ANUL I Nn. 50.
Grigore G. PEUCESCU
Director politic
ABONAMENTE:
In ţară 1 an 40 lei, 6 luni 20 lei, 3 luni 10 lei tn străinătate 1 an 50 Ici, 6 luni 25 lei
REDACŢIA
No. 3.—Piaţa, Episcopiei.—No. 3. IO BANI NUMERUL
mmm ie
IMPOSITELE NUOI
REGELE TESALIEI
MORAVURILE NOASTRE
Este netăgăduit că fără moravuri bune nici o ţară nu se bucură de libertate şi nici poate trage vre-un folos din instituţiunilo sale, chiar dacă ar fi cele mai perfecte. Numai bărbatul de caracter şi independent, numai cetăţeanul onest este In stare se priceapă şi se Îndeplinească datoria lui şi numai el este tn măsură do a sili pe reu-voitorl ca se intre în legalilato. Pentru asemenea oameni, împlinirea datoriei devine o a doua natură şi conştiinţa lor nesliicioasă se revoltă contra puternicilor cari speculează posiţiunea ce ocupă: ei ştiti să judece şi au îndrăsneala de a spune şi de a face să triumfe judecata lor.
De aceea, tendinţa oamenilor cu minte, din societăţile democratice, s’u Îndreptat cu deosebire către introducerea de moravuri sănătoase şi formarea de caractere. Nu este destul numai dobândirea cunoştinţelor necesare priutr’o bună instrucţiune, dar este mai ales indispensabil ca, printr’o educaţiune solidă şi prin bune exemple, să se împlânte în sufletul fie-căruî individ, do mic copil, conştiinţa datoriei. Alt-fol a-vem o ceată de sfioşi sau cinici, de-sinteresându-se de afacerile publice, or căutând să profite de situaţiunea lor şi se speculeze asupra slăbiciune! celor alţi, nici o dată insă gata să resiste contra politicianilor fără scrupule, cari conduc frânele Statului.
O spunem cu mâhnire, dar aşa este: aceasta oste starea socieluţei române de acum. La 48 şi la 59 luptau oamenii cu inima şi cu dorinţa curată de a aduce binele Statului, aveau sentimente şi idei cari ’i en-tusiasmau şi conduceau în luptele politice; să ne întrebăm dacăastă-zi mul putem încălzi cu ceva inimile mulţime!! Unii sunt desgustaţi, şi cei mai mulţi coprinşi în vârtejul speculaţiunilor neoneste, mai rămânând puţini pentru a sgudui pe a-ceia din indolenţa lor şi pe aceştia a'I ruşina pentru neomeniile ce comit.
Nuinventâm nimic,din contrâsim-ţim o deosebită durere constatând această stare de lucruri îngrijitoare. Or-ce om onest însă nu poate tăgădui acest adevăr şi pentru a ne convinge nu avem de cât se ne aruncăm ochii împrejurul nostru.
Exemplele rele vin de sus. Copilul şi omul necult, ca o adevărată maimuţă, caută să imiteze pe învăţător or pe acela care represintă puterea. Esto greu, fără Îndoială, să-l faci să înţeleagă şi să urmeze preceptele bune, pentru-câ natura incultă este tot-d’auna rebelă, dară cu timpul şi cu stăruinţă ajunge la acest resul-tat; exemplele rele însă coprind de o dată pe omul neformat şi atunci îndreptarea este aproape peste putinţă. Copilul, care vede pe profesorul seu că nu vine la şcoală de şi leafa şi-o pri-
ANTEIA EDITIUNE
DUMINECA
Barbu stef.
Prlm-redactor
ANUNCIURI:
«nunciurl pe pagina a patra linia 30 bani, anuuciurl şi reclame pe pag. III 2 lei linia.
ADMINISTRAŢIA No. 3.—Piaţa Episcopiei.—No. 3.
APARE IN TOATE ZILELE
IO	BANI NUMERUL
meşte regulat, de sigur că, ori-ce i-ai face, nu mal are tn sufletul luî nici urmă măcar de conştiinţa datoriei; iar cetăţeanul, care vede, împrejurul său, prin ce specule şi murdării so câştigă averi întregi, perde or-ce gust de muncă onesta!
Tabloul acesta se repetă înaintea ochilor mulţimeî, mai cu seamă de la venirea la putere a partidului aşa zis liberal. Să nu ni se zică că exagerăm, pentru că vom scoate martor însă-şî pe căpetenie, pe d. Brătianu.
Dacă nu ne-ar fi urîte personalităţile, am cita o serie întreagă de politician! ai zilei, îmbogăţiţi fără muncă şi pricepere de lucru, ci numai din causa situaţiunei lor politice. N’a zis însă chiar patronul lor că, pentru a'i avea împrejurul său, le-a tolerat «procese scandaloase şi jaful averei publice» !
Şi ca să restrîngem ideia şi se o specialisăm, nu s’a repetat necontenit că sub guvernul liberal şcoala a ajuns o batjocură şi că profesorul, îmbuibat de catedre peste puterile lui, nu-şl face datoria? s'astrigat că aceasta este o calomnie, astă-zl însă lucru este netăgăduit şi confirmat ded. ministru al Instrucţiune! publice şi chiar de d. Bratianu in Parlamentul ţărel.
«Suntem pe un povârniş refl, zicea d. Sturdza,în şedinţaSenatulutde la 11 lanuariu, ne-am lăsat prea moale
nu suntem cu atenţiunea aceia cu care emm înainte.» «Este constatat, a-daoga d-sa, câ disciplina şi ordinea in scoală este sfânt lucru şi că în scoalele noastre nu este disciplină şi ordine.... Copii prind obiceiuri rele, copii ’şî perd timpul- fără sâ înveţe,. D-lor (vorbind de profesori) ar vrea să nu meargă de fel, ar vrea se meargă la scoală numai să se înscrie în registru de presenţă, să spună bâe-ţilor : «iată nu am vreme să fac curs astă-zi, doară dacă veţi Indrăsni să spuneţi că nu am venit, vă dau notă rea.»
D. Brătianu a abundat in sensul d-luî Sturdza , recunoscând câ pe drept opiniunea publică «s’a revoltat de călcările de datorie mai ules din partea multora dintre profesorii de toate gradele.» Ba încă, ceea-ce este caracteristic , Primul-Ministru , a spus câ s’a speriat de violările de lege ce a descoperit in Ministerul lnstrucţiunei Publice, şi cari datează de atâta timp. «Apoi, conchide d-sa, dacă este vorba de călcări de lege, cum, D-le Murzescu, tocrnui acum te deştepţi d-ta ? Apoi du-te in minister să vezi ce am văzut eu ; dar se vede că nu ai voit se cunoşti misterele ministeriulul instrucţiune!»....
Trecând la altă ordine de idei şi voind a examina starea morală în care se găseşte întreaga noastră societate, Iară de voe desgustul te a-pucă. Întâmplări recente ne conving cu prisos despre ceea ce spunem.
Mai întâiu, toată lumea ştie curentul puternic, format in Cameră şi Senat, contra d-lui Ministru al lnstrucţiunei Publice.
Pe drept sau pe nedrept, căderea ’i era hotârită şi nu se aşteapta pentru acesta de cât o ocasiune. Se făcură inlerpelaţiunî în ambele corpuri, resullatul era scomptat de mal înainte de membrii majorituţei cari anunţau căderea d-lui Sturdza ; ei insă comptau fără intervenirea d-lui Brătianu, care, îndată ce se arătă, amuţi toate revoltele, seaplecâ la pământ grumajii trufaşi ai colectiviştilor. Nu au avut atâta caracter bieţii oameni şi atâta tărie ca să în-drăsneascâ a spune limpede cugetul
lor; le-au fost teamă de-a se arăta independenţi, preferind a săruta mâna despotului care, in definitiv, le asigură atâtea foloase ilicite!
Un exemplu şi mai viu despre scăderea caracterelor 11 uvom In modul cum acţionarii Băncii Naţionale au răspuns la convenţiunea Încheiată cu guvernul. Am dovedit altă dată că această Învoială este o adevărată spoliaţiunen averei particulare,consimţită guvernului pentru a l scăpa de o maro Încurcătură financiară. De sigur nu no aşteptam ca interesele Bănceî se fie apărate de directorii şi representanţii săi, cari Înainte de toate sunt oamenii stâpânirei ; credeam ânsă câ acţionarii vor provoca o mişcare în această privinţă. Ne-am înşelat inse, pentru câ abia jumătate din cei interesaţi s’au presinlat la vot şi dintre aceştia nici unul n’a îndrâsnit să se ridice contra înăsurei nedrepte ce se propunea. Toţi, insă, suntem convinşi, desnprobau convenţiunea ; le era inse frică să-şi es-pritne părerea, pentru că la noi, unde nu se respectă nimic, era cu putinţă ca indrâsneţii, ori-câtde solvabili ar fi fost, să piardă creditul la Bancă,numai din causa felului votâ-rel lor! Şi cu toate acestea, cu câţiva ani înainte, comerciul capitalei era mai sus şi cuteza, din când in când, să-şi arate independenţa caracterului seu.
Eată starea in care se găseşte societatea noastră. Politicianii cari no guvernă realisează câştiguri neoneste in detrimentul averei şi moruli-lăţel publice, iar cetăţenii indiferenţi sau fără scrupul ii ajută, in întreprinderile săvârşite, prin tăcerea sau complicitatea lor.
A cui este vina ? Fără îndoială răspunderea mare cade asupra partidului condus de d. Brătianu, ale cărui idei demagogice disolvante au slăbit credinţa in puterea legilor şi ale căror pructioe guvernamentale au stins cele mai elementare noţiuni do onestitate şi de caracter.
Vina este încă şi a cetăţenilor o-neşti cari se desintereseazâ prea mult de afacerile publice şi cari Ingâdue conducerea lor po manele celor nepricepuţi, imorali şi fără conştinţa datoriei. La aceştia este gândul nostru şi pe dânşii um voi so-1 vedem păşind cu siguranţă In luptele nous-tre zilnice. Şi atunci suntem siguri nu vom mai avea ruşinea de a li guvernaţi do oameni ca ai d-lui Brătianu şi nici aceştia nu ar mai indrăsni se se poarte ca astâ-zl!
Alt-fel, moravurile vor scădea din zi tn zi, instituţiunile noastre se vor mânca de corupţi unea ce a Început a le coprinde, şi despotismul oamenilor necinstiţi şi ignoranţi va stăpâni statul nostru căzut In ruină !
D. C. Popescu
„DAVAS“
Sofia, 29 Ianuarie. — Agenţii diplomatici acreditaţi de marile puteri, aii primit ca instrucţiuni de la guvernele lor respective, să facă un demers colectiv, pe lângă guvernul bulgar pentru a obţine de la densul o promisiune de desarmare.
