ANUL 1 No. A 1>0UA EDITIUNE VINERI 2i IANUARIE 1886. Orjgorr G.PEUCESCU Direcfr politic ABONAMENTE : lu Uri 1 an 40 Jelii luni 20 lei, 3 luni 10 I.*' Iu slrftiiiiUtc Un 50 lei, O luni 25 Iti H E) A C Ţ I A No. 3.—PiatiMpiscopiei.—No. 3. IO BAN NUMERUL TU\T\TÎLE DE COMERCIl CA U Z A ESPUL2ATILOR IN SENAT IMRUNIREA SECRETA DE LA SENAT VORBE!.. VORBE !.. VORBE!.. REGELE TESALIEI TRIATELE DE COMERCd Tratau! nostru comercial cu Aus-tro-Ungma încetează la luniot886, va să zici m ai are pa t r u 1 u nl să t râ iască. Omlovfrata rovoluţiune economică şi flnancurâ se poate produce tn această ţară, la Iunie 1886, după cum acest tractat va 11 menţinut, schimbat (In refl se înţelege) sau abrogat pur şi simplu, remâind ţara cu tariful autonom şi rodobăndind după atâtea secole autonomia sa economică, precum a redobândit autonomia sa politică. Şi cu toate acestea, mai nimenea nu se ocupă de aceste cestiuni, afară ctr— Austro-Ungaria. La noi, pressa oposiţiunel aruncă din când în când câte-va articole, trobuo so mărturisim cu părere de răii, mal udeso ori puţin studiate. Presa cu simbrie aşteaptă cuvântul de ordin de la stăpân şi stăpânul, guvernul, so preocupă de formele de imposit cu care ar inal putea so stoarcă ceva de la acest sleit popor. Sunt nenumărate cestiunile caro le ridică regimul nostru vamal pentru viitor. Am vrea astâ-zi să atingem una singură, capitală Insă. Presupuind că înţelegerea nu se poate face cu Austro-Ungariu, pu-tea-vom noî redobândiabsoluta noastră autonomie oconomică încă de la Iunie 188b, şi eşind din logâturile ce le avem cu Austro-Ungaria, nu cădem noi în altele mal strânse, într’un cuvânt,naţiunile,ale căror tratate durează mal mult de cât conversiunea noastră cu Austria,vor avea ele dreptul de a invoca tariful convenţional până la espirarea tratatelor lor, sau vor fi silite să se supună şi dânseie tarifului autonom,încă de la Iunie 1886? Această cestiune nici că trebuia să so nască, dacă guvernul d-ui I. Brăti-anunu dedea tn această afacere, cain toato afacerile internaţionale care le a tratat, dovezi de un servilism criminal şi neprevăzător in aşa grad In cât se aseamănă cu trădarea. Intr’adcvăr,cele două convenţiuni, moştenite de dănsul de la Guvernul conservator,se sfîrşeauşi una şi alta în anul 1886, una la Iunie alta la Noembro. Prin urmare,sistemul con. venţiunilor era o încercare de zece ani pe care o făcea ţara şi la acest termen rămânea liboră s’o continue, s o modilîce sau s’o facă se Înceteze, după poveţele esperienţeî. Guvernul d-lui 1. Brătianu putea, şi chiar era dator, se încheie con-venţiuul cu cele alte state, pentru a nu da Austro-Uuguriei un monopol comercial la noi. Insă datoria cea mai slîntă şi grija cea mai imperioasă trebuia solie, pentru un guvern conştiincios, ca toate acele con- inimi -y-i APARE IN TOATE ZILELE venţiuni se aibă un termen identic cu cel al convcnţiuneî austro-ungare. Dară fiind că termenul unei con-venţiuni începe de la data ratificare! el, era aproape de mintea omului celui mai simplu că acel termen nu putea fi termenul uniform de 10 ani; căci un termen care începe cu 2-3 ani mai târziO sfârşeşte asemenea mai lârziâ. D. 1. Brătianu însuşi înţelese lucru şi aşa a procedat la început. Astfel convenţiunea cu Elveţia, ratificată la W Decembre 1878. este Încheiată pe şeapte ani şi ia sfârşit la 22 Decembre 1885. Ast-fel convenţia cu Grecia, ratificată la 15 Mai 1880,—este încheiată iarăşi po şoapte ani şi se sfârşeşte la 15 Mai 1887. Dară aceste staturi e-rau puteri mici, des seignettrs sans impar lance, Gând însă d. I. Brătianu începe se trateze cu puterile cele mari, schimbă numai decât modul do a vedea cestiunile şi restabileşte, fără nici un cuvânt, termenul de zece ani care, Începând so curgă numai de la ratificare, prelungeşte aceste conven-ţiuni mult peste anul 1886, şi fără cea mai mică necesitato pune ţara în faţa unei cestiuni din cele mai complicate şi dă naştere unui contlict diplomatic posibil, din cele mai înfricoşate. Ast-fel convenţiunea cu Engli-tera ratificată la 30 Iunie 1880, încheiată pentru zece ani, se termină numai la 30 Iunie 1890. Convenţia cu Italia, încheiată la 1 Aprilie 1881, tot pentru 10 ani, so sfârşeşte la 1 Aprilie 1891. Convenţia cu Germania, ratificată numai la 2 August 1881, nu ia sfârşit de cât la 2 August 1891. Să observăm pentru această din urmă convenţie că ou a fost încheiată la 1877, şi că guvernul german a ţi-nut’o cu intenţie patru ani în cartoane, Înainte dea o ratifica. Pornit pe această clină guvernul nu mul putea să rofuse şi celor mici ceea co îngăduise celor mari. Convenţiunea cu Btdgia, ratificată la 1 Aprilie 1881, nu va lua sfârşit de cât la 1 Aprilie 1891. şi In fine' pentru a pune vârf, Convenţia cu Ţările de Jos, ratificată la 28 August 1882, nu va lua sfârşit de cât la 28 August 189 L2. Se mai observăm un lucru. Toate aceste naţiuni care tratau aşa de târziu cu noi, nu avuseseră se sufere câtuşi de puţin de îndărătnicia lor, căci printr’o lego, făcută de acelaşi Ion Brătianu, şi care nare pereche în nici o ţară, se dedese regimul privilegiat al naţiunei celei mai favorisate, nu numai acelor