.TOI I 23 IANUARIE ÎS3fi. ANUL I No 53. A DOUA EDITIUNE GniGORK G. PEUCESCU Director politic ABONAMENTE: In ţară 1 an 40 iei, 0 luni 20 lei, 3 luni 10 lei In strai natale 1 au 50 Ici, 0 luni 25 Ici R K D A C Ţ 1 A No. 3.—Piaţa Episcopiei.—No. 3. IO BANI NUMERUL .\ Gu. FILIPESCU Proprietar ANUNCIURI: muncturt jifi ş*aşr*Tir» a patra linia 30 hani, aniincîur şi rfi'iînaie pe pag. III 2 lei linia. ADMINISTRAŢIA Nu. 3.—Piatn Episcopiei.—No. 3. APARE IN TOATE ZI ELE IO BANI NUMERUL AMONTE PIU STAN ii AU PRINCIPELE CAROLI DE HOHENZOLERN MARE OM D-NU BRATIANU PRELEGERILE D-NULUI MAIORESCU REGELE TESALIEI REFORMA MMilS V. Teoria constituţionala modernă a divisiimei puterilor In trei ramuri: eseculivă, legislativă şi judiciară este o teorie englezească, necunoscută popoarelor vechi, şi care credem ca o datorăm l'eodalităţi. A trebuit ca evenimentul invasiunei barbarilor, se grămădească şi se su-porposoze tu societatea europeană, elementul german şi dementul roman cu trei stări sociale: baroni feudali, cuceritorii societăţi romano, comunele, roprasentftncl lumea romană, şi colonii ţărăneşti, eşiţî dic atnalganul roman şi german, «a e ajungem lu conooptiunea şi la foi -marca regimului representativ mo- La Romani nu erea cunoscută forma de guvern reprosontativ şi nici divisiunea puterilor. Din contra, «aructeristioa regimului politic roman orea supremaţia justiţii ca lintea putere a Statului. Nu este popor caro se se fi arătat şi se fi fost mai pasionat ca Romanii pentru justiţie. In toate actele şi instiluţiunilo lor ii vedem pătrunşi de sentimentul justiţii ca de o credinţă religioasă; şi autoritatea judiciară la iei, aven toate caracterile unei suveranităţi: judecătorul eren adevăratul suveran, Însuşind toate atribuţiunile unei putori supreme, oăci magistratul împreuna şi puterea legislativă şi puterea esecutiva In atribuţiunile sale. Pretorele, după cum ştim, la intrarea sn In funcţiune, aven, pe lângă dreptul de juridicţiune, şi dreptul de a edicta legi spre a complecta lacunele legi civile; şi ştim cu toţi că cea moi importantă purte a logislaţiunei romano Înaintea regimului imperial, o dutorăm edictului perpetuu a pretorelui. CAnd apoi pretorelo presida Tribunului centumvirul, el Înfigea o lnncio în faţa Tribunalului, «In centumviralibus judiciis hasta proepynetur» ca Symbol nl proprietăţi quiritarc, isvor al suveranităţi teritoriale şi cu semn do putere administrativa, de putere esecutiva. Iu urma August şi succesorii lui au concentrat suveranitatea în mâinile lor, şi au rămas iei siuguri suverani; atribuţiunile judiciare ale pretorelui au trecut la Împărat, In mâinele Kesaru-lui. Noi românii am moştenit do la imperiul byzantin , instituţiunile judiciuro alterate şi constituţiunea politică cu domnul singur suveran şi singur In drept n legifera şi a ju-doea In ultima şi suverana instanţă, şi am ajuns ast-i'el a nu mai deosebi puterea judiciară independentă de (*) Vezi «Epoca» No. 29, 36, 43 şi 47. puterea domnului ca şef al Statului? Monumentele legislative ale ţări no arată că Domnul român era mal nainte de toate marele judecător, şi avea pe lengă densul un consiliu do judecători : pe veliţii boeri care formau divanul domnesc, un fel de centumvirul microscopic, care judeca tu lipsa Domnului sau cu densul d’impreunâ. Acest Divan avea ca consecinţă a juridicţiune! ce exercita şi puterea politică dea legifera, compus de toţi demnitarii înalţi,cari funcţionauca miniştrii şi esercituu fiecare în parte, câte-o magistratură. Divanul domnesc era cea mal înalta autoritate judiciara şi legislativă , dar mai cu seamă o autoritate judiciară, atât de mult idea veche, străbună a superiorităţel puteri judiciare a persistat la noi. Insă ca instituţiune căzută în decadenţă , puterea judiciară s’a transformat la noi în o adevărată anomalie, ş: a devenit în manile puterii esecutive un instrument de desordine şi de arbitrar. Starea socială actuală, noua or-ganisaţiune politică,nu mai permite ca justiţia să fio abandonată la