ANUL 1 No. 51. A DOUA EDITIUNE MARTI 21 IANUARIE 188(1. Grigorb G. PEUCESCU Director politic ABONAMENTE: In tari 1 au 40 lei, 6 luul20 lei, 3 luni 10 lei In străinătate 1 an 50 lei, 6 luni 25 lei REDACŢIA No. 3.—Piaţa, Episcopiei.—No. 3. Barbu stef DE LA VRANCEA Prlm-redactor ANUNCIURI: anunciurl pe pagina a patra linia 30 bani. anunciurl şi reclame pe pag. III 2*lei linia. ADMINISTRAŢIA No. 3.—Piaţa Episcopiei.—No. 3. IO BANI NUMERUL APARE IN TOATE ZILELE IO 13A.IVI NUMERUL ALEGERILE SUB D. I. BR ATI ANU Alogerilo parţiale, cari azi sunt sfârşite, şi cu cari s au lăudat atât de mult gazetele guvernamentale, sunt poate mai interesante dc cât ar S fost nişte alegeri generale Ia alegerile generale,când sunt de ales mai multe sute de deputat! şi senatori, multe infamii, multe nete de ingerinţă trec nevăzute. Pe cândjla alegerile parţiale fie-care act al guvernului poate fi lesne pus în lumină. Aoeasta am şi făcut, pentru cele cftte-vfl judeţe unde a fost puţină luptă, arelend în cale mai mici do-tnlii, dupe gazetele din capitală şi din judeţe şi dupe informaţiuuile ce am primit, ingerinţele făcute de guvern in fie-care localitate. Aceasta n’nm făcut'o cu scop d’a dovedi că alegerile nu sunt libere sub d. Brâtianu ; nu împingem naivitatea atât de departe. Dar am făcut’o pentru a provoca indignaţia tutulor, pentru a împinge, pe cei cari nu suferit aceste infamii, la exasporaţie, care singură ue va scăpa de omul fatal care di-rige destinele noastre. Ga se ne putem Închipui oe va fnco d. Drătianu la nişte alegeri generale de la care ar atârna căderea sa de la putere , n’nvem de eât se ve-d<-c; iii i. i i • pentru a hnpedicn pe câţi-va membrii din o-I p :: imeilt. Nu ma. înen; e îndoială că nici măcar i ; ma ;. ' . • n, a lunci, pe emul CV. a ,i , ie ia umplutul de la opera comică, pe ministrul care a pus de s’a omorît oameni la Brăila, caro a schilodit pe alegători la Focşani, caro n mărturisit c’a comis asasinate şi căruia ’i so cuvine pentru trăite acestea numele do Ministru asasin. Da Ministru asasin! acesta o numele pe caro îl merită, iar nu om soare, dictator de zahar or cancelar de carton, cum ii ziceam până aci, căci pentru o fiinţă decăzută ca primul ministru, aceste cuvinte, chiar în derâdere, sunt laude şi ca mâne o se ’l vedem shimbându-şî, cum zice Alexandri, porecla în renume. LA FOCŞANI Ixi ajunul alegerei. In ajumd alegeri sosise la Focşani d. Cogălniccanu, să ţie o întrunire publică împreună cu d. N. Ionoscu. Saln (le întrunire. Administraţia, zice un corespondent, a Încercat tn toate modurile, prin promisiuni, prin ameninţări, să facă pe d. Lupescu, proprietarul teatrului, să nu ne dea sala, pe care o angajaserăm cu o săptămână Înainte şi o şi plătiserăm, ca să nu avem unde să ne Întrunim. Monoperlle ndinlnfstratiunil. VA (Jând că nu pot reuşi In planul lor, pe do o parte, aQ trimis agenţi d'al primarului, cari cutreoraQ oraşul spuind delegaţilor şi alegătorilor că nu este adevărat că va veni Kogâlniceanu; pe de altă parte, ordine s'aă dat sub-prcfecţi-lor să nu laso pe nici un delegat la întrunire, aşa câ sub-prefecţii do Yran-eia şi Zăbrauţl,anume Vârgolicl şi Ma-linescu. Împreuna cu toţi delegaţii, aQ stat la cârciumă la Bălan bând şi mâncând la masă cu el toată ziua, nelâsân-du-I să mearga să asculte pe d. Kogâlniceanu şi spuindu-le câ e o minciună venirea acestuia In Focşani. Cu toate acestea, întrunirea a avut an succes strălucit, căci 1500 persoane au venit să aplaude pe d. Cogâlniceanu şi pe d. N. Ionescu. întrunirea erea cât să poate de liniştită,dar d. Gcorgescu-Sobieschi, numit ad-hok tn locul d-lul Al. Plagino, care demisionase chiar In acea zi, a cerul forţa armata sub cuvânt să lntreţio liniştea publică. In realitate Insă spre a o turbura şi a opri manifestarea; căci publicul erea foarte liniştit, asistând la Întrunire mal multe dame notabile din Focşani. Nimărul nu’i trecea prin minte şi nu se aşlopta ca să vadă o companie de soldaţi postaţi In dosul teatrului, tn curtea cazărmii pompierilor, de unde, la un semnal dat, să năvălească asupra celor ce asistat! la Întrunire. In noaptea aleg-erăi. In tot timpul noapţel.zice Luptătorul, funcţionarii comunali şi administrativi, n'au mal eşit de prin cârciume, dând de băut şi de mâncat delegaţilor. Vinul curgea mal In abundonţă ca apa la ciuşmelcle noastre. Intimidările, înjură turele cele mal grosolane curgeaă ca ploaia din gura acestor funcţionari la adresa celor din oposiţie. In zioa aleţjer*©i. Primari» asediata. — In timpul nopţi administraţia recrutase peste 200 de bătăuşi şi n doa zi de dimineaţă la 6 ore, Vrânceni comandaţi do subprefectul Vârgolicl ocupă coridorul primării. Vrâncenii se aşează In coredor, iar bătăuşii, armaţi cu ciomege, unii stai! jos tn curte, iar alţii, şi In mare parte gardişti poliţieneşti,ascunşi după sltnjonl cu lemne. In fine la orele 8 Încep a veni delegaţii; imposibil Insă să poată pătrunde tn culuarile primăriei; sunt nevoiţi a sta In curto. Alături cu primăria unde se alia cazarma dorobanţilor, uraţi concentraţi 100 de soldaţi cu baionetele la arme, gata a năvăli In curtea şi sala primăriei la cel d'lntâiQ semnal ce ar fl făcut d. Sobiâsky, lucru de caro n'avut nevoia, căci ciom&gaşil şi-aQ făcut pe deplin datoria. Intervenţia bătăuşilor. Pe când delegaţii şi cetăţenii din Focşani vor-biaQ şi discutau intre el, de o dată d. deputat C. Cernut, Incongiurat de bătuşi, loveşte pe cetăţianul Ghiţa Trifan cu un băţ In piept şi peste cap, strigând: «pe el bâeţi !» Atunci a incoput a curge ciomegilc în capul şi peste mâna dreapta pe caro o ţinea d'asupra spre a ‘şl apăra capul bietul Trifan, până cc, tn urmă, intervenind un delegat, nepot d'al lui Stan Gaiţă din Bftlca, împreună cu alţi delegaţi, l*aă scos dc sub loviturile bătăuşilor cari dodeaG numai lâ cap. Faptul s’a constatat da procuror şi dc medici. Trifan o cu mâna dreapta sdrobită, capul spart şi In pericol de moarte. Iată In această privinţă şi depeşa soţiei d-lul Trifan către preşedintele Camerei. Preşedintelui camerei deputaţivor. Bucureşti Focşani 25 Ianuarie Soţul meQ GhiţA Trifan cu ocazia a-logerilor colegiului III de deputaţi din Putna, In curtea primăriei a fost bătut de deputatul Costache Cernat şi de alţi bătăuşi.