ţări care aveau tratate cu noi, dar tutulor acolor care făcuseră simplu declaraţie că voesc să trateze, ast-fel că cu cât o naţiune a fost mal îndărătnică şi mai rău voitoare,cu aţâţase bucura de osituuţiune privilegiată pe un timp mai lung. Cu căt a fost măi binevoitoare şi mai grăbită, cu atut i se va aplica mai repede şi mai aspru tariful uutonom. Numai dar in aparenţă tratamentul naţiunei celei mai favorisate începuse, pentru densele, deladata ratifieărei Convenţiunel lor speciale; in realitate Începuse de la data ratifieărei Convenţiunel Austro-Ungare, adică de la Iunie 1876. Se luăm dar, ca punct de plecare luna iunie 1876 şi se vedem, cât timp fie care ţară va avea un trutument privilegiat. Elveţia, de la Iunie 1876 plnă la Decembre 1885 : 9 uni şi 6 luni. Austro-Ungaria, de la Iunie 1876 pină la Iunie 1886: 10 ani. Rusia, de la Iunie 1876 pînâ la Noembro 1886 : 10 uni şi 5 luni. Grecia, de la Iunie 1876 plnă la Maiu 1887 : 11 ani aproape. Marea Britanie, de la Iunie 1876 plnă la Iunie 1890 : 14 ani. Belgia, de la Iunie 1870 pînă la Aprilie 1891: 14 ani şi 10 luni. Italia, de la Iunie 1870 pînă la A-prilie 1891 : 14 ani şi 10 luni, Germania, de 1a Iunie 1876 pînă la August 1891 : 15 ani şi 2 luni. Uo/anda, do la Iunie 1870 plnă la August 1892: 16 ani şi 2 luni. Ast-fel prin aceste neghioabe combinări d-11. Brătianu, a lucrat în astfel de mod că nu este nicl-unn dincele nouă convenţiuni, caro le-a încheiat sau le-a ratificat, care se se termine la acelaşi termen de şi in aparenţă şeapte au un termen identic de zece ani şi două un termen de şeapte ani. Mai ndăogâm că între convenţin-nen ce încetează întâiu, a Elveţiei şi acea ce încetează cea din urmă, a Holandoi, este o deosebire de aproape şeapte ani. In sftrşit, să ne aducem aminte de toato incriminările drepte sau nedrepte, aduse de acest om şi do partidul său. sistemului convenţiuni cu Austro-Ungaria şi să ne întrebăm pentru co fără necesitate nu a pus tutulor acestor convenţiuni termenul fix de Iunie 1886, în loc do termenul variabil do 10 ani de zile şi a prelungit, aproape cu şeapte ani, un regim pe care îl condamnau cu drept sau nedrept, dar cu maro înverşunare. Fost’a simpla ignoranţă, nebăgare de seamă. Nimic din toate acestea, căci vom arăta In numeriile viitoare că d-1 1. Brătianu, a fost prevestit. Atena, 3 Februarie. — Grecia a răspuns la Nota colectiva a Puterilor, ca protestează contra a or ce obstacol a-dus acţiunii sale militare, şi că declină or ce responsabilitate tn cas de conflict. St. 1‘etcrslmrg, 3 Februarie. — Se zico că Ţarul ar desaproba ucordul tur-co-bulgar, şi că ar cere unirea reala în locul unirii personale. Dcssan, 3 Februarie. — Prinţul he-roditar de Anlialt a murit iert la Canea. Constantinopol, 3 Februarie. Sem-nalftndu-se alte 11 caşuri de holeră la Bataglia lângă Pactua, proveuinţele din Veneţia sunt supuse la o observuţiune de 2 zile tnainte de a trece Dardanelele. CAUSA EXPULSATiLQR IN SENAT In sfirşit onorabilul senator d. G. Orleanu 'şi a luat baia indispensabilă, în ziua consacrată de d-sa pentru abluţiunî. Mai mult do cât a-tita : colegii seî, cu acel spirit do concesiuni mutuale co caracteriza po colectiviştii pur-sang, ’i aO acordat încă o zi pentru închiderea ermetică a porilor şi pentru punerea d-sale la adăpost de or ce accidente climaterice, cari ar putea să prejudiţieze prea simţitoarea sa epidermă. Aceste preliminarii constituţionale împlinite, nimic nu se mai Împotrivea la luarea în desbatere a raportului d-lui Orleanu, privitor la cererea do reînpatriare a expulsa-ţilor dd. Al. Ciurcu, N. Ciurcu şi I. Corneanu. De aceea şedinţa de ieri a fost Închinată acestei cestiuni. Pentru cu să fie mai sigură că desbaterile vor merge găitan, poliţia, în părinteasca sa solicitudine pentru liniştea fiilor săi, luase din I vreme toate măsurile neapărat tre- buincioase. Câţî-va onorabil] cafti fe/B pacinicl, aşa de cunoscuţi prin a-titudinea lor demnă în zilele de a-legeri, ca Ulmeunu, Gocngiopolu şi alţii, se aşezaseră în sală şi aşteptau cu impacienţă momentul desbate-rilor parlamentare. Guvernul, representat prin d-nu Sturdza. cerea ca Senatul se treacă fără nici o diseuţiune lu ordinea zilei şi se nu se mai dea citire faimosului raport nl d-lui Orleunu, al cărui nume a dobândit de câte-va zile 0 celebritate destul do meritată tocmai din cauza acestui document, ce s’ar putea considera ca un model de clasicism colectivist. De sigur, lucrul s’ar fi petrecut după pofta d-lui ministru al instrucţiei, ducă oposi-ţia n’ar fi fost representată prin câţiva bărbaţi, a căror stăruinţă energică a silit pe biuroQ se dea cuvenita citire raportului d-lul Orleanu. Dar cund d. Mârzescu ceru cuvântul în diseuţiune generală, d. preşedinte îi opuse propunerea guvernului do a se trece pur şi simplu la ordinea zilei. In deşert d. Mârzescu protestă în contra acestei tactice de a zădărnici desbaterile şi în contra acestui mod sumar do a resoalve cestiunile cele mai înalte. Câte-va cuvinte din partea d-lui Slâtescu au convins pe toţi că nu există alt mijloc de a scăpu din încurcătură de cât a so pune la vot cererea celor trei