ar-bitrariu guvernului. Suntem datori, se îngrijim a transforma puterea judiciară, să o punem alăturea eu puterea esecutivă şi cu cea legislativă, în condiţiuui egale de autoritate, pentru a facilita jocul regulat nl ordineî noastro politice. Puterea judicară nu mai poale fi a-tributul special al puteri esecutive fără să se distrugă echilibru constituţional. Cui se atribuim însă dreptul de a constitui puterea judiciară? In ce condiţiunî să so csercite acţiunea oi? Puritanii politici cu răposatul G. A. Rosetti în cap, prin o intorpre-lare violentă şi sofistică a principiului constituţional c h toate puterile statului emana de la naţiune, voesc ca puterea judiciară se fie electivi). se fie resoltatul alegeri, precum so urmează cu puterea legislativă, fără să se gândească că silogismul cel mai riguros nu oonstitue un motiv suficient de a hotărî in materie de organism constituţional şi In materia de interes politic, casă lepădăm învăţăturile experienţi şi so aruncăm interesele private şi publice in noianul pasiunilor populare, şi apoi nu este nici exact silogismul că naţiune şi popor este unul şi ucelas lucru; este o sinonimie brută,de cure se agaţă mai cu seamă demagogii, şi din care ei ad făcut un calembourg mare pentru ambiţiunile lor, precum azis’o un publicist spiritual frances. Noi nu voim se luăm guvernului dreptul de a numi pe judecători, nici că intră in sistemul nostru de a l despoia de partea sa legitimă de influenţă in organisarea puterii judiciare. Respingem omnipotenţa puteri esecutive, dar voim concursul oi pentru o mai bună armonie în formarea edificiului nostru constituţional. Noi care cerem stabilitate, inamovibilitate şi independenţă in magistratură, nu putem primi eligibilitatea ei. Inamovibilitatea şi e-ectivilatea sunt două ordini de idei cari nu se leagă una cu alta ca să fie permanent înjugate In funcţionarea justiţii ; este incompatibilitate radicală între ele; şi teoria suveranităţii poporului cu principiul că toate puterile emană de la naţiune, poate fi un principiu salutarşi osalvaga^da contra principului militar şi dictatorial,—când nu se găseşte în drumul ei un Cesar sau uu Napoleon ca să prefacă hi o autoritate despotică,—dar este o teorie falşe, o înşelăciune şi o amă-giresofistică, dacă voim să oaplicâm ca principia de organisare judiciară. Nu este ţară care soli aplicat, cu folos pentru binele public şi pentru justiţio, principiul eloc-tivitâţi în magistratură. In America de Nord, republica cea mare şi puternică, republica democratică, u respins eleetivitatea pentru tribu-nalelo federale; şi puterea judiciară este declarată şi funcţionează ca putere permanentă inamovibilă, şi independentă de fluctuaţiunilc mişcâriloreleetorale,judecătorii sunt numiţi de preşedintele republici, pe viaţă, cu aprobarea Senatului ; poporul n are nici un amestec în numirea lor, pe când de alt-mintrele®. cl are o influenţă decisivă în alegerile ropresentanţilor şi a însuşi preşed i ntel ui ropubilei. Noi menţinem dar principiul numire! magistraţilor de către puterea esecutivă precum să practică şi în America democratică şi în toate Statele monarchico din Europa, ca principiu de linişte şi de seninătate în Stal. Nu putem presenta un proiect complect do organisare; nici no-amlunt această sarcină; punem numai vre-o câto-va ţeruşe care credem că pot asigura independenţa magistruturei. Nu voimse o scoatem desubdepen-denţn puterii esecutive ca se opunem sub dependenţa gloatelor. Voim ca magistratura se fie o putere autonomă în Statul român, pentru com-plectarea dreptului nostru public. Principalele disposi ţi uni dar,dupăa noastră părere, pentru o buna şi solidă organisaţiune a puteroî judiciare sunt : 1. Numirea magistraţilor de către guvern dupe liste de presentaţiune de Tribunale şi Curţi. 2. Dreptul do disciplină să tio es clusiv atribuit puteri judiciare. 3. Guvernul să nu poată numi judecători după voia şi plac; şi so nu poată destitui, nici transfera pe judecători. 