face după procedările cele mal noul ale tcchnicel. Se ştie de toţi, câţi cunosc ţara, că dacă n’avem o industrie In marc, bine organigata, numărăm o mulţime da mici industriaşi, cari luaţi la o I'altă, produc mult, bine şi, mal presus de toate, produc solid şi eftin. Aşa avem: rotari, tâmplari, dogari, rogojinari, fringhicrl, tăbacarl, curelarl, pielarl, blănoil, fabricanţi de conserve alimentare şi mulţi de ăştia. După lege se cer acestora capitaluri enorme In raport cu puterile lor. EI bine, Întrebăm pe cei ce cunosc pe industriaşii români, risipiţi In cele 4 unghiuri ale ţării, pot el să dispue decapitatele ce li se pretinde, spre a avea dreptul, conform legii, să fie încurajaţi? Esceptând pe făinarl şi pe esploa-tatorl de păcură şi petroliu — şi a-eeştia cu multe reserve — nici rotarii, nici dogarii, nici rogojinaril, nici fu-nieril nu dispun aproape de nici un capital proprio zis, chiar presupunăn-d’ul că sunt maieştril eşiţi din şcoa- j lele noastre de meserii. El iafi pe credit, de la pădure s'aii chiristigil, lemnele ce pot lucra, până la ziua de târg, când vând de o-datâ cu lemnul şi munca. Odată vândută marfa sa lucrată, cea d'ântîiO grije 'i este să plătească perceptorul, să'şl scoaţă zălogul şi In fine să platcasca lemnul brut. Cea-ce observăm pentru dulgheri şi rotari se aplică şi tăbăcurilor şi fabricanţilor de conserve alimentare. Puţin 'şl cunosc ţara autorii noştril de legi. Printre făinarl şi exploatatorii de păcură şi petroliă, întâlnim, este adevărat, câte-va notabilităţii ca principele Stirbey, d-nil G. Gr. Cantacuzino, Gr. Monteoru, dar se cuvine să nu avem In vedere numai pe aceştia când ne propunem a cdicta măsuri generale pentru încurajarea industriei naţionale. Eraa o vreme când muncitorul ’şl găsea esistenţa tn munca mâinilor salo. Să nu cităm do cât baia de la Sărata din judeţul Buzău: câţi să hrâniaă pârm acum zece ani, Inprcjurul acestei localităţi? câţi din el nu 'şl-a0 asigurat viitorul familielor lor? Suntem departe de a deduce de aci că nu trebue să procurăm mijloace Industriei mari; să nu venim In ajutorul capitalelor. Dar să nu sacrificam nici pc micul industriaş. Să convenim ca viaţa crea mal facilă, concordia mal lăţită, bunul traifl general mal paclnic înainte. Fie care erea volnic a săpa un puţ, cu condiţie ca să dea o zecime proprietăţii; azi cu mijloacele de Incu-ragiare propuse, micul industriaş va dispare. Dar, eşind din domeniul generalităţilor, să încercăm să atingem puţin detu-liele. Aşa bunăoară ni se pare ca: a) Societatea de ferestrae, acum anonimă, până ieri Goetz şi C-nia, tot mal alârgâ după avnntagil: i se pare ca te-slaşil noştril de prin vârfurile munţilor, totlI face concurenţă. b) O altă societate, acum tot pe acţiuni, aleargă şi dlnsa tot după aceleaşi favorl, de şi până acum i s'aQ acordat favoruri ce par superioare foloaselor ce nc uducc. Iată ce am dori no! să se prevadă în-tr'un proiect pentru încuragiarea industriei naţionale: 1. Să sedeameseriaşilor primitivimij-loace, ca el să se perfecţioneze acasa la dănşil, să nu'lmal transportam princen-trurile muri, făcute a da naştere proletariatului. 2. Să le înlesnim mijloacele de a'şl desface marfa, dăndu-le ajutoare, rînd pe rlnd, şi Statul şi Judeţul şi Comuna. Astâ-zl cel ce transportă câte-va roţi la târg, e silit să plătească jumătate valoarea lor In dări către Stat; Judeţ sad Comună, jumătate pentru material şi lui nu’l rămâne nimic. Vorbim nu de dările Iul d’ncasă, ci de acelea provocate de mergerea lui la târg: de podârit, jugarit, barieră, obor etc. De acea nu ne vom obosi recomandând celor cu dor de interesele ţării, să se ferească de frasele sonore şi pompoase, de concepţiile puţin naţionale ale Comitetului permanent de la-Mi-nisterul Industrii. Z. St- Petersburtf, 10 Februarie.— Jurnalele ruseşti continuă a blama a-ranjamentul intervenit Intre Sultan şi prinţul Alexandru.—Ele spun ca Rusia nu va putea nicl-odată să-'şl dea con-simţimântul său, înainte de a fi primit garanţiile privitoare la menţinerea influenţii ruseşti printre Bulgari. Câte-va ziare emit părerea că cel mal bun domnitor pentru Bulgari ar fi prinţul Muntenegrulub Belgrad, 10 Februarie. — Regele a părăsit Belgradul pentru a se reîntoarce la quartirul general, la Niş. Londra, 10 Februarie.—O oare-care panică domneşte aslă-seară In oraş, populaţiunea din mahalale ameninţă de a provoca nuol turburari. ('onstnnttnopol,lO Februarie.-Cale indirectă.—Sâmbătă d. de NelidolT, a remis Porţii un memorandum privitor la negocierile angajate la Bucureşti, pentru a'i recomanda. I. Do-a urmări o grabnică lncheere de pace pe basa tratatului de la Berlin, adică pe basa situaţiunii ce exista înaintea resbelulul bulgaro-sârb. II. De-a esclude din discuţiune ces-tiunile politice, cari sunt deatribuţiu-nea Sultanului şi a Europil. III. Să so laso In o comisiune m ies ta regularea incidentelor de la Bregova, precum şi chestiunea relativă la refugiaţii politici. IV. Do a ţine pe rcpresentanţil puterilor acreditaţi la Bucureşti In curent cu mersul negociflrilor şi do a lua în consideraţiunc părerile lor. Toţi col-l-alţî ambasadori afl sprijinit aceste recomandaţiunl, cari s’nâ făcut şi la Belgrad. Toate puterile,afară deRusia.aft aderat la principiile învoielii turco-bulgare. Rusia a făcut nişte obieeţiunl generale, fără a le defini Inlr'un mod precis. Ea ■voieşte mal înainte să cunoască dispo-siţiunile puterilor, cari schimbă In a-cest moment vederilor lor. Alnceput să circule ştiri deschimbărl ministeriale In urma alocaţiuni unei pensiuni mensuale de şapte mii de franci Iul Said-Paşa, fost mare vizir. \ Ion». 11 Februarie. — După Noua presa liberă şi Taijhlatt demobilisaroa armatei sârbeşti este eminentă. Noua presa liberă, adaogă In acelaşi timp că această ştire n’a primit Încă confirmarea oficială. I.omlm, li Februarie.—Lordul Ro-sebery primind pe membrii corpului diplomatic le n confirmat intenţiunea noului cabinet de a menţine politica orientală a lordului Snlisbury. Honul, 11 Februarie.—Camera deputaţilor. Răspunzând unei interpelări a-supra chestiunii greceşti, contele Ilobi-lant declara că nu se poate esplica din respectul către puteri şi ca să nu strice cfectole bine-făcâtoare ale acţiunii comune. El adaoga că simpatiile Italiei şi a cel or-l-alte puteri nulipseseGreciel.care nu poate uita că le daloreşte constitu-ţiunea actuală şi mărirea sa, şi că n'are nevoie ca să le alieneze prin acte nesocotite. Constantlnopnl, li Februarie.--Contele Corii a fost primit de Sultan In audienţă de concedia şi va pleca la 17 Februarie. Londra, ii Februarie.—Panica ce a domnit erl seara la Londra a resullat din causa sgomotelor falşe co art circulat. Nu s'a întâmplat nici o lurburare. Paris, li Februarie.—Monitorul oficial publică un decret, care reduce cu 1/2 0/0 dobânda banilor de tesaur. hi formaţiune.—Profitând de disposi-ţiunile bine-voitoare ale guvernului român, d-nil delegaţi pentru negociarile de pace aă rugat pe d-nu Ferekyde, ministrul afacerilor streine, să le dea concursul pentru lucrările Secretariatului, cu unul din funcţionarii departamentului săG. Pentru a răspunde la dorinţele lor d. Ferekyde a bine-voit să numească, pentru aceasta pe d. Alexandru Em. Laho-vary, directorul divisiunilconsulatelor, contenciosul şi a convenţiunilor internaţionale la ministerul afacerilor streine. Paris, 11 Februarie.