ANUL 1 No. 58. MERCUR1 29 IANUARIE 1880. A DOUA EDITIUNE Grigore G. PEUCESCU Director politic ABONAMENTE: In ţară 1 an -So lei, 0 Imn 20 lei, 3 luni 10 Ici In străinătate l an ISO lei. 6 luni 25 lei R E I) A C I A No. 3—Piut* Bpnwpiei.-No. 3. IO BANI NUMERUL APARE IN TOATE ZILELE N. (in. FI LI PE SCU Proprietar ANUNCIURI: înnnr uri i»e pagina a patra linia 30 bani. i'nînrinri şi reclame pe pag. III 2 Iei linia. ADMINISTRAŢIA No. 3.—Pista Episcopiei.—Nu. 3. IO BANI NUMERUL IN VOT BL!)»MLI0.ME SPIONUL PRUSIAN SA.» PRINCIPELE CAROLI DE HOHENZOLERN D-NU BRATIANU FILOSOF N A Z A T TRUBADURUL UN VOT DE 90 MILIOANE Uşurinţa cu care guvernanţii noştri! şi ca meri le lor duc ţara la peire a devenit ceva no-nuzit. Ar zice cineva că’ia apucat o piroteala ce ’i orbeşte şi ’i duce spre abis fără ca se’şl den măcar socoteală de faptele lor. In şedinţa de Sâmbătă, Camera a votat, cu o repeziciune nepomenita, proiectul de lege prin care guvernul este autorizat so emită şase milioane rentă, pentru a acoperi costul lucrărilor de fortificarea Bucureştilor. Cu aceasta ocaziune, primul ministru a declarat că fortificarea capitalei va li esocutată până la 1890 şi va costa 90 milioane. Prin urmare votul de Sâmbătă nu însemnează numai 6 milioane dar 90 milioane, căci osto de presupus că lucrărilo o dată începute n’au se lie întrerupte. Ţara are dar perspectiva d a vedea a-dăogându-ae, lasarcinoleenormocaro apasăasupra eI,încăo bagatelă de 84 milioano tn patru ani. Şi o asemenea cheltuială, coesto cu totul în dispro-porţiunl cu mijloacele ţerei, s6 face fără ca aşa zisul Parlament se fi discutat măcar cestiunea principală, a-ceea d’o să şti ducă fortificarea capitalei poate aduce vr’un folos, sau dacă dlnsii este necesară pentru n-părarea ţerei. Mai mult încă, Guvernul vino şi cere G milioane pentru anul 1886, după ce de trei ani s’a ocupai cu planuri, a consultat generali streini, a început esecuta-rea lucrărilor, în fine a chemat ofiţeri streini spre a asista la încercările cose făceau cu cupolele pechel-tueala statului român,- Prin urmare d. loan Brătianu a început prin a crea un fapt împlinit; a dispus ca un autocrat de averea naţiune!, a angajat financele şi viitorul ţerei pentru suma enormă de 90 milioano, fără ca să consulte pe nimeni, fără ca un proiect atât de însemnat se treacă pin filiera legală. Gestiunea fortificare! capitalelor nu este deastă-zi. Densa a fost discutată pe larg in alte ţeri. Se ştie cât timp s’a desbătut in Francia până când s’a luatdecisiuneaase întări Parisul. Asemenea s'a discutat ani Întregi a-supra fortificare! Anversului şi astăzi încă cestiunea fortificare! Romei nu este resolvată. Darea la noi la nimeni ! Nu e un deputat care în intima sa convingere se nu fie contra fortificare! Bucureştilor. Dar a fost destul ca şeful colectivitâţeise sesue la tribună spre a zice câte-a cuvinte şi se Încreţească sprânceana, ca mameluciî colectivişti se uite şi ţara, şi conştiinţa lor şi so voteze cu iuţeala aburului un proiect de lege, care în ori-ce altă tară ar fi necesitat ani de studiu pro-gătitori şi zile întregi de discuţiune parlamentară. L'n singur deputat din minoritate a cutezat se ridice vocea pentru a combate proiectul şi primul ministru s'a supărat foc. Şi în oe timp întreprinde guvernul coloetivisto lucrare atât de costisitoare? In momentul în care România *6 găseşte într'o stare financiară şi economică din cele mai procare, când importaţia întrece, din an în an. cifra esportaţiei, În nişte propor-ţiuni înspăimântătoare pentru viitor, când guvernul e silit so vină singur se mârtureascâ un deficit do 12 milioane şi Dumnezeii ştie cât este deficitul adevărat, când, spre acoperirea acestui deficit se propune dări nuoi şi crearea do resurse prin stabilirea do monopoluri ucigâtoare pentru ţară. 90 milioane zice d. Ioan Brătianu că vor costa fortificările Bucureştilor. Dar cine ne garantează că a-ceastâ sumă nu va fi întrecută? Prin ce s’a probat evaluarea făcută ? Şi oare întărirea capitalei fi-va'ea îndestulătoare ? Noi ştim că viitoarea cotate a Bucureştilor face numai parte dintr'un plan general conceput de generalul Brinlmont, după însărcinarea ce ’i s a dat do guvernul nostru. Este vorba do un cadrilater in care cetatea Bucureştilor nu va fi do cât un ungbifi şi do alto lucrări secundare pentru apărarea trecătorilor Carpaţilor. Eată dar un complex do lucrări din care fortificarea capitalei nu va representa de cât o parte. Or cine vede că aci nu poate fi ceştiune do 90 ei de suto do milioane. Dar ce'i pasă d-lui Brătianu «şi colectivi tatei! Parale să osă. După câteva vreme vom nuzi că po lângă cele 90 milioane trebuesc votate şi altele ; a-tuncî să va zice: •< Am fortificat Bucureştii, nu puţi tem să lăsăm cele-l-alte punte « fără upăraro, trebue să ne daţi « mijloaco, căci alt-fel toată ehel-« tueala făcută va li zadarnică.» D-l Brătianu se va sui la tribună şi va vorbi de 18 şi de un oare care împărat mort. va face o citaţie ce să potriveşte ca nuca în părete ;— la cele 90 milioane să vor adăogi altele şi iar altele, ad majorem colectivitatis gloriam. DeslegaţI-ve pungile, nenorociţi contribuabili, pescarii de apă tulbure şi gheşeftarii vă aşteaptă. K. Yfenn* 8 Februarie.—După Corespondenţa politică, guvernul Ţarului ar preferi unirea celor douăţBulgaril în locul acordului intervenitîntreSultanul şi prinţul Alexandru, dar nu va opune nici o piedică, numai pentru a nu ridica o noua chestiune. Pe de altă parte, so consideră că modificările aduse tratatului de la Berlin nu sunt atât de importante pentru a justifica întrunirea unei conferinţe care n’ar putea reuşi. Ar fi mal de dorit un fel de IntrevorbirI mai puţin solemne pentru a Înlătura or ce neînţelegere. Itonm, 8 Februarie. — Senatul. La interpelarea d-lul Delfico asupra participă riîltaliellademonstraţiunea navală, contele Robilant respunde că Italia pro-cede în Înţelegere cu cele-l-alte puteri mari, şi că nu poate destăinui negociâ-rile pendinte acum. Berlin, 8 Februarie.