expatriaţi. Mai avem nevoie să spunem care a fost rezultatul votului? Era cu putinţă ca o majoritate do felul celei uctuale se aibă altă părere de cât cea exprimată dc guvern ? Partea cea mai caracteristică a şedinţei a fost când d. Mârzescu se sui la tribună ca s6 citească interpelarea, pe oare am publicat’o în numărul nostru de ori. D. Sturdza. crezând că so află la d-sa a casă şi cu convingerea nestrămutată că Senatul este proprietatea allodiulâ a miniştrilor, voi să dea jos de la tribună cu sila pe interpela tor. Onorabilul d. mînsitru al instrucţiei, cu temperamentul săCi violent şi acu-riatru, nu mai voia se ţină seamă aici do demnitatea calităţii sole oficiale, nici de prestigiul localului în care se afla. Fireşte, d-sa se Întemeia pc asentimentul acelei majorităţi aşa do bine înlicrute ded. Mârzescu, pe sprijinul poliţiei Introduse în sala desbaterilor şi pe a tot puternicia ce 1 se acordă din regiuni mai înalte. Dar murmurele şi desaprobările tribunelor li dederâ să înţeleagă că d-sa nu trâoşte în ţara liotentoţilor şi că în România exista o opinie publică, pe care nu o poale brava or cine, şi mai ales un pigmeu de talia şi calibrul furiosului ministru. Ast-fel, şedinţa de eri, a Senatului s’a sllrşit cu un scandal, provocat de acest etern autor de scandaluri ce se numeşte d. Dimitrie Sturdza. A-ceastă şedinţă este plină de Învăţăminte : ea dovedeşte că opinia publică Începe a se forma şi manifesta nu numai asupra cestiunilor privitoare la jafurile zilnice ale agenţilor colectivităţii, ci şi asupra unor cestiuni de o ordine mai înaltă, cum este aceea a expulsaţilor, care atinge de aproape demnitatea noastră ca stat independent; ea dovedeşte că miniştrii actuolî au conştiinţa ne-legiurilor lor şi că sunt gata a provoca cele ne-mai auzite scandaluri parlamentare, numai şi numai ca se nu permită adevăraţilor represen-tanţi ai ţări a desveli, în faţa naţiuni, ruşinosul cancer ce roade po colectivişti; în fine ea dovedeşte că guvernul sirnte tărîmul fugindu’î de sub picioare şi recurge oa un des- N toţi să se pue pe muncă şi cere ca toato cestiunile care despart pe guvern de majoritate să so trateze în şedinţă publică. Pe urmă vorbeşte de monopolul câi ciumelor şi cere a să pune de minister în studiu imposilul asupra venitului. Aceasta însă pentru viitor căci nu e vreme să se studieze şi să se a-plice acest imposit chiar tn anul a-cesta. Acuma budgetul trebue Încheiat şi nevoia de bani o urgentă. D. Brătianu declară ca pentru moment nu primeşte impositul pe uşi şi ferestre. D. Dim. Ghica spune că impositele, împrumuturile, sunt cestiuni de detaliu. pe lângă amărăciunea d-luî I. Bra-tiunu, şi datoria noastră, a zis principele D. Ghica, e mai întâiu de toate de a da d-luî Brătianu, satisfacţia ce merită. Vorbeşte de şedinţa de eri a Senatului şi arată cât de mare a fost scandalul, plângându-se de lipsa de disciplină a majorităţii. Fără imposite nuol, nu vom eşi din acest impas; reducerile de făcut In budget nu vor putea ti de cât foarte minime şi aceste reduceri vor face mal mult răd de cât bine- D. Stolojan, se urcă la tribună şi spune că pe când erea tn oposiţie nic' www.dacoromanica.ro o odaie iu romi «Mut pe tu'i'm fn oca cp priveşte pp ministerol de re-ri>e! şi pp ministerul iusIruQpunof publice. S’* lîii'H’ a/.,i lunw-i că " plac' ' >1 ,i fi ministru, el «fl (.itif* a rămâne In m.-nister de cât jvnfl ce se va vota codul de comp i-t- D. Stolojau. a vorbit puţin si de politica externă arătând că e pericol,fiindcă ţărtff* mari se Împac în tot-d‘âuiia,pe contul celor mici, şi prin urmare treime In limbajul din toate zilele. Cugetaţi puţin ţi răspundeţi dacă aţi auzit plnă aem vro un Ministru de Externe care n\ spus că: «Europa are ochii ţintiţi as ara noastră !» saQ vre un Ministru al 'ultelorcare să nu zică: lnstrucţiuneaeste focarul civili- saţiune); biserica şi scola simt temeliile Statului /» Un ministru al lueărilor publica, chiar dacă n'ar fi vorb de cât despre un podişor peste Ruco\ se crede dator să spue că »înlesnirea cmunicaţiilor înfrăţeşte na filmele» şi -n ministru al justiţiei, pune înainte «/ista distribuire u dreptâţei,» chiar dacă * în discoţiune numirea unui aprod lajudecăto'ia de ocol. Apoi se nu uităm alai I cu: agricultura care este singurul nistru isvur de avuţie naţională: cu fin/iţele care sunt nervele statelor. M6 opresc ca gâ nu vătbosesc ieste măsură. * D-nu Mârzescu, voind s* dovedească senatului cu se pot ţine di cursuri care să nu fie făcute pe tipic, a -ecurs eri la o figură de retorică cu lotil nucă. A-mintind timpul când Caliafia în trimesese calul ln Senatul Rimei, d-nu Mârzescu, observă Senatorlor ci preşedintele Consiliului de Minştril, a găsii că nu este do deînnilaleasa sădsiste la discuţiunele Senatului şi i trimis pe calul său, adică pe d-nu Din. Sturdza. Figura de retorica era fnmoasâ. dar oare dreapta să fie? Un moment am văzut luuinându-se de bucurie figura MinistruliI Cultelor când s’a auzit asemănat cu ui armăsar. Dar publicul în unanimitate, repeta cuvintele lui Hamlet: «Vorbei..Vorbe!.. Vorbe !..» ilax. DECRETE — Regulamentul pentru promoţiuooa şcolarilor din licee, gimaasiur', gimna-siurl reale, scoale normale primare, semi-naril, scoale, central» dc fete şi extern te secundare de fete este aplicabil şi senilelor profesionali; de fote ou următoareleino- La ari. 6 se adaogă următorii coettcin|nţI: Meseria..............,.31 Purtarea ...... i , Frocuentarea ................. 