— DepeşI din Sofia desmint intenţiunea atribuita guvernului bulgar de a reclama Serbiei o despăgubire de resbel. Paris, 11 Februarie. — La recepţiu-nea diplomatică ce a avut loc ieri la cheiul d'Orsay, d. Freyeinet a amintit In termeni energici, d-lul Delyannis, ministrul plenipotenţiar al guvernului elen la Paris, pericolul cel mare pentru Grecia, dacă va ataca Turcia. Paris, li Februarie. — Interpelarea asupra evenimentelor de la Deeazeville a venit astâ-zl înaintea cameril, care prin 301 voturi contra 1SS, a adoptat o moţiune, prin care ’şl-a exprimat Încrederea sa In solicitudinea guvernului pentru interesele lucrătorilor şi In energia sa pentru menţinerea ordinel. Paris. 11 Febr. — Lâon Say, Herve şi Lecomte de Lisle aii fost aleşi membrii al Academiei franceze. Berlin, 11 Februarie.— Reichstagul a adoptat prin 145 de voturi, contra 119 o propunere a d-lul Huhn, partisan al bimelalismulul, care cere ca guvernul să supue chestiunea monetară la un nod examen. Berlin, li Februajie.—Guvernul a presinlat Dietii doua proiecte do legi, spre a atribui numai guvernului numirea institutorilor şi a institutoarelor în şcolile elementare din provinciile Prusiei orientale şi din Posen şi a districtului Oppeln, pentru a asigura In a-ceste regiuni aplicarea legii disciplinare şi pentru a vedea măsurile ce trebuie luate contra negligenţelor adu ■ se la frccuentarea şcolilor. Bomn, li Februarie.—«Gazeta oficiala» publică numirea baronului Gal-vagna, consilier de ambasadă la Vicna, ca însărcinat cu gestiunea ambasadei Italie! la Constanlinopol, cu titlui de ministru. In formaţiune.—In şedinţa de astăzi, ce a ţinut-o conferinţa, E. S. Madjid paşa a presintat plenipotenţele sale, cari au fost găsite bune şi In forma datorită. D-nil Delegaţi aG fost apoi de acord asupra redacţiuriil primului articol propus de către E. S. Madjid paşa. Discuţiunoa celor l’alte articole a fost amânata pentru şedinţa viitoare. IMIII MIIKA SIMTĂ DEtASEWT Do astă dată puţini senatori erau presenţl; deputaţi inse erau mai numeroşi. Tot ceşti unea impositelor s’a discutat şi do astă dala. 1). /. Brătianu n rostit discursul cel mal ridicol, cel mal încurcat pe caro l’u pronunţat vro-o dată; astfel că nimeni n’a priceput nimic. A citat cel puţin şeuse morţi iluştrii. A citat pe Monţesquieu, a citat pe Fri-deric cel maro pentru a proba că o ţară undo sarea o eftină e o ţară bine-cuvântată. A arătat toate binefacerile guvernului actual, şi a spus că aceste bine faceri trebuesc plătite, prin urmare majoritatea trebue se voteze impositele propuse de guvern. Sfârşind a făcut In câte-va cuvinte procesul majorităţeî. D. Fie va a spus că miniştrii nu studiază destul legile, că ei ar trebui se vie mai Intâiu cu proiectele In Întrunirile secrete ale majorităţeî, selu-creze cu majoritatea, şi pe urmă legile bine studiate se vie înaintea Camerilor. A mai spus câte-va cuvinte despre şedinţa Oameni din ajun, adică de Marţi, şi s'a plâns do biuroul Camerei. D. /. CAunpincanu, ’i-a răspuns: «Ce poate se facă biuroul, când nu se vede susţinut de majoritate?» D. Câmpineanu s'a plâns că cele ce să zic în lntrunirele secrete răsuflă prin ziare şi a rugat pe deputaţi şi senatori să păstrezo cel mai mare secret asupra celor ce se vorbesc în întrunirile majorităţii. L). Vizunii, a vorbit de legea timbrului pe care a aprobat’o. D. gen. Leca, a spus că e de datoria majorităţii d a umplea defici-turile. Dp acea d-sa e de părere se se voteze legea timbrului şi primeşte chiar taxa asupra câsătorielor. D. Disescu, a făcut un lung discurs în timpul căruia d. Brătianu s’a retras. S'a pronunţat în contra legii timbrului şi a criticat foarte aspru taxa asupra suceesiunelor. D. Robescu, a vrut şi el se vorbească dar nimeni nu mal asculta, sgo-motul conversaţiuniloracoperea gla- sul săli. D. Robescu a spus că are numai două cuvinte de zis, dar majoritatea n’a vrutsăT asculte. li. Viluer, a vrut se propue un alt sistem de imposite, dar majoritatea nu l’a lăsat să vorbească. Pe când vorbea a început lumea se plece. Din convorsaţiunile particulare între deputaţi şi senatori reese că mulţi membrii, din cei mul guvernamentali, nu vroesc să votezo imposite nuoi. In privinţa legii timbrului chiar dd. Manolescu, Disescu, l)ju-vara să rosteau contra. SPIONUL PRUSIAN sa Ci PRINCIPELE CAROLI DE HOHENZOLERN (Urmare) Toţi bărbaţii maturi şi de valoare, bătrâni! cari cunosc ţara şi au greutate, vrem să zicem se bucur de considerare, în mal multe ronduri i-au dat a înţelege ca nu-i frumos ceea-ce face şi că drumul ce l’a apucat îl duce la peirc. Do mal multe ori ’i-au observat, cu blândeţe şi cu respectul cel mal profund, eh ţara I'n adus nu pentru ca el se o germanizeze, ci pentru ca el se se romanizeze in ea. El insă, despreţueşte ori ce sfat. Păstrân-du-şi coiful prusian pe cap, crede că prin forţă brutală şi prin teroare va domni, se va impune ţârei aruncând spaima în cu. Principele Ga rol, dacă a mal rămas în el vre-o umbră cât de imperceptibilă din nobleţă sângelui său princiar, dacă ţine se nu i se ducă numai ciolanele şi oasele în pământul seu natal, atuncea ar fuce bine, şi pentru densul şi pentru ţara cnrc din nenorocire l’a i'osl adoptat, se 'şi ia soţia şi se plece, zicând României măcar iu ultimul seu adio, următoarele: «Recunosc bunii tnel români bine-»făcători că nu oi’a făcut D-zeu vrednic «de o Domnie in care au strălucii un Mi-x/taiu Ura vuiţi un Siefan\celMare. Mul-«ţ urnesc cu venerare ţărclVoastre, acă-«rel pâine şi sare le-am mâneai timp de «nouă ani şi al cărei găibinaşi’î-am «luat şi 'l-ampus in siguranţă la Băn-«cile din slreinutate. Rămâneţi să mintoşi bravi, români bine-cuvenlaţl de-«Dumnezeu. Rimă şi mănoasă vă mal «este ţarul Căutaţi să vă servească de «lecţiune esperienţa ce aţi făcut cu mir «ne, străin de sângele, ndigivneăXşi «neamul vostru. Nu vă mal increi&ţl «pc viitor in străini! Alegeţi dintre «rolpe unul care să domnească. Iar, «Eu, acuma la plecare, plin de mus-«trare de cuget pentru sperjurul ce «am comis, şi recunoscând grcşcalele «şi călcările de lege ce am făcut, vă «cer iertare ca de la nişte buni şi ade-«văraţl creştini.» Faţă cu o asemenea mărturisire şi deelurare sinceră şi leală, noi, îţi vom răspunde: «Mergi sănătos. Principe, in fatala. «Rucură-te acolo şi te veseleşte. Ţineţi «cu mândrie rangul naşterii Ude căci «bani ’ţl-am dat in de ajuns spre aces-«ta. Dumnczeă să te aibă in sfânta sa «pază, şi să fii fericit, tu, soţia ta, din «preună cu tot neamul şi familia de «JIohenzQlern. Pleacă liniştit, Măria «Ta, căci copii copiilor noştri şi neam «de neamul nostru, vor pomeni de când «Domnia lui Carol da Hohenzollern, şi «vor mulţumi şi zi şi noapte Lumnezeu-«tul părinţilor noştri că, in fine, Ic-a «luminat de ai părăsit România, lepă-«dând la cea din urmă podoabele slră-«lucite, vrem se zicem, tripla haină de «ipocrit, de sperjur şi dc spionprusian «cu care al domnit in ea!» www.dacoromanica.ro o EPOCA —1 FEBRUARIE PARTEA ESTERIOARA 11nniHiotil in ltiil^nria.— ('olt' nia, 7 Februarie.