SAMIUTA 2a IANUARIE ISSfi. ANUL I Nn. 55. A DOUA EDITIUNE Ghigore G. PEUCESCU Director politic ABONAMENTE: In ţară i an *0 lei, C luni 20lei, 3 luni 10 lei In străinătate 1 an 50 lei, 6 luni 25 lei REDACŢIA Na. 3.— Pista Epitt»jiiei.—No. 3. IO BANI NUMERUL APARE IN TOATE ZILELE N. Gr. FILIPESCU Proprietar A N U N C I U R I: annncmrl |*e pagina a patra linia 30 bani. anuneiuri şi reclame pc pag. III 2 lei linia. ADMINISTRAŢIA No. 3.—Piaţa Episcopiei.—No. 3. IO BANI NUMERUL TSmTFJJMlIOMEIiCIl SPIOm PRDSIAU axe PRINCIPELE CAROL I DE HOHENZOLERN SERBAREA IN FOLOSIT. ATENEULUI DATA LA CRAIOVA REGELE TESALIEI TRATATELE FIE mMW ii Guvernulu nctuaiu este astă-zl în faţa a nouă tratate de comerţ din care două le-a ratificat şi şeapto Ie-a Încheiat singur şi am văzut gre-şaln neertată ce a comis dându-le nişte termene nu numai deosebite, dar încă aşa do depărtate în căi esistă o diferenţă de şapte ani intre cel d’în-tâiu şi cel din urmă. D. 1. Brătianu a fost prevenit do neajunsurile ce se putea întâmpla din asemenea măsuri. Intr’adever tratatele cu Austria şi Rusia,încheiate în acelaşi an,sfirşesc aproape iu aceeaşi epocă cu vre-o două luni diferenţă. Tratatele cu Elveţia şi Grecia, de şi Încheiate cu trei animai târziu,fusese făoule numai pe şapte uni din această causă. Tratatele însă cu Germania şi cu t&lia fură cele d’întâiu căror li se dete termenul de iO ani, de şi încheiate cu patru cinci ani in urma tratatului austro-român. Oposiţia din Camera de la 1879 — 1880 îşi făcu datoria de a ridica ces.iunea şi de a preveni pe guvern de greşala comisă. Iată ce zicea d.Al. Lahovari.care in aceşti patru ani de zile fu necontenit pe breşă şi nu lăsa se se strecoare nic' o greşalâ, nici o măsură rea, nici un act do servilism sau neones-titate din partea guvernului, fără se ridice In contrâ-I criticele şi prevestirile sale,din cari mal toate s'au realizat ad-literam. Iată ce zicea d. Lahovari despre convenţia cu Italia, (Monit. 1880 pag. 8257): «Astă-zl d-lor situaţiunea noastră «do stat suveran nu ni se contestă «de nimeni. Avem tratate încheiate «cu Austria şi Rusia pe picior de e-«galitate, avem încheerl cu cele-1-«alte state care acordă şi lor in fond «acelaşi tratainentca şi Austriei, ce-«ea ce este principalul şi pentru ei «şi pentru noi. Ge găsiţi azi de o ne-«cesitate atât de urgentă se transfor-«maţî această situaţiune provisorie «care are se ţie până la 1886, intr’o «situaţiune definitivă care ne leagă «încă pentru vre-o7-8 ani după 1886? «Iată Inse o convcnţiune prin care «avem se fim legaţi poate până la «1891. Sciu foarte bine că în privinţa «cestul inconvenient a răspuns mi-«nistrul intr’un mod care separe că «nu ne lasă nici o îndoială. D-sa a «zis: Noi avem cu Austria un tarif «convenţional, dar pentru eele-l-al-«alte stito nu ne referim pretulin-«denl la acel tarif convenţional, ci «punem numai în convenţiune forma «vagă şi generală de: naţiunea cea «mai favorisata. *) Vezi No. 54 al ziarului «Epoca». « Ya ti zică când la 1186, prin espi-"rarea convcnţiunei cu Austria, Par "desfiinţa acest tarif convenţional cu «Austria, celc-l-alte state, de şi con-"Venţiunile lor se vor prelungi până "la 1891 şi părui la 1895, neputănd «invoca de cât clausa naţiunel celei «mai favnrisate şi ne mal fiind atun-«cea nici o naţiune favorisată, le vom "putea, opune tariful nostru generai, «prin urmare nu poate fi nici un inconvenient ca noi să facem această «convcnţiune pe un termen mal lung "de cât termenul acordat Austriei. A-"Cestu mi se pare raţionamentul d-lul »ministru.» Aceste cuvinte sunt capitale In cestiunea ce ne preocupă ; ele resu-mă, într’un mod precis şi clar, decla-raţiunele cam încurcate ale Ministerului Brătianu, şi stabilesc in a-ceastă materie teoria clasică, teoria adevărată, teoria caro va fi silit guvernul aciuai, cu tot servilismul său, s’o sprijine la Iunie 1886. Că a-ceste declaraţiuni au fost făcute de Ministrul afacerilor străine al d-lui Brătianu, resultă clar atât din cuvintele d-lul Lahovari, din discursurile celor-l’alţi oratori din oposi-ţiune—cât şi mal cu seamă din raportul majorităţel delegaţilor — raport presenlat de ultra-oficiosul deputat Dimitrie Ion Ghica, şi pe care 11 reproducem (*): Domnilor deputaţi, Comitelui delegaţilor aleşi de secţiunile Onor. Camere, pentru examinarea proectulul de loge relativ la aprobarea convenţiunei comerciale cu regatul Italie: . a desbâtut In trei şedinţe diferite a-i , ' proecl de lege şi în ultima şedinţă ţinuta In ziua de 1(1 Decembre (1880), la r e • a luat parte d. ministru preşedinte şi fl. ministru al afacerilor strâino. co-misiuneu a primit In majoritate acest proect de convenţiune,lnsfircinându-mS a ’l susţine ca raportor Înaintea Onor. Adunări şi a vă d'a seama de desbate-rile cari aii avut loc In sânul el. Toate secţiunile Onorabilei adunări au primit acest proect de convenţiune. Singură secţiunea a V a admis'o cu rezerve, primind amendamentul, propus în acea secţiune de Onor. d. Co-drescu, prin care să cere ca să se modifice termenul duratei presentei convenţiuni,' asl-fel in cât să nu fie mai lung de cât acela lu care suntem