ANUi T No. 48. A DOUA EDITiUNE VINERI 17 IANUARIE 1 SSfi. (îniGonF. G. PEUCESCU Director politic ABONAMENTE: In Iară I an 40 Ici, GI u u l 20 Ici,luni 10 Ic* Iu străinii a Lc 1 au '.0 Ici, G Iun* 25 1.1 11 E DAC Ţ I A A'o. 3.—Piaţa Episcopiei.—No. 3. Pariu: -tkf. DE LA VRANCEA Prira-redactor ANUNCIURI: anuncmrl pe pattina a palm linia 50 ban iiniinciiiri şi reclame pe pap. III 2 lei lini. ADMINISTRAŢIA No. 3.—Piaţa Episcopiei.—No. 3. IO BANI NUMERUL APARE IN TOATE ZIEEEE IO BANI NUMERUL DOMNUL STREIN SPIONUL PRUSIAN SAU PRINCIPELE CAROLI DE HOHENZOLERN MONSTRUOSITATI LITERARE MASCO TTA STAPANIREI REGELE TESALIEI Două asalturi consecutive dato do Sonnt ţii Cameră nsuprn d-lul ministru nl instrucţiol afi rămas deşerte. Tot talentul şi tontă logica d-lui Marzoscu în Senat n'aQ fost în etaro să clintească po d. Sturza, din posi-ţia inexpugnabilă co ocupase la spatele primului ministru. Din acest adăpost sigur, titularul Invoţârnân-tulul public brava nu numai toate atacurile oposiţiuni, ci şi patimile personale ale câtor-va colectivişti, cari clocoteau tntr’o mânie surdă şi aştepteau numai un nai, ca să prăvălească, dc ’urpuiană, pe Ipdr&sneţul neaocoUtnr al legi. Pui tru un im mont se credea că inteligentul campion al oposiţiuni va isbuti să culce la pământ po d-nu Sturza şi să ’l îngenunchie umilit la picioarele legi. Dar pe cund majoritatea era gata să urmeze avântul dat de d. Mârzescu, Preşedintele Cabinetului se ridică de pe banca ministerială şi, cu valurile spumoasei sale clocinţe, moderozâ impotnosita-tea şi potoleşte fierberea credincioşilor soi acoliţi. Atunci totul reintră In liniştea obicinuită , patimile so alină, scrupulele legale tac, şi d-nu Sturza, din foştelit cum era cu câto-vu minute mai înainte, iese mai candid şi mai curat de oăt un giu-vaor scos proaspăt din mâinile unui artist. Se pare că natura ministrului interpelat este Întocmai ca vasele de aramă : cu cât slnt frecate mai mult, cu atât lucesc mai tare. La Cameră, o probă cu mult mai serioasă şi mal penibilă aştepta pe d. Sturza, de cât-va timp a ajuns capul do turc, asupra căruia,, trage atât oposiţia cât şi colectivitatea. In deşert d. Lauriau. cu elocinţa’i ce sună a sec, ’şi a dat toată osteneala de a apăra, Inpreună cu fotoliul seu din Consiliul permanent, actele extravagante ce aă semnalat presenţa d-luî Sturza la ministerul instrucţiei. încordările sale silnice nu produceau nici o convingere In minţile auditorilor, iar fraza’i pustie de argumente se agita In vid şi se perdea fără echo în colţurile mute ale Cărnuri. Junele politic a dovedit o-dată mai mult că declaniaţiunile vehemente şi perioadele mal mult sau mai puţin meşteşugite, al căror is-vor de inspiraţie este diurna, nu slut de njuns spre a spăla pe un mare culpabil, şi că spre, a schimba curentul unei opiniuni, întemeiate po fapte nediscutabile, se cere alt ceva de eut gesturi şi emoţiuni de teatru. Am avea foarte multe de zis contra ereziilor debitate de d. Lau- rinn în oratione pro ţfomo sun, dar ne oprim de o cam dată aci. mulţumiţi că însăşi corifeii partidului junimist, dd. Carp şi Maiorescu, au desaprobat atitudinea neastâmpăratului director al Românie) libere în procesul d-lui Sturdza cu legea şi bunul simţ. Un singur deputat din majoritate a fost la înălţimea cestiuni tractată luni la Cameră şi am putea zice că toată onoarea desbato-rilor a fost a sa. Prin modul demn şi plin de logică in care d. Verussi a desvollat interpolarea sa, prin mulţimea şi gravitatea faptelor ce a produs in sarcina ministrului inculpat, prin analiza fină la care a supus deosebitele sale ordonanţe, cu legea Intr'o mână şi cu faptele în cen-l-altă, d-sa a dovedit toato abaterile, toate contravenţiile şi toate fără dc-legile clientului d-lui Uaurian. De sigur, d. Sturdza n'ar fi eşit cu faţa curată din acest cerc în care îl strînsese abilitatea adversarului seă. Dar iată că şi do astă dată d. I. Brătianu îşi opune pieptul la atacurile colectiviste şi pe loc furtuna so linişteşte. Sc ştie că Hogele Perşilor Ca iubise, în lupta ce avu cu Egiptenii, puse în faţa armatei acestora o mulţime do animale, la caro locuitorii din Valea Nilului să închinau ca la nişte Zel. Egiptenii, temendu-se să nu profaneze corpurile divinităţilor lor, nu traseră in contra vrăjmaşilor, şi nst-fel victoria rămase de partea lui Cambiso. Tot aşa, de cîte ori d. Ioan IJrătianu se pune In faţa unui călcător de legi, colectivitatea nu Indrăsneşto să tragă asupra lui, ca nu cum va să profaneze sfinţenia idolului ei. Fie culpabil or cit do mare, fie nclo-giuirilo sale or cil do învederate, fie răutatea şi nepriceperea lui or cat de dovedită, este de ajuns ca Primul-Ministru so’l iea pe suflet, pentru ca un fel de groază să co-prinză po fidelii săi şi so’l facă să lingă acolo unde au scuipat. Un domptor de fiare sălbatice, intrând în colivia lor, nu inspiră leilor săi mal multă spaimă do cât insuflă d. Brătianu majorităţi salo, când pune cesliunea ministerială. Gestiunea ministerială va se zică pentru colectivişti Încetarea batirului, diurnelor, a sino-curelor, secarea tuturor acelor isvonre cari fac fericirea şi puterea lor actuală. Retragerea d-lui Brătianu de la cârma afacerilorpublice ar însemna sosirea unei ere in care favoritismul va dispărea, în care aurul nu se va mnî pompa de la contribuabili pentru umplerea pungilor colectiviste, in caro, în fine, fie caro va fi redus la propria sa muncă şi la meritele sale personale. 