ANUL I Nn. 50. A DOUA EDITIUNE DUMINECA 26 IANUARIE 1886. Grigohe G. PEUCESCU Director politic ABONAMENTE: In ţară 1 an 40 Iei, 6 luni 20 lei, 3 luni 10 lei tn străinătate 1 an 50 lei, 6 luni 25 lei REDACŢIA No. 3.—Piaţa Bpise»pi»i.—No. 3. IO BANI NUMERUL APARE IN TOATE ZILELE N tiR. FILIPESCU Proprietar A N U N C I U R I : anunciurl pe pagina a patra linia 30 bani. anunciurl şi reclame pe pag. III 2 lei linia. ADMINISTRAŢIA No. 3.—Piaţa Episcopiei.—No. 3. IO BANI IVtJIVrEFttJL SCANDALUL DL LA SENAT UN PRECEDENT CONSTITUŢIONAL SPIONUL PRUSIAN Sil PRINCIPELE CAROLI DE HOHENZOLERN BANCHETUL UNIREI O IDEIE TRUBADURUL SCANDALUL DE LA SENAT Scandnlo ca cel produs alaltâ-eri în Senat, de căiro d. Ministru al Instrucţiune! publice, fac efect foarte trist, şi moritâ fără îndoială repro-baţiunea ori-câruî om imparfial şi judecănd cu sânge rece. Asemenea procedări influenţează In reu asupra moravurilor noastre, destul do puţin cuviincioase prin ele însăşi fără se mai aibă novoe de provo-caţiuna, şi ating greu chiar insli-tuţiunile înjosindu-le în ochii poporului Şi faptul devine cu atăt mai neortat, cu căt Ministru, re-presen^nd a tot puternicia guvernamentala, ora sigur do voiul Senatorilor, şi prin urmare nu avea nici o necesitato do violenţele întrebuinţate. Intr'nlevăr, după cum ştie toată lumea, borurile s’aâ petrecut ast-fel: Era la ordinea zilei raportul asupra potiţinnilor ospulsnţilorCiurcu şi cei l’alţi.Inrogulăasemencaluerări se citesc şi, după discutiunilo urmate, corpurile legiuitoare le dă o solu-ţiune siu alta. Aşa era se so pro-ceadă şi în caşul do faţă, cănd D. Sturza, în numele guvernului, eeru ci se nu se mai citească raportul făcut în causă şi, în tot caşul, să nu se mai discute asupra lui. Senatul, acoedend la voinţa ministerului, primi citirea, dară trecu la ordinea zilei fără a mai acorda cuventil cul-va, pentru a vorbi asupra conclusiunilor raportorului. Chiar numai acest lucru este regretabil, pentru că prin asemenea practice se atingedreptul de petiţionare şi principiul că nu este cu putinţă luarea unei resoluţiuni fără discuţiune, principiu coprins In regulamentele corpurilor noastre le-giuitoax*. Este adevărat că so invocau dezbaterile urmate asupra ces-tiunei, nu ocaziunea răspunsului la mesagiul tronului, dar aceasta nu era un cuvânt pentru a se opri o nouă discuţiune, de oare-ce se ştie că nu eslo nici o dată lucru judecat în mateiio politică. Dovadă despre aceasta «ste chiar o practică 'recentă a senatului nostru in afacerea d-rului fotino: acum câteva luni, când şi-a dat demisiunea, l’a considerat ca funcţionar administrativ; iar de curând, cu ocaziunea realegere! sale, acela-şî senat a statuat câ însărcinarea de director al serviciului sanitar nu constitueşte o adevărată funcţiune. Lucruri!,' i.u mers Insă mai departe. i1 Muizaşcu a anunţat o interpelare asupra cestiunei, şi după obicei>.i urmat de d-sa şi la alte interpelări, a voit sp citească, înainte de formulări-; i şi câte vaconsidera-ţiunl esplicâtoare. Aceasta, de sigur nu era o desvoltare a interpelaţiuni, ci numai o scurtă espunere a cos-tiuneî ce era să pună ministrului şi asupra motivelor pe cari avea să se întemeozo densa. Atât a trebuit d-lui D. Sturza pontru a coro so se ia cu-cuvântul senatorului, şi nefiind destul ascultat asupra acestui punct, să se repează asupra oratorului pentru n-l alunga de la tribună şi a-1 împedica să-şi exercite mandatul său. ’Şi poate închipui cine-va modul cum publicul a primit acest atentat săvârşit asupra inviolabilităţi legiuitorilor. Numai înţelepciunea membrilor opositiunoi a potolit scandalul, ţinând la distanţă tribunele şi ueprovocând la brutalităţi. Alt-fel am fi avut trista ocaziune se asistăm la porniri de acelea pe cari de sigur, miniştri- le-ar fi simţit cei d’ântiiu,şi cari în tot caşul nu arii făcut onoare regimului nostru constituţional. Or-ce om cu minte se întreabă dară : Pentru-ce aceste violenţe? Pentru-co aceste provocaţiuni ? Guvernul era sigur do majoritatea Senatului, care ar fi ascultat vocea lui autori-sată, do ce atunci să comite brutalităţi asupra unui representant al naţiunel? Credo d. Brătinnu că scene de pugilat do felul acesta, ridică o instituţiune şi că produce vro-un folos guvernului soft, destul de căijut în ochii lumel şi fără asemenea re-presentaţiunî comedioase? Sau era gelos «marele nostru bărbat do stat» . de laurii vecinilor Bulgari cari, mai lunele trecute, au împins pe câţî-va deputaţi se botă cumplit în plină şedinţa pe un coleg al lor, pentru-că îndrâsnise a face oposiţiuno guvernului I Dacă am considera lucru numai ca oposant, negreşit am avea dreptul să ne bucurăm de procedări de felul aoasta. Nimic nu pierde mai mult un guvern în ochii îumeî ca violenţele şi brutalităţile comise, pentru că el însuşi se arată în ce stare do amoţială şi de lipsă de judecată este căzut, ne mal găsind aprobare nici printre amicii săi, cari so ruşinează a legitima precedente reprobate de cela mai elementare noţiuni de dreptate şi de delicateţă. Privim lucru Insă mai de sus şi ne gândim cu îngrijire la direcţiunea nenorocită ce se dă spiritului şi moravurilor publice de către colectiviştii noştri. Nu mai avem credinţa legilor şi nici nu mai păstrăm sfinţenia instituţiunilor şi libertăţilor noastre ; pe fie-caro zi nivelul moral scade, caracterele dispar, iar suprema noastră gândire este numai către profiturile neoneste; limbagiul nostru chiar devine necuviincios fără să luăm seama, ca şi când stare psi-chicăar fi aşa do încurcată in cât ş’ar fi pierdut cu desăvârşire şirul! Guvernanţii noştri numai respectă nimica şi provoacă lumea, prin a-pucâturile lor fanfaroane, a urma uceea-şi cale. Nu se tem că vor ajunge ust-fel la disoluţinnea societăţei şi la uciderea ideei de stat? Călcând în picioare, nepedepsit, inviolabilitatea representanţilor ţărei, printr’a-ceasta chiar nu vor da idee la alţii se sfârime şi alte inviolabilităţi prevăzute tot in Constituţiunea noastră? Noi ne facem datoria să ne adresăm către bărbaţii culţi arătându-le primejdia către care mergem, strigând în acelaşi timp : Caveat liex! U. C. Popesou. INCA UN PRECEDENT CONSTITUŢIONAL CREAT DE D. BRATIAWU E mare păcat că d. Maiorescu a Întrerupt studiile salo relative /<- precedentele constituţionale create de d. Bră-tianu, căci ultimele şedinţe alo parlamentului i-ar fl dat ocasia să mal stabilească un precedent din cele mal interesante. Iată cum s‘ar putea formula acest precedent. Ccsliunele care aii fost desbătute In discuţia privitoare la Mesagiul tronului nu mai pot veni tn discuţiunea parlamentului. Şi un spirit atât de logic ca acel al d-lul Maiorescu ar fi pătruns imediat consecinţele ce decurg dintr'un asemenea precedent: In răspunsul la Mesagiul Tronului să ating toate cestiunilo la ordinea zilei ; Fiind insă că toate ccstiunile tratate în acele desbaterl nu mal pot roveni în discuţie, Ajungem la această conclusie: Nici o cestiune nu mal poate fi discutată în Parlament. Logic e or nu ? X. F. YIcnu, 5 Februarie. — «Corespondenţa Politică» publică textul circularii turceşti relative la acordul între Poarta şi Bulgaria. Circulurea terminând ’şl exprimă spo-ranţa că puterile vor adera In unanimitate la o programă, caro formează ultima limită a privilegielor ce poate couceda pentru conservarea păcii. Viena, 5 Februarie.—Se anunţa din Belgrad «Corespondenţii politice», că Madjid-paşa nefiind prevăzut cu deplina putere. D. Mijalovicia primit ca instrucţiuni din partea guvernului săă, de a nu începe negocierile până ce nu se va regula poziţiunea delegatului o-toman. Belgrad, 5 Februarie.