legaţi prin convenţiune a comercială incheeată cu Aus/ro-L tigaria şi să se înîâtureze toate avaritagiele acordate mai mult de cât acele acordate prin convenţiunea cu Austro-Ungaria. Această modificaţiune faculâ de Secţiunea a V-a, fu agitată şi în sânul co-misiunel de Onor. d. Codrescu, şi partea el relativa la unificarea termenului duratei convenţiuni cu data espirarel convenţiuni cu Austro-Ungaria, cu alto cuvinte, părerea de a se reduce termenul preseutel convenţiuni, asl-fel în cât ea să espiro în anul 1886, a fost obiectul unor lungi desbaterl In Comisinnea D-v. Temerile care cu drept cuvânt aii ingrijat pe d. Codrescu fură ca nu cumva, prin prelungirea angamentelor noastre tari fale, încheind convenţiuni po termene de 10 ani, Începând la difo-te date, sat! relnoind pe alt termen de 10 ani, convenţiuni cari espiră la diferite date, să nu vedem tot d’a-una de-părtându-se de noi momentul, când, liberi de ori-ce angajament, vom putea face un tarif al nostru, pe basele cari le vom crede mal avantagioase pentru noi şi conform cu principiurile cari vor prevala in acel moment. Aceste temeri au fost şi împărtăşite de întreaga comisia ne; dur în urma desbaterilor cari au avut loc şi în urma explicaţiunilor date de guvern, majoritatea s'a convins că ele sunt cu lotul înlăturate pentru că nici convenţiunea încheiată cu Rusia, care nu espiră de cât la 1887, nici aceia încheiată cu Anglia, care nu espiră de cât la 1800. nici în fine aceia încheiată cu Germania, a cărei durată de 10 ani nu au început să curgă încă, de oare-ce ratificarea el este încă pendinte ; nici una, zic, din aceste convenţiuni al căror termen întrece pe acela al convenţiuni cu Auslro-Unganria, nu ne leagă, sub punctul de vedere tarifai, pentru un termen mal Lung de cât acela acordat în anul 1876 Austro-Ungariei şi aceasta pentrucuvîntul simplu şi plausibil că zisele tractate precum (") Acest raport se găseşte în Monit. 1880. Trim, IV pag. 8254. — 11 publicăm în întregul s6fl, fiind foarte important. ?i acesta eu Italia nu coprind» şi tarifa care sft facă parte integranta din convenţiune. Atâta este de adevărat aceasta în cit sunt state cari afl tractat cu noi şi cari voind în adevăr sa ne lege prinlr’bn tarif anume, aQ cerut sa se anexezo în textul convenţiuni cu dânşii un tarif oarc-care, fie chiar tariful convenţial cu Austro-Ungaria. In anul 1886, la espirarea convenţiunei cu Austro-Ungaria, tariful nostru general se aplică tuturor statelor cu cari avem relaţiun) comerciale. Italia, ca stat cu caream încheiat un tractat, se va bucura în adevăr de tratamentul naţiune! celei mal favorizate, dar acest tratament se referă numai la obiectele anume stipulate tn tractatele care le avem cu alte state. In toate cele alte privinţe ea intră In anul 18S0, tn dreptul comun al tarifului general. Nu credem d-lor deputaţi că pentru simpla cestiune a câtor-va mici avan-lagiurl, dale unor producţiunl speciale, prin tractatul de faţă, şi cari nu pot fi atacate nici chiar do cel mal ardent prolocţionist, (de oarc-cc nici orezul Italiei nici mărgcloln de lux fabricate acolo, nu pot să atingă câtuşi do puţin nici producţiunea, nici industria statului român) treime sa facem dificultăţi, în privinţa termenului tocmai, cu un stal aşa de strlns legat cu noi prin simpatii de rasă, cu un stat pe caro II privim ca sora cea mal mare a noastră şi care ne-a trimis în Orient ca să fim sentinelă neclintita a rasei latine la gurile Dunărei. Asemenea dificultăţi nu le-am făcut pentru alte state, cărora le-am acordai avanlagiurl mult mal mari de cât sunt acelea ce le a-cordam asta-z( Regatului Italiei. Aşa fiind, d-lor deputaţi, vă rog, în numele majorităţel comisiunel,sâ binevoiţi a primi acest proect de lege. şi sunt sigur că veţi face-o cu aceiaşi satisfacţiune cu care 1-aă şi primit corpurile legiuitoare ale ţârei care a fost leagănul naţionalilăţel noastre. Raportor, Dimitrie Ioan Ghika. Se parc dar că după declaraţiu-nelo Ministrului şi ale raportorului nu mai era nimic de zis şi că acesta cestiune nu există astăzi; că prin urmare prelungirea cu 5, 0, sau 7 ani a tratatelor de comerţ nu are nici un neajuns, fiind că această prelungire nu se aplică tarifului convenţional care cade de odată cu convenţiunca austriacă. Gu toate astea, oposiţiunea cu dropt cuvânt nu se mulţumea cu a-tât şi prin organul d-lui Al. Lahovari le rostea aceste profetice cuvinte: «D-lor, până la oare care punct, a-«cest raţiouament poate li serios, «Insă totuşi sunt aci două cestiuni. «In 1886, zice d-nu ministru de «Externe, se sfârşeşte convenţiunea «cu Austria, tariful convenţional in-"cetează şi suntem prin urmare liberi, "faţă şi cu Austria si cu cele-l’alte «state ca se stabilim tariful pe care «7 voim. «Vine acum prima cestiune. Este «esact că această esplicuţiune va fi «admisă şi de cele-l’alte state? «Eu cred, că această esplicaţiune «este conformă cu principiele generali ale dreptului internaţional. «Cine ine asigură însă că interprela-«rea aceasta va fi şi a celor-l’alte «state? Cine me asigură că Gerina-«nia şi Italia nu vor zice: când am «încheiat convenţiuni cu voi, n’am «făcut un tarif convenţional, căci «m'am raportat la tariful cu Austria. «Se înţelege dar, că acel tarif con-«venţional trebue se ţie cât va ţine «şi convenţiunea cu mine.de oare-ce «acesta este unicul avantagiu al «convenţiunei încheiate. Eu d-lor, «nu zic că această interpretare este «esaclă, dar cred, că se va da, cu «atât mai mult, că în convenţiunea «de faţă, sunt doue articole care se «referă la tariful convenţional şi «care’l scad, în privinţa orezului şi "Sticlăriei. Bine înţeles, că scăderea «acestor doue articole, va ţine cât «şi convenţiunea cu Italia. Prin ur-«mare nu s’ar putea trage consecinţa "Că tari ful convenţional cu Austria este "Subînţeles şi va ţine cât convenţia cu "Italia? D-lor, când discuţiuni se «fac intre State mal iniei şi altele «mal mari asupra acestui punct a-«lâl de subtil, adesea ori conclusia "este in favorul Statelor mari, şi interpretarea se dă in sensul interese-"lor lor». Şi conclusia d-lui Al. Lahovari, era cea următoare: * «Nu zic, d-lor, că, faţă cu csce-«lentele raporturi ce esistă Intre noi «şi intre puternica şi simpatica Ita-«lie, să respingem această conven-«ţiuno dar , cea ce cred că este «bine se facem, ar fi se stabilim că «dânsa nu are putere de cât pini la «1880; şi că, odată cu convenţia «Auslro-Ungară, şi dânsa va fi des-«fiinţată, ca se reintrăm in fine in-«tr’o zi nu numai in eserciţiul su-«veranităţeî noastre politice, dară « so redobândim şi independenţa «noastră economică, întru toate şi «fată cu toţi.» (Aplause. «Propun dar următorul amenda-«ment : «Durata convenţiunei de faţă va fi «mărginită la termenul in care încordează convenţiunea cu Austro-Un-« ga via. «Al. Lahovari,T. Galimaki, P. Gor-«gos, N. Vidraşcu, G. Giolac.» La această propunoro răspunse mai intoiu raportorul d. D. I. Ghica. Din acest răspuns se vede că bietul colectivist nu pricepuse o iotă din argumentarea precedentă, căci întrebuinţează aproape o coloană din Monitor, s6 probeze că scutirea taxelor la orez şi sticlărie nu pol fi jicnitoare industriei române, ca şi când oratorul oposiţiuuei zisese un cuvânt de felul acosta: «In cât priveşte cestiunea terme-«nului, adaogă nepreţuitul raportor, «aceasta române a se desvolta de d. «Codrescu, care va susţine opiniu-«nea minorităţeî In sinul comisiu-« nei ?» Şi atâta tot. Iată oamenii pe care guvernul Brătianu, ’l-a scos la i-veală pentru a le încredinţa cele mai delicate afaceri ale ţârei. D l Codrescu, Ia rondul seu,(Monit. Ibid. p. 8259) susţine prin alte argumente, cam alătureaeu subiectul, necesitatea de a fixa un termen i-dentic la toate convenţiunele. Vom estrage câle-va linii care probează, cel puţin, că in comitetul delegaţilor din care făcea parte d-1 Codrescu, ministrul a fost foarte a-firmativ In privinţa acestui punct adică că tariful convenţional încetează de-odatâ cu convenţiunea Austro-lrn gară. «Acea ce ni se zice, că toate con-«venţiunele, fiind basate pe trata-«mentul naţiunei cele mai favori-«sate, şi această naţiune fiind Aus-«tro-Ungaria, îndată ce convenţiu-«nea cu ea va fi expirată toate cele «alte angagiamente,Încheiate cu alte «state, vor românea fără consistenţă, «aceasta e o zicere cu totul neînte-« meiată.» Nu urmăm mai departe ue d-1 Codrescu, căci pentru rest se cam abate de la cestiune şi caută so'şi probeze tesa cu argumente cu totul lăturalnice, şi trebue s'o mărturisim puţin întemeiate. Nu mai puţin reese din declara-ţiunea sa precum şi a raportorului, care nu pot fi bănuite, căci sunt de-claraţiuuile a doi guvernamentali, că ministrul Afacerilor streine a de clarat în mai multe rendurî căci dă-această interpretare în privinţa tarifului convenţional tululor conven-ţiunelor dl cărui termen se prelungeşte peste data Iunie 1886. In fine trebue se relatăm acum pentru a termina, declaraţiune* însuşi a ministrului de atunci al Afacerilor străine din cabinetul Bră-lianu, d-1 V. Boerescu. acel care dupe spusa d-lui I. Brătianu, înjunghiase România cu convenţiunea Austro-Ungară, şi căruia acelaşi I. Brătianu, cu neruşinaroa-I cunoscută, încredinţa grija de a încheia şi cele-l'altc tratate de comerţ cu alta state. Această declaraţiune, făcută în şedinţa publică şi care se poate citi pe larg în Monitor, co este dropt para moi puţin categorică, mal puţin clară de cât acea făcută în comisiune, dar pentru cine va voi se citească între linii, în cele din urmă, zică cam tot acelaşi lucru, însă în doi peri, aşa în cât se mulţumoasoă şi pe Cameră si se nu supere şi pe puterile cu care tratăm. Eată cuvintela ministrului Boerescu : «In toată durata însă a tratatului care va fipoziţiunea părţilor? Şi una şi alta se va bucura de avantagiel* «acordate naţiunei cele mai favori-«sale. Ce va invoca Italia la noi? Va «invoca avantagiele acordate An-«gliei, sau Germaniei, saO Austriei, «insă până când? Până când trne-«tatul cu Anglia ori cu Germania, «ori cu Austria vor fi in vigoare.» In asemenea termeni teoria e ne-contestabilâ şi pare că răspunde la tot. Dară aci zace şiretlicul avocăţesc. In adevăr ea nu răspunde la nimic. Cestiunea era: tariful convenţional al Austriei se va aplica I-talieidupâespirarea