—Deputaţii centrului, conservatorii liberali şi conservatorii au depus pe biuroul Reichstagului o propunere ce are de scop să îndemne pe guvern să studieze din nod şi într'un mod foarte minuţios chestiunea etalonului dublu. Paris, 8 Februarie.—Camera depu- taţilor.—1). de Frevcinei combate moţiunea radicalilor, cari cer o anchetă asupra afacerilor Tonkinului, şi asupra responsabilităţilor ce resultă. Moţiunea a fost respinsa prin 208 voturi contra 154.—Dreapta s'a abţinut de la vot, d-l lifturi Rochefort şi a dat demisiunea de deputat In urma votului Cameril, care a respins proiectul său de amnistie. * SPIONUL PRUSIAN s a Ci PRINCIPELE CAROLI DE HOHENZOLERN (Urmare) Acestea sunt consideraţiunile şi motivele politice pentru care nu 'l-am luat şi pe principele Carol binişor ca Într'o bună dimineaţa să-l trecem graniţa peşcheş la Turci saft la Nemţi. Nu vâ impacienţa ţl ins#, Alteţă, va sosi şt vremea aceea când evenimentele politice se vor schimba. Atuncca, Principe, să te Încerci a ne ameninţa că te duci daca nu ’ţi vom da cutare sad cutaro lege. Al vedea aluneca eu câta afecţiune sl politeţa îl 1 «luni i nvits de drum şi un udjutant Domnesc safl şi vr’un colonel de specialitate, cum, spre o-xemplu, este Colonelul Costescn, ca să te Întovărăşească până la frontieră pentru ca să nu al nici cea mal mică supărare pe drum. Dar când Împrejurările politice sunt schimbate, te fereşti să zici că te duci. Din contra, umbli atunci Binişor, — ar zice cine-va ca nici atingi pământul cu picioarele — te apuci de el Gonstiluţiu-nea m mână, o aşezi cu respect pe biu-roă ulâturea cu Evangelia ; şi apoi, când vin miniştrii sa d representa n ţii na ţi unei, ai acru! unui schivnic, care să roagă Iul Dumnezcd. «Sunt şi am jurat sâ fiu Domn Constituţional, te auzim zicând , Majoritatea parlamentară liber aleasă trebue sâ dea. guvern ţârei. Eu nu pot sâ stau In luptă şi sâ mi fac pap de partidă contra voinţei ci, ele., etc. Cu asemenea cuvinte se serveşte ipocritul tn asemenea Împrejurări, ba încă are audacia de a invoca toate principiile cele mari caro formează baza instituţiunilor democratice ale unul popor liber, aşa în cât acel slabi cu duhul, auzindu’l,ies Încântaţi dela dânsul, şi ’I vetjl apoi strigând cât le ţine gura pe toate stradele şi prin toate birturile: «Quel Prince consciencieux et honnite r/ue noits avons!.. II ne teul rien contre la volonli recile du puys ! II veut que le pays soit toujours librement consulţi ! I! Dar, In fine, am dobândii acum şi es-perienţa aceasta; ştim ce tnsemnăză şi acest limbagid constituţional din rolul de ipocrit ce fa jucat cu atâta iscusinţa Înălţimea sa Principele Carol. Şi când iu viitor va mat căuta să mol repe-teze un asemenea rol, In care îl recunoaştem o aptidunine specială şi un talent superior, o! atuncea îi vom zice ca Orgon lui Tartuffe: •Allons, porni debruit.je vousprie «Dinlchons de dam et sans cerimonie; • Ces discours ne soni plus de saison «II faut tous sur-le-champ sortit de la [;nuiison. Iată în puţine cuvinte cine este principele Carol de Hohenozllern, domn al Romftniel I fVa urma) D-NU BRATIANU FILOSOF E bine ca un prim Ministru să nu fie numai om politic ci sâ aibă şi o puternică cultură literară ! Aşa Bcaconsfleld a fost, autor de Romanuri, car Gladstone este uu elenist distins. Şi noi llomtnil pulem sâ ne fălim că nu stăm mat jos de cât Engleji, Ce zicem ? Nu uumal că nu stăm mal jos dar chiar Ii tntrecem cu primul nostru ministru. Sâ’1 enumferăin puţin meritile, de almin-terea cunoscute de toată lumea. Mal întâid este fără contestare câ d-nu I. Brătianu este un istoric eminent, dovadă sunt nu scrierile care nu le are, ci vorbele sale proprii. Nu ne spune oare la fle-cure ocazie câ de când a deschis ochii în lume studiază istoria omenirol şi pe are;» a rasei greco-laliae tn special ? Al doilea, că posede studii serioase literar» eară nu cele nici o îndoială, dovadă cilaţiele ce le face In discursurile sale. Aşa o dată nu a citai oare din Muntescjuieu crezând că citează din Nouvelle Helois a Iul llousseau? Mal dăunăzl nu a citat din Beuumarchais socotind că reproduce din nemuritorul Mo-liere 1 Chiar dacă ar fi numai istoric şi literator tncâ iar fi de ajuns. Dar d-nu 1. Brătianu mal este şi filosof. Cetind discursurile sale rămâi izbit de profunde observaţii, de inovaţii chiar tn logică şi tn noţiunele cele mal cunoscute. Până acum so ştia că dtne-Yu, de ori ce naţionalitate ar fi, «â naşte întâia om şi apoi deriue llomăn ele. Primul ministru a declarat tn Senil, acum câte-rn săptămâni că d-nia sa a făcut esceptie tn această privinţă, că s'a născut întâiei llomăn şi numai mal llrzifl a devenii om. 0 observaţie filosofică care este cu atât mal izbitoare, cu cât loveşte mal tare liunul simţ. Printre filosofii citaţi, figurează un om dc o originalitate cel puţin tot aşa de mare ca şi a Primului nostru ministru, a-celu este Mareşalul Canronbert! b. I. Brâ-tianu acum câlc-va zile ne-a citat nişte vorbe a acelui mareşal al Franţei demne do a 11 reţinute pentru posteritate. Dar tlind-că lucrul csle interesant preferăm să reproducem textual. Vorbind de starea învăţământului, primul ministru azis acum căte-va zile: «S’a întâmplat că noi ocupaţi, distraşi «de actele cele mari pe care naţiunea le ••îndeplinea, n'am pulul sâ ne ocupăm de «toate de odată. Aci este locuise re aduc •aminte un cuvânt pe care Va zis Canrobert «laCrimea unde era comandant suprem si ca-«ruia din loatepartile fi venea cereri se faca «cutare lucru; el a zis: uu ponto omul sa foca toate *W* odată.» El? Ce mal ziceţi dc profumlitutea spiritului Iul Canrobert şi de originalitatea cuvintelor sale? Aşa că toate acestea eraţi perdutepentru tesaurul observaţiilor min-ţcl omeneşti dacă d. I. Brătianu nu ne făcea aceustă importantă citaţie? Mărturisim câ de multe ori enumerând tn minte toate meritele primului miuistru simţim o remuşcare câ ti combatem. Suntem siguri câ istoria omenirel şi tn special acea a rasei greco-latine, din care facem parte, are sfi ne condamne tn mod sever pe noi opoziţionişlil