— Răspunsul d-lul Guraşanin la Nota colectivă a puterilor a fost remisă astăzi ropresen-tanţilor guvernelor streine. In acofct răspuns guvernul sârbesc declară scurt, câ va lua act de conţinutul Notei colective, dar crede câ nu trebue să discute termenii până ce ho-t&rîrile puterilor vor avea un caracter definitiv. Borna, 5 Februarie.—«Agenţia Ştefani» vesteşte că guvernul italian a declarat câ primeşte arbitragiul Spaniei, în cestiunea pendinte dintre dă.nsul şi Coblumbia. Paris, 5 Februarie.—Câţi va deputaţi radicali aQ depus pe biroul Camoril o moţiune privitoare la oxpulsnrea prinţilor, ce aparţin vre unei familii ce a domnit în Franţa; dar ministerul opunându-se la adoptarea acestei moţiuni, e probabil ca va fl retrasă. SPIONUL PRUSIAN sari PRINCIPELE CAROL I DE HOHENZOLERN (Urmare) O ! ştim şi prea ştim ca are să ni se strige : Nu’i culpa principelui Carol, ci culpa «ţârei, căci dacă ea are conştiinţă de «drepturile sale, n’are de cât să'lopreas-«câ să facă ţoale aceste de care il a-«cuzi. Şi, din moment ce ea H lasă să «facă toate aceste, este că ţara n’are «conştiinţdţdrepl urilor,1 şi prin urmare, •a avut dreptate Principele Carol când «a zis in scrisoarea sa către Auerbach, «că poporul romin nu este încă apt de «drepturile consacrate prin Constitu-«ţ iune.» Obiecţiunea aceasta pare, la prima vedere, să fio serioasă, dar stând şi reflectând bine, ea poate să fie refulata cu multă uşurinţa. Un exemplu ne va da toată cugetarea pe faţă : Sa presupunem că şapte hoţi te apucă noaptea într’un colţ de stradă isolată. Iţi pune căluşul în gură, şi apoi te sileşte să le dai cu propria ta mână ornicul, diamantele, şi punga din buzunar. Siluaţiunea fiind aşa, putem noi zice că acest desbrâcat ln-tr'un mod aşa de brutal nu ’şl dedea seamă, adică n’avea conştiinţa drep-turilur salo, şi nu cunoştea ca fapta celor şapte hoţi era o faptă oprită şi nelegiuita ? Da! El avea conştiinţă de tonte aceste, şi, totuşi, cel şapte hoţi, cu toată conştiinţa ce el avea, aii putut să ea chiar din mâinile lui, după ce Tată maltratat, tonte obiectele de mal sus menţionate ce sunt dreapta sa proprietate. De nu tocmai, dar cam în posi-ţiunca acestui om desbracut noaptea să găsesc Românii faţă cu principele Carol. El o ştie aceasta, şi, deci cu atât este mal vinovat cu cât profi-tează şi esploatează mal mult o asemenea situaţiune. Do calo ori e-venlmontele esterioare simt de natura a face pe bieţii romani se taca, se înghită, se pacientele, il vezi pe principele Carol, inîn-dru, maret, si ameninţător : «Mfi duc, plec, dacă nu’mi veţi da cutare sau cutare lucrul» Românii înţelepţi, nu pentru că sunt timizi, dar ne voind să espunâ ţara earaşl la un necunoscut, şi apreţuind evenimentele exterioare, pleacă sărmanii cu suspin capul în pămlnt, sufer, tolerează, dar în acelaşi timp el îşi zic: «Ce laşitate din partea principelui Carol ca Fi sc siiiulgn prin o asemenea manopera lase si nedemna, într'un moment când noi au putem se ne apnraui consimtlmen-tul nostru fie maear iutr'un mod tacit». Nu te supăra principe de compararea aceasta, căci vedeţi n'am făcut alta, de cât am suspinat din greă la rolul de Ipocrit ce*l joci si la toate neadevărurile ce ni le etalezi de cinci ani de zile, prin toate incsagiile de deschidere sad de închidere ale Corpurilor legiuitoare. Asculta măcar odată, citind această broşură, şi pe ţara acea adevărată, iar nu numai pe acea de porunceai ă. (Va urma). ŞI PRESA ROMANA lată cum se esprima diferitele ziare asupra scandalului petrecut deunăzi la Senat: România: S'a văzut până acum sub acest guvern ingerându-se alegerile, falsificându-so representaţiunea ţărei, aducându-so majorităţi de poruncealâ, dar cel puţin formele esterioare nu e-raQ înlăturate, se făcea an simulacru de discuţiune, vorbea unul pentru, şi altul contra, şi la vot, dacă era porunca vizirială, se trecea aproape cu unanimitate la ordinea zilei. Astâ-zi Insa nu mal este chestiune nici de forme, nici de drepturi, nici de ruşine, nici de nimic. Aşa este voinţa supremă a d-lul Ioan Bratianu, aşa se face. Yoeşte majestatea sa loan Brutianu, ca să nu meargă la Senat şi să nu răspundă de un fapt al adininislraţiunei sale, nu merge şi Senatul zice : foarte bine aţi făcut şi faceţi majestaie. Vocşte Majestatea sa Ioan Brâtiauu ca Senatul să nu discute o cestiune şi nici să lase pe minoritate a o desbale, nu are de cât să trimită un ordin şi Senatul zice : Aşa este, n’avem dreptul să discutăm nimic, când IonBrâtianu nu dă firman, şi nu trebue să lăsăm a deschide gura, cândd. Ion Brâtiauu aşa a bine-voil. Românul: Eram deprinşi a vedea vice preşedinţi de Cameră luând de piept pe deputaţi, dar mărturisim că nu ne aşteptam să vedem miniştrii scoborându-se atât de jos. Guvernul d-lul Brătianu ne-a dat şi acest trist spectacol. Erl, cel cari aQ fost la Senat. aQ asistat la o scenă scandaloasă şi desgustatoare, provocată de unul din consilierii Coroanei. Cu ce drept, cu ce putere, un mi nistru constituţional, în Parlamentul ţărei, 'şi permite o asemenea desfidere adusă instituţiunilor noastre constituţionale? In şedinţă publica, un ministru să se uite până lntr’atât In cât să nu mal ţie seamă nici do posiţiuncasa deeonsilier al Coroanei? Dar aceasta este cea mal mare înjosire şi desconsideraţiune a vieţel noastre parlamentare. Purtarea d-lul D. Sturdza este oglinda cea mal fidelă a arbitrarului putere!; este urmarea nenorocita a dispreţului pentru opiniunea publică. L'Independancr Roumâine : Şedinţa de Miercuri la Senat va fi scrisă cu litere negre în analele noastre parlamentare. Nu e cu putinţa d'a împinge dispreţul pentru opinia publică şi cinismul, mai departe de cât a facut’o guvernanţii şi majoritatea. Naţiunea : In aceeaşi zi, la Senat se petrecea un scandal, careva rămânea ca o pata neştearsă pentru tot-d'a-uua pe fruntea autorilor lui. Un ministru so repezi de pe banca ministerială şi vru să dea jos do la tribuna pe d. senator MArzescu. Indignaţi» a fost aşa de mare printre asistenţi, tn cât tribunele nu-şt putură stăpâni mânia, care isbuc-ni în murmure contra furioaselor violări ale cuviinţelor parlamentare. De aci un tumult, o învălmăşeală cum rare ori aQ avut să înregistreze analele parlamentului nostru. Voinţa Naţională: D. Mârzescu s’a urcat la tribuna şia vrut s'o secuestreze nelasând să vorbească pe d. ministru Sturdza, care avea cuvântul. Acosta e un neadevăr sfruntat. Adevărul este acesta: D. Sturdza a avut do două ori cuvântul, a fost lăsat se vorbească în cea mai mare linişte, şi do bună-voe n’a vrut se vorbească mal mult de cât vre-o 2 minute pentru a spune că nu primeşte discuţiunea. Gând s’a întâmplat scandalul, d-nu Mârzescu vorbea iar nu d. Sturdza şi cel care a întrerupt a fost domnu Sturdza, iar nu d. Mârzescu. PARTEA ESTERIOARA Anglia. Noul bainet s’a constituit după informaţiunile agenţiei Reuter cu data de 4 Februarie, în fine, în modul următor: Gladstone prim-ministru şi primul lord al tesnurulul; Sir Farrer Herschel) fostul solicitor general In cel -din urmă cabinet liberal, lord Cancelar; lord Spencer, lord Preşedinte al Consiliului privat ; domnul Childers secretar de stat la ministerul de Interne; lord Rosebcrry, secretar de Stat la departamentul afacerilor străine; lord Granville la colonii; lord Kimberley la Indii, d. Bauuermami la resbel; sir W. Harcourl cancelar al tcsaurulul; lord Ripon ministru al marinei ; domnu Chamberlaiii preşedinte al comitetului pentru guvernamentul local ; Domnu Trevelyan ministru pentru Scoţia ; D. Mundella ministru al co-merciulul; D. John Morley secretar de Stat pentru Irlanda ; La Porttssmouth o mulţime numeroasă şi entusiasta a salutat pe d. Gladstone în toate garele pe pasagiul săQ. In acest oraş mulţimea a trecut peste bariere şi a ajuns pe cheul unde era săseîmbarchezespre