convenţiunei cu Austria? Nu, zice ministrul, dar i so va a-plica tariful Germaniei saâ al Angliei? Dâră cestiunea este aoeeaşi pentru Anglia şi Germania. Aceste două ţări, vor avea dreptul se invoa-ce tariful convenţional cum a fost stabilit cu Austriu, după espirarea convenţiunei auslriace? Răspunzând dară că Italia va fi tratată ca Germania şi Anglia, in fond ministrul de atunci nu răspunde nimic, saă mai bine răspunde cestiune! prin cestiune. Camerile colectiviste întâii! nu sunt In stare să priceapă de la sine asemenea imbroglio şi al doilea au obiceiul slugărniesc, pe oara l'au păstrat cu sfinţenie de a Închid* discuţiunea după ce vorbeşte un ministru. Cu toate astea, câte va linii mai departe d. V. Boerescu strlns In cleşte de opoziţiune lăsă so scape o declaraţiune mai categorică. "Când tratatul cu Austria va espi-wa el va înceta in total cu toate anec-«sele sale de tarife, si Italia nu va «mai putea invoca avantagiele din «aceste tarife.» Va să zică, cu toate suciturile şi întortocherile ministru d-1 ui Brătianu s'a hotârit în fine so declare şi în cameră ceea ce rostise mult mai categoric in comisiunea delegaţilor, adică că ori care ar fi termenele tratatelor de corner citi, tariful convenţional încetează la 1886. Ori cât era de decăzută camera de atunci, totuşi o opoziţiune compusă de oameni nu numai cu talent, dară încă necompromişî prin tot felul de ruşinoase transacţiuni, menţinea într'ânsa o atmosferă morală ceva mai curată, ast-fel că numai graţie acestor declaraţiuni şi promisiuni categorice majoritatea se hotărî se voteze convenţiunea. Anul 1886 a sosit, Ministrul din 1880 este lot capul cabinetului de astăzi. Să vedem dacă îşi vor ţine făgâd ue li Ie, ori dacă şi in cestiunea aceasta capitală pentru ţara noastră, vor face ca in altele o sută, adică îşi vor călca jurâ-| mintele, nesocoti promisiunile, con- www.dacoromanica.ro o EPOCA — 25 IANUARIE traziee cuvintele şi vor merita odată mai mult numele de guvern al corupţi unei, nl minotuneî, şi al tră-dărei. DEPISELt MitSTIEI „B.IV.1S" r»>t ele împinse eu cinism piua la infinit ? Privind acest tablou înfiorător, cum putem noi zice. fără a insulta adevărul1, că Maria Sa Caro! de Hohenzollern este uu Domn onest, eu nobleţă »le carnclcr si cti demnitate? (Va urma.) INFORMATIUNÎ Astă seară la 8 ore e banchetul dat de Societatea Carpaţiil Multe persoane foarte însemnate, uu făgăduit că vor lua parte la acest banchet, între alţii dd. Dim. Brătiann, Paladi, Nicolae Ionescu, ele. X Prin judeţe desgustul taliilor In contra administraţinneî de astăzi, a ajuns Ia culmo. La Roman, fiind convocaţi alegători colegiului 1-iQ şi al II-a spro a alege membrii consiliului judeţean in zilele de 18 şi 20 Ianuarie — nici tmalegător, nu s’a dus la vot! u lsrailiţiî cari nu otrăvii guarda de la penitenciarul Pan garaţi prin punea fabricată cu substanţe vătămătoare, uu fost arestaţi. X Teatrul naţional a rămas închis erî seară, D-nu Manolescu a declarat că are de gând se'şî deu demisia. X La Ocnele mari, arestanţiî s’aO revoltat din causa nutrimentului cel prost caro li se dă, şi munceî peste măsură la care sunt supuşi. Directorul general al penitenciarelor a plecat imediat spre a face o anchetă. X Procclul de lege pentru suprimarea Tribunalului de apel din TulCea şi modificarea circumscripţiunelor Curţ-elor de apel din Bucureşti, Focşani, Graiova, s’a distribuit în sec-ţiunele Camerei. X Teatrul naţional face progrese. Ca producţiunl literare vom avea peste curând pe scenă unde trebue se se desvolte gustul literatureî: 1 O reprezentaţie cu oboea şi tobadutăde estudiantina, 2, o represontaţiune de scamatorie dată de d. Marttini. X E probabil că ia 16 Februarie se va da la Curte, balul despre‘care au făcut atât sgomot ziarele oficioase. X Marţi d. Lascar C. Caturgiu udat un prânz in onoarea plenipotenţiarului şerb la conlerenţa de pace. X alte erburi. Un miros delicios se răspândea din acest pământ primâvăros. Chiar acest caracter tot d'auna posomorât se învioră şi se linişti In această natura reînviata. De odată, în depărtare, el vede pe micul fecior al femei sale călare pe marele său cal. Recunoscu aceasta silueta britanică dupe cărarea ce o avea trasa ia ceafă, dupe capela înaltă ce'î a-coperea capul şi dupe gâtul lui roşu strâns înlr'un guler scrobit. Apropiin-duse,elzăreştecăînainlea acestui servitor sunt două persoane calări pe cal: un cavaler aproape de o elegantă şi nobilă amazonă... Cine o fi? De la această distantă el nu ’I putea bine distinge, dar Îndată tresări. Această femee cu talia svelta, cu bustul superb desvoilal era Nadjeska Ivanowna, ora femeia sa! El o recunoscu: Lotul îl spunea că e-rea ea. Acea floare roşie prinsă de talie, acei bozunar de la pept din care a-târua colţul unei mici batiste, erau a-tâtea probe cari nu '1 puteaă înşela; tn urmă inima sa, gelosiaa sa vorbit... Este ea!!... Cavalerul şi călâreaţa se înfundau din ce în ce mai mult în desimea pădurei, până când dispărură. Unde oare s'au dus?.... Această gândire tortura pe nenorocitul bărbat. El voia se ştie aceasta cu ori-ce preţ. Dete pinteni lui Vengeance, care începu