— Din Filipopol se scrie următoarele: «Soldaţii rumelioţi s’afl întors aici din Bulgaria. Aceşti învingători n'au meritat de sigur s'1 lle trataţi cu atâta cruzime, atât în Bulgaria, cât şi în propria lor ţară. După ce în Sofia li s’aQ luat mantalele, ce li se dedeseră la începutul ierni , aii plecat la drum spre Filipopol. Aci aii sosit tntr'o stare, ce nu poate fi descrisă. Cei mai mulţi au venit mal farA uniformi, aproape des-brâcaţi, acoperiţi de Ircnţe, cu ochii în fundul capului dc foame si oboseală, cerşind pe strade pâine şi haine spre a’şl desghieţa trupul. Mulţi răniţi d’abia se tîraii rezemă ud u-se In bastoane. Aşa va fi fost numai oştirea cea mare a lui Napoleon la Întoarcerea ei din Rusia. Ţi se sfâşia inima uitându-te la aceşti nefericiţi. Aici în oraş lumea a căutat sil se scape dc el cât mai curând, trimiţ&ndu’i pe la casele lor. linii cari aveai! bani, aft putut pleca cu drumul de fer, dar majoritatea din el, fără mijloace şi cu tifosul tu corp, cine ştie cum aii ajuns ocasft! Frnneln. Paris, <> Februarie. -Greva persistă la Sainl-Quelin; uici-un grevist n'a intrat ieri In ateliere. Din causa întrunirii lucratorilor alal-lâ-ien, prefectul şi autorităţile s'oă ţinut în permanenţă la primărie. întrunirea a fost foarte agitată; oratorii aii oscilat pe grevişti cu cea mal mare violenţă. La ieşire sini tras câteva împuşcături dc revolver şi s’aă proferat strigăte; dar lucratorii n'au putut prelungi manifestarea, căci jandarmii şi infanteria aii împrăştiat grupurile, împe-dicându-le dea pătrunde în oraş. Ion, la un-spre-zece oro dimineaţa, autorităţile militare, municipale şi judiciare s'aă întrunit în piaţa. Greviştii aii cerul autorisarcu sâ ţie o nouă întrunire, ceea ce li s'u refusat din causa incidentelor ce s’aă întâmplat la Întrunirea de ieri. Autorităţile pretind ca greviştii să îndeplinească formalităţile legale. Greviştii pun următoarele cereri : t. Reducerea la opl ore a zilei dc lucru ; 2. Adoptarea unul tarif uniform pentru toate stabilimentele dc ţesături din oraş; A. Suprimarea imediată a rabaturilor şi amenzilor. Ivi amiazi greviştii aă spart geamurile, comiţând şi alte neordndueli la u-sine şi la locuinţa d-lor Roca şi Testări. Toate trupele sunt în picioare. Ivi patru ore a fost un început de tur-buraro la usina B&squin. Comisarul central u primit o lovitură de piatră. S'aă făcut câteva arestări. Paris, 8 Februarie. — Moţiunea Intransigenţilor, relativă la o anchetă a-supra responsabilităţi In afacerea Ton-kinului, a fost combătută,în Cameră,de ministru preşedinte Freycinet, pentru ca moţiunea tinde să acuze camera tre- cuta. creazâ precedente periculoase, împedică unirea Republicanilor şi micşorează puterea si autoritatea Franţei In posesiunile cele noui. Moţiunea s'a respins cn 2i»8, contra 151 voturi. După o discuţie de trei zile Senatul a adoptat articolul, prin care se declară obligatorie laicisarea scoalelor elementare comunale. —x— (iernuinln.— Ilerlin.S Februarie.— Cel mult pol-mâne se va presento în dietă proeCTul de lege contra Polonilor: legea cere între altele şi subvenţionarea mai multor teatre germane din Posen. Socialistul Liebknecht a felicitat astăzi In Reichstag pe Poloni pentru me-stirile Iul Rismark, zicând că ele vor avea resultatul opus şi că prin trecerea capitalurilor germane în litrii; ruseşti Rismark face, ca sâ fie răpit capitalul german, de oare ce Rusia, din lipsa unul control parlamentar, se apropie de faliment. —x— Anglia. — Londra, 8 Februarie. — In Trafalgar Square s'a ţinut un me-eting monstru de către lucrătorii fără oeupaţiime. Socialiştii cu steaguri roşii, sub conducerea lui Hyndman, aQ ţinut discursuri şi au îndemnat pe mulţime să spânzure pe membrii parlamentului şi să preceadă la revoluţiune. Poliţia a tmpedicat do a se mal face alte de-monstraţiuni. Socialiştii s'aa dus spre Weslend, au spart ferestrilo de la clubul Carllon, au jefuit şi distrus câteva prăvălii. Giuvaergii şi-au închis prăvăliile la aproprierea bandelor. De aci Socialiştii s'aă dus la Hydepark. Adevăraţii lucrători, al căror represnntant d. Broadhurst, a fost numit astă-zi subsecretar de stat la Interne, aQ protestat contra faptelor neomenoase ale Socialiştilor. —x— Grecia sl Turei».— Alena 8 Februarie.— Grecia va cere satisfacţiune de la Turcia pentru insultare flamurel greceşti, ce s'a comis pe bordul unei nave de la Constantinopol. In Creta domneşte o mare fierbere. 1 n tot momentul se aşteaptă să isbuc-neascâ o rescoală generală şi se crede, ca aceasta va avea ib* urmare Începerea ostilităţilor între Tuucia şi Grecia. Turcia şi-a Întărit mult trupele de la graniţa grecească. BALURILE MASCATE Şi AGENŢII POLITIEI Următoarele ronduri sunt reproduse după ziarul Telegraful. Lesne poate Înţelege or cine pună la ce grad trebue se li ajuns thdrăsnenla şi obrăznicia unor agenţi poliţieneşti pentru ca un organ de publicitate guvernamental se fie silii sâ'I Liciţi iască : Cine a avut nenorocita ocasiune sfc se ducă de câte-vu ori numai la balurile mas- cate din anul acesta, a pulul sfc vază. fără greutate, un lucru: agenţii poliţieneşti dând exemplele di^necgviinlâ, cele mal revoltătoare, şi abuzând de puterea si au-, torit iţea re le dă funcţiunea lor. In modul cel mal revoltător ! Faplele pecure ie povestim în aceste rânduri, sunt adevărate, şiam fost martori o-culari la unele din ele. Dacâ d. prefect al poliţiei doreşte sâ-îspunem tu întregul lor numele agenţilor d-s&le despre care vorbim, suntem gata. Uii domn comisar T*..... se preumbla la balul I tar io tntr'o seară'cu mâinile Iii hu-sunar şi se adresa cu glas tare, diferitelor masei, zicând : — Mască, mi s'aă descliiat.... (.toi d-lul prefect al poliţiei, li putem spuuede ce era vorba, dacâ o doreşte).... vin'o de nii-1 încheia I Un alt domn comisar P....... lot la Dacia se adresa mâscilor care refuzaă de a sta de vorbă cu d-nia sa, cu cuvintele urmă I nare ; -• Iţi trag dout palme şi le duc la secţie se............ In fine, tu seara de Duminică 26 Ianuarie, tu spre sfârşitul laiului, pe la orele 2, s'a petrecut In sala linsei următorul scandal, hi care d. B..., inspector poliţienesc, a luat o frumoasă şi foarte demnă parte, care face onoare puterii şi autorităţii ce îl dă funcţiunea sa! Iată faptele: Un domn M.... 0.... de profesiune... inginer de poduri, care are pururea obiceiul de fi se adresa către misei cu o deosebită rea-creşleiv, a adresat, tn mal mulb-rlnd uri, espresiunile cele mal murdare unei mâscl care se vede că nu era de o condiţiune nici ca s6 le primească cu surtsul pe buză, nici ca sfe le merite, ceea ce a făcut câ a-ccst, domn 'şi-a primit răspunsul ou aceiaşi măsură. Un mic scandal a avut loc chiar tn hal. Şi, ilind-că acest domn era prieten cu d. inspector de poliţie J5.. acesta trimise pe un subaltern al d-seale, comisarul T.. C.., să chiernc afară masca tn cestiune şi ordonă să o dea afară din bal, tnsoţindu-şt ordinul cu cuvintele colo mal necuviincioase. Fala şi îngâmfarea gestului d-lul E.. cran domne do teatru! S'at'i găsit insă mal multe persoane care, indignate, n'au suferit ca or linul d-lul iuspeclor să tiu executat cu atâta fiutoritule. Iu faţa acestor scandaluri, întrebăm pe d. prefect al poliţiei.'asta sâ fie funcţiunea comisarilor şi inspectorilor dc poliţie? In lumea poliţienească nu se consideră cu o ruşine ucest mod de a abuza de puterea şi autoritatea funcţiuni? Aşa ştii! funcţionarii poliţiei să respecle legea, ordinea publică şi libertatea individuală? Nu ştiu dumnealor că tu codul nostru penal esistă art. 147 şi i 48, care zice, cel d ânlâiQ : ■•Orl-ce funcţionar judecătoresc sad administrativ va abuza de puterea ce-1 dă calitatea seu, spre a sili pe nedrept pe o persoană a face saii suferi uu ud, saQ a se abţine de dânsul, se va pedepsi cu închisoare do la o lună până la doul ani şi se va putea tueă declara