Osborne. Răspunijend unei alocaţiunî a primarului din Porlsmouth şi a preşedintelui Associaţiuneî literală, d-nu Gladstone, cu toate ţipetele mulţimel care îi ceruse să pronuţe un discurs, a zis numai: «Visita mea actuală nu este o vi sită politică ; deci nu este trebuinţă se vorbesc mal pe lung.» După cum prevedea Times lord Rose- www.dacoromaoica.ro o EPOCA — 20 IANUARIE hcrry a luai ministerul 'facerilor şiroi, ue. Această iiojunwyujio omeni: i a Interi cabinetul GlaUstonp asupra punctului relaţiunilor streinc^cnre în Anglia ca şi In streină tn te c| considerat ca punctul slab al cabinetului. Times rapot.i zgomotul ca d. Gladstone nu s ar aventura să abordeze imediat 11 venirea sa ’l-a putere cestiunea revendicaţiunilor autonomiste ale Irlandei. El ar trata întâia cestiunea guvernului local, pe care el ar grcfla prooctul cumpărărel pă-mân tuşilor. Ccstîhfîcâ autdiioniiei adnouâ «Times-va face obiectul unei anchete dirigintă do H. Gladstone şt de nnul din colegii sGI. DINTR OZl INTR ATA Huiu'helul Intre! Eri seară s a celeiirat marele act naţional al Vnirei. printr’un banchet dat tn sala OrieO de sociutatea «Carpaţii». Sala ora frumos împodobită. Mal mult de 100 persoane venise sG celebreze această zi sftntă pentru Români. Se aşteptau mult mal mulţi, căci mult mai mulţi se Înscrisese ca participanţi, dar suntem români...}şi, spre. ruşinea noastră trebue sG mărturisim, că a fost destui ca poliţia se răspândească sgo-molul că se va întâmpla scandal la a-cest banchet, pentru a opri o mare parte din cei înscrişi de a veni. Cu toate acestea, serbarea a fost strălucita prin intimitatea, sinceritatea şi simţimintele mari ce încălzeau inimile bencbetuitorilor. Se aclamă preşedinte d. Nicu Rosetti unul din membrii adunărei elective de la 1859, care asista la banchet. D-sa, cu vocea tremurând;!, mulţumind zice că având deja 7-4 ani nu poate de cât it’şî face testamentul seu politic: Dumnezeii şi România tuturor RomA-nilbr. DupG că mesenii terminară lunga lista a mâneftrilor numite pe rând : U-nirea , Rasarabia, Ru'covina, Iu mutul. Riltcescu, Xrţ/njl ininf, Trecerea Carpn-tilor etc. se începu toastele. D. Deputat Mania. urează ea Suveranul actual al României se unească pe toţi Românii sub acolnş sceptru. /). Misail, face istoricul tmirel în aşa mod în cât întreaga sală era mişcată, şi închină ca Societatea Carpafii se prospereze însă Curpufii sg dispăru. D. deputat Rădulesm, arătând roiul presei tn mişcările mari ale naţiunilor, urează ca presa se lio şi în viitor Irlm-biţa de uhirma desiutereşală cum a fost lol-d’uuna, în adele mari săvârşite de Români. I). Ribicescn, arata în puţine Cuvinte cum presa Română e singură din lume care poate a'şl revendica onoarea de-sintoresărd şi declară ca oa nu va avea alt interes de cât a face ca Românii sincer şi hotărât sG voiuscă fericirea şi mărirea lor, pentru care presa continuu a lucrat şi va lucru. D. deputat Epurescu, probând că nimic nu e de aşteptat de la România ofî- VOIŢA ZIARULUI - EPOCA „TRUBADURUL" IlOftinnci /.op Pcncfwn. Cu toţii, prieteni din LiceO, sfârşiam Unul al doilea de Facultate. Ceata noastră era un amestec de tineri de la Drept, de la Ştiinţe şi de la Litere. Unit, dintre noi, trecând examenele de Drept, urmafi cursurile de la Ştiinţele-Fisice; alţii distingându-se la Moletna-tice, rGsfoiaii tainurile lui Mouriou, pentru a putea susţine cu mai multă în-viorşunaro că Dreptul nu e o ştiinţă. In sfârşit, «Trubadurul», cum îl poreclisem nof, trecuse examenile de latineşte şi de greceşte, şi desgnslat de literatura vechiă,aruncând pe Leopardi sub cuvânt că prea e trist, purta în buzunarul unei haine măslinii poesiile lui Giusli, şi urma Ia Anatomie şi Fisi-ologic cu o patimă exagerată şi cu o setrbă ascunsa. Dar de cum începea luna lui Maiu pentru noi încetau cursurile facultăţî-or . De la rontul al doilea, înainte, ogoarele se Întind verzi, îmbrăcate In ord aspru, tn trifoi creţ şi moale, în ovGd orbotat cu grăunţe cari sG eh alună pe firişoare la fîle-ce adiere: bine înţeles că era cu neputinţă sG mai ascultăm la acţiunea pauliana, la sărurile Cuprului, la funcţiile Ficatului şi la perechile de pârghii ale Mecanicei. Fără nici o învoială, de mai nainte, noi ne înţelegeam instinctiv: vederea, ciulă ci numai de la România reală urează pentru solidaritatea tuturor românilor. />. I) r Severennu, făcând puţin istoricul Unirel, face o pamlelă Intre românii de i-tnnci şi bei de azi şi constată letargia ..rozavă în care zăcem. Un lucru însă vede: ziarul Românul atunci era faci ia cetăţenilor, el le vorbea l-iu, ziarul Românul astâ-zi vorbeşte l-iu. Urcasa ca Românul să vorbească lot-d’auda Românilor. D. C. C. Dobrescu amintind emoţionat infamul act al espulsărilor chior 0 români , termină citind o frumoasă poesie populară asupra l'niret. I). Er. Ventura bea paharul zicând la revedere celor espulsaţi. f) P. Grădisteahu înlr'un admirabil discurs, arată simţimintele ce trebue sc mişte paşii românilor şi termină u-rând pentru femeia română. I). .1 ue/. Laur iun constată că tot d’a-una pentru îndeplinirea unui act măreţ se cere nn numai enttisiasm, dar şi matur calcul şi forţă. urează ilar ca românii să întrunească aceste trei lucruri pentru a putea realiza idealul lor. 1). deputat Paladi ar cere de la tinerime entusiasmul care ’i lipseşte, tinerimea e grozav de decăzută, trebue să luptăm pentru a o regenera. Afi mai vorbit d. Gârbea, studenţii Mit eseu. Dobrescu şi Jenihacea. Iar ttnGrul d. Alexandru /. Son fu a n cHat o poesie, pe care din causa lipsei do Bpaţifl, o vom publica în numărul viilor. La orele 2 noaptea, după ce toţi asistenţii so însoriseră ca membrii al Societăţii «CarpaţiI», se despărţiră promiţând cn toţii că de aci înainte vor lupta ca ziua de 2i Ianuarie, unica sărbătoare a Românilor, să fie sărbătorită aşa cum măreţia ei impune. H «"portei*. CRONICA O icloio Suut o mulţime de cestiunl la ordinea zilei in lumea politico-coleclivista, care agită, pe cei mal iluştrii colectivişti, până a pu l laşa nici sG doarma, nici sG mănânce,... şi altele, şi altele. Când nişte barbaţi de Stat atât de însemnaţi se sacrifică cu atâta generozitate pentru patrie, ori-ce romîn, de or-ce coloare politică ar fi, trebue sG dea slabul seu concurs acelora ce au luai greaua sarcină de a conduce destinele României Aşa două din cesliunile cele mal arzătoare la ordinea zilei, sunt: 1. slâr-pirea filoxerei, şi II ştrârpirea beţiei. ; Câtă bâţae de cap cu amândouă. Legea iu contra beţiei a întâlnit o mulţime de adversari în Cameră şi în 8enal. Şi aceşti adversari iereaQ de mai multe categorii. Mal întâi ieread deputaţii din Moldova, de culoare fracţionistâ. culoare care dupe cum se ştie, a fost creata de răposatul Barnuţ. Ast-fel, fiitid-câ Baruuţ propoveduise ca poporul român trebue să parâsiascâ religîunca creştină şi sa adopte cultul roman, discipolii sG] au crezut că') venerează memoria, dacă nu trecând cu totul la cultul strămoşilor noştrii Romani, nu vedea Roesler) dar cel puţin să adore pe unii din zeii antici. Dînşii nu Început cu Bacus. Al doilea venea un grup de deputaţi în cap cu d. G. Chiţu. Acuma să nu credeţi că do alt-ccva se opuneau aceştia, de cit pentru respectul adevărului. Se ştie de toată lumea ca d-l Chiţu face o mulţime de citaţiunl latineşti, ei bine printre acestea, ard şi cita-ţiuuea : In vino veritas. Şi llind-că d-lut Chiţu şi celor 1‘alţt din grupul d-sale. le place adevărul, lumea a inventat cfi’l place vinul. Iată cum se scrie Istoria! In al treilea rînd veneafl deputaţii cari nu se pot alege pînă n’or Îmbăta pe alegători. In sfârşit, luptă şi far luptă, şi de trei ani nu se. poate ajunge la o solu-ţiu ne pacifică. « • • Cu legea în contra