0 asemenea situaţie ar fi însă-şî moartea colectivităţi. Or cât de dreaptă ar fi indignaţia ei contra d-lui Sturza şi or cat de slubâ ar fi puterea ei de n judeca, ea înţelege că In ziua In care d. Brătianu nu va mai dispune de soarta ţări ca de un paşalîc, locmalelo şi fericirea ei s’a dus. De acea ea se resemnează, murmurând, ce e drept, dar se resemnează. Persoana d-lui Sturza, cu toate a-buzurilc, in Consecinţele şi violările sale delege, rămâneindiferentăpen-tru noi. din moment ce preşedin- j tele cabinetului iea tftupră-şi toată răspunderea actelor d-sale. Ceea co reiese din toată afacerea aceasta este faptul din ce în ce mai accentuat că, in ţară, n’a mai rămas de cât o singură voinţă şi o singură autoritate. Control parlamentar, răspundere mi- nisterială. garanţia legilor, toate a-ceste stăvilare constituţionale contra despotismului unuîom numai există. Nimic nu ponte resista atotputernicei d-lui Brătianu. Un singur cuvânt al d-sale, In contra celui mai mare criminal, preţueşte mai mult de qât cele mal voluminoase dosare şi de cât probele cele mai plausibiîe. Mai de rîs şi de batjocori nu putea ajunge guvernul representntiv nici chiar în Păta got* ia! I.u<*on/to. Constantinopol, 27 Ianuarie.—Vasul staţionar german de la Constanti-nopol n plecat ca să Întâlnească escadra engleza şi pentru a să pune sub ordinele amiralului englez. Două vase italiene au părăsit Tarenta plecând spre aceiaşi destinaţio. Constantinopol, 2C> Ianuarie.— (Cale indirectă).—O mare emoţiunea domnit ieri la Constantinopol In urma primirii unei depeşl, ce anunţă ca 3 vase greceşti de resbol 80 plecat spre Creta, Îndată ce s'a auzit că o corabie turcească o prins un vas grecesc tncftrcat cu mu-niţiunl tn apele Cretei. Murele Viîir a trimis lndata ia d-nu Conduriotti, Însărcinatul de afaceri ui Greciei, pentru a’I cere explicaţiunl; dar d. Conduriotti, dovedind că nu ştie nimic, privitor la faptul arătat, răspunse că vu cerc in formaţiuni la Atenu. ludul» s'a ţinui un consiliu la care ad luat parte., mai mulţi amirali, dar nu s’a aflat nici una din decisiu-nele luate. Se crede ca Turcii vor lucra mal cu seamă pe continent, nefliud tn stare să lucreze tntr’un mod eficace pe mare, şi că vor lăsa Creta să se apere cu forţele cari să găsesc acum acolo, căct o pro-tecţiune eficace a Cretei, ar necesita Turcii cheltuieli ce nu le poate face a-cum. Grecii, din contra, vor păstra defensiva pe uscat şi vor lucra inai mult pe mare. Poarta a închiriat patru corăbii pentru a transporta provisiunl şi muiii-ţiunl la Salonic şi dincolo de graniţa grecească. Complicaţiunile causate prin atitudinea Greciei n’a permis Porţii să se o-cupe erî de arangiamentul Turco-Bul-gar.—D. TsnnofI, u visilat cri pe murele Vizir, pe principalii miniştrii şi pe toţi ambasadorii, mai cu seamă pe d. Ha-notnux. însărcinatul de afaceri al Franci el. D. Tsanoff. va 'fi primit astă-z! Sultan. Prinţul Alexandru cere ca guvernământul Rumeliel să ’l fie Încredinţat pe basa unirii personale şi nu ca săi se dea guvernământul general al acestei provincii dupe cum propune Poarta. Prinţul Alexandru refusă de a retroceda Burgas, dar va consimţi a retroceda oare-corl sate musulmane din muntele Rodophe. —Poarta de altminteri nu va insista mult cu privire la Burgas. — Chestiunea tributului şi a datoriilor întârziate se va regula mal în urmă. Aceste sunt, cu, detaliile ce v’am telo-graflat la 23, basele ararlgiamentulul turco-bulgar, care se considera câ va fi resolvat în curând, afara de aprobarea puterilor. Belgrad, 27 Ianuarie. — Guvernul bulgar a ordonat închiderea graniţei de la 29 Ianuarie. Ms.27 Ianuarie.—D. MijatovicI a primit instrucţiunile sale. El va pleca la Bucureşti. Sofia, 27 Ianuarie.—D. GueşofT însoţeşte pe Madjid-Paşa, venind la Bucureşti. Şakir-Paşa a plecat la Conslanti-nopole. Vienu, 27 Ianuarie. — Se comunică din Roma ziarului ‘Noua presa liberă» că cea mal mare parte din ziare exprimă părerea că Italia trebue să dea con- cursul săft celor-l-alte puteri. în sforţarea ce o fac pentru a reţine po Grecia Itoniu, 27 Ianuarie.—Ziarul «Opi-nione» spune că Italia şl va reserva libertatea sa de acţiune, dacă rcsbelul va isbueni. Paris,27 Ianuarie. -Prinţul Munte-negrulul va pleca spre St. Petersburg. Paris, 27 Ianuarie.—O grevă a isbuc-nit la Decazeville. Un inginer. D. Wu-train a fost omortt. DOMNUL STREIN In momentul Tn care începem publicam! «Spionului prusian »prcsintă oarecare interes următorul discurs al lui Barnuţ asupra Domnului străin. Barnuţ prooroceşte ceea-ce unul din miniştrii ucluall al M.S. susţine că s’a întâmplat. Ceeu-ce merită să atragă atenţiunea tu-tulor, este câ guvernul d-lul Bratianu şi în special ministrul chiar care a scris «Spionul Prusian» este In acelu-şl timp acela care a săvârşit mal toate faptele antinaţionale ce prevedea Barnuţ că se I vor întâmpla supt un domn străin şi că guvernul d-!ul Brătianu şi, în special, scriitorul «Spionului Prusian» trag foloase din acele fapte. Dar 3C vede că li s’a reservat rolul pe care-1 numeşte Barnuţ do spioni al neamului lor. «Umanul strein va fi instrumentul naţiunei sale contra Romanilor precum şi instrumentul ailor naţiuni streine eu care ar fi legată naţiunea sa;... câ Românii nu s’ar putea n-pera când ar fi atacaţi de Naţiunea Domnului strein sau de alte naţiuni cu care el s'ar guşi în legătură do înrudire sau de afinitate;... Că securitatea României prin aceasta ar fi compromisă şi periclitată necontenit;... Că Domnul străin este o imposibilitate juridică... «Câ el, tratatele şi nogociările diplomatice, în aparenţa le vu faco pentru ţară, dar In faptă le vn face în folosul ţârei sale şi a familiei sale;... Că cu timpul va ridica louto