ANUL I Nn. 40.
A DOUA EDITIUNE
SAMRATA IANUARIE 188(i.
GmoonE G. PEUCESCU
Director politic
ABONAMENTE:
fu (.ară 1 an 40 lei, rt luni -’u M, :i luni 10 iei tri străinătate 1 an oO lei, fi luni 25 lei
REDA CŢI A
No. 3.—Piaţa Episcopiei.—No. 3.
R.\n::	r”K. DE LA VRANCEA
Prim-redactor
ANONCIURI:
anuacivrî pe psgirta a patra linia 30 bani ammeinrl Şi re. lame pe pap. III 2 lei linia.
ADMINISTRAŢIA
No. 3.—Piaţa Episcopiei.—No. 3.
IO BANI NUMERUL
APARE IN TOATE ZILELE
IO BANI NUMERUL
(il VERML SI OPOZIŢIA
SITUAŢIA D-LUI STURZA
SPIONUL PRUSIAN
SAU
PRINCIPELE CAROLI DE HOHENZOLERN
BAL COSTUMAT
REGELE TESALIEI (ilVEHML SI OPOSITIA
Doue condiţii sunt necesare pentru ca un guvern se fie răsturnat:
Una din condiţii trebue împliniţii de guvern şi anume aceia d’a fi un guvern rdil.
A doua condiţio priveşte pe opo-siţio.care arc de datorie d’a răsturna un guvern care s’a ubfttut do la calea dreaptă.
Guvernul, lutru cut îl priveşte, a Împlinit cu cea mai maro sfinţenie datoria sn, întrunind toate condi-ţlunile cerute ca să eonstitue un guvern reu.
Rămâne acum Întrebarea dacă şi oposiţia 'şi n îndeplinit’o cu aceiaşi conştiinţă.
Un fapt semnificativ şi care poate arunca puţină lumină asupra ncestoî .cestiunl, este atitudinea presei guvernamentale.
Ziarele oficioase, cari, pentru cel mai neînsemnat act al guvernului, intonă îndată imnuri de triumf, şi cari au do obicoiu ontusiasmul atât de sgomotos, încheind do astă dată bilanţul anului trecut, abia au schiţat câto-va variaţiunî timide asupra stabilitâţi ministerialo, ndicâ n'aO găsit altă laudă de adus d-lui Brătinnu pentru şederea sa la putere, de cât însuşi faptul că a şezut la putere.
Bucuria însă pe care nu lo-a putut’o da isprăvile guvernului, pare că le-a dat’o greşalolo opo-siţiei.
Intr’adever, foile guvernului aii susţinut şi au cântat pe toate tonurile, că neînţelegeri domnesc In rangurile oposiţiei, că la alegerile parţiale candidaţii oposanţi s’au bătut între dânşii, că disciplina nu e-xistă etc. etc.
Bine Înţeles că in toate acestea există o mare dosă de exagoraţio, dar trebue se mărturisim că o şi o părticică de adevăr.
Însuşi presa oposantâ n mărturisit aceasta şi nu 'şi-a ascuns nemulţumirea constatlnd cele câte-va acte de indisciplină ce s’ad produs cu ocasia alegorilor parţiale.
Pe când colectiviştii Îşi strlngeau rândurile şi sâducen la urne In maso compacte, oposiţia avea doi candidaţi la Craiova, doi candidaţi la Severin. La Focşani dnpă ce comitetul liberal-conservator din Bucureşti anunţase câ să abţine, după ce comitetul local hotârîse a nu merge la alegeri, de o dată am văzut pe organul liberal-conservator din localitate, Luptătorul, susţinind candidatura d-lui Pană Buescu.
Am fi fost fericiţi dacă candidatul oposiţiei, d. Pană Buescu, ar fi reuşii, dar înainte de toate trebuia să avem o linie do purture de la caro un minut se nu no abatem. Orpar-1
ticipămla alegeri or nu participăm; şi daca participăm era bine ca partidul conservator se meargă la luptă cu toate forţele sale.
Dacă vrem ca aceste fapte să nu să mai întâmple, trebue, cu ori-ce preţ, ca comitetele din Bucureşti să arate mai multă hotâriro în do-cisiunele lor, să aibă mai multă e-nergie, în cât să sesimţâ mai tare prin judeţe direcţiunea care vine din Bucureşti.
Şi pe urmă trebue să înceapă fără întîrziere o acţiune oare-caro. Faptul care s’a produs la Focşani denotă impacienţa de a lupta, pe caro ori-cine poate să o constate prin judeţe.
Deja am pierdut două luni fără nici un motiv, acum numai putem pierde vreme fără a suferi o mare pagubă.
Dacă până în cinci-spre-zece zile nu începem a ne mişca, mai bine ar fi să renunţăm do tot la luptă. Ori-cine ştie că în timpul veri toată lumea pleacă, Bucureştii sunt pustii şi prin urmare nici o acţiune nu se poate întreprinde vara cu succes.
Avem dar pînă la lntâiu Iunie, patru luni şi câte-va zile. Acest timp e absolut necesar ca s’ă conducem o campanie serioasă în contra guvernului.
Dacă dar vom lăsa să mai treacă vremea, fără să facem nimic, anul acesta va fi pierdut,şi la anul nimeni nu va mai avea Încredere în noi.
Do aceia sperăm că se va hotărî o acţiune imediată, căci, o repetăm, timpul grăbeşte.
Alemi, 28 Ianuarie. — Se anunţă că o schimbare subită s’a operat erl tn intenţiunile cabinetului de la Atena.
Guvernul elen ar fi anunţat că se va supune la voinţa Europei.
Vleiui. 28 Ianuarie. «Corespondenţa politică» vesteşte că mâine şi poimâine escadrele lutulor puterilor vor sosi Iii baia Suda (Creta).
Anglia a dat flotei sale ordine în consecinţă, şi a fost,informată că cele l'alte puteri vor lua din parte-le măsurile necesare.
Flota europeană va avea 20 de năvi.
Uelgrnri, 28 Ianuarie. — D. Mija-tovici va pleca Sâmbăta la Bucureşti.
Londra. 28 Ianuarie.— Camera lorzilor şi camera comunelor afl ridicat şedinţa în urma declaraţiunl ministeriale care zice câ cabinetul a făcut Reginei o comunicaţiune al cărui resultat nu se va anunţa de cât luni.
Berlin. 28 Ianuarie.—Camera deputaţilor discutând propunerile d-lul Ac-henbach, relative la măsurile luate contra Polonezilor, prinţul dcBismarck spune câ agitaţiunea poloneză i s'a părut tn tot d'a-una ur. pericol şi ,1'a făcut sa se înţeleagă cu Rusia. Polonezii aă căutat în tot d'a-una să facă pe Prusia să se certe cu streinii.
Guvernul nu va admite nici o-dată restabilirea Poloniei. — In acoasta privinţa, prinţul do Bismarck e gata sa zică, împreuna cu Gladstone:«IIands ofT» Pe de altă parte confesiunea religioasă n’are nimic a face cu expulsiunile. Pentru câ n’a reuşit a câştiga pe Polonezi Întrebuinţând bună-voinţa către dânşii, trebue să căutam acum să micşorăm elementul polonez şi să desvol-tâin elementul german. Aceasta este causa cxpulsiunilor. — Guvernul va stărui In această cale, cu toată decisiu-nea Reichstagului, căci Patria trebue 6capată când e în pericol.
SITUAŢIA D-LUI STURZA
Votul de încredere pe caro d-nu Sturza l’a ăljt,inut la Cameră departe d'al tutâri situaţia în cabinet '1 a siâbil’o.
Mal cu seamă votul de încredere pe care
’i l'aft dai junimiştii lan nimicit cu totul.
Fără votul lor de încredere, tot avea majoritatea, slabă e adevărat, dar o avea. Pe când concursul ce i l'aă dai junimiştii nă înlărîlat de toi pe coleclivişll tn contra Iul.
D. Enescu, unul din cel care aă condus campania tn contra d-lul Sturza în cameră, a spus, în urma votului unde bilele colectiviştilor s’aă amestecat cu acelea alo junimiştilor, ci va reîncepe la prima ocasic.
Din altă parte,un articol publicat tn «Telegraful» arată destul de clar nemulţumirea unul marc număr de colectivişti în Gontra ministrului instrucţiuni publice.
«Adevărul este, zice ziarul guvernamental, că o maro agitare domnea între deputaţi şi mal toată majoritatea era nemulţumită contra administraţiunel d-lul ministru al instrucţiune! publice.»
şi mai departe,«dacă nu intervenea d-nu Brătianu, şi dacă nu făcea cestiune de cabinet, de sigur majoritatea ar II fost pentru un vot de blam; pentru răsturnarea d-lul Sturza de tn ministerul instrucţiuni publice.»
Şi chiar d. Brătianust*. zice câ cu tot focul cu care a apărat ped. Sturza, n’a făcut aceasta de cât pentru formă şi unii colectivişti pretind chiar că pe d-nul Sturza îl aşteaptă soarta generalului Sl&niceanu.
SPIONUL PRUSIAN
saă
PRINCIPELE CAROL I DE HOHENZOLERN
Nu ilustre principe nu, poporul este capabil, şi de drept şi de fapt, să vă întrebe şi în acelaşi tiuip să vă şi judece cu d'e amănuntul în toate acţiunile ce aţi săvârşit do la suirea Măriei Voastre pe tron. Bine-voiţt prin urmare, prea înălţate Doamne, sC citiţi mal la vale descrierea ce un obscur cetăţean, din poporul acest incult, îşi permite de a face despre inviolabila Inălţimel Voas-trea persoană, căci şi el a fost animat tot de uceleaşt nofiîle sentimente de cari aţi fost animat şi Măria Voastră când aţi redactat. Intr’un moment de a-dâncă supărare, princiara Voastră scrisoare către profesorul Auerbach, Şi precum Măria Voastră aveţi prelenţiu-nea că spuneţi realul adevăr prin acea scrisoare, aşa şi noi avem preten-ţiunea că spunem tot adevărul In privinţa Alteţei Voastre prin această scurta biografie. Şi dacă înălţimea Voastră v’aţi Însuşit dreptul de a cunoaşte şi a descrie ţara ce v’a primit în braţele el, pentru ce şi această infortunată ţară n’ar avea şi ea dreptul sG descrie calităţile şi virttiţile iiuiiii in icnit ni ini-plu pe care cu atâta căldură şi dragoste la strâns la sânul ei ? Dreptul de reciprocitate şi simţimintele de dreptate şi de equitato.eele-aţl afişat de când staţi pe scaunul Domniei, sGnu vG impună şi Măriei Voastre măcar singură această datorie de a asculta,cu pacienţâ şi sânge rece, convingerea ce ţara a dobândit, dupâ nouâ ani, despre ofiţeraşul din 1866,Carol dc Uohenzollem ? Răspunsul la ambele aceste întrebări după chiar cursul de logica ce i'aţl urmat la ministrul Maiorescu, neputând fl de cât afirmativ, revenim cu vorba la descrierea biografică a principelui Carol, Domn al României, adică la tesa publicaţiei de faţă.