4 Limba română...................3 Limba francesâ.................3 Aritmetica şi complabiliLulea . 3 DesemnuJ.......................3 Rcligiunca.....................2 Ari. t) se suprimă. — Administratorul clasa i în disponibi. liUle Huriţoa Constantin sa trecut în po si ţie dc reformă, pe ziua de 1 liecembri 1885, pentru infirmităţi incurabile, conf. alin. arie sub ari. 19 din legea asupra po-siţiet oficerilor, cu dreptul ce ’l acordă legile In vigoare pentru anif serviţi ln armată. Te rog dar. lasă-mă ln jiaco. Pentru a ’l sili s6 iasâ din camera sa Nadjeska Ivanowna trase violent de cordonul clopoţelului ce orea d'asupra pcitulul săQ. Camerista îndată alerga. La intrarea ei.d. de Mineleko, înbufnat şi posomorit se reîntoarse în cabinetul săQ de lucru, unde In zadar se încerca de a’şi ascunde supărarea în faţa secretarilor, săi cari aşteptau instrucţiunile ce ar avea să Io dea ambasadorul, dupe citirea scrisorilor ce primise. Nadjeska Ivanowna ştia capânăacum prinţul nu atlase nimic despre secreta sa logodnă cu Heilinghenth&l.. Şi cum ăr fi putut-o cunoaşte? căci logodna s’a făcut la Nisa, pe lângă aceasta, ifeilin-genthal nu venise nici o data în capitala Caueasului, şi prinţul nu avuse de unde să'l cunoască; numai vre-o curioasă întâmplare ar fi putut a’l face cunoscut aceasta. Nu mai încăpea nici o îndoială însă, că acest seret era [cunoscut Iul Ivau Alexundrowitch care se gasea la Nisa, ln acelaşi timp când ora ucolo şi Nadjeska Ivanowna şi cure nimic nu uitase din cele întâmplate. In adevăr, el îşi reaminti curtea înfocată pe caro Waldemar o făcea atunci frumoasei princese, când avu răutăcioasa plăcere de ai arunca misterios această frasă: « Iteilinghentbal este aici». Şi atât a fost destul ca ambasa-dricen sâ nu mai poată fi liniştita. Zilele, orele şi le trecea tremurând. Ce se va întâmpla, se gândea ea, daca I-van Alexandrrwitch, cu safi fără intenţie, va des vel i lui Mineleko, cândva veni vre odata vorba despre cointe, toate aceste lucruri pe cari le ţinea a-lâl de adânc ascunse în inima ei ? Dar din fericire, marele duce pleca, chiar a doua zi dupe logodnă, din Tesaiia şi ast-fel neliniştirile ei dispăru. (Va urma.) www.dacoromanica.ro Prin decisiunea d-lul ministru al ufa-«vrilor străine cu No. 1.134 din 21 curent, d-nit şefi de divisiunc sunt tnsârcinaţl In lipVa d-tut «('crelar general al acelui departament, aliat tn congediu, a semna tn locul ministrului corespondenta de resortul tle-ciirel divisiunl. D. T. G. Djuvura, şeful divisiunel politice, este însărcinat tn deosebi cu primirea corespondenţei şi cu semnarea legalis&ri-lor şi autentificărilor. CRONICA PARLAMENTARA CAMERA Sedhiţa de Mm-ur) 22 Ianuarie. 18S6 Cum se începe un scanrlul Şedinţa sc* deschide supt preşedinţi d-lui Dimancea, fiind prezenţi iii d-nil deputaţi. La «ordinea zileî este continuarea dis-cuţiunel asupra proiectului de lege pentru admisibilitatea tn funcţiunile publice; dar de oare-ca comitetul delegaţilor nu s’a pronunţai încă asupra unor amendamente propuse la ari. 12, să ia tn desbatere proiectul de lege pentru suprimarea unor funcţionari de la Monetaria Statului. 1). G. Balade, luând cuvântul !n discuţie generalii spune ca, dacă e vorba să se suprime funcţionari decei mici, pentru cuvântul de a face economii apoi ar 11 mat bine ca să se încoapa cu funcţionarii cei mari, adica cu directorul Monetariel. In acest scop d. Paladi propune un amendament la uri 1 cu înţelesul ca directorelc, In lunile când nu lucrează să aibA pelunA numai 500 de lei. La vota rea amendamentului mai mulţi deputaţi cer votul cu bile, însă d. vice-preşedinte Dimancea habar nu are şi pune voiul prin sculare şi şedere. De patru ori opoziţia întreaga şi cu toţi tinerii din majoritate, cer respectarea regulamentului, dar toate suni !n zadar, căci aşa vrea aşa face colectivistul Dimancea. In sfârşit d-sa proclamă votul decla-rtnd ca amendamentul a fost respins. I). Dimaiiccu urc ce merita Atunci ur mare tumult se produce. 0 mulţimedi Jeputaţlindignaţl se scoală şi proteste. *c cea mai mare parte din bănci se Iteorvă deputaţi, cari stnl scârbiţi. Din Hte părţile se aud voci numeroase; t * o ruşine! Acesta e un scandat! Ai se, wtat votul! Jos de acolo! Ieşti /vedem de a prezida ! 