ANUL 1 No. 52. MERCUR] 22 IANUARIE 1886. A hOUA ED1T1UNE fîRiGORE G. PEUCESCU Director politic ABONAMENTE: In Iară 1 an 10 lei, 6 luni20 Ici,3 luni 10 lei în străinătate 1 au 50 lei, G luni 25 lei REDACŢIA No. 3.—Piaţa Episcopiei.—No. 3. 1 O BANI NUMERUL Barou stkf. DE LA VRANCEA rrim-redactor ANUNCIURI: timmemii pc pagina a patrii linia 30 l»aiil. Mtiuucuir! *s. reclame pe pag. II! 2 lei linia. ADMINISTRAŢIA No. 3.—Piaţa Episcopiei.—No. 3. APARE IN TOATE ZILELE IO BANI NUMERUL SPIONUL PRUSIAN SAU PRINCIPELE CAROLI DE HOHENZOLERN O OPEIl.V VOI A REGELE TESALIEI BUNELE INTENŢII,., In anul 1881 , d. Ion Brătianu ’şi-a întrunit, într’o scară la Senat, partizanii şi le-a declarat ca este o-bosit şi bolnav şi eu nu mal poate sta la guvern. Cu tonul unui nou Cromwell el a probozit pe lle-caro aruncându’i crude adevoruri In faţă: guvernul liberal s’a compromis în ţară din pricina corupţiei majorităţii!... am văzut miniştrii (indicând nst-fel pc d-nu Stătescu) cari profitau de secretele Statului, pentru a asigura succesul daraverilor lor private şi afacerile lor avocăţeşti!... am dat destul — strigă d-nu Bră-lianu — dar cu cât dau, mi se cere tot mai mult! nu vă mai pot sătura... este o poziţie intolerabilă!. Apoi omul virtuţei neprihănite, posomorit şi încruntat, părăsi întrunirea, îşi dădu dimisia şi se retrase la Florica. In deşert majoritatea organisă dc-putaţiuni la Florica, cu Primatul în frunte; toate stăruinţele şi ru-găciunole, toato făgăduinţele dc supunere n’aâ putut se’l înduplece ca se revie în Bucureşti. Se ştie că atunci s’a amăgii d. Dimitrie Brătianu, se primească succesiunea fratelui său. Ministerul a-costa a durat ca florile, abia un a-notimp. Iu 1881 cu ocasia discuţiei legei electorale. In a doua Cameră de revizuire—U. Ion Brătianu—supărân-du-se pe unii dintre partizanii săî din majoritate, a declarat, în plină şedinţă, că a tolerat abusurl, procese scandaloase şi asasinate pentru ca se isbutească a face revizuirea cum voieşte el... Mal do ună-zi In Senat, cu ocazia interpelării d-lui Mârzescu asupra călcărilor de lege ale ministrului instrucţiune! publice, U. loan Brătianu a mărturisit, fără sfială, că sub guvernul seâ se calcă legile... Dar, cu bune intenţhmV. Ce mai putem zice noi, ceşti din oposiţiuno, faţă cu cinismul acestor declaraţiuni? Toate criticele noastre, toate acu-sâ"ile ce facem, rămân palide; căci primul ministru, şi unicul ministru, cu o singură frază indrăsneaţă, ne închide gura şi ne lasă uimiţi. Am fi în drept se răspundem şi noi că dacă se încunjurăde oameni corupţi este pentru-că asemenea companie corespunde mai bine propriului seu temperament; că cine tolerează ubuzuri şi asasinate, are însuşirile sceleraţiei; că cine calcă legile — cu bune sau cu rele inlenţiuni — este un criminal. Fiind că ce nu se poate furişa sub bunele intenţii ? Toate ororile s’au făcut pe lume sub aceste auspicii. Cu bune intenţii Pilat a lăsat se se crucifice Ghrist; j cu bune intenţii plebea a ordonat în-Veninarea luiSocrat; cu bune intenţii inchisilorii spanioli au torturat şi au ars mii de nenorociţi; cu bune intenţii mareşalul Bazaine a trădat patria sa şi a dus la robie şi ruşine o armată glorioasă de 250,000 francezi ; cu bune intenţii în fine credem că şi d. loan Brătianu a trădat Basarabia şi a sugrumat libertatea alegerilor şi a întrunirilor. Cu bune intenţii s'n instalat toate tiraniile, până ces’au împărţit omenirea în sclavi şi stăpâni. Nu’i crimă şi infamie care se nu se poată disimula sub amâgitoarea nevinovăţie a bunelor intenţii. Dar. tocmai pentru că se scape oamenii de sub năpustea bunelor intenţii, s’au făcut atâtea revoluţii şi s’au versat şiroae de sânge ; şi când s’a isbutit ase pune în locul lor legea oarbă, nesimţitoare, inflexibilă —dar nepărtinitoare şi egală pentru toţi.—s’a strigat cu bucurie că este progres şi ţările cari mal Inteiu au adoptat regimul legei s’au numit ţerî ci vi lisate. Do u.ai bine de jumătate secol românii au luptat ca se Introducă în ţara lor regimul legi — şi când în fine şi-au octroiat constituţia de astă-zî ei s’au fălit că au intrat în marca familie a statelor civilisate. Şi astă-zi încrezători în instituţiile noastre — pe caro le-am dat, spre pază, lui Carol de Hohenzolern,— ni se spune că trăim tot sub regimul bunelor intenţii ! Cftnd cine-va vorbeşte, este pentru a fi auzit. Dar cui se spui toate aceste? Regelui ? El nu vrea se asculte? De te va auzi d. loan Brătianu, îţi va arunca o căutătură impudentâ şi cu surlsul seu cinic îţi va zice: Ş’apol! Guvernământul bunelor intenţii! Regimul Erei Nouă ! Iată doue expresiuni care se com-plectează, pentru a esprima aceiaşi idee. Bunele intenţii alo d-lui loan Brătianu rai-au redeşteptat un suvenir din tinereţe, de pe când eram student în Paris. Ne plimbam, lnlr’o zi de iarmaroc, In Vorsalin; trecând pc dinaintea unei barace, unde sta multă Iurne adunată, m’am oprit şi eă să privesc: afară pe estradă erau maimuţe cari făceau grimase, papagali cari grâiau şi câni costumaţi cari mergeau în două labe; era şi un clown ce făcea ghiduşii. Ceva mai încolo, lângă uşe, stătea un şarlatan cu o barbă venerabilă; acesta când vezu curiositatea destul de excitată începu să strige : Entrez, messieurs, enlrez ! Vous verrez ici des ehoses âtonnantes ! Vous verrez nussi le grand pelican blanc, qui mange sos enfants pour leur conserverun pere!.. Colectivitatea, cu bunele ei intenţii, e ca pelicanul şarlatanului de la bilciul din Versalia. A. 1). ilollmn AGENŢIEI „HAVAS“ Paris. 1 Februarie,— Prinţul Mun-tenegrulul a plecat la St. Petersburg. Londra 1 Febr. LordSalisburv a confirmat în Camera Lorzilor,câ d. Gladstone a primit misiunea de a forma noul cabinet. Parlamentul s’a amânat pe Joi. Y’ieno, 1 Februarie. — Guvernul a presintat un proiect de lege contra socialiştilor. Alegerea preşedintelui Cameriî se va face Joia viitoare. Rcrlin, 1 Fehruarie.Ouirasatul«Prin-ţul Frederic Carol» a părăsit ieri portul Wilhelmshalen. Citim în Constituţionalul din Botoşani : Celor cari mal cred, ca pentru a mântui ţara de firma I. C. Bratianu et C-ie, e de ajuns cu articole de ziare şi cu manifeste; de ajuns cu Întruniri publice şi cu propaganda teoretica prin graiă şi condciă; Color cari cred că e de ajuns a merge la alegeri falşiflcate, ce nu pot eşi de cât după voia omului putred, care a prins In mâna sa criminală şi interesele şi conştiinţa unei populnţiunf nevoiaşe şi încă neculte ; Celor cari cred că la nelegiuiri chiar nu e corect a te opune de cât cu legea In mână; că a face alt-fel, este a compromite principiele de ordine, de moralitate, de la cari nu treime să ş’abată partidele ce se pretind însufleţite de un patriotism curat şi desinterasat; Câ, în tot cazul, persoana regelui e neresponsnbilâ. ori cât de plecată s'ar arăta tutulor infamiilor unul regim de minciune şi de corupţie; Că aşa vede, crede, cugetă, şi lu-creuză în toate timpurile şi toate ţările tot omul de Stat, vrednic de acest nume. Acelora, punem o simplă întrebare: Aveţi pretenţiunea de a 11 mal oameni de ordine, mal clasici şi mal corecţi parlamentari, mal curaţi liberali, mal prudenţi conservatori, mal prevăzători barbap de Stal de cât un Thiers, Mignet, Armând Carrel, de Remusat, Baude, Dubochet, Avenel, de Jus-sieu, etc. ? .