Lipsit de cunoştinţile elementare de administraţiune şi de ştiinţele de Stat, fără sâ cunoască puterea vitală şi economică a ţârei, acest principe, tn credinţă că va deveni nemuritor, a voit cu orl-ce preţ să ne Iaca drumurile de fer. LI este acel eai*e în iuteU*-gere secreta cu mal mulţi «lin principi germani, care «!«' care mai scapatat, au ishutit se'I ca-palueusca pe spetele terci. Am avut ocasiune ca mandatar al naţiune! şi ca amic cu unii dintre miniştrii să vedem corespondenţa — de şi o parte chiar este în mâna principelui Carol,— şi nu ne va putea nimeni tăgădui că n’a fost principele de Iloheazollemcarene-a dotat cu Cavalerul şi Doctorul Strus-berg. intr’o representaţiunc naţională, Cameră sau Senat, nu pot se spui aşa clar lucrurile, căci Îndată apuc cu gura miniştrii şi partisanil guvernului, stri-
gând ca, după Constituţiune, domnul este inviolabil şi prin o discuţiune parlamentară nu este convenabil să treci peste şi să te râdidl mal pre sus de capetele miniştrilor.
Poporului însă im i se ponte închide gura. căci el este acela care plăteşte până nu mai poate nomolul de imposite, şi în consecinţă fiind că în capul lui s’a spart hoţia Strusberg, să i se permită macar atâta satisfacţiuno ca să răsufle, adică să’şi spună sărmanul durereu în deplina libertate.
In turbarea sa de a nu scăpa cumva afacerea din palmii, şi ast-fel să nu poată face să profite principii pru-sietii amestecaţi în colcarln aoenstn. ne aducem aminte cum înălţimea Sa a fost Invitat la dânsul în Palat pe senatorii influenţi deatuncea, d-nil Alee. Plagino şi George Costaforu şi le-a bătut din picior (are obiceiul de a bate şi cu picioru când se supără) — strigând că cu ori-ce preţ voeşte numai de cit să se roteze concesiunea lin Strusberg.
Pentru ce atâta mânia şi foc ? Omul, fără să aibfl în joc un interes personal saO un interes de al amicilor săi, rudelor sale, nu se espune la aceea ce s’a espus Principele Curol I. La acea epocă trebuea să 11 auzit pe d. Costaforu,actualmente agenţia Viena, cum striga şi înjura pe Principele Carol. Vremurile însă s’aG schimbat. D. Costaforu, senatorele, acel patriot, susţine asla-zl la Viena către comtele Andrnssy ca Domn ca Carol de Ho-henzollern, n’a mal avut România!! Cit pentru d. Plagino, dacă este să credem raporturile ce ni s’a dat, suntem datori să mărturisim că are şi a-cum tot aceaşi opiniune de Domn pe care a fost dobândita din ziua de când l’a văzut. (?)
Omul care In fond este onest şi care In fapte n'are nici un interes direct saQ indirect jienlru noi liotul siga/dn tl«‘ hoţi simt pe aceiaşi linie — (1)
nuţinenumal de cât ca cu orlcepreţcu-tare antreprisă să se dea numai eu-tăruia chiar şi atuncoa când un altul propune nişte conditiunî pentru jaceiaşl antreprisă cu mult mal avuutagioase. Menţionăm In mari trăsături şi groso-inodo alacerea aceasta, căci daca ar fl să o espunom Ir. amănuntele el ar tre-bue volumino întregi.
Ştim ca are 6ă ni se obiecteze ca vina nu este a principelui Carol, ci a ţărel
care’1 -a făcut pe plac !.Da ! să zicem
câ aşa este, că vina este a ţărel, cacl ea n’avca do cât să nu’I acorde concesiunea şi el n’ar fl putut face nimic, mal cu seama flnd ca este un domn constituţional. Dacă este să vorbim teorie şi aplicare sinceră a constituţiu-nel recunoaştem câ obiecţiunea ar fl fără de replică, dar In realitate şi în practica lucrurile nu s’aă petrecut aşa. Principele Carol, ori cât de mult ar exista pe hârtie şi în operilc ştiinţifice şi de doctrină ficţiunea constituţională; «que le Prince constituţionel râg-ne, mais il ne gouverne pas», totuşi el este făcut din carne şi oase, mănâncă, bea şi doarme ca şi noi simplii muritori, şi prin urmare, dupâ cum zice ministrul Maiorescu In cursul de psicologie, are o vroinţâ şi-o conştiinţă.
Din Urca lui este despot; nu T place imperiul pur si cscluslv al legilor; iubeşte să se ridice mai pre sus de ele 1
Miniştrii de atuncca, adecă de pe când să negoţia cestiunea Strusberg, a-vănd o încredere ilimilatâîn principele Carol, încântaţi săQ rnal adevărat zis orbiţi şi ameţiţi, de atâtea nume strălucite care de odată aă dat năvală ca lăcustele In ţoara, se înţelege că tot In numele binolul şi al prosperitâţel României—nu le au putut trece prin minte (lucru de care T învinovăţim), câ cava-
(1) Espresiuuile pot sC fie energice, dar credem ca sunt politicoase, căci ele sunt consacrate şi prin legile noastre pozitive. Palatul princiar, îundever devenise guy.dn si cuibul l.olici Strusberg, căci în el se urzeau şi se combinaţi meziile de reuşită.
Ieri de industrie osist în toate treptele şi clasele societăţilor omeneşti, fie a-celo societăţi naţionale saă străine, şi ast-fel sărmanii miniştrii de atuncea n’aâ cutezat să mal contrazică pe Principe, mal cu saamâ când Măria sea Începea să le facă spiţa neamului, şi să ’l scoboarc curat In linia directa şi nici de cum de aiurea, adecă nici mul mult nici mal puţin, de cât din coasta Iul Jupiter, tocmai de pre timpul de când acest lloge al zeilor făcea crailâcurl pe pământ 1... Miniştrii democraţiei din acea epocă, neflind prea cunoscători In ilustraţiunile Almanachulul de Golha şi In spiţa antideluvianâ a neamurilor germane ; speriaţi de norocul neaşteptat ce aQ fost dat peste noi, se uilaO în gura domnului ca în gura sântului Ioan ChrisDslomul. sS7 dacă Domnul Carol n ar fi declarat ape parola sea de onoare» şi n’ar fi amestecat şi numele tatălui sen, că toţi aceşti principi sunt oameni de omenie, Cavalerul si d-r Strusberg In tovărăşie cu,nobilii germani nu n<* ar fl mâncat atâlia hani! ( Ine crede ea <» asemenea purtare «lin partea I*rln. Carol este o purtare «le «un onest, se o erea-z.a:no! insa eu toata silinţa e<* ne «tain, francamentc o ilocln-rani ea mi o credem.
Am fost pronunţai espresiunea «parola de onoare» şi uităm să spunem o particularitate caracteristică, ea principele mistrii este toarte <larnl<; ia parola sa «I<; onoare; voim să zicem că o angajează cu multă facilitate. Mal la fie-care moment ’1 au«jll: «Je vous donne ma parole, etquantun Hohenzollernladonne, vous saurez qu’il la tient». Nu ştim cum este parola deo-noare a eelor-l-alţl ilohenzolernl, dar parola Iul Carol de lloh«.‘nzolltu*u ştim ca nu însemnează «Ie «*ât o vorba in vent, căci el o dă şi pentru lucrurile ce nu sunt în puterea sa. Aşa, fără să’1 tragă nimeni de limba, a promis moldovenilor la începutul Domniei Bale că va strămuta Curtea de Ca-saţiune la laşi. Ni s’a povestit câ unii dintre deputaţii moldoveni ar II zlmbit atuncea, şi ca el observănd ztmbetul, înroşindu-se iar fi adaus «Un Ilohen-zolcrn ţine tot-d’a-una cuvântul ce’l dă...» Tinutu-l-uInsa? \ti; căci nici era lucrul în puterea sa. înregistrăm aceasta In treacăt pentru ca lumea să vază câ <'st«‘ si copilăros pe lângă cele alte daruri ce lc are.
(Va urma).
PARTEA ESTERIOARA
Anglia.—Cabinetul Salisburry a suferit alaltăeri o totală înfrîngere In Camera comunelor şi ’şl-a dat imediat de-misiunea.
Guvernui a căijut din cauza unei cestiunl secondare, privitoare la Irlanda şi anume: în urma Introducere!,la desbu-terea asupra adresei do răspuns la discursul tronului, a unul amendament al deputatului liberal irlandez d-nu Col-ling, prin care Camera ’şl exprima părerea de rău,că nu se înlesneşte ţăranilor dobândirea micelproprietăţl. Guvernul întemeindu-se pe neînţelegerile dintre câpetenielo partidului liberal, combătu amendamentul şi făcu cestiune do cabinet din primirea lui. D-l Gladstono susţinu cu putere amendamentul declarând.că primeşte urmările ce ori resulta din primirea lui, care pus la vot fu admis de Cameră cu o majoritate de 79 voturi. De însemnat este, ca unele căpetenii liberale ca d-nil Hartington, Goeschen, Courtney şi alţi patru liberali fruntaşi aă votat cu minoritatea, prin urmare contra d-lul Gladstone.
Cu toate acestea, rămâne dovedit, că şeful partidului liberal dispuue de o mare majoritate şi ca prin urmare, rezolvarea crizei printr’onouâdisoluţiune a Camerei Comunelor nu poate să mal intre în combinaţiune.
In cât se poate aştepta, aproape cu siguranţa, revenirea d-lul Gladstone la putere cu elementele nuol cari ’i vor îngreuia conducerea afacerilor în faţa
www.dacoromanica.ro
i
EPOCA — i* IANUARIE
parlamentului, Intru cAl priveşte mai cu scama realizarea reformelor pentru Irlanda.
D'o eamdată, camerile 'şi nfl suspendat şedinţele, Iu aşteptarea hotărî roi ce va lua regina faţa cu demisiunea cabinetului Salisbury.
Aiistrn-l nea rin -Neaşteptata păşiri? pe arena politicei militante a comitelui Andrassy, ptiu interpelarea ce a desvoltnt în Caim-ra Ungariei a-supra politicei orientale, este obiectul celor mal vil comentarii tr. cercurile politice. In genere se crede, ea scopul fostului cancelar al Autro-Ungariel. câ-ruia se datoreşte strînsa alianţă cu Ciermania, a fost de a ataca poziţiunea luată de corniţele Kaînocky în conducere;! politicei externe a monnrchiel, care ar devia întru cât-va de la bazele primitive ale alianţei austro-germane.