libertăţile Românilor, şi mai întâia de toate libertatea presei şi va usupri talentele Românilor, fiind câ de u-cestea nu va avea nevoe şi va avea teamă ;... Va Introduce în România deficitul, banii de hârtie, monopolul de tutun, timbrul, biurocraţia, absolutismul, sistema corupţiunel, va încărca cu contribuţiunî teritoriul, aşa in cât se nu română neînlrodusâ nici o specie de coutribuţiune şi şe nu fie scutiţi nici chiar câinii ciobanilor din munţi;... Că boerii şi agricultorii ne Învăţaţi cu contribuţiuuile şi lipsiţi de capital, vor 11 nevoiţi a ’şî vinde moşiile la streini, fii şi nepoţii lor vor fi mai întâiu răzaşi jşi mai pe nrmă ţărani, ănse nu ţerani ca ţăranii de astâ-zi, ci proletnri cari vor cerşi lucru de la streini ea se-şi merite pânea cea amorâ de sclavi. «Contribuţiunile şi veniturile ţereinu. le vn întoarce spre folosul Românilor ; din dregători şi armată vu face instrumente ale Iui; că cu timpul posturile cele mai însemnate civile şi militare lo va da la streini, pe care li va naturalisa fără de nici un merit către ţară şi fără de nici o regulă sau şi la Românii din facţiunea lui, iar pentru cel-I-alţi Români va păstra numai posturile cele mai de jos şi mai ales posturile de spioni ai fraţilor lor. «l‘e familiile române de care se va teme, le va stinge după dogma Principelui : Spegnerne il seine ; pe cele lalte le va desnaţionalisa cu posturi, cu grade, cu deeoraţiunl, cu aur şi cu argint, prin căsătorii cu streinii şi prin alte mijloace nenumărate,dictate de egoismul familiei şi al na-ţiunei sale, aşa în cât cu timpul nu-| mai Cronica va mai şti că în Româ- nia şi în Moldova au fost o dală Bo( dani, Băleni, Gogălniceni, Goleşt Băl ceşti, Ghiculeşti «Ncamurilo Uotnnulu)-Român ur sunt boerî, alţii răzeşi, toată fair lia lui e legată numai de ţara li Fii lui nu sunt domn) născuţi pos Români, nici nu pretind apunap averea lui, veri câtă se fie, râmi tot-d’auna avere naţională, ini lui c legată nuftrai de ţara lui. va fi aşa cu domnul strein: fami şi inima lui va fi legată de altă i ţiune străină de Romani; fiii lui1 zice câ sunt domn) născuţi şi pe Românii coi ce n’nu făcut nici o găltirâ cu dânşii, In cătdeaci inai te nici un Român nu se va naşte ber, ci fie carele so va naşte *cla\ domnului străin. EI vor pretinde panage şi dotaţiunl princtpeţA, înc teritoriul Românilor şi veniturile 1 abia vor ajunge încet, încet pont apan&gc şi dotaţiunl. Averea ţăi va fi avorea domnului strein, dar vorea acestuea nu va fi averea ţări fii domnului strein s’ar degruda d sublimitatea lor cea imaginară câr s'ar însoţi cu Românii, prinjlegutu de căsătoriâ, ca se nu’şl despartă i vorea do averea naţiunei. Din co) tră oi so vor însoţi cu alto dinasl. in cât teritoriul Românilor va ajui ge do vu fi ereditatea dinastiei Ei ropeme. «Aşa, aceste raţiuni fiind clare i luminate, parte fondate pe mi»U cea sănătoasă, parte pe istorie, R< mânii au raţiuni foarte multe şi gri vede a se teme se nu fie toată siste ma LJnirei cu domn strein numi o stratagemă diplomatică, inventat do st reini, cu scop ca Românii să n poată fi liberi nici după moarto Turciei, ci să înceapă chiar dup moartea acesteia a fi aceea ce n’i mai fost : ereditatea unei dinasti streine trimisă caso asiste la înmor măntarea Turciei şi a României!» SPIONUL PRUSIAN bau PRINCIPELE CAROLI DE HOHENZOLER! Este timpul şi chiar este bine ca lu mea Întreaga să scie şi să cunonsc cine este în realitate prinţul Carol d Hohenzolern domn al României. Cel cu scrie liniile acestea '1 cunoasc< In deujuns, a vorbit adese ori cu din sul ; mai mult de cât atât, a fost unu dintre acel cari n avut ocasiune, prii funcţiunile ce a ocupat,să ’l studieze d> aproape. Principele Alexandru Ioan I (Cuza fiind resturnat prin o specie de rovo luţiune unică în felul el, ca să nu zicea trădare, conspiratorii români de toab nuanţele şi treptele sociale, tijaerl ci bătrâni la un loc, aii crezut, respec Ifuid voturile Divanului ad-ho6, ca ar l ura! bitie pentru ţară se adueâ In capu el un domn străin. Greşită şi nenoro rocită idee! Cacî este contra natureî d a presupune că un ssrăin ar putea s aibă vre-o dată mai mult interes ţi ma multă durere pentru România, de cui. ar avea un român curat, născut ţi ere■ cut in ea ! Dar când este sa pice păca tul peste un om şi peste naţiune, pă ţesce şi sufere aceia ce am păţit şi si ferim uol cu Principele Caro! de Hoher zolern. Cine este dar acest principe. Cai sunt calităţile şi virtuţile sale, caro esl inteligenţa sa ? Care sunt dorinţele ; tendinţele sâle pentru ţara ce l’a ado] tat şi care Pa ritUCjatcihitr’Tinsln piu si nebăgat în scama ofitern prusian In capul unul stat de cin milioane de oameni ? Aşa dar, vom căuta faptele lui Car de Hoh. de când domneşte din nefei cire peste 5 mii. de suflete omeneşti. www.dacoromanica.ro o EPOCA — 17 IANUARIE i 11 vom descrie după cum esislâ în realitate, iar nici ci«*cwu inciilon-ron adnlnlonrc «*» <*arc se «11*»-Iins; si csccIck/k penele servile si plăţile ştim ca esista In bugetul statului dom” sule mii lei noi, chcltueli de dijtlomaţiţ şi presă. Cu această ţi-fcă se pot plăti si gratifica multe pene care se prodige lauda Principelui Caro! si 'si*3! înalţe rhiarlaranguhrrtni semizeu. Ne aşteptăm chiar ca d. V. Boerescu, ministru sărt de estonie, care manipulează şi distrihue aceste fonduri, şi cu d. Vluiorescu, ministru său filosof, care c special In arta de a critica sau sc Învârtească cu «logicii» condeiul, să cheltuiască cu ziarele străine şi să scrie, prin foileguvernamentale din ţară, spre a combate această mică descriere tra-tftnd’o de pamflet; dar noi suntem deprinşi cn caracterile servile şi cu penele plătite şi nu ne vom perde de fel cumpătul; din contră, vom spune lucrurile pe faţă şi ’n toată nuditatea lor, căci a sosit timpul şi trebue ca odată să no scăpăm şi de această nenorocită domnia străină cure stoarce păun şi cea de pe urmă măduvă din (ară. Dar ne abatem de la subiectul nostru «S6 revenim deci la dânsul:» Care oslo nnnti!