4. Nici guvernul, nici Adunările legislative so nu poala modifin personalul judecătoresc, micşorând sau mărind numărul judecătorilor, fără iniţiativa şi fără consultul puterei judiciare. 5. Se se slubilească drept principiu constituţional că emolumentele judecătorilor, odată fixate, se uu fie supuse controlului legislativ cu legea financiară anuală ; ci se figureze numai de ordine In budget, fără modificare posibilă în minus, subnici un pretext. Numai prin aceste măsuri să poate asigura independenţa magistratura! de cole-l-alte două puteri. fi. Tribunalele se judece în numele Constituţiuuei,precum urmează în America de Nord tribunalele federale ; iar nu numai în simplu numele legi, şi se aibă dreptul de a nu lua tn nici o considerat iu ne o lege care ar viola Constituţiunea. Cu aceste principii credem că se poate statornici echilibru puterilor publice ; şi puterea judiciară îşi va putea îndeplini misiunea de a ne insufla respectul legalităţi, oerotindu-ne contra abuzului şi arbitrarului. Vom învăţa se iubim dreptatea, căci puterea judiciară ne va li călăuza constituţională în practica dreptului şi libertăţilor, fără sgomot şi fără tur-burare. C. Bruiloiu. DEPEŞELE iUEYTIE! ,,IIUAS“ Vlenn. 2 Februarie — Dupe «Noua presa libera*. Rusia a propus să adreseze Sârb iei uu ultimatum. Dar Germania şi Austria, sprijinite de Francia şi Raliu, aă făcut o contrapropunere, ce tinde a adresa Serbiei sfaturi binevoitoare. Representantul Rusiei, cerând şi obţinând nuol instrucţiuni,sunt atunci cu toţi de acord asupra notei colective care s'a remiB guvernului sârbesc. Belgrad. 2 Ianuarie Regele a sosii de la Niş astă-zl la amează. El va sta cât-va timp la Belgrad. Paris, 2 Februarie. — Camera a validat alegerea d-lut Keller, deputat din Bclfort. Ministrul de resbel a luai comanda generalul Schmiiz, comandantul şef nl celui d'nl 9-lea corp, pentru câ a blamat înlr’un mod indirect deplasarea trupelor de cavalerie, cari să găsiati tn , garnisonă la Tours. RETRAGEREA ir BĂRBI STEF. RE LA VRAME.4 Anunţăm eu părere de răă retragerea distinsului nostru prim-redactor,d-J Jîarbu Slef. de la Vranceu. D-l Ştefan eseu, şl propune a so ocupa cu mal multă stăruinţă cit până acum tio cariera sa de avocat, tn care, suntem siguri, va ocupa îndată o posiţiune distingă la care I destineazâ, nu numai cuaosUîftţele sale speciale, dar încă o pătrundere puţin ordinara şi o elocuţiune fermecătoare. «ftpoca,» urftnd d-lul Slefănescu, succesul ce merită tu curiera de avocat, so crede datoare a’l mulţumi public, pentru concursul ce ’i a dat de la apuriţiunua sa până uzi. Iii', (i. PCUCWUCII* SPIONUL PRUSIAN sati PRINCIPELE CAROLI DE HOHENZOLERN (Urmare) El do unelo oa acestea nici voeşte so a uză. Spion al Imperiului gernm-nlcl: iată adevărat al rol w llomihiia ! I'.l nu dn|>C8caiinul Domniei spre binele si fericirea HoniAnlel; nu, cî spre» face Interesele terci sale natale In ziua când interesele Prusiei vor reclama ca el sâ na mai stea pe trona/ glorioşilor noştri Domnitori, ntun-een sn fini siguri ci» *sl va fnee bngnglele sl va plec*» acolo «le undo n venit, adică lu magnetul do care ne vorbeşte în epistola sa către Au-erbach.Până laacelmomentînsSel dom-uesce, şi ţine ea să. domnească. ’Sf-n mal pus In gând se germanisme onrtM'inn putrln sa n-doptivn. Ştie şi s’a con vi risca toate simpatiele rominilorsunt pentruFi ancia.Prin aceasta nu vroim să zicem că Românian’are simpatie şi chiar recunoştinţă şi pentru ce!e-l-alte puteri garante. Nu, nu; lui nu'l place această afecţiune de predilec-ţiune; voesco să o slăbească ca şi când afecţiunile dintre oameni saă şi dintre popoare sunt de poruneeala. Ca dovada că acusarea ce facem tn această privinţă principelui Caro! este Întemeiată, n'a-veţl de cât să citiţi tn ziarul «Le Sema-phore de Merseille» de la 14 Iulie, tr. Ni se pare, dar na patern iacă a firma! litrul întruni mod posiiiv, că a promis pe curentul de onoare, nu treime uitat că cuvântul de onoare pe dânsul nu'l costă nimic—cu in (impui Domnii Sale se vor du sl drepturi politice