ANUL I No. 57. A DOUA EDITIUNE MARTI 28 IANUARIE 1886. GniGORE G. PEUCESCU Director politic ABONAMENTE: In larâ 1 an 40 Iei, 6 luni 20 Iei, 3 luni 10 lei tu strAinătat» 1 an 50 lei. 0 luni 25 lei R K 1) A C Ţ I A No. 3.—Piaţa Mpis$$pi«i.—No. 3. mm Gr. FILIPESCU Proprietar ANUNCIURI: •muucniri ;>e padina a patra linia 30 bani. anniie.iuri şi reclame pe pa?. III 2 lei linia. ADMINISTRATIV Ifo. 3. - rial i Episcopiei.—No. 3. 1 O BANI NUMERUL APARE IN TOATE ZILELE IO BANI NUMERUL mmm m afara UN SCANDAL PE ZI REGELE CAROL OE HOHERZOLERN JUD*CAT DK D. PTURZA FILANTROPIE FRA DIAVOLO OJBADURUL PERICOLUL DIN AFARA '! trierile ce ni lo dă situaţia noa-#tra interioară se măresc tntr'un mod ingiijitor, când privi ni la cele ce se petrec peste hotare şi când ne gândim la posibilitatea unui resbel de primă-vară. Aceste temeri ar disparo până la un oare care punct, dacă am fi pregătiţi pentru ori-oa ovontualitato, or dacă am avea cel puţin aceste trei lucruri: armata gata pentru ori-ce împrejurare, finanţele în stare d’a face faţă nu numai sarcinelnr ordinare dar încă sarcinelor extraordinare oensionate d’un resbol, şi In capul ţârii, un om al cărui patriotism să poată fi pus mai presus de ori-co bănuială. Se cercetăm de o cam dală până la ce punct posedăm aceste trei lucruri. De şi armata e, din touto institu-ţiuoile noastre, cea mai prosperă, totuşi şi ea lasă mult do dorit. Banii fiind resipiţl în cheltuieli de lux, în 'vperienţo de cupole şi în fortifica de caro nu no vom putea sluji înainte de zece ani, ne-au secat resursele necesare pentru cheltuielile absolut indispensabile. Ast-fel de oâte-va vreme n’am mal avut manevre mari, reservele de mult n'au mai fost concentrate, material rxai cu seamă pentru artilerie, lipseşte cu desăvârşire trenul nu există,intrigile politice aii pătruns in armată, o luptă făţişă s’a produs mai de-Hnăzi Intre ministrul de resbel şi generalii din Senat; postul important do şef al marelui Stat-maior, a devenit o sinecură, reservată miniştrilor de resbel căzuţi in disgraţie; lucrările Statulul-maior, din această causă, n’aO avut nici o direcţie şi sunt foarte Înapoiate. Nu avem ofiţeri de reecrvă, căci cei eşiţl din ridicolul voluntariat ce se face azi, nu presint absolut nici o valoare, şi nu vor fi de nici un folos In cas de resbel. In ceea ce priveşte punctul al doilea, adică finanţele, nici guvernul azi nu mai poate ascunde situaţia critică a tesauruluî nostru. Întruna din şedinţele secrete de la Senat d. Nacu a mărturisit că deficitul se urcă de la 10 la 12 milioane, şi această mărturisire conţine o mare exagerare tn minus. Guvernul caută de câte-va vreme, fără succes insă, cum ar putea umplea golul tesaurului şi care imposit ar putea se mai stoarcă ceva de la contribuabilii cari nu pot împlini nici măcar dările existente. Aşa dar dacă nu putem face faţă a cheltuelele ordinare, ne întrebăm ce vom face cândva fi neroe oa. pe ângâ acestea, se mai facem faţă la sarcinele extraordinare oo le prici-nueşte tn tot-d'auna un resbel. Trecând acum la al treilea punct, a omul care va dlrigo destinele ţerii în cas cânds’arivi complicaţi un!, no junem următoarea Întrebare: Oare M S. Regele va cero do la noi ca tot împrejurul d-lui Brătianu se ne grupăm şi să ne dăm mâna când vom fi ameninţaţi din afară? Crede M. 8. că acesta e omul oare va punecapet luptelor noastre interioare, că el va şti se împace urele din trecut, că împrejurul acestei popularităţi terfelite se va uni toată sudarea românească In caz de pericol ? Toată ţara a dat sprijinul şefi d-lul Brătianu la 1877. Dar d. Brătianu nurepresintă azi, pentru noi, numai şeful unul partid advers înjfaţa căruia mprejurările externe ne ar face se desarmăm. Numele acestui om o azi sinonim cu acel al Înjosire! şi al trădare! şi nu cu acest numos'ar putea efectua unirea necesară a lutulor partidelor. Aceasta e situa(ia adevărată. Dar când am prosupuno că ar fi cu totul alta: cH urmata nu lasă nimic de dorit, că finanţele sunt cât se poate de prospere, că avem la cârma ţerii bărbatul do stat ăl mal dibaciă, patriotul cel mai fierbinte, omul cel mai popular, diplomatul cel mai abil totuşi, Hind-că suntem o ţară mică, acel om ar trebui se privoască ca cea mai sacră' a lui datorie d’a ne feri pe cât se poate de complicaţiunile inutile şi în tot-d’a-una periculoase. In loc de aceasta avem în capul ţerei, în persoana d-lui Brătianu,pe omul cel mai interesat d’a no vârî cu d’a sila in complicaţiuni. Pentru u scăpa de răspundere când oposiţia ar bine-voi să iasă din inacţiune, pentru a scuza deficitele financiare, d. Brătianu nu are un alt mijloc de cât acel, d’a face o diversiune intrând, de bună voe în con-binnţiunile aventuroase. Situaţia d-lui Brătianu o aceea a lui Napoleoni 111 în ajunul resbclui de In 1870. Deviza sa e aceasta: In furtună siguranţa. X. F. DEPEŞELE AGENŢIEI „UAVAS“ Ytena, 7 Februarie. — Se anunţă din Belgrad că Serbia nu va accepta de cât o pace onorabilă şi durabila. Pentru aceasta guvernul sârbesc continua a lua măsuri de precauţiune, de şi el nu doreşte resbelul: el nu ’1 va face dealtininter! fărâ o necesitate urgenta. Regele e de acord In toate cu cabinetul. Ştirile despre crise ministeriale sunt lipsite dc ori-ce temeri. Lornlrn. 