Opoziţia comitelui Andrassy, nu se tndreptează prin urmare numai contra ţinutei comitelui Kalnockytn cestiunea rumeliota, dar mai cu seama conlra demersului sf*iî nehotarîl si independent tu politica orientală.
Intru cât priveşte faptul, ca corniţele Andrassy nu 'ş: a arătat vederile In de lega ţi unt, alegând arena Camerei ungare pentru desfăşurarea objecţiuni-lor sale asupra politicei actualului ministru de externe, se dă de cercurile bine informate următoarea versiune; înaintea începerii Delegnţiunilor, Corniţele Andrassy, fu priimtt în audienţa privată de Impdrnlu şi se folosi de a-ceasta, spre a expune monarchului vederile sale contrarii politicei oficiale şi mai eu seamă Intru cftt priveşte politica de compensaţuiui. In acel aş timp tnsiî diplomatul maghiar, dobândind convingerea că politica Comitelui Kal-nocky era aprobata do toţi factorii diri-genţt al statului, se văzu nevoit din motive curtenitoare a păstra tăcerea tn RelegaţiunI.
După Începerea sesiunol parlamentare, comitete Andrassy se crezu des-legut.de obligaţiuni curtenitoare şi spre a nu fl surprins prin fapte îndeplinite In politica balcanică ’şl-a adresai interpelarea primului ministru al Ungariei, atacând politica cancelarului monarchiet.
Din răspunsul ministrului Tissa reiese, că ambele guverne sunt tn deplin acord şi împărtăşesc politica din afară a Comitelui Kalnoky. Aşa ca combinn-ţiunea urmărită de interpelarea Comitelui Andrassy, spre a*produce n diversiune care ar ti avut de urmare o a-lianla a sa cu primul ministru al Ungariei,contra cancelarului Imperiului, ti'a reuşit şi încercarea trebue privita ca o lovitură In apă.
(ircclti.— Agitaţiunea patriotică, ce a cuprins toată suflarea regatului he-leuie, contra intervenirei arinalo a puterilor, spre a tmpedica un atac a) Greciei pe mare ul Turciei, a ajuns la culme şi va fl nevoita a se reci. In faţa nestrămutatei voinţe a marilor puteri.
di iar speranţele în schimbarea guvernului din Anglia, pentru lucurngia-rea aspiraţiunilor heleue, ad suferit o scădere prin răspunsul ce a dat cl-nu
Gladstone, primanilui Athenel la apelul acestuia si care este tn următoarea cuprindere:
Am avut onoarea a priimi apelul D-v. şi vă răspund, ca unul ce sunt adine îngrijat pentru propăşirea rasei helenice, ca şi pentru pacea din Orient. In privinţa autorităţel ce se da urmărel puterilor, cum şi asupra intervenirei pentru formarea unui stat Grecesc, ca dupe vremuri, în coprinsu) imperiului otoman şi mai cu seamă In peninsula balcanica, sper cu srriositate că Grecia se va resgândi, mal ’nainle d’a intra chiar cu prilejul acesta, Intr'un conllicl contra bine-chibzuitulut şi unanimului consiliu nl marilor puteri.»
INFORM ATIUNI
Autorii furtului prin ofrneţiunea de la băcănia Staicovici au fost descoperiţi .
*
Guvernul a depus în Cameră un proect do lege pentru aprobarea re-gulnmeutulului şi tarifelor lelegrn-lioe, adoptate de conferinţa telegrafică din Berlin.
n
Circulă svonul prin oraş că poliţia din Galaţi este atât tio compromisă In afacerea furtului de la d. Alcnz, in cald. Brătianu a chemat pe d-nu Moruzi şi'i a cerut si* facă tot ce va .«li spre a nu seda tonic pe faţă.
*
Săptămâna viitoare, trupn de estu-dtantina care se găseşte la Galaţi va veni în Bucureşti şi va da o serie de reprcsentnţii pe scena teatrului naţional.
Tragedia /‘i/gnratio/i va fi jucată tocmai în Februarie din causâ că nu sunt încă gata costumele.
n
In primele zile ale lunci Februarie se vor da două baluri la teatru cel maro, unul de Societatea Fumioa si allul de Societatea Conienanţilor.
%
Guvernul bulgar a retuşat estra-dnron individului Inculpat in furtul de la d. Alcnz şi care se găseşte la Ruscino.
*
Suntem în posiţiunedo a desminţi formal ştirea dată de mai multe ziare, şi care are aerul de a fl tendenţioasă, că d. Bacaloglu este hotărlt a se retrage din profesorat.
D. Bacaloglu nioi nus'a gândit vre-o dată la acesta, nici vederea lui nu au scăzut mai mult de cum au fost tot-d’uuna. Se vede numai că sunt persoane cari au obosit aşteptând
ca d-nu Bacaloglu se'sî termine cariera profesorală.
n
In întrunirea ţinută la 9 Ianuarie în Piteşti pentru alegerea deputatului colegiul ifl, d. I. Râdulescu a arătat adunării că proprietarul săli în care s'a ţinut întrunirea a fost a doua zi supus la o amendă de 500 Iei supt pretexte stupide, dar în realitate pentru că închinase sala in caro s'a întrunit opesiţiunon.
n
Erî sonrâ a fost o întrunire a colectiviştilor In Senat.
n
Din nou se vorbeşte despre apropiata demisie a d-lui Yasile Alexandri
Să zice că d. 1. Bălăeeanu care s’a împăcat eu d. Brătianu şi care îi a trimes mai deunăzi o scrisoare, prin intermediarul prefecturei poliţii, va li numit ministru la Paris.
*
1). Brătianu a avut azi o întrevedere cu M. S. Hogele.
Alaltâeri s'a întrunit consiliul de administraţie nl Creditului funciar rural. In acea şedinţă, s'a hotărlt ca ci doi membrii care vor eşi anul acesta din consiliu, conform legi, ca să fie inraşi realeşi vor fi: d-nil Dimitrie Sturza şi G. Cantacuzino, Rifoveanu.
S'a fixat pe ziua de 0 Martio alegerile ce vor 11 necesare pentru a umplea cele două locuri vacante.
*
Astă-zi zice «România libera» se ţine la Primăria din Brăila licitaţiune pentru arondarea axiselor de acolo. Această licitaţiu ne a produs unele mişcări cari nu puţin au surprins pe orăşeni. Adjudecaţiunea se făcuse pe preţul de 315,000 lei anual; Consiliul comunal alâtde folositoare găsise arendarea pentru oraş că nu numai o aprobase dar încă transformase contractul şi propusese de a l sancţiona [ie cinci util în loc ă&trei!! Din fericire, un sindicat local, construit in grabă, a ofertat direct la minister şi după noua concurenţă preţul s’a urcat la 110,000; totul indică că aceasta nu este definitiv şi ca azi va fi încă întrecut.
Ce zic Brailenii de vigilenţa edililor lor?
*
Să vede că M. S. Regele n’a primit demisia d-lui Sturza de la culte de oare-ce d-sa a convocat pe mâine pc Rectorul universităţi, împroună cu consiliul permanent, pentru a discuta legea instrucţiune! publice.
FOIŢA ZIARULUI «EPOCA»
a
ARY ECILAW
REGELE TESALIEI
(Urmare)
11
Pe când, In salonul principal al castelului, se desfăşurau toate aceste Intim plărl, u căror urmări părea de toţi prevăzute, un duo amoros gongănca ca porumbioit, Intr'un mic boschet, aşezat lângâ camerile unde se juca cunoscutul joc de cărţi numit whist, nu departe de marea sală.
— Ah! el sunt neîmblânziţi '.—şoptea, la urechea unui frumos tîuar, dulcea voce a unei încântătoare brune, acoperita Intr'un vaporos nor de tul trandafiriii şi al cărei per negru, strâns în nod
pe capul ei delicat şi isteţ, da acestei llskmomii o aparenţă ce reamintea pe delicioasa şi sprintena Palii. Un mare buchet de camelii roşii, aşezat cum diva singură ştie a'şl'l aranja tn «Ro-sinu» din Bărbierul de Se vila, «e perdea lu mijlocul şirurilor de jouri cu cart era Împodobită tînara copila.
—	Cum se poate!—răspunse cavalerul sCă-pârinţiltăinu vornici săauzades-pre căsătoria noastră, despre aceasta căsătorie de la care numai depinde fericea tntregol noastre vieţi....! Dar, tu mă iubeşti,cum şi eu te iubesc,nu e aşa. Walpurga?
—	Daca te iubesc Conrad ! Dar priveşte şi vezi dacă printr'uceustă lume de prinţi,daca printr’aceşti nobili se găseşte unul măcar care sC se compare cu tine!
in adevăr Conrad Ilaller, nenorocitul suspinător după tânăra comtesâ de Ueiîinghental, era un strălucit cavaler. Blond ca un Saxon, superb, frumos, nalt şi mlădios, cu mustaţa lungă şi mătăsoasă, pe care dese ori o răsucia cu degetele lui lungişi subţiri, tlnarulre-ferendar, care semăna mat mult a un ofiţer al gardet de cât a un avocat, era sigur de posiţiunea lut şi,caşi părintele său, şeful tribunalului suprem al Ilesi-denţoi (numirea vulgară a capitalei), aspira la cele mat înalte locuri din magistratura.
Singur la părinţi, era bogat, mult mat bogat de cât mulţi din prinţii, comţii şi baronii cari, transportaţi de cânticele armonioase ale orchestrei, se
învârteală,în acest moment, în şalele de bal ale acestui rege de a treia mână. Şi cu toate acestea, tn cele mai mici ca şi în cele mat mari Curţi din Europa continentală, când cineva nu e nobil e considerat ca un paria al societăţet: usl-fel o voeşte spiritul strâmt şi ţ)lin de prejudiţil al acestor mici regata, unde Mizeria el Comp. slnt admise, daca art un oare-care titlu, pe când dacă soarta ’l-a născut nenobill, tinerii fa-mlielorcelormatmeriloase slnt respinşi chiar de la balurile celor mal găgâuţi prinţişorl.
Ast-fel acest tânăr, de o mare inteligenţă, capabil de a ajunge la cele mal înalte poziţiuni sociale, ne avînd nici pergamentele, nici armele nobleţei, era respins de săraca dar nobila familie dc Ueiîinghental, care jertfea ast-fel mândriei, fericirea asigurată a Wal-purgel.