Numai representantul Rusiei aştâplâ încă instrucţiuni din St. Petersburg.
Londra,29Ianuarie.—Regina a primit demisiunea Cabinetului.
Berlin, 29 Ianuarie. — Dieta. — In urma discuţiunii relative la chestiunea poloneză, d. Stablewski deputat polonez, declara că compatrioţii săi nu renunţă la speranţa de a restabili Polonia.
Ministrul de interne d. Puttkamer,
califica aceste tendinţe de contra-pa-triotice si spune ca guvernul nu caută să oprime nici limba, nici religiunca poporului polonez, dar ca voieşte numai să Înlăture agitaţiunile periculoase.
D. de Bismarck, combătând aserţiunile d-lui Vindlhorst, declară câ restabilirea Poloniei pe calea legală este imposibilă. El neaga pe de altă parte, ca ar fi ameninţat să facă o lovitură de stat, dacă Reicshtagul ar refusa guvernului monopolul spirtoaselor şi adaogă ca In acest cas n'ar disolva nici chiar Reichstagul.
Discuţiunea va urma mâine.
IMPOSITE NOUI
şi
x i:bl x 11 li: <; i \ r.n \ un i
Un deputat, d Costinescu, dacă nu mă înşel, a zis cuocasia răspunsului la mosa-giul Tronului, un cuvânt înţelept: «Vom Aice economii, vom laia din cheltuioll şi vom scăpa de greutăţile tncaro ne găsim.»
In loc de aceasta Insă, acum nu se mal vorbeşte decât de iinposite nuol.
Joi a fost la Senat o întrunirea Colectiviştilor. In acea Întrunire n'a fost vorbă do cât de sarcinele nuol care ne-ar putea scâpa de deficit.
(Băgaţi Insă de seamă că acest deficit n'a fost încă mărturisit ptnă azi.)
Unit aO susţinut monopolul cârciume-lor şi acel al chibriturilor.
Alţii aO propus o taxă asupra măcinatului, ca tn Italia.
In fine a fost vorbă de o urcare a im-positulul personal, şi de un imposit de 5 0/0 asupra bijuteriilor.
lată dar că, tn loc de acele economii de care erea vorbă, se va Înfiinţa nuol impo-sile, atunci când criza o atât de mare tn cât lumea nu poate plăti nici măcar im-positele existente.
şi aceasta să face Jn timpuri normale, In cât dacă la primăvară se vor ivi complicaţii şi va ii nevoe de resurse nuol, nu vom mal găsi nimic pentru a face ţaţă a celor dificultăţi.
In timpul acesta Insă, guvernul nu încetează d'a risipi banii cu chcltuell nebune.
Fireşte, şi noi am dori ca să avem pod pe Dunăre, ca toată ţara să fie fortificată şi toate oraşele apărate cu turcie cuirasate.
Am mal dori ca toate comunele rurale să fie legate cu căi ferate,am dori să avem şi o marină şi multe altele, dacă toate a-ccslea n’ar aduce deficiturl In urma lor.
Numai nişte finanţiarl ca Sultanul Abdul-Azis, aruncă banii pe fereastră când casele statului sunt goale.
Abdul-Azis, pe când visteria crea sleitâ de bani, tot poruncea vase cuirasate fiind câ singura lui distracţie oru să privească, de la fereastră, Monitoarele trecând sub balconul săO.
Dar toată lumea ştie că Abdul-Azis era privii ca un.... maniac.
Diu cauza abundenţii materiilor. Întreruperii azi publicarea SIMOXt LI I 1‘HLSIAX.
CONTROLUL FINANCELOR
Independent do o bună gestiune a banilor publici de către administraţiu-nile respective, Însărcinate cu strlnge-rea impositelor şi cu legala întrebuinţare a creditelor, mat e nevoe de a so esercita din partea autorităţilor legislative saă judiciare, un control real, iur nu nominal, permanent, iar nu la date holărîte, asupra mersului şi actelor financiare ale guvernelor.
Negreşit că s'a avut în vedere necesitatea unui asemenea control, când legile ad prescris funcţinarea unei coralei uni legislative, aleasă din sinul Ca-merii şi Senatuiuir cu însărcinarea de a revisui casele publice -, fără indoiala câ s’a avut în vedere a se acorda acestei comisiuni, un şir de atribuţiunl mal întinse, când s’a prevăijut lu legea con-tabitâţi generale a Statului (ari. 76) ca fie-care ministru se înfăţişeze pe tot a-nul Adunări deputaţilor un stat sumar de toate adjudecatele, de toate contractele şi de toată cumpărâtorile făcute în cursul anului încetat, cu arătare de numele şi locuinţa părţilor contractante,
de dăinuirea şi principalele condiţii ale contractului.
In fine, tot în vederea bunel paze şi a osercitari controlului docare vorbim, s’a dispus, prin art. 02 din aceiaşi lege, ca guvernul sil presinte Adunări deputaţilor socoteala fie-cârul eserciţid, în termen cel mult de doi ani do la închiderea lui, şi ca Curtea de compturl *3 supună Adunări, o lună după deschiderea sesiimel ordinare, împreună cu ale ei observaţiunî, contul general al stări aceluiaş esercifiu, precum şi documentele sprijinitoare.
Aceasta este analisa sumara a dispo-siţielor legislative cu privire la supravegherea finanţelor publice.
De odată cu enunciarea lor, trebue să observăm ca nici chiar nominal, aceste prescrieri nu sunt observate. Se ştie de toţi că până acum comisia parlamentară de socoteli şi rovisie n'a făcut nici un pas, ss mal ştio că ea s'a descomplec-tat şi pe fie ce zi câte un momhru al el 'şi presintâ demisiunea. Tot atât do ştiut este câ abia de vre-o trei săptămâni s’a verificat definitiv — cum s’u verificat, vom arăta altă data—socotelile anului 1877 şi prin urmare cei 2 ani şi 2 lunt prevăzuţi do lege s’aQ schimbat In 8 ani şi 8 luni. Fără îndoiala câ aceste procedimente sunt de natura a ne in griji-, căci ele desconsideră creditul Stalului şi înăspresc pacienţa contribuabililor.
* *
Ziarul nostru a publicat zilele trecute observaţiunile înţelepte şi com-petinte ale d-lul Ath. Kiriac. asupra misiunel Curţi de compturl, comparativ cu rolul precar, ce ’1 are astă-zl. După cum funcţionează acum, această Înalta jurisdicţiune financiară de control, devine o instituţiune de lux şi actele ei fără nici un folos practic. Ni se pare câ propunerea privitoare la reformarea Curţi do compturl. ar mal trebui complectată cu obliguţiu-nea impusă comisiunei de socoteli şi de revisuire do a nu'şi limita sarcina numai lu constatarea soldului din casele publice şi la certificarea conformităţii lui cu scriptele : — după noi, comisia parlamentară trebuie să’şl întindă cercetările şi asupra verificări şi stabiliri activului şi pasivului lesa uruita public, la o epoca data. — O asemenea măsură s’a considerat a 11 de o însemnătate nepreţuită în Franţa, şi zilele trecute un proiect, din iniţiativa parlamentară, propunea numirea unei comisiuni permanente însărcinată cu o asemenea lucrare. E de prisos sa munţionăm că propunerea a fost primita cu mulţumire, do oare-ce corespundea cerinţilor unanime alo contribuabililor. E firesc lucru ca un celăţean să platoasca mai cu Înlesnire şi mai voios dările, când ştie ca banul public e serios întrebuinţat şi su-praveghiat: poate ca şi această circumstanţă împedică la noi Incasârilo regulate ale impositelor şi provoucă atâtea rămăşiţe. — Credem că numai cu mijloacele ce propunem s’ur putea ajunge la ridicareu nivelului finanţelor noastro şis'ar mal Întări moralul contribuabililor.— Alt-fel, cu o ceata de inspectori, cari aă de prima grijo a a-lerga după diurne şi după îndestularea unor ordine pasionate,— escepţiunile meritorii sunt cât do rare, — cu o armată de controlori, tot atât de neştiutori ca şi şefii lor, treabă mare nu so va face şi, fără mirare, vom fi condamnaţi a da înapoi, în loc de a rea-lisa progrese.
• •
Daca păşim de la Stat, la administra-ţiunile locale găsim aceiaşi lipsă do control unită cu aceiaşi nepăsare de lege, cu aceiaşi nesciinţă de pregătirea şi de aplicarea bugetelor.—Anomaliele şi abusul ce întâlnim în administraţiile statului, se reproduc aci pe o scară mal întinsă şi cu o tendinţa mai marcată de desnadâjduire. — De cele mai multe ori, în capul administratelor locale întâlnim numai pe cei-ce au usurpat ore-pulaţiune pe târimul politici şi polemicei de partid şi prea puţin se ţine socoteala de aptitudinele şi ocupaţiile, cu cari el ’şl petrecuseră vremea înainte
www.dacoromanica.ro
EPOCA — 19 IANUARIE.
• o
(le a ajungi* Ser.o.— Lesne este ea din-tr’un acrobat de circuri se faci, lntr'un iveim iicmocratic, un conducător de orchestră; dintr’un căutător de strade un mecanic de «rum de fer, sau dintr’un giumbaş de vite un şef de administraţie : vorba este ca o asemenea orchestra, un aşea drum de fer, şi o dre-gatorio de felul acesta pot figura Inlr'o farsă, sau opereta; dar dupe scândurile unui teatru, nu ne permis, a le transporta In viaţa statului nostru, daca ţinem la deraiîîVatea ţării şi daca ne !ngrij>m de zio a de mâine.
Cu toate acestea, nevoiţi suntem să constatam cu de la lumea închipuirilor pînâ la acea a realităţilor, la noi nu este de cât un pas
Cu iuţeală, fâra studii şi fără multa pătrundere, si1 combina bugetele statului. dar şi mal iuti* şi mal cu neglijenţa şi nepricepere să alcAtuesc prevederile de venituri şi ehcRuell la comune. Întâmplarea ne pune !n posiţiunea putea schiţa aci câtc-va, toate n’avem loc, din extravaganţele cu cari s'a elaborat şi corectat, s'a făcut .şi prefăcut, s'a mărit şi micşorat bugetul oraşului Rucu-
reşlî, în cursul anul uf 1883—80.
• •
•
Acest buget s'a presintat la^începutul anului, adica la 1/13 Aprile în forma următoare :
A.	fînjreini ordinar.
Venituri	Cheltueli
Capii. I Ici 6.383.570 Capii. I Ici 4.956.111 Capii. II » 1J336.090 Capii. II » 2.704.201 lise.	bug. or. 59.348
7.719.600	7.719.660
ii. Bugetul exIrnurdlDai*
Venituri
Capitolul I. lei.	.	1.341.165—
Capitolul II.» . . . . 11.830.510,44
13.230.08414,
Cheltuieli
Capitolul 1. let.	.	.	.	1.338.000
Capitolul II.».	.	.	.	5.030.795
Sald disponibil din împr; 5.052.880,44
.	18.230684.44.