1). Dimancea trage clopotul dar ni-m\nea nu'l mai ascultă. Deputaţii din majoritatea cu totul servila este consternat!, şi atât de vădită, brutala şi scârboasă este ilegalitatea d-lui Diman-ect, In cât uici o voce nu se ridică tn '"favoacoa d-sale. la acest timp se aude o voce în fund de toi. este aceea a deputatului lnihră-Cndţâranoşte, Mucenic Dinescu, alesul d Iui. Dimancea, care bate cu pumnul tn banca la d-l Remus Opranu, susţi-nâtd ea d-l Dimancea a procedat bine şi ia a Întrebat dacă sunt 15 deputaţi car cer voiul cu bile dar că n’uu fost atâţia. D-l Remus Opran rtde, renunţă de a mai convinge pe onorabilul Muce-niccă patronul săd a procedat ilegal şi se mulţumeşte a zîmbi. Deputaţii nu inul votează. D-l Dimancea pune ari. 1 la vot, dar nunul trei mâini se ridică ; la art. II nseiionea. Ndncetut de câte ori d-l Dimancea puia câte un vot se aud vocile mai multor ceputaţi, Intre cari disting pe d-nit Tak( Ionescu, Varlam, C. Arion, Gr. Constantinescu, Al. Marghiloman, Ple-şoa.Oroveanu, Paladi,Găniărâşeseu etc. strigmd: Nu votăm! Votează d-ta! Nu ne pictăm la asemenea procedări ruşinoasă Nu mai luăm parte la vot! Jos de acolo! D-l Ion Brătianu şade înmărmurit pe banca d-şale şi nu sullu. De alt-fel numai prezenţei d-sale In Camera, d-l Dimancea datoreşte ca nu a păţit una pe care să 6 ţie minte multă vreme. D-l Dimancea luat la refec. La art. 3 ia cuvântul d-l Gr. Cozadini şi declară că numai ia parte la votarea acestei legi precum nici la votareu altora când se va procede tot atât de ilegal ca astă-zi de către d-l Dimancea. (Aplnuso prelungite). D-l Cozadini spune că d-l Dimancea nu face un serviciu nici majoritâţei, nici guvernului, procedând ast-fel şi că ar face bine să respecte reglementul. (A-plause). I). Ur. Humniceanu ia apărarea d-lui Dimancea dar na spune de cât prostii, după cum II este obiceiul. I u quoque Take? D-l Take Ionescu blamează chipul tn care a prezidat onorabilul vice-preşedinte şi declară căd-I Dimancea a dovedit că nu ştie să respecte Camera. D-l Ionescu cere d-lu 1 vice-preşedinte ica cu altă ocazie să respecte reglementul fiind că de aceea a fost pus acolo, |UAplauşe)T Şontâc, şontâc, sosesCC st d-uii Slăninii. U. Slanian vorbeşte tot In struna d-lul Râmniceanu, declarând că astea sunt (tactice, du-ale oposiţiunel care pe d-lul nu’l surprinde. lauzi colo.ce al dracului e d. Stanianî Cine a fost şi d. Slanian ! Se cere Închiderea discuţiunel. i ot urmare In scandal D. lanolivorbeşte contra şi d. Cozadini pentru. D. Cozadini declara ca minoritatea a fost destul de bine apărată de d. Tache Ionescu, un membru al majoritâţei. D. Cozadini declară că d-sa membru din minoritate ÎI mulţumeşte şi cere a nu se mai vorbi tn pceasta cestiune. D. general Leca, aşa odoronc tronc şi fără nici un rost cere cuvântul şi toarnă o apărare d-lul Dimancea nostima de tot. ZăQ ca mM bine ar fi susţinut o funie pe un spânzurat...ca d. Dimancea Art. III. şi IV. se votează. Art. V. se suprima după cererea d-lul ministru Nacu Legea In total se primeşte cu 7 i voturi contra 12. Opoziţia s’a abţinut de la vot. D-l Dimancea trimes sa sc plimbe Imediat după acest vot, d-l Dimancea este trimes să sc plimbe de la preşe-denţie şi d-l general Leca ti ia locul. Sa ia tn dezbatere legea pentru admisibilitatea tn funcţiunile administrative. La art. 12 sunt mal multe amendamente, dar toate se resping afară de unul ai d-lul Al. Marghiloman care prevede că nu pot (î numiţi In funcţii administrative de ctt acel militari cari sunt demisionaţi sad In retragere. Comitetul delegaţilor modificase a-cest amendament In Înţeles ca şi militarii puşi In neactivitate să poată o-cupa asemenea funcţii. Camera, Insa, n’a admis acest mod de vedere. I nul care ist face datoria in conscDnta. De art. 13 până la art. 40 toate articole se voteaza fără discuţie. Toate aceste articole tnsâ, In număr de 34, sunt votate numai de către un onorabil deputat din Ploeşti anume Georgescu, profesor de clasele primare după câte auzii. Acest onorabil ridica singur mâna la fle-care articol, până când d-nil Slanian şi Stoicescu, l’aii tras de gheroc şi 1‘au poftit să nu mai dea din mâini, căci a provocat veselia Camerei şi a tribunei ziariştilor. Adica nostim erea d. Georgescu, cu mutra dumnealui foarte nevinovată cum ridica mereu mâna dreaptă şi cum apoi făcând scurtă la dânsa, a Început să manevreze cu stingă până când l'ail liniştit cel doi colegi al d-sale din Prahova. Pe onoare, că n'ant văzut o mutră mal ordinară de cât a d-lul Georgescu. I'c fundul şedinţei. La art. 47 a luat cuvântul d. Rozică Ştefănescu le la Vlaşca şi a cerut ca t>(i se asigure poziţia actualelor funcţionau cari n'au diplome, după cum cere •' 1 -vi n’au nici stagiul dc 5 ani. După ce vorbi şi d. prim-ministru, ■*ri. 47 fu lodificut după pofta inimcl d-lul Hi T eseu. Legea in total s’a votat apoi cu majoritate. In urmă s'aQ mal votat încă trei legi fără discuţie şi adică: 1. Pentru modificarea unul articol din legea Casei de economii, în înţeles ca aceasta Casa să’şl poată plasa fon durile şi în acţiuni de ale Creditelor agricole ; 2. Pentru aprobarea noului tarif postai; şi 3. Pentru aprobarea convenţiunei de la Berlin, privitoare In tarifele telegrafice. Şi tn fine, la ora 5 d-nil deputaţi s’aQ dus să se plimbe. Penel. COIII’I ItiLK LRHITOAKE SENATUL Şedinţa de Joi 23 Ianuarie, 1886 Şedinţa se deschide la orele 21/2 sub preşedinta Principelui Chica. PresenţI 84 senatori. D. Mârzescu protestează asupra Sumarului care zice că nu e complect şi ca trebue adăogal : — «că mai presus de votul senatului, este votul ţărel, şi al opiniunel publice.» D. Preşedinte ’i respinge cererea cu argumentele sale cunoscute. D. Mârzescu cere