Dacă In aceasta seară, aceşti doi tineri au putut, fără nici’o pedica, dansa Împreună, aceasta se datoreşte mătuşei de Mohrenberg, o nobilă văduvă rentiera, jumătate oarba, care însoţea pe Walpurga, în lipsa părinţilor el ce nu putuseră veni din cauza unor uşoare indisposiţil.
Doamna Ilaller, muma frumosului Conrad, era unica (ica a farmacistului Curţei, care murind î; lăsase o frumoasă zestre. Ajungând tn etate de a se mărita, ea luă de bărbat pe un tânăr ce atunci era un simplu referendar. Graţie unei neobosite munci, acest bărbat lnaintă repede în cariera ce’şl
*
Aflăm că în Argeş, grupurile opo-siţiuni sau unit şi nu constituit,supt preşedinţa d-lui Daniel Christescu, un comitet de oposiţiune compus din următoarele persoane:
D-niî 1. 1. Râdulescu, 1. P. Coma neanu,Ceorge Berevoescu,George llagiescu.
Ar fi de dorit ca asemenea comitete să se constitue în lie-care judeţ.
DECRETE
—	Suni numiţi şi transferaţi:
D. (îeorge Amlreoscu, actual şef «le ambulanţa penintenciftră, tn postul de director al penitenciarului Bisericanl, înlocui d-lul Strojescu, directorul peninteuciaru-lul Mislea care, fiind numit provisoriO la Bisericanl, a demisionai.
C.	Leon Ltuculescu, actual director al penintenciarulul Focşani, tn aceeaşi calitate la peuinlencinruţ Mislea.
D.	Scarlal Pârvulescu, actual directorat penintenciarulul DobrovCţ, tn aceeaşi calitate la peninlenciarul Focşani.
U. I. Christescu, actual director al penitenciarului Bisericanl, tu aceeaşi calitate la peninleciarul Dohrovfţ.
—	Oflccril superiori, al căror nume urmează, setrec.dupfe cererea lor şi din oflcifl, tn posiţie de retragere, pe ziua de t Aprilie 1886, ca unii ce afl etatea cerută de lege, pentru a se putea bucura la pensiunea anilor serviţi:
Colonel Arion Apostol, comandantul regimentului 2 călăraşi.
Locotenonl-colonel Nicolau Nicolae din regimentul fl linie.
Maior Paraechivescu Alexandru din regimentul 9 călăraşi.
Maior Lupu Laseăr din regimentul I călăraşi.
Maior Ciulei Nicolae din regimculul 11 călăraşi.
Maior Burileanu Ştefan din regimentul 17 dorobanţi.
Maior Bălăceunu Ion din regimentul 19 dorobanţi.
Căpitan Christodorescu Origore din regimentul 5 linie.
Căpitan Stănescu Nicolae din regimentul 1 dorobanţi.
Căpitan Chirculescu Cliircu din regimentul 8 linie.
Căpitan Joan Dumitracho din regimentul 8 călăraşi-
Căpitan Sobiescbi Alexandru , comandantul excadronulul călăraşi Tulcea.
Căpitan Mehodinţeauu Constantin din regimentul 9 călăraşi.
Căpitan Nicolescu Petre din- regimentul 7 călăraşi.
Locotenent Sburlea Uheorgb* din regimentul 0 călăraşi.
Locotenent Popescu Constantin din regiment ol 8 călăraşi.
DINTR’O ZI INTR’ALTA
Ilal costumat.
D-nu şi l)-nu Gr. Suţu holarlndu-se să plece la Nizza pe In Începutul lunel Februarie, afl voit să încununeze seria
de baluri care singure au înveselit anul acesta nraşul nostru, prin două sârbă-torl strălucite, Eri ne aii dat un bal costumat, şi în ziua de sfântul Gligore, vom avea plăcerea să asistăm la o sărbătoare care va întrece în splendoare pe toate cele-l-alte. Apoi totul va reintra în linişte.
De şi eri seară costumul era facultativ, totuşi multe doamne aii lăsat rochea de bal, şi cftţi-va bărbaţi, prea puţini însă, s au folosit de această ocasie spre a înlocui veclnicul frac negru prin fracul roşu, cum a făcut d-nu Sordoni sau prin costumul lut llamlet cum a făcut d. N. Brăiloiă.
Să Începem prin stăpâna casei. D-na Irina Suţu purta o rochie foarte bogată de mătase ţesuta cu fir, mantia regala, şi un potcap presărat cu scule.
D-na general Arion avea costumul de judecător: catifea neagra, pulpana prinsă cu catarame de briliant, perucă roşcată. Sub braţ ţinoa o tesă asupra «Drepturilor femeei, şi împărţea invitaţilor un cod mic al cărui prim articol avea următoarea coprindere: «Bărbatul datoreşte ascultare fomeei».
D-na G. Lahovary, cu părul pudrat alb, luase costumul de marchisu Pom-padour; la gât avea un colan minunat de smarand.
D-na Al. Lahovary, îmbrăcase haina ţărănoilor napolitane.
D-na Stolojan, găsise mijlocul să ne amintească întocmai chipul unei dame din timpurile Iui Ludovic al XIII.
D-na Missir ne înfăţişa o tînără vîn-zâtoare de portocale din Tunis.
Am mal văzul pe d-na Marian în costumul de pagifi din Mnscotla.
D-naMareş şi d-şoara Băicoianune înfăţişai! eroinele Căpiţei Boşii; d-şoara Aslnn, costum de corăbiei-de la Cam-bridge.
D-şoara P. Butculcscu a avut mult succes în haina de jockey, vărgată cu roşu.
Printre doamnele în toaletă de hal, era0 d-na general Mânu, d-naSimka Lahovary, Zoo Paciurea şi d-şoara Pa-ciurea, d-na Al. Balş şi d-şoara Elena Balş, d-na Vidraşcu.
Din corpul diplomatic am zărit pe Comlesa Tornielli, marchisa del Moral, D-na Schnoider, etc.
Balul s’a sfîrşit tocmai la ziuă. Numai este nevoe să spunom că vesolia a domnitlot timpul, mulţumită ostenelel co’şl dă pururea d-na Şuţu spre u laşa tuturor Invitaţilor amintirea cea mâl plăcută.
CRONICA PARLAMENTARA
CAMERA
Şedinţa de Joi 10 Ianuarie 1886.
Toată şedinţa a fost ocupată cu validarea aleşilor de la colegiu! 3 de Putna 2 de Botoşani şi 8 de Argeş.
Nu mal este nevoe să spun că câteşl trei aleşii administraţiunel ud fost proclamaţi ca buni aleşi, ca represenlând sentimentele şi Voinţa naţională.
Pentru a arăta chipul legal şi cinstit în care s'a efectuat alegerea de la co-
alesese; In interval de trol-zecl ani, de o viaţă regulata şi cinstită, el ajunse la cea mal înalta poziţiune: judecător de Curto şi tn urmă president al tribunalului suprem.
Cu toata înalta poziţiune ce bărbatul săO a ştiut a’şi crea, d-na Ilaller nu era fericita. Sdrobită de ambiţiune, ea n'avca altă dorinţă de cât ca bărbatul sCfl să obţină de la Rege un titlu de nobil, aceasta numai pentru a se putea duce la Curte, unde să fie tratată ca şi prinţesele, ca şi comtesele.
Dar din nenorocire dorinţa sa nu se împlinea. Dacă câte o dată era udinisâ la palat, ea nu era primită de cât tn camerile rezervate, la serbările extraordinare, invitaţilor de a cincea mână. In mijlocul acestei mulţimi enorme ea trecea neobservata. Nici o data ea nu a asistat la reunirile de elită.
Dinjceamai fragedă copilărie, Conrad a auzit plângerile mamei sale, plângeri a-tât de des repetate, în cât, chiar în a-cest tînâr inteligent, acest prejudiţiu stupid s'a prefăcut într'o dorinţa, care s’a mărit, când, din nenorocire, el se înamora de o tânără nobila, a care! familie îl refuza mâna numai pentru ca nu avea alta nobleţă de cât a ceia a î-nimel. Aceasta întâmplare nu a făcut de cât a i aţâţa şi mai mult dorinţa, a i Înfierbânta şi mal mult ambiţiunea ca Regele si! le acorde un tillu de nobleţe.
Conrad şi zicea cu amărăciune ca daca | el se găseşte, tn aceasta seara, la Curte,
aceasla se datoreşte numai marei serbări a logodnei princeselor. Regele daca a făcut atât de multe invitaţiuni, a fă-cutacestanumui din dorinţaca poporul sC iaşi el parte la fericirea ce se prepară fiicelor sale.
In adevăr, pentru prima oară, şi poate şi pentru ultima oară, se vedea aceasta mulţime compactă tn saloanele aurite a le palatului Rezidenţei.
— Scumpul meăConrad, trebue sânt* despărţim — zise Walpurga, dupe câtva timp de convorbire intimă şi delicioasă, departe de privirile celor alţi, şi căutând ast-fel a se mângâia de piedi-cele ce se opun căsătoriei lor.—E timpul ca să mă tutore lângă mătuşica, de sigur ea o fi şi luceput să se neliniştească de absenţa mea îndelungată. In interesul nostru, trebuie si! nu’i dam o-cazic să spuie ceva de rău familiei mele. Relnsoţeşte-mă dar piua la ea.
Şi cei doi tineri se relntoarseră iarăşi tn saloanele ce gemeau de lume.
(Va urma.)
www.dacoromanica.ro
EPOCA 18 1ANUAHIK
3
legiul 3 de Pulna. a vorbit d-1 Nicolae lonescu.
Onorabilul reprcscntant al Romanului a spus domnilor deputaţi că la Focşani alegerea s a făcut cu bâta şi că conducătorii bătăuşilor au fost d-nii Sâvcanu, primarul şi deputatul, precum şi deputaţii Cernat şi Guriţă.
Acest domn Guriţa, urmează d-1 lo-nescu, aici In cameră, tu adevăr că este Guriţa, dar la Focşani să vedeţi ce gura marc ştie să facă. (Rtsete.)
Cu toate acestea Insă, cu toate dovezile aduse, camera a proclamat deputat pe alesul bandiţilor electorali de la Put na.
Pentru invalidarea alegerel de la colegiul 2 de Botoşani, a vorbit d-1 Al. Djuvara.
Pentru că de astă-datâ dumnealui vorbea tu contra intenţiilor guvernului şi a majoritâţel, să fi văzut cum nu l lăsad să vorbească. Ba d-1 Prim-Minis-tru a mers până a'l categorisi de socialist.
Acuma, vă puteţi închipui căd.Brâ-tianu a brodit’o cu nuca In perete, dar d. Djuvara rămâne cu ponos ? Asta ie asta.
Gând a fost s&se închidă discuţia s'a făcut cearta mare.