*cu?( are suni calltnillc principelui (‘arai ? Scurt, cuprinzător şi fără de multă hesitaţiune, răspundem, cu tot respectul ce um datora Înălţime! sale, că rrare nici onoare şi nici posedă vre-o calitate care si'l facă iubit de noi românii. Totul la dânsul este ipocrisie şi calcul. Nimic, dar absolut nimic sincer penfru (ura din care până acum a înghiţit peste un milion galbeni'.) Anul să treacă pentru ca întreaga lista civila să poată fi primita: iată calculul său material. Calcululsoft moral este realisarea esetusivă a intereselor patriei sale primitive, adică a Prusiei, către care, după cum însuşi a mărturisit, n’u Încetat un singur minut măcar afecţiunea sa. Recunoaştem In constanţa acestei afecţiuni o calitate pentru care ne Închinăm pănâ la pământ la dânsul; dar noi vorbim ca Români şi dacă el are afecţiune pentru patria seu cea a-devăratâ, să ne fie iertat şi noă să avem tot acea afecţiune pentru ţara In care neam do neam nostru a fost născut şi crescut. întrebăm prin urmare ce Interes are el nu pentru Prusia, ci pentru ţara noastră unde este naturalisot şi unde domneşte de si ard ? Nici unul, o mal repetam, dar absolut nici unul I Şi în adevăr care ora de inimă şi cu dragoste sincera pentru România ar II cutezat să adreseze scrisoarea aceia nefasta către prolesorele Auerbach. Care a scandalisat atât de mult atlt presa streină cât şi cea naţională. Ilei Principe ! poporul Român este mai răbdător de cât ţi’l închipui, aur rine o zi în care cl cere să vorbiască des-gheţat, căci suferinţele lui fiind prea muri şi este înainte de toate imposibil să se consoleze numai în mod platonic (*) Pe atunci nu era nici vorbă de domenii şi apanage. FOIŢA ZIARULUI «EPOCA» •> ARY ECILA W (Urmare) Ast-fel dar, această venetică era singura care se remarca, singura care se admira!... Grav ultragifl făcut femeilor indigene, cari de sigur ar fi urât chiar pe una din coinpatriotele lor, dacă ’i s’ar 1! făcut o asemenea sărbătorire, cum dar să ierte vre-o dată acestei rivale, venită din alte părţi, acestei străine,preferată tuturor din ele! Ce ofensă! Ce ură! In adevăr, steaua luminoasă a acestui firmament regal era a că stă caucasiană nalta şi mlădioasă, al cărei păr bronzat răspândea aceiaşi lumină ca şi diadema de diamante şi rubinuri, ce era aşezată cu măeslrie pe o găteala de catifea stacojia, do care atârna un lung voal de gaz stropit cu aur. Dar care era culoarea ochilor acestei femei? Ca şi cameleonul ei păreau că şischim-bă succesiv nuanţa culoare!, dupe cum emoţiunea inirnel se marea saQ slăbea. Adesea oii lucirea scâuteitoare a ochilor el era îndrâsneaţă, ca privirea unui vultur ce pluteşte prin cele mai înalte cu acţiunea oamenilor de stat si a bărbaţilor politici care fac programe si ţin discursuri prin întruniri publice, cameră şi senat. Masa poporului, a-ceia pe care prin augusta scrisoare o declaraţi irevrcdnilen Încă de drepturile şi libertăţile consacrate prin constituţie, şi pe care, totuşi, o recunoaşteţi că a fost vrednica să vă aleagă prin plcbicislul din 1800 de Domn.Ducând In spate tot greul şi toată povara ţârei, trebue sa aibă şi ea dreptul ca să vă ceară socoteala, o dată măcar tn nouă ani de zile, şi aşa, uitându-se drept In faţa M.V. să vă Întrebe : Cum se face că, de dud pe acest nenorocii popor român il tot înzestraţi cu fel de fel de bunătăţi prin mesagiilc Domneşti, vre o fericire alta a fură de acea a tporirei impositelor nu se mai alege de capul lui ?... (Va urma). INFORM ATIUNI Aflăm că motivul care a hotârît pe d. Plagino se părăsească prefectura judeţului Putini, a fost preten-ţitinea d-lui preşedinte al consiliului, de a i impune se susţie prin toate presiunile administrative candidatura protegiatulul d-lui Savennu, la alegerile parţiale din Focşani. * Gu tot votul de încredere ce a dat Camera d-lul Sturzn, d-sa nu va păstra portofoliul Cultelor. 11-nu Ură tiu nu nu l’a putut feri de votul do blam, do cât făgăduind multor deputaţi din majoritate că va transfera po d-nu Sturzii la Finanţe. Din altă parte, d. Sturzii a spus linei persoane că şl-a dat demisia Regelui. x Piuă acum, una din secţiunile Comorii a respins proiectul guvernului privitor la monopolul chibriturilor. X Membri clubului liberal-conserva-tor sunt convocaţi pentru Sâmbăta ca se aleagă noul comitet. * Aflăm ca, In locul d-lui Al. Filitti demisionat, s’a numit preşedinte la Curtea de Appel secţia 11-a din bucureşti, d-1 Al. Stoicescu, iar judecător, în locul d-lui Stoicescu, d-I procuror Zenidi. x Din causa unei greşeli de tipar, o apărut in ediţiunea noastră de eri seară o informaţiune greşită. Ziarele guvernamentale anunţaseră că săptămâna aceasta va Ii o Întrunire a partidului conservator. In-formiiţiunea caro am dat'o ora ast-fel concepută; «Desminţim ştirea că par- tidul conservator va aven o întrunire... Din greşaln de tipar, primele vorbe fiind sărite, s’a publicat; «Partidul conservator va avea... Precum să vede am vrut să spunem tocmai contrariul celor publicate. X D. general G. Catargi, adgiotant al Regelui Sârbioi, a sosit în Bucureşti. X Aslă-seară va Ii bal costumat la d-nu Or. Suţu. Un mare bal mat este anunţat pentru ziua do