filoxerei şi mal foc. Acuma un an. clnd ministrul a venit cu oa înaintea Camerei, chiar cel mal devotaţi, în cap cu d-nii C. F. Robe seu, Ştefan Belu, şi alţii, s’aQ revoltat. In anul acesta, cu prilejul unei interpelări a d-lul Enescu iarăşi discuţii şi in fierbinţeală. Ra la un moment dat a fost mare pericol sG vorbească şi d-l Ştefan Belu, care de asia dală ar fl susţinut neopotizmnl, fiind că ar fi vorbit pentru via ce o posedă. Precum vedem nu e glumă. .Muncea de ce să nu dăm o mină de ajutor creştinească guvernului ? Ett nu vGd de ce? Prin urmare tn’om hotărît cu toate că scriu înlr’un ziar de opoziţie, ca, cel puţin în această cestiune, să daU lot concursul guvernului. După cum se ştie lucrurile cele mat grele de dezlegat, după aparenţă, aii soluţiunile cele mal simple. SGneîntrebâm dar,Ce vrea părintescul guvern ? Pe de o parte dânsul vroieşte sG moralizeze populaţiunea şi sG o împiedice de n mal sta toată ziua îri cârciumă, de a nu lucra, de a se alcooliza etc. Pe de altă parte, acelaşi guvern părintesc, voieşte sG împiedice ca viile sG fie mâncate de filoxeră şi ast-fel vinul sG (ie pe toate cărările şi lumea sG bea cu nemiluita. Nu este aceasta o năpraznică contrazicere ? Vrea guvernul, prin urmare, sG scape şi de contrazicere şi de luptele parlamentare faţă cu cele două legi citate mai sus ? Apoi sfi’miurmeze sfatul ! El este foarte simplu, şi iala’l : SO lase ca filoxera sG mănânce viile, ca vin sG nu se mal facă şi, prin urmare, ca beţivii sG nu mal aiba co bea. Cu chipul acesta guvernul a eşit din încurcătură, a moralizat lumea şi nu mal are nevoie de doua legi devenite ast-fel zadarnice. Nu va voi guvernul sO'inl urmeze sfa- tul ? Atuncea sG cadă toată răspunderea asupra capului sGiî. EQ ’mi am făcut datoria ca sG'l luminez. Radu Ţandăra. DECRETE — S» aprobă alinierea şi nivelarea slr«-d»lor Fon tftr: el, Hiniistuluî, Umbrei şi Fun-dAtura-Leultil, după planurile propuse de primăria Capitalei Bucureşti şi aprobate de consiliul tehnic de pe lângă ministerul lucrărilor publice, prin jurnalul No. 13. — 8't» disolyal consiliul comunei rurala Galata «lin judeţul Iaşi, pentru motivate arătate tn sus citatul raport. — D. Tase Anastasia s’a confirmat tn funcţiuneadeprimar al comunei urbane Urlaţi din judeţul Prahova, tn tocul vacant. — D. BlefteriePenescu se depărtează din funcţiunea de sub-comisar cl. I pe lângă prefectura poliţiei Capitalei, pentru motivele aretatc prin anume raport. — D. Al. Popa, fost comisar poliţienesc, osie numit tn funcţiunea de comisar la gara Adjud dinjudeţul Pulna, tn locul d-lul Vaaile Slălcscu, chemai tn altă funcţiuue. — U. I Mareseu, profesor la gimnasiul MihuiO-Rravu «tiu Rucureşlt, se numeşte director al acelui gimnasifl, tn locul d-lul C. S. Stoicescu, demisionat. INFQRMATIUNI Astă noapte pe la orele un-spro-zece, s’a aprins uri coş la Prefectura Poliţiei. Focul a fost repede stins de pompierii aflaţi in Curtea Coinen-duirei garnisoanei. X Se ştie că d-nu pritn-procuror Ma-nolescu nu prea ar li hoţârlt so primească funcţiunea de procuror Ia Curtea de apel. Iu caşul insă când d-sa ar reveni asupra acestei decisiunî, so crede că d-nu A. Culoglu, actual jude de instrucţiune, va fi numit prim-pro-curor. X D-nu Jaluzot proprietarul magazinelor du Printemps, se va căsători în Paris eu domnişoară Jeanoe do Pitry, nepoata eomilesel de Segur. Această căsătorie a produs o mare mişcare in foburgul Suin-Gcrmain care o priveşte ea o mesalienţâ. X In urma încctârei din viaţă a A. I. Principelui N. de Oldcnburg, Curtea n luat doliul pe douo zile cu îuce-perea de 22 Iartuarie. X Noul proect ue lege pentru instrucţiunea publică, a fost distribuit ori secţiunelor Camerei. Democratul spune că : administru-ţiunca şi Comitetul permanent judeţean, având In Ploeşti la îndemână o tipografie guvernamentală, speculează fără milă comunele rurale, prin siluirea co lo face d’a cumpăra de ticolo registre si alte condici, în inimâr de .‘10 bucăţi, cum .şi nişte formulare de lucrări tipărite, de care primăriile n'au necesitate, fiind că cele mai multe din acele condici le rămân albe din nn In an. Apoi pentru aceste imprimate se impun Primăriilor nişte preţuri exagerate. X In urma in formaţi unei ce am dat relativ la pensiunea viageră ce s’a propus a so da văduvei d-lui M. Brătianu. ni s’a declarat de d-nn Elena Brătianu , că d-sa nu osto rudă cu Primul-Ministru. înregistrăm această declaraţie. Astă-zi va fi un prânz la palat dat ofiţerilor din garnizoană. X Eri la Cameră, d-nu Strejescu constată că’i-a dispărut ceasornicul de la brâu. Mare sgomot, mare alarmă printre deputaţi. Se auzea uşierii zicând Nu cum va l'o fi furat un deputat? Peste o jumătate de oră, de căutări zardanice, d-nu deputat Lupu-le.scu se întoarce în Camera cu ceasornicul d-l ui Strejescu. Co se întâmplase ? Deputatul păgubaş se isbiso de d-nu Lupulescu, lanţul se rupsese şi represeritantul Mehedinţulul plecase cu coasoriiicul d-lul Strejescu agăţat de vestea sa? Nu observase acesta secuestrure involuntară do cât peste o jumătate do oră. Administraţia ziarului vesteşte pc toţi edil primeşte ziarul si n’au aqui-tat abonamentul, ca de Ia 1 Februarie nu li se va mai trimite foaia. X Eri seară a fost o nouă întrunire a deputaţilor şi senatorilor colectivişti la Senat. Au luat parto la a-ceastă întrunire d-nii I. Brătianu, Radu Mibai, Nneu, Stolojianu ete. A fost vorbă de impositele nttoi ee sunt a so înfiinţa. X • Intreninem azi publicarea foitei noastre -Regele Tesaliei» pentru a face loc unei novele originale - Trubadurul» pe care o recomaidam cititorilor noştri. CRONICA PARLAMENTARA Şedinţă de Vineri 24 Ianuarie 1$ 8 (>. Nu ştia cum, dar sG rGspândise yorba ca In şedinţa de astăzi, d. Cogălnieeanu îşi va desvolla interpelarea privtoare la expulzaţi; de aceea tribunele ierafl pline do lume. Onorabila poliţie erca, iţe asemenea, la postul sCO. Cu toate acestea aşteptările cirioşi- auijlul, şi pornirea incouscientâ din lă-liutru-no, no prevesteau din zi de diini-ncaţăca aresGfie vr’o călătorie Si^arele calddepc cerul limpede,bîzlilui albine-lorşi tolaneala, căţeilor micişi leneşi,sub şlreşinele caselor, însemna golirea buzunarelor de hârtie şi creioane, aruncarea Dreptului Roman şi odihna Descriptivei, pace Determinanţilor, şi, sG ne vedem sănătoşi Infiiniţilor mari şi mici. Fie-carc din nof înfăşură, în batiste şi ziare, d'ale gurii, pentru ozi.Şi astfel unii cu brânză şi pâne, alţii cu ouă fierte şi zmochine, alţii cu portocale şi sard le, car « Trubadurul » cu o nas-tnipa, moştenită de Ia bunica-sa. ne în-ţtlniam pe treptele de piatră ale Academiei, tn faţa statuei de bronz a lui Mihaiii Viteazul.Şi era destul sG zică, u-nul din nol,aidem!