că am necunoscut pe un asemenea om deşi'l am avut tn mijlocul nostru!. [Lupta] PARTEA ESTERIOARA Anglia. -Manifestul lui Gladstone. D. Gladstone u adresat alegătorilor săi următorul manifest: Domnilor, Find Însărcinat de Majestatea sa cu compunerea unui minister şi primind eft singur funcţiunea deprim lord al Trcsoreriel, trebue sfi vC cer încă o dată sG'mi reînoiţl dovezile de Încredere, ce'ml aţi arătut acum două luni printr’un vot cure tălmăcea Într’un chip foarte neted sentimentele domniilor voastre. N’am intenţiunea sC vG obosesc astăzi precum am făeut’o In luna Septembrie trecut, printr’o lungă expunere a vederilor mele atât In ceea ce se atinge de politica liberală cât şi In ceea ce priveşte gravele cestiuni relative la Irlanda, cestiuni cari puteam lesne pre-vedeacâse vor ivi şi cari de câtva timp ocupa rândul ’.nteiQ în politică. Nu vGz nici un motiv care sG mG silească a preschimba vre una din declaraţiile principale ce am făcut tn ultimul med manifest relative la legislaţiunea britanica, şi relative la temeliile şi limitele politice privitoare la Irlanda. Eram adânc Încredinţat ca ultimul minister va fi In stare sG formuleze pro-posiţiunl conforme trebuinţelor Irlandei; din momentul însă ce o cestiune cu totul diferită a pus capGt existenţei acestui cabinet, devenise evident că a-ceastâ speranţă trebuia sG fie abandonata. Sunt trei mari cestiuni irlandeze cari ceratenţiunea noastră: ordinea socială, regulamentul cestiune! agrare şi în fine o dorinţă foarte mult răspândită spre unself-guvernăment tntimjendu-se mai departe de cât dupâ cum se judecă o-porlun în Anglia pentru cceu-ce e privitor la afacerile locale, dar necesarmente subordonată tn toate privinţele legei unitaţel imperiale. Săptămâna trecuta s’a demonstrat cu evidenţă câ pe când ideile favorabile stabilirel unul guvern local pentru Irlanda, se depârtad din ce In cn la o-rizont şi pc când, pentru acest motiv chiar, rămânea puţină nădejde de a putea trata pe larg cestiunea ugrarâ, singurul mare proiect de care este se-sisat Parlamentul era acel al unei re-tnoirl ale puterilor speciale şi restrictive tn aplicarea legei penale tu Irlanda. Acest proiect trebuia sG fie cestiunea zilet şi poate chiar opera principala a sesiunel. Noul guvern va considera ca una din primele sale datorii de a ’şl da compt despre starea socială a Irlandei şi mal ales în ceea-ce priveşte crimele, e-xecuţiunea contractelor, presiunea ce exercita scăzământul preţurilor asupra agriculturi!! şi tn fine libertatea de acţiune individuală. Fără examenul acestei stări de lucruri, este imposibil ca sG studieze cine-va o politică de unire ; dar fără nici o tndoeală noul cabinet, luând puterea, este animat de dorinţa şi de nădejdea de a examina cu îngrijire dacă nu ar fi practic să recurgă la un sistem nod pentru a face faţă situaţiu-nei actuale a Irlandei şi pentru a veni tn njutorutrebuinţelorsale atâtsociale cât şi politice, un sistem mai sigur şi mal eficace, ţintind de mal aproape izvorul şi locul răului, şi promiţând mal umilă stabilitate de cât sistemele unei legis-laţiunl criminale speciale şi restrictive. Ne vom devota acestei sarcini cusim-ţimentul adâncai responsabilităţii, care tn acest stat liber, incumbă naţiunel întregi, a celor trei regaturl, dur care se concentrează mat special pe consilierii coroanei. Dejoarc-ce atâtea irisi-curi şi atâta obstacole tmpcdică drumul nostru, nu nc tncredem uşor Intr un resultat favorabil, dar avem Încredere tn scopul cel maro care ne va conduce şi vom utilisa forţe nuolcujconvicţiunea câ suntem angajaţi Într'o operă de pace. Sunt, Domnilor, devotatul şi recunoscătorul domniei voastre servitor. iî\ E. Gladstone London 4 Februarie. DECRETE — Consiliul general al judeţului Covur-lul este autorizat de a se ocupa,Iu aetuala sa sesiune extraordinară, şi cu găsirea mijloacelor cu cari judeţul ar putea veni In ajutorul răscumpărărel locurilor pe cari urmează a so construi docurile tn portul Galaţi. — D. Coust. I. Bâltăţeaau este numit tn funcţiunea de sub-prefect la plâ.şile întrunite Motru-dc-Jos-Dumbrava din judeţul Mehedinţi, tn locul d-lul G. Burileanu, demisionat. — Sunt transferaţi şi numiţi In administraţia judeţului BacăO: D. Petru Negel, actual sub-prefect la plâ-şile întrunite Trotuş-Tasliu-de-Jos, tn a-ceeaşl calitate la plasa Bistriţa-de-Su», tn locul d-lul Dim. Talianu, transferat. D. Ion Ţilenschi, actual sub-prefect la pla*a Taslâu-de-Sus, în aceeaşi calitate la plâşilc întrunite Trotuş-Taslău-dc-Jos, tn locul d-lul Petru Negel, transferat. D. Lupu Crupensehi, fost sub-prefect, lu funcţiunea de sub-prefect la plasa Taslău-te-Sus, In locul d-lul loan Ţilenschi, transferai . — D. medic veterinar Vasile Timuş, so numesce provisoriO tn postul de medic veterinar al despărţire! XVI din zona preventivă, rămas vacant grin revocarea d-lui Iulius Catescu, până la facerea concursului. — D. medic veterinar ton Plâcinteanu, se numesce provisorifl tn postul de medic veterinar al judeţului Dorohoifl, până la facerea concursului. — D. C. Economu, sa numit In postul de econom ia spitalul rural Slatina din judeţul Suceava, In locul d-lui G. Gorschi, demisionat. www.dacorornanica.ro o EPOCA — 29 IANUARIE DINTR'O ZI IKTR’ALTA Nil/at. El i s‘,i dat la teatrul Dacia pentru priuia oară .Wrwf du'd--nif Ncgruzzi şi Rosefti: S”' ştie ca aceasta iwista să refuzase dă comitelui teatral pc motiv ca conţine unele alusiuni politice. Reprezentaţia de cri a probat ca râu a Tăcut comitetul. Alusiunile politice nu sunt răutăcioase ci spirituale. Nu să atacă iH'nftuicntel onoare A nici viaţa privată a cul-va ; nu să face. de cât o critica, anodina şiJţUuuuaţăa evenimentelor ce s’ad produs tu cursul anului 18X5. u Singurul lucru care va li put ut motiva refusul comitetul ui este parodia teatrului naţional, Dur să ştie cit actul ce conţine această parodie nu exista In piesa cum era prezentată comitetului, şi a fost adnogdt de autori tn urmă Jupa ce piesa fusese refuzată. Succesul ruvistel a fost măre. Aplausole ishueneud