necapabil de a ocupa funcţiuni publice, de la un an la trei.» Iar cel d'al douilea : «Url-ce funcţionur care, tn exerciţiul sau cu ocusiuneu funcţiune! sale, va maltrata prin ofense reali pe o persoană, se va pedepsi cu Închisoare până la 6 luni. «Acei funcţionar se va putea tncă declara incapabil dc a ocupa funcţiuni publice, de Iu uu an până la trei.» Ce ar zice aceşti domni dc poliţie dacă vre-una din persoanele insullalo In aet-fei ilc mod de d-lor, le-ar intenta acţiuni co- recţiotiale, şi dacă justiţia—supremă con-Indătoare a abuzului de putere şi de autoritate ce comit — le-ar trânti câte-va luni de tnrhisoaiv şi! ar declara incapabili de a ocupa (>e viitor funcţiuni publice? Noi, dacă relevăm aceste necuviinţe, o facem: I- iîl pentru că suntem siguri că d. prefect al poliţiei n'are eunoscTnţa dc densele ; şi al II- leai pentru că e tn fundul acestor ne-| cuviinţe, o cesliunc de interes public şi ialâ-o : ar fi o adei erată nenorocire dacă onoarea, demnitatea şi libertatea eul-va ar fi şusa, fără nici un control, la discrcţiu-tiea orl-cărul funcţionar public. In numele acestor sfinte drepturi ale fie-eăruia, protestăm tn contra Rcestor ne cuviinţe şi cerem ca ast-fel de funcţionari sâ fie depărtaţi din ochii publicului ca oameni tn capul cărora cultura na ajuns tncă la nivelul secolului tn cure trăim. Putem complecta informatiunea Telegrafului, spunând că inspectorul în cestiune se numeşte Epureanu iar comisarul se numeşte Popp! INFORM ATIUNI va reprosenta oara tragedia Astâ-searâ Vineri va 11 In sala Teatrului Naţional, al patrulea bal ani versar al Societfiţei Funcţionarilor publici. X Din iniţiativa d-lni preşedinte al Consiliului s'a cerut de lu Corpurile legiuitoare autorisarea pentru comuna Berlad do afaceun imprumut de un milion pentru mai multe lucrări de îmbunătăţire ale oraşului. X Ni se asigură că episcopul do Roman a declarat, câ nu se va mai întoarce în parlament, până cănd nu i se vor carescuzodo d. Slurza, pentru insultele ce i le-a adresat în una din şedinţele St. Sinod. X Am vorbit acum câte-va septe-mâni despre darea in judecată universitară a d-lui profesor Raymond de laGraiova. Consiliul chemat a da hotârlrea sa, l'u suspendat din funcţiunea pe timp de doui ani. X Societatea do bine-lacoro a coloniei fnineese din Bucureşti, va da Sâmbătă seară In soloanele Universalului, un concert cu bal şi tombolă. X Eri seară a sosit din Focşani o de-putaţiune de peste 50 comersanţi de frunte spre a stărui pe lângă d-nu preşedinte al consiliului ca se nu admite strămutarea Gurţei d’Apel de la Focşani. X D-nu Deputat Verussi, a încetat grabnic din viaţă Mercur! seară, In casa colegului seu d-nu Lupulescu, unde se întruniseră mai mulţi depu- taţî spre a discuta noul proect de ege al învăţământului public. X Aflăm ca un fost funcţionar superior al Ministerului Cultelor, a fost dat iu judecată corecţionnlă pentru că a sustras două bonuri în valoare de două mii lei. care fusese depuse ca garanţie. X Theatru naţional Marţi pentru prima Pggmalton. X Ni se spune că un locotenent ajutor al comandantului pieţei ducân-duse noaptea trecută In inspecţia locurilor publice şi găinsd mai multe grade inferioare fără bilete de voe, a început a îi insulta şi lovi. Un alt ofiţer intervenind spre a împedică pe acest locotenent se mărească scandalul, d-sa a crezut nemerit se! aresteze in numele comandatului pieţei. X Din causa conferonţelor Ateneului. ce se ţin în toate Joile, s’a hotârlt ca conferenţa de la clubul liberul-con-servator, se aibă loc in viitor Sâmbăta seară. S’aă mai înscris pentru confe-renţă, d. Gr. Ventura care a ales următorul subiect: Pentru ce partidul conservator a fost Iii tot-d’auna partidul liberal, şi d. C. Costa-Foru, care va vorbi despre Monopolul cdr-ciumelor. X Reamintim d-lor Societari cit şi publicului că in serile de 1/13, 2/14 şi 3/15 Februarie a. c. la 81/2 ore seara, Societatea de geografie va ţine şedinţe publice în sala cea mare a Senatului sub preşedinţia M. S. Regelui. X Asta-zi sfirsindu-se nuvela „Tru-badurul“ vom continua cu foita ; Regele Tesaliei. DINTR’O ZI INTR’ALTA Confercntn Generalului Florescu Eri seară tu saloanele clubului «libe-ral-conservator» Generalul Florescu a deschis seria conferinţelor prin o cuvântare din cele mai interesante. Subiectul ales era: Armata sub regimul constitu{ional. Regretăm ca nu putem du tu extenso discursul d-lui General Florescu şi câ putem d’abia reproduce câte-va note ce tu pripă am putui culege. Iutr'o vreme, zice Generalul Florescu, armata depindea numai de Suverun. Sub regimul constituţional lnsă.câfid acţiunea Regelui e mult mal mărginită, când unii pretind ca şeful statului trebue sâ fie o simplă ficţiune, s'a cautat un mijloc d a să da o oare-care stabilitate armatei,Ilind-că de aci Înainte cel ce are o acţiune directă asupra armatei c ministrul de resbel, adică o per- F01ŢA ZIARULUI EPOCA» 5 „TRUBADURUL" Doamnei /.op rpurr»eu. (Urmare) Ne-am culcat lutr o rină, cu capul rezemat In podul palmei. Priviam,tăceam ne gândiam; analistul clipia des, scepticul ridica din umeri, al treilea sâ uitase c’o mână pe frunte şi eu tnchise-sem ochii pifăind dintr’o ţigare stinsă. S'a deşteptat când soarele s'ascun-dea la vale, sub frunzişul pădurei. Ceru să mănânce, şi ’i părea răQ că din causa lui noi râbdaserâm de foame. Pasările zburaQ de colo colo, şi multe ’şl tupuţinaseră glasul; numai o privi-ghietoare 'şl piruea povestea sa neisprăvită. Printre frunzile dese ale |pă-durei străbateai!,drepte şi aurii,săgeţile de luminâ.repezite din apusul soareluî. 0 adiere câldicicâ abia mişca vlăstarele subţiri, şi undă uşurel semănăturile verzi din depărtare. — Să ne întoarcem, zise Trubadurul, liniştit, dar pe gânduri. Voi credeţi în viaţa viitoare ? — Aşi! lleacuri ! — Va veni o viaţă eternă şi perfectă, peste câte-va miliarde de ani. — Altă prostie, când se va stinge soarele, aşteaptă-te tu, mult şi bine.la o viaţă eterna şi perfectă. — Soarele nu arde, pentru-ca sâ se inistue vr’o dată ; e o nerozie ştiinţifică că soarele ar fi un corp incandescent. Căldura şi lumina e resultatul sferei dese de ethercarell înconjoară la o depărtare destul de mare şi sâ răreşte la Infinit, fără a lăsa pe unde-va vr’un gol. Curentele de ether produc lumina şi căldura. Etherul condensat a dat naştere universului întreg, a plăsmuit materia, plantele, animalele; şi lot el, vibrând vecinie, va născoci o viaţă ve-cinicâ şi perfectă. —Acestei teorii nu’i lipseşte de câl stihurile pentru ca să fie o prostie desă-vlrşita. Păcat ca nu citeşti mai des pe Rullina şi pe Kichepin. — Eu, zise Trubadurul, n’aş dori o altă viaţă,chiar dacă ar 11 eternă şi perfectă, de cât numai pentru o clipa : ce mult aşi dori să le mai vâz o-datâ ! — De unde ştii că n o să le inai vezi? răspunse scepticul, luându’l de braţ. Lumea este un şir uesftrşit de fenomene, şi oamenii, descoperind legile la care ele să supun imediat şi vremelnic, cred că au isprăvit cu tainele naturel. Cine ştie daca n o să vă întâlniţi sub şltă forma de viaţa. — Să poate ; dar aşi dori să am conştiinţă că ne-am întâlnit; să ştiu cine au fost ele şi cine am fost eu. Alt-fel la ce mi-ar folosi reînvierea cu o conştiinţa streină de cea de azi ? Aşa, alunecând In voea vorbei, ajunserăm la capul podului Mogoşoaei. După părerea tuturor eO trebuia să dorm cu Trubadurul, acasă la el, căci cu nici un preţ n’ar fi vroit să se culce In streini; cu