şi toţi, cu surîsul în coada ochilor, o porneam spre şosea, în ceata deasă dc cinci, tăcuţi, cu capul jos, sfioşi la cuvânt pe podul Mogoşouel, şi abia aşteptând sS eşim o dată la câmp căci în capul vre unuia bine bănuiam, eâ s’ascunde vr’o problema socială, literară or politică, sau ca de o-biceî, ne aşteptam ca, de la rontul al doilea, «Trubadurul» sG ne cânte ceva nou, pe cuvinte şi melodii inprovizate, triste, fără vr’un şir, dar profunde, ciudate, şi întrerupte de vr'o obser-vaţiede coloare pe care nici-unulochlnu t-ar fi fost dat s’o prinză pe cerul liniştit şi perdut la orizont sub câmpia verde şi întinsă. Dacă acel care povesteşte n’avea alt merit de cât dragostea pentru cel Ful ţi şi prietenia tuturora pentru el, acest meri fie prea mic când stă vorba despre tovărăşii sGl. Revoltaţi contra scoalelor, otrtind contra profesorilor, nGsăţioşi de studii, cercetând împreună toate greutăţile ştiinţei, rGsfoind ultimele descoperiri, veghind nopţile de earnâ pe formule algebrice şi pe tractatele criticismului modern, aceşti prietenide studii şi de viaţă, izbutiseră a deveni,înainte dc vreme,nişte capete culte şi severe penlru cari nimic nu era strein cu desăvârşire. Cel mai tlnSr era de douG-zecr şi unul re sf-Ştefan care a înverzit nucu calde mai mulţi au: al vGduvei. www.dacoromanica.ro EPOCA 20 IANUARIE 3 lor aO rost Înşelate cflci tnca d. Gogalai-ceauu n'a venit la şedinţă. Cu acest prilej aş avea de constatat faptul că In toate zilele, de la începutul şedinţei şi până la sfârşit, d. prefect al poliţiei, d. Lahovarv directorul poliţiei, şi alţi agenţi stau nemişcaţi la spatele bănccl ministeriale par că altă treabă n'ar avea de făcut. La deschiderea şedinţei d. Enescu cere încă o dată ca d. ministru al instrucţiei să depue pe biuroul Camerei dosarele pe care le-a cerut privitoare la permutarea unor institutori. D. prim-ministru aleargă imediat In ajutorul iubitului său coleg de la culte şi roaga pe d. Enescu ca să meargă singur la minister să vaza dosarele, căci la Cameră sunt greu de adus. I). Enescu ripostează că uşile ministerului sunt închise. l'orî: pentru toţi deputaţii. După aceea iau cuvântul d-nil N. lo-noscu şi Epurescu şi protestează contra obiceiului ca deputaţii să meargă la ministere după actele trebuincioase pe cAnd miniştrii suntdatorl casă le aducă Înaintea parlamentului. D. prim-ministru, ia cuvântul şi declara că d. Sturdza s'a milostivit ca să aducă actele pe biuroul adunărei. D. loan Brălianu tn tot timpul cât a vorbit a stat jos pe bancă fără să se gândească ca este dator să stea tn picioare. In adevăr d. Brâtianu împinge prea departe dispreţul său pentru parlament şi majorităţile sale. După închiderea incidentului se votează cu neînsemnate discuţii legea pentru modificarea a trei articole din legea recrutărel. Apoi se votează fără discuţii proec-tul de lege prin care se autoriză guvernul ca să ia de la casa de depuneri 1.300.000 lei pentru acoperirea deficitului bugetar, precum şi legea prin care se declară inalienabile pământurile date sătenilor din Sinaia. In urmă se votează un indigenat şi camera se descompletează. Pu când se urma cu votarea acestor legi, un sgomot să răspândeşte : d-lui deputat Strâjescu i s'a furat ceasornicul In camera secţiilor, prin ruperea lanţului, alţii spuneau că prin tăerea lui. Poliţia , care precum spuseiU era de faţă, pentru asemenea întâmplări poate, se pune imediat in mişcare, iar d. Moruzi începe si desvoltc o activitate extraordinară. Erea, !n adevăr, lucru grav: să se fure ceasornicul unui deputat într’un locul unde nu erau de cât deputaţi şi agenţi poliţieneşti. Dupe un interogator din cele mal in-telegente, făcute do d. Prefect, d-lui Strâjescu , ceasornicul se găseşte la brlul d-lul deputat Lupulescu. Pentru un moment um crezut că scamatorul Martini a tu intrat incinta Camerei şi a făcut această Invîrtitură, sau că d. Ion Brătianu a făptuit lucrul, atât pentru a da încă o dovada majorilâţei despre a tot puternicia sa, cât şi pentru a compromite pe d. Lupulescu, cure îşi permite să facă şi oposiţic cu unele acte ale guvernului. Dar toate aceste presupuneri au fost falşe, căci iată cum s'a intim pini Iu crul: D. Lupulescu llind ocupat cu - irea unul deputat, trecu repede pe lângă d-1 Strâjescu al căruia lanţ se agaţă . ■ un nasture de la gilătca d-sale şi s< rupse. Cînd d-1 Lupulescu, peste clte-va minute voi să vadă ctte ceasuri sunt, se pomeni cu doua ceasoarnice la brîu In loc de unul. Judecaţi despre mirarea d-sale! In sfîrşit lotul se fini pentru mulţumirea tutulorşi mai ales pentru mulţumirea poliţiei, care.... na lăsat nedes-coperilâ perirea ceasornicului. Mare lucru e şi poliţia '. Penel. CORPimlLEJLEGiniTOAM CAMERA Şedinţa de Sâmbătă 25 Ianuarie, 1886 Prosidează d. general Leca, presanţi 102 deputaţi. Se adoptă sumarul şedinţei trecute. Se acordă un concedia de 5 zile d-lui Gli. Demetrescu. I). Enescu depune un proiect de lege pentru acordarea unei pensiuni văduvei unul vechia profesor. D-l losef Oroceanu ccrc să sc depue pe biuroul Camerei actele alegere! Consiliul Judeţean din II.-Sărat. Se votează indigenatele d-lor Barlho-lomey Popp, român din Transilvania şi d-rului Draş. D-l Ciocazati anunţă o interpelare tu privinţa validârei d-lui Fotino I D-! Disescudă citire raportului pentru emitarea unei rente amortisabilc 5 0/0 tn valoare de 0 milioane pentru acoperirea unor clieltuell necesitate de for-tillcaţia Capitalei. D. Paladi, cere amânarea. D. Prim-Ministru, II combate. Camera respinge amânarea. D. N. lonescu,combate,printr'un lung discurs, acest proect de lege arătând că atât din puntul dc vedere strategic cât şi economic nu e necesară apărarea capitalei. Dupe o vorbire de aproape 2 ore cere suspendarea şedinţei pentru cinci minute. Cu toată opunerea primului-ministru şedinţa se suspenda. La redeschidere, d-nu N. lonescu, continua a combate sistemu fortificăm# unui punt central, din puntul de vedere al strategiei militare, In condiţiunile tn cari ne găsim. D-sa combate acest proect şi având In vedere situaţia economică a ţârei şi mul ales starea deplorabilă u ţăranului. D. Câmpincanu susţinu proectul vorbind de alleceslium, do rcsbel, Plevna, Smerdan ele. Şi susţine să se dea 12 milioane ta loc de Gcll să cere. I). Brâtianu susţine de asemenea legea, venind şi d-sa cu exemple Istorice să combată pe d-nu N. lonescu. Apoi caută a arata importanţa forti- ficârai Capitalei şi linguşeşte grozav populaţia Capitalei, zicând că e gata de or ce sacrificii cînd e vorba de apărarea ţârei. Discuţia se Închide şi '•■gea se ia In consideraţie. Art. 1 se votează. La ari. 2 d. Cio-eazan face o Întrebare. Primul ministru răspunde. Art. 2 şi următoarele sc votează. Legea In total asemenea se votează. SENATUL Şedinţa de Sâmbătă 25 Ianuarie 1886. | IŞedînţa se deschide la orele 2 i 2. Presenţl 82 d-ui senatori sub preşedinta principelui Dimitrie Chica. La ordinea zilei, fiind Interpelarea a-dresatâ de d. Gherghel d-lui Ministru de interne; se amâna din noii din causa absenţei d-lui I. C. Brâtianu. D-l General A. Attffhetescu citeşte raportul privitor la proectul de lege, prin care se autoriză ministerul de râzboiu, a lua din suma acordată prin legea do la 5 Iunie 1884, pentru construeţiunilo militare, o sumă de 100,000 spre a o Întrebuinţa pentru mobilierul noilor clădiri. D-l De. Varlam cere desluşiri de trebuinţele acestui Împrumut, care i se daă de d-1 Raportor. D. Preşedinte pune Ia vot legea, care se ucorţja cu majoritate de 40 voturi contra 0. D. Preşedinte propune ca Senatul să troaca In secţiuni, sută dupe cum spune d. Lupaşcu; «/;« secţiunea paltoanelor.» ULTIME INFORMATIliNI Un comisar de poliţie prea mult zelos, s’a dus din propria sa iniţiativă la pictorul care lucrează decorurile revistei Nazal şi l'a îndatorat să refuze predarea decorurilor pretextând că nu sunt gata—în scop de a împedica ast-fel representaţiu-nea anunţată la Dacia pentru Luni seară 27 Ianuarie. Autorii au reclamat îndată prefecturi, şi constatau cu plăcere că d-nu Moruzi a pedepsit pe prea zelosul comisar. X Cuvintele d-lui Ferikidi, rostite la conferinţă şi reproduse do noi cri soară, difer de versiunea oficială dată do ziarele guvernamentale, Garatăm însă că avem din doue sorginte sigure, cu ce am spus, şi că acele cuvinte ale] d-lui Ferikidi, au produs cel mai reu efect prin cercurile diplomatico. lmpresiunea generală a fost că unele observaţiuni ale ministrului nostru de externe erau pe atât de ridicolo cât si de puţin la locul lor. X Mercuri 29 lanarie se va judeca de tribunalul Ilfov secţia 11 corec-ţională procesul brigadierului Ghin-d&ru, despre cari s'a făcut atât sgomot acum câte va luni. Acest brigadier prigonit de autorităţile militare pentru că a reclamat când ia tras o palmă un superior, se va judeca de tribunalele civile acusat fiind de crima de falş ,în acte publice comise pe când nu era militar. De şi faptul este de competenţa juraţilor, ministerul de resboî a găsit cu cale se'l trimită la coreeţio-nal de teama unei achitări. X La banchetul Vnirel dat de Societatea Car păţii, toastul ridicat de d. A. Maniu in sănătatea Regelui a fost primit cu o ndîneâ tăcere. K Toate ziarele de oposiţic au spus că d. Al. Plaino s’a retras din postul de prefect, fiind desgustat de cele ce se petreceau, şi nevrund a face în a-legori ingerenţele ce li se cereau. Am fi fost curioşi se ştim ce vor spune ziarele oficioase: Constatăm însă că până azi presa guvernamentala n a sudat nimic în aceasta privinţă. X Suntem Informaţi că se fac demersuri pentru a să închiria sala cea mare de la hotel Bulevard, pentru Întrunirile oxtra-parlamontare ale majorităţi. X Eri seară colectiviştii s’au adunat la Senat. Abia vre-o 40 de deputaţi .