Tinerii din majoritate precum d-nil Disescu, Tuclie lonescu, Djuvara etc. din preună cu opoziţia, cerea0 prelungirea discuţiei, iar colectiviştii cel ba-trtni cari voiad s’o plece cât mal cu-rlnd, ceread ca discuţia să se Închidă cât mal curlnd.
După vre-o trei probe, d. vice-preşe-dinte a declarat că discuţia s'a Închis. La un moment dat Insă d. Ştefan Belu, Gestorul, erea cât p'aci să vie iarăşi la tribună, dar noroc că d. preşedinte i'a spus că discuţia s'a Închis.
Pe când d. Tache lonescu vorbea In contra închiderel discuţiei, pentru motivul că este In diseuţie o eestie constituţională foarte importantă, care nu se poate ivi Iu toate zilele, să'I fi văzut pe toţi cum Întrerupea!! impacienţi, cu cuvintele cele mal dobiloeeştl de pe lume.
Unul. La şcoala nu aci!
Altul. (Sculându-se din somn). N’u-vem noi vreme pentru d oi d'astea. (Iarăşi adoarme).
I). Urzică (Un fel dc urahgutang). Al venit de la Paris cu idei d'astea.
Alt tip. închiderea discuţiei.
Şi câte şi mal câte.
Ei bine, ce poţi face cu asemenea fiinţe I
In toate parlamentele din lume se discuta cestiunl ştiinţifice,mal ales Gestiuni constituţionale şi toate partidele •participă la discuţiuno susţinându-şi părerile. Iu Camera noastră, Insă, un aşa ceva este peste putinţă. Şi apoi afi şi dreptate oamenii: Cum se stea iei de buna voie ca să asculte lucruri pc cari nu le pricep?
Pe ioi prefectul ’i-a trimes acolo ca să doarmă, să ia diurna şi să asculte pe d-nu Brâtianu, atâta şi nimic mal mult. Oamenii să ţiu dar de cuvânt şi aă deplină dreptate.
Zăti din purte-ml li salut cu toată admiraţia.
l*cnel.
SENATUL
Joi 10 Ianuarie şedinţa se deschide la ora 2 1/2, sub preşedinta d-lul general Cernat, vice-preşedinte.
85 Seiu/lori faţă.
D-nu Mcitam', cere să lămurească o eestie personala cu d. Mârzascu asupra calificativului de nobil pe caro i la înapoiat tntr'Dnchip sarcastic d. Mârzescu, şi 11 roagă să. arate co intonaţie a voit să dea cuvântului săă Intru cât 1 priveşte. (Mare iralitate).
D-nu Mârzescu, mărturiseşte că nu ştie ce sărăspunză; căci n’a făcut alt de cât a'l înapoia politeţă pentru politeţă, dar roaga pe d-nu Meitani să nu 'I mal adreseze cualificativu de nobil, care nu se potriveşte unui parlament democratic şi d-sale şi mal puţin, de vreme ce e flfl de preot....
Se procede la alegerea unui membru In Comisiunea pentru revizuirea caselor publice şi se numeşte d-nu C. Bu-dişteanu.
Urmează discuţiunea generală asupra lege! pentru stăvilirea comulului.
D-nu Or. Sltfănescu, crede ca legea trebue să aibă de scop a stăvili numai abuzu cumulului, iar nici de cum suprimarea Iul, căci ar fi contra intereselor publice când sunt persoane capabili d’a ocupa mal multe sarcini, guvernul să nu le poata încredinţa mal multe funcţiuni.
Prin urmare legea aşa cum e votata de Camera este inadmisibilă ca neco-respuntjăloare intereselor ţârei.
D. Stefănescu, apărftndu-se contra a-cusaţiunel Întemeiate ce ‘i-a adus d-nu lsvoranu, că ocupă şapte funcţiuni, scapă la adresa acestuia cuvântul de maniac.
D II. lsvoranu, cere cuvântul In Gestiune personala...
Mal mulţi Senatori protestă mutra expresiunel oratorelul...
Preşedintele, declară ca d. Stefanesoii retrage cuvântul.
D. lsvoranu, primeşte retractarea, daca cuvântul va reintra tn creerul din care a eşit!..
D. Şlefănescu, conchizând susţine, că prin cumul statul, nu numai cădispuno de oameni speciali pentru anumite sarcini, dar face şi economii neplătind scump useste funcţiuni!...
D. Secerat crede, ca legea pentru stăvilirea abuzului cumulului respundo unei cerinţe generalmente simţite, previne Insă rnajorilutea a 6e feri să cadă tn cursa ce ’l-a întins D-nu Mârzescu, pe care'şl propune a'l,combate, şi să admită modificările introduse de Senat pentru ca legea să fie bnnă ; căci, cea votatâjde cameră pe care o susţine Înadins oposiţia, nu e practică tn aplicaţie.
I) Simion Mihălescu, vorbeşte tn 1n-ţelosul preopinenţilor, crede că Senatul trebue să modifice legea Camerei.
Căci, nu poate 11 vorba de cât. de stăvilirea abuzului cumulului şi conchide declarând, că nu va vota nici legea Camerei nici proiectul modificai de Senat, cerând a se precisa textul legel, caro visează activitatea individuală, iar nu abuzul executivei.
D-nu Prim-Ministru, arată că a spus la cameră că găseşte foarte rea legea ce a votat, dar că n'a voit să se amestece, pentru-că ştia că Sen a tu o va îndrepta. Aşteaptă dar. ca Senatu să se pronunţe prin luarea tn consideraţie, a unuia din prooctele de lege, când gu-vernu 'şl va da părerea pe articole.
D-nu Obedeanu, vorbeşte tot tnţelesu oratorilor, ce l'afl precedat şi crede că, cumulul nu se poate suprima, pentru câ s'nr desorganiza serviciele Statului; conchide Împărtăşind vederile d-lul Simion Mihâlescu, şi sfârşeşte, aducând laude prinţului d. Gr. Ghica, pe care crede d’a sa datorie să’I apere de acu-snţia ce i s'a adus că cumulează.
Oratorul făcând panegericu! familiei domneşti a Chicilor, venind la meritele Iul Beizadea Mitică, Intre alte merite face să reiasă şi acola a serviciilor ce a adus prinţu partidului liberul, de care nu s'a despărţit nici odată
Se cere închiderea discuţiei şi se primeşte.
D-nu Prhnu-AHnistru, asupra puno-rel votului, cere să se iu In consideraţie şi apoi să se retrimeaţă la secţii.
Vice-Preşediute/e Col. Bibescu, arata că s'a depus la biuroil o propunere de amânare din partea d-lul Obedeanu, pe care voeşte a o pune la vot.
D-nu Mârzescu, în eestie de regulament, să se preciseze votu de amânare şi retrimetere de secţii safl luare In consideraţie.
D. Nana, arată că conform regulamentului, o dată luat In consideraţie nu so mal poale trimite la secţiuni.
D. Vier preşedinte, arată câcestia nu e tranşată de nici un articol din regulament, rămâne dar ca Senatu să amâne luarea tn consideraţie, dacă o voi.
D. Mârzescu, credo, că de vreme ce s'a închis discuţia generală, Iproieclu nu se mal poate retrimite delegaţilor, ci trebue luat In consideraţie.
D.prim-ministru,cere să se pue la vot luarea In consideraţie şi pe urma or vedea ce e do făcut.
Legea să ia In consideraţie. Se pune la vot retrimiterea la comitotu delegaţilor.
(Mare sgomot)
Prinţul D. Ghica, asupra voiului, zice că el nu Însemnează amânarea, dar să so complecteze lacunele.
Senatu prin ridicare de mâini admite I a se re trimite proiectu comitetului de delegaţi.
Şedinţa se ridică la o ore.
felurimi
I	n concurs de prunci — Concursul pruncilor ce va avea loc tn curând la Paris s’anunţă bine.
Mai mulţi copil aii fost deja Înscrişi, şi între dânşii, câţl-vfi prunci extraordinari. Cel din urmă înscris, Jules F. din Bellencombe, lângă Dieppe, In vtrstă de trei anî, măsoară un metru şi opt-spre-zece centimetre, şi cântăreşte 43 kilogrme (86 livre). El creşte şi să ln-graşe In fle-care zi, este de o putere rară,să joacă cu ciocanele cele mal mari In potcovăria tatălui seQ, trânteşte la
pământ copil de zece ani. şi nu se gândeşte de cât la mâncare, cum spune muma sa care i-a dat să sugă.
Părinţii Im sunt dc o statură mat Jos decât staftira mijlocii1.dar moşul săti care se Însurase cu o tlnără fata din Yve-lot, delicată şi frumuşica era poreclit Marele Uriaş , el măsura mai mult de doi metri, şi rupea o potcoavă In manele sale cu cea mal mare Înlesnire. Ar fi o greşala d a crede că asemenea prunci vor căpătă cele d'tntâiă pre-rniuri. Copil cei mal groşi şi mai puternici nu sunt tot-d’auna cel mal frumoşi, cel mal sănâtoşr şl mal cu seamă cel mal bine censtituiţl: d'almintrelea comitetul nu înscrie fenomenle pe listele concursului dc cât cu menţiunea afară din concurs.
Iteabolul in contra Imloiwiclor.
încercări de tragere foarte curioase s'aO făcut de curlnd asupra baloa-nelor captive de către detaşamentul de aerostalierl, pe polygonulde Togel, lângă Berlin. In faţa unei numeroase adunări dc ofiţeri generali şi superiori.
După ce se ridicase un balon captiv la o înălţime de 400 metro, o baterie de companie do şase tunuri, începu să traga asupra lui, la distanţa de 1200 metro. Cea d'tntâiO lovitură fu prea scurta, cea ce s’a putut constata după fumul obusulul care ră-măseeoln suspensiune sub balon.
A doua lovitură, trasa la 1300 metro, nu avu un resutlat mal bun ; şi tot aseminea a treia lovitură, trasă Iu 1400 metre. Numai la a patra lovitura, trasă la 1500 metro, se putu constata fumul obusulul deasupra balonului.
Tunurile fură aduse Îndărăt la 1400 metre, distanţa, care, după noi Încercări fu găsită cea mal bună. Balonul fu atins de mal multeţandare deobus şi nu lntlrzie a se coborî încet spre pământ.
*
• *
Ocnmtlunca — In adunarea ge- j nerală a Sociulaţm pentru prupaga-ţiuneu cremaţiuncl, care s'a ţinut In 10 Ianuarie curent la Paris, s’a hotărltca Societatea să renunţe, pentru moment, a solicita de la Parlament o lege asupra crcinaţiunel facultative a cadavrelor.