e-vrellor. Urăşte caracterele ferme care resist la gloria paterei. Şi când un om are curagiul se’i spună lo faţă adevărul, el Încreţeşte din sprtneeDe şi vezi de pe fisonomia lui ca’î displace să’i vorbeşti In modul acesta; ţitie-t insă hangul, a-decă nul contea-zice hi nimic, şi eşti omul lui. Convins «*u nu este iubit «te tura, din contra eu este urit si despreţul! pentru faptele ee n soxersitsl poiilrn eeruelernl sun fnls si Ipocrit, E! totuşi continuă se sica pe scaunul Domniei. Dacă această conduită la oamenii de naştere princiară se chiamâ caracter nobil, la noi oamenii de jos se numeşte buseliu Se nu crezi că nu ştie ca nu este iubit sinceramento chiar de miniştrii actuali ştie şi cunoaşte inal bine de cât mulţi dintre noi pulsul adevărat al ţCrel şi lotusi el şi zice: Ani se stuu, enel «le unite o se mai sun eu ÎOO mit gnllicnl venit anual?... Banul ‘I domina, de şi Ui d;l aerul de generos. Surd lu tonte protestările ce se ideile «Un tonte pnrtile <*outr»» regimului seu despotic si Ilegal, el continua a'şl bate joc şi de oameni şi de ţară, aşa să vede este porunca din Berlin! El, soldat prusian, uu ştie de cât de comanda căpitanului său cel mare. Miniştrii săi de astft-zt i-aiî mal băgat tn sap siVl proclame rege. Titlul acesta i sm ide; <‘sto st vanitos, fanfaron pe lângă eele-l-alte multe. Ca toate caracterile ipocrite el umblă prin aceste întreprinderi aventuroase se adoarmă ţara, să't demonstra onre-cum cu ţine la ea, şi că sub dânsul am devenit slut deplin suveran. Românit cei sănătoşi la minte, cart nu iubesc lucrurile de aventura, ţin din contră a nu se face nici o atingere la garanţia colectivă u celor şeaple mart puteri ce ţara o ure după tractatul din Paris, Ar tl In adevăr o nebunie din partea noastră cu să schimbăm garanţia colectivă europeană pe garanţia prusiana. De un timp Încoace Insă nu mai audim vorbiudu-se de Regatul Român şi fac foarte înţelept politicii noştri} rârsători de sânge de lasă tn adormire cestiunea aceasta.- Daci» ani a» «ai sn rampa ram p<* neest Domn t*u fosiu! Domn Cuza, schimbul nenorocii ce *l-am făcut treime sa făcu sn nl se rosinsen epiderma de pe obraz.! Cuza a avut curagiul să faca o lovitură de stat pe faţa şi fără de făţărnicie; acesta insa o face pe ascuns si întrTiu mod Ins <*n toti oamenii miel la suflet. In timpul Domniei Cuza, abusurile, zic chiar duşmanii săi cet mai neîmpăcaţi, oraă numai de câte-va sute sad câte milioane de Iei vechi! în timpul Măriei Sale Carol abusurile şi mftncătoriile do bani publici se număr cu zeci mele şi cu sutele de milioane de lei noi. (Va urma). PARTEA ESTERIOARA Anglia. - Se scrie din sorgintă sigură că llartington a refusat de a face parte din cabinetul In formaţiune, din pricină că el nu poate sprijini politica irlandeză a lut Gladstone. Se asigură că noul cabinet va propune deschiderea unui corp legislativ la Dublin pentru regularea ceşti un i-lor esclusiv Irlandeze, spre a asigura unitatea In cestiunile privitoare la integritatea Regatului Unii şi acele relative la drepturile coroanei. Pre-sonlarea proectului de lege privitor cestiuneiagricoleirlandesă trebuesâ fie amânată- Times dă ştirea ca James a refuzat de a intra tn coinbinaţiunea mini.storiala pentru aceleaşi motive ca llartington. Asemenea aii refuzat şi Lorzii Selborne şi Derby. Cel Ta Iţi membrii ai Înaltei camerl cari afi fă-cut parte anul trecut din cabinetul Gladstone vor li membrii şi ţal noului cabinet. Sar putea însă caDilkesâ nu iu nici un portofoliu. Serbia. — Nota colectiva a puterilor iscălită de Persiani, Brav, Klie-venhuller, Wyndham, Millet şi Man-nini declară că Puterile vor prolege pe acela care va fi atacat şi nu vor permite nici o modificaţiune teritoriala. Conţinutul notei nu este aşa de energic după cum se aştepta Sn genere Afară de aceasta, impresiunea ce ea a produs aci a fost foarte mult atenuată prin Smmînareaet tardivă. Regele Milan va petrece tnsăptămîna aceasta trei zile la Belgrad. Din toate părţile ţăreî vin deputaţiunile spre a da Regelui www.dacoromanica.ro 9 epoca — 23 IANUARIE trebui si' dispui* de o sală mai tncăprioare şi mai bine luminată. Noi ştim bine că sala aceasta e prea largă pentru cele l alte cursuri, şi numai d. Maiorescu e de vina. c am ajuns —cine-ar fi mai crezut?