Şi dacă nu, apoi iată, şi inspiraţi-vă de dânsele, principiile cu cari, acum jumătate de veac şi mal bine, acel neuitaţi patrioţi Inaugurai! revoluţia de la 1830 declarând ca, ilegalităţilor guvernamentali, abuzurilor forţei esecu-tive, prin forţă şi resistenţă efectiva să răspunde. Aceste rîndurl sunt trase din manifestul prin care ucei bărbaţi începură mişcarea contra ordonanţelor nelegiuite a lui Carol X-lea, contra semnate de ministrul 1‘olignac. «Aceste memorabile ordonanţe sunt cea mai flagrantă violare a legilor. Regimul legal e deja întrerupt-, acel al forţei a început. «In starea în care suntem puşi, ascultarea încetează a mal fi datorie. Cetăţenii cari cel d’ânttl vor acea să asculte ’ sunt redactorii de ziare, el sunt datori, cel d’dntâi, să dea pilda resistenţej la autoritatea care s’a desbrăcat dc caracterul legal. Raţiunile pe cari se sprijină sunt de aşa fel că e de ajuns să le enunţi. . .............................. «Asfdzî dar, guvernul a violat legalitatea: suntem scutiţi de a asculta mal departe................................. ..........................guvernul astăzi a perdut caracterul legalităţcl ce impune ascultarea. II re si stăm in ce ne priveşte pe noi. Franţa judecepână'.unde trebue să se lăţească şi resistenţă ei!» Comitetul coaliţiei judece dac» n’a sosit si în România limpiil se înceapă resistenta nonstra! SPIONUL PRUSIAN sa Q PRINCIPELE CAROL! DE HOHENZOLERN (Urmare) Măria sa a mal iuat’o de un timp, vă-tjând că i se trece, după cum zice românul, una şi bună. Pentru cea mai mică contrarietate numai ce’l audî: «Mă duc, ’ml fac geamantanul, plec şi vă las!..» Crede ea cine seie ce co- moara si oui de preţ este pentru noi! Dar vorbele aceste sunt ele vorbe de un bărbat serios si de de un domn care cată sH 'şt cumpănească fie care cu-'dnt! tu manopera aceasta frauduloasa de ameninţam câ se duce.— românii de natura lor nu iubesc gâlceava şi schimbările de domnie,—El a isbutit, lucru după care a umbiat de la început, din domn constituţional să devină domn despot. calea tor dc iegesl vărsător «le sânge chiar... Astă-zî constituţiunoa nu mal esistă de câl cu numele. Alegeri nu se mai fac în realitate: deputaţii, senatorii, membrii comunali, membrii judeţianl se numesc după lista candidaţilor. Cutare să fie ales, adecă numit, cutare altul să nu *fie, căci nu se pare a fi dinastic Înfocat. Mal mult de câl atât, se pune de face călătorii electorale prin judeţe, şi declara curat pe făţă, fără să se jeneze : «Dacă nu veţi trimite pe cutare deputat, să ştiţi ca nu veţi avea cutare sat! cutare îmbunătăţire».... Dacă te ştie ca faci oposiţiune guvernului şi ’l combaţi In Cameră safl Senat, când îl faci politeţa să'l visitezl ca pe un Domn, el în ioc să te întrebe despre ale ţărei, pentru ca să vază lucrurile din ţară şi prin ochii altora, şi nu numai prin aceia al miniştrilor, el cu surlsul pe buze te 'ntreabă de ne-Vt.stă şi copil, de călătoriile re al făcut în străinătate, daca ’ţîplace vânatul setă că tăria, şi alte întrebări de nimica; iar când vrei,te miri cum, săT aluneci vre un cuvânt câ ce fac miniştrii Măriei Scale, căi compromit cu desăvârşire, el îndată întoarce vorba asupra vre unul subiect oare-care, străin deţarâ şi de nevoile eî. Oameni tineri în politică, putem zice nevinovaţi şi curaţi la inimă, dupe cum spre esemplu este d. Nicolae-Cafimachi-Catargiu, de mal multe ori s'a dus să'l vază şi să’l espuo nelegiuirile ce fac miniştrii şi prefecţii actuali, dar n'a fost cu putinţă, căci cl merei! Va fost Îndesat cu vorba asupra ploilor, epizootiilor safl semănăturilor de prin ţara. Ne minunăm cum acest bărbat a priimit să fie astă-zl agent la Paris, sub un guvern căruia ’l-a tăcut o-posiţiune timp de mal bine de patru ani. Această inconsucinţă, acest salt mortal politic, este dupe mintea noastră incalificabil şi 'I regretăm din tot sufletul nostru pentru un bărbat ca d. K. Catargiu, care are toate simpatiile noastre, de şi, de când 11 cunoaştem, odată sat! de două ori l-am adresat cuvântul. Slăbiciunea de caracter a unor oameni de la noi, cari s'nO amestecat în politică, ai!contribuit, zic acel ce vor să '1 mal apere, foarte mult ca să facă din Principele Carol un om fără de convingeri şi fără de o linie constantă şi stabilă de purtare.—Dar ce zicem?Ne înşelăm. S'a inventat acum de curând cuvântul de «stabilitate». La rostirea acestei es-presiunt, Înălţimea Sa începe a avea nişte friguri nervoase şi zice, fără, bine înţeles, sâ-şl dea seamă de valoarea vorbelor, că voeşte stabilitate în puterea esecutiva, adică în minister. Sub un regim constituţional să esiste un fel de dinastie ministerială, la aceasta nu s'a gândit nici un scriitor şi nici un publicist care s’a ocupat de diversele forme de guvernămînt, ceesist în diferitele state de pe globul pământesc! La noi însă partidul titluit în noaptea delOMartie partid al ordinelţmal bine aldesordinel^ a inventat şi espresiunea aceasta, ştiind că plac Iul Carol cuvintele sonore şi care daiia înţelege că el poale sase mal mân-ţină pe tronul României si sa pana la «‘himir 100,000 de galbeni pc an ! — înălţimea Sa Carol declară, după cum am spus, adese ori, că are să se ducă din ţara. dar în fapt. viare gust să plece, după cum acel ce scrie liniile acestea n are gust să plece să sărute poala Sultanului de laStambul. i'.I sc va duce aluneca când Pensia ii va porunci sa se duca. Rină la acel moment el va şedea in (ară, nu prin voinţa ci, ci din ordinul guvernului Imperiului Germaniei. Nici şl bate cupu şi uită ca spre a putea domni In România şi afi iubit de ea, n'are nevoe nici detunu Krup. nici de arta strategică a Iul Moltke, nici dc fineţea diplomatică a lui Bismark. (Va urma.) PARTEA ESTERIOARA Anglia. A trecut o săptămână de când cabinetu lordului Salisbury, 'şl a dat demisia şi au treimii trei zile depline reginei Victoria spre a se res-gândi cum să resolve crisa ministeriala ; cea-ce e încă un semn caracteristic despre ataşamentu împărătesei Indielor către partidu Torilor. Dar în colo din urmă regina a trebuit să se hotărască spre a însărcina pe d-nu Gladstone, care ’I e foarte antipatic, să formeze guvernu. Tolegrafu a vestit lumel ca bătrânul şef al W’highilor, u priimit să formeze cabinetu. ^nsa. sunt trei zile de când curiosita-lea Europei stă spânzurată de ştirea, despre formarea noului cabinet Englez şi aceasta nu mal soseşte. De unde se poate presupune, greutăţile ce are de învins, bătrînul om de stat, spre n rc-întemeia unitatea partidului liberal , atât de sdruncinal In sinul său, asupra