7 Februarie.—Parlamentul s’a amânat pentru ziua de 18 Februarie. Itoma, 7 Februarie.—In urma votului de ieri de la Camerft, posiţiunea cabinetului este considerată ca foarte consolidată. Paris, 7 Februarie.—Camera deputaţilor. D. de Freycinet a combătut proectul de amnistie care a fost respins prin 347 voturi contra 116. Lisabona. 7 Februarie.— Câsâtoria prinţului ereditar al Portugaliei cu fiica contelui de Paris, e anunţată oficial. Yicna, 7 Februarie. — Ziarele vie-neze anunţă că d. Gladstone a sfătuit pe Grecia să se supună voinţei Europil. Hclgrad, 7 Februarie.— Şeful statului major Benichi şi maiorul Gruic au fost condamnaţi de consiliul de resbel la 3 ani de Închisoare, din cauza alilu-dinel lor In ultima campanie. llclgrail, 7 Februarie. — Sgomotul circulă In ultimul moment că regele Mi- lan va merge la Viena pentru a’şl la muri situaţiunea. Constantlnopol. 7 Februarie.—Numai Rusia, după cum se prevedea a ridicat o obiecţiune contra aranjamentului turco-bulgar. Se speră printre cercurile oficiale o-lomane, că puterile, cari tn ultima conferinţă nO sfătuit pe Poartă sa se înţeleagă direct cu Bulgaria, vor lucra de acord cu guvernul turcesc, ca să facă sa se admita resullatul acestei tnvoell. Se asigură că Germaniei mal cu seamă, lucrează mult în acest sens pe lângă cabinetul din St. Petersburg. St. Petersburit, 7 Februarie.— Se confirma ştirea printre cercurile noastre diplomatice că, guvernul l’arulul tn răspunsul săli la notificaţiunea Porţii relativă la acordul intervenit Intre ea şi Bulgaria, s’n pronunţat tn favoarea unirel reale. Solită, 7 Februarie.—Azi dimineaţă s’a cântat un Te-Deum la catedrală, pentru a celebra unirea Bulgariei cu Rumelia. Prinţul Alexandru asista înconjurat de miniştrii săi şi de înalţi! funcţionari. După ceremonie, prinţul trecu In inspecţie garnisona Sofiei, şi anunţă trupelor resultatul înţelegeri! încheiate cu Turcia. \\ SCANDAL PK /I Ziua de Sâmbătă era cât p ăci să treacă f&rft de scandal tn aşa zisul parlament. l)ar colectiviştii Iu urma a’aO resgftndit şi şeful lor s'u Însărcinat cu Înscenarea scandalului obicinuit şi indispensabil igienei colectivil&ţet. In cursul diecuţiunel a-supra fortiflcaţiunilor Bucureştilor, d. Ni-colae lonescu simţindu-se obosii, ceru suspendarea şedinţei pentru câte-va minute. Preşedintele, generalul Leca, suspenda şedinţa. Cine ar fi crezut câ un lucru atât de natural ar provoca o furtuna ? De o datft d. Ioan Brătianu trecând tn cabinetul miniştrilor apostrofapogeneralul Leoaîntr'u-un mod mal mul: de cât grav, adresându'l cuvinte aspro şi mustrându'l pentru condescendenţa ce arată na in ori ţâţei. Generalul răspuuee cam po acelaşi tou. Urmarea aooslel certe a fost că preşedintele a declarat a tşl va a demisiunea. Dar tn urmă lucrurile s’aO Împăcat, rufele murdare s’att spălat tnefi o dată tn albia colectivitate!, spre mal mare desvoltare a industriei săpunului. REGELE CAROLDE HOHENZOLERN judecat de d-nn irduasn de haun alias dimitrie sturdza Cu o indignare In adevăr comică din partea oamenilor ce aO scris Spionul Prusian şi o altă broşură de cari vom vorbi mal la vale, presa guvernamentală ne ocusft de un timp încoace că urmărim o politică antidinastică, că răO şi fără cale imputăm regelui Carol situaţiunea de astăzi, de oare, chiar rea să fie, nu este răspunzător de cât guvernul şi majorităţile adunărilor, căci tntr’un stat constituţional, ca al nostru, regele este pus afară de ori şi ce discu-ţiuni politice. Aşa In adevăr ar trebui să fie, dar oare Într'un stat constituţional trăim noi astăzi? Oare mal se respectă astăzi unul singur din principiile constituţionale, ce daQ ţărel regimul represenlativ şi puterea? Ne cuprinde ca un fel de jale când vedem unde am ajuns. Nu mal avem nici con-stituţiune, nici parlament, ci un re gim impersonal, despotic, care nu tolerează nici cea mal mică resistenţa şi care cu neruşinare calcă In picioare toate drepturile. Alegeri nu mal e-xistă, mandutariî naţiunel numiţi prin forţa sau prin corupţie de preşedintele consiliului, cari i\u