—Mâna dreaptă sdrobită, capul spart, pericol de moarte. Reclam şi strig până la cer dreptate. Fi -vă mila, căci rămânând văduvă, nu am nici un mijloc de existenţă. I’ttuun Trifan Al doilea bătut a fost un tăbăcar anume Pnntelemon Tărâbuţa ; so zice ca la acesta s’a repezit Casierul comunal cu un bolovan in mână, cu care lovindu’l, i a spart capul, apoi aQ tăbârlt bătăuşii pe dlnsul şi 1'aQ bătut într’un mod crunt, dându’I sin-gele pe ureche ; şi aşa s’a petrecut şi cu alţii. Tot în curtea Primăriei aQ mai fost bătuţi crunt rupindu-li-se mâinile şi spărgându-li-se capul mai mulţi oameni Intre cari se numără : Costache Pană, Ioan Epure şi alţii din Focşani, cum şi un nepot al Iul Stan Gaiţă din Bâlca. Însuşi preşedintele grupului independent N. Tipeiu, a fost bătut în curtea primăriei. Comandanţii bătăuşilor. Toate operaţiunele eraQ dirijate de d. deputat Savennu. In capul bătăuşilor să atlafi domnii deputaţi C. Cernat şi Guriţă. Iată câte-va amănunte interesante ce le dă corespondentul Naţiuni: Deputatul C. Cernat avea un metod frumos şi ingenios dc a comanda bătăuşii : Întocmai ca Iuda care a vîndut pe Christos şi care a zis «pe cinevoiQ săruta, pe acela să’l luaţi» aşa şi Cernat se înţelese cu bătăuşii câ cu cine ’l va vedea vorbind, pe acela să ’l lovească. Votul. După ce bătăuşii băgaserâ spaima printre alegători, ş. mal mulţi dintre el să retraseră, s’a procedat !a vot tn următoarele condiţii. In localul Primăriei fiind şi sala de alegere, d. Primar, care c şi deputat, pusese pe toţi amploiaţii Primăriei de conlroluQ la uşo, mai nainte de a intra In sala de alegere, pe fie-care alegător ; ’1 căutări prin sân, prin buzunare, tn fine Intr’un mod foarte minuţios, şi dacă găsiaO vre un bilet d’al lui Buescu, ’l luaQ. In camera secretă, unde votaQ alegătorii, prinlr’o altă uşe care corespundea cu casieria Primăriei, agenţii Primarului observaQ cum se vota, ameninţând pe aceia cari nu voiafl să voteze pe Mircoa. Tot In şalele Primării eraţi şi suprefecţil Vârgolicl, Malinescu şi Kivu cari ainenin-ţaQ pe alegători. Sub asemenea presiuni iutra alegătorul tn sala do ale-gorl, iar când eşa, la uşe i se cerca de eontrolor biletul lui Buescu, de aci ora dus lntr'o cameră, unde era pus cu sila să semneze o poliţie către adunare, prin caro se zicea ca alegerile s’aQ făcut in cea mal maro ordine şi cea mal perfectă linişte. Tot in localul Primăriei, în odaia rogistraturei, oraQ 2 ciubăre cu vin, de unde bea fie-care bătăuş ca recompensă după o isblndâ ce a făcut. LA PITEŞTI Proprietarul unei Hali pus la a-mendn.—înainte dc alegere, s'a ţinut la Piteşti o întrunire publică dospre care dăm detalii mal la vale. Adoua zi după întrunire, proprietarul săli a fost supus la o amenda de 500 franci sub diferite pretexte. In realitate Insă pentru că lncbiriaso sala în care s'a Întrunit oposiţia. Arestarea 0 0 şi In fapt o ridică,prin evaluări mincinoase la îndoit. D-nil Giani şi Grftdişteanu, ad făcut tabloul înfiorător al guvernului actual, unde nu e de cât o singură voinţa aceea a vizirului. D-ntd Vintilă Rosetti, a făcut următoarea declaraţie: Voiu spune în Cameră, a zis d-1 Rosetti, păsurile d-voastră, de nu ne va asculta, voit! sili pe d-1 Bră-tianu, se mc asculte, cu actele sale pe cari le am In acest pachet; şi dacă nici atunci nu mă va asculta,voiu întrebuinţa muşchi mei, voiu fi In stare d-lor, pentru a-mi face datoria, se dau, de va fi trebuinţă, cu toporul In Dumnezeii! «Aceste cuvinte au fost aplaudate, cu mult entusiasm. D-nul Oroveanu deputatul colegiului II, de Râmnic, a fost asemenea foarte gustat în tabloul care l’a făcut do mi-seria ţări. D-nul Dieaconescu, înveţator sătesc, arată cu ce dispreţ guvernul tratează pe alegători colegiului III. «Socotesc se ne cumpere cu ţuică, cu o halcă do carne şi un codru de pâine. Am refusat acest soid de pomeni în drumul ce l’am făcut.» D-nul Rădulessu, a terminat întrunirea adresând un apel călduros alegătorilor ca să-şi facă datoria. Toate acestea aă avut de resultat o suta şi câte-va voturi: D. Dimancea observa şi funcţionarii publici duceai! pe alegători ca pe nişte turme, îl controla îi supraveghea. — Morala fabulei este că pe cât va sta d-nul Brâtianu la putere nu putem avea alegeri serioase. FOIŢA ZIARULUI «EPOCA» ARY ECILAW REGELE TESALIEI (Urmare) O privire semeaţă a d-nel de Mine-leko taiadeodată aceasta convorbire, a cărui violenţă părea că creşte cu cât comtele continua a vorbi. — Domnule, încetaţi vă rog cu aceste glume, voesc să vă părăsesc şi aştept de la cavalerismul d-v. graţia de a mă reconducc In saloane. — Nadjesca....Nadjesca lvanowna!.. ailii milă de mine... nu m’aduce la desperare...! Nu vezi că o să înebunesc? Cine ar fi putut crede vre-odată că va veni o zi când tu să mă respingi astfel!... Al uitat acele zile dumnezeeşti petrecute împreună sub cerul cald de Miază-fci?... Al uitat acele seri când noi dansam fără a mal osteni şi când eram atât de lericiţi ca ne simţeam fie-care în braţele celuî-alt!.... AI uitat acele bine-cuvântale ore In care noi schimbam făgaduelile unei fidelităţi care treimea săfie vecinică!... Dar se lăsăm aceste suveniri, tot atât de scumpe pe cât şi dureroase inimei inele! Eu le-am văzut dar!. Ce efect ’ml-a produs această Intllnire!?... Nu pot spune că a reaprins In mine un amor stins, de oare-ce nici o dată nu m'am gândit de cât la tine, îţi jur înaintea lui D-zeuŢ. Liber m'am dat ţie, liberă tu m al alu^ dintre atîţia alţii, cu ce drept dar. tu acum mă respingi? — Domnule de Heinlinghenthal, dacă nu mă veţi lăsa să plec, voi fi silita să chem pe cineva. Aţi trecut peste mar-ginele bunel cuviinţe şi mi piace să cred ca aceslacces de nebunie se va potoli îndată ce veţi face apel la propriul d-v. bun simţ. la propria d-v. raţiune, şi cred ca ast fel veţi vedea şi d-v. cum, acum mal mult ca on-câud, ori-ce Întâlnire între noi a devenit peste putinţă: aştept dar de la delicateţa, de la bunul simţ a! d-v. fâgăduiala ca nu veţi mal face nici o încercare spre a ne mai întâlni. — Crezi lu ca voi pleca? — Vă rog!... La trebuinţa, vă ordon chiar. — Ei bine, nu, nu voiii pleca!