la fiecare trăsătură do spirit, la fie care nlu-siune, mat ales in actul I al 11-lea şi al IV-lea. Actul al iil-lea a lost mal slab din eausa interpretării. In general să vedea oă lipseau autorilor mijloacele d a da piesa pe o scena improvizata, cu o trupă cart) Împestriţată, în care nu orală de cât câţi-va artişti de valoare. Atât inal mult dovedeşte succesul revistei că este bine scrisă şi că ar II fost o sorgintâ de venit pentru teatrul naţional, unde s'ar fi putut monta cu mm multă îngrijire. Piesa are părţi aşa de hune tn cât, ca revistă, să poale zice că n a fost la noi veri una care să se poată compara cu densa. Suntpeicl pe colo unele scurtări de iacul: poate chiar că unele glume se fle cam prea din topor, dar în general piesa este plină do spirit. Publicul ridoa şi aplauda din tot sufletul şi este sigur ca revista va avea un sir de represrntuţil. MM» f|j | ' ‘ I iT|i ’} i llli ?mn Si CARNEA PAHnea şi carnea sunt articole de existenţă'!»populaţiunci; ochiul unul bun părinte ăl oraşului treime să'l aibe Îndreptat continuu către aceste lucruri, daca se1 vând tn rotidiţiuni convena-bile din toate punctele de vedere. Actualul Primar al Rrăilef, d-nu 0. Ber-ceanu, de multe lucruri se ocupa, cu deosebire cu multa dragoste de acele ce 'I aduce şi d-sale vre-un beneficia personal, ca de axise,1 anlreprise. etc. dar nici nu vrea să se gândească la a-facerile ce privesc publicul şi existenţa sa I In capitală s a scumpit preţul pâinei cu 5 bani, Primarul Intervine, cercetează dacă brutarii pot justifica această urcare şi negaşimim bine întemeiată, face ca preţul pâinei să scadă cu 5 bani. In Brăila de doue Juni preţul pâine) s’a urcat pu 5 baui la lie-care calitate ; cetaţeml au mupmural, au simţit greutatea cu deosebire sărăcimea, dar ce pasă aceasta democratului improvisat din capul comunei, cărui el nu duce lipsă, când gheşefturile sale cu banca, cu Primari», cu advocatura autoritară I aduc câştig sume mart! Primarul nostru nu se mişcă,nu cercetează,nimic şi nici că vrea să ia vr'o măsură oare-care. Acum de curând măcelarii scumpesc preţul camei cu 10 bani la kilogram, din 50 de hani '1 fac 00 bani. Publicul' să nemulţumeşte, dar primarul nici nu vrea să audă, el este o-cupat ev alte «faceri mat mănoase şi mal lăptoase pentru persoana d-sale! Se constată că d. Berceanu s'a făcut Primar, cu unicul scop de a se procopsi şi de aceea ’l vedem nmestecftndu-se numai acolo unde mirosul săd de bun vânător ’i descopere vre-un bun vânat! Făcut a d-sa vre-o anchetă brutarilor şi măcelarilor ca să descopere căuşele cari au făcut pe aceştia să scumpească aceste articole de existenţă ? Putem afirma ca nu, şi nici uu se gândeşte la una ca aceasta. Dacă ar fi găsit probe temeinice ca au dreptate brutarii să le fi făcut cunoscut şi publicului. Noi credem şi am putea să probăm că brutarii şi măcelarii n’ati nici un motiv altul, de cât un mal mare benellciQ. Căci cererile de esport al grâului şi al vitelor nu s’au înmulţit, din contra venirea iernel a oprit cu desăvârşire es-porlul. ( Bomba) INFORMATIUNI Eri conferinţa de pace a ţinut o nouă şedinţă. Discutarea cestiunclor importante, tot n’u început încă. Plenipotenţiarii s’au mărginit a face un simplu schimb de idei. Această Întârziere o pricinuită tot de căuşele ce le am arătat in numărul de eri. Ziarul Times a trimes şi el cu o-casia conferinţi un corespondent în Bucureşti. X Primim din partea d-lui Frumu-şianu, proprietar din Gorjiu, o scrisoare prin care ne denunţă mai multe abusuri in sarcina controlorului Vasile Constantinescn si perceptorului 1. NicolesCu din comuna Frumuşei. Intre altele, ni se denunţă că aceşti funcţionari dcsbracă pe locuitori la drum, sub cuvânt că sunt datori contribuţiile; apoi pe alţii îi bat şi le iau paralele cu sila. X Vineri seară, trei necunoscuţi au rămas se doarmă la o cârciumă de la bariera Galaţi din acel oraş. Văzând seara pe cârciutuar că pune nişte bani sub căpâtăiu, noaptea s’au sculat şi 'l-aii ucis sdrobindu’i capul. Nevasta cârciumarului simţind, întreabă pe bărbată-său, ca ce face; hoţii s’aâ repezit şi la ea, i-au dat mai multe lovituri şi apoi au — - - — -------------- ■■■- luat’o la sănătoasa spre Suraia. Aii fost insă arestaţi indatâ. X D. Moruzi. a exprimat dorinţa, ca poliţia comunală să fie contopită cu cea de sub ordinele d-sale. D. Fleva îngă, vrea se-şi păstreze poliţia sa proprie. In acest scop d. Sion Gherei şeful poliţiei comunale a presintal d-lui Primar un proect de organisaţie a acestui serviciu. X Poliţia a devenii amu sântă de tot. Un agent secret şi un vardist aii fost postaţi de cât-va timp înaintea casei unuia din redactorii noştri. Raporturile agentului secretau trebuit să fie atât de interesante, cât de exacte; căci redactorul nostru fusese înştiinţat despre acea supraveghere înainte chiar că agentul poliţienesc să’şi fi început spionngiul; tn ori-ce cas. ele trebue se fie mai puţin exacte de cât raportul poliţei ce’l primim şi noi în fie care zi de la poliţie. Ne facem de-o cnin-datâ datoria se vestim ped.prefect, că daca unul din agenţii săi, tn loc să privească de la poartă, mai încearcă să pătrundă prin case. o va păţi-o foarte răi. X 1). Ion lonescu (de la Brad) a fost ales membru în consiliul judeţean de către colegiul sătenilor de la Roman, pe care îl-a represintat în tot-d’a-una d-sa In Cameră. X Astă noapte a fost o luptă sângeroasă la bariera Măgurele, între contrabandişti şi agenţii comunei. Contrabandişti, tn număr de fiOerau sub ordinele numitului Ursu, una din căpeteniile bătăuşilor Colectivişti, care a şi fost ucis. Dintre agenţii poliţiei care erau numai în număr de G, doi au fost grav răniţi şi au fost transportaţi, unul la Spitalul Brâncove-nesc, şi col-l-alt la Spitalul Golţoa. X S’a hotărît în consiliul de miniştri ca se nu se răspundă la nici o interpelare privitoare la expulsiuni. In cas, când cu toate silinţele guvernului s ar deschide din nou discuţia asupra acestei cestiuni, guvernul are do gând se respingă în două cuvinte, fără a intra de loc în discuţie. X Azi numai, are se sosească d. Dră-tianu venind de la Florica. X D. Z. Herescu va Înlocui pe d. Laurian în postul de director al liceului sf. Sa va. X 0 întrebare d-lui ministru de Culte : Este ştiut că a’a luatdisposiţiunea FOIŢA ZIARULUI «EPOCA» -fm m-.i»auw.it $ „TRUBADURUL*4 Doamnei ’/.