Sflntu Grigorc. X Astă seară se întrunesc la d. Pa-ehe Protopopescu profesorii scoale! libere de ştiinţe politice spre a sepro-nunţa asupra proectului guvernului relativ lashcimbarea fundamentală a funcţionări aceslel scoli. X România Liberă a anunţat că anghina bântue In Ploeşti. Aflăm că u-ceastă boalăs'a Întins şi în alte judeţe precum sunt Bacăul şi districtul Govurlul. X D. General Fnleoyanu a obţinut un congediu do 30 zile. So zice cad. Brătianu Far li sfătuit a cero acest congediu pentru ca într'o lună, li-niştindu-se lucrurile, se poată finu-mit şef ul statului major. X D. General Haralambie a fost ales Senator al colegiului I de Dolj iu, cu il2 voturi, contra d-lui Caeăliţenu care n’a avut do cât 39. X O persoană să plinge la noi că in toate zilele găseşte prin curte la domnia sa spioni al poliţiei, Acea persoană a pryis pe unul din acei oameni şi Fa dat pe mâna unui comisar de poliţie care a recunoscut că acel om e agent poliţienesc. Trebue să adăogăm că domnul u-cesta a suferit mai multe furturi din partea acestor agenţi. DINTR’O ZI INTR’ALTA Monstruosllatf literare In fruntea numărului din urmă al Revistei literare se alia o aşa numită Nuvelă («Nicu Dereanu»). Scrierea, In întregul el, e mai pre jos de ori ce critica. Autorul e: Alexandru Mace-donski. Ni s’a părut caracteristica mania a-cestuî domn de ti se arăta grozav în jonglerii do retorica,—şi pentru distracţia cititorilor, tâem cu foarfecă vr’o câteva figuri din această curioasa producţie indigenă şi indigesta. Erou! s'a aşezat In faţa universităţii pe o bancă verde din turnătoria Le-multre. Lumea trece pe bulevard.—Să lăsăm la o parte «cascadele de note falşe ale rtsetelor insolente ce isbuc-niau, ale vorbelor triviale ce sburaâ din gură In gură ca nişte mingii asver-lile ni aer, prinse in sbor de mâini dibace si retrecu/e mai departe şi să ne alăturăm de junele eroii, ca să vedem ce e cu fruntea dumisale, căci el visează mărirea.... «Şi visurile ce’l ademeneaţi ast-fel,se coborâţi stoluri stoluri, se aşezau pe fruntea lui cu nişte pormnbiei albi de o albâţă mal strevăzătoare ca lumina zilei, sau ca nişteprivighietori cu mii de cântece, iar In acele momente, se părea că stelele se apleacă asupră’l şi'l Înfăşoară într’o substanţă lacteie, cum este po cer lumina nebuloaselor, aşa In cât, se simţea ridicat de la pământ, până ce, ’.şi lua sigur avântul, şi zbura mai departe, In lumea visurilor, In splendoarea gloriei veelnicc.» Ce ziceţi de această comparaţie ;—Un june visător cu porumbei albi pe frunte, cu stele cari se apleacă şi'l înfăşoară intr’o substanţa lactee...probabil, iaurt —şi ’n halul acesta, cercaţi vă rog să vi'l închipuiţi, cum se ridica, sărăcuţul, de la pământ, până ce 'şl ia singur avântul şi sboară mal departe ! Nu găsiţi că ’i nostimă imaginea ce v'o dă artistul ? Dar aceasta nu e nimic. Vreţi un exemplu crud do această depravare literară? lertaţi-mâ. Taiă o jumătate de pagină din nuvela d-lui Macedonski; Eroului i se spune că o destituit din postul de copist de la Minister pentru motivul că scrise ..Am onoare sâ vi învii... In loc de : cu onoare vi invit... şi.. «Nicu, auzea aceste cuvinte ce pătrun-doafi una câte una In urelchile lui ca atâtea bucăţi do plumb topit; dar sunetele lor, se amestecai! pentru dânsul In neorânduială, cu vibraţi uni surde ca cele produse de un glas ce ar răsuna într'o pivniţă de unde ar năvăli printre crăpăturile usel«lcsfonnulc «le in-giisllniea locurilor prin caro nu trecui, po giirllgiu in mus kI «1«‘ acolo afara. In timp de un moment, o iilcc roşie ti injecta ochii, i se părea că cine-va Fa azvârlit de viii tntr’un cuptor Înflăcărat, că limbile şerpuitoare ale grozavului element i se urciul de la tălpi la creştet câ’l muşcaţi chinuindu’l cu dureri silbatice, câ'l lnfaşurad de toate părţile, şi ca nu mal avea alt mijloc dc aşi scăpa faţa, de cât, si închidă ochii, să cada la pământ cu inâinele pe obraz, In convulsiunile din urmă ce mişcă epileptic corpurile însufleţite când sunt gata si redea capitalul lor dc materie groapei renăscitoare. «Dar când era să săvârşească faptul, privirile lui, întâlniră scândurile murdare, cu urine de noroi pe ele, cu scuipături spumoase ce se rotunjeau alburii cele mai multe cu proporţiunl modeste, ca si cum ar fi căzui pe locurile unde se a/Iau cu un fel de sfială, suit, ca şi cum s’ar fi simţit onorate de a figura alături cu cdte-va altele mai mari, tolănite in largul lor, ca ale d-lui archivar şi ra ale câte unui senator tn favoare, care,— une-ori, — consimţea si facă si ristme tuşea lui respectabilă la auzul licatifi-ont al copiştilor, până ce i se da nota despre numărul hârtiei ce urmărea.» Sărmană artă ! Ce zile-ai ajuns !... Val domnule Macedonski, cu un ta-enl ca al Dumitale nu ştim zătl cino-ar avea mat mult de lucru: Doctorul Şuţu, sau (eirte-mâ cititorii) Compania ba ro metri că?... Mirmidon DECRETE Ari. 1. Consiliul general al judeţului Bacii! este uutorisal dc a se ocupa In sesiunea extraordinară In care este convocat şi cu cestiuuilc următoare: a) Sâ ia cunoştinţă de lucrările relative la revocarea medicului spitalului din Moi-neştl; b) SC se pronunţe asuprn cererii medicului primar de a i se plăti diurna pentru serviciile ce face la pîăşile umlc lipsesc medici; c) 86 Iacă necesarele virimente de fonduri tu budgetul zecimilor judeţului pe exerciţiul 1885—1886; i/jSâ se pronunţe asupra măsurilor pentru construcţiuuea palat ului administrativ; e) Să aviseze asupra incasărel şi Întrebuinţare! Împrumutului do 150,000 lei, acordat prin legea de la 19 Docembre 1885. —S’a hotărtt