—zise cu tărie tânărul, dar îndată ’şf schimbă tonul continuând: — Nadjesca Ivatiowna!... este încă timp. In numele cerului... în numele amorului tău trecut, asculta-mă! — Ceea ce nu void face comte, ’mi este peste putinţa. — Şi pentru ce? — Pentru ce?!... Pentru că sunt fe-meea altuia, şi pentru ca nimic din ceea ce fac nu este ascuns bărbatului med. Dacă prinţul de Mmeleko ar bănui ceea ce s'a petrecut intre noi, el m’ar scăpa de stăruinţele d-v...? Ce. nu aî a-flat încă ca nu e de jucat cu Boris Mi-chailowitch, prinţ de Mineleko?Şi pe urmă, ştii prea bine, eu nu sunt din a- cele femei care să aduc nenorocirea şi scandalul pe capul altora. — Şi vrei doamnă se Impudici ca o nenorocire să cada asuprâ'ml?... Aida de ! aceasta e o ironie. — Da, voesc a înlătura o nenorocire şi o nenorocire ireparabilă, pentru că, îndată ce bărbatul med va simţi ca 'ml faceţi curte vă va provoca la duel şi a-tuncî.,1, — O da! în adevăr, a şi sosit timpul de a avea pentru mine o atât de mare grije!... Dar cine altul de cât tine m’a sdrobit sub greutatea unei nenorociri, care do sigur va trebui să'mi alraga şi altele? Nu cumva eo proba de grija ce ai pentru mine, consimţimentul tăd de a pune în paralel cu sărăcia şi amorul med milioanele şi situaţiunea prinţului de Mineleko? Nu curn-va, tot din cauza solicitudine! ce al pentru mine, tu te-ai dat in partea In care bogăţia atârna mal greu la balanţă? Nu cumva din cauza amorului, tu n'al mal stat la îndoială Intre acel care’ţl aducea bogăţii şi onoruri şi Intr’acel care nu putea a’ţi da de cât sarăcia şi.... — Ah! Waldemar, eşti nedrept!... eşti crud! ..—striga tînara femee ne mai putând susţine rolul ce ’şi impusese lu aceasta comedie.—Nu vezi că şi eu nu mal pot suferi? N’ai ochi de cât pentru suferinţele tale şi eşti orb pentru ale altora! — Dar atunci.... Nadjeska.... tu me iubeşti încă. Ah! spunemi... că tu din inima eşti tot a mea, spunem!, şi eu plec fără să murmur!...—striga tlnărul barbat, grozav de atins de durerea sfâ- şietoare ce se întipărise pe faţa prin-cesei. — Nu! Nu! nu'ţl voiă spune, nu pot a ’ţl-o spune: aceasta ar fi să trădez pe bărbatul med. — E oare trebuinţă ca să’ml-o mal spui? Văd! simţ! lotul 'ml probează a-ceasta: sânul tău palpitant, buzele tale palide, suferinţa ce s’a întipărit pe faţa ta, îndată ce eu am apărut!... Nadjeska lvanowna nu minţi! tu mă iubeşti... tu mă iubeşti!... Dacă n’ar fi aşa, ce te-ar interesa dacă bărbatul tău m’ar provoca la duel ?—zise el, cu credinţa unui om care n’admite cu nici un preţ ca o nenorocita femeie să poată tremura pentru un altul de cât pentru el. — Foarte târziu — continua Heilin-ghenthal—am aflat adevărul, foart târziu am cunoscut care a fost cauza des-parţirel noastre. Când ştirea s’a răspândit că tu n’al renunţat la căsătoria noastră de cât pentru a scăpa pc tatăl tăd din ruină şi de desonoare, când eu am ştiut pentru ce tu ai consimţit să sdrobeşti fericirea noaslra şi când am aliat că aţi venit aci, pentr’un moment, am crezut că înebunesc de bucurie. Răceala cu care m’al primit, tur-burarea ce pare ca resimţi, grija ce pui pentru a rne depărta din calea vi-eţel tale, sânt atâtea probe de grija ce tu ai pentru pericolul ce ’mi s’ar putea întâmpla. Dar, nu’ţi fie teamă: void fi liniştit, voiu fi prudent, pentru câte iubesc, pentru ca te voiesc! Când am primit de la tatal tău acea scrisoare, care punea, pentru tot d’auna, o pe- dicăplanurllenoastre, devenisem furios. Voiam să vid să te omor, pc tine pe care te iubeam atât şi pe care to per-deam, pe tatăl tău. care rupea aceasta u nire şipecel-alt, care ‘ml fura singura dorinţă a vieţei mele, singura fericirea existenţei mele! Voiam In sfârşit să omor or pe care ar fi... Imitrebuia sânge pentru a’mî sătura răzbunarea....Dar m’am înbolnăvit.... O, da, am fost greu bolnav, poate chiar găseşti oare-care schimbare... Cu toate acestea m'am fă-cuthine.lacorpcel puţin. Un singur scop ’ml mai rămâne acum: acel de a te avea ori-ce s'ar întâmpla, de a te avea, cu toată aceasta căsătorie, cu tot acest bărbat al tăd a cărui viaţa o voesc, şi o voiu aveai.. Nadjeska lvanowna te las şi’ţl dau timp de a te gândi. 0 singură observaţiune insă, Înainte de a ne despărţi: nu uita nici odată că sunt totaşa de tenace ca şi el... ca şi cel-alt!... Ori-ce vel face,noi suntem legaţi unul cu altul; unirea noatra sigilată de un spirit invizibil, este mal nedeslegabilâ de cât chiar dacă Biserica ar fi consacrat’o. îndată ce eu am fost logodnicul ted, tu nu mal aî dreptul de a mă respinge. Transportat de pasiunea sa, el părea că simte o adevărată plăcere de a ’şi vărsa tot focul ce ardea în inima lui. — Bărbatul meu! escluma de odată d-na de Mineleko. (Va urma.) www.dacoromanica.ro EPOCA 21 IANUARIE 3 DECRETE — Colegiul III electoral pentru deputaţi din judeţul Prahova este convocat, în ziua de 9 Februarie 1886, spre a Împlini printr’o nonă alegere vacanţa ri-masâ tn Adunare, tn urma numirel d-lul Ioan Urlaţeanu tu funcţiune retribuită de Stat. In ziua de 28 Ianuarie se vor alege delegaţii cari compun acelcolegia. — Colegiul II electoral pentru senatori din judeţul Ilfov este convocat, tn ziua de 9 Februarie 1886, spre a tmplini printr'o nouă alegere vacanţa rămasă tn Senat, prin Încetarea din viaţă a d-lul doctor Ale*. Marcovicl. Sunt numiţi : —D. Vasile Munoliu, fost comisar poliţienesc, In funcţiunea de ajutor al admi-nistraţiunel plâţel Tulcea din judeţul Tulcea, tn locul d-lul NicolaeChiriazopolu, demisionat. —D. Constantin Puică, tn funcţiunea de sub comisar clasa I pe lăngă prefectura poliţiei capitalei, tn locul D-lul Pandelescu, demisionat. —Sa primit demisiunca din armată a căpitanului Tcodorescu Gheorghe din regimentul 12 călăraşi, pe ziua de 20 Ianuarie 1886. . —S’a primit demisiunca din armată a căpitanului Paladi Teodor din regimenLul 8 călăraşi, pe ziua de 20 Ianuarie 1886, tre-căndu-se tu acelaşi limp tn cadrele ofice-rilor de rezervă al corpului 2 de armată, corfprm ari. 2 din legea promulgată la 22 Aprilie 1884. — Se deschide pc seama ministerului de flnance un credit extraordinar de lct 4,000, pentru plata retribuţiunel inspectorului gendral al caselor de credit agricol, instituit prin legea din 22 Fabruarie 1885, pe timp «le patru luni, de la 1 Decembro 1885 ptnft la 31 Martie 1886. —Se deschide un credit suplimentai' de lei 1.813 bani 50, pe seama budgetului datoriei publice pe anul curent, la cap. IX, art. 19, pentru complectarea plftţel capitalului şi procentelor a două bonuri ale fostei bănci naţionale a Moldovei, sub No. 310 şi 312, provenind din datorie pentru depositele judecătoreşti. DEMISII !