toţii ’inl şoptiră în ure-chia ca n'ar II bine să') las singur. Să înserase când ajunserăm acasă. Luna să arata la orizont cât o baniţă; şi aşa de roşie în cât părea ca ese din-tr'un ocean de sânge. Gradina era dâsa o carărue îngustă o tâea până în fund, oslrcţele cari o despărţiaQ de bătătură eraQ rupte şi culcate la pământ. Cum ne simţi cânele curţei începu să liămâe, apoi să pleca în coatele picioarelor de dinainte pe ghetele Trubadurului, şi dând din coada,chefnia de bucurie. Câte-va găini, culcate In corcoduşul din faţa casei, trezite din somn, să mutară pe picioare, ploconind cape-te-le în sus şi In jos. Intrarăm lu casă. Aprinse două luminări. Cărţile erai! răvăşite pe scaune, pe masă 'şi pe patul de lângă sobă.Pâea-jeni şi întinseseră mreajile lor.caodan-tela străvezie şi prăfuită, in unghiurile tavanului de scânduri; de grinda groasă din mijlocul tavanului atârna un crâm-peiu de aţă patul de muşte, de care o-diuioară atârnau alviţa la lăsatul secului. — Am rămas singur, îngână încet Trubadurul, aruncându'şl pălăria în firida sobei; şi eram numeroşi. Toate lucrurile din casă 'ml fac rău, totuşi nu m'aş muta nici într'un palat; dacâ n'aş fi mlhnit şi torturat ce-aş mai putea fi pe lume ? EU deschisesem gura ca să'l întorc din aceste gînduri, dar mai nainte d a slomni vr’un cuvânt, el ’ml zise repede ; — Ai dreptate ! Să nu mai ’mi-a-miulesc atâtea lucruri înghiţite de trecut. Ce-a fost s'u dus, ce va mal 11 o să se duca. Fii pe pace; n’al venit de geaba; am să'ţi cânt o romanţă pe care am scris'o când eram Intr’a şeaseu. Pe loc ce zise 'şi desprinse vioara din cui, şi după ce 'şi Încercă coardele, Începu a cânta. Atacând repede coarda cea subţire, cu o migala de sunete ascuţite, trecu priutr'o scară repede pe cea din urmă coardă; arcuşul lui scotea nişte vaete cart să asemueaQ cu o jale omenească; apoi Începu un duo pe coarda a treea ş’a patra, prelung, naiv, sfîrşind cu o vijelie pătimaşe, pentru a trece, a-proape ne-auzit, ideea sa pe prima coardă Într'un şir de note tremurătoare, calde, aci vesele, aci triste, dar necontenit puternice şi sigure. De după soba scoseseră capetele, să asculte, trei pisoi mici cari să clatinad pe picioare. Cu ochii ţintă, albaştrii sticloşi, priveau fermecaţi şi să retrăgeau grabnic în fund şi earăşi apăreai! câte-şi trei, ca şi cum capetele lor rotunde erau legate înpreună. Unul din el plhâi la stăpânul său şi începu să mişce capul după arcuşul care aluneca apăsat pe coardele vioarei.Dar d’o-dată s’auzi un plesnet sec în toata casa : căzuse căluşul, prididit de braţul nervos al Trubadurului. Pisoii fugiră repede în culcuşul lor şi nu mai îndrăz- niră să scoaţă capelele. — Nu mal cânt, zise trist Trubadurul, mi-c frică sâ nu cază a doua-oară căluşul. Ah 1 numărul două... Dormiseram un somn, când, pe la miezul nopţei mă trezi o ttrşiiturâ de paşi. Deschisei repede ochii şi lnghieţai In plapâmâ, vă. Ciocazan declară că in privinţa ingerinţelor nu mai insistă fiind oft ştie că de geaba vorbeşte, dar cere ca legea se (ie clarificată odată. 1). M. Voinoc roagă pc d. Ciocazan sft'şl retragă interpelarea, llind-că, dacă Camera ar da un vot în această privinţă, a-pol l’ar da pentru ca să aprobe purtarea Senatului, şi lucrul ar ti mal răii atunci. 1). Pnm-ininistru, ztmbind foarte graţios, către d-nit Robescu şi Fundescu, declară că nare nimic de răspuns la interpelare. Secere Închiderea discuţiei. I). Cogalniceanu cere cuvintu), crezând Câ’l are Iu l'oiul. Insă simpaticul d. CAm-pineanu care prezidează, ti spune că nu poale vorbi de cât in condra tncliiderel discuţiunel. Atunci d. Cogălniceanu, interpelează şi d-sa pe d. prim-minislru în privinţa chipului lu care a apărat la Senat Constituţia, căud s'a validat alegerea d-rulul Phbtino. D. Uratianu se declară gata a răspunde. I). Cogalniceanu trage o hună răfuială d-lul Brătianu, ex-gcnlilei secature, cu prilejui acestei interpelări. D-sa spune vizirului, cu alte cuvinte, că nici până acuma nu a ajuns să deosebească pe un funcţionar administrativ de un om care nu este funcţionar. Apoi ce deosebire este Intre directorul serviciului sanitar şi directorul serviciului statistic, a serviciului penitenciar, a poştelor şi telegrafelor ele. el bine, do ce nu 1 aduce şi pe aceştia d-1 Brătianu tn Senat ? D-l Cogalniceanu blamează pe minislrul- cu ochii închişi; alb la faţă, fără acele dungi cari'i tâeau fruntea şi’i scofîlceau obrajii., Tremuram de frică, şi nu ştiam ce sâ me fac. El 'şl attrnă vioara şi arcuşul de degetul cel mic şi, cu jo uşurinţă ne mat pomenită, să agăţă de primele ramuri ale dudului, sS îndoi de mijloc, rezemându-se In picioare şi începu sâ se sue printre crângile groase ale tulpinel, spre creştetul el. Mi venea să’l strig «destul 1 o sâcâiţii date jos! », dar frica 'ml luase limba. Când să apropia de vîrf, încercă cu rnânele cele din urmă ramuri, puţin mal groase de cât degetul, şi punend piciorul pe ele, să înălţă d'asupra dudului ca o statuă de marmoră cletanată de mlădierea ramurilor. Ridică capul spre luna care strălucea d’asupra lumei; era tot cu ochit închişi; Înmărmurisem cu gura căscată şi cu braţele întinse spre el. Uupe «e legănarea molutică a vîrfuluî pe care se Înălţase, să linişti, Trubadurul 'şl aduse vioara sub bărbie şi Începu o furie de sunete cari despicară tăcerea adlncă a nopţeî. Şi în minutul în care eram ho-tărît să’l strig; «dăstul 1 dăstul!» două coarde II plesniră una dupe alta, şi căluşul II căiju din nou, trosnind sinistru pe trupul uscat al vioarei. Trubadurul tresări, ridică vioara In sus : par’c'ar li fost o fantomă care să încerca a pluti în văzduh ; deschise ochii, să treiţi, să cletenă pe picioare, 'şl perdu cumpătul, şi scoţând un vaet jalnic, câiju pe spate din vîrful dudului. Când răbufni de pământ, la picioa- preşedinte că nu a susţinut disposiţia din constituţie inainlea Senatului «i nu a cerut invalidarea generalul Pholino. Apoi faptă liberală este aceasta 1 D. prim-ministru susţine căd-rul Pholiuo nu este funcţionar şi că bine a fost ales, liind-că legea electorală prevede că medicii, advocaţii şi inginerii Statului put ti a-leşl şi apoi si- opteze. Asemenea logică, ce e dreptul, nu poate Încăpea de cât tn creierul d-lul Ion Brăt ianu, care a ajuns o nesuferita secătură, incapabil de a rosti de cât numai secături. lnehipuiţivă fason dr prim-ministru ! Acelaşi domn mai adaogă că d-l Cogălui-ceanu vorbeşte in contra alegerel d-rulul Photino, fiind-câ dumnealui a combătut tn tot-da-una ştiinţa din parlament. Discuţia se închide. Ceslliiiiea personala. D. Cogălniceanu vorbeşte tn cesliuno personală cu d-l Brătianu care l’a acuzat Că persecută ştiinţa. D. Cog&Inicea. aminteşte d-lul Brătianu, că a creat cele 2 l'uiversităţl, că este autorul legel instrucţiei din 1884 şi că, dacă este cunoscut mal mult, chiar tn străinătate, e cunoscut ca om de ştiinţă. D-sa mal aminteşte apoi că tot tiind-că e om de ştiinţă a fust ales membru al Academel Ro-mâuo. iar nu honoris causa. Aci d-l Brătianu înghite noduri tu sec. Oratorul declară tncă că tn tot-d'a-una va It pentru primirea în parlament a oamenilor de ştiinţă cari vor veui cu decretele Universităţilor, dar că va combate necurmat pe aceia cari vor veni cu decretele guvernului, adică cart sunt funcţionari. D. Ion Hratianu, care au ştie ce ai- răspundă, o brodeşte ca nuca 'n perete declarând că d-l Cogălniceanu nu poate ti om de ştiinţă (lind-că