ca destileriile de petrol să se înscrie Intre industriale insalubre de clasa II, şi ast-fel ele sâ se poată Înfiinţa şi funcţiona la marginea estremă a urbelor şi satelor; iar In oraşele unde raza comunei se întinde şi dincolo de bariere şi unde se mal atlâ slrudc regulate şi afară din bariere, ele se vor înfiinţa numai la marginea razei comunei. —D. Ioan Georgescu, preşedintelecomite-tulul permanent din judeţul Putna, este autorisat sâ gereze afacerile prefecturel a-celul judeţ şi să ia parte la consiliul de rc-visie al recrutării, până la numirea titularului prefect, In locul d-lul Al. A. Plagirio, demisionat. CRONICA Masootta stapâuirei Sunt mal prevăzător de cât Coraite-tul Teatral şi prevestesc Îndată pe mumele de familie că aceuslu cronică nu este scrisa pentru â fi citită de domnişoare.chiar daca ufl terminat clasele gimnasiale. In caşul însă când aceste domnişoare au fost sad aO de gând să meargă la Teatrul Naţional, spre a vedea opereta Mascotta, utuncl pot să citească aceste rlnduri In bună linişte, căci nu aQ ce să mal Înveţe de la mine, de oare-ce se vor Întoarce Învăţate gata de la şcoala de estetică şi literatură, condusă astăzi de un profesor de pictură, căruia neapărat trebue să’i placă natura despoiata de or-ce mantie nefolositoare. Mascotta ast-fel cum ne o reprosintâ teatrul, şi dupe credinţele poporului regiuni ale cerului, şi atunci, când cu pupila dilatata, 'şi îndrepta privirea asupra cuiva, ea producea efectul unei sguduiri electrice. Se schimba Insa la moment: un surâs delicios, urinat dupe această privire, Ii da o espresiune In-dârâtnică şi răutăcioasă, asemenea cu aceea a şireţilor ciobani din Fragonordşi dinWateau.lâstnd săi se vaza, printre buzele roşii şi subţiri ca petale unei roze, dinţii săi albi ca zăpada. In această femec, ale cărei forme sculpturale şi plăcute se desemnai! minunat prin rochia sa strâmtă de satin, totul era In armonie, de la picioruşele sale delicate, strânse în nişte fini pantofi roşii şi până la mâinele sale admirabil lnmănuşate, al căror delicat pumn de copil era strâns Intr'un superb cerc de diamante, pe care nici o Regina nu'l avut până acum. Ivirea acestei femei încântătoare umplea de flăcări ochii tuturor; bătrânii garnisiţi, de sus până jos, numai cu de-coraţiunl, câutaflsă’şi ascunzâ, pritr’un surls amabil, uimirea lor şi simţiau că Întineresc, că se aprind la vederea ei. Vioii şi tineri ofiţeri, pe cari natura ’i-a favorizat cu toate calităţile bărbăteşti, se silea a atrage atenţiunea acestei stele a sărbârei. Coralele de Leerkopf, maestru de ceremonii, era şi el subjugat, pe când comlesa, soţia sa,o chochetâ aproape de cincî-zeci ani,—fura ca cu toate acestea sâ ii perdul ceva din pretenţiunile sale că e tânăra şi frumoasă,—şi a ridicat capul cu mare amărăciune, atunci când prin- ţul de Teiss, unul din verii regelui, ’i-n zis cu entusiasm, arătând pe d-na de Mineleko: — Ce frumoasa femec! — O Doamne I nu se vorbeşte de cât dospre ea In aceasta seară, par-că cine ştie ce noutate ar fi! şi comtesa l'acu o mutră despreţuitoare. — O noutate... do sensaţie, zise surâzând prinţul de Theiss. — Şi.,, de o foarte rea reputaţiune! esclamâ, cu răutate, această comtesa, acră ca o poamă crudă când i se laudă frumuseţea şi tinereţea celor alte femei. — Cum se poate! ea are o rea reputaţiune? — Detestabilă prinţul med! Ea este aceea despre care s'a vorbit astă vară la Carlsbad. — S’a vorbit despre ea!...Cu cine? şi cine va spus?... Comtesa ne putând cita vre un nume, recurse la mijlocul, comun tuturor calomniatorilor când sunt prinşi că spun minciuni. — Cu cine?... Sunteţi foarte naiv prinţel Cu toată lumea.... Cine'mi-a spus?... Toata lumea o spune.. Uitaţi-vă la ochii ei şi vedeţi cum fixează pe toţi bărbaţii! Prinţul de Theiss nu credea nimic din aceste cuvinte atât de defavorabilă pentru ori-care fomee onestă; dar, pentru a nu mări răutatea acestei dulci comtese, a acestei Furii, ce turba din cauza admiraţiunei escitată de u-ceasta tînara frumoasa, schimba subiec-| tul conversaţiunei. www.dacoromanica.ro — De unde este ea ? — Este caucasiană, iată tot ce ştiă. Bărbatul scQ este cel ce, acum opt sad nouă luni, a avut cu prinţul x... acel duel atât de celebru, pentru care a şi fost trimis sâ ia aer In fundul Asiei, dar se zice, adâogâ cu răutate această viperă, că împăratul s’a Înduplecat de rugăciunile... de favorurile chiar, ale soţiei culpabilului — Cum? d-na de Mineleko era deja măritată atunci? Cam cât timp este do când ea a luat pe prinţul? — Un an. Duelul s’a făcut la puţin timp dupe căsătorie. Dar... de altmintrelea... aceasta tânără fomee are două zeci şi cinci până la trel-zeci ani (d-na de Minoleko n'avea de cât abea douăzeci.) — Acest duel a fos motivat dc vre-o uşurinţă din partea princesel?saua fost din partea bărbatului, efectul unei geloşii neîntemeiate? — Nu ştia zâd; dar, de sigur, femeia sa nu’l-a iubit nici o dată. A fost silita să consimtă la aceasta căsătorie, de şi partida era destul de strălucită pentru ea, a c^rui poziţiune era foarte mediocra. — Trebue să fie grozav acest bărbat! Un adevărat Otello!... — Bietul om! El suferă oribil din cauza necontenitelor cochetării ale sbur-daliiicei sale soţii. — Ea e atât de frumoasă!... atât de tânără!... — Depinde, aceasta este o chestie de gust!... — Ba nici do cum, e un fapt de netăgăduit. Şi bărbatul săi! are aerul că o adoră, zise prinţul Theiss, privind pe d-nul de Minoleko care, râzemat de un scaun, convorbea distras cu d. de Brandt, ministru de interne. In fie care moment,d-nul de Mineleko 'şl Întorcea privirile