«»«* Pi-ihvmcii. ■*f -(Urmare) — «yiaţa mi-era prea lungă; trăiam deştept şi în somn; suferiam la lumina şi la întuneric. Inbetrâniam mai înainte d a creşte. Visele se înmulţiau din noapte în noapte, şiriiai toate se sfîrşiad cu o babă bătrână, spaimă de urltâ, cu nflsdî cocîrjat mai în jos do bărbie şi numai cu doi dinţi laţi în gingia de sus. Astă bubă mă luata goană şi efl fugiani do'mlrăpăqau tălpile: sfftrîmam bolovanii, săream şanţurile, treceam prin w&răcţui; oasule calcâelor mă în-jnngiiieafi. răsuflarea mă Inneca, faţa mi-o zgâriam lipstnge. Şi baba dupe mine, în spaletă meu, cu mâna aproape pe umeri, îl simţiam clănţănitul gqrei, suflarea el de ghiaţă, şi ’I vedeam, fără să mă uit înapoi, vapâile ochilor. Aşa me gouru poştii întregi şi când Ţi simţiam cum şi-a înfipt ghiarelc uscate In spinarea mea şubreda, d'o-datâ sângele mi înghieţa în vine, capul se prefăcea Intr'o piatra fără viaţă, pământul să despica în două şi mă cufundam Intr’o prăpastie neagra.în care colcotea păcura şi zinoală. Când mi; înghiţia până dincolo de creştet, mă deşteptam cu ţipă- tul sugrumai în gît şi spuzit peste tot trupul. De multe ori al mei au crezut ca am pojar. Numai eu ştiam ce am,şi nimeni nu putea crede. «Dupe atâtea frământări începu) să am vedenii. La or-ce răceala mă boină-viam de călduri: soba de lungă pat o auzeam ş'o vedeam cum să dârîma; casa începea să să Invîrteasca, să joace şi să se răstoarne în aer. O-dala am ţipat, punând pe toţi a'I casei In picioare: — «Mamă cădem în pod I Cine a furat temeliile casei?» «Intr’o noapte am cerut să es afară. Sora cea mai mare, care mă iubea ca luminile ochilor, sari din pat, mft lua în braţe şi mă duse în fundul gradinei ia tulpina dudului. Era o lună nepomenit de frumoasă. Lumina ei poleea în argint stullşul vişinilor înlloriţi. În capul alaiului sorâ-mea, albă, subţire şi dreapta, pArea o stană tâentă In marmură curată şi lucie. Dar lumina lunel să schimbă In polei rumeniu, ca o ci-reaşe amară pîrguită, apoi nişte ape din senin otrecu în violet şi să sfîrşi în-necând lumea într’un aer albastru. A-tuocl rămasei încremenit; eram în picioare, vroiam să mă mişc şi nu puteam face un pas; cart Înaintea mea, da curmezişul cărârei înguste, văŢui desluşit. cum vă văd pe voi acum, două ghie-me cu tort, Invîrtindu-se pe loc, şi ce să dăşira după unul să înşira pe cel l’alt. Cercai din nou să fug şi nu izbutita mă clinti din loc, ca nu cum-va firul subţire se m'apuce de picoiare. Vroiam să strig şi nu puteam să’ml descleştez fălcile. Numai când nişte broaşte mari 'ml apărură, buboase, mari şi moi ca nişte mămăligi, şi începură a sări în spre mine, câijâud pe pământ cu un plesnet umed, în cât aşteptam să crape şi să mă lunece cu duhoarea lor de stlrv, izbutii a face câţi-va paşi repet}!, şi ca-dul lat la pamănt cu mâinele Întinse ţeapăn. înainte. Firul ghiemelor mi să încolăcise de picioare. «Când sorâ-mea m’a luat în braţe şi m’a sărutat apăsat pe frunte, trupul şi mintea mi-ad venit tn firea lor. Eu suspinam şi luna rece, ca o sinie de argint, răvărsa lumina ei obicinuită. M’am uitat îndărăt. Ghiemeleşi broaştele intraseră în pământ. «Intr’o zi, cădea o ploae calda; fulge-rile să frîngcau în colţuri aprinse peste norii lntunecoşl şi rostogoliţi de bataia vântului. Ştreşinele giuruiad In căldări parca s'ar fi jucat ci ne-va p’aceiaşi coarda de chitară. Şipotul, ce aluneca pesubţioaru dintre coperişul casei şi al privdorulul, cădea ca un sul brobonat într’o putină mare, făcând nişte spume cari să necăjeau, să rotocoleau şi să spărgeau de doage. «Eu, aveam ceva: nu puteam sta în casă; fulgeri le mă aţîţad; cântecul ştreşinilor ’ml deşteptad în mine un dor de poveşti, pe cari oamenii nu le-ar fi putut închipui ji spune. «Mă strecura! tiptil; viril căţelul Gorbel în sîn; şi după uluci pe creasta casei, depecreastă la gura podului: nici nu ştiu cum m’am trezit In podul casei. ea lefurile învăţătorilor de sate se nu mai fie plătite de cât direct Învăţătorilor. Cum se face dar că pentru plata întregului corp profesoral din Argeş s’a liberat mandatul şi s’a ordonanţat pe numele unui comerciant din Piteşti ? X Citim tn Journal det’agt^culture ce apare la Paris: Întruna din şedinţele Societăţi naţionala de agricultura d. Bouquetde la Grye, tn numele secţiuni de silvicultură, a citii un raport asupra unul memoriă aJ d-lul Anlonescu-llemus profesor la şcoala forestieră din Bucureşti, care da seama de stare» actuala a cullurel şi a exploataţiunel pădurilor tn România. In acest memoria zice d-nu de la Grye, d-nu Ilemus arată consecinţele nenorocite ce pricinu-eşte producţiuncl pădurilor în România, deschiderea căilor de comunicaţie care permit lemnelor din Ungaria, din Rulgariu şi din Serbia s& pătrundă In România. Importaţi» productelor forestiere se ridică la 20 milioane de franci pe când, oxporlaţia abia ajunge la cifra do 8 milioane. Dupfc aceasta, d-sa studiază 'mijloacele care ar puica schimba această siluaţiune, recomandând fabrioaţîunea cârbunuiul şi vânfiarea cojilor «Io stejar pentru extru-gerea tnninului. FELURIMI lleşelc Itavnriel.—Gazeta de Voss ne aduce ştirea că o bancă din Viena s’a însărcinat d’a învoi pe regdle Bava-riel cu creditorii casetei particulare a acestui suveran. Cu chipul acesta nu vom putea avea nostimul spectacol dea vedea pe un rege sequestrat de un portărel. Manie «io dnns. — Din Paris se scrie : Baroneasa Marieta Burne, cea mai frumoasă şi inteligenta fată a aristocraţiei din Paris, în zilele acestea fu transportată într’o casă de sănătate, flind-cft medicii aft constatat semne de nobunifi. Tânăra fata suferea de o mania de danţ, In toate nopţile fugea de acasă, şi în locurile cele mai depravate atâta dansa, pâua ce cădea leşinată tn vr’un unghid al salei. Dimineaţa, de regulă, o ducea0 acasă poliţaii şi tot-d’auna să scuza la părinţii săi; «că a-colo cel puţin danţează, nu ca în saloanele noastre unde numai să târăsc.» Fiind ca fata şi ziua, fără muzică, tot dansa, părinţii ciad fost nevoiţi, a otri-mete într’o casa de sănătate, spre a o cura de nebunia danţulul. • • O uasilruviuiio cu lotul britanicii.