şi senatori nu răspuns la apel. D-nu Nacu luând cuvântul zice că proiectul cftrciumelor, propus de d-sa, întâmpinând dificultăţi mari, a combinat un alt proiect de monopol asupra băuturilor. A despărţit monopolul cârciumeior în două : o monopolul Statulqî asupra alcoolurilor rafinate, rectificate, şi monopolul comunelor asupra celor-Val te băuturi. Prefectul a fost combătut de d. Vezanti şi susţinut de d. Vilnerşi alţii şedinţa sesrclâ s'a ridicat in-demnându-se guvernul se vie în Cameră cu acest nou proiect. D. ministru Brâtianu a luat psrto la det-baleri. ULTIMA ORA Coiislnuopol, (i Februarie.—Guvernele streine au răspuns la circularea Porţii relativă la aranjamentul lurco-bulgar. Aceste răspunsuri sunt In general favorabile. Numai Rusia face oare-cari reserve. Stoina. 0 Februarie.—Camera a aprobat cu o mare majoritate proiectul de prccauţiune a imposjtului funciar. El, fără a se sinchisi, rîzănd voios la glumele noastre, ne răspundea tihnit: — Şi de ce să nu mă duc ? Fie-care om poartă Intr'lnsul copilăria sa, micşorată, ce e drept, Înghesuită de atâtea impresii şi,-idei. noui. Penlru-ce când nici mie, nici altora nu fac vre-un răfl, să nu ’i fac ei plăcere ascultând o parabola a Religiei? Care din noi Înţelege, ce simte când ascultă o elegie de Cho-pin sau de Heine? Şi asculţati; şi vă face plăcere; afară numai dacă n’aţi confunda ce simţiţi cu ce Înţelegeţi,—şi dacă n'aţi avea îndrăzneala se soeoliţi ca In om lot e conscient, că tot să poate pune In formule algebrice. Sunt sigur că, voi, daci aţi descompus uu acord In do, mi, sol, credeţi că aţi înţeles ce aţi simţii când aţi auzit acordul. La basme, copii, căci discutaţi daca o linie dreaptă la infinit este o curbă închisă, şi nu vă daţi seama cum omul a ajuns la ideea de unul şi de mai mulţi. Cu asemenea Început de discuţie, în-tr’una din zilele lui MaiQ, ajunseserăm la aleea de salcîmî care ducea spre Bănoasa. Şi In rîsul tuturor, Scepticul ducea la braţ pe «Trubaduru,» caro parca atât de obosit în cât să rezema In mers de tovarăşul său. — SC cânte Trubadurul! Alt-fel burduful cu fleacuri şi cu ;paradoxe o să ne ameţiască. — Ba nu, mal bine să ne spue câte ape de culori vede el In poliţa albăstrie a cerului. —Să mai zică odată,legenda de alaltâ-eri, cu fata gândului de care când te-ai fl apropiat ai fi înghieţat sloi şi când te-ai il topit al fl perit abur. — Nu, nu, răspunse necăjit «Trubadurul», cătaţi In ochii mei şi veţi vedea dacă mai 'mi arde d’asemenea basme. — Era alb ca varul, şi sub piolea lustruita o obrajilor să resfiraţi, ca o reţea vlnâtă, firele vinelor. Gura mică, cu nişte buze subţiate, d'a curmezişul feţei era ca un arc subţire făcut cu creionul pe o hârtie. Ochii săi venjl dor-miau sub pleopele moleşite şi părul negru i-utlrna In inele cu lumini argintii pe spetele suie Înguste. — Ear ai visat. — Ear rfai dormit ast'noapte. — Aşa e; era o lună, cătremie(jul nop-ţel, In cât puteai citi la lumina el; şi cu firea lui, aşa luna... — El, nuputeţişli nimic; de trei zile mi-a rămas In nas mirosul morţii: rece, rtnced, ascuţit, are ceva de melc fiiert; şi n'arn izbutit să'] gonesc nici cu cgl mai delicat miros, nici cu cel mai tare, —am lâeat de giaba zece lămâi şi zadarnic am rupt cele mai frumoase mic-şunele din grădiniţa mea. Parc'ă mă încearcă frigurile; mi săîngusteazâ pieptul ; de cerc să cânt cu vioara, vioara sună în lăuntrul med ; când mi s'arupt o coardă am simţit că a plesnit ceva de lângă inima. De trei zile dorm câte zece ore; şi de mă deştept mi să parc că o-daea cu cărţile s'arată In vis; mi-e frică să mo mişc de teamă să nu mă deştept; numai când mă spăl cu apă rece, Încetul cu Încetul, 'mi să trezeşte In mine conştiinţa de viaţă, de mişcare şi de lumină. Sunt obosit; aş vrea să ne odihnim. Ne abăturăm din cale, şi sărind un şanţ năbuşit de burieni inflorite, lăoa-răm o pădurice de ştejar, plecându-ne pe sub ramurile cu frunze late şi creţe. La ambra unui ghiorghin vroi Trubadurul să poposim. Cu toţii eram lngri-jaţi de soarta Trubadurului nostru,căci In tot-d’a-una fusese slab, plăpând, turburat, chinuit de vise, şi nicl-odula nu ’1 văduserăm aşa de slab şi de deznădăjduit,—şi noi ’lcocoloşiamcâtne sta în putinţa: nici de bani, nici de casa, nici de spectacole, nici de cărţi, el, nu treimea să se Ingrijiasca. Ne era drag peste măsură. Durerea ca şi veselia lui erau desfrinate. Nici tragedian nici comedian mare n'ar fl putut să'l întreacă In mişcarea feţei, în privire, în mlădierea vocei şi Inrâguşealaln care 'şi Înmiea vocea când vroia să’şi aratedesguslul şi despreţul săă. Fie-caredin noi îl întrebarăm, cu un fel de grije şi cu o ceartă de glas,mai prietenoasă de cât or-ce mângâere: — Cee, ce ţi s'a întlmplat ? — Eşti un copil, pe care n'ar trebui să te lăsam In "voia d-tale. Prea te rezgâî. -- l'i-am zis să te muţi cu mine şi n'ai vroit; să vede că nu ţii lanimic pe păment. — Ba da, ba da, răspunse repede Trubadurul, ba ţiu prea mult, dar mă iubeşte mai mult pământul de cât voi toţi. Uh! şi rece şi greu trebue să fie! Ochii i se deschiseră, mari şi obosiţi, califi şi stropiţi d o umezeala sticloasa. — Voi nu ştiţi nimic; nu puteţi înţelege pe deplin, bombăni el, şi 'şl plecă capul pe genuchiul mcO. Ar trebui să uitaţi tot ce-aţl Învăţat din cărţi, să nu mal fi vătjirt nimic pe păment, şi acum, primul glas pentru voi se fie al meft, prima faţa să vă fie a mea, cea d'întăifl idee de viaţă să vă-o pol da eQ. Numai ast-fel maţi putea Înţelege; altfel or-co v’aş spune să va izbi de cine ştie ce credinţă a voastrădobânditădupă multă străduinţă, şi e cu greu să mă puteţi înţelege, fără să vă sfârlraaţi metodul vostru d'a judeca, d'a înţelege şi d'a simţi. Voi nu ştiţi nimic; uu şţiţi ca de trei zile... — Ei, ce e, ce ţi s’a întâmplat, ţi s’a innecat corăbiile pe Marea Neagră, ţi-ai frlnt vr’un picior, ţi-ai tăeat capul şi nu'l mai poţi lipi Ia loc? Ce e, ce primejdie; să resti unul, cercând să'i sperie neliniştea cu un fel de necaz prefăcut. — Mai rău de cât aste prostii; răspunse Trubadurul, strîngeridu’şl obrajii în mâini. De trei' zile 'mi-a rămas în nas mirosul morţii: rece, rînced, ascuţit, are ceva de melc fiert, şi ’mî scoLorăşeşle nările şi să strecoară a-dînc, până în fundul creerului. Aşa, eu care ve spuneam cu ochii Închişi toate erburile, eu care vă spuneam lotceşop-tiaţi, fie dormind, fie la depărtări de necrezut, eu care vă ghiciam cu ochii l i doui chilometril, or strlns legat la ochi vă deosebium numai printr'o a-tingere de deget, acum, acest miros rinced 'mi omoară simţurile : 'mi nâ- l.ondra. 