nu e independent. Adevărat secătură. Legea timbrului în discuţie Se aduce în discuţie legea timbrului şi Înregistrare!. O-nii Cogalniceanu si N. Voinoc, ccr retrimiterea proectulul la secţii, llind-că comitetul delegaţilor şl-a permis ca să Introducă dc la sirte o mulţime de modificări caii nu aii fost discutate tn secţii. Cu ce drept aii făcut delegaţii aceasta, să tatre&bă d-l Cogălniceanu? Impozitele nu pot fl cerute decăl de Guvern tiind-că numai dânsul poate şti dacă are deficit safi nu, dar unul, doi safi trei deputaţi nu pot face aceasta. Apoi d-l raportor motivează tntr’un chip ridicul unul din articolele sale,acela privitor la taxarea moştenirilor, cum că adică aşa erea şi la Romani. Dar la Romani se ştie că oraCi impositele cele mal absurde: că se pusese imposil până şi pe unele locuri necurate, numite vespasicro, dupe numele împăratului care Introdusese im-positul (Aplause, ilaritate.) Atât d-l Cogălniceanu cât şi d-l Voinov, declară că prin secţii nici nu s'a vorbit de asemenea imposile nuoi, şi deci proectul, tiind d'o mare importanţă trebuerptrimos pentru a ft studiat. D-nii V. Lascar si Saca, combat amânarea pentru cuvtnlul că foarte bine aO procedat delegaţii şi foarte reglementar. D-l Ion hratianu, tnsd, văzând că până şi cel mal devotaţi colectivişti sunt contra legel vrea s'o dreagă, pentru ca legea să nu cazA eu totul. D-sa propune ca amânarea să nu lie primită,dar ca se se voteze articolele din pro-ectul guvernului şi pe cele Introduse do comitetul delegaţilor, camera,dacă va voi, să le retrimită ia secţii. Glasuri de Colectivişti. Primim. Amânarea este respinsă, cel puţin aşa declară imparţialul domn Câmpineanu. 1). ti. Paladi are cuvântul tu discuţia generală. D-sa ia la frecuş cu multă dreptate pe onorabilul domn Lascar şi '1 dovedeşte că habar n’a avut de ce a scris In raport şi că habar nare de ce au scris economiştii tn materie. D. Paladi arată că prin această lege comercianţii vor ti şi mal Impovoraţl de ctt sini, că clasele sărace vor Ii spoliate, călin sftrşit lăcomia guvernamentală nu mal are margini. Discursul d-lul Paladi a fost de mal multe ori subliniat de aplauseio adunărcl (nu colectiviste.) La o Întrerupere a d-lul Nacu, d. Paladi răspunde: «Când ie vorba de o cestiune rele mele, era scăldat în sânge. Vioara i se făcu în bucăţi lângă capul său zdrelit. Şi plecându-mâ repede spre el mi se păru că dându-'şlsufletul a şoptit: «ah! numărul două! d'acum căluşul nu va mai cădea!» Pe masa lui, în învălmâşala de cărţi şi de note, i-am găsit testamentul olograf, scris şi sub-cris cât se poate do desluşit. Intre oiţele ne ruga; «Să se vâmjă toate lucrurile din casă, Intre care se afla o pereche de paftale turnate In argint şi un chilim vechiu, dar foarte frumos ales; să se dărâme casa şi materialul sC se ven re să se numească monastirite ce se vor lăsa pentru locuinţa eălugăriţelorţ?! si a călugărilor. D. I'. Ureche si d. Prunca. Întreabă dacă aceste monâstirl pot pi-iîmi douaţiunt; şi cere ca să fie o lege în această privinţă. I se răspunde că legea e la Cameră. Mitropolitul Moldovei. Face tiu amendament scris, pentru nuni rea mănăstirilor tn care se vorînflinl.t azilurile ■- ce este tn lăturat, cuvenit fără regulă. Cu toată insistenţa furioasă a M Iropo-I it ii tul, proectul se nune ta vot ş se numite cu o majoritate deţii voturi contra i. I). Diamandi citeşte proiectul de lege relativ Ia sporirea capitalului caselor de credit agricol, votat ne adunarea deputaţilor.—Aceasta lege se compune din următoarele 2 articole: Art. I. Din fondul realisat de tesaur prin emisiunile de rentă, făcute pe baza diferitelor legi, se va avansa provizoriu o sumă până la trei milioane Ici caselor de credit agricol, pentru sporirea capitalurilor lor. Casele de credit agricol rari s’aii înliiu-ţat ori se vor înfiinţa cu propriul lor capital vor protlta de beneficiile legel de faţă. Art. II. Aceste sume «e vor restitui treptat cu acoperirea capitalurilor de câlre acţionari, şi ca indemnisare pentru procentele plătite detentoritnr titlurilor de rentă, Slutul va incasa pe scama bugetului ilividcnlelocnvenitepentru capitalurile avansate de dânsul. Din causăcâ tn sală nu suntde cât vre-o 18 senatori, proectul se iu tn consideraţie fără discuţie; se pune tn urmă la vot şi se admite cu o majoritate de 41 contra 5. 1). Opran citeşte raportul comLsiunet o-xaminătoare pentru transformarea târgu-şorulul Moineştl tn comună urbană. D. Radu Mihaiu cere ca raportul st* se a-ipâne, pentru a fl citit câini va ti present şi tl. Brătianu, cererea se primeşledeSenat. D. Mache Alanasiu, citeşte netiţiunea călugăriţilor de la Agapia şi Văratic pentru mbunătftţireasoarlei lor. Petiţiuncae primită. •So citeşte petiţiuuea d-lul Nue Paleotogu nlru a i se acorda o pensiune viageră cu care să se poată întreţine; vârsta d-lul Pa-îeologu e de 70 ani şi a servit statului tn mal multe funcţiuni. Petiţiuuea so primeşte. Se votează mal multe indigenate. Fiind-că d-nit senatori fugiseră înainte •le ridicarea şedinţei. D preşedinte se vede nevoit ne-având cu cine lucra sâ o suspende la orele 4. coiipime leuimtoare CAMERA Şedinţa dc Vineri 31 |Ianuarie 1886 Şedinţa se deschide la ora 1 şi 20 sub preşedinta d-luî Câmpineanu, prezenţi tiind 97 d-ni deputaţi. Se prelungeşte cu 15 zile congediul d-lul Şendrea. Se depune o cerere a d-lul Vladices-cu pentru o pensie. li. Cogalniceanu anunţă din nofl Interpelarea privitoare la expulzaţi. Se va comunica guvernului. 1). Cogălniceanu anunţa iarăşi interpelarea privitoare la afacerea de la Do-brovâţ unde li deţinuţi aii fost împuşcaţi. D-l Voinov declară că In urma înţelegere! avută cu d-l ministru de culte amână interpelarea privitoare ia Sf. Sinod. La ordinea zilei este urmaerea discuţiei asupra legel modificatoare a legel timbrului. Se da citire art. 30, care prevede tac-sarea moştenirilor. D-nii Carp, Voinov şi Al. Djuvara, combat arUcclul şi propun mai multe amendamente, D-nii Tuche lonescu, V. Lascar, Gr: (’onslantinescu şi Ministru Etuj. Stutcscu îl susţin. Discuţia se Închide. Se da citire unui amendamentul al d-l ui Costescu Comâneanu, care cere suprimare alin. Ijşi II de la art. 30. Se votează amendamentul d-lui D. lonescu care scuteşte moştenirile directe mai mici dc 2000 lei. Se dă citire unul amendament al d-lor 1). Muscă, Dr. Ilâmnice.anu etc. care. supune la taxa de 30 0/0 moştenirile lăsate la streini şi la nerude. In urma intervenind d-lui Brătianu Insa, amendamentul ieste retras. Art. 30 se votează. La art. 31 d. C. Disescu cere a se şterge taxa de un leu d'asupra dotelor făcute în linie indirecta. I). Ministru Slătescu susţine articolul declarând că această taxa nu poale a-duce nici o vătămare căsătoriei. D. Ioc.n Râdulescu combate articolul ca şi d. Disescu. Articolul se suprimă. Toate cele-l-alle erticole se votează cu eâte-va modificări. Mâine se va faee votul în total. La orele 0 şi juin. şedinţa se ridică. SENATUL Şedinţa dc Vineri 31 Ianuarie, 1886 Şedinţa se deschide la orele 2 şi juni. presenţl 80 senatori, sub preşedinţa d-luî Orâscu. I). ministru Sturza, propune proectul pentru forlifiCBţiaCapitalei. Nobilul (?) I). Meitani 'şi rupe palmele aplaudând! Se votează indigenatul d-lor Biciola şi Gal in. Se propune proiectul de lege pentru acordarea unei pensiuni viagere de iOO lei de fie-care: domnişoarelor Paulina şi Emilia, fiicele defunctului dr. Da-ragbi. D-lui Lupaşcu, i se