cesliunel irlundese şi care aţi fost deja somnului retragerei, unora din cel mal însemnaţi bărbaţi de stat englezi, din partidu liberal. Aşa efi, d’abia poate fi vorba de revenirea la guvern a unora din foştii miniştrii al celui din urma cabinet Gladstone-, cum sunt de jiildă ducele de Burlington, d-nu Gcaschen, ducele deBedfordşi alţii. Poate chiurcă aceştia, împreună cu alţi bărbaţi politici din a-ripa dreaptă a partidului liberal, să facă d'astă dată oposiţie d-lul Gladstone, care şi fără aceasta, spre a se menţine la putere, are trebuinţă de sprijinul ir landezilor al căror conducător, d-nuPar-nell, nu e du mirare să intre şi In cabinet. In cazul acesta, politica din naunlru a Marel Britanic, va absorbi toata activitatea guvernului său şi a partidelor politice; în cât acţiuneu dinafară a Angliei va suferi o considerabilă scădere. Şi ast-fel, schimbarea guvernului din Londra, va avea negreşit o mare înrtu-rire asupra desfâşurărel ulterioare a evenimentelor orientale, cari până acum, cel puţin, erau însemnate printr'o perfectă unitate de vederi a marilor puteri. Italia. Cea mal mare parte din ziarele italiano desuprobă, într’un chip sgomotos, atitudinea guvernului italian faţă de Grecia, criticând cu asprime a-hpirea sa de demersul lordului Salisbury. Urmare, pe care o cualifică de contrară simţimintetor adevărate ale poporului italian, care a privit cu simpatie la reulisaroa aspiraţiunilorjustificate ale Greciei. Gă un ministruita-han care se împotriveşte acestei propăşiri, contravine istoriei şi opiniunel publice a Italiei şi prin urmare ar trebui să cadă de la putere. Corniţele de Robillant, ministrul afacerilor streine, răspuuzând interpelării deputatului Maurigi, asupra posiţiunel Italiei Ia Massauah, declara, că organi-saţia italiana în acele ţinuturi urmează a se aşeza. D'o camdată, s’a dat ocupa-ţiunel militare o lărgire în privinţa administrativa. Este prin urmare trebuinţa de trecere de timp, spre ase regula constituţionaliceşte posesiunea noastră. Ministru după ce indică tot ce s’a făcut, declară încă, că guvernul n'are intenţiunea d'a întinde mal departe acţiunea sa pe. coastele mărei Roşie, nici d'a o micşora. I ranclxt, — Cardinalii Franţei: Gui-bert, Caverot şi Desprez, într'o scrisoare către preşedinte Republice! Grevy, aă protestat contra acuzaţiunilor aduse clerului catolic prin deelaraţiunea ministeriala către camere. Ei constată gravitatea siluaţiuuei, din punt de vedere religios şi critică urmarea unor funcţionari bisericeşti, cari în cele din urma alegeri au uitat datoria de cumpătare a misiuuel lor, observând, cu ltoate acestea ca Papa, a amintit de cn- www.dacoromamca.ro o EPOCA — 22 IA.NI'ARIE rând, ca biserica tui ia asupra'şi nici o forma di* guvern. Marii demnitari ai bisericet Francei sfârş. ştc, declarând ca. - Aceasta va li pururea atitudinea noastră către Stat. supunerea noastră către patrie-** Despre scopul călătoriei principelui Nicolae al Munteurşrrulin. care se află, acum la Paris, ziarele franceze altă, că principele câuia sa Încheie furnituri însemnate du arme si muuiţiuul, ce ar fi să se predea cât de curând Muutene-prujul. Intr'udever, principele a intrat în rclaţiutiî cu mal multe fabrici de tunuri şi de arme şi anume cu fabrica Claparede din St. Denis. Si* vorbeşte de £>,000 puşti, comandate de principe la fabrica Hellbrunner din Paris. Iar fu cercurile financiare pariziana , se vorbeşte foarte mult. de o încercări* a principelui Muntenegrelul, pentru încheierea unui împrumut. INFGRMATIONI Legea monopolului tutunurilor, va ti iarăşi mod iii cată şi penalităţile pentru contravenţiuni , vor li mai severe de cât cele actuale. # D-nu Lnca Ionescu, şeful divisiei administrative din Ministerul di; Interne, caro ocupă în mod provisoriu funcţiunea de prefect al judeţului Vasluiu, va fi numit definitiv in «-cest post. * * D-nu Preşedinte al Consiliului s'a întors astă-/.i de dimineaţă în capitală. # L’lmUpendance Hoiwiahu află că nuoi demersuri aii fost făcute la Paris. prin intermediarul d-IulC. Duca, cu scop d’n face un Împrumut de 155 milioane pe această piaţă şi că negocierile ar merge destul de bine. * Numirea d-lui Andronescn , in funcţiunea de prim-proeurorpe lungă tribunalul Ilfov, nu pare încă tocmai sigură. D-sa arc mulţi concurenţi serioşi iu parchet, mai ales printre judecătorii de instrucţie. X Pare că retragerea d-lui General Făleoianu de la Ministerul de res-bcl nu este, de cât o glumă, in scop de a'l scăpa do un vot de blana al senatului. Se susţine chiar prin cercurile o-licioase, că d-nu preşedinte al consiliului va restitui portofoliul resbe-lului tot domnului General l’ulco-ianu, îndată pe sesiunea corpurilor legiuitoare va fi terminată. X Ofiţerii generali se vor Întruni in cursul sepii* mă nul aceştia spre a întocmi tablourile de înaintare. X L'I/idc/icndancv Routnaine, vorbind de retragerea d-lui Yasile Alexandri şi de ‘înlocuirea sa prin d-l 1. Bală-ceanu, zice că ce a dat probabil naştere acestei ştiri e visita ce d. Brn-tianu a făcut'o d-lui Bâlăceanu de St. Imn. Mal putem adăuga, că d. Bâlăceanu a fost şi donuiiasa-su la d. Brâtianu, precum şi la ministerul afacerilor streine, aceasta însă pentru a redobândi o ladă cu hârtii importante, pe care guvernul o avea în posesiudea sa. din următoarele împrejurări. Când d. Bâlăceanu, părăsi postul s.'*u de la Viena pentru a merge la Roma, lăsă la legaţiunoa noastră do la Viena, toate hârtiile sale Intr'o ladă pecetluită. Când se întâmplă conflictul Intre d Brâtianu şi d. Bâ-tâceanu, acesta din -urmă telegrafiă d-lui Rosetti-Solescu , secretar la Viena, ca se’l Irimeaţâ îndată lada In ceşti nne. D. Hosetti ceru instrucţii la Bucureşti şi d l. Câmpincanu, atunci ministru de externe, ti răspunse că nu numai nu trebue să trimeaţâ lada d-lui Bălâceanu care se afla la Paris, dar încă că trebue să o trimeaţâ la Minister. De atunci, d. Bâlăceanu n’a mai putut punomîna pe această ladă şi aceasta e oausa pentru care s’a dus la d. Brâtianu şi la Minister. X Aseară a fost o întrunire de colectivişti la Senat. Abia vr’o 15 persoane s'niî întrunit pentru a discuta legea cârciumilor căci se ştia că d. Brâtianu un va veni, aflându-so la Floricn. n D. G. Catargi adgiotantul Hogelui Serbiei, a plecat eri seara în Moldova . u In curind va veni Înaintea Camerii un proiect de lege pentru cumpărarea pe un preţ imens a unor case din Teeuciu, apurţinînd d-l ui Tache Anastasiu şi cu scop d u servi de Închisoare. n «Politischocorrespondenz» din Vio-nanflâ, că Austro-Ungaria are de gând a aşeza noul seu tarif vamal aproape exclusiv pe principiul greutăţeî. Taxarea pe valoare a fost rezervată numai pentru unele articole industriale şi cu corectivu, că în caz de înşelăciune, vama rvspeclivă se poată adâoga 10 la sută peste valoarea declarată. Probabil, al pe Iu jumătatea Iul Ferruariecureut, negociatori) Români, FOIŢA ZIARULUI -EPOCA» 6 ARY ECILAW REGELE TESALIEI (Urmare) In aduvâr, ambasadorul Caucazului, deschizând uşea cameri unde se găsea soţia sa. apăru. El înainta către el cu fruntea încărcată de norii pe cari ti îngrămădise absenţa prelungită a prin-eesei. — Vă mulţumesc domnule,—zise ea colonul indiferent lui lleinlinghenthal— aţi scăpat de sarcina pe care v ani im-pus'o, iată bărbatul meu, lui ti revine sarcina de a mă conduce să nii iaă haina, căci doresc să mă retrag. Prinţul de Mineleko avea acea figură îngrijată, care pentru Nadjeska preves-lea apropiate vijelii. E! cu răceală dete braţul stălucitei sale tovarăşe. Ueilinghenthal. trist că ti fost in aşa mod congediat, rămase, pironit în loc, urmând cu ochii pe tânăra princesa ce ’şî îmbrăca talia eî naltă şi sveltă cu o mantela de satin brodai cu aur, pe care ’I-o aşeza pe spate, bărbatul sefl. Văzând, tn sfârşit că aceasta plăcută fiinţă dispare cu acest om, atât de puţin făcut pentru a fl iubit, nenorocitul Waldemar fu cuprins de o grozavă desnădăjduire. — Dupe cine te uiţi, pe cine urmă-reştij?