cuvântul. O ceată de colectivişti protestează ca nişte automaţi şi interzice dreptul d-lul Mârzescn d’a vorbi. Se aprobă sumarul şi se trece la ordinea zilei. D. Obedeanu cere din nou ca senatul să instilue o comisiune |penlru examinarea tarifului autonom. D. dr. Severin spune ca procedeul D-lul Obedeanu e răii. D. Mârzescu cere cuvântul tn chestie de regulament, arătând că după art. 90 d. Obecleauu useaza de dreptul său. I). Ministru Sturza zice că guvernul se uneşte cu părerile d-lui Obedeanu şi că revederea tarifelor se va face la timp. I). A urelian. Aminteşte ca proectul e lucrat de comisiunea Camerei, şi că D. Obedeanu face propunereu sa pentru ca Senatul să fie de acord cu Camera, EPOCA 21 IANUARIE având un procel pe biuroul său în a-ceastă privinţă. U. ministru Sturza, dă dreptate . Lupaşcu, distrează senatul fără a spune ceva In cestiune. Se pune la vot închiderea discuţiei şi se admite. Se pune la vot proiectul de desfiinţarea comunelor rurale Mărmurenil şi Crăeştî dinjud. Roman. Se admite cu majoritate de 41 voturi. Asemenea se pune la voi proiectul relativ la modificarea de circumscrip-ţiunl a altor comune din jud. Roman; şi se admite cu majoritate de 44 voturi. In urmă se votează mal multe indigenate. Şedinţa se ridică la 4 ore seara. ULTIME INFORMATiUNI Conferinţa delegaţilor dc pace a avut azi o şedinţă In care d. ministru de esterne a urat bună sosire d-lor delegaţi şi a arătat că guvernul precum şi întreaga ţară sc simt foarte fericiţi că Capitala României a fost aleasă de loc de întrunire a unal conferinţe de pace; după aceasta d. Al. Ern. Lahovary, directorul divisiunc; consulare, a fost recomandat ca redactor al protocoalelor conferonţel. X D. Ferikido ministrul afacerilor streine a primit azi In audienţă pcd. Baron de Muyr, ministru plenipotenţiar al Austriei. X Azi camera n'a ţinut şedinţă, a lucrat In secţiuni, studiind legea comunală. X Azi s’a împărţit la senal, cărţi dc intrare, represenlanţilor ziarelor.— fără aceste cărţi nimeni nu vor mai putea intra tn tribuna jurnaliştilor. Impiegaţii poliţii supravegheau în toate părţile senatului; lu intrare erau inspectorii poliţiei Epurcauu şi Gogu. X Azi la orele 12, s'a ţinut un consiliu la Creditul Funciar Rural, sub presedinţa principelui Dim. Ghica, pentru a discuta pe lângă alte chestiuni privitoare la arendări de moşii, şi numirea unui avocat în locul d. Ion Sturdza, demisionat. X A fost o discuţiune foarte vie astă-zi în sccţiunele Camerei in privinţa convenţiunei dintre guvern şi banca naţională, despre care am vorbit zilele trecute. X Nemulţumirea majoritâţei in contra d-lui Sturza, creşte din ce în ce. Astă-zi în secţiunile senatului, generalul Pilat mărea numărul celor indignaţi contra ministrului cultelor. X Comisiunea parlamentară însărcinată cu facerea unei anchete la Momeşti, şi care trebuia se plece astăzi la faţa locului, nu va pleca de cât Sâmbătă din causa unei în-disposiţiuni a d-lui Ilariu lsvoranu. X Librăria Hachette a pus in vânzare la Paris un volum de nuvele de Carmen Sylva, traduse din limba germană de d-nu Felix Salle. X Anunţăm căsătoria d-şoarei Maria Grădişteanu, fiica d-lui C. Grădi-şteanu cu d-nu D. Stefănescu, membru la Curtea de Casaţie. X Un omor s’a comis astă noapte, r de un Io$ef Griyoriu, care a ucis pe soţia sa. Parchetul a anchetat faptul, şi a arestat pe criminal. X Unul din deputaţii cei mai influenţi ai majoritâţei Senatului, susţinea eri că unul din articolele publicate în «România liberă» în privinţa instrucţiune! publice, ar fi ehiar opera d-lul Ministru Sturdza. X Teama pare că a intrat in tabăra guvernamentală. Deeridupâ amiază şi pînâ astă zi s’au ţinut două eon-siliuri de miniştrii. X Noul proect de lege asupra înve-ţâmtntuluî public, zice «Rom. liberă aşa cum a eşit din consfătuirea ministrului şcoalelor cu rectorii Universităţilor, cu membrii consiliului permanent şi eu inspectorii generali este tipărit. AzI-mâinc se va distribui senatorilor şi deputaţilor. ULTIMA ORA l.nndra. 4 Februarie.—Cabinetul va coprinde tn definitiv, pe lângâd. Glad-stone, lord Roseberry, lord Granville, sir Herscheli, contele Sponcer, contele lvimberley, sir Vernon-Harcourt, lord Ripou, contele de Morley, Childers , Campbell-Bannerman Mundella, Tre-velyan şi Chambcrlain. TEATRE CONCERTE PETRECERI Joi UU Ianuarie. Societatea «Concordia Româna», localul 860 proprio str. Calvina No. 2, Sâmbăta 25 Ianuarie 1880. A patruspre-zecea Serala Dansanta. — începutul seratei la ora 9 1/2 seara. Preţul inlrărel: Pentru membri şi familiile d-lor filtrarea gratis, iar pentru persoanele introduse de un Membru al Co-milolulul saQ al Socielâţei 2 lei de persoana şi 3 lei de familie. Teatru Uneia. — Pentru întâia oara, Luni 27 Ianuarie 1880, Nazal, revista umoristica tn 4 acte de d-nil I. Nrgruzzi şi 1). R. RoseLti.— Actul 1, MoarLea şi testamentul anului 1885.—Loteria Ateneului.—Doctorul Maltei şi medicamentele cleclro-o-meopatico.—Naşterea anului 1886.—întrunirile.—Depeşele Agenţiei Uavas.—Pacini-cil cetăţeni.—Israeîiţl expulsaţL—Actul II, Partidele politice.—Potografliile la poliţie. —Instrucţiunea publica. — Studenţii de la medicina.