In partea pe unde trecea profilul soţiei sale, aleasă, lw a-devăr, de către Rege pentru a figura cu el tn cadrilul de onoare. Frumuseţea el căpătase o mal maro strălucire din cauza acestei distincţi-unl şi fericită, pentr’un moment, ea dansa cu o desiuvoltură, care, temperata de o graţie ne mal văzută, li da un aer nespus de Încântător. De odată, ea fiind vis-a-vis de marelo duce şi princesa Alina, Ivan Aloxandro-witch,—profitând de momentul când da-maesteobligatadeadamâna cavalerului care’I este In faţă,—li şopti la ureche : — Ştiţi princesa că Waldomar Heili-gcnthal asista la această serbare? Cum auzi aceste cuvinte ea se Îngălbeni şi era aproape să cadă, dar se Întări şi invinse această emoţiune, şi trecu peste acest moment de slăbiciune. Ea nu răspunse nimic marelui duce şi când se Întoarse lângă Regele cu care juca, princesa de Mineleko ’şi reluă complect stăpânirea asuprâ-şl. Cu toate acestea, din acest moment, un abil observator ar 11 putut lesne vedea ca ochii săi voia a străbate mulţimea ca şi când căuta pe cineva. (Va urma.) EPOCA 17 IANUARIE 3 frances, este un talisman, un spiriduş îemeesc de carne vie si chiar grasa, precum ne o dovedeşte artista însărcinata cu acest rol. Posesiunea acestui spiriduş , însă fărft posesiune, este un fel de bilet permanent de liber percurs, te duce departe; te scapă de piază rea. te îmbogăţeşte, par-ca a! face parte din colectivitate, te aridieft la măriri, te poate chiar feri de multe nevoi. De aceea. în opereta se Încinge o lupta crâncenă între doul cetăţeni de meserii diferite, pentru-ca fle-care voeşte să fie stăpânul MascotM şi tot de odată să rin lase pe nimeni să bea din apa neîncepută. Intr’adevăr, un articol special din tractatul asupra însuşirilor Masco-tte'i, spune că talismanul îşi perde puterea îndată ce un muritor ar căuta să se atingă de comoara misterioasa. Mal cu perdea de cât nşa nu mă înţeleg se vă spui lucrurile. Să lăsăm acum la o parte Mascotta de la teatru naţional, şi să ne întoarcem la aceea a stăpânirel, ndica la spiriduşul care ţine guvernul netual neclintit, cu toate că multe blestemăţii face. Aţi fost poate surprinşi ca şi mine văzând că buclucurile se fac muşama, că toate neînţelegerile cu marele puteri sfârşesc prin împâcăciune, dar nu v'aţl întrebat nici o data care să fie causa. Să vă o spui eu, şi lesne a dovedit'o or cine a urmat cu băgare de seamă focul cu care d-nu preşedinte al consiliului apără lot-d'a-una pe d-nu Sturdza, 11 ţine zi şi noapte lângă dânsul, nu’l lasă nici odată să părăsească ministerul ; îl mută când ici când colo, precum îşi mută ţiganul cortul, dar fără dânsul, o data cu capul n'ar rămâne. D-l Sturza este Măscuită stâplnirel ! Legenda există de mult, şi iată ce ne spune letopisiţele 1n această privinţa. Acum câţl-va ani, d-nu Brătiunu gă-sindu-se la Paris, mergea la teatru, când nu era reţinut la cimitir prin eonvor-virl politice cu Napoleon I, Miraboau sau alţi morţi însemnaţi. Intr’o seara se juca Mascotta. Preşedintele cabinetului nostru nu nise nimic, dar imediat îşi strânse bagajele şi porni la Bucureşti cu trenul fulger. Nu se duse nici Io Florica, nici acasă; se coborî drept In d-l Dimitrie Sturza, îl luă In braţe, îl sărută ca pe un frato şi'l întrebă; — Cum stal de când ne-am despărţit î — Bine! — Nu te întreb dacă eşti sănătos ; te Întreb cum stai, adică tot cum te-am lăsat ? — Negreşit şi nici n ani încercat vre odată să staă nll-fel. — O ştiQ, însă cuvântul mou nu a-junge. Trebue sâ vil singur la Camera şi sâ te spovedeşti ca la duhovnic căci alt-fei uu ştiu ce ni se va întîmpla. Majoritatea îmi impune de mult sâ mă despart de tine, care eşti M(/scotta mea. A două zi actualul ministru al cultelor se urca la tribuna şi ţinea faimosul discurs pe care ’l avem cu toţi încă In înainte şi care se termina cam aşa : «Sunt sluga d-lui I. Bratianu, sluga voiă rămâne, vid când mă cheamă, plec când mă goneşte!» Prin aceste cuvinte mărturisea, că fecior este şi yii păstra pururea sturea sa de feciorie. Adevărul este ca n’a venit nici o dată gust nimănui sfi'l faca să se schimbe. Ha.\. PARTEA ESTERIOARA Frnnctn. In privinţa păsurilor întreprinse de marile puteri contra Greciei, în cercurile diplomatice franceze se dă următoarea versiune asupra ţinutot Francei: După ce prima nota colectivă a Laurilor puteri a primit un răspuns declinatoriă, ambasadorul Angliefdin Paris Invită pe guvernul Ilepublicel a se asocia la o a doua notă colectiva amiminţatoare de măsuri conslrlnga-toare către Grecia. Trebuinţa unei noul note, In urma refuzului Greciei d'u se supune, o susţinu şi ambasadorul Germaniei pe lângă cabinetul francez. Nu este esact că guvernul repubiicel ’şi-a refuzat consimţimântul ia acest al doiloa pas şi că aceasta ar Ii Uicu-ragiat îndârjirea Greciei. Adevărul este că cabinetu francez ’şl a făcut rezerve asupra întindere! celei d’a doua acţiuni diplomatice,lntemeindu’şl rezervele pe interesele franceze. Cu toate ca Anglia, a păşit apoi, singură contra cabinetului grec, guvernul Francei a declarat că va lua parte la conferinţele ambasadorilor din Atena, ce vor avea să delibereze asupra mijloacelor prin oarls’ar putea opri Grecia de la un răsboiu maritim. In această privinţă s'afl făcut două propuneri ; una coprindea măsuri de constrângere ; iar cea-l’altă se marginea a prohiba războiu maritim. în speranţa că Grecia în faţa acestei de-claraţiuni a marilor puteri, va lua calea cea mai bună. aceea d'a se «la lncredererc în apreciarea lor. Pentru un limbagid aspru împins la estremilate care ar fi avut de urmare măsurile do constrlngere