Nu voim a esplicaacum câte abateri de la lGges’afi săvârşit cu ocazia întocmim acestui buget; cum, sub diverse pretexte, s’aQ sub stras fondurile de la destinaţia lor legală şi s’aU grămădit unul peste altul In ţil'ra bugetului ordinar; cum s'aU schimbat titlurile şi articolele de la o pagină la cea raită: ele vor face obiectul unui alt studio. Ne mulţumim a reproduce aci, melamorfo-selo încercate de tabela de mat sus, după aprobarea ei, şi pentru Înlesnire, să numerotam, să calificăm aceste me-tamorl'ose în ordinea şi după importanţa lor neglijând, se înţelege, pe cele mal neînsemnate.
1)	30 Aprilie, o lutul (lupii aprobare. Omisiune. D.Cerke*, ajutor de primar esplica cum In buget s'a omis a se trece un credit de 28,000 let.. Se repară omisiunea, desfiinţâridu-se un post do inginer clasa III şi doschizâridu-se un credit extraordinar de lei 28,000.
2)	/ 7 Mai, lipsă de fonduri. Viri-mente. I). Cerkcz, ajutor de primar,
FOIŢA ZIARULUI «EPOCA»
4
ARY ECILAW
REGELE TESALIEI
(Urmare)
III
De şi la acest bal luaso parte toate frumuseţile netăgăduite a le Regatului, totuşi d-ria de Mineleko era singura cure subjuga toate privirile.
Dupe ce Regele se despărţi de dânsa, ea, la braţul unuia din prinţii regali, ae plimba graţioasă, ridicând pretutin-denca, In trecerea sa, valuri de adrni-raţiuue. înainta cu capul drept, cu surâsul pc buze, fericită şi mândra de a-cesţ triumf, pe care tot'dauna îl simte ort-ce femee frumoasă, ajunsă la apogeul strălucire! sale.
Părea că 'şi uitase, cu desăvârşire, durerea ce suferise din cauza cuvintelor lui Ivan Aiexandrowitch, când deodată, cu toata atenţiunea ce se făcea că dă espresiuniior galante debitate de
pulberei nu dispun de nici un depozit în toată ţara de unde se se poala uprovisiona lumea.
X
Ni se comunică din Focşani că d. Cogâlniceanu a fost primit la gară eu un entusiasm foarte mare; de la gară lin public numeros, aproape 3000 de oameni, l’-a condus cu torţe până acasă.—D-luise dusese în Focşani pentru a ţine o Întrunire.
X
Proiectul de lege pentru transformarea gimnasiuluî din Galaţi în liceu, a fost primit de secţiunelo Senatului. Anul viitor se va înfiinţa clasa a 5-a.
X
D. Diaconescu învăţător, sătesc, care a avut îndrăsneola de a lua cuvântul în adunarea provocată do oposi-ţie, cu ocasia alegerii colegiului al 111 de Argeş, a fost a doa zi înrolat in cadrele permanente alo geniului.
X
Prefectul poliţiei capitalei, a inspectat Jouî pe sergenţii de oraş, în urma mai multor roclamaţiunl ce ’i s’uu adresat.
n
1). doctor Atanasiu a fost recomandat pentru catedra de igienă la şcoala de comerciu.
X
Se zico că în scop do a mări veniturile budgetare, guvernul arc de gând se pue o taxă de 5 In sută asupra bijuteriilor şi asupra fainei de lux.
n
Luni, d-nu Mârzescu, va desvolta în Senat interpelarea ce a adresat d-lui Stătescu, In privinţa punere! mai multor legi in armonie cu Con-stituţiunea.
D-nu 1. Mortzun, senator al colegiului al 11 de Roman a încetat ori seară din viaţă în acel oraş.
X
Consiliul sanitar superior se întruneşte astă seară sub preşedenţia d-lui I. Drătianu.
X
D-nu consilier comunal Tnbaco-vici este candidatul colectiviştilor pentru colegiul al 11-a de Senat, rămas vacant prin moartea Doctorului Marcovici.
DEPESITELEGRAFICE
Londra,29Ianuarie,—«Daily News» află că guvernul elen o hotărît să a-mâne disposiţiunile sale resboinice pentru a nu angaja Grecia înlr’un mod definitiv,şi pentru ca Gladstoue să aibă timp de a examina cestiunea.
DECRETE
—	Se a eoni .4 medalia Renr-nusrcnti clasa I il-lul Anton Goslescu, colonel !u arma artileriei, pentru importantele sale instrumente de măsurat distanţele.
—	D. C. Dimilrescu, actual profesor cu titlul provisorlQ la clasa de violoncel de la conservatorul de musicil şi declamaţiune din Bucurescl, se confirma definitiv la clasa sa, conform art. 364 din legea instrucţiune! publice.
—	S’a pumit ta corpul olicerilor sanitari de reservft, cu gradul dc medic dc batalion fără stagiu, doctorul In medicină N'cagoe Ioun din corpul 2 dc armată.
—	S'a disolvat consiliele comunelor rurale Miliăesci-de-Jos şi Aliinănesci din judeţul Olt.
—	S’a disolvat consiliul comunei rurale Cornu din judeţul Prahova.
----D. Const. Mihftcscn esto numii tn
funcţiunea dc comisar al despărţire! II din oraşul Giurgiu , judeţul Vlaşcu, tn locul d-lul Hristachc Marinescu, care se rovoacă Aiti funcţiune.
—	D. Al. Crivăţ, fost casier general, se numeşte în aceeaşi calitate la judeţul Nâm-ţu, In locul d-lut N. I. Christescu, care trece la judeţul Pulna, tn locul d-lut N. Gentile.
PARTEA ESTERiOARA
Turcia. — Ministrul do externe al Bulgariei , d-nu Ţanov , însoţit de Gadban—Efendi , a sosit la Cons-luntinopoh, cu o scrisoare a prinţului Alexandru către marele vizir, pentru îndrumarea* unei înţelegeri directe cu guvernul Sultanului spre rezolvarea cestiunei rumeliote.
Trimisul bulgar,îndată dupe sosire,a avut o întrevedere cu marele Vizir al Sultanului şi apoi a dat o vizită d-nulul de Nelidolî ambasadorele Rusiei.
In privinţa projeclulul unei Înţelegeri directe între Turcia şi Bulgaria, în cercurile diplomatice a le Porţel circula următoarea versiune :
Projoctul Înţelegere! consistă în numirea prinţului Alexandru de repre-senlant al Sultanului în Ruinolia pe cinci ani. Principele nu va resida In Filipopoli, dar va numi pe guvernatorul general pe care 'I va întări Sultanul. Principele va primi rangul unul Muşii* (mareşal al Turciei) şi va avea a’şl prezintă omagicle sale Sultanului; însă, pentru a i se evita nevoia da purta fesu la receptiunea solemnă în Coustautiuopoll, Sultunul ’l va numi general de cavalerie, In care calitate va putea *6 IriU'obuinţoy.u Kalp&ku.
Dar principele Alexandru doreşte a octroi Rumeliet constituţia bulgară şi a iucorpora miliţia rumeliotă în armata Bulgariei. Poarta în parte ar primi punctul întâia, dar respinge pe cel d'al doilea. Prinţii ia asupra Bulgariei plata tributului întârziat al Ru-meliei, se învoieşte la ocuparea puntului Burgas do un batalion turcesc sup comanda sa personală şi renunţa la pretenţia asupra unor locuri din munţii Rodope.
Cu toate acesto greutăţi, se speră a se ajunge la o învoială, de oure-ce amândouă părţile o doresc. Nogocia-rile trebuiaă saşi înceapa cu d-nu Ţa-
arătu că sau contrariat şi sâvtrşit încă din anul trecut lucrări pentru lei 103 685. Iară se fi existat alocări bugetare pentru aceasta. Se repara lucrul operhidu-te virimente tn sumă de lei 1 11.<450. asupra capitolului bugetului anului 1881-35, care nellind Încheiat definitiv nu se ştia dacă se soldează cu cscedente soU deficite,şi imputându-se restul plaţii asupra exerciţiului 1885-86 de .şi nu se făcuse lucrările iu cursul lut.
3. / 7 Mai. Credite necesarii şi neprevăzute. Tot d. Cerkez esplica ca tu decursul anului 1881-85 s'aU contractat credit fără alte lucrări In suma de lei 151.850. Se recurge pentru aceasta la o noua iv-pnrtisarca fondului de 1.300.000 lei destinat în anul 1885-86 pentru lucrări publice.
1. 14 Iunie I 885. Credite nesuficiente. Lucrările de payage licitate Întrec alocaţiile bugetare. Se suprimă lucrări pentru IS.OOOlef.
5. 14 Tvnifi 1885. Credite nuoi. Vi-rimente. Primarul arătă că fondul pentru deschidere do credite e epuisat (după 2 lunî şi jumătate de la aprobarea bugetului) şi flind-că e nevoie pentru diverse trebuinţe de trei noul credite: a) de 10.000 lei, b) de 0000 lei şi
c)	de 28.105, se propune virimente din escedentul bugetului pe anul curent 1885—86, (escedent, tntr'un budget Încă tn curs de aplicare?) de lei 38.708 şi tn urmă a se deschide creditele de mal sus tn suina de lei 47.105.
0.	22 Iurnit 1885. Virimente. Credite nouţ de lei 57.050 Consiliul Încuviinţează acest credit, necesar plăţi de ugio la imprumutul Poumay, prinope-rere de viriinenl asupra economiilor lăsate de bugetul pe 1884—85. (Se notează încă odată ca la 22 Iunie 1885, o-serciţiul 1884—85, nefiind Încă încheiat, nu se ştia daca oferea cscedente suO deficite).
7.	I 7 /uliii 1885. Lipsă de fonduri. Noul credite de 440.000 lei. Primarul esplicâ cum fondul pentru espropriert a fost sleit şi că, facându-so espropriert de -440.000 lei n'are de unde le plaţi. O comisiune speciala Însărcinată cu revi-su ir ea bu/jetului în partea cheltuielilor şi cu facerea tulor roducţiunilor posibile, atât la lucrări cât şi la perso-nnl, opinează a se plaţi suma datorita de I 10.000 lei prin virimente de la alte capitole şi desfiinţări de personal.