\ D-L! I AL. FILITIS De câto-va zile, «1. Al. Filitis, cunoscutul preşedinte do la Curtea de apel din Bucureşti, ’şl-a dat demisiunca din causâ de boală Retragerea : -..ii - neapăru o mare perderr re; num o penii a Cu dara mai nles prirtru justiţia G , cari - şlrnd s«> nprr'ţnlăsf» integritatea dc caracter, ştiinţa, bunul simţ juridic şl stăruinţa neobositului magistrat In Îndeplinirea dplictn i şi importantei sule misiuni. Pentru colegii săi, bătrânul Filitis va românea ca un esemplu viu despre ceea ce va se zică conştiinţa Îndeplinire! datoriei, iară pentru membrii baroului ca un tip al magistratului onest, care caută cu ori-ce preţ descoperirea adevărului In afacerile aduse înaintea lui. O viaţă Întreagă petrecută In aceste condiţiuni conslilueşle fără Îndoială o frumoasă carieră şi o a-devfirata onoare pentru acela care a ştiut să se conducă în acest mod. Figu ra d-lui Al. Filitis va românea, suntem siguri, In tradiţiumle noastre ca a unui bun şi demn magistrat. Dreptul Îşi face o plăcută datorie es-primând aceste sentimente, Împărtăşite negreşit de toţi confraţii noştrii, şi profită de această ocaziune pentru a trămite venerabilului magistrat urările sale pentru o repede şi deplină Însănătoşire. Ne asociem din toată inima la a-ccste cuvinte pe care ziarul «Dreptul» le adresează d-lul Al. Filitis. Ele traduc simţimintele generale ale tutulor acelora ce au cunoscut pe acest conştiincios magistrat. DINTR’O ZI INTR’ALTA Italia d. I. Marghiloman. \iiorile au resunat din nod Sâmbătă seară. Carnavalul şl-a scuturatclopoţeil cu furicln casa d-lul Ioan Marghiloman. Aranjarea ospelulul merita o descripţie. Vestibulul e o grădină, numai copaci şi verdeaţă. Scara dispare sub flori. In capul scării d-naşid-nu I. Marghiloman primesc pe număroşil lor Invitaţi. Stăpânii casei făcu onorurile cu multa graţie, ocupându-se de toţi. D-na Irina Marghiloman, amabilă ca în tot-d'auna, purta o toaletă de satin faţa arami. Sala de bal foarte mare. Parchetul luceşte ca o oglindă. Pe zid imense oglinzi reflecta ca Intr'o feerie lumina policandrelor şi a giran-doleior. In jurul salonului sunt a-şezate damele In toalete bogate a-coperite cu flori şi strălucind sub focul brilianturilor. In această frumoasă galerie de tablouri, admirăm pe d-na Bossy o perla de la Iasy tn pompadur. D-na C. Isvoranu tn roşiii, d-na Can-diano tn satin smarugd. D-na A. Heliu tn alb. D-na Brataschanu In negru cu buchete de trandafiri. D-naBueh. D-na general Arion tn catifea grena!. D-na C. Boercscu In verde. D-na ZocSlurdza In alb acoperită cu briliante. D-na Radu Mihai tu catifea perozea. D-na Mareş. D-na Riochano. D-na Simka Lahovarv foarte elegantă tn catifea roşie ca flacărea.—D-na Zoe Crissenghi tn albastru, d-na Stolojanu In roşu sta-gojiii, d-na Halfon tn damască cu llorl, d-na Elena Ferikidi, d-na Zoe Măldă-rescu, d-naD. Ionescu tn galben acoperit cu dantele negre, d-na Populeanu, d-na Gr. Cerkez de o eleganţa rară tn roşu auroră, d-na Zoe Pachsuri tn albastru, d-na Genaral Fâlcoianu, d-na Marquisa del Moral în negru purtând o comoară de briliant, d-na Missir frumoasa ca tn tot-d'a-unaîn roche mousse, d-na G. Stoiceseu In roşu. d-na prin-cesa D. Mcvuzi, d-na Schneider, d-na G. E. Lahovary foarte graţioasă în cati* fea pensâe, d-na principesa Natalia Ghica In albastru ţesut cu argint, etc. Printre demoasele am zărit pe d-r.i Pachouri, d-ra Arion, d-ra Costacopol, d-ra Locusteanu, d-ra Butculescu, d-ra Nicolescu, d-ra Lomotescu etc. E atâta lume, atâta Înghesuială şi aşa mare căldură tn cât ca să poţi resufla pnţin trebuia să te duci prin celc-l-aitc saloane care sunt Împodobite cu mult gust. In faţa vestibulului de sus unde se dansa să înfiinţase un mare Bufet îmbelşugat şi foarte bine servit. Vinul şi şampania curgea toată noaptea în cupe până ce semnalul dVinsuluI se dete din nod, musica cântă un vals şi lumea se învârteşte mereO. La trei ore orchestra încetează, dansatorii să coboară la supou. Sofrageria de ştejar foarte frumoasă înfăţişează aspectul u-nei florării, mesele aşezate printre copaci dispar acoperite de flori al căror miros te îmbulă. La 4 ore orchestra dă semnalul cotilionuluI.Toţl se reped sus spre salon undeîncepe dansul final condus de d-nil A. şi M. Marghiloman cu mare măestrie. S’a făcut ziuă, lumea e obosită, muzica încetează, şi de pe un al douilea supeO, toţi ’şl iad drumul spre casă. Valreas. PARTEA ESTERIOARA Germania. Gestiunea expulzărel Polonilor de protecţiune Austro-Rusă, din provinciele resărilene a le Prusiei, s’au strămutat din parlamentul Imperiului în camera deputaţilor a regatului prusian. Şi aci, este obiectul unor violente desbaten de mal multe zile. Deputatul polon Stablewski, luă cel d’entâiQ cuvântul,atacând cu violenţă pe prinţu Bismark, zise că ar (1 a lovi voinţa lui Dumnezeu, Impcdicârid înaintarea Polonilor. Că Polonii nu vor renunţa niciodată la speranţa unei autonomii de stat. Iu privinţa ameninţărilor prinţului Bismark contra moşielor polonezilor, oratorul sfârşi strigând că Polonii nu se vor lăsa nici odată a fi respinşi de lângă mormintele părinţilor lor... Ministrul de interne Puttkamer, constatând încă odată, că Polonii nu voesc să renunţe la relntemeerea unul stat polon zise, că a urmări restabilirea Poloniei în