urmăreşte de cât un singur scop: acel dea se menţine cu ori-ce preţ. Cine este răspunzător de această si-tuaţiune? Naţiunea? Dar ea nu’şl poate exprima voinţa. Camerile? Dar oamenii ce şed In Cameră şi Senat nu sunt trimişi de naţiune, ci aduşi de guvern şi nu pot face de cât voia lui. Adevărul este că daca d. Brătianu a conrupt în j ust-fel de grad toate ihstituţiunile acestei ţort. dacă a sleit toate forţele morale şi materiale ale României, el u’a putut s'o facă de cât In complicitate şi cu a-jutorul regelui Carol. Constituţiunea dă regelui dreptul, II impune chiar datoria de a schimba consilierii săi când vede că el calcă pactul fundamental nl ţârei, că sunt duşmanii binelui public şi ca drepturile naţiunel sunt sugrumate In aşa grad. In cât ea nici nu'ş! poate exprima voinţa s(. Hereditatea tronului şi prerogative extraordinare ce săntdate regelui într'un regim electif, n'aă altă raţiune de a II de cât acea de a'l Înălţa peste luptele, adesea meschine ale partidelor şi a'l pune astfel In stare de a avea In vedere numai binele obştesc Când regele uită această a sa misiune, el calcă jurământul ce l’a făcut şi legăturile contractate între el şi poporul săQ sunt rupte. Şi atunceu ne Întrebam dacă un popor ast-fel înşelat mal este încă dator regelui supunere şi ascultare. Să nu creaza cineva că suntem singuri de aceasta opiniune. D. Dimitrie Sturza actualul ministru al cultelor, a scris In anul 1875, sub iscălitura Erd-rnan de Habn, o carte unde suntem fericiţi a găsi exprimate aceleaşi opiniunl: «Când Prinţul Carol do Hohenzollern, ziced. Sturza sa suit pe scaunul domnesc al Romăniel, toata lumea credea că cultura germana, cinstea germana şi conştiinţa datoriei vor fi Introduse In toate afacerile României. A trecut 10 ani de atunceu şi cum s'aO realisut speranţele noastre? . Fie care om imparţial va respunde, ca din toate aceste nădejdi nici una nu s'a Îndeplinit. Poporul Român are neapărat multe defecte, dar trebue sâ mărturisim Oă nu el singur este vinovat de trista stare In care a căzut, ci mai ales riua voinţă şi reua credinţă a prinţului Carol. Prinţul Carol vorbeşte şi giltideşte cu dispreţ şi cu nebăgare de seamă de Domini şi toată politica sa se resimte de această a sa purtare. «Un stat nu poate ti bine guvernat când In sferele Înalte nu exista onestitate şi buna credinţă, căci alminterea se Introduce Intre vodă şi popor un sistem de minciuni, care pune pe oamenii cinstiţi la diseesţiunea bunel-voinţl a oamenilor stricaţi, ce lncon-oară pe capul statului. Ast-fel se petrec lucrurile astâ-zltn România. Citul banii publici nu sunt administraţi Într’un mod conştiincios, binele public suferă. Pretutindeni Insă unde aruncam ochii vedem risipa cea mal neruşinată. Dar nu este datoria cea mai sacră a capului statului de a se opune acelor ce vor să exploateze a facerile stalului In interesul lor propriii! Cât nu poate face voinţa unui domn, care doreşte binele. ! Dar, prinţul Carol mii doreşte. N’ar fi găsit el oare oameni chistiţişicu inimă pentru ţara lor ? Dar acri oameni ti ar fi fost buni pentru intrigi şi linguşire, ci ar fi voit să introducă economia şi justiţia în ţară şi ar fi combătut pasiunile ruinătoare pentru ţară ale prinţului Carol. Ast-fel de oameni prinţul Carol nu’i voieşte. Cum se pot Insă îmbunătăţi a-facerile acestei ţări, când răul vine de susşi când In sferele de sus domneşte numai rea credinţă şi necinste? «Nu este îndoiala că un regim cinstit şi conştiincios ar fi ridicat ţara moralmente şi materialmente. Dacă prinţul dc Hohenzolem ar fi avut In adevăr conştiinţa datoriei sale şi a obligaţiunilor ce ’t sunt impuse, dacă el ar fi des-preţuit ilegalităţile şi nedreptăţile, dacă ar fi fost amic al cinstei şi al oamenilor chist iţi,dacă n’ar fi depărtat într’un mod sistematic toţi oamenii de bine si de inimă, dacă ar fi avut mai multă gândire pentru ţară şi mai puţină pejitru d-sa, lucrurire ar sta altmintrelea in ţară.» «Prinţul Carol este răspunzător de starea de lucruri de astă-zi. Nu numai că n’a făcui nimic pentru a pune o stavilă relelor, ci a contribuit la răii, a fost In tot-d’a-una complice oamenilor stricaţi ce ’l înconjoară.» •Asl-fel Homâuil n’au «usit in prinţul turul dc Hohenzolem o- mul pe care ll căutau şi de care au trebuinţă.» Ast-fel a judecai d. Dimitrie Sturdza In anul 1875. Nu ştim dacă d-sa nu ’şi-a schimbat de aluneca opiniunca; dar ceea-ce ştimpositiv.estecâ prinţulCarol de şi a putut sâ devie de atuncea rege, n’a putut ânsăsâ’şt schimbe nici caracterul nici temperamentul săă. Mlhnll Bala CARE E LEACUL Nici milă de ţară, nici frică do D-zeu, nici ruşine de oameni numai au cei ce