Credem ca merita o atenţiune deosebită lucrarea acestei comisium şi pentru aceasta reproducem aci con-clusiunile el:
a)	.4 se ruga ti. Primar ca de acum înainte, ori-ce chieltuială care ar cere aprobarea Consiliului comunal să se baseze pe o prevedere bugetară sau si declare Consiliului că nu este fond.
b)	Că multe articole din buget vor lăsa deficite si pentru aceasta să se recomande administraţii o atenţiune moi mure In angajarea cheltuielilor.
c)	Că esproprierile pentru deschidere de strade fi edificări nu constitue in general una din cestiuuile vitale pentru interesele Comunei, pentru cari densa cală să facă sacrificii fl chiar împrumuturi.
alteţa regala, o grozavă spaimă se Întipări pe figura sa Încântătoare, se deţină tremurând şi trebui, pentru a nu cădea, să se rezime cu putere de braţul pe care până atunci, abia 'I atingea.
—	Doamne! princesal ce aveţi? strigă prinţul regal care observa schimbarea subita a d-nel de Mineleko.
De şi galbenă ca ceara,nmbasadricea se Încercă a surlde:
—	N'am nimic,.... absolut nimic.... sufer deso-on do acost soiQ de tulburări şi...
—	Atunci princesă nu slnteţl mulţumită— respunso foarte galant prinţul, fermecat în adevăr de aceasta frumoasă femee.—Nu, serios, nu sânteţi de loc bolnavă?
—	Nici de cum. Am avut o uşoară indisposiţie, care a trecut îndată şi care prin urmare nu e deniei o importanţă. Inii pare foarte răfl că prin aceasta am neliniştit pe Alteţa voastră,—adaogă ea îndată cc văzu uităturile neliniştite cu cari prinţul o privea.
Singurele cuvinte de Nadjeska Iva-nowna, spuse la urechea sa, de vocea grava a unul bărbat ce trecu repede pc lângă ea, precum şi flacărea pasionata a privirilor cu care acest barbat a fîxat’o, a fost îndestul a produce frumoasei ambasadrice toata această tulburare, pe care nimeni, afară de ea, nu ’şi-o putea esplica.
Trecuse deja un an de când princesă nu mal văzuse acest spectru al lui Ban-ko. dar iată că acum,—la prima serbare data la aceastâcurle a Thesaliel, unde
Pentru conformitatea celor de mai rugam pe cititor! a consulta Monitorul Comunul pe anul 1885. No. 32 din 25 August pag. 203—207.
8.	/7 Iulie 1885. Împrumut prociso-riu de 100,000 tei. Din fondul taxelor nuoi, destinat prin lege pentru plata a-nuilăţilor împrumutului de la Casa de depuuen.se încuviinţează un Împrumut de 100.000 lei spre a se plăti esproprierile, cu cvndiţiune ca această sumă să se restitue destinaţiei sale, in cursul e-rerciţiului 1885—86. Aprobat.
9.	0 Attgusi 1885. Un nou împrumut de 70,000 tei. Tot din fondul destinat prin lege pentru pluta anttilăţei împrumutatul do la Casa de depuneri se cere a se face un lmprumutde70,000lel pentru plata împrumutului Poumay .rămânând a se rambursa In cursul eserciţiului. Aprobat.
10.	25 Octombre 1885. Hădicarea depăşitelor Ue la Casa de depunori şi trecerea lor ca venit la bugetul ordinar. Aceste deposite se urcă la ţifra do lei 04,245,74. Se încuviinţează. cu oare-cari observaţiunl.
Acoostâ operaţie merită mal multe desvoltftri, pc cari promitem a le face.
11.	13 Decembre 1885. AmAnarta plăţii împrumut ului de / 00,000 pe a-nut viitor (1886—87J. Virimentul de lei 70.580. Se aprobă după oare-care discuţiune,
12.	13 Decembre 1885. Noul credite. Seîncuviinţâzftnoui dcschiderldo credite de a) lei 1 4.0006j lei 27.0*22 şi c) lei I 1.808.
In resumat do la 1 Aprilie penă la finele Decembre 1885, budgetul pe caro ram]reprodus mal sus asuforit: crodito, virimente şi Împrumuturi tn suma de lei i 101.875 fără ca autoritatea superioara să se fi Îngrijit de acâstă stare lucruri
lată cum se lucrează, lată cc control avem !
Ca gr ol
INFORMATIUNI
Suntem informaţi că d-nul Euge-niu Stătescu, ministrul justiţiei,opinează pentru mutarea Curţeî d’Apel din Focşani la Galaţi, cu toate insistenţele d-lor N. Săveanu şi N. Voivod. Motivul principal este ca locuitorii din Dobrogea să nu fie siliţi a se duce în Focşani, pentru jndecâ-căţile lor.
X
Joui a fost la Senat o întrunire a colectiviştilor. S’a vorbit de impositele ce le necesitează deficitul financiar. S’a discutat legea monopolului cârci urnelor şi s’a vorbit dc un imposit asupra morilor.
X
0 mare parte din persoanelo care esploatcază mine de piatră în ţară sunt silite de căte va zile se stea cu lucru suferind pagube Însemnate clin causă că direcţia monopolului
ea abea sosise,—apare din nou acela po caro ea ‘1 iubise cu un amor nebun, acel cu care ea se logodise, acel care lasă n fost respins dc* tatăl său, pentru a o da celui mal bogat din adoratorii el.
—	Ducă Alteţa Voastră bine-voeşte,
0	rog să mă lase un moment, simt că nu pot a mă restabili de cât dacă voia rămâne singură, zise ea, îndată ce văzu de departe ochii rugători ai străinului care umilit, dar pasionat, părea câ’i zice: Lasă pe prinţ te rog, trebue să’ţl vorbesc!....
Prinţul, nobil în adevăratul înţeles al cuvintului, conduse pe tânăra femee într'un salon depărtat, unde nici 6go-motele mulţime! nu putead ajunge, şi In urmă salutând profund pe princesă, se retrase fârâ a zice un cuvînt.
Alteţa sa abea dispăru şi streinul era deja lângă ambasadrice. Cât-va timp
01	stătu nemişcat, tăcut şi absorbit în-tr'o adevărată contemplare. D-na de Mineleko, asemenea mută, cu evan-taliul pe ochi, cu capul uşor plecat, mal mulţii ghicea, că este lângă ea, de cât îl vedea.
In sfârşit scăpă de pe buzele străinului aceste cuvinte:
—	Ialâ-ină doamnă, n’am murit
încă!...
încet, cuprinsă de durere, d-na de Mineleko ridică capul:
—	Te rog, zise ea cu dulceaţă, să uităm trecutul şi să fim ca nişte vechi prieteni.
—	Co!—zise el—voeştl să uit un trecut care ’ml oslo atât, de scump dc şi rolul ce’l-al jucat este atât de odios!!...
El numai putu continua, atât era de maro indignarea ce se citoa în ochii princescl care, sculândn se repede, îl privi cu dispreţ pentru cuvintele insultătoare ce le-a pronunţat.
In urmă reveni, şi cu un ton glumeţ, care nu armoniza de loc cu tremură-tura vocel salo, zise:
—	Aidecomto, să nu jucăm aci o tragedie, dă-mi braţul să ne plimbăm puţin prin sala balului. Vrei să dansezi un cadril cu mine!
Tânărul bărbat, încremenit de aeest sânge rece, aruncă o căutătură Înmărmurită asupra frumoasei ambasadrice şi zise:
—	Adio, Doamnă, dacă n’aveţî nimic alt a'mi spune!...
—	Adio!..
Îndată ce ea voi să plece, străinul pasionat se aruncă Înaintea el şi o o-bligâ să rărnâie:
—	Nu—zise el—nu... nu poţi a mă părăsi ast-fel! Trebue mai lntâiu sâ'mî spui cea ce’mi-ai refuzat a'rnl spune în timp de un an. Ceai făcut, când a fost ruptă acea unire ce noi am hotarU’o cu atât amor, cu atâta fericire ? Atunci nimic nu’mi prevestea acest crud sfârşit, această mare nenorocire a vieţel mele! Nici un cuvânt bine-voitor nu căzu de pe buzele tale pe rana sângerândă a inimel mele! Nici un cuvînt de mângâiere nu’ml al trimis spre a'ml ajuta să suport acest îngrozitor chin.
0 scrisoare rece a tatălui tăO mă înştiinţa, ca despre un lucru cu desăvârşire banal, cu desăvârşire ordinar, că: «circumstanţe venite în urmă împiedică aceasta căsătorie» iată tot ce s'a crezut bun pentru a mi se arunca în faţă, ca explicarea unei fericiri perdute, a unei fericiri furate!... Când, dupe primirea acestei scrisori, nebun de desperare, am alergat la tine, şi perdut, am rugat pe un servitor săină lase să te văd, când, Insa, graţie rugăciunilor mele, el se înduplecă şi 'ţi aduse cartea mea, ce al făcut tu? Rece ca o marmură al refuzat d'a mă primi. La toate scrisorile ce’ţl mărturisea suferinţele, durerile mele, tu nu te-al înjosit de a'mt da [cel mal mic răspuns, caro să fie în stare să liniştească o inimă de caro atât dc lesne’ţi-al bătut joc!. Dupe douăzeci şi patru de ore ai părăsit Nisa şi puţin timp dupe aceasta ziarele a-aunţaO logodna ta cu bogatul prinţ do Mineleko!
E un an de atunci, doamnă!.... Un an de suferinţe, de luptă, de desperare 1... Am voit să te uit, dar n'am putut. Acum sunteţi in mâna mea: nu mă vei părăsi pînâ când nu'ral vel da această espli-care pe care sînt în drept a v’o cere, o voesc, o cer!
(Va urma.)
www.dacoromanica.ro
KPOCV 10 IANUARIE.
3
nov alaltâ-erî. dar au fosl Împiedicai»! din cauza unui consiliu extraordinar do Miniştrii convocat în grabă, In urma ştirel ce sosise despre pornirea flotei grece, cum şi de o ciocnire a avan-gardelor de la graniţa epiroticâ.
Intr'adevăr. se comunicase Porţel că Grecia a trimis câte-va vase cuirasate la Creta, In urma sgomotului răspândit, ca cretanil vor ţine o adunare In biserica din Canea spre a proclama unirea cu Grecia. Că guvcrnatorelo insulei Savas-paşa, era ameninţat, în caz d’a ataca mişcarea, a fl tîrlt In munţi ca o-static.
Poarta, chibzui asupra acestor ştiri în toată graba şi trimise o Noltâ ambasadorilor In care zice, că se va vedea nevoita a ataca flota greacă.
In acelaş timp flota turcă primi ordinul a încărca proviziuni şi a se ţine galii de plecare la cel d’ântuî semnal.
Iar ambasadorul Angliei d-nu Whiltc, comunică Îndată Porţel că toate puterile sunt unanime d'a se opune. GreciVl In oazu când va provoca Turcia.