graniţele de la 1772, este o înaltă trădare !.... Că polonezii se Inşalâ crezând,că Germania nu va se păzi contra unor ast-fel de tendinţe... Apoi vorbi ministrul de resboid, a-rătând, că polonismul s’a încuibat şi tn armată şi că administraţia militară va trebui să proceadâ cu o mal mare asprime contra soldaţilor de naţionalitate polonă, cari sunt aplecaţi a nu fi credincioşi stindardului lor. Prinţul Bismark a luat de două ori cuventul în această memorabilă desba-tere, făcând lnlr’un chip nemilos procesul naţiunei polone. Iar In privinţa as-piraţiunei Polonilor de neatârnare In oare-care margine,cancelarul zise,că nu li se poate Îngădui nici o data să nădăj-duiască. Guvernul nu va consimţi nici o dată la reîntemeiarea Poloniei. Şi tn această privinţă nu va face concesiuni nici cât un fir de păr ! Guvernul e dator se lmulţească la răsărit populaţia germană Împuţinând pe cea polone. A fost o greşalâ a se căuta d'a câştiga pe Poloni cu blândeţe. Deci, guvernul va urma se execute cu cea mal neclintită asprime măsurile de expulsiune... Şi îndeplinirea acestei datorii nu’l vor putea împiedeca nici alte doue-zecl revo-luţiunl a le Parlamentului imperiului! Poate ca ar li nemerit ca stalul să ex-proprieze toate moşiile polonezilor şi a jertfi pentru aceasta sule de milioane... şi tn acest cas, proprietarii polonezi nu vor face o rea «facere, putând a’şî cuni-p ra moşii tn Galiţia! D ocamdată însă guvernul va aşeza agricultori germani, bine Înţeles cu (finei germane In acele ţinuturi. Iar pentru funcţionarii germani din răsărit va fi In tot-d'a-uuu o condiţie obligatorie de a nu se căsători cu o Polonă î Cancelarul, a fost şi mal violent de se poato, In al doilea al său discurs, în care ’şl-a propus a combate pe domnu de Windhorst şefulu centrului, pe care'l priveşte ca îmbrăcat cu trei cămăşi de fier ! O voce din Cameră ehe-mându-1 la cestiune, prinţul Bismark, foarte supărat, strigă : Eii pol vorbi aci, ce voescşi cer o mal multă bună-cuviinţă când vorbesc!... D-nu de Windhorst, respunzând prinţului de Bismark ’l Întreabă dă ce ’i impută simtimintele sale guelfe, oare princesa de coroană a Germaniei nu e o guelfâ ? Cine mă critica pentru aceasta n’are conştiinţă de o a-devărată fidelitate regală ! Nu mai în nenorocire se dovedeşto adevărata credinţa, iar nu în fericire.... Oratorul zice, ca nu susţine aspiraţiunile Polonilor, ci drepturile lor ce decurg din tratate şi din Constituţie şi sfârşeşte declarând, că e german dar nu în în-ţelesu prinţului Bismark, cate identifica Germania cu Prusia... Nu mai încape, nici o îndoială că majoritatea Camerei prusiene, va încheia desbalerile cu o ordine de zi plăcuta Cancelarului. Insă, lucru ciudat, se crede, ca ia va avea de urmare demisiunca d-lul Putlk.immer ministerul de Interne, cu Învoirea cancelarului. CRONICA PARLAMENTARA CAMERA Şedinţa de Sâmbătă 18 Ianuarie 1886. Toată şedinţa a fost ocupata cu discutarea a două articole din legga ad-misibilităţcl în funcţiunile publice. La înoeputul şedinţei s'a pus la vot un amendament al d-lut N. Fleva, rămas din şedinţa precedentă, prin care se închidea calea călre funcţiunile publice celor condamnaţi pentru bătăi în alegeri. In contra acestui amendament s'au pronunţat toţi şefii bandelor electorale în frunte cu primul-ministru. Erea firesc deci ca să cază la vot. Şi aşa s'a întîmplat. La articolul 12, care conţine condi-ţiunile de admisibilitate în posturile de prefecţi, secretarii generali de minister ele; discuţia a fost foarte animată. Acei cari cambateau articolul In frunte cu d-niî Nicolae Ionescu, N. Voinov etc. cereau în prima linie se na se dea administraţia ţârei pe mâna militarilor. I). Nicolae Ionescu, într’un discurs remarcabil, a dovedii şi cu acest prilej cât preţueşte liberalismul celor de la putere, când vor să organiseze militâ-reşte chiar societatea civilă. Şi cu această ocaziune d. Ion Brălia-nu, marele apostat politic, a înghiţit multe noduri şi multe adevăruri foarte supărătoare pentru d-sa. D-l C. Disescu, un liberal de Era nouă, a susţinut articolul din proeclul de lege şi a adăogat că în starea în care se găseşte actualmente administraţia toată ţara trebue organizată inilt-tăreşte. Majoritatea, această majoritate pretinsă liberala, ya aproba de sigur acest chip de a vedea al d-lul Disescu, mal ales că d-l Prim-Ministru a declarat că singur a Introdus această disposiţie în lege. Mergând tot ast-fel şi dacă colectivitatea va mai sta încă multa vreme la cârma statului, în curând ne vom po meni cu o organisare politică asemenea celei din Rusia. Astâ-zl camera are să se pronunţe a-supra acestui articol şi asupra unul n-mendament al d-lul Al. Marghiloman, care prevede că numai militarii cari ati renunţat la cariera militară din ţară sau din străinătate, să poată fi numiţi în administraţie. Acuma totul atârna de cât de tare va bate din picior primul-ministru. Mulţi din majoritate sunt foarte nemulţumiţi de această lege, dar nimenea nu Indrăsneşte se sufle. Adevărul e că însuşi parlamentul are o organisare militârească. Regim liberal, ce se’i zici! Penel. CORPIItlLE LEIillITOARE Şedinţa de Luni 20 Ianuarie ÎS86 CAMERA Şedinţa se deschide sub preşedinţa d-lui Dimancea. Ia ora 1 1 2; presinţl 100 deputaţi. Se ac.nodâ d-l ut (’henciu, un congediu de 10 zile. 1). Ministru al Justiţiei, depune trei proeele de legi; 1. Pentru autentificarea actelor sub semnătură privată ; 2. Pentru reorganisarea justiţiei în Dobrogea; 3. Pentru reorganisarea Curţilor de Apel. Dupe cererea d-lul Ministru Nacu, se amână discutarea legi pentru admisibilitatea în funcţiile administrative, pentru că d. Ministru de Interne, nu este de faţâ. Se amâna proectul de lege pentru modifiarea legei privitoare la furniturile armatei. Se votează proeclul de lege pentru deschiderea unui credit de 0.000 let pe seama ministrului de finanţe. La ora 2, camera trece tn secţii Se vorbeşte că se vor înfiinţa doue regimente nuoi de geniu. X Astă-zi este aşteptată în Capitală, principesa de Wied muma reginei. M. S. Regele o va primi la gară. X Mâine Marţi la ordinea zilei in şedinţa Senatului, concluziunele asupra petiţiunei expulzaţilor Alex. şi Nic. Ciurcu. X Astă-seară se va întruni consiliu] comunal. X Se vorbeşte de demisiunea d-lui Mânu Ivantoglu din postul de şef al contabilităţii admiriistraţiunel Capitalei. X La întrunirea de Sâmbătă de la Clubul liberal-conservator s’a hotă-rît că membri clubului se aibă întruniri in toate Joile. La aceste Întruniri se vor ţine şi conferinţe. X SENATUL Şe dinţa de Lină 20 Ianuarie 18 86 Şedinţa se deschide la ora 2 sub preşedinţa prinţului D. Gr. Ghica. 