— La Liverpol, tn Ianuarie trecut, să petrecu un fapt care dacă s’ur repeta des, ar causa cele mal grave neajunsuri serviciului postai. Cine-va influenţat de motive de economie, sad pentru or-ce alte raţiuni, scrise o scrisoare de 26 cuvinte în dosul unul timbru postai de zece centime. Aceasta scrisoare de uu nod fel fiind distribuita în regula, farsa fu relnoită; a trei oară Insa mesagiul fiind scris în dosul unul timbru de cinci bani, în loc Acolo erad lanţuri, bleaurl şi leocl vechi de căruţa, vîrtelniţe rupte, ţevi de puşcă, cîlţl, zăblăurf, dărace, peptinl de lână, meliţe şi sculurl de borangic şi de in agăţate de şiţele lnvelitorel. Le cercetai pe rînd, mal ales lanţurile cari ’ml faccad atât de mare plăcere cum zăngănind în ropotul ploacl. • Apoi pusei mânole căpătâi şi mă lungii cu faţa în sus. Căţelul mi să încolăcise pe piept, ’şl vîrîse botul sub picioarele de dlnderât şi dormia, tremurând de umezială. Ed ’ml spuneam tn gând basmul ca «fata nebună de împărat». Fala singură la părinţi bolia într’un giamllc de cleştar. Şierajeratec de soare şi lumina par’câ s’ar fi aprins cerul, şi fata ceru să se ducă la fânllna de peatră, să bea singură apă rece şi limpede. ’Şl făcu pe voe şi să duse. La fântlnâ o babă uscată seîndură şi zbîr-cită ca drobul , turna apă înlr’un urcior. — Mamă, fă bine şi pleacâ’inl urciorul să sug şi eu apă pe ttţîna Iul, că mult mă arde nu jar nestins. «Cum ÎI luă Dumnezed mâinile, nu ştia, că fala scăpă urciorul de pe ghiz-durl şi’l sparse cioburi. «Atunci bătrâna oftă şi’l zise cu blestem: — Măiculiţă, pul de Doamnă, răpi-ţi-ar strigoiul minţile, cum rni-al răpit tu potolirea setei. « Abia aci ajunsesem, şi par’că şi văzul,—da, îl văzul,—pe strigoi care şon-ttcăea de la cap pin la picioarele fetei ce zăcea întinsă, şi’I picura , dintr’o dt* zece, suma de zece centime fu reclamată şi obţinută la distribuţiune de factor, francarea fiind găsită insuficientă. Istoria boulol împărţitului \n-poloou III. — Napoleon III deja la începutul râsboiulul franco-teutonic a fost bolnav. Medicii ad constatat la 1 Iunie 1870, că starea împăratului e foarte îngrijitoare, şi bolnav s’a dus la răsboid. Ostaşii nici că ad visat de boala împăratului; generalul Lebrun a fost cel d’îritâiă, căruia i-a spus Napoleon, că se simte răd. La 2 August, când a fost lupta de la Saarbrucken, împăratul se afla în tot-d’auna în focul cel mal mare. Era pu cal, do a dreapta lui se afla prinţul de coroană, iar de a stânga adjutantul săd Lebrun. in timpul luptei se purtă vitejeşte, dar era ca mut şi abia schimba câle-va vorbe cu fiul săd, care atunci a fost întâia oară In lupta. După sfârşitul luptei, generalul Lebrun a observat, ca Napoleon nu se poate scoborl de pe cal; alergă la el, ÎI întinse mâna şi’l conduse pânâ la trăsură. Abia se putea ţinea pe picioare.— «Majestatea Ba pard a suferi — zise generalul Lebrun. — «Iubitul med genera!—răspunse împăratul cu un suspin adânc—grozave chinuri sufăr.» Şi In acest momonllmpăratulîşi perdu coloarea feţei sale. Ostăşimea numai cu vr’o clte-va zile mal tîrziQ Iu încunoştinţală despre starea îngrijitoare a împăratului. După luptele de la Forbach şi Worth, generalul Leboeuf, văzînd descuragiarea miliţiei a zis, că în scurt timp cu ori c« preţ treime sa învingă, ca miliţia să’şî redobândească curaginl. L’a visi-tat pe Împăratul zicându’I: «Mal avem încă 20 do divisiunl neatinse, cărora le este sete de răsbunare. Ştim, ca ostaşii principilor Steinmetz şi Frie-deric Carol numai acum să formează. l*ormiteţi-mI aşa dar ca să concentrez trupele şi să împodicăm formarea celor două corpuri de trupe nomţeşti. Vom secera o învingere glorioasă, des-curugiaiea trupelor va trece şi opiniu-nou publică ne va fi favoritoaro». — împăratul a mărturisii, ca pluriul e bun, a doclarat însă, că din causa boalel nu poate să stea în fruntea trupelor; de altă parte eară, după două lupte pierdute, nu poate să abziefi la comanda supremă. Leboeuf desperat îşi frecă mâinile şi esclamâ: «Val de noi, daca stăm ast-fel !» — Şi s’a dus în fruntea trupelor. Sfârşitul se ştie. • • * O scena în lontrul «lin Varşovia. —Un caz dureros s’a petrecut zilele a-costeuîn tâtrul «Variâtâs» din Varşovia, când s a representat piesa «Demi-mon-de»deUumasfiul. Gând adică Marcellaîn actul al treilea a lnceputuscrieoscrisoa-roşi facându-se ast fel o mică pausa un bârbatcu esterior inteligent, careseafla într’o lojă din etagiul tntîid, a început să strige cu o voce puternică dar tremurătoare: «Onoraţii mei domni!» Vă servesc cu o ştire îmbucurătoare : Polonia nu peste mult va renaşte în gloria el de odinioară şi guvernatorul are chitară vechie, un cântec viclean care te fura ca apa liniştită şi adîneâ. Au-ziam binp cântecul : coardele groase zbîrnieafl, amuţind îndată ce să izbiad do peptul uscat al chitarei, ear cele subţiri să răsfăţaţi Intr’o piueală repede, măruntă, scurtaşi întoarsă pe loc. Când strigoiul începu să rlnjiascâ şi puse mâna pe fata de împărat, care sa lăsa moleşită s’o pue In circă, in’apucâ o spaimă care mă înghieţă, şi răcnii, făcftndu’ml cruce: — Unde o duci! piei proclete ! lus’o! Unde vref s’o duci I Privii înprejur; să făcuse întuneric; şi fără să mal ştid de mine mă aruncai pe gura podului; de pe acoperiş mă rostogolii în putina cu apă. — Fleacuri, nervi,—zise unul dintre noi, rupând şirul de vorba al Trubadurului care să lngălbinise ca ceara,— fleacuri, cântafl şiroaeie de apă earl cădeai! aci tn fundul căldărilor goule, aci, ţlşnind mal departe,să tăead tn buzele lor, âcâ cântecul şi chitara strigoiului. — AI dreptate şi eşti prost, răspunse necăjit Trubadurul, ştiu şi ed că fundul căldărilor bombănind ucel farmec de sunete,dar dacă închipuirea schimba creează şi Ţi pune înaintea ochilor o viaţă de chinuri, crezi tu că suferi mal puţin de cât când aceeaşi viaţă ar avea şi brutalitatea materiei? Crezi tu ca daca un prieten falş te înşeală cu cuvinte măgulitoare, eşti o prada mul mică de cât când un vrăjmaş făţiş te-ar înşela ? Şi dacă o veste min- www.dacoromanica.ro EPOCA 29 IANUARIE 3 litâţilor dintre Surcia şi Grecia. ( oitslniiliiiupol 1) Fcbraerie.