Pe d'allă parte, d-nu do NelidolI no liflcă Porţel, că Rusia cu toată dorinţa cc are de a respecta drepturile Sultanului, nu va suferi ca preponderenţa din Balcani să treacă asupra unei alto putori. Şi In aceasta privinţă tn cercurile politice de lu Cornul d'aur, se zice ca Influenţa rusească caută să discrediteze pe prinţu Alexandru In Bulgaria, im-prăştiâudu-sc vestea, ca so foloseşte de influenţa rusă spre a se Tace funcţionar turcesc, pe când Rusia slarueşte pentru desevărşitaunire aRumeliel cu Rul-garia.
Turcia e foarte îndârjita contra Greciei, în cât, situaţiunoa pare foarte primejduită; dar cu toatea eestea, se speră, că Intervenirea puterilor va evita un conflict sângeros.
Alianţa grcco-sCrbn. — In pri-
CRONICA
\ e r o ie 11 p a r 1 a m cnlare.
S'ar face o nostimă broşură când s ar culege toate prostiile cari se spun In Rumori le noastre. Un reporter parlamentat, cu puţina muncă, răsfoind numai câte-va zile prin dările de seama ale şedinţelor, ar da la ivinlă o lucrare fon te preţioasă.
Acum câte-va zile d. prim-ministru, care e.ste foarte cărturar, zise înlr'o călduroasă improvizare: «Calomniaţi, calomniaţi, precum a zis Moliăre, şi tot «va mal rămâne ceva».
Tocmaî vorba lui Caţavencu din O scrisoare pierduta: «Scopul scuză mij-loacole, precum a spus nemuritorGum-bettu.»
Mai doună-zi, un alt onorabil repre-prezentant de la Craiova, pentru a nu rămâne mal pe jos do cât confraţii sfii, exclamă:
«D-l Prim-ministru mi’a spus că «sunt Catoiic; foarte bine, ştiu efl cine «a fost Catone; Catone a fost un mare «economist din secolul al XIV ! !...
In şedinţa de alalta-ierl d-l Ştefan Bolu, care de câlă-va vremeareomare mlncfirime do vorbă, a ţinut şi d-sa un discurs pentru a susţine alipirea unor Comune din Vlaşca la judeţul Teleorman. D-lor, zise reprezentantul Chiri-ţopolhn, eQ susţii! interesele sătenilor, căci au nu e chestie de favoritizm şi neopoism ? !
Nu nai departe decît erî un alt reprezentant al poporului, a p&ţit’ode a-semensa cit de bună, de şi nu este un om pred. Vfizînd că d-l preşedinte II de cuvtnlvl şi apoi i’l retrage, d-sa ceru cuvântul n chestie de reglement şi zise : »D-loi deputaţi, d. preşedinte nu ne respecatn destul, d-sa prea ne crede dobitosce...
«OraUrul estelntrerupt dc mal multe voci.- Cuvântul nu e parlamentar !
«Oratirul, Ba este foarte parlamentar fiini-că l’am zis pentru mine !
Un tunet de aplause şi de rlsete acoperi cuvintele oratorului.
Tot tn şedinţa de ieri d. deputat Di-îescu vorbind, cu ocazia legel pentru idmisibilitatea în funcţiunile adminis-ralive, se adresă ast-fel onorabililor
viaţa unul tratat de alianţă încheiat deputaţi: între Grecia şi Serbia, pentru înteme- "Supun, d-lor deputaţi, părerea mea ■	.	. , «la umila D-voastră conştiinţă...
ieroa şi susţinerea reciprocă a cercului Nu mal e nevoie sC spun ’că oratorul
de Interese sfirbo-greco în peninsula j. provocat ilaritatea generală şi a fost balcanica, ollciosul german «Nordde- nevoit să ’şl corecteze frasa. ulsche-all.-Zeitung» alia că Înţelegerea Dar credeţi orare că învăţătura o-
u fost aşezata pe următoarei* baze :	,0™>alil1(f T «şîe T : aid.ea'cle- t
c ■ .	,	.	.	. D-nu Radu Mihal, răspunzând unul
Slera intereselor grece tn Macedonia h ternei a tor care a întrebuinţat cuvân-pânâ la Neorecop din valea Carasu, la |il aluviune, s’a găsit foarte încurcat, resăritu acestei provinciei va forma *D-nu General. Onorabilul interpeln-
or a mal vorbit şi de aluvie, nu ştifl e o fl voit sfi înţeleagă ; dar...» Deputaţii mai cu ştiinţa de carte, s’uQ sărcinat sfi facă pe stimabilul minis-U, ca sfi înţeleagă ce însemnează cu-ntul aluviune.
Acum doi ani un orator, vorbind în şliti ce chestie, zise :
«De sigur ca onor. contrazicător nu moaşte Talwegu căci alt-fel n’ar fl >rbit ast-fel.»
Onorabilul contrazicător, înss, care <ţşi un stîlp al partidului sare de odată: ţi nu cunosc Talivegul? l'am citit, "fuiegul este un mare învăţat ame-*In„.
ocazia discutărel răspunsului la d'rsul tronului, d. Al. Djuvara lua §j,a cuvîntul. Cred ca toată lumea ŞHt de groasă a păţit’o.
\e?n două zeci fi patru de veacuri, "uhare autor francez, Pericles... a «zii
hm ce o fl zis Pericles, marele
graniţa de Nord din spro Sârbia. D'aci sfera înrturirel grece sfi va întinde către apus prin Bitolia, Ochrida până la gurile rlulul Scumbi, cari oraşe vor cadoa Oreclei, iar cetatea Priiip va cădea In partea Sârbiei. In marginea u-ccslel ţarmuirl de graniţă.Grecii.şi Serbii nu vor turbura propaganda lor reciproca din aceste ţinuturi; iar întinderea acestei linii ţarmuitoare, făcută d o cam-dată în lheorie„va 11 privită ca cea mal apropiată speranţelor de propăşire a le ambelor naţionalităţi. In privinţa graniţelor Serbiei şi a Greciei, în a-ceasta propagandistă Împărţire u peninsulei balcanice, faţă de Bulgaria, amândouă pâţile 'şi rezervă libertarea. Din potrivă Insă, s‘u stipulat o reciproca susţinere în cazul, când mişcarea punbulgara ar vătăma interesele Greciei şi a lc Serbiei.
Ikuallsimi uustro-ungar.— Principele Adum Sapielm, unul din şefii Polonilor austriac!, vorbind cu un raportor ceh, In privinţa rclnoirel dualismului austro-ungar, ce este la ordinea zilei în parlamentu uustro-ungur, s’a exprimat In chipul următor:
Osebit de autonomia sa politică, Ungaria In privinţa economica, ia o pozi-ţiune privilegiată Intre toate ţările monarhiei. Covârşirea Ungariei pe acest tfirâm este atât de disproporţionat de mure In cât mal curând suQ mal târziu, ce va trebui fuce concesiuni în favorul cisleithaniel. Dar, tn cesliuni economice Ungurii sunt mult mal apropiaţi Polonilor, de cât Cehilor. Pentru Poloni relnoirea dualismului este o cestiune de viaţă şi ţara lor sărăcită aşteaptă prin relnoirea dualismului o schimbare priincioasă în afacerile lor economice şi'şi vor da toate silinţele, spre a realiza speranţele lor.
Polonezii aQ început foarto târziâ a so ocupa cu aceasta însemnata afacere şi tocmai acum, aij recunoscut toată importanţa politicei comerciale secrete cu Humânih^care ne îneacă cu vile ţi cu grdne, a/ijeniMându-nc cu ruina! Ungurii ’fi-auareiatj de mult neîncrederea acestei wlitice.Vfrin urmare cestiunea închide/ei granheî va fi una din cele mai iniernnate piedici, peste care va trebui1 sj treacă relnoirea dualismului fi eary va putea chiar să o facă să nureu-xt as
o ni francez, dar Camera a rls cu a-Iat:bmot în cât d. Djuvara n’a mal
Z!S ic.
,nnera de revizuire unul dintre depn cei mal inteligenţi, şi fostmi-nistr^usţinea amânarea unei legi până ,ua Z\, amânarea propusă de mmts «vfi rog, d-lor deputaţi; zise «oratdgg primim amânarea, să a-
“Ş°™guvernului Cuartul dc oră al ulUl /»___
f,e cv,tinţl literare, nu’i aşa?
. AcuDtfid Că mfi pot opri aci, convins fiik cititorii şi’au făcut o idee lfimurutjâtă ştiinţăşi desteptăciune aflonoriţ reprezentanţi ai naţiunei.
hagădi sa ţjn publicul In curent cu c neroziile parlamentare viitoare.
Iladu Tzandara
La art. 2, D-l N. lonescu şi apoi d-l
N.	Fleva aQ propus ca să nu poată o-cupa funcţiuni publice aceia cari aQ fost condamnaţi pentru bătăi în alegeri. Negreşit că acest amendament nu putea conveni unor deputaţi cari 'şl datoresc mandatul bătăuşilor.
D-l C. Disescu, acela care la R -Vtlcea, în alegerile trecute, a pătruns tntr’o întrunire electorala tn capul bătăuşilor, şi u băgat groaza în oameni, a combătut amendamentul. De asemenea ’l-a mal combătut şi şeful bandelor electorale. d-I Prim-Mi-nistru.
Asupra acestui amendament votul a fost nul, dar astă-zi va fl respins la sigur.
La art. 10, iarăşi s'a făcut discuţie în privinţa aliniatului care interzice funcţionarilor de a face parte din con-siliele de administraţie a societăţilor care n’nr fl artistice, literare, ştiinţifice saQ de bine-facere.
D nil G. Disescu, C. Arion şi Tuko lonescu, aQ susţinut contrariul aparînd cu multă căldură cumulul.
De astă dată tn#ă Camera a fost cu minte şi n'a voit să le primească părerile. Atât mal bine pentru Cameră.
De alt-fel această lege va ieşi cit se poate do pocită, căci discuţie a-proape nu exista şi attta cît este se face în mijlocul unul zgomot asurzitor.
Aşa parlament mal rar !
Penel.
CRONKpARLAMENTARA
.MERA
Şedinţa der-t /g Ianuarie 1886.
Şedinţa ac^je a fost farj multa importanţă.
La începutţ)jmnregclp deputat din Brăila ŞigZVO]tat interpelarea privitoare laţa stare a portului Brăila.
^ ' D.)inara’liat din acelaşi oraş, a sprijinit P(‘rpelator, iar d-l Ministru Radu \.a mus{rat pR d-l Dimitrescu că «adica j«a fâcut in. terpelare şi n ja minister ca se I făcu o s*mf^trebare.