Cremaţiunea ne fiind interzisă tn Francia de nici o lege, Societatea cre-maţiunet crede ca autoritatea va davoe d’a săvârşi cremaţiunl tn aparatele ce oraşul Paris aşează la Cimitirul Pere-Lachaise.
ULTIME INFORMATIUNI
Suntem informaţi că d-nul Etige-niu Stutescu, ministrul justiţiei,opi-niază pentru mutarea Curţoi d'Apel din Focşani la Galaţi, cu toate insistenţele d-lor N. Sâveanu şi N. Voivod. Motivul principal este ca locuitorii din Dobrogea să nu fie siliţi a se duce în Focşani, pentru judecă-căţile lor.
X
Erl seară a fost la Senat o întrunire a colectiviştilor. S’a vorbit de impositele ce lo necisitonză deficitul financiar. S'a discutat legea monopolului eârciumelor şi s’a vorbit de un imposit nsupru morilor.
*
O mare parte din persoanelo care esploatează mrne do piatră In ţară sunt silite do câte va zile so stea cu lucru suferind pagube însemnate din causâ că direcţia monopolului pulberel nu dispun de nici un depozit In toată ţara de unde se se poată aprovisiona lumea.
X
Ni se comunică din Focşani că d. Gogălniceanu a fost primit la gară cu un entusiasm foarte mare; de la gară un public numeros, aproape 3000 de oameni la condus cu torţe până acasă.—D-luise dusese in Focşani pentru a ţine o întrunire.
X
Proiectul de lege pentru transformarea gimnasiuluî din Galaţi în liceu, a fost primit de secţiunele Senatului. Anul viitor se va înfiinţa clasa a 5-a.
X
D. Diaconescu învăţător sătesc cure a avut îndrăsneala de a lua cuvântul in adunarea provocată de oposi-
ţie, ou ocasia alegerii colegiului al
UI de Argeş, a fost a doa zi Înrolat în cadrele permanente ale geniului.
y
Prefectul poliţiei capitalei, a inspectat eri pe sergenţii do oraş, In urma mai multor reclmnaţjuni ce ’i sau adresat.
X
D. doctor Atanasiu a fost recomandat pentru catedra de igienă la şcoala de comerciu.
Se zice că in scop de a mări veniturile budgetare, guvernul are do gând si* pue o taxă do 5 la sută asupra bijuteriilor -ă asupra fainei do Jux.
X
LunT, d-nu Mârzescu, va desvolta In Senat interpelarea co a adresat d-lui Stătescu, In privinţa punerei mai multor legi in armonie cu Con-stituţiunen.
X
D-nu 1. Morlzun, senator al colegiului al II de Roman a încetat eri seară din viaţă în acel oraş.
X
Consiliul sanitar superior se Întruneşte astă seară sub preşidenţia d-lui 1. Brătianu
X , ,
D-nu consilier comunal Tabaco-vici este candidatul colectiviştilor pentru colegiul al 11-a de Senat, rămas vacant prin moartea Doctorului Marcovici.
codirile leiiiiitoare
SENATUL
.Şedinţa dc Vineri 17 Ianuarie 1886
Şedinţa se deschide la ora 2 şi jum. sul) preşedinţa prinţului D. Or. Ghica.
«9 senatori fală.
La ordinea zilei proiectu de lege relativ la ulionabilil&ieu locurile de casa a le locuitorilor rurali din urba Drâgăşanl.
D-nu Badcscu, susţine proiectul delege, arătând, câ llrâgâşanii fiind comună urbană, încă de la regulament, nţ poale li supusă restricţiunilor legislaţiuncl rurale Intru cât priveşte locul do casă.
D-nu AurrM.au, vorbeşte contra proiectului. poulru câ In condiţiunea ţăranilor din Drâgăşanl, pot 11 şi alţi locuitori din alte târguri. Prin urmare, ar putea admite o lege generalâ pentru toate comunele urbane ce ar avea locuri în condiţiunilo legel rurale; dar o lege excepţionala nu poalo sft primească, pentru că ar preface tn curând acea comună ea multe altele de peste Mileov, cu firmă românească dai-fără Români...
D-nu Christo/i, susţine legea tn virtutea constituţiei.
D-nu General G. Anghclcscu, raportor, explică simiţmentele de cari a fost inspirat comitetu delegaţilor respingând acostă lege, Intre altele constatase, câ deja locuri erau vândute şi s au voit a da o lege care sâ confinţcascâ câştiguri ilicite.
Discuţia se Închide.
Punându-se la vot legea să respinge cu 61 voturi.
Senatul dupâ ce rezolvă mal multe peti-ţiurtl ‘şl sfârşeşte ordinea zilei.
Şedinţa so ridică la 4 ore.
CAMERA
Şedinţa de Vineri 17 Ianuarie, 1886,
Şedinţa se deschide la ora I 1/4 subl preşedinţia d-lul Dimancea.
Se acordă un congediu de 8 zile d-lul Co-gălniceanu.
Se aduce raportul comitetului delegaţilor tn privinţa modilicarci art. 29 din vo-dioa lege a casei de economie, cât şi acela pentru reducerea personalului de la Mone-tăria Statului.
D-nul Eneseu, adresează o interpelare d-lul ministru al domenilor tn privinţa re-sullatelor legel tn contra filoxerei.
I). Eneseu cere apoi dc la ministru instrucţiei. ca sâ aducă dosarul permutărcl unor institutori pentru a putea anunţa o interpelare.
D. G. Demclrescu, tşl desvollâ interpelarea udresatăminislrulul de lucrări publice tn privinţa relei stări a portului Brăila.
D. Demetrescu cere de la ministru ca să aducă măsuri dc îndreptare.
D. Djuvara descrie şi d-sa reaua stare a portului Brăila şi conchide tot ca d. l>eme-irescu.
D. ministru de lucrări publice făgădueşte câ va lua măsuri de încredere.
Discuţia se tnchide.
Se ia in desbatere proiectul de lege pentru admisibilitatea tu funcţiuni administrative.
D. G. Paladi cere a se amâna din noii acest proiect da lege fiiud-câ este mal răfl de cât cel d ăntdiu.
D. prim-ministru şi C. Disescu combat a-mânarca.
Amânarea se respinge.
Art. I se votează fără discuţie.
La ari. 2. D. Epurescu propune un a-mendament ca să n’aibă dreptul a ocupa funcţii publice cel cari uau drepturi politice.
D. C. Disescu combate amendamentul.
D. N. lonescu propune un amendament ca să nu poată ocupa funcţii publice bătăuşii electorali cari afi fost ostndiţl de justiţie.
D-nii Eleva st V. Manta susţin acest a-mendament.
D. Prim-ministqu s\C. Disescu II combat, susţiind pe bătăuşi.
Discuţia se Închide.
Amendamentul d-lul Epurescu se respinge.
I n amendament al d-lul Străjescu ca să nu poată ocupa funcţii publice cel condamnaţi pentru ealomnic seprimeşte.
\meudamenttil d-lul N. lonescu şi N. Eleva >e pune la vot dar votul este nul-fiind ,7 bile albe pentru şi Sil negre contra, Majorii aten reglementară ie rea do 47 voturi.
Camera votează apoi cu are scaro dis-cuţiuni 10 articole din lege.
La Ora 5 3/4 şedinţa se ridică.
l’enel.
ULTIMA ORA
londra.20 Ianuarie,—«Daily News» uflft efi guvernul elen a hotărlt sâ a-mâne disposiţiunile sale resboinice pentru a nu angaja Grecia tntr’un mod definitiv, pentru câ Gladstene sâ aihâ timp de a examina cestiunea.
BILETLN FINANCIAR
Bucureşti, 17/29 lanuar iu 1886.
Ştirea trasmisă astâ-zl din Atena, privitoare la un reviriment ces'arfi manifestat tn opiniunea cabinetului elin, a produs o bună impresiuno asupra târgului.
Deja o amelioare se observă tn cota Parisului de erl-seară, care no ati adus Otomanele la cursul de 500 şi tn deschiderea Vienil, unde Mobiliarele au câştigat 90 kr.
Agio la noi Insft a Început o mişcare contrarie, de cea semnalată tn zilele trecuto. Aşa de la 15.80, când am lâsat’o asâră, valuta perde faţă cu aurul 25 centime şi Încheie cu 10.05.
In fondurile de Stat nu avem de notat nici o afacere.
Printre scrisurile de credit avem 5 0/0 urh. la cursul de 82 1/8 adică o crescere de 5/8 asupra cursului anterior.
Anlmetrâ mal vio şi tendinţa mat fermă în valori.
Constructiunilc fac 201 1/2, Dadele 208.
Tendinţa mal bună.
APEL CĂTRE TOII ROMANII
Societatea Carpaţîi, a luat iniţiativa de a sărbători Iu mod solemn ziua do Vineri 24 Ianuarie 1880.
In această zi so implinosc 27 ani, do cânii s'a săvârşit cel tnal mare fapt politic din istoria noastră contimporană.
Conştiinţa Naţionalităţol Române s'a afirmat atunci, cu atâta tărie, cu atâta unamitate şi cu atâta patriotism, In cât ne este cu neputinţă a nu ne aduce a-minte cu mândrie de 24 Ianuarie 1859, culmea cea mul Înaltă a manifestând simţi mân le lor do frăţie românească !
Sărbătorim această măreaţă zi, mal IntâiQ prin publicarea tuturor desba-terilor oficiale din adunările Elective de la laşi şi Bucureşti, relative la Unirea Principatelor Uomâne, tntr’o operă, ce va apare de sub tipar peste câteva zile.
Apoi, ca respect şi adiniraţiune pentru muri patrioţi romlnl, cari aii uptat pentru sâvlrşirea acestui act do româneasca politică, se va da Bancke-tul l'n)rei,\w seara de 24 Ianuarie 1880, tu sala Orfeu din Bucureşti.
Cel ce doresc a participa la banchet, sepotlnscri aţâţ la subsemnatul, strada Scaune 47, cât şi la inombril socie-tâţel, plătind taxa do opt lei.
Apelăm la toţi Românii, fără osebire,, spre a ne ajuta ca prima serbare a U-nirel, pornită din iniţiativă particulară, să fie demnă de patriotismul Românilor manifestat In 24 Ianuarie 1851)
Mare entusiasm ne-ar provoca pre-senţa In mijlocul nostru a bătrânilor, câţi din foricire mal trăesc, represen-tanţî ai naţiuuel Române, din adunârile elective din laşi şi Bucureşti, de la 1850. iu numele Societâţel «Carpaţl» Preşedinte, C. C. Oobrcseu
XII. Toate ziarele din districte sunt rugate a reproduce acest apel.
BIBLIOGRAFIA
A eşit de -jBub tipar şi s’afla do vânzare la librăria Socec In Bucureşti :
Al treilea supliment la codicele române, coprinzând toato legile, decretele şi regulamentele dc la Ianuarie 1882 până la Ianuarie 1880, ediţiunea 11. lloercseu continuată de : C. Boe-rescuşiC. Ylahutzl.