85 Senatori faţă. D-nu Gherghel, anunţă o interpelare d-lul Ministru de Interne, pentru descreşterea populaţiei române faţa cu cea jidoveasca tn Moldova de sus. Ministrul Justiţiei, roaga pe d-nu Mâr-zescu a consimţi la amânarea iuterpe-larel sale penlrn-că involva cestiunl de o gravitate, ce comporta un studio serios. D-nu Mârzescu, consimţi la amânare, dupe ce s'a recunoscut importanţa interpelând sale. Se voteaza legea prin care se acordă o renta viageră de 150 lei pe luna, d-rei Elena Beştelel, moştenitoarea fuudato-rilor schitului cu acest nume. Indigenatu d-lui PavelŞubin, din Vas-lniu, un nepot de soră al lui Gr. Al. Ghica Vodă, al Moldovei, se admite în unanimitate, In aplausele Senatului. Indigenatul d-lui Gustar Netter, care a îndeplinit stagiu prevăzut de constituţie se primeşte cu 45 voturi. Se pune în discuţie proiectu de lege prin care se acorda d-nci Cireşunu o pensiune viagera de 250 lei. I). C. Nanu, combate proiectu, pentru ca a văzut în anuaru pensionarilor că zisei doamne s'a acordat pensia de serviciu a soţului el. I). Mârzescu, se ridica contra preven-ţiunilor d-lui Nanu, de orece nu asemenea rente lmpovoreazâ bugetul statului, care e dator să recompenseze serviciele unor fnncţionari credincioşi, nelăsând în mizerie pe urmaşii săi nenorociţi. D. Isaia Lerescu, se uneşte cu d. Mârzescu şi susţine proeclul de lege, de oare ce defunctul Mihail Cirişanu, aservit statului până la moarto şi nu’l a lipsit de cât câte va luni ca sa lase văduvei şi minorilor săi copil, întreaga leafă de şef telegrafo-postal. Legea, punânduse la vot se primeşte cu 43 voturi. Indegenatul d-lui Apostol Papadopolo din Galaţi se primeşte cu 38 voturi. Ministrul Financelor, întrerupe votarea indigenatelor, cerând ca Senatul să troaca în secţiuni, spre a se ocupa de unele proecte de legi importante. In consecinţa, şedinţa se ridica la 4 ore. ULTIME 1NF0RMATIUNI Noua lege ce se va face pentru exploatarea minelor din România, va obliga pe fie care proprietar a depune planurile exploatăreî la Ministerul Domenielor: pentru minele descoperite pe moşiile Statului, concesiunea va fi de drept a celui care a descoperit mina, plătind însă 10 la sută din venit pe timp de 20 de ani. X Revista Nazat, va fi representată pentru prima dată pe scena teatrului Dacia, Luni 27 Ianuarie. X Pentru postul de Director al imprimeriei Statului, lupta este viue intre d-nii Iorgulescu, Xenopol şi A. Gantacuzino de la tutunuri. Fiecare e sprijinit in parte de câte o persoană influentă. X Eri societatea presei s’a întrunit şi hotârit d’a a da un bal la sfârşitul carnavalului, iu folosul fondului sncietăţii. S'a ales un comitet de 3 membrii care se îngrijască despre organisarea acestui bal. Probabil că balul se va pune sub patronajul unui comitet de dame. X D-nu Gortazi prefectul districtului Dorohoiu a sosit în capitala. X M. S. Regele a prii mit, prin corniţele Tornielli doue scrisori de la regele Humbert. X Mai mulţi deputaţi vor cere de In corpurile legiuitoare o recompensă naţională do 300 lei pe lună,pentru artistul dramatic G. Garaginlli. X Noul proiect de lege pentru aşezarea imposituluî asupra păcurei, scuteşte doui ani de imposit pe proprietarii puţurilor de păcură săpate din nou ; iar darea fixă pentru cele 1 a 1 te va fi de 24 lei pe an. X Guvernul va numi o comisiune administrativă care se studieze ces-tiunea transformării Bechctulut în romună urbană. In capul acestei co-misiuni se zice că va ti pus directorul ministerului de Interne. Secţiunile Camerei se ocupă cu proiectul de lege pentru reabilitarea condamnaţilor. X Pentru despăgubirile cuvenite locuitorilor din oraşele Ginrgiu, Calafat, şi cele-l-alte, pentru stricăciunile causate edificiilor lor din timpul rcsbelulul Turco-ltomân, guvernul a propus instituirea unor co-misiunî care se examineze şi se judece in mod definitiv actele de constatare făcute de fostele comisiunî. X Primul ministru al Ungariei D. Tisza Însoţit de ministru de Finanee, de secretarul de Stat Mutiekovicl, cum şi dc trei Consilieri de Ministere, trebue să fi sosit azi la Viena spre a urma negocierile pentru reînnoirea dualismului austro-ungar ; dar mai cu seamă, pentru aşezarea definitivă a instrucţiunilor relative ia inchcerea unu) nou tratat comercial eu România. X In sesiunea aceasta va fi supus a-probăreî camerelor proiectul ministrului de resbol, privitor la un împrumut de 600,000 lei, necesari pentru construirea a douăcasarrne,una pentru reg. de călăraşi şi uita pentru reg. şase dc dorobanţi. — Casăr-mele se construesc pe socoteala judeţului, care a acordat suma de 600,000 lei, nesufieientâ cu toate e-conomiele făcute. Aceste clădiri nu vor putea costa mai puţin de un milion, doue sute de mii de lei. Lucrările vor începe in primăvara aceasta pe platoul de la Gotrocenl. x D-nu Gueşov, delegatul bulgar la Conferenţâ va fi primit mîine tn audienţă de către Ministrul afacerilor streine. • ULTIMA ORA Londra, i Februarie. — Se asigură ca Grecia e hotarîta sâ urmeze consiliul D-lui Gladstone, dea nu începe ostilităţile. BILETIX FIVWCIAK Bucureşti, 20 lanuariu 1886. Stagnaţiunea în afaceri e aceiaşi. E de mirat, cum cursurile valorilor se mai susţin, în această situaţiune precară a pieţil. Toate atenţiunile suni îndreptate a-cum spre lucrările cabinetelor europene cari par cu voesc serios se termine cât inaicurândcu erisa orientală. S'a văzut, în adevăr, cari au fost resultalele a-cestei stări de lucruri: mai toate bugetele statelor mari au dat deficite şi pretutindeni, ca şi la noi, miniştrii de finanţe se silesc sfi invente noul imposile şi noul resurse spre a acoperi golurile bugetului. Ne miram mal repetăm odată că valorile noastre se mai ţin, chiar fără afaceri. Construcţiunile au fost singure mal căutate: fac 202 1/2. Dudele câştiga 1/2 punt şi închid cu 2081/2. Băncile mai delasate. Sunt oferite cu 1110. Agio acelaş, 10.50. www.dacoromanica.ro 4 EPOCA — 21 IANUARIE CASA DE SCUIM» I. M. F E R M O 27.