—Pe princesa de Mineleko fără Îndoială?—zise de-o-dată o voce tânără şi plăcută, pe când o mână căzu prieteneşte pe umăru lui Ueilinghenthal. Era un tânăr secretar al ambasadei Armene, ce se afla In foarte strânse legături cu familia lui Waldemar. Sosirea acestui tânăr, ce'l smulse din gândurile sale, produse lui lleilin-ghenthal o rea impresie, pe care nu putu a’şî-o ascunde. — Ei scumpul meii!... geaba te canoneşti! Altul mai puternic de cât tine e sigur de reuşită. — Regele?... murmură Ileilinghen-tlial printre buzele sale strânse. — Da!... Regele.—zise armeanul surâzând. Care femee a putut resista vreodată vre-uneî MajestăţI?!.Şi tn adevăr, ce ai avea iu să i dai, în schimbul satisfacere! ce ea simte vezându-se preferata celor alte femei, a căror gelosie va fi fără margini contra acestei fiinţe care, fărăvoea ei, a acaparat toate favorurile regale. Aide să mâncăm.. Câte va pahare de vin va goni, ca prin farmec, tristeţea ce te-a coprins. IV Observatorul, in adevăr, nu se în-| şelar de loc când afirma că ambasadorul pentru noua concenţie comercială, cor fi po/'titl să vie la Viena. n Domnit abonaţi, rari până azi nu *ţi-aii achitai abonamentul, sunt rugaţi a tcimetr costul abonamentului, daca nu vor se li se intrerupa trimiterea ziarului. DECRETE -- l). Al.Stoiceseu, se numeşte preşedinte la secţia 11 a curţei apelative din Bucureşti, în locul d-lui Al. Filiti, demisionat. — DM. Zenide, se numeşte membru al curţei, în locul d-lul Stoicescu înaintat. — S'a aprobat transacţiunealncheiatft intre ministerul agriculturel, industriei, comerciuluişidomenielor cu d-nu Geor-ge Vrâbiescu şi Elena Giani, născută Yrăbiescu, sub No. 075 din 1880, pentru stingerea unei datorit către Stat. — I). Alecu N. Dumitriu se numeşte administrator al creditului agricol din judeţul Botoşani, în locul d-lui Casian, Lecca, demisionat. — D Ştefan D Colici s'a confirmat In funcţiunea de ajutor al primarului comunei urbane Alexandria din judeţul Teleorman. în locul vacant. — M. S. Regele, u înaintat la gradul de oficer al ordinului Steaua României ped. doctor N. Alfred Bernad-Lendway, directorul laboratorului de chimie al facultăţei de medicină din Bucureşti şi pe d. C. D. Pilidi, inginer de mine şi director al monetâriei Statului. — Comuna rurala Cerna din judeţul Tulcea, este autorisată a percepe 3 bani de la decalitru spirt şi rachitî, de orl-ce natură, pentru fle-care grad,după alcoo-lometrul lui Wagner, la temperatura de 14 grade, peste taxa existenta de F> bani, în total 8 bani. DINTR’O ZI INTR’ALTA_ O opera nona. I). Nicolae Blaromborg publică, în a-cest moment, o operă intitulata încercări asupra legilor şi instituţiunelor României de la origina lor si până astăzi. Ga să dăm cititorilor noştrii o idee despre valoarea acestei scrieri şi a iscodirilor interesante şi cu totul noul ce ea conţine, dăm mal jos un extract din capitolul, încă inedit, al legislaţiu-nil propriu zis. El e relativ la isvoarele Codului Basarab. Ceva mai mult, a-ceste câte-va fragmente ne daţi cele mai precise amănunte chiar asupra locului unde să păstrează şi astăzi manuscriptul originalului. Aceasta este credem o adevărată descoperire , chiar pentru învăţaţii noştri, din care nici unul nu pare a fi bânuit’o măcar, precum o dovedeşte tăcerea lor unanimă în aceasta privinţa. Eata acele extracte: "Sârbii, fundatorii unul regat în Moesui superioară (030—40) , Imhră(işttse ia a-ceiaşl epocă creştinismul. Nu ştim nimic despre primele lor collecţiunl do drept, este insă cel puţin sigur că el s’ati servit de aceleaşi traduceri slave ca şi Huşii. Caucazului ar ii muncit de o grozava gelosie. Preiutindenea unde posiţiunea sa îi impunea datoria de a se presenta cu ambasadricca, preiutindenea Întâlnea destul material care sa’talimenteze acâs-ta pasiune. Admiraţiace provoca aceasta creatură, triumful constant ce o însoţea la tot locul, era pentru el subiecte de temeri, de banuell, de voturi Nadjeska Ivanowna era unica licâ a prinţului Ivan do Narisch, un bogat proprietar ce stăpânea întinse moşii pe marginele măreţ Negre. Rămânând văduv, îndată dupe naşterea licei sale, acest om tot atâtde instruit cât şi distins, se consacră cu desăvârşire la educaţiu-nea acestei mici fiinţe ce’l era atât de scumpă. Pentru a se achita şi mul bine de această sfântă misiune, el părăsi oraşele cele mari şi, de şi vechiu şi pasionat jucător de cărţi, nu esită de a se închide tn singurătatea vastelor sale domenii. Fâgâduindu-şt de a da copilului său o briliantâ instrucţiune, demnă de înalta pqsiţiune ce't rezerva, el aduse pentru fica sa profesoarele cele mai recomandate, instruite şi metodice din Petersburg şi Paris. Abilă călăreaţă, tânăra princesă putea, fără a se osteni, să umble pe cal tot aşa de mult ca şi un ofiţer de cavalerie, nici mai mult, nici mai puţin. Gimnastica şi dansul găsiră în ea o elevă inteligentă şi neobosită. Dar nu numai eserciţiele corporale erau singurele ocupaţiunt la cari ea să dedea cu atâta plăcere: literatura veche şi modernă, ştinţele cele mai abstracte, erau Mal târziii Sintagma lui Maleia Blastares dobândi la dânşii o mare căutare, şi e-xistâ o mulţime de traduceri slave cu ortografia sârbească. S'a făcut şi o prescurtare a aceştia subt titlul de Zaconic, ce fu împreunat cu alte prescurtări ale canoanelor. L’u manuscript din al XlV-lea veac conţine, dinprcunâ cu acesl Zaconic o prescurtare a Codului Just iman, şi legile regelui Lluşan din anul 0857 v13f9). Cine găseşte asemenea tu manuscrisile Nomoca-aoane care correspund cu Manualul publicat tn Rusia. Bulgarii care se fixase tacă tn 080 In Mnesia inferioară, par a ti priimit, la epoca eonversiuuel lor (805) o traducere slavă a culegerel authentioe ale iul Ioan Scolasticul. Dar dupâ ce Bulgaria 11018) deveni o provincie greacă, cele-l'alte culegeri fură negreşit întroduse şi ele. In fine Yalachia devenită tn secolul