—să ne plângem de netncăperea ei. Mirmidon DECRETE — S a dtsolvui consiliul comunei urbane Potlogi din judelui IMmboviţa. — 1). colonel M. Pustia, directorul general al telegrafelor -o poştelor, este aulo-risut sa gereze afacerile secretariatului general al departamentului de interne, pânft la venirea la post a titularului, tusftrciiud cu inspecţiunl. — I). DimitneTalianu, actual sub-prefect la plasa Bistriţa-de-Sus din judel ui Bucăii, este transferat tu aceeaşi calitate la plasa Misirila-dc-Jos din acel judeţ, tu locul d-lul (îeorge Paoli, decedai. — D-nil V. N. Epureanu, actual sub-oo-misar clasa I pc lângă prefectura poliţiei capitalei, si (i. Stoenescu sunt numiţi oli-corl In corpul sergenţilor de oraş din Capitală, col dinlCifi, în locul d-lut C. Dimi-Irescu, care se depărtează din funcţiune, şi rol de al doilea, tn locul d-lul N.Arvatu, care urmează a se chema tn altă funcţiune. — D. general adjutant Kălcoianu Ştefan, aflat tn disponibilitate prin demisiouareâ din funcţiunea de ministru de resliel, sa chemat tn activitate de serviciu şi s'a numit şef al marelui stal-major al armatei, considerAmlu-se aceasta pe ziua de 13 Ianuarie 1886, data demisionărel sale din sus zisa fuuctiuao. — Locotenentul Conălanliniu Ion Bălan, aliat In disponibilitate gonim inlirniit&ţi timporare, s'a numit, pc ziua de 15 Ianuarie 1880, tn funcţiunea de şef de biurou clasa II, aliata vacantă tu administraţia centrala a rcsbelulul la direcţia armelor speciale. D. Kmunoil Flondor, s<î numosoe comisar al guvernului pe lângă casa creditului agricol din judeţul Tulcea, în locul d-lul Iordan Itagi Limitrof. CRONTCA Mure omit. Itratianii! 1) Lauri an este un om mort; aşa a-zis'o primul-ministru. Şi iată cu ce prilej. Când d. Verusi interpelă pe d. ministru Slurza. un singur deputat upăra pe d. ministru, şi acela fu d. Laurian. Când veni rondul ca să se Inchiza discuţia, luă cuvtnlul şi d.Brătianu Ion pentru a rosti încă unul din faimoasele sale discursuri. Frumos discurs a rostit cu acea ocazie d. Brătianu, ce ie dreptul, şi Încă a pomenit patru răposat! nu unul. Dar răposaţii ca răposaţii şi discursurile ca discursurile ; aci e vorba că mare om e domnul Brătianu. Cu prilejul acelui discurs domnul preşedinte al consiliului a rostii şi următoarea frază: Când a vorbii ieri d. • Laurian mi s'a părut că sulletele lui • Lazăr. Maiorescu lata!, Laurian. Bar-«nuţ vorbeauIntr'lnsul otc. Aceasta fraza a nemulţumit tare pe cea mai mare parte dintre colectivişti, iar cei mai îndrăzneţi dintre dtnşii şi au arătat nemulţumirea vizirului; dar vizirul a zlmbit pe subt mustaţă, 'şi a netezit barba cu mâna şi le-a întors spatele spuntndu-le: «Ce proşti sunteţi !» N’au trecut patru zile de atuncea şi omul cu cinci suflete, adică d. Laurian, a tras In România Libert) un aşa perdaf majoritaţei din Cameră, tn cât până şi deputaţii cei malgroşi la piele afl simţit ceva neplăcut.Iarăşi mare vâlva printre desperaţii colectivişti,iarăşi procesiunea sgomotoasa până la scara şefului ilustru pentru a se plânge de râul tratament al d-lui Laurian. De asta dată d. Brătianu a văzut cu nu mal e gluma şi că furtuna e serioasa. Tacea şi asculta vizirul. Unul dintre nemulţumiţi, cel mal colţat, luă cuvântul şi zise: «Nu mat merge, d-le Brătiene, nu «mal merge. Tot-d'a-una am crezut că «eşti om mareşi asta-zl credem lot aşa; «dar de astă dată te-al Înşelat. Iată cum «ne Înjura d. Laurian pe care ’l-al lău-«datca pe nici unul din noi până acuma «iată cum se poarta d. Laurian tn care «vorbesc sufletele lui Lazar, Maiorescu, «Laurian şi Barnuţ.» Vizirul tăcea şi asculta, iar după o minută de tăcere absolută, începu precum a isprăvit tn şedinţa cu interpelarea, şi zise : «Ce proşti sunteţi. Apoi nu m'uţl pri-«ceput, de