să alerge într'un grozav galop; dar în loc de a o lua pe aleea urmată de cel pe cari îi urmărea, ei merse pe un drum paralel şi ochii săî lacomi pa-trunztnd printre arbori zări pe cei doi preumblălorl stând sub un stejar stufos. Cavalerul care însoţeşte pe Nadjeska Ivanowna nu e Regele 1... este un tî-nar pe care cititorul îl va recunoaşte : este Heilinghenlhal! Când şi unde oare ambasadorul văzuse această figură caro nu'f lăsase de cât vagi suvenir! în mintea sa? El căuta, dar în zadar. In cele din urmă, dupe multe sforţări, îşi reamintise: E acel tânăr caro vorbea cu femea sa, a-tuncl când o găsi, dupe o lungă lipsă din saloanele în care se dedea baiul Cur ţoi. încă un nou suspinător!.. Cine poate fi acesta?... trebue ca el să ştie. Tânărul vorbea cu o mare animaţie frumoasei sale tovarăşe şi daca d. de Mineleko ar fi fost mal puţin gelos, ar fi putut lesne observa că princesa asculta cu spaima mal mult de cât cu a-mor pe acest pasionat Romeo. De şi iubise nebună pe primul său logodnic, Nadjeska Ivanowna n'avut nici odată pentru ei o pasiune aşa de profundă ca aceea pe care frumuseţea sa ne mai văzută o inspirase ini-mel lui Heilinghenlhal. Ea tl iubise mult, fără îndoială, dar acum acest amor sărise din sânu său, pentru a zice ast-fel; nu cuin-va oare de când venise In Tesalia, Regele, alât de seducător, îl inspirase o admiraţie mai vie, mal serioasă? Tânăra femee nu numai na cuteza a mărturisi aceasta, dar încă nu’şl putea da socoteală de propriele el sensaţil, simţea, în adevăr că, fără voia el, gândirea la Carol Fer-dinand o absorbea cu desăvârşire şi că Waldemar nu mai preţuia nimic pentru ea. Şi cu toate acestea, cât de mare era durerea ce o suferise atunci, când pentru tatăl săO, trebui să jertfească căsătoria sa cu Heilinghenlhal! In această dimineaţă, pe când Mineleko îl observa, Waldemar se încercă, prin toată puterea dorinţei sale, de a reaprinde prin loviturile ardintelor Iul dofinţe, tandreţea pe care odată o făcea să se nască în inima acestei femei. Dar mal mult stângacii! de cât inteligent, el nu înţelegea că necăjind a-ceastă natură nobilă, zdrobea o inima delicată şi mândră pe caru dulceaţa, rugămintde arii pulut'o îndupleca, pe când ameninţările, dojenile, forţa, or transforma într'o statui: de ghiaţă. Nadjeska Ivanowna biciuia ^u ner-vosilate foile arborilor ce o înconjura, ascultând pe Waldemar a cărui convorbire îi deştepta suvenirele arzătoare din timpul în care, pentru ea, cea ma mare fericire erca de a se găsi lângă el, lângă el, logodnicul ei liber şi din i-nimâ ales. D. de Mineleko nu înţelegea de loc ceea ce se petrece In această inimă. Ea iubeşte!....Dar pe cine? Pe acesta sau pe Rege ? (Wa urma) www.dacoromanica.ro EPOCA ?:» IANUARIE 3 — D.Ghiţă Nanu, proprietar, se numeşte comisar al guvernului pe lângă casa creditului agricol din judeţul Muscel,In locul d-lul G. Degeauu, demisionat. — Se acorda d-lul George Kaulimes, farmacist In comuna Brftila, Împământenirea având stagiul tmplinil. — Sunt numiţi şi permutaţi: D- Darie Donicl, licenţiat al facultăţel juridice din Bucureşti, aciuai supleant la tribunalul Botoşani, membru la acelaşi tribunal, In locul rămas vacant prin demisio-narea d-lul Em. Cern&tescu. D. L’lise Cariadi, aciuai judecător al o-colulul Vtâmnicu-Sărat, supleant la trib. Botoşani, tn locul d-lul Darie Donicl, Înaintai. — L). Ionn Negreanu, judecător al ocolului Râmnicu-Sărat in locul d-lul Ulise Cariadi, trecut tn alt post. D. Marin Vasilescu, actual judecător al o-colulul lluzăîl tn aceiaşi calitate la ocolul Balş,judeţulRomaaaţl, In locul d-lul Dinii trie 11. Părvulescu, care, după raportul d-lul preşedinte al tribunalului, nu corespunde îndatoririlor acestui post. D. G. Jilianu, actual judecător al ocolului Pătărlagele, In aceeaşi calitate la ocolul BuzăQ, tn locul d-lul Marin Vasilescu, permutat. D. V. Aposlolescu, actual judecător al o-colulul Horezu, judeţul Vâlcea In aceiaşi calitate la ocolulPătarlagele, judeţulBuzfitl tn locul d-lul C. Jilianu, transferat. DINTR’O ZI INTR1LTÂ Serbarea in folosul Ateneului data la Crntovn. In sala teatrului Teodorini, se adunase tn seara de 10 Ianuarie, tot publicul inteligent din Craiova, care venea să a-duca sprijinul seu operei întreprinsă cu atâta activitate de comitetul central din Bucureşti spre a construi palatul Athe-neulul Român. Serbarea a început cu o conferinţă ţinuta de d. Marian, d-sa a avut fericita idee de a alege un subiect de conferonţă literară asupra poeţilor satirici şi anume C. Paca, G. Raiftcescu şi Gr. Ale-xandreseu. După ce face biografia (le-căruia din aceşti poeţi, d. Marian, citează în treacăt părţile cele mal îsemnate din pro-ducţiunile lor literare. Citaţiunile sunt făcute cu multă prccisiune, culegerea e făcută cu multă pricepere şi dovedeşte că conferenciarul cunoaşte pe de rost producţiunile literare ale poeţilor noştri de frunte. Vorbind la finele conferenţei saledes-pre teatru român, d. Marian, aminteşte conversaţia celor trei cocoane din comedia lui C. Faca Franţuzitele care nu puteâd să sufere teatru românesc şi sfârşeşte prin următoarele cuvinte: Craiova ’şi are