mănâncă sub o formă ori sub alta, ustă-zî din budgetul statului. Altmintrell s’ar mai găsi pe ici pe colo câte un magistrat, câte un militar, care se aibă ruşine do rolul nedemn ce le-a creat marelo colectivist. Asistăm la răsturnarea deplină a tuturor principiilor mărişi fundamentale care trebue se conducă o ţară şi pe oameni. Trăim intr’o întunecime morală nepomenită. Pentru a curaţi ţara de această cangrenă care o roade şi o omoară trebue se ne hotârîm a tăia în carne vie, trehuesc întrebuinţate medicamentele eroico. Cu jolbi pe la miniştrii şi pe la procurori, cu depeşi la rege şi pe la ziare, cu îfespectul neghiob al unor convenienţe constituţionale, numai merge. Gând toate putorile publice sunt organisato în bande caro stau la pânda, ca se te apuce şi se le sugrume ori când vii In atingere naturală cu statul, nu trebue se mai stai la îndoială pentru a numi bandiţi pe cei cele compun şi fac parte din ele. Trebuiesc aşa trataţi în cât caracterul cel mai Înjosit se aibă ruşine de poziţia sa. Trebue se sfârşim cu respectul naiv de galoanele colonelului sau de poziţia magistratului, de pildă, şi ori de câte ori suntem victimele vre-unel mişeii» din partea acestordomnl, să lo spunem lucrul verde pe româneşto, se le uriincâm zilniofapla lor in faţă să trr gem o linie hotăritonre Intre oam» nil oneşti şi dânşii. Cu chipul nces‘ poate vom lipsi ped. Brătianu de instrumentele sale servile, şi In ori-ce caz, vom redeştepta puţin simţu! moral al acestei ţări. Dacă însă se vor găsi mereO oameni care se pue tot ce omul are mai sfânt, mai prejos de o bucătură de pâine, atunci cel puţin să-I facem să n'o mănânce de cât ueoperiţî de scârba şi de dispreţul nostru. I. X. Iancoveseu. PARTEA ESTERIOARA S&rblti. — Răspunsul guvernului Sârb la cea din urmă notă colectiv» a Puterilor nu s’a făcut Încă astă-zl. Şedinţa consiliului dc miniştri, ce a avut loc ori sub preşedinţa Regelui s'a pre-lungitîntr'un mod neobicinuit,fără Insă sâ se ia nici o decisiune. Vederile Domnului Garaşanin nu suntîmpfirtâşite de Rege. Nu se ştie de ce natură ar fi a-ceste diferenţe, Insă s’a observat as-tâ-zl că d. Garaşanin n a fost primit de Rege, probabil din causa unei indis-posiţiunî şi lucarile Intre palat şi ministerul de externe nu s’aă făcut de cât prin telefon. De erl se face vil schimbări de depeşi Intre Poartă Zia bey şi guvernul Şerb. Ele sunt privitoare la proclamaţiunea iradelei imperiale asupra recunoaşterei uniunei Bulgariei. Situaţiunea presenţă a Serbiei este considerată asta-zi într'un mod foarte serios. Trupele reservel dânttiu din Pozare-vacz, Schabatz şi Baljevo au trecut prin Belgrad şi aâ plecat spre lagodina, A-lecsinutz, Nisch, Ljskovacz şi Vranja In cercurile militare se zice că armata Sârbă va luaposiţiune la Vranja. In in- www.dacoromanica.ro F.POCA — 28 IANUARIE teriorul|ţâre[ sa va concentra şi a doua reservă pentru a fi trimisă la graniţă. Mare scnsaţiune a făcut aci ukasul Regelui prin care s au pus tu disponibilitate colonelul Proporcctovicz, comandantul divisiunei de cavalerie, loco-tenenţii-coloneli şi foşti adjulanţial Regelui Lazar Lazarevicz şi Alexadru Si-monovicz, comandanţi ale regimenturi-lor de cavalerie şi ministrul de resbel. Asupra acestei stranie decisiunl curg diferite sgOmote, printre cari In orT-ce caz, unul singur para a fi întemeiat, a-cel după care ace! trei oflreri de Stat Major de cavalerie, cari afară de a-ceasta trec de favoriţi privilegiaţi al Regelui şi al Reginei, nu au răspuns In cel din urină resbel la exigenţele cari se ce renii: aceşlT trei oficerl sunt foarte iubiţi în cercurile militare şi trec în genere de buni oficerl de cavalerie. Ttusln.—Tsarul desuprobft eu desăvârşire înţelegerea intervenită între Turcia şi Bulgaria pe baza uniune! personale (so ştie că această propunere vine de la marchisul de Salisbury), Tsarul considera stabilirea unei uniuni personale ca o simplă cărpeală menită a Înşela pe'tbâta lumea : pe Sultanul, pe Europa şi pe Bulgarii însăşi. A-ceasta este o politică care repugnează temperamentului sâQ leal şi care din-tr’altă parte constitue un pericol, căci ea nu este de cât un pas spre o so-luţiune mal definitiva, care într'un mod fatal se va impune peste puţin. Trebue deci să se aştepte cine-va, când înţelegerea între Sultanul şi Prinţul Alexandru va fi supusă Europei, fie într'un mod direct, fie prin conferinţa ambasadorilor de la Constautinopol, să vază pe Rusia combătând această Înţelegere şi susţinând baza uniunei reale ca o soluţiune mal francă, respunzînd mal bine intereselor Bulgariei şi oferind mal multte garanţii pentru viitor. Prin mijlocirea generalului Kaulbars, un