—Felele dc la pensionate.—Monopolul cârciumclor.—Camera deputaţilor şi reparaţiile el.—Actul III, Teatrul Naţional —Parodia operei, dramei, operetei.— Raliatul şi şcolarii.—Cofetăria Capşaşi cofetăria ftrofl.— Sculele d-nel Palii.—Capel-maestril rivali.—Paşol şi Nazali.— Baletul porcilor şi vitelor cornute.—Actul IV, Trenul de plăcere pentru Sinaia. — Statua lut LazAr.—Gazetele.—Fecioară de la Orleans. —Cupola germană şi cupola francesâ.— Fetele dc ia cufe ehantaot.— Recensământul. —Mersul trenurilor.—Rezbelul sărbo-bul-gar.—itois! Cea! Sala Rosscl. Baluri mascate, Marţea. Joca şi Duminica. Orfcuni. — Baluri mascate, de trei ori pe săptămână. Sala Teatrului Dacia, va da un Mare bal ■deschis, tn beneficiul fondului Ciubululul Gimnastic. Pnntut sparge alune şi regele şoarecilor, basm cu 6 gravuri fine In culori, formal Iu 4o, cartonat frumos, lei 1,50 bani. Gvlivcr in tara pitirilor, basm cu 0 gravuri line tn culori, format tn 4o, cartonat frumos, tel 1,50 bani. Gulioer in tara uriaşilor, basm cu 6 gravuri fine tn culori, format tn 4o, cartonat frumos, lei 1,50 bani. Flautul tnay«-, basm cu 6 gravuri fine In culori, format tn 4o, cartonat frumos, lei 1,50 bani. A eşit de sub tipar şi s’aflft de vânzare la librăria Socec in Bucureşti : Al treilea supliment In codicele române, coprinzând toate legile, decretele şi regulamentele de la Ianuarie 1882 până la Ianuarie 1880. ediţiunea D. lloerosen continuată de : C. Hoe reseu şi C. Ylahutzl. In acest al treilea supliment, ca urmare a colecţii Boerescu, s'a observat acelaşi format, acelaşi sistem, aceaşi clasificare a materiilor, aceleaşi annotnţiunl şi trimeterl. Două inovaţiunl importante s’a Introdus Insă: Pentru tic-care lege s'a făcut trimiteri la Monitorul oficial unde să găsesc desbaterile corpurilor legiuitoare ţinute cu ocasiunea votarel fle-cflrei legi, şi la sflrşilul volumului s’ft ad&ogat o tabelă alfabetică generală de toate legile, decretele şi regulamentele promulgate de la anul 1859 până la 1886. Ast-fel că consultarea legilor devine mult mal înlesnitoare ne mul având cine-va pentru a găsi o lege sâ caute de cât Intr'o singură tabelă. Mâine vom publicai urnirea Spionului prusian. SOCIETATEA ,,LUMINA" Pentru cultura românilor din Peninsula Balcanica mm hmciar Bucureşti, 23 Ianuar iu 1886. Grecii par holărlţl a intra tn acţiune: puţin aşa stau lucrurile după o ultimă depeşe, ce ne-a transmis astă-zi telegraful. Iulru cât aceastft ştire inspiră încredere, şi cum cred Grecii câ vor putea să resiste mani Testaţi uni, marilor puteri, cari doresc pacea în Orient, nu ştim. Gea-co Insă cunoaştem, este câ situaţiunea financiară a Greciei, are trebuinţa de ordine şi stabilitate, fără de care, finanţele el deja foarte apăsate de dobânzi şi anuităţi, nu’l permit nici o cheltuială extraordinara. Tot aşa ju-dica şi pieţile străine, cari par a se impresiona foarte puţin de tendinţele res-boinice ale Elenilor. Ast-fel cota Vienel care ori, ne tră-misese napoleonul la 10 H. 2.03 cu creditul Anstall la 297.30, o vedem ruur-cându-se la 10.2,05 pontru napoleon şi 298.50 creditele. Şi noi uin oscilat puţin spre scădere. Conslituţiunile căzuseră la 190, pentru a se recâştiga astă zi cursul de 200, Da-ciele fac 208 1/2 şi agiul rămâne staţionar la 10.25. Mobilierile cad, Casa la 194. Tendinţa c calmă. Simţindu-sc lipsa unei cărţi de lectură pentru scoalele primare de peste Balcani, Societatea deschide concurs pentru cea mal bună carte în dialectul român de acolo,care seva imprima cu spesele el, In condiţiele următoare : 1. Cartea să coprindâ ca vr'o 100 pa-gine, litera cicero, formatul obicinuit. 2. Alegerea şi rfmduiala bucăţilor sa însuşiased cerinţele pedagogice, alcătuind o micii enciclopedie, din care sa nu lipsească şi bucăţi din istoria romanilor piua la venirea turcilor în Europa. 3 .Cartea, care va purta numele autorului, va li proprietatea Societăţel, liber fiind şi autorul a o tipări în oricâte ediţii va voi. 4. Recompensa autorului este uti o-biecl de arta. 5. Manuscriptele se vor trântite Comitetului (Bulevardul ElisabetalDoamna Bucuresci cel mult ptna la 1 MuiQ, ţinui acesta 6. Comitetul este gata a da lămuriri mai întinse, ort-cui ’î-ar cere. Preşedinte, Gr. //. Grandea. Secretar, Lăzărescu Lecşnto. SOCIETATEA ,.LUMINA'. Pentru cultura românilor din Peninsula Balcanica •Sunt rugaţi d-nil Membrii al acestei Societăţi, din capitala şi judeţe, a trântite d-luf Apostol Theodorian, direcţia telegrafo-postalâ, cuvenita cotisaţie în mandat postai, dupe care li se vortrrt-mile chitanţe din condica a souche. Tot de o dată sunt rugaţi a trflmite şi adresele d-lor, pentru a putea sa fie puşi în cunoştinţă despre lucrările So-cieiâţel. Preşedinte, Gr. U. Grandea. Secretar, Lăzărescu Lecante. »D-nuI Itobcil llumyodi, c rugata veni fa d-lA. lîalş, No. 06, str. Dionisie. pentru o afacere caro N priveşte. LA SUISSE ROMANDE REVUE LITTERAIRE ET ARTISTIQUE PAUAIS.9ANT I.E 1" ET LE 15 DE CHA.QUB MOIS Romanţ, Nouvelles, Contes et Fanluisies, Critique lilteraire, artistique el philoso-ph.ique, Voyaijes, Comâdics, VarUlct, i/is-toire, Poet ies, Rcvue des Littâratures