-STRADA LIPSCANI, 27— i i it s i i ni ci n ksc i 20 Itiuuare 1886 Fj% Ht'uU' amortizabilă !B 3 4 5% Renta perpetua .... SS t 2 ' % Oblii; il« st»l 86 o% Oblig, de «t druniH defer 7\ Scis fune. rurale . toi r. s ">% Seri» func. rurale 84 t 2 7% Seri» func. urbane 97 Scria func. urlmne • • 90 Scria. func. rurale S* împrumutul comunal . . 72 1 » Oblig. Casei pena. Ici 10 doi). 210 împrumutul cu premie . . . Ai Acţiuni hincel nalion . . . 1115 Aetiual «Dacia-Romania • 265 >. National» 200 • Credit mobiliar . . . 200 » Constrnctiunl. . . . 200 » Fabrica de hărtie Argint contra aur tfl 1 4 Ililetc de liancS contra aur . 16 14 Florin austriacl 2.02 cunsn. DI\ \ IF.\ \ Napoleonul 10.01 Ducatul 5 & I>o»» otomane 17 r>0 Rubla hărţi» 42350 CURSUL I)I\ HI.IU.IA Reita Aaalritca 98.40 Oppenbeim. ....... 5.92 Obligaţiuni noul 6% C. F R. 105.10 « . 5% . » « 101. Rabla hărţi» ....... 19» eo CURSUL UF. PARIS Renta Romană 80,50 Lose otomana Selilmh Paria 3 luni » la vodere 10O! 4 Londra 3 lunt ... » la vedere . . . 1241 2 ilerlin 8 luni Viona la vedere 2.02 XXXXXvşţyxxxxXXOtXXXNiXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXI PUBLICITATEA ,,E P O C Sti'ucla Episcopiei, No. 3. \ k » DE VENZARE. Locul din strada Dionisio No. 20 şi strada Crinului No. 5. Acest loc are faţa pro strada Dionisie 37 metri, pre st rada Crinului 40 metri şi adâncime de 44 metri. Se vinde în total sau în loturi, de câte o a patra parte. Doritori se pot adresa la proprietarul lui, D. Gr. G. Peucescu, str. Clemenţi No. 2. DE VENZARE. Moşia Rîoa Noua din judeţul Teleorman, plasa Teleorman, comuna Rîea. Moşia are 200 stj. masa sau aproape 400 pogoane. Este de arendat a 200 galbeni şi se întinde până în bătătura celei de a 11-a staţie a căi ferate Costeşti-Turnu-Mâgurole. Doritorii se pot adresa la D. Gr. G. Păucescu, str. Clemenţei No. 2, unde vor vedea planul şi vor lua ori-ce alte lămuriri. ANUNC1URI SI RECLAME anunciuri pe pagina a IV, linia 30 bani, anunciuri si reclame || pe pagina III 2 lei linia. LE PLUS ANCIEN BUREAU DB P th Pour instilutrices, gouvernantes, valets et femmes de Chambro, ete. Lecons parliculicres en toutes Ies langues. piano et musiquo vocale. Temi par Catherise Kaul. Dirige par Anini Becker, institu-trice franţaise. li, Strada Stirbey-Voda 11. Buc&rest. BERAR!A GAMBB1MUS IC 34 3} OUVRAGE ENTI^REMENT TERMINE a pus in consumaţie BEBE (i tMMU\i \\\ fabricatiunea OPPLER ESSA1 COMPARE SUR IES IWSTJTUTIONS ET IBS i$$ DE LA ROUMANIE DEPUIS IES TE Bl PS LES PLUS RECULES JUSQU'A ROS JOURS p.\n EimLtS UN VOLUME DENVIRON 300 PAGES, ED1T10N DE LUXE PAPIER VKLIK, CAHACT&RES KLZKVIRS. P R i X20 FRANC S-T!R A G E LIMITE On peni şomer or d porto- Ou 1 j13 janvier dans Ies bureaux du '<■ Prup/r Roumain n et chei tous Ies libraires de Ruearcst 8*208 A vendre ou â louer des la St. Georges prochaine Une maison situec rue Doroban-tzilor No. iO; 20 pieces, cour, jardin, environ un hectare. S’adresser nu proprielairo qui y reside. Chiar de acum moşia Podu Gros din districtul Mehedinţi, având făcute semănăturile de toamnă. Doritorii se pot adresa în Bucureşti, strada Brezoianu No. 51 în tonte zilele pînă la amiazl. 2 9. 5. 8. D. R. ROSETTI AVOCAT Strada Batişte No. 4 A|llin & rrirvr productivă se poate Uliii îl 111.112 procura celui ce va putea depune la Casa dc Depunere. O garanţie dr 1000 lei. — A se adresa la Oficiul de Publicitate « Romania » str. Acadenmiei 18. DOCTORUL EMIL MAX Vechiu profesor de arta moşitidui şi medic primar al spitalelor Sf. Spiridon din laşi , instulându-sc Jn Bucureşti str. Clemenţei, 25 de-asupra Farmacie!, dă consultaţiunl de la 8—li a. m. şi G—8 post-meridiane. BURSE Bursa Parisului Cursul de la St Ianuare 1880 Renta franceză 4 jum. la suta, 110.40 —110,50 detto.bulevard 10 ore, 110.40 Renta română perpetuă 5 la sută 89,50 90.50 detto C. F. R. 6 la sută, — Acţiunile băncei române—Creditul Mobiliar român împrumutul Elin din 1879 320,— 311.25 idem din 1881 255—252,50 Banca Otomană, 490,—, 493,75 deto bulevard 10 ore, 491, 491,25 Datoria,turcă 14,20 4 jum. la suta 14.32 Lose turcsşti, 34,50 34.50,Datoriaunifîcată egiptenâ 6 la sută 323,328 , Schimbul Londrei la vedere 25,19, 25,20. detto la Amsterdam 207,50 detto la Berlin 122,75 122,75. Bursa Londrei Consolidatele engleze 99 7/8 100 acţiuni de la Banca Română 5 1/2. Schimbu Parisului pe 3 luni, 25, 40 dctlo la Berlin 3 luni, 20,55, detto la Amsterdam 3 luni, 12.03. Bursa de Berlin Cursul de la 81 Ianuare 1886. Napoleonul 18,15 Renta română a-mortisabilâ 5 la sută. 93.40-93.40. Obligaţiunile C. F. I\. 6 la sută 105,25-105, detlo detto 5 la sută 101,40-100,70. împrumutul danubian Openheim, 109,60 10. Rubla hârtie comptant,199,75-199,75 Schimbul IxmdrcI 8 luni 20,32-20,82, detto Parisului 2 luni 80,60-80.90. detto Amsterdam detto 168,50168,40 împrumutul municipal Bucureşti 1884 94.— 94.—. Bursa de Viena Napoleonul 10,015 10,02 Ducatul 5,92, 5,-92. Imperialul, 10,32,10,32, Lire turceşti, 11,37 11-37. Argint contra hârlie, 100.Rubla hârtiecomptată 123,50-123.75 Acţiunile Credit Anslalt 298,06—298,— Renta metalică 5 la sută . 84,20 — 84,20. Renta hârtie 84,80,84,30. Renta aur, 112,30 Lose turce 17,---17,---- Schimbul Londrei la vedere 126,75-126 80 detto detto Paris 50,17-50,20, detto Berlin la vedere 02,10 62,15 detto Ams-lerdam la vedere 104,80-104,90. Bourse de Francfort Cursul dc la 31 Iamiare 1886. Renta României amortizabilă 5 0/0 93.35 «8.40. MERSUL TRENURILOR CAILOR FERATE ROMANE Valabil de la S 1885 ltoiunn-In.si STAŢI UNEI Arăt. Tren. Tr.ac.| p. am. Roman pl. Păşcanl T.