geaba, n’are cine mă Înţelege «tn ţara aceasta.Am zisea sulletele des-«pre care poinenira-ţi mat sus au Ire-«cuttn domnul Laurian, este adevărat, «darce credeţi că am Înţeles ?...» «— «—Apoi Burnuţ, Maiorescu bătrânul, «Laurian tatal, ce sunt el oare ?!!.., „— Mu surit morţi? «— Mai multe voci: «Morţi, aşa este.» «—Atuncea, ce am vrut eu să Inţe-«leg? N'am vrut să Înţeleg nimic alt de «cât că d. Laurian, în trupul căruia afl «trecut patru suflete de morţi, este şi «dumnealui mort pentru minei Cu chiupul acesta am voit dar ca să'l desa-«prob.» Când vizirul isprăvi această fraza, nu erau Înaintea sa nrai puţin de opt-zeci de guri câseute şi de liguri imobilizate de mirare şi veneraţie; apoi un strigăt plin de entusiasm izbucni: «Mare om «eşti, domnule Brătianu.» Iar domnul Brătianu li congediă pe toţi cu un gest şi reintră, netezindu-şi barba şi rtalml pe sub mustaţă, în ca mera sa de lucru, unde 11 aştepta o sticlă cu cea mai veritabilă ţuica de Florica. Atunci membrii majoritaţei din Cameră o porniră spre sula şudinţelor sărind tnlr'un picior, chiuind şi strigând mereu coprinşi de admirare: «Mure om este domnul Brătianu !» Şi deputatul AL Djuvara fu desemnat ca să Interpeleze pe domnul Mi- tiţă Slurza Iu privinţa domnului Lauri an. I» Prin urmare de acuma chiar, domnul Laurian poate fl socotit ca un om mort, căci cu toate cele cinci suflete pe cari le an*, din graţia d-lul Brătianu, efl unul nu cred să poată eşi teafar In urma trlntelilor ce o să mănînce de la dalh&ucil majorităţel. Adoi de. cine l'a pus ca sa primească fără ca să protesteze, sulletele pe cari i le-a dăruit marele vizir? Aşa dar, iată cazul citul domnul Laurian ar fl putut să exclame : Timeo donau* et dona ferentes. Sau în traducţie libera : «MC tem de dandana şi doamne fereşte». Itndu Tzundara CRONICA PARLAMENTARA CAMERA Şedinţa de Marţ) Hi Ianuarie 1886 La ordinea zilei, dupe Îndeplinirea o-bicmuitelorformalităţi, este interpelarea adresată de către d-1 Enescu, d-lul ministru al coraerciului, relativă la a-plicarea legel Iu contra filoxerei. Din dezbaterile urmate şi, mal ales, dupe arătările d-lui Enescu, legea a-ceasta, a dat rezultatele cele mal rele, a sărăcit lumea, iar Statul a cheltuit de geaba aproape la o jumătate milion de lei. Pe când răspundea d-1 ministru Sto-lojan, apare pe banca ministerială şi d-1 priin-ministru foarte aprins. Printre băncile deputaţilor circulai! mai multe exemplare din România li-berii de Iu 21 curent, tn care majoritatea parlamentară eroa făcută cu ouă şi cu oţet, flind-că este ostilă d-lui ministru Slurza. însuşi d-1 Ion Brătianu are tn mână un exemplar din ziarul junimist şi citeşte. Pe când discuţia se urmează tncă a-supra interpelărel, se observă o mişcare printre intimii d-lui Brătianu; este ceva la mijloc. Vom vedea. După ce mal vorbesc şi d-nil C. F. Robescu şi Ion Marghiloman, discuţia se închide cu concluzia ca guvernul nu va mai urma înainte cu distrugerea viilor flloxerute şi a recomandat tratarea cu naftalina, care a dat până acuma bune rezultate. Pentru cu guvernul să se poată pronunţa definitiv usupru acestei cestiunl tuşă, aşteaptă sosirea primâ-verol. In această cestiune a voit să vorbâscâ şi d. Ştefan Belu, dar n'a avat parte do cuvânt fiind-că s’a Închis discuţia. Îndată după Închiderea d\ Ccrls. fiinc. rui'.it'- iot a, i st 1 J ircriif fuiii!. nrUtin» 1 i i.s. Scris l'unc. urLaae ’VH J f>% Seri*1. Ainc. rurale . . «lli lni|iruuiutul coiumml . . 7 * 1 t f)hlisr. C.isrl pens. Ic!t(l .lotj. an hiînniniutul cu premie . . H Acţiuni tmnm nailon mo Acţiuni «Dttcia-HomnuiH • tor, >■ Naţionalii. . . i> drrdil mobiliar . . 200 . « Oonstructiuin. . . 200 » Fabrica dc birlic Argiut contra aur .... 10 t 1 Kllotc iJc Baiicf contra aur iti 1 4 Florio auBtriacl ...... 2.02 cntsri. t»t\ VIE\ \ Napoleonul ... 10.01 Ducatul . îi.yi 17 io tai iu !-oso olomanc .... Itubla li Ari ie . ţ ( l Itst 1 BIV Ill'lim Bonta Austriaca . . • - ’l'UU Ouuoniieim, i,02 (>l»iig»tiunT noul ?