astăzi Alheneul său căruia ’I uram Încă o data vieaţa lungă şi prosperitate. Craiova ’şi are încă de mult şi teatrul săd românesc, încă o instituţie menită o contribui la instrucţiunea şi educa-ţiuneii poporului, inslituţiune însă care ar fi de dorit să fie mal mult încurajată dacă voim să ducem cu loţt acea viaţă intelectuală care ne înobitează inima şi ne mai răcoreşte spiritul asfixiat de atmosfera materialistă în caro trăim. Dufă conferinţa d-lut Marian, a început concertul dat cu binevoitorul concurs dl DomnişoarelorE. Caselli.Carlota Ruyncond, Speranţa Ţiuk'nu, Oltenu, Ali.naDiel, Aurelia şi Maria Chiţu sub conducerea d-nel C. C. Caselli profesoara de musică în Craiova. Atât publicul cât şi Societatea Ateneului din Bucureşti, ad ţinut să’şl arate recunoştinţa şi mulţumirea faţă cu ar-tistole care au avut amabilitaţea să spirij no sărbarea data în folosul Athe-nealut. Numeroase buchet ad fost oferite fie-carei domnişoare, numeroase a-plause ad răsunat adesea în sală. Grigore Arghiropulo—Alanasovici— Bălacetriu—Bengescu— Brălianu—Bo-răncscu—Baleanu—Colonel Borănescu —Cerkez— Cozadini—Crissenghi—Fâl-coyanu — Gianni— Goiescu— Ghika — Grădişteanu—Lahovary—G. N. Laho-vary — Lehliu — Mânu — Moscu—Olâ-nescu — Păucescu — Retroni —Suţu— Triundafil—Tocilescu—Venlura — Vul-turescu. PARTEA ESTERIOARA Proiectele Domnului Gladstonc Căderea cabinetului Salisbury, n’a fost câtu*şl de puţin de neaşteptata. De când s’au deschis desbaterile Camerei Comunelor, totul o făcea să fie prevăzută. Influenţa magică a talentului superior al d-lut Glndstone este aşa de mare, în cit, de şi părăsit de toată lumea în ajunul sesiuneî. i-a fn* *t Îndestul să reapară pentru a grupa tn giurul lui forţe compacte. Intr'adevăr, el singur a Inţrîe* tu mod clar cerinţele situaţianei; singur el a văzut câ ora resistenţel «orbe re-vindicaţiunilor irlandese a trecui. Singur cl a prevăzut, că de şi opinia publica tn Anglia este incontestabil favorabilă unei prelungiri a acestei re-sistenţe, înscenarea noilor măsuri de rigoare, visate de ministerul tory, era de ajuns, spre a provoca o fracţiune iresistibiîă din partea aceleaşi opiniunl. El ar fi aşteptat poate bucuros ca aceasta reacţiunc să se producă, pentru a relua puterea. Dar cestiunea Orientului, ora aproape de a se redeschide dacă ar fi aşteptat un minut mai mult. Profitând de aceasta, s’a Înţeles cu d-nu Chamberlafn asupra cestiunef a-grare, cu d-nu Parnell asupra ccstîunei irlandeze, şi a cerul colegilor săi să se pronunţe îndată. Resultalul e cunoscut: 329 de voci în contra a 230; adică 79 voci de majoritate, asupra unul amendament propus de el, şi combătut de d-nu Goschen şi marchisul de Harting-ton, în mijlocul aplauscior unanime ale conservatorilor. Entă dar prin forţa lucrurilor, d-nu Gladstone rechemat la direcţiunea afacerilor, cu o majoritate formată de radicali, de parnellişti, şi de patru din cinci părţi aproape din partidul liberal, şi având în contra Iul, oininoritale, unde au luat loc alături de conservatori mai mulţi liberali moderaţi. Proectele d-lui Gladstone, în cea ce priveşte cestiunea irlandesă, par a fi următoarele : Prevăzând succesele parnclişlilor, la ultimele alegeri, d-1 Gladstone dobândise convicţiunea, că un tratament paliativ, poate singur potoli relele Irlandei, pe când un tratament chirurgical ar risca să exaspere cu toiul pe Ir-iundcsl. Legea din 1881, destinată a face să dispară regimul feudal prin crearea gradata a unei clase de ţărani proprietari, fu un pas făcut în acest sens. Astă zi, una din primele condiţiuni ale ulianţet cu parneliştiî este răstau-rarea parlamentului Irlande»,fâcându’l cu lotul independent, având dreptul sâ’şi desemneze miniştrii şi legiferând asupra cestiunilor locale. D-nu Gladstone nict nu păstrează dreptul de veto parlamentului britanic. Totuşi, aceasta nu va conduce la di-solvarea uniune! britanice. Deputaţii Irlandesf, vor continua a lua parte tn oare-care cestiuni,la şedinţele parlumentuluL britanic. FELURIMI Museiil Goethc. — Oraşul Weimar se va imbogâţi de un noi! Museâ. Camera Marelui Ducat do Weimar a votat fondurile necesare pentrua cumpăra casa unde Gccthe locuise atâta vreme, şi a aduna înlr’lnsa manuscriptele poetului, originalele corespondenţei sale cu Schiller şi principalele obiecte de arte cari împodobeaţi locuinţa sa. • • • D-1 Sainl-Safins Interzis în Germania.—D-!Saint-Sa6ns, vestitul com-positor şi pianist frances, trebuia sădea câte-va concerte laThcatrul din Kassel. Aceste concerte aă fost interzise de către intendentul regal al Theatrelor, care explică ast-fel măsura luată de densul. i Posiţiune.1 hoslilă musiceî şi artei germane ce d-1 St. Saăns aluat la Paris în cestiunea Lohengrin, şi antipathia ce a manifestat de mal multe ort în scrierile şi cuvintele sale în contra Germaniei, sunt da ajuns pentru ca scenele germane să nu mal desehizâ cu aşa bunâ-voinla porţile lor d-lul Suint-Saăns, pentru ca densul să culeagă In Germania şi onoruri şi bani. Acel cari fac almintrelea lipsesc de simţimânt naţional şi de demnitate. Eu consider dar apariţiunea d-lul Saint-Sai'ms pe Thealrul regal ca inoportună. De vreme ce d-l Saint-Saons lipseşte de tact, nu pot să autorisez o programă în care figurează numele d-lui Saint- Saăns. * * * Canalul Balticei. — Reichstagul German a fost de curând seisisat de către Guvernul Imperial de proiectul de lege privitor la canalul care trebue sâpueîn comunicaţiune directă marea Baltică cu marea Nordului. Acest canal are o îndoită importanţă, atât din puulul de vedere comercial cât şi strategic. Noul cnnala de la Marea Baltica la Marea Nordului \a fi făcut într'un mod careva permite Iransitul corăbiilor de cel mal mare lonngiQ. C.utrasatele cele mal mari vor putea îuşilf să circule uşor. • • Inelul de fer al Prinţului ltîs-nmrk.