-Frumos Iaşi. sos. dim. 9,51 10,51 1,53 1,50 p. m. 4,47 4,15 8,24 9,52 Insl-Roinan Iaşi pl. T.-Frumos Păşcanl Roman sos. p. m. 4,08 5,25 7,17 7,53 dim. 6,62 8,35 10,01 11,06 Pnscani-Suceava Păşcanl pl. Ve roşei Suceava dim. 10,40 12,08 12,23 săra 7,15 *,17 10,09 Suceavn-Paseanl Suceava pi Vcresc'. Păşcanl sos. p. m. 5,00 5.40 6.41 dim 6,54 7,51 9,15 Ad jud-T Org-uI-Ocnn Adjud pl. T.-Ocna sos. T.-Ocna p. Adjud sos. p. m. '4.15 6,10 a. nf. 10,35 12,15 Constant a-Cernavoda Constanţa p Murfatlar Medjidic Cernavodă s p. m. 2,50 3,37 4,18 5,02 dim. 9,10 9,57 10,38 11,22 Cernavoda-Constantn Cernavodă p Medgidie Murfatlar Constanţa p. m. 5.50 7.45 8.29 9,10 p. m. 2,00 2,25 3,39 4,22. 1 Ilucui'CMti-ltuinaii STAŢIUNEA Arătarea Trenurilor Tr. ;ac.|Tr. p. |Tr. p. ITr. pl.ţ Tr. noapte a. m. dim. dim. Bucureşti p. 11,00 8,30 745 645 5,00 Chitila 11,13 8,46 8,30 — 5,17 Buftea — 8,59 8,19 — 5,3! Crivina — 9,20 9,04 — 6,09 6,09 Ploeşli 12,17 10,05 9,35 8,19 Valea-Călug — 10,59 6,36 Albeşti — 11,00 8,30 Mizil 1,14 11,30 8,52 Monteoru 12,10 p. m. 9,52 Buz&O 1,59 12,25 1,00 10,57 R.-Sărat 3,lr — 2,15 11,20 Focşani d. 4,16 Tr. 7. 3,38 4,23 Mârăşeştl 5,00 2.00 5,15 6,38 Pufoşii — 2,26 5,57 11,00 Adjud 6,01 12,55 6,39 Sascut 6,24 1,20 7,18 Răcăciuul * 1,48 8,01 Valea-Seacă — 2,20 8,41 Bâcăd 7,31 2,40 9,35 Galbinl 3,32 10,29 Roman sos. 8,45 4,10 11,15 dim. p. m.lnoap.| Roinan-Bucuresli uoap. p. m. p. m. Roman plec. 8.25 12.30 5,45 Galbinl — 1,07 6,37 BacăO 9.20 1,40 7,20 Valea-Scacă — 2,17 8,15 Ilăcăciunl — 2,58 8,59 Sascut 10.23 3,18 9,43 Adjud 10.45 3,52 10,29 Pufestt 4,11 dim. p. m. 11,01 Mârăşeştl 11.18 4,34 6,40 5,05 11,30 Focşani li.52 — 8,26 5,45 12,49 R.-Sărat 12.39 Tr. 6. 9,55 2,14 Buzâfi 1.46 11,35 11,09 3,33 Monteoru — 11,53 — 4,28 Mizil 2.50 12,39 5,33 Albeşti — 1,05 f Tr. 22 6,06 Valea-Călug- — 1.18 9eara seara 6,25 Ploeştl 3.33 1,35 8,05 9,57 6,45 Crivina — 2,22 8,35 — 10,41 Buftea — 2,59 9,12 11,11 Chitila 4.48 3,15 9,26 11,16 11,22 Bucur. sos. 5.00 3,30 9,40 11,30 11,35 p. m. seara noapt a m. Hueuresll-V6reiorovn STAŢIUNEA Arătarea Trenuril or T. ful.|'r. ac. |Tr. p. Bucuresci p. p. m. 4,05 dim. 9,00 p. ni 4,30 Chitila — 9,14 4,47 Ciocănesc! — ~ 5,07 Ghergani — 9,47 5,27 Ti tu 5,07 10,03 5,51 Gâescl -r- 10,30 seara Pitescl 6,24 11,35 7,55 Corbu — p. m. 9.06 Potcoava — 12,48 9,24 Slatina 8,08 1,18 10,04 Piatra — 1,40 10,32 Balş — 1,57 10,54 Păleşti — 2,19 11,23 Circea seara — 11,35 Craiova 9,30 2,54 12,01 Filiaşl 10,17 3,50 1,04 Buloieştl — 1,25 Streliaia — 4,24 1.47 Ti m nea — — 2,10 l’runişoru 2,26 Palota 11,30 5,3 2,46 T.-Severi n 12,03 5,52 2,34 Vârcior.sos. 12,05 6,15 4,00 Ilm'iiresei-Ulurgiu \ f reloruvn-Itiieuri'sti Vârcior. pl. seara 7 ,te diin. 11,00 noap. 11,35 T. -Severi n 8,09 11,25 12,11 Palota 8,44 11,59 12,53 Prnişoru — 1.10 Timnea p. m. 1,26 Slrehaui — 12,40 1,49 Buloeşli — — 2,07 Filiaşl 10,04 1,11 2,30 Craiova 11,00 1.58 3,42 Circea 1 3,58 Pe le şti — 2,18 4,12 Balş — 2,40 4,30 Piatra 2,58 5,03 Slatina 12,28 3,23 5,44 Potcoava — 3,50 6,17 Corbu , -- 6,41 Piteşti 2,23 5,23 8,25 Gâeştî — 6,20 9,24 Titu 3.41 6,50 10,01 Ghergani • — 10,23 Ciocăneşti — seara 10,41 Chitila —- 7,42 11.01 Bucureşti s. 4,45 7,55 11.15 STAŢIUNEA Arătarea trenurilor T. fu 1.1 T. ac. Tr. p. dim. a. m. p. m. Bucureşti p. 5,40 7,10 5,30 Filare) — 7,40 6,05 Sintestl — 7,58 6,33 Vidra — 8,06 6.46 Grădişte — 8,16 7.01 Comana 6,24 8,26 7,21 Bâneasa — 8,52 8,03 Frătesll — 9,10 8,21 Giurgiu Smarda sos. 7,10 9,25 9,30 8,45 Giurgiu-Bueuresti p. m. a. m. p. m. Pmârda pl. 2,2o 8,00 5.40 Giurgiu — 8,14 5,55 Frătestl — 8,27 6,10 Bănea sa — 8,53 6,40 Comana — 9,24 7,17 Grădişte — 9,31 7,26 Vidra — 9,42 7,42 Sinlesll -T-. 9,51 7,53 Filare! 10.31 8,21 Bucur sos. 3,52 10,45 9,00 Galati-Huzeu noap. a. m. Galaţi pl. 7,00 seara Bărboşi 2.49 7,40 8,10 Brfi.lti 2,27 8,23 8,55 Muftiu — 9,00 Juneţi 3,21 9,34 Fă urci 3,48 0,08 Ci libia — 0,43 Buzăfi sos. 4,15 8.15 Ru/.eu-Galati noap. p. m Buzău pl. 11.53 12,45 Ci libia dim. 1,15 Făurrl 12,86 2,46 Janca 2,18 2,21 MufliO . 2,49 dim. Brăila 2,21 3,31 6.45 Bărboşi 3,06 4.11 7,30 Galaţi r.os. 4,45 T6rgoviste-Titu a. in. p. m. Târgovisle p 8.10 4,50 Văcăreşti 8,33 5,13 Nucet u 9,00 5,40 Titu sos. 9,30 6,10 Galati-Marasestl STAŢIUNEA .Arătarea trenurilor Tr. f. ITr. a.|Tr. p. a. m. Galaţi pl. 8,05 Bărboşi 8,48 Serbeştl 9,12 Independinţ 9,28 Hanu-Conac 10,10 Iveşti dim. 10,34 Tecuci fi 5,04 11,23 Mărăşeştl 5,30 11,54 Marasesti- Galaţi seara p. m. Mărăşeştl pl 11,13 4,10 Tecuci 0 11,47 5,31 Iveşti 6,03 H.-Conachi 0,26 Independinţ 7,08 Serbeştl 7,24 Bărboşi 7,55 Galaţi 8,30 l*lo«v dim. dim. seara Ploeştl pl. 10,00 8,49 7,01 Bâicoifi 10,35 9,28 7,39 Cămpina 05,29 9,51 8,02 Comarnic 11,27 10,17 8,29 Sinaia 12,09 11,03 9,08 p. m. Buşteni 12,26 11,18 9,23 Predeal sos. 12,50 11,40 9,45 Rredeal-PIoestl Predeal pl. p. m. 5,*D p. m. 5,50 dim. 7,30 Buşteni 6,0t 6,11 7,50 Sinaia 6,19 6,52 8,09 Comarnic 6,52 8,25 8,42 Cămpina 7,16 8,50 9,05 BăicoiO 7.38 — 9,27 Ploeştl sos. 8,10 6,42 9,55 INocsU-Slanic TIlu-Tărgovlste Titu pl. a. m. 10,25 seara 7,00 Nucolu 11.07 7,42 Văcăreşti 11.35 8,10 TArgovjşte s 11,55 8,30 STAŢI UN EI Arătarea trenurilor Tr. fj.ţTr. ac.|Tr. p. Ploescl pl. Budn Poiana Slănicu sos. a. rn. 10,45 11,10 12,12 12,40 Slanle-l’loeNli Slănic pl. Poiana Buda Ploeştl sos. p. m. 6,00 0,23 7,22 7,50 T ecuciu-B Arhul Tecucifi pl. Berchecl Ghidicenl Tutova Bârlad sos. a. m. 6.15 6,48 7.16 7,32 8,00 a. m. 11,40 12,21 12,58 1,20 1,50 P' m. 5,30 6,19 6,54 7,16 7,45 RArlad-Tccueiu Bârlad pl. Tutova Ghidicenl Berhecl TecuciO sos. a. m. 8.40 9,14 9.41 10.10 10,40 p. m. 2.50 3,24 3.51 4,20 4,50 p. m. 8.40 9.41 9,29 9,55 10,25 Iasl-Lnghcni laşi pl. Unghenl s. p. m. 3,25 3,49 a. m. 11,50 1,21 Ungbcnt-lasi Ungheni pl. Iaşi sos. p. m. 2,00 3.32 p. m. 4,40 6,12 VerescI-Botosa.nl Verescl pl. Botoşani s. Botoşani pl. Verescl s. p. rn. 2,08 2,03 5.21 7.21 p. m. 9,49 11.42 3,15 1,55 Canipinn-Hoftnna Cămpina p. Doftana s. a. m. 11,20 11,40 p. m. Doftaua p. Campina p. 6,40 6,58 Bucuresci. — Tipografia «Le Peuple Roumain,» strada Episcopiei No. 3. www.dacoromanica.ro