—Guvernul Sultanului manifesta viî nemulţumiri In faţa atitudine! luate de Rusia tn chestiunea acordului turco-bulgar. Londra, 9 Februarie. — După o depeşe sosită din Berlin ziarului «Daily News» Rusia respinge clausa acordului intervenită între Poarta şi Bulgaria, care stipulează că Bulgarii ti bu * să a-pere pe Turcia când va fl atacata în posesiunile sale europene. Negocierile între cele trei imperii continuă, Germania şi Austria ar fi liotă-rtte se primească acordul,.chiar dacă Rusia ar insista In refusul el. Londra. 9Februarie.—O manifesta-ţiune de lucrători a avut loc erl In Tratai gar-s Ca prin minuţie, eram cu toţii în căruţă. Caii sorbiaă dăpârtarea în goană ; iarba să uscase: un nor de praf ne înveluea In acel vârtej de goană. Caii plesniră: căruţa să SfâiTEuS şi pe ffoTne azvîrii iuţeala unul peste altul. Eram d'a-suprâ lor ameţit de zguduire. Dar pământul să deschise sub noi: şi tntîiă înghiţi pesoră-mea; apoi pe Bălaea şi la urma po Tata care mă tlra spre dîri-sul de spatele cămâşel. Pământul Ii a-coperi şi să închise Intre el şi mine. A-tunci amlil lu fundul lui nişte glasuri năbuşite, jelind: — «Ah ! e pustiu! val! e frig, e greă şi e întuneric! (Va urma) I i-n Iturhnro. www.dacoromanica.ro 4 F.POCA — 29 IA NI ARIE «XXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXJOtXXXXXXXXXXX* PUBLICITATEA „EPOCA x X X X X g t b Strada Episcopiei, No. 3. ANUNCIURI SI RECLAME anunciuri pe pagina a IV, linia 30 bani, anunciuri si reclame ^ pe pagina III 2 lei linia. X XXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXX) ■ xxxxxxxxxxxx CASA DE SCHIMB I. M. F E R M O 27,— STRADA LIPSCANI, 27- ( I II S I i It l ( I K I S ( I 28 lanuare 1886 5% Kcntu amortizabil* . . • S» i 5% Renta perpetna .... 89 :i 4 | u*L Oblig. ii. stat • *, Oblig de »t. ■lrumu do Ier I 7% Scis. Tune. rurale ... 102 t 2 5% Scris. fuse. rurale . s:. i 2 7\ Scris fune. urbane 97 i 2 Scris fuse. urbane . . . 91 5\ Scris. func. rurale . . . 82 1 4 5% împrumutul comunal . . 72 3; 4 Ot>li£ Oaie! pese le! 10 doi). 210 împrumutul cu premie . . . 32 Acţiuni bincel nation . . . 1110 Acţiuni -Dacia-Romania » . . 868 e National» » Credit mobiliar . . . 197 « Constructiuni. . . . » Fabrica ite litlrtie . . 199 Argint contra aur l«S itileto de liane* contra aur. . 16 Florin austriac! CURSUL IA\ VIEX A Napoleon «1 Ducatul 10,035 5.92 17 50 123 50 Lose otomane Rubla hârtia CURSUL I>1\ BERLIX RonUi Aastriaca 94 Oppenhsim 199.65 Obl gatiunt noul 6s C. V. R. 101,70 n » 5% i) » u 105.10 Rubla liirti* CUnSUL DE PARIS Renta Română ...... 90,50 Lose otomana Kc.himh Paris 8 luni » la vedere Londra S luni » la vedere Berlin 8 luni Vicna la vedere INSTITUI, METEOROLOGIC din BUCUREŞTI Ruletimut atmosferic de la 8 Februarie 1886 STAŢIUNI Baroni Temp. Veni. Starea llu eu rosei T.-Severin Balota 784.1 776.7 —3.0 —^.4 E- 5 acap, son (n Slatina 776.5 —3.1 l’.NK 3 zăpada Giurgiu 775.4 -2.4 NE 5 acop. Gonstanta 775.3 -5.5 NE Iiloios Bulina 776.5 -4.1 NF 4 |TlC0p. i» Galant/. 776.3 -1.5 ENE 6 Braila 755.2 -0.6 NE 4 » Roman 774.6 —0,8 NE 2 u Graiova 7id.2 —8.1 B 0 zapada Directorul Institutului, St. Uepiles. Starea murei la Constanta line,la Sulina potrivita barometru »o urca in toata tara. a pus iu consumaţie BERE GAMBllINI.lVl fabricatiunea OPPLER I\STITIT10\ BLUUMBERii POUIt JEUNES FILLES Hucarest, strada Sf. i nerozi, 27 Enscigncmontpritnaire ot soconduire aprfes Ies progru trimes de l'ELat. Cos langues francai se t*t llemandes d'ont obligatuires. i productivă se poale j procura celui ce va pulmt depune la Casa de Depunere. O garanţie de 1000 lei. — A se adresa la Oficia} de Publicitate « Româniţi » str. Academniei 18. Deschizând, cu înalta autorisaţiuno a Guvernului. ŞCOALA de musica vocala ai instrumentala 23, Strada Carul, 23 aduc respectoe la CUuoştinla publicului CA aceasta şcoală, fiind prevăzută cu toi personalul trebuincios, pot primi înscrieri Iii toatd zilele do lucru. ' De la 9-11 ore dim. 8l de la 3-8 ore seara | Sprijinul ce am avut din partea mal 3 multor familii cari ab bine-voit a'ml | ! încredinţa pe fll lor In decursul acestui S an, ml- (ac a spera că nu ’ml-va lipsi H nici în viitor şi că esempiul acestor va ^ păşi cu atât mal mult imitatori, cu cât I acâstă scoală e singură, In toată ţara, B aprobata si automată de guvern, unde 1 se poale învăţa musica vocală şi orl-ce | instrument numai pentru modica s sumă de. 15 lei pe luna 1 primind In schimb 12 lectiunt In orl-ce | oro vor dori amatorii. Director, An. KneLsel. I hm—aii•"i v araTrumnui r n flTBK 'l ÎVE h R E M D A T; Chiar do acum moşia Podu Gros din districtul Mehedinţi, nvând făcute semănăturile do toamnă. Doritorii se pot adresa în Bucureşti, strada Brezoianu No. 51 în toate zilele pînâ In amiazi. DOCTORUL EMIL MW Vechiu profesor de arta moşitului şi medic primar al spitalelor Sf. Spiridon din Iaşi , instaldndu-se în Bucureşti str. Clemenţei, 25 de-asupra Farmaciei, dă consultuţiunl de la 8—li a. m. şi 0—8 post-meridiane. LA SUISSE ROMANDE REVUE LITTERftIRE ET ARTISTIQUE PARAI9SANT LE I" ET LE 15 I)E CUAQUE MOIS Romans, Nourcllcs, Contes et Fantaisvis, Critigue littiraire, artistiqne et philoso-phique, Voyages, ComMies, Varietes, llts-toire, Pptlsies, Revue tlcs LitUratures itran-tjere.s <;t Recite des Qfaux-Arts, Chroniqxtse mcusucUes de Suisse et de Paris, Ribliotjra-pttie. IMUN D’AIlOWEMll.Vi Suisse : un an, 10 IV. Btranger (union poştale) : 12 fr. N E R L Y LIBRAIRE *22, iu i: 1)F LA \ ICrOIRE,39i LIVRLS DE DROIT ET DE MI DECIXE JURiSPRUDENCE GENERALE DE DA L LOZ, COMPLET 97 VOLUMES, fr. 1500 LE PLUS ANCIEN BUREAU DE f~~7Ak /A /A / J / J /'-&A / A W b h O E IV* E % T Pour institutrices, gouvernantes, valets et fcînmes de Cliambre, etc. Leţons particulieres en toutes Ies langues, piano et musique vocale. Tenu par Gatherine Râul. Di rigă par Arma Becker, institu-trice franţaise. 