litran-geres et Revue des Beaux-Arts, Chroniqusc mensueUts de Suiş se et de Paris, liibliogra- p/liC. PIUX b’AIlO.’VXEMEA T Suisse : un an, IO IV. Etranger (uniori postule); 12 fr. BIBLIOGRAFIA A apărut şi se atlâ de vânzare la principalele librarii din ţară, precum şi la librăria editoare Uaimann, in Bucuresei: Oberon saă cornul minunat, basm cu gravuri tine tn culori, format tn 4o, cartonat frumos, lei 1,50 bani li\iSTIHTi(l\ IILAKtUG P0UR j JEUNES FILLES Bucur est, strada Sf. Voevozi, 27 Enseignemenlprimaire el secondaire apres Ies program mes de l’Etat. Les Jangues franţaise et Uemandes d’ont obligatoires. www.dacoromanica.ro EPOCA — IANUARIE CASA UE SCHIMB I. M. F E R M O 27,—STRADA LIPSCANI, 27— l U S l I îl l C l II I S ( I 23 [anuare 1886 11\ Rente amortizabil!* • -3% ltortta jifrpctRa . ♦•X Oblig, ilc stat ... fi% Oblig. do st. «Irumu defer 7% Seis. !«:nc rurali' . 5* Scris. lunc. rurali» 7% Scris fuur. urbane «X Scris func. urbane 5\ Scris. func. rurale 5x împrumutul comunal Oblig- Casei pens. ,lcl 10 dob.t împrumutul cu premie . Acţiuni bilncct nation . . . Acţiuni «Darin-Romania » . . *. Naţionala............ » CrediL mobiliar ■ » Constructuinl. • . ■ Fabrica de hârtie . . Argint contra aur........... Bilet!» de. Banefi contra aur. . Florin austriac!............ misi i, i>i\ \ ii.\ v Napoleonul............... Ducatul ......... Lnse otomane............. Rubla liArtie ........... c riiM i. m\ nnu.ix Renta Austriaca.......... Opnonheim. ....... Obligaţiuni noul 6% C. F R. « i 5% . A' § E> H IţXXJOOOOOOCXXXXîOOCXKKXXXNOOOOOtXXXXXXXXXXXXXl 1 PUBLICITATEA | g ziăsmjsî \ 8 „EPOCA Strada Episcopiei, No. 3. ANUNCIURI SI RECLAME anunciuri pe pagina a IV, linia 30 bani, anunciuri si reclame pe pagina III 2 lei linia. «X7CXXXXXXX5CXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXÎ; Pour institutrices, gouvernantes, valets et femmes de Cliambre, etc. Lecons particulieres cn loutes Ies langues, piano et musique vocale. Tenu par Catiierink Kaki,. Dirige par Anna Becher, institu-trice franşaise. 11, Strada Stirbey-Voda 11. Bucarest. A vendre ou a louer dâs la St. Georges prochaino Une maison situee rue Doroban-tzilor No. 40; 20 pioces, cour, jardin, envirun un hectare. S'adresser au proprietaire qui y reside. IM P111.7 MU TUL # C U P IIIME AL SOCIEATEI „ CRUCEAROSIE" ITALIANA SUB PROTECTIUNEA M. LL. REGELE SI REGINA ITALIEI SI SUB GARANŢIA GUVERNULUI ITALIAjv In virtutea decretului Regal din 28 Iunie 1885. Societatea «Crucea-Roşio» a Italiei, a fost autorisatfi a emite un împrumut di» 15 milioane lire Italiene. împărţi ie in 000,000 obligaţiuni garantate ? —4.0 -3.4 E- Slatina 751.0 -3.1 ene Giurgiu 7V..» — 5!.4 NU Constanta 757 -S —5.5 NK Bulina 757.9 — 4.1 NK Galantz 7-5S.0 -1.5 KNE Rraila 761.5 —0.6 NK Roman 7 V.« -0.S NE Craiova (3V4 -3.1 E IN ST 1 TU L METEOR1 )LOG IC din BUCUREŞTI Buletimul atmosferic dc ta 2 februarie 1886 Starea ploios ceata acap. ploaie acop. k) ploios Directorul Institutului, Sl. Uepites. Starea marei la Constanta line,la Sulinausor Plole la Bucoresti, Sevorin, Slatina, Oalatz, Craiova si Roman. BURSE Bursa Parisului Renta franceză 4 jum. la suta, 110,40 —110,50 detUTbulovnrd 10 ore, 110,40 Renta română perpetuă 5 la sută 89,50 90.50 detto C. F. R. 6 In sută, — Acţiunile băncei române—Creditul Mobiliar român împrumutul Elin din 1879 320,— 311.25 idem din 1881 255—252,50 Banca Otomană, 490,—, 493,75 deto bulevard 10 ore, 491, 491,25 Datoria .turcă 14,20 4 jum. la suta 14,82 Lose turesşti, 34,50 34.50,Datoriaunificalâ egiptânâ 6 la sută 323,328 , Schimbul Londrei la vedere 25.19, 25,20, detto la Amsterdam 207,50 detto la Berlin 122,75 122,75. Bursa Londrei Consolidatele engleze 99 7/8 100 acţiuni de la Banca Română 5 1/2. Schimbu Parisului po 3 luni, 25, 40 detto la Berlin 3 luni, 20,55, detto la Amsterdam 3 luni, 12,03. Bursa de Berlin Napoleonul 16,15 Renta română a-mortisabilă 5 la sută, 98.40-93.40. Obligaţiunile C. F. R. 6 la sută 105,25-105, deltodotto 5 la sută 101,40-100,70. Împrumutul danubian Openheim, 109,60 10. Rubla hârtie comptant, 199,75-199,75 Schimbul Londrei 3 luni 20,32-20,32, detto Parisului 2 luni 80,00-80,90. detto Amsterdam detto 108,50108,40 Împrumutul municipal Bucureşti 1884 94, 94,-. Bursa de Viena Napoleonul 10,015 10,02 Ducatul 5,92, 5,-92. Imperialul, 10,32,10,32, Lire turceşti, 11,37 11-37. Argint contra târtic, 100.Rubla hârtiecomptată 123,50-123.75 Acţiunile Credit Anstalt 298,00—298,— Renta metalică 5 la sută , 84,20 — 84.20. Ronta hârtie 84,30,84,30. Renta aur, 112,30 Lose turce 17,---17,— — Schimbul Londrei la vedere 12&75-120 80 detto detto Paris 50,17-50,20 detto Berlin la vedere 02,10 02,15 detto Ams terdam la vedere 104,80-104,90. Bourse de Francfort Renta României amortizabilă 5 0/0 93.35 93.40. D. R. ROSETTI AVOCAT Strada Batişte No. 4. iXICOLAS ALEXANDRE l'APADAT AVOCAT LICENClfi EN DROIT a transfere son domiclle Strada leni. S bis. BERARIA GAMBRINUS a C3 _Q O 3 L- Mi* sr-^7 a ca -a 3 L a puB in consumaţie IIERE GAMBiHMAW fabricatiunea OPPLER — Bucuresci. Tipografia «Le Peuple Roumain,» strada Episcopiei No. 3. www.dacorornanica.ro %