al Ircl-spre-zecelea un regat noatîrnat, fu înzestrată tn 1052 cu o culegere canonică tipărită tn limbele naţionale. (Primele ştiinţe precise ce ne au parvenit asupra acestui puni eman de la Kopi-ter Wiener larhbilcher Bând XXV. S. 158 168. Baud XXXIII S. 200. Bicner de collecl. Con. Eccles. graeeae... p. 43-40). Această culegere se împarte tn două pârţî. Ceu d'tntâiă.tn patru sute şaple-spre-zece capi-lolc.esle o traducere a unuia din acele obscure nomocanoane pe care biserica greacă le a produs In timpii posteriori (Originalul grecesc se găseşte tn bi-bliolheca sfântului Mure la Veneţia unde a descoperit'o Biener). Cea de a doua, întitulată Nomocunon, eoprinde canoanele Apostolilor, a conciliilor ale sfântului Va-sile şi altor părinţi tn synopsispl (syuopsis) şi cu şcolile Iul Arislene. Originalele grece a acestor două operl ri’aveaO nimic de comun, şi numai prin eroare ele aă fost tnpreunate aci ca părţi din aceeaşi culegere (Manual al Dreptului Ecîesiastic a tutu-lor confesiunelor creştine de d. Ferdinand Waller. Tradus din nemţeşte'n franţuzeşte de d. A. de Roquemont. Paris 1840 p. 80.) «Epitome canomim si commentarul lui Arysteue, compun a doua parte a Indrep-tarei legei (Regula legis—vopi oxânon) sau culegere canonică a Valachieî şi a Moldovei (Biener deColeel. can. eccles. p. 43-46). —A se vedea istoria dreptului Bysunlin safi a dreptului roman tn imperiul orientului de ioan Antelm ticrnard Aforteuil. Paris M.D. C. C.C.XL-VI. Tom 3 p. 415-410) «Alexis Arislene din care Papadopulo a făcui un scoliasl al Basilicilor era nomo-phylax şi diacon saă econom al marei Biserici aCoiistunlinopoiuIui subt împăratul Ioan Comnene, precum o arată sup-scripţiunele comentariului canonic pc care l’am citat mal sus. (Ibed. p. 485) Comentariu Iul Alexis Arislene asupra Epitomelui canonic. «Alexis Arislene, nomophylax, econom al Marei Biserici a Conslantinopolulul scrise iu al Xil-lea veac un comentariu a supra unul Epitome canonum compus la începutul acestei perioade suit mal probabil spre sftrşitul perioadei precedente. Ast-fel, Arislene nu este autorele Epitomelui însuşi, cum ar putea să lase a su crede inscripţiuneu adoptată de Voel şi cum aO gândit'o câţl-vu scriitori, ci numai al comentariului ce'l însoţeşte. Va fi de ajuns, spre a stabili acest fapt în-tr’un mod positiv, de a observa că Aris-tene tn comontariile sale a criticat, chiar el, pe autorele Epitomelul şi că i-a făcut întruna din unotările sale imputarea Întemeiată de a ti Înţeles râd cuprinderea unei disposiţiunl cononioe... profund studiate de acesl spirit, tot aşa de vast ea şi natura în care ea trăia, vorbea cinci sau şase limbi, tot uşa de corect ca şi limba sa maternă; într'un cuvânt, această copilă avea toate talentele, toate calităţile cari se pot cere astâ-zi unei tinere bine educate. Şi, pe lângă toate acestea, ca coroană, ea avea frumuseţea parfumată şi sălbatică a superbelor femei din Caucas. De şi crescuse departe de lume, în mijlocul nemărginitelor steppe de pe vastele moşii a le părintelui său, lotuşi ea produse, la prima sa ivire în capitala Caucasulul, o imensa sensaţie. A-bia împlinise şeaple-spre-zece ani când prinţul de Narish o presentă la Curte. De atunci o mulţime de suspinătort veneail să'şi depună închinăciunele lor pe altarul ridicat acestei frumuseţi fermecătoare. Alergările Începu. Cui va o-feri coroana victoriei, această mâna delicată şi atât de dorită? Toţi ochii spre ea eraQ îndreptaţi... fie care aştepta şi în zadar aşteptaQ. Dupe câte-va luni petrecute în capitală, prinţul de Narish, îndată ce primăvara sosi, merse, împreuna cu fiica sa. de se stabili în Nisa, pentru câte va săptămâni. Aci tânără princesa Întâlni pe comtelede lleilipghentlial,—fiul celei mat vechi şi nobile familii din Tesalia, foarte bine privită la curte— care acum servea în armata împăratului de la Danubiu, vecin cu regele Tesaliel; servea In acest imperifi, de oare-ce muma-sa, fiind Danubiană, a-vea aci un frate, bătrân magnat, tară Epitomete canonic comentat de Arislene poartă titlul următor tn manuscriptul Bodleim 221 : Nomocanon Deo astistfntc in terpretatum a dilectissimo Nomopkylax domin o Alexia A rişte no». Ibid p. tl3). 8 apoi acest nume de nomocanon se a-plică obicinuit la culegerile conţinând leyes ei canones. (Ibid p. 413) s'a fi iarăşi la unele culegeri comparative a legilor ef-rile şi canonice, acesta este la urma urmelor cel adoptai de Batsamon el însusi. (Ibid. 492). Opera d-lul N. Blaremberg este desâvtr şit terminată şi va eşi de sub tipar cel mal ttrziu la începutul lut Martie. Sub-scrierelesc fac la toate librăriile, preţul u-nul exemplar de 500 pagine 20 lei uuol. FELURIMI l.u preot român in lupta cu (rel lupi.—Un preot dintr’o comună lnve-cinatfi cu Temişoarn, ajungând într'o călătorie mal îndepărtată pe calea ferata, descăleca la gară la ora 4 şi 5 minute după prânz. D aci până acasa preotul avea să meargă cu trăsura încă 1 şi jum. oră, dar nevenindu-i trăsura propie. călători cu trăsură streină până la o comună foarte d'nproape d’a sa. Ajuns tn această comună nemţească, preotul gândea, că sa-şî continue călătoria «per pedes apostolorum,» căci pământul era alb de zftpadă, iar luna lucea d’asupra şi să vedea bine calea. Cerând de la birtaşul din comună o ţigară şi un om, ca să-l a-companieze, pleacă preotul, prevăzut cu ţigara aprinsă şi cu un tuleO de cucuruz (papuşoiă) în mână, însoţit de un liQ al gintei renumite în cura-gifl ; abia se îndepărtară cale dc 60-80 paşi de la ospătăria situată ia marginea satului, când Neamţul observă în nemijlocită apropiare.în drum, trei punte negricioase, Iară mişcare, şi nnmat de cât să adresează către preot: «l)-le preot, nu te duce, că aceia sunt lupii» Preotul însă nu-t cunoştea, nu crede Neamţului, ci se apropia cu tuleul de o negreaţă» şi loveşte în ea (poate că va fi lovit lângă ea); în acest moment lupul se scoală, dar nu fuge, ci cu toată biân-deţa face câţi-va paşi de la drum înlături şi se aşează pe picioarele din dârăt. Preotul cu tuleul şi cu ţigara aprinsă în gură, se înfiora ,când văzu. că negreaţă se mişca şi când cunoscu şi pe«t*-rtatul»—bielui Nearaţu deja ajunsese Îndărăt la ospătâriă — insa, şi preotul spre fericire, nu-ŞT perdu presenţa de spirit, ci tot trăgând din ţigară şi cu tuleul Iu sus, începu d’a merg© mllfariie un tablou, lată o probă de patriotims dată de un renumit pictor francez. Acum câţi va ani, se făcea fi specule cu toate lucruileîn urma unor perderi însemnate la bursă, şi un cămatar belgian umplu toată Europa de panorame. Berlinul trebue să alba panorame sal. Un antreprenor scrisese d-lul Ber-ne-Bellecour al cărui talent pentru subiectele militare este recunoscut de toată lumea şfl Însărcina să facă un tablofi înfăţişând bătălia de Iu Sedau, pentru o panorama din Berlin. Pictorul francez răspunse că primeşte bucuros această lucrare dar că va costa atât de scump In cât nu’I