11, Strada Stirbey-Voda 11. B u c a r e s t. O DOMNIŞOARA Absolventă a cursului secondar şi având Diploma de maturitate, se oferă a da lecţiunî, în vre-o familie, pentru cursul primar sau secon-dar. In special pentru limba franceză, matematici şi ştiinţele fiisico-natu-rale. DE VENZARE. Moşia Rîea Noua din judeţul Teleorman, plasa Teleorman, comuna Rîea. Moşia ar* 200 st), masa saă aproape 400 pogoane. Este de arendai a 200 galbeni şi se întinde până în bătătura ce-leî de a Il-a staţie a căi ferate Costeşti-Turnu-Mâgurele. Doritorii so pot adresa la D. Gr. G. Peucescu, str. Clemenţei No. 2, unde vor vedea planul şi ror lua ori-ce alte lămuriri. DE VENZARE. Proprietatea SlUseasca din judeţul Teleorman-Garâ la 5 minute depărtare. A se adresa la d-na Elisa Chronidi, Intrarea Rosetti No. 5. INSC1INTARE Celebra gimnastică română Matilda Petrescu, înloreându-so din streinâtate după o lipsă de 0 ani, In care timp ’şi a perfecţionat studiile, dorcşce a da lecţiunî de gimnastică In familii şi In Institute de domnişoare. A se adresa la Clubu-Gimnustic str. Biserica Eni No. 1. A L K C U A. B A L Ş AVOCAT 66 Strada Dionişic consultaţii de la 8—12 dimineaţa. nr I'i \ 7 t S>r Tauri de rasă şi vad UE i ®ll/jl\îlL de lapte, a se adrese la d. E. Reiner, administrator la proprietatea Păşcanl din judeţul Ilfor.-Tot la aceasta moşie sunt de vânzare berbeci şi oi de rasă merinos. OUVRAGE RECOMAMNDE J. COSTâCHI EPUREANO LE MOUVEMENT ET I,A BURSE Bursa Parisului | Itenta franceză 1 jum. la suta, 110.40 —110,50 dettojjulevard 10 ore, 110, iO Renta română perpetuă 5 la sută Ju.50 90,50 detto C. F. R. 6 la sută. — Acţiunile băucei româno—Creditul Mobiliar român împrumutul Elin din 187* ;<20, 311.25 idem din 1XS1 255—252,5# Banca Otomană, 490,—, 498,75 deto bulevard 10 ore, 491, 491,25 Datoria turcă 14,20 4 jum. la suta 14.32 Lose turosşti, 34,50 34.50,Datoriaunificată egipt^nă fi la sută 323,328 , Schimbul Londrei la vedere 25,19, 25.20, detto la Amsterdam 207,50 detto la Berlin 122,75 122,75. Strada Sf. Ytr.vii La Direcliou a l'heaneur d'isfsrrner Ies parents qu'elle a pri» pourl'aanâ* scolaire 1885-80, des disposition» d'apres lesgnellcs Ies examen» aur*nt lies desormai» dans le» dcoles pahliques. nien ae »era nâgligâ i>*nr a»»*rer le» progres et le bien-âtre nes âlâve» qn'ou voudra bien lui con fier. La rentrdo a eu lieu I* l,r »aple»bre 1816. A vendre ou â louer des la St. Georges prochaine Uno maiSon situec rue Doroban-tzilor No. 40; 20 pifeces, cour, jnrdin, environ un hectare. S’adresser au proprietnire qiii y reside. D. R. ROSETTI AVOCAT Strada Batişte No. 4. DE VENZARE. Locul din strada Dionisi* No. 20 şi strada Crinului No. 5. Acest loc are faţa pro strada Dionisie 37 metri, pro strada Crinului 40 metri şi adâncime do 44 metri. Se vinde în total sau în loturi, de câte o a patra parte. Doritori se pot adresa la proprietarul lui, D. Gr. G. Peucescu, str. Clemenţi No. 2. AVOCAT LlCENClfi EN D1101T a transferi son (loiniellc Strada Icni. 8 bis. Arid! YT din causa urendăril pro UllAlMLllL prietăţii, se vând, O lo-comobilâ 10 cal putere şi o maşină de treierat din fabrica Ratnson sistem u eel mal perfecţionat ambele In perfecta stare. Doritori le pot vedea la proprietatea Păşcanl judeţul Ilfov, adresindusa la d. E. Reiner administratorul. OUVRAGE ENTI^REMENT TERMINĂ ESSAI COMPARE wm DE LA ROUMAN1E DEPUIS IES TENIPS L E S PLUS RECULES JUSQUA N OS JOURS PA II UN VOLUME D'ENVIRON 500 PAGES, EDIT10N DE LUXE PAl'IER VELIN, CARACTERES ELZEVIRS. PRIX 20 F R A NCS-TI RAGE LIMITE On pei/t souscrirc d partir du 1 j13 janvier dans Ies bureutu; du <« Peuple Roumain » et citez tous Ies libraires de Rucarest. ■m&m H IMPRIMERIE DU JOURNAL LE PEUPLE ROUMAIN PLACE DE L'EPISCOPIE, EN FACE LE SQUARE BUCAREST Celle iţnpriinerie, organisee avec un materiei complâleincnt ne uf, de provenanec excluşi vcment f canonise (Fomierle A. Turlol el C1*)» pourvue d’un rlehe assorliment de caracteres Ies plus va-ries et de presses Marlnonl de preclsion, esf 5 meme d’executer outes sortes de travauv. POUR LES COMMANUES , S'ADRESSER A L ADM1NISTRATIGN DU JOURNAL PROMPTITUDE, EXECUTION SOIGNEE, PRIX MODERES EN ROUMANIE EXTRAIT DE L.\ REVUE FRANgAISE DE L’eTRANOER ET DES COLON1BS MAI. JJIR. JUILLET 1885 Fient de paraitre chez l’dditeur bOUL ills A BuearMt En vente dans toutes Ies libraxriesde la capitale p f\RITn fi fpduraiului,gripa, bronşita,'ele.. LOit 1 HHSiropulTl şi pasta peclor»li vlr Sală do Delangrenier po?scdâ uâ elfica- d‘.;i!e sigură şi couxtatală dq unu mare numertt I 4?. modici. Eirâ săre de opium (Morfina sau codeini) se di fură Umere la Copii bolnavi de Tune, de Jidguştld. Paris. 53, mo Vivienne, şi in Idte faj D,j, I.CMKA IXTBtţi yx*-sit*ii**-)m*UUX***H*XM***nM*M HEGIHtIL DE LUA CONTRA RACELEI iii IILlMATtSMtLlI Sistemul prof, Dr. JAEGER Recunoscut pretutindeni ca ce! mai escclirUe CORONAT DE JURIUL MEDICAL DIN LONDRA CU ,.MEDALIA DC AUR" â V 18 X x x x x X X X X X X Sub-Bemnatii, având numai noi singuri dreptul de a fabricaX vestmintele de lâna ce se poarta pe dedesupt, vestminte zise* Normale, precum si cuverturile paturie in lâna curata de Cămilă^ Cari pusese de răceli si reumatisme X Declarăm că am încredinţat In România unicul deposit al produsclo^ noastre Casei X X AUX QUATRE SAISONS 5 72, Calea Victoriei ii, (in faţa Palatului Regal). Declaram ca nu recunoascem ca VERITABILE de cât flanelele Jţ ce se găsesc în aceasta casa. Comande din provincie sefac direct, Preţuri curente şi broşuri se trântit gratis şi franco după cerere 4* W. BERGER’S SOHNE (Stuttgart) X X A se adresa la redacţiune. | piuy a franc bo. Bucuresci. —Tipografia oLe Peuple Roumain,» strada Episcopiei No. 3. www.dacoromanica.ro