In acest al treilea.‘supllinent, ca urmare a colecţii Boerescu, s'a observat acelaşi format, acelaşi sistem, aceaşl clasificare a materiilor, aceleaşi annotaţiuni şi trimelerl.
Douâ inovaţiunl importante s'a Introdus însă: Pentru fie-caro lege s’a făcut trimiteri la Monitorul oficial unde sC găsesc desbaterile corpurilor legiuitoare ţinute cu ocasiunea votarel fîe-cărellegi, şi la sfîrşitul volumulnl s’a adâogat o tabelă alfabetică generală de toate legile, decretele şi regulamentele promulgate de la anul 1859 până la 1886. Ast-fel că consultarea legilor devine mult mal lnlesniloare ne mul având cine-va pentru a găsi o lege se caute de cât hilr'o singură tabelă.
www.dacoromanica.ro
0
EPOCA — 18 IANUARIE
CASA DE SCHIMB
I. M. F E R M O
27,—STRADA LIPSCANI, 27—
ci ii s r i. » i t i r »; s c i
17 Ianuare 18$6
5% Rente amortizabilă • •
5% Renta perpetna . .
6% Oblig. «Ie stat ....
6s, Oblig, de st. drumu defer ~% Sci«. ITinc. rurale 5* Scris. func. rurale . .
"14 Sen* func. urbane 6\ Scris func. urbane . Scris. func. rurale împrumutul comunal Oblig. Casei pen«. ..Im 10 Iinpnimutul cu premio . -■ Aclinul bancel nation • ■ Acţiuni •naeia-Romania « .
» National*...........
» Credit mobiliar . .
» Constructiunl. . .
«. Fabrica da hărtio Argint contra aur .... Bilete dc Banei contra aur. Florin austriacl..........
cinsti, m.\ \ if.\ v
Napoleonul . Ducatul . . . L >»■■> otomane Rubla liArti* .
CllRSt'I. 1)1 V BEIU.IA
Hani* Austriaca..........
Oppanheim. .......
Obligaţiuni noul 6% C. P. II.
>	a 5% a a a
Rubla hărţi*.............
CUKSUL DF. 1* \IUS
Renta Komănă.............
Lase otomana.............
Schimb
Paris 3 luni . .
» la vodere . Londra 3 luni ■ la vodere Berlin 8 luni . . V ena la vedere .
ttt 5 8 i 89 1 4 8e>
101 H 4 8t 3 8 96 89 8if 72 210 .«
1115
m.
220
200
197
15 70 15 70 2.01),
1002 5.9! 10.32 123 50
109.50 104,80 100.30 199 75
90
35 50
1003/4
1241/4 201 1 / 2
DE VENZARE.
Locul din strada Dionisio No. 20 şi strada Crinului No. 5. Acest loc o ro faţa pro strada Dionisio 37 metri, pro strada Crinului 40 metrişi’adftn-cirne de 44 metri. Se vinde în total saCi In loturi, de câte o a patra parte.
Doritori se pot adresa la proprietarul lui, D. Gr. G Peucescu, str. Clemenţi No. 2.
DE VENZARE.
Moşia RîaaNoua din judeţul Teleorman, plasa Teleorman, comuna llîea. Moşia are 200 stj. masa sad aproape 100 pogoane. Este de arendat n 200 galbeni şi se Întinde pană în bătătura celei de a Il-a staţie a căi ferate Costeşti-Turnu-M&gurele.
Doritorii se pot adresa la D. Gr. G. Peucescu, str. Clemenţei No. 2, unde vor vedea planul şi vor lua ori-ce alte lămuriri.
4 4
xxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxx#
I	PUBLICITATE#	1
SKESiţJLU!	8
„EPOCA
Str*acln Episcopiei, No. 3.
.	ANUNCIURI SI RECLAME
anunciuri pe pagina a IV, linia 30 bani, anunciuri si reclame
pe pagina III 2 lei linia.	^
XXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXX
DE VENZARE.
Proprietatea SlttaoiuiCA din judeţul Telrorman-Gară la 5 minute depărtare. A se adresa la d-na Elisa Chronidi, Intrarea Rosetti No. 5.
BERARI& GAMBRINUS
c
c=
c5
uxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxx
IIKIIIMII, UF, U\\ CONŢII\ IUCELEI SI IIFIMITISlll l.i l
Sistemul prof. Dr. JAEGER
Recunoscut pretutindeni ca cel mai esceUnte
CpnONAT DE JURIUL MEDICAL DIN LONDRA CU ,, MEDALIA DE AUR"
s
w
a pus in consumaţie
BERE CAMBII IMANI
fabricatiunea OPPLER
D* A RE Nb A'T
Chiar de acum moşia Podu Gros din districtul Mehedinţi, având făcute semănăturile do toamnă.
Doritorii se pot adresa în Bucureşti, strada Brezoianu No. 51 în toate zilele pînâ la nmiazl.
2 s. 5. s.
D. R. ROSETTI
AVOCAT
Strada Batişte No. 4.
n
n
n
n
&
x
X
1
-1
n
x
X
UI 8
Sub-semnatii, având numai noi singuri dreptul de a fabrica vestmintele de lâna ce se poarta pe dedesupt, vestminte zise Normale, precum si cuverturile paturie in lâna curata de Cămilă. Cari pnzesc <lo rnccll si reumatisme
Declarăm că am încredinţat în România unicul deposit al produselor
noastre Casei
AUX QUATRESAISONS
72, Calea Victoriei 72, (in faţa Palatului Regal].
Declaram ca nu recunoascem ca VERITABILE de cât flanelele ce se găsesc în aceasta casa. Comande din provincie se fac direct.
Preţuri curente şi brişurl se trâmit gratis şi franco după cerere
W. BERGER’S SOHNE (Stuttgart)
X
X
X
X
X
X
X
r
X
X
n
x
X
r'
I
X
X
X
X
X
*
BURSE
Bursa Parisului
Cursul de la	1 anuare 18 $6
Renta franceză 4 jum. la sula, 110,10 —110,50 detto,bulevard 10 ore, 110.40 Renta română perpetuă o la sută 89,50 90,50 delto C. F. R. 6 lu sută, — Acţiunile bâncei române—Creditul Mobiliar român împrumutul F.lin din 1879 320,— 311,25 idem din 1881 255—252,50 Banca Otomană, 490,—, 493,75 deto bulevard 10 ore, 491, 491,25 Datoria turcă 14,20 4 jum. la sula 14,32 Losc turcsşti, 34,50 34.50,Datoriauniflcată egiptână 6 la sută 323,328 , Schimbul Londrei la vedere 25,19, 25,20, detto la Amsterdam 207,50 detto la Berlin 122,75 122,75.
Bursa Londrei
Consolidatele engleze 99 7/8 100 acţiuni de la Banca Română 5 1/2. Schimbu Parisului pe 1 luni, 25, 40 detto la Berlin I luni, 20,55, detto lu Amsterdam 3 luni, i2,03.
Bursa de Berlin
^xxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxx^
DOCTOMJL EMIL M
Vechiu profesor de arta moşit ului şi medic primar al spitalelor Sf. Spiridon din Iaşi , instalându-se în Bucureşti str. Clemenţei, 25 de-asupra Farmaciei, dă eonsultaţiunl de la 8—11 o. m. şi 6—8 posl-meridiane.
A L E C U A. B A L Ş
AVOCAT
66 Strada Dionişie consultaţii de la 8—12 dimineaţa.
O DOMNIŞOARA
Absolventă a cursului secondar şi având Diploma de maturitate, se
oferă a da lecţiuni, în vro-o familie, pentru cursul primar sau secondar.
In special pentru limba franceză, matematici şi ştiinţeje fnsico-natu-ralo.
A se adresa la redacţiune.
|i|i n » Ţjrvp productivă sc poate Uvili * III.ÎL procura celui ce va putea depune la Casa de Depunere. O garanţie de 1000 lei. — A se adresa la Oficiul de Publicitate « Romani a » str. A cadcmniel 18.
Cursul de la 28 Ianuare 1$i6.
Napoleonul 18,15 Renta română a-mortisabilă 5 la sută, 93.40-93.40. Obligaţiunile C. F. R. 8 la sută 105,25-105, detto detto 5 la sută 101,40-100,70. împrumutul danubian Openheim, 109,00 10. Rubla hârtie comptant,199,75-199,75 Schimbul Londrei ! luni 20,32-20,32, delto Parisului 2 luni 80,80-80,90. detto Amsterdam detto 108,50 108,40 împrumutul municipal Bucureşti 1884 94,— 94,-.
Bursa de Viena
Napoleonul 10,015 10,02 Ducutul 5,92, 5,-92. Imperialul, 10,32,10,32, Lire turceşti, 11,37 11-37. Argint contra hârtie, 100.Rubla hârtiecomptală 123,50-123.75 Acţiunile Credit Anstalt 298,08—298,— Renta metalică 5 la sulă . 84,20 — 84,20. Renta hârtie 84,30,84,30. Renta
aur, 112,30 Lose turce 17,----17,— -
Schimbul Londrei la vedere 120,75-120 80 detto detto Paris 50,17-50,20, detto Berlin la vedere02,10 02,15 delto Amsterdam la vedere 104,80-104,90.
______»__________________________
Bourse de Francfort
Cursul de ta 28 ianuare 1886
Renta României amortizabilă 5 0/0 93.35 93.40.
MERSUL TRENURILOR CAILOR FERATE ROMANE
Valabil de la 1885
Itouian-Iasl		
STAŢI UNEI	Arăt. Tren.	
	'fr.ac.| p. am.	