Dnpâ aceastauat In discuţie legea privitoare dmisibilitatea In funcţiunile admutjve
Ieri s’aQ votat^jcgip
Dintre acestea dat naştere la oare-care dezbat
SENATUL
Şedinţa deVinert 17 Ianuarie 1886
La ordinea zilei c proectul dc lege caro declară alienabile pământurile însurăţeilor din comuna Drăgăşani.
D. Bâdescu susţine acest proect de lege ast-fel cum a fosl votat de Cameră fiind că Drăgăşani este o comună urbană care nu poate fl supusă restricţi-unilor legii rurale.
D. Aurelian combate proectul, zicând ca ar admito o lege generala care ar declara alionabilo toate pământurile ţăranilor, dar nu admite o lege specială pentru comuna Drăgăşani căci s’ar crea un precedent. Când s'ar urma cu sistemul acesta, vom avoatn curtnd tn Moldova mal cu seamă, comune cu firma românească dar fără Uo-mânI.
D. Cristofi susţine ca sprectrul jidă-nesc nu trobuesfi no împcdice d’a vota acea lego.
D.//. Isvoranu declara ca va vota In sensul d-lui Aurelian.
I). Gen. Angelescu raportor, explica sentimentele de care a fost inspirat comitetul delegaţilor când a respins a-cea lege Intre altele constatase că deja locuri eraQ vândute şi n’aQ voit sfi dea o lege care sfi confiinţească câştiguri ilicite.
Punându-se la vot, legea se respinge cu 01 voturi contra 10.
D. Gen. Angelescu citeşte un proect de lege pentru restabilirea subvenţii de 600 fr. pe an biserici Sf.George de la Suceava.
D. Sturdza vorbeşte contra, şi senatul primeşte părerea d-lul ministru de culte.
FELURIMI
Sfinxu piramidelor.—Uriaşa sta-tue de piatră a Sfiinxulul de la Piramide, va fi In curând desgropatâ de aşternutul nisipos ce olnăbuşeşle şi care a fost grămădite de vânturile pustiei în cursul seculilor.
Diroctorole institutului agiptologic din Cair, a dispus Înlăturarea nisipului, la care lucrează zilnic 150 oameni, facându-se şi o mică linie ferată pentru căratul nisipului mal departe, a cărui cuantitate se socoteşte la 20 mii metrii cubl.
Lucrarea a fost Începută la 7 Ianuarie şi se va termina In trei luni, când se putea vedea Uriaşa statue In toata Înălţimea el ce se ridica la 24 metri.
l'n medic original. — Doctorul Metzger, de la Amsterdam, care fusese chiemat la Roma pentru a îngriji pe Papa Leon XIII, a refusat această onoare, sub euvînt că are de regulă d'a nu îngriji pe rheumaticil cari au trecut vîrsta de şapte-zecl de ani.
Foarte originală, această regulă !
Doctorul Metzger, care a îngrijit deja pe împărăteasa Austriei, trebue să primească o noua visită a regalei sale cliente în luna Martie viitoare.
• *
•
Alergările de melci — Pictorul
Forain a inventat şi pus la modă un
noQ fel de sport la Paris. De două
ori pe sâptâmînă tot Parisul becarre sc îQltlneşte în atelierul sfiu, spre a aplauda la inovaţinnea ilndru’.ut pictor naturalist.
Sunt chiar, printre strguiloril atelierului, mari crescători de melci, şi parcul Chimâne a fost amenajat pentru creşterea acestor interesante mo-lusee gasteropode. F.ste un hipodrom de 0,25 centimelrc, altul dt“0,50cen-timetre şi un al treilea de un metru.
Melcii sunt aşezaţi pe o linie şi stîlpul de «ajungere este o lumânare aprinsă.
Peste tot împrejur fiind întuneric, animalele încep a se pune în mişcare.
Se fac chiar haudicapurl, şi acel ce trebuesc să poarte o supragreutate, li se pune ceara pe ţesutul spinărel.
Nu mal puţin se fac şi alergări cu obstacole : gardurile sunt nişte foiţe de brad, iar gârla este o şuviţă do gumelastică.
Concurenţii port numele celebrităţilor turfulul, s. e. Gladiateur, Plaisan-terie, Baudres, ctc.
ULTIME INFORMATIUNI
îndată oe se vor termina reparaţiile fostului spitnl militar din strada Stirbey-Vodă, ministerul de res-boiu din preună cu toate biurourile salo va fi transferat acolo.
înaintările căpitanilor caro au trecut cu succes oesumonele pentru maiori, so vor face tocmai pe ziua de l-iu Aprilie, căci numai po acea zi se deschid vacanţe In corpuri, prin trecorea In posiţio de retragere a mai multor oftţori.
X
Decretul pentru numirea d-lui general Fălcoyanu ca şef al Statului Maior, este iscălit din ziua când s’a retras de la ministerul do resboiu.
X
M.	S. Rogelo a graţiat pe vre-o douo-zecl deţinuţi do restul pedepsei ce mai aveau de făout şi a micşorat timpul do deţinere a aproape altor o sută de condamnaţi.
X
S’ahotărttca so seinfiinţ^zounclub al Coaliţii sub numele de Unirea.
Pe lângă clubul acesta, Clubul li-berul-consorvator vaoxista ca şi Întrecut.
X
Se zice că d. Brătianu a propus d-lul Iviţu portofoliul instrucţiune! publice.
D. Kiţu inse ar fl răspuns ; «Nu pot primi iiind-căcel d’ânteiu lucru ar fi se desfiinţez toate disposiţiunilo luulo do d. Sturdza»
Un incendiu a isbucnit astă noapte la spiţeria La Arapul din calea Şer-ban-Vodâ. Focul s’a stins do vecini iar nu de pompierii cariajungin tot d'a-una prea târziu.
Studenţii de la medicină caro nu sunt bacalaureaţi au adresat, consiliului profesoral al facultăţi de medicină, o petiţiune prin care cer ca se poală trece doctoratul şi po urmă s§ treacă bacalaureatul, or sfe so facă o sesiune extraordinară mai a-propiată, pentru trecerea bacalaureatului.
Prima propunere fiind luată în considerare, s'a constituit o corni-siune compusă din <1. Doctori Ser-giu, Grecescu şi Teodori, ca se examineze acea cestiune şi sâ se dea un an dupe trecerea doctoratului pentru obţinerea diplomei de bacalaureat.
X
Delegaţi Senatului au început a lucra din nou proectul în contra cumulului, care va fi gata peste câte-va zile.
Vom vedea dacă guvernul îl va lăsa se vie în discuţie.
D.
Iaşi.
P.	P. Carp, pleacă mâine la
X
Conferinţele ce se vor ţine anul a-
cesta la Societatea Geografică vor fi acelea a le domnilor Gr. 1. La ho va ry Aurelian. Boţea , doctor Garofiid, Căpitan Ferekidi, Boţea, M. Buzoianu şi Bâlteanu.
X
Lipsa de spaţiă ne sileşte a amâna pe Luni publicarea unei corespondenţe din Piteşti, care dă seamă de întruniri Io ce s’aQ ţinut acolo cu ocasia alegerii colegiului al III.
TEATRE CONCERTE PETRECERI
Sâmbătă t8 Ianuarie.
Teatru .National.—A patra represen-taţiune a piesei Masco!ta. Operetă comică tn 3 acte do d-nil Alfred Duru şi Henri Chivot. Musica de d-nu Edmond Audrau. Tra-ducţia de d-nu Q. Berigescu.
Laurent XVII, Domnilor Îs Piombino. d-l St. Juliau.—Pippo, cioban d-l*Ur. Gabrie-lescu.—Prinţul Fritellini, d-l D. Raşianu.— Racco arendaş, d-l A. Catopolu. — Mathoo birtaş,d-lN. Iercmia.—Sergentul Paral'antu, d-l A. Schomgold.—Bctlina, curcftnăreasă d-na Am. Nottara.— Fiamolta, fiica Iul Ijiu-rent, d-na R. Odisianu. — Carlo, pagi d-ra .V. Almagianu.— Marco, pagi. — Angelo. pagi d-ra M. Teodorescu. — Luldgi, plăgi d-ra E. Dimancea. — Beppo, pagi d-ra E. Craemor. — Paola, pagi E. Dimancea.— Francisca, ţărancă d-ra M. Ciucurescu.— Antonio, ţărancă d-ra V. Almagianu.
Personago do la Comedia Italiană, Dame de onoare,Un Medic,Pagi,Segniorl şi Dama Soldaţi, Ţărani. — La «actul al 2-lea BALET NOU compus de d-nu A. Rossi.
Universal. Strada Regală 17. Mare representaţie a profesorului Martini. Programul: 1. Poesia cărţilor. 2. Biliardul. 3. Posta misterioasă, b Cina chineză. 5. Magia roşă. 6. Apă tn aer. 7. 0 eroare reparată. R. Banca Martini. —II. Stela saQ sfinxul modern. III, Siluete vil şi comice.
Sala Itossel. Baluri mascate, Marţea. Joea şi Duminica.
OrftHim. — Baluri mascate, de trei ort pe săptămână.
Dorin. Baluri mascate Luni, Mercurl, şi Sâmbătă.
BILETiy FJMCIIH
Bucureşti, 17 ji9 Ianuar iu 1886. ştirea trasmisă astă-zi din Alena, privitoare la un reviriment ces'arll manifestat tn opiniunea cabinetului elin, a produs o bună impresiune asupra târgului.
Deja o amelioare se observă tn cola Parisului de erl-seară, care ne au adus Otomanele la cursul de 5O0 şi tn deschiderea Vienil, unde Mobiliarele aii câştigat 90 kr.
Agio la noi Insă a început o mişcare contrarie, de cea semnalată tn zilele trecute. Aşa de la 15.K0, când am lăsat’o asâră, valuta perde faţă cu aurul 25 centime şi încheie cu 10.05.
In fondurile do Stat nu avem de notat nici o afacere.
Printre scrisurile de credit avem 5 0/0 urb. la cursul de 821/8 adică o crescero do 5/8 asupra cursului anterior.
Animetră mal vie şi tendinţa mal fermă tn valori.
Constructiunile fac 201 1/2, Dadele 208. Tondinţa mat bună.
SOCIETATEA
LICEULUI ST. GHE0RGHE
Adunare Generală
Consiliul de administraţiune al Societăţii Liceului Sf. Gheorghe are o-noare de a aduce la cunoştinţa domnilor membri al acestei Societăţi că, conform art. 24din Statute, adunarea generala ordinara va avea loc In ziua de 30 Ianuariu la 2 ore p. m. tn localul liceului 138 Calea Victoriei.
Domnii acţionari cari nu vor putea lua parte la această adunaro generală, pot, In virtutea art. 27, fl representaţl printr’un alt acţionar In baza acţiunilor cari vor trebui depuse la casa Societăţel 138 Calea Victoriei, până In ajunul adu-nărei generale.