6 Februarie. — «Standard» zice că puterile aii remis ieri guvernului elen o nouă notă colectivă, pentru a’t recomanda prudenţa. Dupi Daih News» Sir Charles Dilke ar înlocui pe lordul Roseberrv la ministerul afacerilor străine. in mi\ riYWCiAR Bucureşti, 25 lanuariu 1886. Tratările de pace merg foarte Încet: puterile par impaciente şi In acestscop au făcut noul demersuri pe lingă cabinetul şerb. — Din partea Greciei, nimic nou plnâ la aceasta ora. Tot aşa de tncel se mişcă şi afacerile, iar valorile din causa stagnaţiunel de astă data pierd cursurile. Daciele cad Ia200,Coastracţiunile la 198 şi Băncile la 1110. Agio se urcă la 10. In fondurile de stat notăm pe 01a suta rur. conv. cari câştigă cursul de 8? 1/4. Precum se vede, alături cu creşterea fondurilor Imegistrâm scăderea valorilor. Acestea attrnând mai mult de posiţia de piaţă a speculanţilor, sunt supuse fluctuaţii momentului, Cu toate că întrunirea conferinţei de pace la noi ar fi trebuit să Influenţeze târgul nostru, de oare-ce de aci pornesc în toate direcţi unii le informuţiu-nile pe cari le avem noi cel d'ăntăia, cu toate acestea piaţa noastră,sub greutatea crisel economice şi monetare, lu care ne găsim, cugeta mai mult la re-gularea afacerilor ei zilnice, de cât la noi combinaţiunl baîate pe probabila lncheere a păcii. Pe lângă aceasta, capitalurile noastre primesc de cele mal inul Le ori.impulsul do luguvern|şiliind-că acesta până acum n'a dat nimic lu lumina, de şi după informaţiele noustre proiectează continuu la planuri pentru acoperirea golurilor bugetare. In această stare de decădere a economiei noastre naţionale, negreşit că nu putem avea ocaziune de a înregistra nimic nou. Vicna mai bine. Napoleonul 10.03 creditul anslalt 288. 70 Tendinţa la noi slabă. BIBLIOGRAFIA A apărut şi se află do vânzare la principalele librării diu ţară, precum şi la librăria editoare Haimana, in Bucuresci: Oberon sau cornul minunat, basm cu gravuri fine tn culori, format In 4o, cartonat frumos, lot 1,50 bani Prinţul sparge alune şi regele şoarecilor, basm cu 6 gravuri fine In culori, format In 4o, cartonat frumos, lei 1,50 bani. (tuliter in tara piticilor, tiasin cu 0 gravuri fine tu culori, format In 4o, cartonat frumos, lei 1,50 bani. Guliver in tara uriaşilor, basm cu fi gravuri line tn culori, format In 4o, cartonat frumos, lei i,50 bani. Flautul magic, basm cu C gravuri fine tn culori, format in 4o, cartonat frumos, lei 1,50 bani. D-nu) Ilobei-HlumyoiU, o rugata veni la d-lA. llalş, No. 60, slr. bionisie, pentru o afacere care 11 priveşte. buşeşte auzul cu un sunet uscat, 'ml ameţeşte ochii cu acela-'şl trup alb şi întins p'o masa de marmură, 'ml răpeşte deosebirea mirosurilor, şi par'că ’ml lipeşte buricele degetelor d'o mână rece şi ţeapănă. Cu aceste cuvinte, el închise repede pleopele ochilor, 'şi gglrci mânele, şi strlnse pumnii, să Indusă în mine, şi un fior II cutremură din tălpi până la creştet. — Dar unde al fost omule? Ce'ţi mal trăsneşte prin cap? In veci n'o să’ţi vie minte. Ear al visat. Spune, ceai? — Am fost la disecţie! răspunse Trubadurul, tresârincţ. Am văijul pe masa de marmură o fală llnără, mai frumoasă ca toato poveslele mele. I-am deschis pleopele: era cu ochii venjl. Să-mâna cu ele... — Cu cine? întrebarăm noi; şi ne-am privit lung, îndoiudtl-ne de mintea a-miculuf nostru. De mult să furişase In noî o temere neînţeleasă. — Sârnâna cu ele... şopti apasat Trubadurul; de aslă-dutu, numărul două m'a înşelat! Să vă spui; nu mai pot ascunde. S” nu rldeţi; e ceva nepomenit şi de necrezut. Vocea i se stinse. Eu 11 zgudui! de pe geuuchi, şi el începu să ne povestească eu un ftşţ, de surls, întins pe faţa sa galbena: (Va urma) Ir a Ilnrlmro. www.dacoromanica.ro EPOCA — 20 IANUARIE CASA UE SCllIMII . M. F E R M O 27,—STRADA LIPSCANI, 27— t l ItStl Ulii R * s ( I 25 Ianuare 1886 Rentei Austriaca.......... Onponhaim. ...... Obligaţiuni noul 6% F. R. a M 0% » « Rubla hârtia............. CLHSII. DE I’.YRIS Renta Română ..... Lose otomana........ Selilmh 5% R(>nU' amortizabila . . ■ j 93 3 4 ! 5% Renta perpetna . . • -1 6% Oblig, de stat ..... I 86 1 î Obliu dw slP druinu defer 1013 4 7% Sci« bine. rurali' .... t>% Scria- Pune. rurale . . . •1 1 -> ~s Scria func. urbane . . . 9G t 2 8\ Seria func. urbane . . . 901 2 Scris. func. rurale . . . 81 1 2 5% împrumutul comunal . . Oblig. Caiel pens. ,lel 10 dob.l împrumutul cu premie . . . Acţiuni hâncri nation . . . 72 l i 207 31 1110 Acţiuni -Dacia-Romania » . . 265 • Naţionala 200 • Credit mobiliar . . . 200 • Conslrucliuni. . . . 200 * Fabrica de hârtie . . 10 1/4 Argint contra aur Bilete de Bancă contra aur. . IO 1 4 Florin austriacl 2.02 < I RSI1. î>l\ VIF.XA Napoleonul 10.01 Ducatul Lo»e otomane îiO Rubla hârtie 123 50 Cl'RSl’L DIX IIFRLIN 93.40 5.92 105,10 101. i;>o.eo 80,00 36 Paris 8 luni . . » la vedere . Londra 8 luni x la vedere Berlin 3 luni . . Viena la vedere . PUBLICITATEA IXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXg c * ,v% : \ V X l 7% x n 9 _______ Zî&RVLm 1 a EPOCA Strada Episcopiei, IST o. 3. i i ANUNCIURI SI RECLAME armneiuri pe pagina a IV, linia 30 bani, anunciuri si reclame pe pagina III 2 lei linia. tXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXX Ar1' .,>7 BURSE Bursa Parisului Renta francară 4 jum. la sula, i 10.40 —110,50 dettcTbulevard 10 ore, 110,40 Renta română perpetuă 5 la sută «9.50 90,50 detto C. F. R. 6 la sută. — Aeţiti-nile băncei române—Creditul Mobiliar român împrumutul Elin din 1879 *20,— 311,25 idem din 18S1 255—252.5# Banca Otomană, 490,—, 493,75 deto balavard 10 ore, 491, 491,25 Datoria ,turc4 14.20 4 jum. la suta 14,32 Lose turcsşti, * 1,50 3'i.50,Daloriaunificată egipt(5nă 6 la sută 323,328 , Schimbul Londrei la vedere 25,19, 25,20, detto la Amsterdam 207,50 detlo la Berlin 122,75 122,75. | In bas;t decretelor guvernului Italian din anii 1806—08—09-70, In ziua de 20 Februarie 1880 cu formalităţile stabilite de lege, va avea loc o tragere lunar^^’ iMPRMTURtlOR imiANB INSTITUL METEOROLOGIC din BUCUREŞTI Iluletimul atmosferic de la 5 Februarie 1880 STAŢIUNI Baroni Tempi Vent. Starea Bucuresci 750.3 -3.0 E- 5 ploios T.-Reverin Balota 7ryţ.2 -3.4 ceata Statuia 750.4 -3.1 f.ne 3 11 Giurgiu 757.0 -2.4 NK 0 >1 GonstatiLn 755.4 —5.5 NE 2 RCUp. Suliiia 757.1 —4.1 NF 4 ploaie (ialnntz 750.0 -1.5 ENE (i Brăila 750.2 -0.0 NE 4 aoop. ILomati 765.3 —0.3 NE 2 M tîraiova 743.0 -3.1 E (i ploios Directorul Institutului, St. Ilrpitrs. Starea marei la Constanta line,la SulinaT. rea Plolo In diferite parii alte teri. DE VENZARE. Locul din strada Dionisie No. 20 şi strada Crinului No. 5. Acest loc are faţa pro strada Dionisie 37 metri, pro strada Crinului 40 metri şi adân-cirno do 44 metri. Se vinde în total sau iu loturi, de câte o a patra parte. Doritori se pot adresa la proprietarul lui, D. Or. G. Reucescu, str. Clemenţi No. 2. DE VENZARE. Te- Moşia RîeaNoua din judeţ ti leormnn, plasa Teleorman, comuna Iltea. Moşia are 200 stj. masa sau aproape 400 pogoane. Este de arendat a 200 galbeni şi se Întinde până în bătătura celei de a 11-a staţie a căi ferate Costeşti-Turnu-Magurele. Doritorii se pot adresa la D. Gr. G. Peucescu, str. Clemenţei No. 2, unde vor vedea planul şi vor lua orî-ce alte lămuriri. DE VENZARE. Proprietatea SiUseascn din judeţul Teleorman-Garâ la 5 minute depărtare. A se adresa la d-na Elisa Chronidi, Intrarea Rosetti No. 5. A vendre ou â louer des la St. Georges prochaine Une maison situee rue Dorolmn-tzilor No. 40; 20 pieees, cour, jardin, cnviron un hectare. S’adresser au proprietaire qui y reside. LE PLUS ANCIEN DE BUREAU P'L A C E IM E N T Pour institutrices, gouvernantes, valets et femmes de Ghambre, etc. Leţons particulieres en toutes Ies langues, piano et musique vocale. Tenu par Catherine Karl. Dirige par Anna Decker, institu-trice franţaise. 