vine să spue preţul. Antreprenorul ti răspunse imediat că e dispus să facă mari scrifisiurî de vreme ce a cerut o lucrare de la un pictor atât de însemnat, şi’l întreabă cc preţ cere. Se pomeneşte puste curând cu o scrisoare de la Berne-Belle-cour care’! cere tocmai cinci miliarde spre a pictura bătălia de la Sedau. Antreprenorul îmărmurit, îl Întrebă ce însemnează această glumă? D. Beme-Bellecour li răspunde; Nu glumesc nici o dată când e vorba de n-facerl. Nu las o para din aceste cinci miliarde. Vă prevestesc insă ca sunt hotărli să vărs această sumă la banca franceză ca o restituire! făcu IA Francei de către Germania!» COKPLHILELEIillITOAKE CAMERA Şedinţa de Marţi Si Ianuarie 1886. Şedinţa se deschide sub preşedinţa d-lul Ion Câmpineanu la ora li/4; de faţă sunt 92 d-nl deputaţi. Se acordă un congediQ de 7 zile d-lul E. Costinescu. D. Ministru da lucrări publice, depune un proiect de lege pentru modificarea unor articole din legea telo-grafo-postulă. Se voteuza câtc-va indigenate. D. Enescu îşi desvolta interpelarea privitoare la aplicarea logeî în contra filoxerei. D. Enescu susţine că legea a dat re-sultate rele şi cere aprobarea el. D. ministru Stolojan declară câ distrugerea n a dat resultate bune şi de aceea uu va mal urma înainte cu ea, însă esperienţele cu naftalină au dat resultate îmbucurătoare până acum ; EPOCA ?2 IANUARIE pentru a se putea pronunţa definitiv lnsS va trebui să aştepte primă-vara. I). V. /’’. Robescu critică pe d. ministru fiind-eă n a lăsat să se aducă viţă a-tnericanâ, care trâeşte cu filoxera pe e ;. şi să se planteze In ţară. I). ministru Stolojan. fagâdueşte ca va face o pepinieră din viţă americană pentru a face probă cu dtnsa, D. Ion Marghiloman, susţine tratarea viţelor cu naftalină. I). Enescu, declară câ n a voit să loveascâ pe d. Marghiloman şi ia act cu plăcere de declaraţiile d-lul ministru. Discuţia se închide. D. Ai. Djuvara. interpelează pe d. ministru al iustrucţiel dacă postul de director al liceului sf. Sava ocupat de d. Laurian, este compatibil cu mandatul de deputat. .Aplause pe băncile majorilâţcl.) i). Huma ursea, propune d-lul ministru al domeniilor, ca să traducă o broşură din Geneva, privitoare la filoxera şi s’o împartă podgorenilor din Prahova. Se voteaza un proect de lege pentru a se plăti d-lul Smedeanu o sumă de 30,600 lei în urma unei transacţil în-* cheiată cu statul. Se votează un credit de 3.100 lei pe seama ministerului cultelor, Sumă cheltuită cu înmormântarea defunctului poet Gr. Alexandrescu. La ora 4 camera trece In secţii. SENATUL Şedinţa de Marţi Si Ianuarie, 1886 Şedinţa se deschide la 2 şi 1/2 sub preşedinţa principelui Dim. Ghica. 85 Senatori presenţl. La dordinea zilei o raportul «.l-lui G. Orleanu, discuţiunea se amână Insă din cauza absenţeld-luiBrăliiuiu.—In aşteptarea d-lul Brătianu, D-l Dim. Siurdza cere ca Senatul se se ocupe cu proiectul de lege, votat de Cameră, prin care se autorisa Eforia spitalelor de a contracta un împrumut de 200.000 lei. D-l preşedinte a) Senatului, Eforul Spitalelor civile roagă pe Senat să voteze proiectul, pentru ca zice d-sn împrumutul este atât de necesar în cât nevotându-se, Eforia ar întâmpina mari greutăţi. D. Ghica, arată că această adminis-traţiune este din acele cu care ţara poate să se. mândrească; apoi enumerând bine-făcătoarelo sale servicii, recunoaşte rugăciunea sa, adâogând ca procctul de lege trucul şi aprobat de Cameră, trebue să se modifice, aulo-risânduse Eforia să plătească acest împrumut In 20 de ani, în loc de 10, cum se votase de cameră. Legea e luată In consideraţie şi votată pe articole,cu modificarea propusă. D. Preşedinte al consiliului,nevenind, senatul votează nuturalisarea lui d. A. Pupadopulo, din Galaţi, care se admite cu 43 contra 15. Se recunoaşte în urmă calitatea de cetăţean d-lul N. Adam, român din Transilvania. La 3 1/2, d-nil senatori trec In secţiuni. ULTIME INFORMATIUNI Eri la 3 ore, cea mai mure zăpăceală domnea la primărie. Primarul ameninţat de greva brutarilor şi do reclamaţiunele antreprenorilor care aşteaptă cu lunele plata pentru lucrurile săvârşite, a găsit cu cale se-şt astâmpere mânia dând citară pe mut mulţi slujbaşi, între care şi pe şel’ul eomptabilitâţiî, în ajunul încheierii socotelilor şi formării budgetelor. X Să anunţă viitoarea căsătorie a d-lui inginer Mănescu cu domnişoara Holbau lica Colonelului Holbau. Eri seară, Luni, a sosit d, Zan-covich prim-secretar al legaţiuni sârbeşti la Constantinopol şi ataşat pe lingă d-l Mijatovich la Confe-renţă. După obicinuitele visite preliminare, vor începe îndâtâ şedinţele conferenţel. X Am dori se ştim cc s’a făcut cu proiectul de lege a diligenţilor Români la farmacii.— Se zice că ea a ost trecută la dosar şi prin urmare nu va veni în deslmteriîe Came-rilor, X Astă-seară va avea loc un consiliu de miniştrii la 3 ore seară, sub preşedinţa d-Iui 1. Brătianu. Tls Penlru motive de economie, se vor suprima din budgetul monetă-riei Statului, următoarele trei funcţiuni : Un ajutor hiinist, uu maga-siner. un intendent X Actuala lege penlru posiţiunea o-ficerilor se va modifica. X Aslă-searâ se vor aduna mai mulţi magistraţi la d-l 'Eugenfb Stătescu, ca să discute asupra proiectului de reformă a magistrâturei X Poliţia de Galaţi a arestat pe mai mulţi indivizi, ce s au constatat că sunt complici în furtul de 6,000 fr. de la d-nul Conaclij X Preşedintele Consiliului pune multă silinţă pentru a se, aproba de secţiunile Camerei, convenţtunea încheală între Banca ^Naţională şi guvern pentru ca termenul de rambursare a biletelor ipotecare să se prelungească oină la finele luni Iunie 1012. Această rambursare urma să se facă la luni ii 1885. D. Brătianu să teme foarte mult câ Camarile să nu primească cou-venţiunea. X i jEri seară a fost la teatru Dacia un bal dat de societatea birjarilor. Au fost ţinute două discursuri, unul de d. Eleva şi altul de d. Bibicescu. Apoi un inspector poliţienesc anume Epureanu, crezând câ momentul e bun penlru a jface apel la cetăţeni, a luat cuvântul şi a sfârşit prin: «Trăiască <1. Brătianu !» Drept răspuns, a fost huiduit de toată lumea .şi rugat se iasă din sala balului. X In discuţiunea Senatului va veni în curînd un proect de lege spre a se declara de utilitate publică toate exproprierile ce se vor face pentru apărarea ţârei. Prin aceasta lege se va pune capăt procesului dintre stat .şi d. Vernescu In privinţa expropriere! de la Tunari. X Eri s'a întâmplat o scenă foarte nostimă la primăria capitalei. Ofiţerul stârci civile, avea să celebreze o căsătorie şi după Îndeplinirea formalităţilor obicinuite, el se Întoarse spre viitoarea soţie şi o întrebă : «Consimţiţi să luaţi de soţ pe d-nu X.