Cu această ocasiune se Invită domnii acţionari cari n'au primit Încă acţiunile definitive, să adreseze d-lul Ştefan Ho-pites, directorul liceului , recepisole provisorii In locul cărora vor priimi acţiunile definitive.
Preşedintele Consiliului do administraţiune,
D. Ghicn.
BIBLIOGRAFIA
A eşit de sub tipar şi s’afia do vânzare la librăria Socec In Bucureşti :
Al treilea supliment la codicele române, coprinzând toate legile, decretele şi regulamentele de la Ianuarie 1882 până la Ianuarie 1886, ediţiunea B. Iloereseu continuată de : C‘. Iloe resett şi C. Ylalnitzi.
In acest al treilea supliment, ca urmare a colecţii Boerescu, s’a observat ace-aşl format, acelaşi sistem, aceaşl clasificare a nmteriilor, aceleaşi annolaţiunl şi trimeteri.
Două inovaţiunî importante s’a Introdus însă: Pentru fie-care lege s'a făcut trimiteri la Monitorul oficial unde să găsescdesbalerile corpurilor legiuitoare inute cu ocasiunea volarei fie-căreilegi, şi la sfîrşitui volumului s'ă adâogat o tabelă alfabetică generală de toate legile, decretele şi regulamentele promulgate de la anul 1859 până la 18 86. Asi-fel că consultarea legilor devine mult mal înlesnitoare ne mai având cine-va pentru a găsi o lege să caute de cât intr'o singură tabelă.
www.dacoromanica.ro
EPOCA—19 IANUARIE
CASA DE SCHIMB
I. M. F E R M O
27,—STRADA LIPSCANI. 27—
■ - ^
H Itsi: I. B l C l K E S t
i 8 fanuare 188 fi
j llotiln amortizat :!.i Renta pnrpetttn .	• . .
•i% Oliiip. ite stal.......
f,% Oblig. .Io st. (Irunui defer Sris. furie, rurale. . . . r>% Scris, l'unr. rurale . . .
Scris Tune. urbano . . . 6% Scris func. urbane . . . >!% Scris, fUnc. rurale . . . 5*>6 împrumutul comunal . . Oblig. Casei pons. (lei 10 dob.) împrumutul ru premie . . . Acţiuni liilncM natlon . . . Acţiuni «Oacia-Rotnania » . .
». Naţionala............
» Credit mobiliar . . . » Conslrurtiunl. . . . » Fabrica do hârtie . .
Argint contra aur..........
Iblete de Uance contra aur. . Florin austrieci...........
CURSUL DIX YIEXA
Napoleonul.................
Ducatul....................
Lose otomane............
Rubla hârtie
CURSUL IHA BEULIX
Renta Austriaca. . . . . . Oppenbcim. .......
Obligaţiuni noul 6% C. F. R. «	o 5% o »	»
Rubla hârtie...............
CURSUL DE I* MUS
'.fi 3f< ' 89 1 li 86 1 ă
101 3/4 84 1 4 96 i t 89 l i 811 i 72 208 32 1100 265 210 lţw 200
16
16
2.01
10.01 5 92 17
12350
Renta Rotnânâ Lese otomana.
Schimb
Paris 3 luni ■ .
» la vodoro . Londra 3 luni .. la vedere Berlin 3 luni . . Viona la vedere .
93.40 109.20 105,10 101.60 199.70
3575
OCOfXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXKXXg
PUBLICITATEA
SSUSiUtlJ!
a 1
F
P O C A
Strucla Episcopiei, IVo. 3.
t i
X
x
x
r.
— x
X
X
X
X
v'
XXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXX
ANUNCIURI SI RECLAME
anunciuri pe pagina a IV, linia 30 bani, anunciuri si reclame
pe pagina III 2 lei linia.
DE VENZARE.
Proprietatea Sîllseascn din judeţul Teleorman-Gară la 5 minute depărtare. A se adresa la d-na Elisa Chronidi, Intrarea Rosetti No. 5.
BERARIA GAMBRINUS
KEtiiMii m: hm corni numi si itEiiimiimi
Sistemul prof. Dr. JAEGER
*Recunoscut pretutindeni ca cel mal escelinte
CORONAT DE JURIUL MEDICAL DIN LONDRA CU ,, MEDALIA DE AUR“
DE VENZARE.
Locul din strada Dionisie No. 20 şi strada Crinului No. 5. Acest loc are faţa pre strada Dionisie 37 metri, pro strada Crinului 40 metri şi adâncime de 44 metri. Se vinde în total sau In loturi, de câte o a patra parte.
Doritori se pot adresa la proprietarul lui, I). Gr. G. Pcucescu, str. Clemenţi Nu. 2.
DE VENZARE.
Moşia RîeaNoua din judeţul Teleorman, plasa Teleorman, comuna llîea. Moşia are 200 slj. masa sau aproape 400 pogoane. Este de arendat a 200 galbeni şi se întinde pană în bătătura celei de a H-u staţie a căi ferate Costeşti-Turnu-Mâgurele.
Doritorii se pot adresa la D. Gr. G. Peucescu, str. Clemenţei No. 2, unde vor vedea planul şi vor lua orî-ce alte lămuriri.
c
<5
J3
D
c.
Oi
a
£
a pus in consumaţie
BERE GAMBRIMm
fabricatiunea OPP LER
D E' A RE N
Chiar de acum moşia Podu Gros din districtul Mehedinţi, având făcute semănăturile de toamnă.
Doritorii se pot adresa în Bncu-reşti, strada Brezoianu No. 51 în toate zilele plnă la amiazi.
2 s. 5. s.
D. R. ROSETTI
AVOCAT
Strada Batişte No. 4.
XXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXX X X
n
x x x x
x 8 x
X X X
u n x x 8 x
8 x x
xxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxx:
& ¥ I S
Sub-semnatii, având numai noi singuri dreptul de a fabrica vestmintele de lâna ce se poarta pe dedesupt, vestminte :ise Normale, precum si cuverturile paturie in lâna curata de Cairila. Cari păzesc de răceli si reumatisme
Declarăm că am Încredinţat In România unicul deposit al produielor
noastre Casei
AUX QUATRE SA I SONS
72, Calea Victoriei 72, fin faţa Palatului Regal).
Declaram ca nu recunoascem ca VERITABILE do cât flanelele ce se găsesc în aceasta casa. Comande din provincie se fac direct.
Preţuri curente fi broşuri se trămil gratis şi franco după cerere
W. BERGER’S SOHNE (Stuttgart)
BURSE
Bursa Parisului
Cursul de la 29 hoinare 1886 Renta franceză I jum. la suta, 110,40 —110,50 dclto bulevard 10 ore, 110,40 Renta română perpetuă 5 Ia sută 89,50 00,50 dctto C. F. R. (5 la sută, — Acţiunile băncei române—Creditul Mobiliar român împrumutul Elin din 1879 320,— 311,25 idem din 1881253—252,50 Banca Otomană, 490,—, 493,75 deto bulevard 10 ore, 401, 491,25 Datoria.turcă 14,20 4 jum. la suta 14,32 Lose turcsşti, 34,50 35.50.Datoriaunifîcată egiptână 0 la sută 323.328 , Schimbul Londrei la vedere 23,19, 25,20, delto Ia Amsterdam 207,50 detto la Berlin 122,75 122,75.
Bursa Londrei
Consolidatele engleze 99 7/8 100 ictiunl do la Banca Română 5 1/2. Schimbu Parisului pe 3 luni, 25, 40 detto la Berlin 3 luni, 20,55, detto la Amsterdum .3 luni, 42,03.
Bursa de Berlin
*
t
t
I
*
*
£
[
[
►
►
DOCTORIL EMIL MW
Vechiu profesor de arta moşitului şi medic primar al spitalelor Sf. Spiridon din Iaşi, instalându-se In Bucureşti str. Clemenţei, 25 de-asupra Farmaciei, dă consultaţiunl de Ia 8—11 a. m. şi 6—8 post-meridiune.
A L E C U A. B \ L Ş
AVOCAT
ti 6 Strada Dionişie
consultaţii de la 8—12 dimineaţa.
O DOMNIŞOARA
Absolventă a cursului secondai avend Diploma de maturitate,5
oferă a da lecţiunî, în vre-o falie, pentru cursul primar sau sec-dar.
In special pentru limba franci, matematici şi ştiinţele fiisieo-nl-rale.
A se adresa la redacţiune.
■■ - .. - -- ■ - ---------- ,
amil) I TSI Yl? productiva se jte Uliii !\ III \l!i procura celui va putea depune la Casa de DepunefO garanţie de 1000 lei. — A se adr/la Oficiul de Publicitate « Romania (>'• A cad emiliei 18.
Cursul de la 29 Ianuarc 1886.
Napoleonul 16,15 Renta română a-morlisabilă 5 la sută, 93.40-93.40. Obligaţiunile C. F. R. 6 la sută 105,25-105, detto detto 5 la sută 101,40-100,70. împrumutul danubian Openheim, 109,00 10. Rubla hârtie comptant, 199,75-199,75 Schimbul Londrei 3 luni 20,32-20,32, detto Parisului 2. luni 80,00-80,90. detto Amsterdam detto 168,50108,40 împrumutul municipal Bucureşti 1884 94, — 94,-.
Bursa de Viena
Napoleonul 10,015 10,02 Ducatul 5,92. 5,-92. Imperialul, 10,32,10,32, Lire turceşti, 11,37 11-37. Argint contra hârtie, 100.Rubla hârtiecomplată 123,50-123.75 Acţiunile Credit Anstalt 298,08—298,— Renta metalică 5 la sută . 84,20 — 84,20. Renta hârtie 84,30,84,30. Renta
aur, 112,30 Lose turce 17,---17,----
Schimbul Londrei la vedere 126,75-120 80 detto detto Paris 50,17-50,20, detto Berlin la vedere62,10 62,15 detto Amsterdam la vedere 104,80-104,00.
Bourse de Francfort
Cursul de la 29 1 anuare 1 88 6.
Renta României amortizabilă 5 0/0 93.35 93.40.
		
Itonian-Iasi		
STAŢIUNEI	Arăt. Tren.	
	Tr.ac.l p. am.	