•% K. II. 105,10 « 5% » ii . iul Itubla liărtie ........ 199.60 dusul, im; p \mv Bonta RotnAnft 89,50 Lose otomaua Schimb ...... Paris 3 luni ...... .. la vedere Londra 3 luni •• la vedere Berlin S luni Viena la vedere DE VENZARE. Locul din strada Dionisie No. 20 şi strada Crinului No. 5. Acest loc arc lata pro strada Dionisie 37 metri, pro strada Crinului 10 metri şi adâncime de 44 metri. Se vinde in total sau în loturi, de câte o u patra parte. Doritori se pot adresa la proprietarul lui, D. Gr. G. Peucescu, str. Clemenţi No. 2. DE VENZARE. Moşia Rîea Noua din judeţul Teleorman, plasa Teleorman, comuna ltîea. Moşia arc 200 stj. masa sau aproape 400 pogoane. Este de arendat a 200 galbeni şi so întinde pană în bătătura celei de a 11-a staţie a căi ferate Cosloşti-Turnu-Mâgurole. Doritorii se pot adresa la D. Gr. G. Peucescu, str. Clemenţei No. 2, unde vor vedea planul şi vor lua ori-ce alte lămuriri. O DOMNIŞOARA Absolventă a cursului secundar şi având Diploma de maturitate, se oferă a da lecţiuni. In vre-o familie, pentru cursul primar sau sccon-dar. In special pentru limba franceză, matematici şi ştiinţele ftişico-naţu-rale. f\ . A sc adresa la redacţiune. DE VENZARE. Proprietatea Slliscascn din judeţul Teleqrman-Gurâ la 5minute depărtare. A se adresa la d-ua Elisa Ctironidi. Intrarea Ilosetti No. 5. LE PLUS ANCIEN BUREAU DK r L A C E !W E W T Potir institutrices, gouvernantes, vatets et femmes de Chambtv, etc. Ljpcons particulicres cn toutes Ies lnnguos, pi a no el musique vocale. Tenu par Catuerine Kari.. Dingo par Afina Her/cer, iustitu-trice fran^aise. 11, Strada Stirbey-Voda 11. Bucarest. A vendre ou â louer des la St. Georges procliaine Une maison situee rue Doroban-tzilor No. 40; 20 pieccs. cour, jardiu, environ un hectare. S'adresser au proprie lai re qui y î'cside. tXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXX* X X # c f \ p « i * 5 p * t c c f PUBLICITATEA „E P O C A “ Episcopiei, No. 3. ANUNCIUR I SL RECLAME anunciuri pe pagina a IV, linia 30 bani, anunciuri si reclame pe pagina III 2 lei linia. X X X X X txxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxn i IMPUI Ml TU, # cu PRIME Al. ; •? ■ 1 SOCiEATE! „ CRUCES-ROSIE” ITALIANA S'JB PROTECTIUNEA MM. LL. REGELE SI REGINA ITALIEI si SUB GARANŢIA GUVERNULUI ITALIAN In virtutea decretului Ilegal din 28 Iunie 1X85, Societatea «Crucea-Kaşie» a Italiei, a fost autorisată a emile un Împrumut dr 15 nilllonnc 11 »*«* Italiene. Împărţi ie in <100.000 obligaţiuni uarnntnte «le grn ermit llalltm. rambursate tn ol ani prin patru trageri pe an şi piua la 1037. — Tragerile sr far oficial la 1 F’ofcvr'xiaine, 1 Maiu, 1 -A.'u.g’izet, si 1 Noembre In preşonţa delegatului regesc al Italiei şi al Societăţel « Grucea-Iloşie » Conform planului, la fit* care tragere se va face una do prime şi alta dn ram bura. La tragerea primelor se face : Gaati-cjvii'i do 300,000, 11)0.01111, 131,000, IIIO.I Lii'o în mu* etc, si o mulţime de «Alte câştiguri maimioi Tragorou tio ramburse —Toate obligaţiile fără deosebire şi chiar cele care voi ti câştigat deja o prima, vor li fără dor şi poate rambursate, câte puţin şi dreptat, CU 30, 35. 40 SI 45 LIRE IN AUR Vindem aceste obligaţiuni cu o siguranţa «Ic iie-dtsriilsil, cu preţul de ÎI7 lei coinplanl şi trimitem titlurile originale, Investite cu semnătura autorităţilor competinte, eu Întâiul curier şi cu scrisori recomandate. \ indcni 5 «lin iiresie obli^tiiinni plallMIc in nii-spr«*-v:«*ce \<*rsnmintc ni<*nsiuilc «l<* 20 I«*l. ln-«lalu «Iii)H* «‘TctUnniHMi primului \tic 20 l«*l. «‘unipcratorul «.ttksliga dreptul la truverii st ta totalitatea câştigurilor. PRIMA TRAGERE VA AVEA LOC LA I MAIU 1886 t ren ren acestor obligaţiuni fiind sigura, ne fi va peste putinţă de a menţine mult timp preţul şi <*oiu!itin-uile «le mai sus. Cererile tivbuesc Însoţite de costul lor, fie tn bilete de Banca, mandate poştale, cecuri şi timbre poştale din orl-ce ţară. Rle se vor adresa . Moniteur de la Clhwce Universelle ă Vienno (Autriche) Se ponte seri în