— Mireasa răspunse: Xu l Funcţionarul crezând că n’a auzit bine, îşi relnoi întrebarea si primi drept răspuns, un al doilea : Nu ! Alune! îuehee un proces-verbal şi ceremonia civilă rămase nesăvîrşitâ. ULTIMA ORA Londra* 2 Februarir. — Se crede în cercurile politice că lordul Granvillo, va lua, în noul cabinet, portofoliul afacerilor streine. Cu toate acestea.se vorbeşte pentru acest portofoliu, şi de lordul Roseberry şi de comlcle de Krin-berley. Atliena. 2 Februarie. — Ghenadios şi Puparigopoulo, sunt numiţi definitiv miniştrii plenipotenţiari ai Greciei, cel d'entâiu la Londra şi cel d'al doilea la Roma. BILETIN Bucureşti, St Ianuar iu I88(i. Nici o schimbare mal importantă nu se semnalează In aspectul genera! al politicei, cu privire la ceşti unea orientală- In întru de asemenea n’avem nimic de notat. N a esistat dar nici un motiv plausibil ca afacerile din piaţă să ’şî schimbe direcţiunea. Agio cade la 16.25. Fermitatea în valori e mai accentuata. Pentru prima dată de la instituirea Bursei. întâlnim In cota zilei cotate ru- % b fit *lf irginl la cursul de 3,80 contra bilete. Bine ar fi ca schimbul să facă mal de- obiectul transacţiunilor în Bursa □oastra, şi speculaţiunea să nu aibă continuu în vedere numai Construc-ţiunl, Dacii si Bănci. — Să sperăm că, cu timpul se va stabili şi la noi un curent de afaceri mal activ şi mai raţional. Conslrucţiunile invariabile la 202. Dacinle mal ferme la 200 1/2. Tendinţa susţinută. TEATRE CONCERTE PETRECERI Marţi 2/ Ianuarie. Teatru .National —A 3-hreprezentaţie a plesni Marţial, dramă In 3 acte în versuri «le «1. V. A. UteciiiA. Distribui i taica:'Marţiul, d. Gr. Manolescu.— Afer, libfiinus al Iul Marţial, IPelrescu.— Novius, misii grec, 0. Noii ara.— Novulius, patrician, I. Lugoşanu.— Parlenius, patronul iui Marţial, I’. Pupadopol. — l'lulus, I. Chrislcscu, Rul'us,"soţul LidicI, I. Panu. — Fidelii iu. poet plagiator, I. Nicolescu. — Fuca, bătrân sgârcit, G. Cârja. — Marcela, nora lui Partenirt, d-ra F. Vermont.—Lidia soţia Im Rufos, d-na Am. Noltara.— Sabina confidenta Marcelei, Ana Munolescu.— Ao-lia, curtezana, d-ra V. Alimlgeanu.—Maro-roniilu, d-ra. Al. Alexandrescu. Gllia, d-ta M- Ciucurescu.—Nepos, istoricul d-nu 1. Leonescu. —Pliniţi cel tânăr, d-nu C Costescu. Regulus, orator d-nu V Alexandrescu.— Quinlihaii, d-nu Th. Pe-tre-cu Ju venal, d-nu G. Cârja, Valerius Flacus, d-nu I. Jiaiiu,— l-iu om din popor, d-nu N. Galndcscu.- Il-lea om din popor, d-nu N. Gbcrsou. I.ielorejc, d-nu N. lia-saralteanu.— Llavus, sclavul Iul Plulus, d nii-Tli. 1'("li•Oscii.—Olrmee, d-ra Kl.Orlof, Un bărbat, d-nu I. Leonescu.—Un copil, d-ra M. Ciucurescu Lklorl, Preoţi, sclavi, sclave, popor. I nivcrsnl Strada Regală 17. Maro 11 pi esenlnţic .i profesorului Mart ini. Pro-tjrnmul: l. Puesiu cărţilor. 2. biliardul. 3. * Posta m.stenoasâ. I Cina chineză. 5. Magia cosă. fi. Apft tn aer 7. O eroare reparată. 8. banca Martini. II. Stela saiî sfinxul modern. III Siluete vil si comice. Esperienţele de prestidigitaţie si siluetele pe .-ari d. Martini le ereccta cu multa abilitate si talent, tuni demne de vezut. Naln Itosncl. baluri mascate, Marţea. Joea st Duminica. Orfemu. — Baluri mascate, de trei ori pe săptămână. i>u<-io. baluri mascate Luni, Mersuri, şi Sâmbătă. BIBLIOGRAFIA A apărut şi se afla do vânzare la principalele librarii din ţară, precum şi la librăria editoare Haimana, in Bucuresci: Oberon săli cornut minunat, basin cu gravuri line în culori, format tn 4o, cartunut frumos, lei 1,50 bani Prinţul sparije alune şi regele şoarecilor, basm cu (5 gravuri fino In culori, formal In 4o, cartonat frumos, lei 1,50 bani. Gutiver in turn piticilor, basm cu 6 gravuri tino tn culori, format tn -io, cartonat frumos, lei 1,50 bani. Gutiver isi tara uriaşilor, basm cu 6 gravuri fine In culori, formal tn Io, cartonat frumos, lei 1,50 bani. Flautul magic, basm cu 0 gravuri line In culori, format tn 4o, cartonat frumos, lei 1,50 bani. A eşit du sub tipar şi s’afla de vânzare la librăria Socec In Bucureşti : Al treilea supliment la codicele romikne, copriuzând toate legile, decretele şi regulamentele de la Ianuarie 1882 până la Ianuarie 1886, ed iţi unea Ii. Boerescu continuată de : C. Boe rescu şi t. Vlahul*!. In acest al treilea supliment, ca urmare a colecţii Boerescu, s’a observat acelaşi format, acelaşi sistem, aceaşi clasificare a materiilor, aceleaşi annolaţiunl şi trimeterl. Două inovaţiunl importante s'a Introdus însă: Pentru lîe-care lege s’a făcut trimiteri Ia Monitorul oficial unde să găsesc desbaterile corpurilor legiuitoare ţinute cu ocasiunea votarel flc-câreîlegi, şi la sftrşilul volumului s'ă adăogat o tabelă alfabetică generală de toate legile, decretele şi r egulamentele promulgate de la anul I Sâ9 pdnă la 18 86. Asl-fcl Că consultarea legilor devine mult mal înli snitoure ne mai având cine-vu pentru a găsi o lege sâ caute de cât mtr'o singură tabelă LA SUISSE ROMANDE REVUE LITTERAIRE ET ARTISTIQUE PAllAISSXNTLE i ' ET LE 15 UE CHAQUE MOI3 Bomaius, XoueeUcs, Contes ct Fantaisie.s, CrUujW Utteraire, artistique el philoso-ptuque, Yayatjes, Comedies, Varieles, Ilis-loirc, Pensie*. Jieuue des Lilleratures (Iran-v ■ v et Beci. des Beaux-Arts, Chroniguse mensuelles de Suisse et de Paris, Biblioyra-plne. I*lt!\ «WUOXNEMIM Suisse : un an, IO fr. Etranger (union poştale*: 12 fr. www.dacoromanica.ro CASA DE SCHIMB I. M. F E R M O 27,—STRADA LIPSCANI. 27— ( I HM I, li I CI lt E S CI 2/ Iantum 1886 5% Rente amortizabila 93 3 4 5% Renta perpetna .... 89 6% Oblig. de stat 8n 1 2 Oblig. do st. drumu do lor 7s Scls. func. ruralo . . • toi r. s 5\ Scris. Tune. rurale . . Si 1 2 7\ Scris func. urbane . . • 97 6\ Scris func. urbane . . Pb 5% Scris. func. rurale . . . 82 5\ împrumutul comunal . . 72 1/4 Oblig. Casei pens. doi 10 dob.i 210 Împrumutul cu promie . . . ai Acţiuni bâncoi nalinn . . . 1115 Acţiuni «Dacia-Romania » . . 2rtf» » Naţionalii 200 » Credit mobiliar . . . 200 » Constructiuni. . . . 200 >■ Fabrica de hArtie . . Argint contra aur .... 16 1/4 Bilete de Hanc»5 contra aur. . 16 i 4 Florin austriacl 2.02 CURSUL IH\ VIF.W Napoleonul 10.01 5 92 12350 Ducatul Urse otomane Rubla hArtie CURSUL l>l\ RERLI\ Renta Austriaca 911.40 Opnonhoim. ....... Obligaţiuni noul ti% c. F. R. 5.92 105,10 « » 5% » » » 101. Rubla hArtie 199.00 CURSUL DE PARIS Renta RomAnA 89,50 Lose otomana. a» 75 Paris 3 luni » la vedere 1003'4 Londra 3 luni » la vedere .... mi 2 Berlin 3 luni Viena la vedere 2.02 DE VENZARE. Locul din strada Dionisie No. 20 şi strada Crinului No. 5. Acest loc arc faţa pro strada Dionisie 37 metri, pro strada Crinului 40 metri şi adâncime de 4 i metri. Sc vinde în total sau în loturi, de câte o a patra parte. Doritori se pot adresa la proprietarul lui, D. Gr. G. Peucescu, str. Clemenţi No. 2. DE VENZARE. Moşia Rîea Noua din judeţul Teleorman, plasa Teleorman, comuna ilîea. Moşia are 200 stj. masa sau aproape 400 pogon ne. Este de arendat a 200 galbeni şi se întinde până In bătătura celei de a 11-a staţie a căi ferate Costeşti-Turnu-Mâgurele. Doritorii se pot adresa la D. Gr. G. P&ucescu, str. Clemenţei No. 2, unde vor vedea planul şi vor lua ori-ce alte lămuriri. O DOMNIŞOARA Absolventă a cursului secondnr şi având Diploma do maturitate, se oferă a da lecţiunî, în vre-o familie, pentru cursul primar sau secon-dar. In special pentru limba franceză, matematici şi ştiinţele fiisico-natu-rale. A se adresa la redacţiune. DE VENZARE. Proprietatea SUiseasca din judoţul Teleorman-Garâ la 5 minute depărtare. A se adresa la d-na Elisa Chronidi, Intrarea Eosetti No. 5. LE PLUS ANCIEN BUREAU , DE V L' Â C E IVI E IM ? Pour inslitutrices, gouvernantes, valels et femines de Chambre, etc. Leţons particulieres en toutes Ies langues, piano et musique vocale. Tenu par Catherine Karl. Dirige par Aiwa Bec/cer, institu-trice franţaise. 