— «Dacă aş avea sâ compun o devisâ pentru Turcia, zicea d. Baker, aş propune următoarea: «Nu este de cât im singur Dumnezeu şi bacşişul este profetul său, şi jarfn! mâne. >• Aceasta moliciune pentru a lua o hotărâre este fără îndoială o putere pentru diplomaţii şi miniştrii Porţet. Sultanul ar putea să împrumute d-lul de Bismark, cuvântul rusesc: Xitchnvo (nu e nimic) săpat într’un inel de for pe care Cancelarul nu’l scoate nici-odată. In anul 1802, d-1 de Bismark, ministru la Petersburg, este invitat la o vânătoare imperială. El greşeşte locul de întâlnire şi este silit sâ ia o căruţă de ţăran. «Aceşti cal sunt prea slabi, zice el. Visiţiul ’t răspunde : Nitchewo, şi pleacă 1 «Dar nu înaintăm!» Nitchewo. «Haide,dar mal iute!» Caii pornesc la galop, dar căruţa şubreda sg răstoarnă şi se sfărâmă. — Nitchewo, zice ţăranul. Bismark, ia o bucată de fer de la osie şi'şl face cu dânsa un inel unde e săpat cuvântul care, dupe dânsul, resumâ Rusia. Când Cancelarul, povesteşte incidentul, el adaogă : «Scumpii mei Nemţi, mă dojenesc pentru-câ am prea multă răbdare cu Ruşif; ar trebui să ştie ca sunt singurul Neamţ care , în momentele critice , spune: Nitchewo, pe când în Rusia 100 milioane de oameni ’1 repet la fie-care moment.» CORITRILEJŢGIIITOIRE CAMERA Şedinţa de Vineri 23 Ianuarie 1886. Şedinţa se deschide sub preşedinţa d-lui G. Chiţu, prezinţi fiind 100 onorabili. I). Enescu cere din nou dosarul cu permutarea mal multor institutori. I). Prim-mmistru roagă pe d. Enescu sâ meargă la Minister ca să vadă do surele. I). Enescu spune că uşile ministerului sunt închise. Voci. Pentru toţi deputaţii. D-nu Epurescu şi N. lonescu, protestă în contra sistemei ca deputaţii sâ mârga la minister dupe dosare. I). Prim-Ministra, declară că d. Sturdza primeşte sâ trimeatâ actele pe biuroul Camerei. I). Ministru al instrucţiune}, depune proectul de lege pentru reforma învăţământului Se votează urgenţa. D. Lup tlescu, raportor citeşte proiectul de lege pentru modificarea ari. 0, 45 şi 58 din legea recrutarel. Toate articolele se votează fără discuţiei. D. Costescu Comăneanu, propune un amendament ca prin unicul fit! la părinţi să se Înţeleagă numai fii do sânge iar nu şi Iii adoptivi. I). gen. Leca, primeşta amendamentul dar cere ca acei cari aâ fostadoptaţi cu zece ani mal nainte de tragerea sorţilor sâ beneficieze de scutire. D. Corbescu combate acest amendament. Jj-niî Nacu şi Ioan lirâtianu susţin a-meudamentul, care se votează. Legea în total sa votează. Se votează fără discuţie proiectul de lege pentru autorizarea guvernului ca să ia 1,500,000 lei de la casa de depuneri, cu care să acopere deficitul bugetar. Se votează, de asemenea fără discuţie, proiectul de lege prin care se declara inalteuabile pământurile cedate sătenilor in Sinaia. La ora 3 i/4 se începe votarea de indigenate. SENATUL Şedinţa de Vineri 24 Ianuarie, 1886, Şedinţa se deschide la orele 2 1/2,-sub preşedinţa Principelui D. Ghica. D. Frumuşanu. Face o observaţiune d-nilor Miniştrii, zicând că proectele de lege trebuesc aduse mal din vreme, pentru a nu veni toate în ultimele şedinţe. D. Ghica, Preşedinte, luând cuvântul face spiril pe socoteala d. Frumuşeanu, făcând observaţie senatului pentru că u'a ales în comitetul biurou'u şi pe d. Frumuşeanu. D-sa roaga apoi pe senator. să desvolle o mai mu:v el ivi tale promiţâudu-le ca le da \nr voi, numai să înceteze cu interpelai- I 1 pe cari le visează şi noaptea. D. Preşedinte pata* d'n nou la vot indigenatul d. Max Klein, care se admite. Interpelarea D. GherghH, se amână dincausâ absenţei d. Brâtianu. Asemenea se amână şi proiectul de lege pentru transformarea gimnasiului din Galaţi în liceQ. I). raportor Nanu citeşte raportul a-supra proiuctului de lege pentru suprimarea a 4 birouri Vamale, care punân-du-ee la vot, se admite cu 46 de voturi contra 2. D. Somânescu ciLeşte proiectul pentru modificarea legei dc prestaţiune în natură, în scop de a uşura construirea şoselelor. D. Preşedinte recomandă biroului de petiţiunl urgenţa penlru acest proiect. D. gen. G. Angelescu, citeşte proiectul de lege pentru reducerea numărului relcrendarilor Înaltei Curţi do com-pturi la 18:0declasa Işijnouă declasa 11. Se pune la vot şi se admite cu o majoritate de 37 voturi contra 19. îmbăiatul senator d. G. Or/eanu,:nov-mâeşte raportul seu privitor la proiectul de lege pentru autoriza rea ministerului de finanţe de a încheia couvenţiuni de antreprisa