pare, cas’ar cuveni acestor domnişoare pensiunea, fără nici o reţinere; căci zice galantonul senator, de ce sfi se mai reţie ? ! ? cu 40 sad 00 de franci, stalul Român, care a făcut şi alte cheltueli de prisos,nu va fi nici mal bogat nici mal sărac ! D-nii I. Mihăilescu si dr. Polizu, mo- lipsiţi de galantoraia senalorulul de BacăO, susţin propunerea sa. I). Muchi Alanasiu Citeşte proiectul de lege pentru Întrunirea mâi multor comuni din judeţul Dâmboviţa. Nobilul d. Meitani cere ca busturile foştilor miniştrii şi senatori C. Bozian, B. Boerescu şi G. llostaforu, sâ fie puse în îneinta Senatului. D. Preşedinte cere ca sâ se ridice şedinţa. care de fapt era ridicată, băncile fiind goale de mai mult timp. Isaiea l.errscu plânge ţara şi cere 25 lei diurna 1 Şedinţa se ridica şi oficial la ora 3 1 2 seara. ULTIiltE INFORIVfâTIUNI Duminică la ora 8 12 seara, se va ţine a treia conferinţă u AtheneuluL Prietenul nostru d. Barbu Ştefâneseu (de la Vrancea) va vorbi despre Limba romaneasca. X Madjid-Paşa primind puterile sale, negociările de pace au început erL S'a discutat articolul I-iu în care este vorba deconclnsiunea pneei pe baza integrităţii teritoriale a ambilor beligeranţi. S’a primit atl referendum redacţiunea acestui articol precum o făcu delegatul turc. X Deputaţiunea Foeşunilors’a si pre-sinlal la prinţul Dimitrie Glii Un care a respuns tntr’un mod evasiv, zicând că parlamentul va hotărî. X D. Lascar Gatargi, leaderul partidului libcral-eonservfttor, a sosit azi In Capitală. X Eri a fost un consiliu de miniştrii la palat, sub preşedinţa Regelui. Agitarea unei părţi a colectiviştilor contra ministru lui Sturdza, creşte din zi în zi. Se fac mari sforţări ca proiectul de lege asupra reorgnni-săreî învăţământului se nu easă din secţiuni. In secţiunea a V-a d. Ni-colae lonescu a vorbit trei ore asupra doue articole. In cele-l'alte secţiuni se vor ivi chiar propuneri pentru neluarea în consideraţie, lnlr’u-na din zilele trecute mai mulţi deputaţi au înconjurat pe primul ministru în anticamera Adunărcl şi ’i-au zis că, dacă nu va persista a susţine pe d. Sturdza, vor fi siliţi a profila de prima ocasiune ce se va presinta pentru a’î da un vot de Idam. Până acum vizirul resistâ la stăruinţele anti-sturziştilor, dar se crede că resistenţn sa nu va merge până a face cestiune ministerială din legea reformei învăţământului. X Delegaţiunea Focşănenilor presin-Umdu-se azi la d. Brătianu, preşedintele Consiliului a spus că va studia cestiunea mutării Curţii de Apel la Galaţi. X labraşca, autorul lurtului d-lui Alcaz, n declarat că a fost părtaş şi comisarul de la gara Paşcani şi ei ţi -va diu agenţii poliţiei de la Galaţi.— Poimâine va 11 trimes la Galaţi pentru a i se face instrucţiunea. Poliţia a arestat eri la gară pe un pungaş lani Pasini, asupra căruia planează şapte sentinţe eou-damnătoarc a diferitelor tribunale din ţară. Pungaşul a fost arestat, în urma mărturisirilor lui labraşcu cel, care a comis furtul In paguba d-lui Alcaz şi care a fost adus din Bulgaria. ULTIMA ORA Belgrad, 12 Februarie.—Ştirile răspândite de ziarele vie.ne.ze, cari anunţau ca un ukaz regal prescrie demobili-sarea trupelor sârbeşti şi convocă skup-cina suntaesmînţîte tntr'un mod oficial IVsL», 12 Februarie. — Se comunică din Belgrad corespondenţii din Poşta: Regele Milan a sosit la Niş. Ştirile, cari spun cu armata serbeasca va'fi demobilizată sunt l ipsite de temei. Diferitele fracţiuni din Scupcină vor ţine în curând conferinţe cu scopul dea da părerile lor în oare-cari cestiuni pendinte. Radicalii se vor Întruni la Niş. Berlin, 12 «Tagblat» anunţa câ paragraful aranjamentului turco-bulgur, ce spune ca Bulgaria se angajaza sădea concursul armatei sale Turciei, In cas de agresiune, va fi părăsit,' din causa re-fusului absolut opus de Rusia la adoptarea acestei clause.Prin mijlocul acesta, învoiala va fi recunoscuta fără con-diţi uni. Londra, 12 Februarie. —Mal multe meetingun revoluţionare aîi fost ţinute ieri în mai muite oraşe din Englitera. Atitudinea popuîaţiunii lucratoare e ameninţătoare. l'esia, 12 Februarie. — Comisiunea numita de Camera deputaţilor pentru a examina convenţiunea drumurilor de fer, Încheiata cu România la 12 Maiă 1879, a adoptat uu proiect de lege, care aduce modificarea articolului 2 din ijisa convenţiune şi transformă gara de la Predea! în gara internaţională. «Viermii cari se vor naşte din noi se vor iubi. . i www.dacoromanica.ro EPOCA — 1 FEBRUARIE CASA DE SCHIMB I. M. F E R M O 27,—STRADA LIPSCANI, 27— ( t RStl 11 t t V l« 1 S ( 1 3/ Ianuare 1886 5% Rente amortizabilă 95 5% Renta perpetna .... 90 o% Oblig, de stat 87 ii% Oblig, de »t. druinu defer 7«, Scis. func. rurale .... 1021 2 b% 8erls. func. rurale . . . S5 l i 7% Scris func. urbane . . . 97 1 2 ti% Scris func. urbane . . . 91 5% Srris. func. rurnle . . . 821/4 T>\ împrumutul comunal . . 72 t 2 Obl g. «>scl pena. lei 10 dob. 240 tmiirumutul cu premie . . . Acţiuni bâncel nation . . . 3* 1100 Acţiuni -Dacia-Romania » . . 207 * Naţională » Credit mobiliar . . . » Constructiunl. . . . 199 • Fabrica de hârtie . . Argint contra aur 16 Bilete de UancA contra aur. . 10 Florin austriacl 2.01 CURSUL 1»IN VIFA X Ducatul . . . Loso otomane Rubla hârtie . 10.02 5.92 17 70 124 25 CURSl/l. DIX lll lll.IV Renta Am ort............... Opponheim. ....... Obligaţiuni noul 6* C. F. R. « u 5% a » r Rubla hârtie............... CURSUL DE I*AltIS Renta Romftnâ Lose otomana. Schtmh Paris 8 luni . . • la vedere . Londra 8 luni » la vedere Berlin 3 luni . . Viena la vodere . «51 * 109. 1011/* 105.10 201.15 80 1 2 351 4 X X X X PUBLICITATEA X X X I DE ! Limbile francese si englese Preturi moderate X X X X X X X X ZIARULUI „EPOCA Strada Episcopiei, INI o. 3. ANUNCIURI SI RECLAME anunciuri pe pagina a IV, linia 30 bani, anunciuri si reclame pe pagina III 2 lei linia. 4 a xxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxx: DE VENZARE. INSTITUL METEOROLOGIC din BUCUREŞTI Jluletimul atmosferic de la 11 Februarie 1886 STAŢIUNI Baroni Temp. Vont. Starea Bucuresci T.-Severin Balota 773.5 773.9 —3.0 —3.4 E- 5 neap. «emu Slatina 774.1 -3.1 RNE 3 zapada Giurgiu Constanta 774.8 —2.4 NE 5 acop, ploios 773.1 —5.5 NE 2 Sulina 775.0 —4.1 NF 4 acop. Galnntz P74.4 -1.5 KNE « » Brăila 772.9 —0.6 NE 4 M liomnn 700.4 —0.8 NE 2 n Craiova 772.0 —3.1 E 6 zapada Directorul Institutului, Sl. Hepites. Starea marei la Constanta line, la Sulina u-siora barometru soado in toata tara. Moşia Rîea Noua din judeţul Teleorman, plasa Teleorman, comuna Rîea. Moşia are 200 sti. masa sau aproape 400 pogoane. Este de arendat a 200 galbeni şi se Întinde până în bătătură celei de a Il-a staţie a căi ferate Costeşti-Turnu-Mâgurcle. Doritorii se pot adresa la I). Gr. G. Peucescu, str. Clemenţei No. 2, unde vor vedea planul şi vor lua orî-ce alte lămuriri. DE VENZARE. Proprietatea Sltlsenscn din judeţul Teleorman-Garâ la 5 minute depărtare. A se adresa la d-na Elisa Chronidi, Intrarea Rosetti No. 5. I\STITITI0\ IILAIIAMKf. poun JEUNES FILLES Hucarcst, strada Sf. Voevozi, 27 Enseignemcntprimaire et secondaire ap râs Ies programmes de l’Etat. Les langues franţaise et lloinandes d'ont obligatoires. A veudve ou ti louer dâs la St. Georges prochaine Une inaison situâe rue Doroban-tzilor No. 10; 20 pieces, cour, jardin, environ un hectare. S’adresser au proprietuire qui y reside. BERARIA GAMBRINUS 1 f O Ol 8 wMW a ptts in consumaţie BERE (JlMBRINim fabricatiunea OPPLER DOCTORUL EMIL MA\ Vechi u profesor de arta mo fitului şi medic primar al spitalelor Sf. Spiridon din Iaşi, instalându-sc In Bucureşti str. Clemenţei, 25 de-asupra Farmaciei, dâ eonsultnţiuru de la 8—11 a. m. şi 0—8 post-meridianc. INSCIINTARE Celebra gimnastică română Matilda Pt trescu, tnlorcându-se din streinăUte după o lipsa de 0 ani, în care timp 'şi a perfecţionat studiile, doreşce a da lecţiunl de gimnastică In familii şi In Institute de domnişoare. A se adresa In Clubu-Gimnnstic str. Biserica Eni No. 1. ALECU A. BALŞ AVOCAT ti6 Strada Dionisie consultaţii de la 8—12 dimineaţa. DE A R eWd A T Chiar de acum moşia Podu Gros din districtul Mehedinţi, având făcute semănăturile do toamnă. Doritorii se pot adresa In Bucureşti, strada Brezoinnu No. 51 in toate zilele piuă In nminzl. AVIS IMPORTANT De închiriat de la Sf. Gheorghe 1880 mal mullc prăvălii «Calea Victori Nr. 82—Hotelul SUSAIN tn Predeal 20 odăi. — Do vânzare Un frumos loc In Allea Eldoriado str. Posti Veichi, Lemne de foc şi construcţie In gara Buşteni.