11, Strada. Stirbey-Voda 11. Bucaresi. A vendre ou â louer des la St. Georges prochaine Une maison situee rue Doroban-tzilor No. 40; 20 pieces, cour, jardin, environ un hectare. S’adresser au proprietaire qui y reside. X i X < X < i X X PUBLIClTfiTEfl „EPOCA Str-ada. Episcopiei, No. 3. ANUNCIUR1 SI RECLAME anunciuri pe pagina a IV, linia 30 bani, anunciuri si reclame pe pagina III 2 lei linia. X X X X X X X X X X X X X KXXXXXXXÎOCXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXX* SOC'EATEI „ CRUCEft-ROSIE" ITALIANA SUB PROTECTtUNEA MM. LL. REGELE SI REGINA ITALIEI si SUB GARANŢIA GUVERNULUI ITALIA^ In virtutea decretului Regal din 28 Iunie 1885, Societatea «Crucea-Roşie» a Italiei, a fost autorisată a emite un împrumut «Ic Ir» milioane lire Italiene, Impfirţiie in (100.000 obligaţiuni garantate «Ie guvernul Italian, rambursaţi In 51 ani prin patru trageri pe an şi ptna la 1937. — Tragerile se fac oficial la 1 Februarie, 1 IVCain, i August si 1 Noembre In preşonţa delegatului regesc al Italiei şi al Societăţeî « Crucea-Roşie » Conform planului, la lle-care tragere va face una de prime şi alta de ramburs. La tragerea primelor se face : Oasti-guri de mm '2o«,«i)o, mm, I eto, si o mulţime de alte câştiguri mai mici Lire în aur Tragerea de romburso. — Toate obligaţiile fără deosebire şi chiar cele care vor ti câştigat deja o prima, vor fi fără dor şi poate rambursate, câte puţin şi dreptat, CU 30, 35, 40 SI 45 LIRE IN AUR Vindem aceste obligaţiuni cu o sigurantn]ilc nc-rilscutut, cu preţul de 07 lei complinit şi trimitem titlu, file originale, Investite cu semnătura autorităţilor eompetinte, cu întâiul curier şi cu scrisori recomandate. Vindem 5 din ucenic obligaţiuni plnlibllc in un-sprc-zcce vcrsiuuintc mensuale de 20 lei. In-data dupe efectuarea primului versanient de 20 lei, cuniperntorul câştiga dreptul la tragere si la totalitatea câştigurilor. PRIMA TRAGERE VA AVEA LOC LA i MAiU 1886 l rea rea acestor obligaţiuni fiind sigură, ne li va peste putinţă de u menţine mult timp preţul şi condillu-nilc de mal sus. Cererile Irebuest însoţite de costul lor, fie tn bilele de Banca, mandate poştale, cecuri şi timbre poştale din ori-ce ţara. Ele se vor adresa : Moniteur de la Ghance Universelle & Vienne (Autriche) Se poate seri în Româneşte, Franţuzeşte, Nemţeşte, Englezeşte şi Greceşte, BERARIA GAMBRINUS O) & w mJm S a pus in consumaţie BERE (UMBRIM, fabricatiunea OPPLER MC0L4S ALEXANDRE PARADAT AVOCAT LICENClfi EN D110IT a transferă son domiclle _. lent. 8 Oii. — DE ARENDAT Chiar de acum moşia Podu Gros din districtul Mehedinţi, având făcute semănăturile de toamnă. Doritorii se pot adresa în Bucureşti, strada Brezoianu No. 51 în toate zilele piuă la amiazî. 2 s. 5. 3. * v. ■ ■ Bî i,j OUVRAGE ENTI^REMENT TERMINE ESSAI COMPARE SUR “ BT LES LOiS DE LA ROU MANIE DEPUIS LES TEMPS LES PLUS RECULES JUSQU'A NOS JOURS PAR mS&LMM BULRAKBKR© UN VOLUME D'ENVIRON 500 PAGES, ED1T10N DE LUXE PAPIER VELIN, CARACTERE» ELZKVIRS PRIX 20 FRANC S-T I RAGE LIMITE Ou peut souscrire d part ir du 1 j1S janvier dans Ies bureaux du « Peuple Boumatn » et chez tom Ies libraircs de Bucarest A L E C U A. B A L Ş AVOCAT 66 Strada Dionisie consultaţii de la 8—12 dimineaţa. D. R. ROSETTI AVOCAT Strada Batişte No. 4. BURSE Bursa Parisului Cursul de la 30 1 anuare / 8 i6 Renta franceză 4 jum. la sula. 110, 40 —110,50 detto bulevard 10 ore, 110.40 Rentă română perpetuă 5 la sută 89,50 90,50 detto G. F. R. 6 la sută, — Acţiunile băncei române—Creditul Mobiliar român împrumutul Elin din 1879 320,— 311,25 idem din 1881 255—252,50 Banca Otomană, 490,—, 493,75 deto bulevard 10 ore, 491, 491,25 Datoria turcă 14,20 4 jum. la suta 14,32 Lose lurcsşti, 34,50 34.50,Datoriauniflcată egiptână 6 la sută 323,328 , Schimbul Londrei la vedere 25,19, 25,20, detto la Amsterdam 207,50 detto la Berlin 122,75 122,75. Bursa Londrei Consolidatele engleze 99 7/8 100 acţiuni de la Banca Română 5 1/2. Schimbu Parisului pe 3 luni, 25, 40 detto la Berlin 8 luni, 20,55, detto la Amsterdam 3 luni, 12,03. Bursa de Berlin Cursul de la 31 1 anuare 1886. Napoleonul 10,15 Renta română a-mortisabilă 5 la sută, 93.40-93.40. Obligaţiunile C. F. R. 6 la sută 105,25-105, detto detto 5 la sulă 101,40-100,70. Împrumutul danubian Openheim, 109,00 10. Rubla hârtie comptant,199,75-199,75 Schimbul Londrei 3 luni 20,32-20,32, detto Parisului 2 luni 80,00-80,90. detlo Amsterdam detto 108,50108,40 Împrumutul municipal Bucureşti 1884 94,— 94,-. Bursa de Viena Napoleonul 10,015 10,02 Ducatul 5,92, 5,-92. Imperialul, 10,32,10,32, Lire turceşti, 11,37 11-37. Argint contra hârtie, 100.Rubla hârtiecomplată 123,50-123.75 Acţiunile Credit Anstalt 298,6®—298,— Renta metalică 5 Ia sulă . 84,20 — 84,20. Renta hârtie 84,30,84,30. Renta aur, 112,30 Lose turce 17,---17,— — Schimbul Londrei la vedere 120,75-120 80 detlo detto Paris 50,17-50,20, detto Berlin la vedere 62,10 02,15 detto Amsterdam la vedere 104,80-104,90. Bourse de Francfort Cursul de la 31 Januare 1886. Renta României amortizabilă 5 0/0 03.35 93.40. J. COSTACHI EPUREANO LE MOUVEMENT ET LA EN ROUMANIE EXTRA1T DE LA REVUE FRANgAISE DE L’ETRANGKR ET DES COLONIES MAI. JUIN, JUILLET 1385 Vient de paraitre chez l’editcur COBI. flis a liucarest. En ventedam toutes Ies librairiesdc la capitale Piti.v 1 franc SO. MTIHTIIAT Pr°ductivă8o poate Uliii III.ÎL procura celui co va putea depune la Casa de Depunere. O garanţie de 1000 lei. — A se adresa la Oficiul de Publicitate « Romania » str. A cademnie'i 18. Vechiu profesor de arta moşititluî şi medic primar al spitalelor Sf. Spiridon din Iaşi, instalându-se tn Bucureşti str. Clemenţei, 25 de-asupra Farmaciei, dă consultaţiuni de la 8—11 a. m. şi 6—8 post-meridiane. PENSIONAT DE DEMOISELLES Strada Sf. Voevodi La Direclion a l honneur d'informer Ies parenls qu’ellc a pris pourl'annâescolaire 1885-86, des disposilioua d'apresfesquello» Ies examens auront !ieu desormais dans Ies ăcoles publiques. Rien ue sera negligă pour assurer lcs progres et le bien-âtre des ălâves qu’on voudra bien lui confier. La rentree a eu lieu le 1*' seplcmbre 1885. Bucuresci. — Tipografia «Le Peuple Roumain,» strada Episcopiei No. 3. P. www.dacoromanica.ro