tutunurilor în mal multe judeţe. D-nii dr. Srarlam, Iamandi şi Pruucu combat proiectul. D-nit Nacu şi d. Chica îl susţin. I). Aurelian, crede ca necxactitatea antreprenorilor nu se va putea înlătura dc cât când depozitele de tutunuri ar fi la minister. Dupe o mică şi caraghioaza discuţie personală între d. Pruncu şi Beiza-deaua, proiectul se pune la vot şi se admite cu e majoritate de 54 voturi contra 14. Şedinţa se ridică la orele 5 seara. ULTIME INFORMATIUNI Azi conferenţa serbo-bulgară n’a ţinut şedinţă fiind câ delegatul otoman ii lipsea unele instrucţiuni co le-a cerut guvernului seu. D. Mâ-zescu pleacă astă seară la Iaşi unde va sta mai multe zile. X E probabil că interpelarea privitoare la expulsaţl va 11 desvoltată Înaintea Camerii de către d. Cogăl-niceanu îndată dupe sosirea sa in Bucureşti. X O mică rectificare : Ni se zice că d-na Slăniceanu nu va fi numită damă de Onoare a M.] S. glteginei, dar grantle Mailresse a Palatului. X Am anunţai că d. Al. Em. Lahovary şef nl divisiunei consulare, a fost recomandat ca redactor al protocoalelor conferenţei. Putem adăoga că dupe toate probabilităţile d. Al.|Em. Lahovary va fi prim secretar al Conferenţei, iar d-nu Gavarry, secretar al Legaţi unei franceze, secrotar-adjunct. A D-nu Ferekide, in micul discurs care Pa adresat delegaţilor la conferinţă le a recomandat moderaţia, povăţuitulit’t să urmeze exemplu dat de Homdnia in cele din urmă evenimente. In răspunsul său delegatul turcesc a emis dorinţa d’a vedea fonndndu se o confederaţie balcanică. Arest grav incident a pricinuit o mare agitare in cercurile politice şi diplomatice din capitală. Certificăm absoluta autenticitate a-cestei ştiri. D-nu Fleva a fost chemat să vie mâine la Palat. A O întrebare.—Deced. Dim. Sturza ministru de culte a spus eri pe la orele -i. unui funcţionar înalt de la minister să i strângă toate hârtiele şi ».a’t le pue snb banda »? X D. General Fotino, a fost numit efor aJ spitalelor civile. în locul doctorului Marcovicî. X D. Colonel Mniean Dumitrescu, de la flotilă a fost numit director al ministerului de resbel. X Pestei Lloyd, anunţă câ graniţele Austro-Ungnre. s’au ch-schis rînmto-rilor noştri. X Aflăm câ d-na Olga Seeara-Tul-bury, a trecut cu mare succes primul examen de doctorat In medicina, innintea facultăţii de medicină din Bucureşti. X Interpelarea d-lul Senator Bo-nachi, adresată d-lui ministru de lucrări publice relativ la construcţia doeurilor, s'a amânat pe săptămâna viitoarei X Într’un artSeel intitnlnt guvernul şi opuşii ia am spus că Luptătorul e organul partidului liberal-conserva-' tor în Focşani. D. Apostoleanu ne scrie penlru a ne spune câ Luptătorul nu represin-tâ partida li beraf-conser valoare din localitate. Luăm uct do această declaraţie. K w « Proiectul dc lege prin care se declara dc utilitate publică fortificarea Bucureştilor zice «România liberă» a trceut, do urgenţă, prin secţiunile Camerei. Desbatori interesante, dar foarte puţină oposiţiune. Fortilicaţiunileso vor termina la 1890; pentru anul a-eesta s’a votat şase milioane. Se comli'uză pc o cheltuială totală de 90 milioane copriuzend ca şi materialul dc armament. X Administraţia ziarului vesteşte'pc toţi ((Iţi primeşte ziarul si n’au aqni-tat abonamentul, ca de la 1 Februarie nu li se va mai trimite foaia. ULTIMA ORA ltcli>'ra7. Băncile d.iti loc la câte-va .afaceri la cursul de 1111. Tendinţa e calmă. D-nul Robei-l Unmjodi, e rugata veni la d-lA. Balş, No. CC, str. Diouisic, penlru o afacere care îl priveşte. www.dacoromanica.ro 4 EPOCA — ?5 IANUARIE CASA DE SCHIMB I. M. F E R M O 27,—STRADA LIPSCANI, 27— ( l R S l I. II l: C l It E S C I 21 ianuare 1886 5% Rente amortiiabilâ . . . 5% Renta perpetna . . . . 6% Oblig, de stal . ... . 6% Oblig, de st. drumu defer 7\ Scig func. rurale. . . . r>\ Seri*, ftine. rurale . . . 7\ Scris func. urbane . . . 8% ScriB func. urbane . . . 5% Seri*, func. rurale . . . 5\ împrumutul comunal . . Oblig. Casei pens. lei 10 dob.) Împrumutul cu premie . . . Acţiuni bftncel nation Acţiuni «Dacia-Rotnania . . . » Naţională » Credit mobiliar . . . » Constructiunl. . . . » Fabrica do hârtie . . Argint contra aur Bilete de Bancă contra aur. . Florin austriac! 265 200 200 200 16 1/4 16 1,4 2.02 CURSUL I>IN VIIvV A Napoleonul Ducatul Cose otomane Rubla hârtie 10.01 5.92 17 50 123 50 CURSUL IMN BERLIN Renta Austriaca Oppenheim. ....... Obligaţiuni noul 6% C. F. R. . >> 5% » » » Rubla hârtie 93.40 5.92 105,10 toi. 199.60 CURSUL in: paris Renta Română Lobg otomana Schimb ...... Paris 3 luni » Ia vedere Londra 3 luni » la vedere Berlin 3 luni Viena la vedere v:t 3 * t 8U l 2 86 1 i 101 3 4 84 1 2 96 1/8 901 8 81 1 2 78 1/4 207 31 mo XXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXg PUBLICITATEA 8 8 EPOCA Str*acîft Episcopiei, RJo. 3. i b ANUNCIURI SI RECLAME 5 X anunciuri pe pagina a IV, linia 30 bani, anunciuri si reclame X pe pagina III 2 lei linia. p txxmxxxmxm)oooooocKxmmmxm)ooouf (ana Cămpina p. Doftana s. IJoftana p. Cămpina p. a. m. 11,20 11,40 p. m. 6,40 6,58 — Bucuresct. Tipografia «Le Peuple Roumain,» strada Episcopiei No. 3. www.dacorornanica.ro