schimb do scrisori a avut loc Intre tsarul şi prinţul Alexandru şi tensiunea raporturilor s'a atenuat într'un mod simţitor. DINTR’O ZI INTR’ALTA Fru-Uluvolo Sâmbătă săra s’a cântat la Theatru naţional parodia Iul Era-Diavolo, operetă de d-nul Stancescu, musicâ de d-1 Stefnnescu. Fiind tn timpul carnavalului, şi distracţiile lipsind, asl-fel de farse poale să fie permise, dar nu pe o scenă subvenţionată de guvern. Luni o să vedem o bandă de lăutari spanioli, Joi Pygmuleon cu un scamator şi Dumineca viitoare o menagerie. Fra-Dinvolo, cu toate ca a fost anunţat ca parodie, a făcut fiasco. Unit u-tribuo acest insucces lipsei de balet, alţii inexperienţel tinerel cântăreţe care fără nici un studifi musical s'a pome-it pusă po scena. Dar mal toţi zic că i' vina şefului de orhestra care nu 'şl ■ , ’ioaştp meşteşugul şi a actorilor care nu sunt la înălţimea acestei operete. FOIŢA ZIARULUI ..EPOCA». 2 „TRUBADURUL" Doamnei Zoo Prucewru. (Urmare) —«Era un timp când viaţa pentru m inc n’avea nicl-o formă, nicl-o coloare, nict un înţeles. Mi-aduc foarte bine aminte că sugeam încă şi câscam ochii mari fără a primi vr’o impresie statornică, audiam vorbe pe cari le prindeam numai ca sunete: pasările cari să certuU tn desişul grădinel, stra-chinele cari odorogeafl pe masa rotundă, papucii cari târşieau prin casa lipita cu pământ galben, ca şi cuvintele omeneşti, ’mi-eraU d‘o potriva. Câte-o-data, speriat fără să ştiu de ce, lăsam repede ţtţa din gură, cu un fel de ţocnet gras $i dulce, atât mi-era toata neliniştea Lumea, aşteptându-se la ceva bun, venise la theatru. Toate logile ereaU pline şi foarte frumos compuse, am văzut ped-na Maria Phţlipescu născută j Chica, d-na Maria Bogdan, d-na Sin-guroff, d-na M. Mavrotţordato, d-na Elena Budîştoenu , d-na principesa Ferdinand GJjika, d-na Maria Eliate, d-na principesa Natalia Chica,d-na Maria Casimig, d-na Bosy, d-naCandiano ele. In parter e ]tot Bucureştii! cunoscut. Pe scenă e o mare cacofonie. D-şoara Micle noua debutanta nu ştie sa cânte şi se încurcă într una. Tânăra artista e foarte stângace tn mişcările sâle. Toate gesturile sunt falşe, nu ştie ce sa facă cu mâinile. Oi care n'a lasat'o cel puţin tncâ doi ani la conservator sunt foarte vinovaţi, sdrobindu't asl-fel cariera care putea să fie buna. D-1 Gabrielescu singurul care a scăpat piesa de o înfrîn-gere desăvârşită şi-a făcut un chip imposibil. Fra-Diavolo era un bandit cochet, elegant care fura şi inimole. D-luI s’a deghisal în .bandit sălbatic care inspira groaza. D-1 Iulian e foarte râd. Nu e nici englez, nici neamţ, nici grec, nici el nu mal ştie earei naţii aparţine. D-1 Raşoanu vine îmbrăcat în soldat spaniol pe cănd în piesă este carabinier roman. In fine toate mergeau rău afară de corurile care sunt bune.Orchestra foarte prost condusa n’a păstrat nici un moment tactul scris de autor. D-1 Stpfănescu a făcut din Fra-Diavolo o partiţiune soporifică cu după obiceid. Tot în acea seara a fost serala obol la d-na generare Radu-Mihal. Peste zi persoanele care primead pentru sfînlul Grigore erad d. Gr. Sutzo In al cărui salon a defilat tot Bucureştul—D-na Alexandrina Cradişteanu şi d-na Eca-terina Lahovary. Duminică timpul fiind foarte posomorit uliţa şi plimbarea sunt aproape pustii. Seara primire ca după obiceid la d-na Elena Oteteleşanu. La teatru naţional al II-lea fiasco a lui Fra-Diavolo. Scena noastră s’a transformat în cafâ-chantant. In antred sunt expuse portreturile trupei de es-ludiantini spanioli, ca pe la Folies Fer-gere din /‘arin. Valrâiis DECRETE — Colegiul II electoral pentru consiliul general al judeţul Tecuciu este convocat din nod a se întruni tu ziua de 20 Februarie 1880, la orele 10 dimineaţa, tn locul comunei de reşedinţa, spre a alege trei membrii al oonsiliulul tn locul d-lor G. C. llado-vicl, decedat, Constantin Stoenescu, demisionai, şi Al. Păl&rlăgeanu, care ocupă funcţiunea de primar al urbei Tecuciu. — Se acorda d-lul Bilgard dc Horz medalia Hene-Merfinti clasa I, pentru importanţa sa traducere tn limba germană şi tn versuri a dramei Ovidiu do poetul nostru raţional V. Alexandri. — So apfobă vân«• aduce mulţumiri administraţii. ba chiar a se turna busturile d-lul preşedinte şi ale d-lui director, tn semn de recunoştinţa. Recunoaştem şi noi că operaţiunea a adus profite societăţii şi acţionarilor: dar ne temem de precedente cacl, precum se ştie tempora mut an tur et nos mtuamur in illis. Cine ştie dacă alte soeietâţi. In timpuri critice nu vor recurge la aceleaşi mijloace drastice de a veni In ajutorul acţiunilor lor şi cine ştie încă dacă putem compta în tot-d'auna pe persoane competinte şi neinteresate. Bursa de azi s a arătat rece către construcţiunl faţă cu votul de ieri. Acţiunile acestea au închis 198 casa şi 199 şi jum. ultimo. Şi cele Falte valori sunt în slăbiciune: Agio invariabil la 16 la sulă. Daciele 207 casa, Mobilierile 201. Viena ferma. Napoleonul 10.03. Creditele 299.20, rublele 123.50, Tendinţa la noi calmă. TEATRE CONCERTE PETRECERI Luni 27 Ianuarie. Teatru National. — Uite pop» nu e popa. —Trup» de estudiantina spanioli. —Paraponisitul. Teatru Oacin. — Pentru întâia oar4, Luni 27 Ianuarie 1880. Sazat, revista umoristica tn I acte de d-nil I. Nrgruzzi şi t). It. Kosetti.