Roman pl. Păşcanl T.-Frumos Iaşi. sos.	dim. 9,51 10,51 1,53 1,50	p. m. 4,47 4,15 8,24 9,52
lasi-Roman		
Iaşi pl. T.-Frumos Păşea ni Roman sos.	p. m. 4,08 5,25 7,17 7,53	dim. 6,52 8,35 10,01 11,06
Pascani-Succava		
Păşcanl pl. Veroşcl Suceava	dim. 10,40 12,08 12,23	săra 7,15 9,17 10,09
Suceava-Pascani		
Suceava Veresc’. Păşcanl sos.	p. m. 5,00 5.40 6.41	dim 0,54 7,51 9,15
Adjud-T ergul-Ocna		
Adj ud pl. T.-Ocna sos. T.-Ocna p. Adj ud sos.	p. m. 4,15 6,10	a. m. 10,35 12,15
Constau la-Ccrnavoda		
Constanţa p Murfatlar Medjidie Cernavodă s	p. m. 2,50 3,37 4,18 5,02	dim. 9,10 9,57 10,38 11,22
Ccrnavoda-Conslanla		
Cernavodă j Me-dgidie Murlatlar Constanţa	p. m. 5.5C 7.4? 8.24 9,10	p. m. 2,00 2,25 3,39 4,22 [ 4,33
MERSUL TRENURILOR CAILOR FERATE ROME
Valabil de la
20 Mftl 1 luniu
1885
Bucuros! i-ltouiun
STAŢIUNEA	Arătarea Trenurilor				
î	rr.,ac-ITr. p. ITr. p. ITr. pl.				Tr.
	noapte	a. m.	dim.	dim.	
Bucureşti p,	11,00	8,30	745	645	5,00
Chitila	11,13	8,46	8,30	—	5,17
Bufi ea	—	8,59	8,19	—	5,31
Crivina	—	9,20	9,04	—	0,09
					6,09
Ploeşti	12,17	10,05	9,35	8,19	
Valea-Călug	—	10,59			6,36
Albeşti	—	11,00			8,30
Mizil	1,14	11,30			8,52
Mouteoru	—	12,10	p. m.		9,52
Buzău	1.59	12,25	1,00		10,57
II.-Sărat	3,Ir	—	2,15		11,20
Focşani	d. 4,16	Tr. 7.	3,38		4,23
Mărăşeşll	5,00	2.00	5,15		6,38
Puleştl	—	2,26	5,57		11,00
Adj ud	6,01	12,55	6,39		
Sascul	6,24	1,20	7,18		
llăcăciunl	—	1,48	8,01		
Valea-Seacă	—	2,20	8,41		
Băcău	7,31	2,40	9,35		
Galbinl		3,32	10,29		
Roman sos.	8,45	4,10	11,15		
•* 4	dim.	p. m.	noap. |		
Itouum-Bucuresti					
	uoap.	p. m.			p.m.
Roman plec.	8.25	12.30			5,45
Galbinl		1,07			6,37
Bacău	9.20	1,40			7,20
Valea-Seacă	—	2,17			8,15
Răoăciunl	—	2,58			8,59
Sascut	10.23	3,18			9,43
1 Adjud	10.45	3,52			10,29
Pui'estl		4,11	dim.	p. m.	11,01
Mărăseştl	11.18	4.34	6,40	5,05	11,30
Focşani	11.52		8,26	5,45	12,49
1 11.-Sărai	12.39	Tr. 6.	9,55		2,14
j RuzăO	1.46	11,35	11,00		3,33
i MonLeoru	—	11,53	—		4,28
Mizil	2.50	12,39			5,33
! Albeşll	—	1,05	—	Tr. 22	0,06
1 Yalca-Cilug	—	1,18	seara	seara	0,25
1 Ploeşti	3.33	1,35	8,05	9,57	0,45
1 Crivina	—	,2,22	8,35		10,41
j Buftea		*	2,5S	9,12		11,11
Ctulila	4.48	3,Ic	9,21	11, lf	11,22
Bucur. sos.	5.00	3,3C	> 9,4C	11,30 11,35	
		p. m.	1 seara	noapt1 a- m.	
Bucureşti-V6rcloro va
Bucuresei-Giurgiu
STAŢIUNEA	\r6tarea Trenurilor		
	r. ful.fT. ac. |Tr. p.		
Bucuresci p.	p.m. 4,(6	dim- 9,00	p.m 4,30
Chitila	—	9,14	4,47
Ciocăncscl	—	—	5,07 /
Gherganl	—	9,47	5,27
Tilu	5,07	10,03	5,51
GăescI	—	10,30	seara
Pitescl	0,24	11,35	7,55 9,06
Corbu	—	p. m.	
Potcoava	—	12,48	9,24
Slatina	8,08	1,18	10,04
Piatra	—	1,40	10,32
Ralş	—	1,57	10,54
Păleşti	—	2,19	11,23
Circea	seara	—	11,35
Craiova	0,30	2,54	12,01
Filiaşl	10,17	3,50	1,04
Butoieştl	—	—	1,25
Strehaia	—	4,24	1,47
Ti urnea	—	—	2,10
Pi'unişoru	—	—	2,26
Palota	11,30	5,3	2,46
T.-Severi n	12,03	5,52	2,34
Vârcior. sos.	12,03	6,15	4,00
Vârdorova-Bueuresti			
Vârcior. pl.	seara 7,45	dim. 11,00	noap. 11,35
T.-Severiu	8,09	11,25	12,11
Palota	8,44	11,59	12,53
Prnişoru	—	—	1,10
Timnea	—	p. m.	1,26
Strehaia	—	12,40	1,49
Butoeştl	—	—	2,07
Filiaşl	10,04	1,11	2,30 3,42
Craiova	11,00	1,58	
Circea	—	—	3,58
Peieşll	—	2,18	4,12
Bals	—	2,40	4,30
Piatra	—	2,58	5,03
Slatina	12,28	3,23	5,44
Potcoava	—	3,50	6,17
Corbu			—	6,41
Piteşti	2,23	5,23	8,25
Găeştl		6,20	9,24
Titu	3,41	6,50	10,04
GhcrganT	—	—	10,23
Ciocăneşti	—	seara	10,41
Chitită	—	7,42	11,01
Bucureşti 3-f 4,4c		7,55	11,15
STAŢIUNEA	Arătarea trenurilor		
	T. ful.l T. ac.l		Tr. p.
	dim.	a. m.	p. m.
Bucureşti p.	5,40	7,10	5,30
Filaret	—	7,40	6,05
SinlcsU	—	7,58	6,33
Vidra	—	8,06	6.46
Grădişte	• 		8,16	7,01
Comuna	6,24	8,20	7,21
Băneasa	—	8,52	8,03
FrătestI	—	9,10	8,21
Giurgiu	—	9,25	8,45
Smărda sos.	7,10	9,30	
Giurg/iu-Bucuresti			
	p. m.	a. m.J	p. m.
Smărda pl.	2,25	8,00	5.40
Giurgiu	—	8,14	5,55
FrătestI	—	8,27	6,10
Bănoasa	—	8,53	6,40
Comuna	—	9,24	7,17
Grădişte	__	9,31	7,26
Vidra	—	9,42	7,42
SinlcsU	—	9,51	7,53
Filaret				10,31	8,21
Bucur. sos.	3,52	10,45	9,00
Galati-Buzeu			
	noap.	a. m.	
Galaţi pl.		7,00	seara
Bărboşi	2.49	7,40	8,10
Brăila	2.27	8,23	8,55
Muftiu	—	9,00	
Janca	3,21	9,34	
Fâurei	3,48	0,08	
Ciiibiu	—	0,43	
Buzfeu sos.	4,15	8,15	
Galati-Mnrasesti
STAŢIUNEA
Arătarea trenurilor
Tr. f. ITr. a.|Tr. p.
Galaţi pi.
Bărboşi
Serbeştl
Independinţ
Hanu-Conac
Iveşti
Tecucifl
Mârăşeşll
iVlarasesti-Galati

Buzeu-Galati
Buzău pl. Cilibia Făurel Janca Muftid Brăila Bărboşi Galaţi sos.	noap. 11.53 dim. 12,86 2,18 2,21 3,06	p. m. 12,45 1,15 2,46 2,21 2,49 3,31 4,11 4,45	dim. 6.45 7,30
Tergoviste-Titu			
	a. m.	p. m.	
Tergoviste p	8.10	4,50	
Văcăreşti	8,33	5,13	
Nucetu	9,00	5,40	
Tilu sos.	9,30	6,10	
Măr&şeşll pl
Tecucitl
Iveşti
H.-Conachi
Independinţ
Serbeştl
Bărboşi
Galaţi
seara
11,13
11,47
. m. 4,40 5,31 0,03 6,26 7,08 7,24 7,55 8,30
I*loesti-I*redeal
	dim.	dim.
Ploeşti pl.	10,00	8,49
BâicoiO	10,135	9,28
Câmpina	05,29	9,51
Comarnic	11,27	10,17
Sinaia	12,09 p. m.	11,03
Buşteni	12,26	11,18
Predeal sos.	12,50	11,40
scara
7.01 7,39
8.02 8,29 9,08
9,23
9,45
‘sli-Şlnnie
STAŢIU	Arătarea trenurilor		
	Tr. fl.|Tr. ac.|Tr. p.		
Ploescl Ruda Poiana Slănic/s-	a. m. 10,45 11,10 12,12 12,40		
lanic-IMocsli			
Slăn/Pb Poia/ Bud, p!oJSOS.	p. m. 6,00 6,23 7,22 7,50		
I’eeuciu-Iîărlnd			
Ti pl. B£> r pl sos.	a. m. 6.15 6,48 7.16 7,32 8,00	a. m. 11,40 12,21 12,58 1,20 1,50	P' m. 5,30 6,19 6,54 7,16 7,45
B6rlftd-Teeuciu			
jd pl. K'a iiccnl flecl icio sos.	a. m. 8.40 9,14 9.41 10,10 10,40	p. m. 2.50 3,24 3.51 4,20 4,50	p. m. 8.40 9.41 9,29 9,55 10,25
lasi-Ung		teni	
1‘redeal-l‘loesti
I pl. ghenl s.
3,25
3,49
11,50
1,21
	p. m.	p. m.	din
Predeal pl.	5,40	5,50	7,
Buşteni	6,01	6,11	7,
Sinaia	6,19	6,52	8,
Comarnic	6,52	8,25	8
Cămpina	7,16	8,50	9
Băicoiil	7,38	—	9
Ploeşti sos.	8,10	6,42	
Titu-	Tergoviste		
	a. m.	seara	
Tilu pl.	10,25	7,00	
Nucetu	11,07	7,42	
Văcăreşti	11,35	8,10	
Tergovişte s	11,55	8,30	
Unjrheni-Ias»
ngheni pl. şl sos.
p. m.	p.m.
2,00	4,40
3,32	6,12
$
Verescl-Botosam
erescl
pl.
s.
J Botoşani pl. Verescl
p. m.	p. m.
2,0"	9,49
2,03	11,42
5.21	3.15
7,21	1,55
Campina-Doftana
Câmpina p. Doftana s. Dotlana p. Câmpina p.
a. m. 11,20 11,40
p. m. 6,40 6,58
Bucuresci. — Tipografia «Le Peuple Roumain,» strada Episcopiei No.
www.dacoromanica.ro