Româneşte. Franţuzeşte, Nemţeşte, Englezeşte şi Greceşte, J. COSTACHI EPUREANO UE MOI’VEMKNT KT LA HITUTIOX GCOMMQIES EN ROUMANIE EXTRA1T DE LA REVUE FRANCAI SE DK i/ETRAXOEB ET I)KS COLOXIKS KAI. JUiH. JUILLET I88S V.ioni de paraitre chez l’editeur 1*0111. ilN a Bucarest. En vrute dans toutes Ies librairiesde la capitale Plli.Y i franc* 50. PE\SI0MAT DE DKM0ISBLLE8 Strada Sf. Voevodi Di Dircction a l honneur d'informer Ies parents qu'cllc a pris pour fanare scolaire 1885-86, des dispositions«1'aprAs iesquellc* Ies examens' au ronţ lieu dCsormais dans Ies ccoles puhliques. Rien ne sera negligd pour assurer Ies progres et Ic bien-âtre des Cieves qu on voudra bicn lui con fler. La rentrăe a eu licu lo 1" seplembre 1885. Afll l) l ŢII VI1 productivă se poate Uliii .a Ilt.lL procura celui ce va putea depune la Casa de Depunere. O garanţie de 1000 lei. — A se adresa la Oficial de Publicitate « ltomania . str. A cademniei / 8. DOCTORII EMIL MU Vechiu profesor de arta moşit ului şi medic primar al spitalelor Sf. Spiridon din Iaşi, instalându-se In Bucureşti str. Clemenţei, 25 de-asupra Farmaciei, dâ consultaţiunt de la 8—li a. m. şi 6—8 post-meridiane. A L E C U A. UUŞ AVOCAT 66 Strada Dionişie consultaţii de la 8—12 dimineaţa. Dte A RÎcMbA'T Chiar de acum moşia Podu Gros din districtul Mehedinţi, având făcute semănăturile de toamnă. Doritorii so pot adresa tn Bucureşti, strada Brezoianu No. oi In toate zilele piuă la amiazi. — Bucuresci. Tipografia «Le Peuple Uoumain,» strada Episcopiei No. 3. 1NSTITUL MKTEtIRULl3GIC din BUCUREŞTI Buletiimţl atm«tfer„ ,tr ta i Februarir tssti staţiuni Ba rom Tentp. Vrut. Starea Bucuresci 7->6.3 -3.0 K- 5 ploios T.-Severiu 756.Î —a. t - ceata Balota Slatina 751.0 - 3 1 KXR a Giurgiu 7564! -2 4 NE «* 1 * GonvUnla 7u7 S —5-5 ■NE t aedp. Sulina 757-9 -4.1 NF ploaie Galanta 75S.0 — Uii ENK * Brăila 701.5 —4» .6 NE i aceţ>. Roman 756-0 -0.8 NE M Cr&wva 739 4 —3.1 E c> ploios Directorul Institutului, St. llepites. Starea maroi la constanta line,la Sulinausor Plolc la Bucureşti, Severiu, Slatina, Galatz, Craiova si Roman. B U R SE Bursa Parisului Renta franceză 4 jum. la suta, U0,40 —il0,50 detto'bulevard 10 ore, 110.40 Renta română perpetuă 5 la sută 89,50 90.50 dctto C. F. R. 0 la sută, — Acţiunile b&ncei române—Creditul Mobiliar român împrumutul Elin din 1879 820,— 311,25 idem din 1881 255—252,50 Banca Otomană, 490,—, 493,75 deto bulevard 10 ore, 491, 491,25 Datoria,turcă 14,20 4 jum. la sută 14,32 Lose turcsşti, 34,50 34.50,Datoriauftificată egiptână 6 la sută 323,328 , Schimbul Londrei la vedere 25,19, 25,20, detto la Amsterdam 207,50 detto la Berlin 122,75 122,75. Bursa Londrei Consolidatele engleze 99 7/8 100 acţiuni de la Banca Română 5 1/2. Schimbu Parisului pe 3 luni, 25, 40 detto la Berlin 3 luni, 20,55, detto Iu Amsterdam 3 luni, 12,03. Bursa de Berlin Napoleonul 16,15 Renta română a-mortisabilâ 5 la sută, 93.40-93.40. Obligaţiunile C. F. R. 0 lu sută 105,25-105, detto detto 5 la sută 101,40-100,70. Împrumutul danubian Openheim, 109,00 10. Rubla hârtie comptant,199,75-199,75 Schimbul Londrei 3 luni 20,32-20,32, detto Pa ’ . 7 ! mi 80,00-80,90 detto Amsle dam l<»tto 1 ' 168,9' Impru mutul iîHînicipul Bucureşti !884 94,-94,-. Bursa de Viena Napoleonul 10,015 10,02 Ducatul 5,92, 5,-92. Imperialul, 10,32,10,32, Liro turceşti, 11,37 11-37. Argint contra hârtiu, 100.Rubla hârtiecomptată 123,50-123.75 Acţiunile Credit Anstalt 298,00—298,— Renta metalică 5 la sută , 84,20 — 84.20. Renta hârtie 84,30,84,30. Renta aur, 112,30 Lose turce 17,--17,— — Schimbul Londrei la vedere 120,75-120 80 detto detto Paris 50,17-50,20, dotta Berlin la vedere 62,10 02,15 detto Amsterdam la vedere 104,80-104,90. Boursa de Prancfort Renta României amortizabilă 5 0/0 03.85 93.40. D. R. ROSETTI AVOCAT Strada Batiştc No. 4. MCIILIS ALHUMIIIF, PAFADAT AVOCAT LI CBN CU4- EN DI101T a transfere son «lomlclle Strada Icni. S bis. -«i.. ■ - BERAB1A GAMBRINUS a pus in consumaţia fabricatiunea OPPLEB www.dacoromamca.ro