— Actul 1, Moartea şi testamentul anului 1885.—Loteria Ateneului.—Doctorul Maltei şi medicamentele electro-o-meopaticc.—Naşterea anului 1886.—întrunirile.— Depeşele Agenţiei Ilavus.—Pacini-cil cetăţeni.--Isracliţl e.xpulsaţi.—Actul II, Partidele politice.—Fotografi iile la poliţie. —Instrucţiunea publică. — Studenţii de la medicină.—Fetele de la pensionate.- Monopolul circiumelor.- Camera deputaţilor şi reparaţiile el.—Actul III, Teatrul Naţional —Parodia operei, dramei, operetei.— Hahatul şi şcolarii.— Cofetăria Cupşa şf cofetăria Broll.—Sculele d-nel Patti. Capel-maestril rivali.—Pasul şi Nazal!.—Baletul porcilor şi vitelor cornute.—Actul IV, Trenul de plăcere pentru Sinaia. — Statua lut Lazăr.— Gazetele.—Fecioară de Iu Orleans. —Cupola germană şi cupola francesft.—Felele de la calc chautaot.—Recensământul. Mersul trenurilor.—Hnshtlul sârbo-hul-gur.—Hois ! Cea! Sula Itossel. Baluri mascata, Marţea. Jooa şi Duminieu. OiTeu. — Teatru mecanic. — Jiecuri 28 Ianuarie Balul Socicţâţei Cooperative. Sala Teatrului Dacia, va da un Mare hal deschis, tn Beneficiul foadulul Clubululul Gimnastic. SOCIETATEA ,,LUMINA" Pentru cultura românilor din Pe-ninsulr Balcanica Simţindu-se lipsa unei cărţi de lectură pentru seoalelc primare de peste Balcani, Societatea deschide concurs pentru cea mai bună carte In dialectul român de acolo,care seva imprimacu spesele ei, în condiţiele următoare : 1. Cartea să coprindă ca vr'o 160 pa-gine, litera cicero, formatul obicinuit. 2. Alegerea şi rânduiala bucăţilor sa însuşiască cerinţele pedagogice, alcătuind o mică enciclopedie, din care sa nu lipsească şi bucăţi din istoria romanilor plna la venirea turcilor In Europa. 3 Cartea, care va purta numele autorului, va fi proprietatea Societăţel, liber fiind şi autorul a o tipări In oricâte ediţii va voi. 4. Recompensa autorulni este un o-biecl de arta. 5. Manuscriptele se vor trâmite Comitetului 'Bulevardul Elisabet.yDoamna Bucuresci) cel mult pînă la 1 MaiO, u-nul acesta 6. Comitetul este gata a da lămuriri mal întinse, ori-cul ’i-ar cere. Preşedinte, Gr. 11. Grandea. Secretar, Liză re seu Lecante. SOCIETATEA ,,LUMINA', Pentru cultura românilor din Peninsula Balcanica Sunt rugaţi d-nil Membrii ui acestei Societăţi, din capitală şi judeţe a trâmite d-lui Apostol Theodorian, direcţia telegrafo-postal, cuvenita cotisa-ţie în mandat postai, dupe care li se vor trămite chitanţele din condica a souche. Tot de-o-data sunt rugaţi a trimite şi adresele d-lor, pentru a putea să fie puşi In cunoscinţâ despre lucrările So-cietâţel. Preşedinte, Gr. 11. Grandea. Secretar, Lăzărescu Lecante. B IBLIOGRAFIA A apărut şi se află de vânzare la principalele librării din ţară, precum şi la librăria editoare Hatmanii, iu Bucuresci: Oberon saQ cornul minunat, basm cu gravuri fine în culori, format tn 4o, cartonat frumos, lei 1,50 bani Prinţiil sparge alune şi regele şoarecilor, basm cu tl gravuri (Ine In culori, format îu \o, cartonat frumos, lei 1,50 baul. Guliver in tara piticilor, basm cu 6 gravuri line tn culori, format tu 4o, cartonat frumos, lei 1,50 bani. Guliver in tara uriaşilor, basm cu 6 gravuri line în culori, format In Io, cartonat frumos, lei 1,50 bani. www.dacoromamca.ro 1 EPOCA — 2$ IANUARIE I. CASA DE SCHIMB M. F E R M O 27,—STRADA LIPSCANI, 27— t l It S 1 I BICI It E S C I 27 la mutre 1886 5*. Rente amortizabilii 5% Kenta perpetua 6% Oblig de stal «S\ OldiR. de st. dmrau do Ier 'V Sris. func. rurale . 5% > ris. runc. rurale 7\ Scris funo. urbane 6>, Scrie func. urbane 5\ Scris. func. rurale 5* împrumutul comunal nb“ .... nprun Acţiuni bincel nation Acţiuni »Dacia-Romania » . Naţionali .... - Credit mobiliar . . » ConstructiunI. . . " fabrica de hârtie ■ Argint contra aur .... Bilete do Banc* conthtaur. florin austriac!......... CI RSCJL DIX ME.V \ pblig. Casei pcns. ,lel 10 dob. Împrumutul cn premie . . Napoleoaul Ducatul . . . Los*- otomane Rubla hârtie . CURSUL DIX BEII LIX' Itontii Asetriaeu....... Oppcnhsiia. ....... Oblig Aluni noul 6* C. F. K. II » 5% * . » Ru la hârtia............ CURSUL I>E PARIS Renta Români............ Lose otomana.......... . Schinth 93 3 4 t 891 2 fiB I 2 101 S 4 84 1 2 9« 1 2 901 2 8t i i 72 1 4 207 31 1110 8* 200 200 200 16 1 4 16 1,4 2.02 10.01 5.92 17 50 123 50 93.40 5.92 105,10 101. 199.60 89.50 36 Paris 3 luni . . » la vedere . Lon.lra 3 luni n la vedere Berlin 3 luni . . Vicna la vedere . ţţXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXţţ PUBLICITATEA ZIARUL V! BURSE Bursa Parisului X X X X X X „EPOCA Strada Episcopiei, No. 3. t i ANUNCIURI SI RECLAME anunciuri pe pagina a IV, linia 30 bani, anunciuri si reclame ^ pe pagina III 2 lei linia. XXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXM BERARI A GAMBRINUS e ar -C e CC -Q $ 1NSTITUL METEOROLOGIC din BUCUREŞTI Rulelipiul atmosferic de la 5 Februarie 1886 STATIUM Piroin Temp. Vont. Starea Uucuru30i 7EP.3 —3.0 E- 5 ploios T.-Sever in '.36.2 -3.4 — ceata Raloln — Sliilma 756.4 -3.1 ENE 3 * Giorş u 757.0 -2.4 NK 5 It ConHtanla 755.4 —5.5 NE 'i acap. Suliim 757.1 -4.1 NF •i ploaie lialanlz 756.6 —1.5 ENE 0 Brailn 756.2 —0.6 NE 4 acop. Roman •..A.3 —0.8 NE 2 » Ura iova 743,0 -3.1 E 0 ploios Directorul Institutul-.i, St. U pilc . Starea mărci la Consimtă line,la Sul mal. rea Ploi* tn diferit» parii alto teri. a pus in oonsumatie BERE BAMBRIMIM fabricatiunea OPPLER l\STIILTIO\ RLARWEIMi POliR -J E U N E S EILEER Bucaresl, strada Sf. Voevozi, 27 Ensoignutnentprimaire et secondaire aprâs Ies programmes de l'Etat. Les langues franţaise el llemandes d’ont obligaloires. ------------------------------- Deschizând, ou înalta automaţiune a Guvernului. ŞCOALA d« musica vocala si instrumentala 28, Strada Carol, 23 aduc reenectoe la euioştinţa publicului cft aceasta şcoala, fiind prevăzută cu tot personalul trebuincios, pol primi tusorierl lutoatd zilele de lucru. De la 9-11 ore dlm. si de la t-8 ore scara Sprijinul ce am avut din partea mal multor familii cari aQ bine-voil a ml încredinţa pe fii lor tn decursul acestui an, tufe fac a apora eâ nu ’ml-va lipsi nici tn viitor şi câ esemplul acestor va gâsi cu atât mal mult imitatori, cu cât acostă şcoala e singură, tn toata ţara, aprobata,şi autorisaiâ do guvern, unde se poate tnvfeţa musica vocală şi orl-oe instrument numai pentru modica suma de 15 lei pe luna primind In schimb 12 lecţiunl In orl-ce oro vor dori amatorii. ^^^^^^^^^irroţoi\Anu Rnehel. DE VENZARE. Moşia Rîea Noua din judeţul Teleorman, pl«6a Teleorman, comuna Rlea. Moşia ar* 200 stj. masa snâ aproape 400 pogoane. Este de arendat a 200 galbeni şi se tntindo pănă In bătătură celei de a Il-a itaţie a căi ferate Co6teşti-Turnu-Măgurele. Doritorii se pot adresa la D. Gr. G. Poucescu, str. Clemenţei No. 2, unde vor vedea planul şi vor lua ori-ce alte lămuriri. DE VENZARE. Proprietatea Sltiseascn din judeţul Teleorman-Garâ la 5 minute depărtare. A se adresa la d-na Elisa Chronidi, Intrarea Rosetti No. 5. n productivă se poate i procura celui ee va Chiar de acum moşia Podu Gros din districtul Mehedinţi, având făcute semănăturile de toamnă. Doritorii se pot adresa în Bucureşti, strada Brezoianu No. 51 In toate zilele pînâ la amiazi. putea depune la Casa de Depunere. O garanţie de. 1000 lei. — A se adresa la Oficiul de Publicitate • România » str. Academniei 18. UIU.WD EMIL MAI Vechiu profesor de arta moţituluî şi medic primar al spitalelor 8f. Spiridon din Iaşi , instalându-sc In Bucureşti str. Clemenţei, 25 de-asupru Farmaciei, da consultaţiunl de la 8—11 a. m. şi 6—8 post-meridiane. INSCIINTARE Celebra gimnastică română Mutilda Petrescu, tntorcăndu-se din streinătatc după o lipsă de 0 ani, în care timp ’şl u perfecţionat studiile, doreşcc n da lecţiunl de gimnastică In fumilii şi In Institute de domnişoare. A se adresa la Clubu-Gimnastic str. Biserica Eni No. 1. ALECU A. BALŞ AVOCAT 66 Strada Dionişie consultaţii de la 8—12 dimineaţa. Renta franceză 4 jum. la suta, 110.10 —110,50 dettojbulevard 10 or«, 110,40 Renta română perpetuă 5 la sită 80.50 90.50 detto C. F. R. 0 la sută. — Acţiunile băncei româna—Creditul Mobiliar român Împrumutul Elin din 187* 820,— 311,25 idem din 1881 255—252,5# Banca Otomanâ, 490,—. 