Roman pl. Păşoanl T.-Frumos laşi. sos.	dim. 9,51 1*,51 1,53 1,50	p. m. 4,47 4,15 8,24 9,52
Easi-ltouian		
Ia?l pl. T.-Frumos Păşea ni Roman sos.	p. m. 4.08 5,25 7,17 7,53	dim. 6,52 8,35 16,01 11,06
Paseani-Suceavi»		
I»ftşcanl pl. Vercşcl Suceava	dim. 10,4* 12,08 12,23	săra 7,15 9,17 10,09
Succava-Paseanl		
Suceava p! Verescl Păşcanl sos.	p. m. 5,00 5.40 6.41	dim 6,54 7,51 9,15
Adjud-T Crgul-Ocna		
Adj ud pl. T.-Ocna sos. T.-Ocna p. Adjud sos.	p. m. 4,15 0,10	a. m. 10,35 12,15
Constnnta-Ccrnavoda		
Constanţa p Murfatlar Medjidie Cernavodă s	p. m. 2,50 3,37 4,18 5,02	dim. 9,10 9,57 10,38 11,22
Ceninvoda-Constanta		
Cernavodă p Mcdgidio Murfatlar Constanţa	p. m. 5.50 7.45 8.29 9,10	p. m. 2,00 2,25 3,39 ^ 4,221 4,33 J
liucurcMi-Uoînnii
STAŢIUNEA
Arătarea Trenurilor
Tr. ac.lTr. p. |Tr. p. ITr. pl.( Tr
	1 noapte	u. m.	dim.	dim.	
bucureşti p.	11,00	8,30	745	645	5.00
Chitila	11,13	8,46	8,30	—	5,17
Huli ea	—	8,59	8,19	—	5.31
Crlvlna	—	9,20	9,04	—	6,09
					6,09
Ploeşti	12,17	10,05	9,35	8,19	
Vnlea-Călug	—	10,59			6,36
Albeşti	—	11,00			8,30
Mi zii	1,14	11,30			8,52
Monlooru		12,10	p. m.		9,52
BuzăO	1,59	12,25	1,00		10,57
It.-Sărat	3,Ir	—	2,15		11,20
Focşani	d. 4,16	Tr. 7.	3.38		4,23
Mărăşeştl	5,00	2.00	5,15		6,38
PufeştI	—	2.26	5,57		11,00.
Adjud	6,01	12,55	6,39		
Sascut	6,24	1,20	7,18		
Hăcăciuni	—	1,48	8,01		
Valca-Seacă	—	2,20	8,41		
Băcăă	7,31	2,40	9,35		
Qalbinl	—	3,32	10,29		
lloman sojp	8,45	4,10	11,15		
	dim.	p. m.	noap.		
Romuii-Hucurcsti					
	UOîip.	p. m.			p. m.
Homari plec.	8.25	12.30			5,45
Galbinl	—	1,07			6,37
bacău	9.20	1,40			7.20
Valea-Seaci	—	2,17			8,15,
Hăcăciuni	—	2,58			8,596
Sascut	10.23	3,18			9,43?
Adiud	10.45	3,52			10,291
Pufestl		4,11	dim.	p. m.	11,01
Mârâşeştl	11.18	4,34	6,40	5,05	11,30,
Focşani	11.52	—	8,26	5,45	12,49
R.-Sărat	12.39	Tr. 6	9,55		2,14
BuzăQ	1.46	11,35	11,00		3,33
Monteoru	—	11,53	—		4,28
Mizi!	2.50	12,39			5,33
Albeşti	—	1,05	—	Tr. 22	6,06
Valea-Căiug.	—	1,18	seara	seara	6,25
Ploeşti	3.33	1,35	8,05	9,57	6,45
Crivina	—		8,35		10,41
Buftea	—	2,59	9.12			11,11
Chitila	4.48	3,15	9,26	11,16	11,22
Bucur. sos.	5.00	3,30	9,40	11,30	11,35
		p. m.	seara	noapt	a- m.
IlucnresU-Vtfireiorovft
STAŢIUNEA
Arătarea Trenurilor
T. ful.(T. ac. |Tr. p.
Bucuresei p.	p.m. 4,05	dim. 9,06	p.m 4,30
Chitila	—	9,14	4,47
Ciocănesci	—	—	5,07
Gherganl	—	9,47	5,27
Titu	5,07	10,03	5,51
Găcscl	—	10,30	seara
Pitescl	6,24	11,35	7,55
Corbu		p. m.	9,06
Potcoava	—	12,48	0,24
Slatina	8,08	1,18	10,04
Piatra	—	1,40	10,32
Balş	—	1,57	10,54
Păleşti	—	2,19	11,23
Clrcea	seara	—	11,35
Crai ova	9,30	2,54	12,01
Filiaşl	10,17	3,50	1,04
ButoieştI	—	—	1,25
Strehaia	—	4,24	1,47
Timnea	—	—	2,10
Prunişoru	—	—	2,26
Palota	11,30	5,3	2,46
T.-Severi n	12,03	5,52	2,34
Vercior. sos.	12,05	6,15	4,00
VOreiorova-Ilucui-csU
Vărcior. pl.	seara 7,45	dim. 11,00	noap. 11,35
T.-Severin	8,09	11,25	12,11
Palota	8,44	11,59	12,53
Prnişoru	—	—	1,10
Timnea	—	p. m.	1,20
Strehaia	—	12.40	1,49
Butoeştî	—	—	2,07
Filiaşl	10,04	Ml	2,30
Crai ova	11,00	1,58	3,42
Circea	—	—	3,58
Peleştl	—	2,18	4,12
Balş	—	2,40	4,30
Piatra	—	2,58	5,03
Slatina	12,28	3,23	5,44
Potcoava	—	3,50	6,17
Corbu	—	—	6,41
Piteşti	2,23	5,23	8,25
Găcşll	—	6,20	9,24
Titu	3,41	6,50	10,04
Gherganl	—	—	10,23
Ciocăneşti	—	seara	10,41
Chitila	—	7,42	11,01
Bucureşti s.	4,45	7,55	11,15
liueuresct-Giurgiu
STAŢIUNEA	Arătarea trenurilor		
	T. fui.lT. ac.lTr. p.		
	dim.	a. m.	p. m.
Bscureştl p.	5,40	7,10	5,30
Fi In ret	—	7,40	6,05
Sintcstl	—	7,58	6,33
Vidra	—	8,06	6.46
Grădişte	—	8,16	7,01
Comana	6,24	8,26	7,21
Băneasa	—	8,52	8,03
Frătestl	—	9,10	8,21
Giurgiu	—	9,25	8,45
Smftrda sos.	7,10	9,30	
Giurg-iu-lt ucureNti			
	p. m.	a. m.	p. m.
Smftrda pl.	2,25	8,00	5.40
Giurgiu	—	8,14	5,55
Frfttestl	—	8,27	6,10
Bftneasa	—	8,53	6,40
Comaria		9,24	7.17
Grădişte		9,31	7,26
Vidra	—	9,42	7,42
Sin lest!	—	9,51	7,53
Hilarei	—	10,31	8,21
Bucur. sos.	3,32	10,45	9,00
Galnti-liuzeu			
	noap.	a. m.	
Gal i ţi pl.		7,00	seara
Bărboşi	2.49	7,40	8,10
Brăila	2,27	8,23	8,55
Muftiu	—	9,00	
Janca	3,21	9,34	
Făurel	3,48	0,08	
Cilibia	—	0,43	
BuzOă sos.	4,15	8,15	
Buzeu-Gulati			
	noap.	p. m.	
Buzău pl.	11.53	12,45	
Cilibia	dim.	1,15	
Făurel	12,86	2,40	
Janca	2,18	2,21	
Mufl.iQ	—	2,49	dim.
Brăila	2,21	3,31	6.45
Bărboşi	3,06	4,11	7,30
Galaţi sos.		4,45	
Tărgovisle		-Titu	
	a. m.	D. m.	
Târgovisle p	8.10	4,50	
Văcăreşti	8,33	5,13	
Nucetu	9.00	5,40	
Titu sos.	9,30	6,10	
Gnlnti-Mnrnsesli
STAŢIUNEA	Arătarea trenurilor		
	Tr. f. |Tr. a.		^r. p.
			a. m.
Galaţi pl.			8,05
Bărboşi			8,48
Serbeştl			9,12
lndependinţ			9,28
Banu-Conae			10,10
Iveşti	dim.		10,31
Tec ucid	5,04		11,23
Mărăşeştl	5,30		11,54
Mnrnsesti-Galnti
	scara		p. m.
Mărăşeştl pl	11,13		4,10
TeenciQ	11,47		6,31
Iveşti			6,03
H.-Coaaohi			6,26
lndependinţ			7,08
Serbeştl			7,24
Bărboşi			7,55
Galaţi			8,30
I'loeslI-PredenJ
	dim.	dim.	seara
Ploeşti pl.	10,00	8,49	7,01
BăicoiO	10,35	9,28	7,39
Cftmpina	05,29	9,51	8,02
Comarnic	11,27	10,17	8,29
Sinaia	12,09 p. m.	11,03	9,08
Buşteni	12,26	11,18	9,23
Predeal sos.	12,50	11,40	9,45
1‘redcni-I’loesti
Predeal pl. Buşteni Sinaia	p. m. 5,40 6,01 6,19	p. m. 5,50 6,11 6,52	dim. 7,30 7,50 8,09
Comarnic Cftmpina BăicoiQ Ploeşti sos.	6,52 7,16 7,38 8,10	8,25 8,50 6.42	8,42 9,05 9,27 9,55
Titu-	TOrgoviste		
Titu pl. Nucetu Yftcăreştl Tergovişte s	a. m. 10,25 11,07 11,35 11,55	seara 7,00 7,42 8,10 8,30	
IMoosti-Slnnic
STAŢI UN EI	Arătarea trenurilor		
	Tr. fl.|Tr.ac.|Tr. p.		
Ploeacl pl. Huda P#ian« Slftni6u »os.	a. m. 10.45 11,10 12,12 12,40		
Slnule-Plocsti			
Slănio pl. Poiana Buda Ploeşti sos.	p. m. 6,00 6,23 7,22 7,50		
Tecueiu-Bărlnd			
TecuelO pl. Bere.hecl Ghidiceai Tu Iova Bărlad »os.	a. m. 6.15 6,48 7.16 7,32 8.00	a. m. 11,40 12,21 12,58 1,20 1,50	p- m. 5,3* 6,19 6,54 7,16 7,45
Dărlnd-Tecucln			
Bărlad pl. Tulova Ghidioenl Berhccl TecuciO sos.	a. m. 8.40 9,14 9.41 10,10 10,40	p. m. 2.50 8,24 3.51 4,20 4,50	p. m. 8.40 9.41 9,29 9,55 10,25
Insi-Unglicnl			
Iaşi pl. Unghenl s.	p. m. 3,25 3,49	a. m. 11,50 1,21	
Uughcni-Iasi			
Ungheni pl. Iaşi sos.	p. m. 2,00 3,32	p. m. 4,40 6,12	
Verescl-Botosa.nl
		p. in.	p. m.
Vercscl	pl.	2,08	9,49
Botoşani	s.	2,03	11,42
Botoşani pl.		5,21	3,15
Verescl	s.	7,21	1,55
Campinn-Doftana
Cftmpina p. Doftana s. Doflana p. Câmpina p.
a. m. 11,20 11,40
p. m. 6,40 6,58
Bucuresei. — Tipografia «Le Peuple Roumain,» strada Episcopiei No. 3.
www.dacoromanica.ro