11, Strada Stirbey-Voda 11. Bucarest. aparţinând oraşelor celor CU PREMII cavi sun! solid garantate, separai do bunurile mal Însemnate din Italia, adieft do oraşele; BARI, BARLETTA, MILAN, VENEŢIA In ire in period regulat alternativ se fac 500 de trageri si fie care se castiga 300.000 PREMII Do 2 milioane, 1 milion, 1/2 milion, 250.000, 100,000, 50,000, 25,000, 10,000, lei etc, In sumă totală de aproapo 6© IVI ilioaue i tt aur* co se plătesc tn monedă sunătoare cu col mal maro Becrel la domiciliul fericiţilor câştigători, sus zisolc 500 Iragerl atl loc călc 0 TIWiERE I>E LII l-a 10,000 2 — 25,000 I — 5,000 2 — 1 — 80 — 2,300 100,000 10,000 50,000 5.000 5.000 1.000 2,000 8,000 20 10,000 loial I.eî 200,000 2.500 I .OOO 500 lOO iert OUVRAGE RECOMAMNDE J. COSTACHI EPUREANO LE MOUVEVENT ■ T LA care esie fot-deauna inrevocabilă tic la dalele co sunt lixalo In obligaţiunilo originale cerc mai conţin apoi toate desluşirile dorite, tipărite In trei limbi Se poate afirma fără teamă de exageraţio că obligaţiile imprumuturilor Italiene sunt : Colo îrini avantagiose * pentru uşurinţa căşligărei Gole naai bine regulate pentru mecanismului lor In Iragerl Unicele pe lume pentru numărul colosal a! premiilor Fio-carui eumporator i se garantează, inainto de amortisaroa imprumuturilsr UN PREMIU OE LA MINIMUL DE £0 LEI CARE POATE INSA SA AJUNGA SI PANA LA MAXIMI I, DE 2 MILIOANE Afară de nceslu nu perde nici-o-dată suma debursată, caro este restituită tntrăgâ, fiind-că orl-cc cumpărător o garantat pentru încasarea a lei 290, a-diefl 230 pentru suma plătită şi lei 60 pentru minumul premiului garantat. Obligaţiile originale definitive, cu dol.ailolo tn limba Franccsă, Italiană şi germană iscălite şi cu sigiliul autorităţilor comunale din BARI,-BARLETTA.-MILAN,-VENEŢIA cu care se asigură combinaţia plăcut d’a concura la o tragere pe lună, se vinde cu bani gata pe preţul neschimbat do Franci 230 Acelaşi obligaţii se pol lua tn rate cu preţul do 290 lei, ce trebue să se plă-teuBCă tn modul următor : LA SUBSCRIERE........... LEI 15 RESTUL DE...................275 plălibil în 65 comode rate de câte i lei una, prin mandat postai Începând de In 1 Aprilie 1880 pluătn prima săptămână a flc-cârei luni,Când se vor răspunde lei stabiliţi pentru subsriere, cumpărătorul concură pe dată pe socoteala sa exclusiva la primele tragerii de la 20 Februarie precum şi la cele următoare ca şi cum ar fi plătit tonta suma, Uşurinţe, — Cel oe In loc d'n plăti 5 lei pe lună ar plăti 15 vor avea rabat de 10 lei asupra preţului stabilit; In fine cel ce. subscriind pentru plata cu rate, ar plăti toată suma In cursul anului 1886 se vor bucura de un rabat de Ici 20. Fie-care cumpărător va primi ca titlu de graţie O bilele (tn 3 colori) a inarel loterii naţionale In beneficiul şcoalelor Italiano din Alexandria (E-gypt) bilete co particip la 3 mari trageri cu un prim căştig de o suta mii frs, m ua i '.iubinaţiune a planului acestei loterii caro va avea trei trageri fă-distanţe egale una dupe alta, importanţa loturilor plătibilc în mo- JtJ EN ROUMANIE EXTRAIT DE LA REVUE FRANQAISE DK L'iîTRANGER KT DES C0L0N1KS MAI. JUIN. JUILLET I88S Viont de paraitre chez l’âditeur I.ORI. nu a Uurnrest. Hnvcntedans toutes Ies librairiesde lacapitale VRIX A franc 50. H:\SIO\MT IIE D8M6ISILLES Strada Sf. Voevodi La Directjon a l'honnour d'iafornier las parenls flu'ell» a pri» pour I'annă* scelaire 1885-86, des dispositions d'apres lesquelles Ies ex&inens auront lieu desormais dans ies ăcoles publiques. Ricn ne sera nâgligâ progres et le bien-âlra voudra bien lui confier. La rentrăe a eu lieu lo l,r septembro 1885. pour assnrer Ies nes ălâves qu'on OU IUTII VI Deductivă se poate Uliii .aHI.il procura celui ee va putea depune la Casa de Depunere. O garanţie de 1000 lei. — A se adresa la Oficiul de Publicitate « Romania » str. Academniel 18. BERARIA GAMBRIBUS s o s t- <>} a - -C 3 a pus in consumaţie II ERE GAMBKIMAP fabricatiunea OPPLER Deschizând, ou înalta autorisaţiuue I a Guvernului. ŞCOALA dc nnisioa vocala si instrumentala 23, Strada Ca rol, 23 ! aducrespectos la cuuoştinţa publicului că această şcoala, fiind prevăzut» en tot personalul trebuincios, pot primi tnserierl In tould zilele de lucru. Do la 9-11 oro dim. si do la 3-8 oro seara Sprijinul ee am avut din partea raal multor familii cari aiT bine-voit * ml Încredinţa pe fii lor tn decursul acestui an, me fac a spera că nu 'ml-va lipsi nici lu viitor şi că esemplul acestor va găsi cu atât mal mult imitatori, cu cât ncăstă şcoală e singură, tn toată ţara, aprobată şi nutorisală de guvern, unde se poale tnvăţa musica vocală ?i orl-ce instrument numai pentru modica î sumă <1* 15 lei pe luna 1 primind în schimb 12 lecţiunl tn orl-ce ore vor dori amatorii. Director, Ai». Hnctsoi. --i mm—— la nedâ sunătoare, marea facilitate de a câştiga şi faptul că biletele n'au do cât o singură serie progresivă de numere oonslilue avanlagil ast-fel, că cele 6 bilete oferite ta titlu do graţie sunt bine venito la toţi, cu atât mal mult că lulelele oferite de noi pentru tragerile precedente an avut loUdcauna şansa şi că un câştig de 100.000 frs. a loterii de Ycrona a fost precisamente câştigat cu un bilet oferit de noi. Cumpărătorii acestor obligaţiuni vor observa osebit de lipsa de orl-ce risc de a perde suma debursată, cu sistema adoptată de către oraşele Bari-Barletta, de a Înapoia In urmă numerile obligaţiunilor e.şito, au cea mal mare probabilitate d’a căştiga ptnâ la 600 premii jee se pot rădica la cifra de IO MILIOANE Nu sunt luate în consideraţiune cererile de desluşiri de oare-ce 9e găsesc deja pe obligaţiunile originale. Costul trebueadresat prin mandat postai sad scrisnai'.- recomandată nu mal târzia de 19 Februarie la Banca Crace freres fu Mario Uenes. (Italie). Inlâiele primii vor fi transmise telegrafic ziarelor principale. Fie-cafe câştigător pe lângă că e avizat telegrafic de premiile câştigate primeşte gratis buletinul complet al numerelor trase. Cumpărătorii a 10 obligaţiuni primesc la fie-care tragere o telegramă specială a primelor premii. Cel cari vor dori a nu lua parte de cât la 1 trageri anual cu loturile de frs. 2 milioane, 1 milion, 1/2 milion, 250,000, 100,000, 50,000, 25,000 10,000 trebue să se verse Înainte frs. 65. OUVRAGE EIVTlERElVIElNrT TEElLTUNTE ESSAI COMPARE sun 18$ INST1TUT18HS ET IES IMS DE LA ROUMANIE DEPUIS LES TEMPS LES PLUS RECULES JUSQU A NOS JOURS Pxn m&mM UN VOLUME D’ENVmON 500 PAGES, ED1T10N DE LUXE PAPIER VELIN, CARACTF.RES F.LZEVIRS. PRIX 20 F R A NCS-T1RAGE LIMITE On peut soitscrire d pariu• du 1J1S janvier dans Ies butea tur du « Pettplc Roumain » et chez tous Ies libraires de Bucarest DOCTORUL ML HAI Vechio profesor de arta moşitului şi medic primar al spitalelor Sf. Spiridon din Iaşi, instalându-se In Bucureşti str. Clemenţei, 25 de-asupra Farmaciei, dă consultaţiunl de la 8—li a. m. şi G—8 post-meridiane. D. R. ROSETTI AVOCAT Strada Batişte No. 4. MCOLIS ALEXANDRE l'APAIHT AVOCAT LICENClfi EN DROIT a transfere son doinirile Strada Icni. 8 bis. — Bucuresci. Tipografia «Le Peuple Roumain,» \ LŞ A L E G U A. B AVOCAT 66 Strada Dioniţie consultaţii de la 8—12 dimineaţa. Episcopiei No. 3. INSCIINTARE Celebra gimnastică românft Matilda Petrescu, întorcându-se din streinftUte după o lipsă dc fi ani, În care timp ’şl a perfecţionat studiile, doreşce a da lecţiunl de gimnastică In familii şi In înslituto de domnişoare. A so adresa la Clubu-Oimnastic str. Biserica Eni No. 1. Chiar de acum moşia Podu Gros din districtul Mehedinţi, având făcute semănăturile de toamnă. Doritorii so pot adresa în Bucureşti, strada Brezoianu No. 51 în toate zilele pină la amiazl. www.dacoromanica.ro