—A se adresa la d-l Inginer Boţea str. Pitar-Moşu Nr. 5. -A. A. M. OFICIUL DE PUBLICITATE „ROMANIA" 10, STRADA ACADEMIEI. 10 BUCURESCI Primesce anunoiurt, Inserţii şi reclame pentru ORi-CARE Zi AR din capitală, >u-deţe şi străinătate. v + vwwww WWW ar-r t y ■» » «» » » Cu începere de Luni. 3/15 Februarie se vor deschide, pe «Bulevardul Elisa-beta- stabilimentul de b*i ale Eforiei spitalelor), cursuri de limbile englesă şi fruncesâ sub direcţiunea d-lui Henn/ l.olHot. profesor Iu «Liceul sf. Gheorghe» şi la Institutul noii de d-nişoare. Aceste cursuri vor avea loc sera, de două ori pe săptămână ; —ele vor dura o oră şi jumătate, de la 7 1/2 la 9; —şi nu vor costa de cât zece lei pe lună, plătibill cu anticipaţiune. Fie-care curs nu va fî făcut tn faţa unul număr de elevi mai mare dp cât zece. — Orele şi preţurile sus indicate nfl fost fixate pentru «a înlesni tinerilor puţin avuţi şi impiegaţilor de comercirt studiul limbilor celor mal răspândite tn lume. Salon de conversaţie si de citire Deschis toate Duminicile de la 9 ore dimineaţa la 12, şi pus gratis la dis-posiţia elevilor. înscrierile se pot face în toate zilele, de la 2 la 3 ore, p. m., şi de la 8—9 oro sera, «Bulevardul Elisaheta (stabilimentul de băl), la catnl al treilea, scara la stânga. mslOWAT DE D1M0ISELLBS Strada Sf. Vaevtdi La Direction a l'honneur d'inforraer les parents qu’elle a pris pour l'ann^a scolaire 1885-8C, dea dispositions d’aprăa lesquelles les examens auront lieu desormais dans les ăcoles publiqucs. Rien no sera uegligâ nour assurer les progres et le bion-ătra rles ălăves qu'on voudra bien lui conăer. Ia rentrăe a eu lieu le 1" sepletnbre 1885. D. R. ROSETTI AVOCAT Strada Batişte No. 4. DE VENZARE. Locul din strada Dionisie Ne. 20 şi strada Crinului No. 5. Aoest loo are faţa pre strada Dionisie 37 metri, pre strada Crinului 40 metri şi adâncime de 44 metri. Se vinde în total sad în loturi, de câte o a patra parte. Doritori se pot adresa la proprietarul lui, D. Gr. G. Peucescu, str. Clemenţi No. 2. Deschizând, cu înalta autorisaţiune a Guvernului. ŞCOALA de musicâ vocale si instrumentala 23, Slrada Carol, 23 aducrosnectos lacuuoştinţa publicului ca aceasta şcoala, Uind prevăzuta cu tot personalul trebuincios, pot primi înscrieri tu toatd zilele de lucru. De la 9-11 ore dim. sl de la S-8 ore seara Sprijinul ce am avut din partea mal multor familii cari ad bine-voit a'ml Încredinţa pe IU lor In decursul aceslul an, mă fac a spera ca nu ’ml-va lipsi | nici în viitor şi ca eseniplul acestor va 1 gftsi cu atât mal mult imitatori, cu cât «icăstft şcoalâ e singură, în toată tara, aprobată şi aulorisală de guvern, unde se poate învăţa musica vocala şi ori-ce instrument numai pentru modica sumă de 15 lei pe luna primind In schimb 12 lecţiunl în orl-ce B ore vor dori amatorii. | Ibirector, An. Kneisel. I Xtt»KXttttX***X»*»KXXXXXXXXXXXX IM UE LUI CONTRA li ACELEI SI RElMATISMULIil î din cnusa arendării pro ‘ ÎMI ÎL prielăţii, se vând, O lo-comobilâ 10 cai putere şi o maşină de treierat din fabrica Ramson sistemul cel mal perfecţionat ambele în perfectă stare. Doritori le pot vedea la proprie-tateaPăşcani judeţul Ilfov, adresînduse la d. E. Reimer administratorul. x X 5 X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X Sistemul prof. Dr. JAEGER Hecunoscut pretutindeni ca cel mai escelintc CORONAT DE JURIUL MEDICAL DIN LONORACU „MEDALIA DE AUR" A V I 8 3 3 X X X X X X X Sub-semnatii, având numai noi singuri dreptul de a fabrica^ vestmintele de lâna co se poarta pe dedesupt, vestminte zise^ Normale, precum si cuverturile paturie in lâna curata de Cămilă X Cnri păzesc «le răceli si reumatisme X Declarăm că am Încredinţat în România unicul deposit al produselo* noastre Casei X X AUX QUATRE SAISONS * 72, Calea Victoriei 72, (bl faţa Palatului Ilegal). # Declaram ca nu recunoascem ca VERITABILE de cât flanelele# ce se găsesc în aceasta casa. Comande din provincie se fac direct.# Preţuri curente fi broşuri se Irămit gratis şi franco după cerere # W. BERGER’S SOHNE (Stuttgart) X X xxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxx |j|' UIVill nn Tauri de rasă şi vaci DL Ia.il.iIIL de lapte, a se adresa la d. E. Reimer, administrator la proprietatea Păşcanl din judeţul Ilfov.--Tot la aceasta moşie sunt de vânzare berbeci şi oi de rasă merinos. OUVRAGE REC0MAMNDE J. COSTACHI EPUREANO LE MOUYEMENT ET LA SITl\TI0\ fII)\01il(HiS EN ROUMANIE EXTRAIT DE LA REVUE FRANQAISE DE L’eTRANGER ET DES COLOMKS MAI, JUIN, JUIILET ISS5 Vient de paraître cbez l’editeur GOBL UN st Hucarcst. Eu cente dans toutes les librairiesde lacapilale PKI.V 4 franc 50. IMPRIMERIE DU JOURNAL LE PEUPEE ROUMAIN PLACE DE (.'EPISCOPIE, EN PACE LE SQUARE BUCAREST Ccltc imprimerie, organisee avec un materiei conipl«Menienl neuf, «te provenaace exclusivement franţaise (Fonderle A. Turlot et C1’)» pourvue «l*un riehe ««sortiment «le car&cteres Ies plus va-ries et «le presses \Iariuoni de preeision, est â moine d’exdcuter toutes sortes «le travauv. POUR LES CO.MMAS DES , SADRESSER A L AHMINISTRATION DU JOURNAL PR0MPTITUDE, EXECUTION S0IGNEE, PRIX M0DERES LE PLUS ANCIEN BUREAU DE r ii- k g i\t 1 Pour institutrices, gouvernantes, valets et femmes de Chambre, etc. Leţons particulieres en toutes les langues, piano et musique vocale. Tenu par Catherink Karl. Dirige par Anna Decker, institu-trice franţţaise. 11, Strada Stirbey-Voda 11. Bucarest. O DOMNIŞOARA Absolventa a cursului secondar şi avend Diploma de maturitate, se oferă a da lecţiunl, în vre-o familie, pentru cursul primar suu secondar. In special pentru limba franceză, matematici şi ştiinţele liisico-natu-rale. A se adresa la redacţiune. LA SUISSE ROMANDE REVUE UTTERAIRE ET ARTISTIQUE PAHAISSANT LE 1" ET LE 15 DE CHAQUE M0I9 Roman», Nouvelles, Contes et Fantaisies, Critigue litteraire, artistigue et philoso-phigue, Vpyagcs, Comidies, Varielcs, Uis-toire, Podsies, Revun des LittCratures itran-tjeres el Revue des Bcaux-Arls, Chronigusc mensueltes de. Suisse el de Paris, Bibliogra-phte. P1UX D'ABO.MVEMENT Suisse : un an, IO fr. Etranger (uuion poştale): 12 fr. N E R L Y LIBRAIRE 22, iu i: iu: la victoiiie, 22 LIVRE8 DE DK01T ET DE MEDEC1\E JURISPBUOENCE GENERALE DE D A LLOZ, COM PLET 97 VOLUMES, fr. 1500 Bucuresci. —Tipografia «Le Peuple Roumain,» strada Episcopiei No. 3. www.dacoromanica.ro