493,75 deto b«l*v*rd 10 ore, 491, 401,25 Datoria;t reft 14,20 4 jum. la suta 14,82 Lose tu şti, *4,50 34.50,Datoriaunificatâ egiptena fi la sută 323,328 , Schimbul Londrei la vedere 25,19, 25,20, detto la Amsterdam 287,50 delto la Berlin 122,75 122,75. pbssiom.u ne immisirits Strada Sf. 7* ret di La Direction « 1‘liaitear 4 iuf*rai*r le» parents qu’ell» • prii p*ar 1’aaaA* »o»l*ir# 1885-86, aci dispositi»»» H tarei lisgaMles les examen» aur»nt li»» dfmormaii d*rn los Aceles publiqnes. Rien ne sera nâglig* p»ir as«ar*r les progrâs et le bien-âtr» des *l»v»» gi'on voudra bien lui eonfler. La rentrâe a en lie» 1» 1" s»pteaabr» 1885. A vendre ou k louer dăs la St. Georges prochain* Une maison situăe rue Doroban-tzilor No. 40; 20 pifeces, cour, jardin, environ un hectare. S'adresser au propriâtnir* qui y reeido. D. R. ROSETTI AVOCAT Strada Batişte No. 4. DE VENZARE. Locul din strada Dionisia No. 20 şi strada Crinului No. 5. Acest loc are faţa pre strada Dionisio 37 metri, pre strada Crinului 40 motrişi adâncime de 44 metri. Se vinde In total sau în loturi, de câte o a patra parte. Doritori se pot adresa la proprietarul lui, D. Qr. O. Peucescu, str. Clemenţi No. 2. OUVRAGE ENTr£,RE*/lEISl X TERMINĂ ESSAI COMPARE SUR IES INSTITimONS ET LES UHS DE LA ROUMANIE DEPUU LES TENIPS LES PLUS RECULES JUSQU'â ROS JOURS PAR UN VOLUME D'ENVIRON 500 PAGES, EDITION DE LUXE 1‘AI‘IRR VELIN, CARACThRES ELZEVIR8. PRIX 20 FRANCS-TIRAGE LIMITE On pcut soitsa irc d purtir du 1/18 janrier dans les bureauj' du ,«Peuple lioumaiu « et diez tous les libraires de Uucarest LA SUISSE ROMANDE REVUE LITTERAIRE ET ARTISTIQUE PAUAISRANT I.R 1" ET LB 15 DKCHAOUK MOIS Romans, Nouvelles, Contes et Fantaisies, Critique liltireâre, arlislique et philoso-phique, Voyagcs, Comifdies, Varidtes, IIts-toire, Poisies, Recue des LUUratures itran-ycres el Rcuue des Beaux-Arls, Chroniquse mensuelles de Suisse et de Paris, Bibliogra- phie. I*RIX DW BONN KM UNT Suisse : un an, IO fr. Etranger (uuiou poştale 12 fr. N E R L Y LIBRAIRE 2*2. IU K IIK I A MUTOIRK, 2*2 L1VKES DE IIIIOIT ET HE MLDECINE JURISPRUDbifiCE GENERALE D* DA LLOZ, COMPLET 97 VOLUML3, fr. 1500 xnnnnnnnnnnnnnnnnnnnnnnnnnnn n RE6IMLL DE LiW CONTRA RACILEI SI REUMATISMULUI X X X X X X Sistemul prof. Dr. JAEGER Recunoscut pretutindeni ca cel mai escelinte CORONAT Ol JURIUL MEDICAL DIN LONDRA CU ,,MEDALIA DE AUR' X « X X un X X X X X X X X X X AUX QUATRESAISONS* Sub-semnatii, având numai noi singuri dreptul de a f&brieaX Jvestmintele de lâna ce se poarta pe dedesupt, vestrr zis*X J Normale, precum si cuverturile paturie in lâna curata de mil*X 5 Cari păzesc de răceli si reumatisme X S Declarăm că am Încredinţat In România unicul deposit al produseloX 5 noastre Casei X X X x * X 72, Calea Victoriei 72, (m fa\a Palatului Regal). Jţ X Declaram ca nu recunoascem ca VERITABILE de cât flanel*l*|( X ce 86 Bas®8c în aceasta casa. Comande din provincie se fac dir*cl ^ X Preţuri curente şi broşuri se trămlt gratis şi franco după cerere ţţ X w. BERGER’S SOHNE (Stuttgart) X * * Xft««ftttK*K**K*X*K**a******** MtOLtS ALEUMIIIE PARADAT AVOCAT LICENClfi EN DllOIT u transT^r^ nou domicile Strada Icni. 8 bis. OUVRAGE REC0MAMNDE J.COSTACHI EPUREANO LE MOUVEMENT ET LA SITHTII)\ £H0\0MlftlES EN ROUMANIE EXTRA1T DE LA REVUE FRANQAISE DK L’ETRALOta KT DES GOLON1KS MAI, JUIN. JUILIET I88S Vient de p&raitre cbez I’editeur «.OKI, Uit â Uucarest. En cente dans loutesleslibrairwsde la spitale PRIX t franc SO. IMPRIMERIE DU JOURNAL LE PEUPLE ROUMAIN PI ACE DE L'EPISCOPIE. EN FACE LE SQUARE BUCAREST Celle imprimerie» organisee avec un materiei eompleleinenl ne uf, <’ proveaauoe cxclnsiveiueiil fran ;aise LFonderie A. Turiot el C'e)* P jurvue dTm ricite Hst-orlime.il de caracleres les plus vu-rles ei de presses Marinoni de prccision, est a meme d'evâculer ’ouies soi .es de travauv. LE PLUS ANCIEN BUREAU DE d LA za CD Pour institutrices, gouvernantes, valets et femmes de Chambre, etc. LeVons particuliâres en toutes les langues, piano et musique vocale. Tenu par Cathkrine Karl. Dirige par Arma becker, institu-trice frangaise. 11, Sirada Stirbey-Voda. 11, Bucarest. f A A] ŢP, f. nilurtiwlui. gripa, bronşita, etc., LUil 1 riHSiropuIu şi pasta pectorală ilî- Naî s Jc Delangrenier possedi uâ effica-ciutc jiguri şi coiuiiitaiă de unu mare numeru de medici. Pâiâ săre de opium (Morfina sau eodeinâ) se dâ fard temere la Copii bolnavi de Tuste, de UdyuşiUd. Pjris. 53, rue Vivienne, şi in tote farnuciele LUME- I.NTHtoi — Bucuresci. Tipografia «Le Peuple Roumain,» strada Episcopiei No. 3 POUR LES COMMAfSDES , S'ADRESSER A L'AD.vlINISTRATlO.N DU JOURNAL PROMPUTUDE, EXECUTION SOIGNEE, PRIX MODERES ■ AAA ^ A A d. /.A- OFICIUL DE PUBLICITATE „ROMAUIA* 10, STRADA ACADEMIEI, 18 BUCURESCI bnme.see anunciuri, Inserţii şi rect urne neutra ORt-OARE ZIAR din capitală, iu-deţe şt străinătate. O DOMNIŞOARA Absolventă a cursului secondar şi avend Diploma de maturitate, să oferă a da lecţiunl, în vre-o familie, pentru cursul primar safi secondar. In special pentru limba franceză, matematici şi ştiinţele flisico-natu-role. A se adresa la redacţiune. www.dacoromanica.ro