s’ad pronunţat^ categoric Anglia şi Italia, In cazul unul nou răspuns declinatoriO din partea Greciei. Rusia şi Germania, la început lntr’adevăr, nu avead acelaşi punt de vedere cu Anglia şi Italia, dar nu să arătat! opuse celor mal aspre măsuri spre a eonslrînge pe Grecia la desar-mare. Pentru o mal blândă procedare nu încetară a pleda Francia şi Austro-Ungaria, iar după o îndelungată desba-tere sfârşiră a sa uni cu părerea acestora şi cele l.alte puteri. In cele din urmă, s a ajuns la înţelegere asupra coprinsului unei a doua note colective ce urma a se trimite Greciei, articulată în chipul următor ; Considerând că or ce temeiiî legitim pentru un răsboiO între Grecia şi Turcia, lipseşte, cum şi ca un asemenea răsboiO ar vătăma pacea precum şi interesele comerciale ale altor naţiuni, nu se va îngădui nici un fel de atac pe marc din partea Greciei împotriva Turcieî. Busla, Un comunicat al oficiosului Novoje Vrnnia desminte ştirea dată de ziarele italiano despre sosirea unor ofiţeri ruşi In Abisinia. Cu toate acestea, ucelaş ziar publică o corespondenţă de iu 28 Decembre trecut din oraşul abisi-nian As mura care descrie primirea măreaţă şi prietenească ce s’a făcut de vi-ce-regele acestui oraş, unei trupe de cazaci ce se duc să viziteze pe regele Ioan al Abisiniel. Cazacii aduseră o mulţime de icoane preţioase cum şi portrete d'ale Ţarului. La înălţarea steagului rusesc gurni-soana abisiniană dădu o salvă deîmpuş-câturf: iar Ia banchet cazacii cântară imnul imperial rusesc. Ziarultn cestiune, observă că pentru Rusia. Abisinia în Africa oceea-ce este Muntenegru Iii Europa şi că prin urmare saluta cu bucurie strânsele legături ce sunt pe cale a se cimenta cu regele ortodox al Abisiniel, Austrlu. — Sesiunile dietelor provinciale din Austria s’uO înqhis şi do erl urma a se tntruui parlamentul imperiului la Viona. Se crede, ca sesiunea de estimp a Rcisrathuluî austriac va 11 lungă şi împovoratâ de lucrări, guvernul având intenţiunea a supune deli-berârei salo uu mare număr do pro-jecte, asupra ţadmiuistraţiunel şi economiei naţionale. Pe lângă aceusta va avea a se mai ocupa de legea pentru retnoirea dualismului, de budgetul general al Statului, cum şi de Însemnata lege asupra formărel gloatelor. Programul acesta, ar li îndestulător pentru o întreaga periodâ legislativă. Ast-fel, că guvernul şi majoritatea ce ’l susţine vor avea adepuue o muncă uriaşă tn această sesiune. Poziţiunea cabinetului Taafc pare neclintita, atât prin încrederea iinpâra-tulul, cât şi mai cu seamă prin vrăjmăşia din ce tn ce mai acută a partidei naţionalităţilor, contra oposiţiunel li-bera le-germane. CRONICA PARLAMENTARA SENATUL De la orele 2 şi jumătate până iu patru, Senatul a conjugat verbul a interpela, apoi a venit la ordinea zilei alegerea spiţerulul de la Mehedinţi. D-nu Mei tatii, ştiind că nu face parale în ziua do astăzi să susţii legalitatea unei alegeri cu legea electorală în mână, a făcut apel la Bluntschli spre a combate teoria incompatibilităţi. Apoi udu-cându'şl aminte că mal deunăzi a fost anul noii şi că a uitat să facă daruri de sfânlu Vasile, comentatorul constitu-ţiunel noastre s'a apucai să facă o mare distribuire de titluri de nobleţă, numind pe fie-carc senator; nobilul său amic! D-nu Mârzescu, răspunde că legea electorala este destul de lămurită spre a numai fi nevoe de părerea Iul Bluntschli. A venit pe urmă şi rândul d-iul Bră-tianu, să scoată dovadă de toţi colectivişti că nicl-odată nu s'a amestecat In alegeri. Cu un glas duios îl întreba : «Răspundeţi D-v. Domnilor, aşa e că nu ra'am amestecat în alegerea D-v.» Şi toţi colectiviştii răspundeau: «Nu te-al amestecat.» Mi se spune însă că înainte de a ţine acest discurs, d-nu Brătianu a fost pe la arestul poliţiei si a luat o lecţie de ia pungaşii arestaţi a-colo când unul scoate dovadă pe tovarăşul său că e om cinstit ! D-nu Stătesi u, Ministru! Justiţiei, ti da mâna de ajutor şi Generalul doctor l’otino, e.'proel.imat Senator cu 43 voturi din iW votanţi. CAMERA Şedinţa de Mercur1 15 Ianuarie 1886. President Generalul. La ordinea zilei este un proiect de lege pentru sporirea capitalului creditelor agricole. Legea să votează fără nici o modificare. D. deputat Verusi, are cuvântul In cestiune personala cu d. Mitiţâ Sturdza ministrul instrucţiunii. Acest onorabil domn lipseşte Insa. D. P. Verusi arată efi d. ministru In loc să ’l răspundă la acuzările ce ’l-a adus, a lăsat cestiunea d'o parte şi s'a nepustit asuprfi’I cu fel de fel de calomnii nedemne. Nu voiesc, spune oratorul ca să mă bag tn nomolul In care s’a vlrtt d-sa pentru a mă Insulta, căci ’l-nşl găsi iefl ac do cojoc pentru ca sfi'l-lcos.(Ilaritate, aplause). D. ministru a declarat, zice d. Verusi, că dacă ar fi vrut să'ml aprobe congediu! chiar alaltâ-ierf, înainte de desvol-tarea interpelării, a'şl fi fâcut Interpelarea muşama. Apoi ce fol de fond moral trebuie să aibă d. Sturza pentru a judeca ast-fel pe oameni? (aplause). D. Verusi dovedeşte apoi că înainte ca d. ministru să 'i fi retuşat congediul cerut, d-sa scrisese In ziarul Liberalul din Iaşi câte-va articole tu care criticase măsurile d-lul ministru. Prin urmare ar putea şi d-sa zice că nu refusul concediului a fost motivul înterpelarel, dar după cum a Insinuat d. Sturza, că articolele din Liberalul au motivat refuzul congediulul. (Aplause). D. Dimanceă care prezideuză, declară că cestiunea personală este vidată, (a-piause şi ilaritate). Să ia în desbatere un proiect de lege pentru trecerea unor comune din judeţul Vlaşcu la judeţul Teleorman. După ce d-nil EpurescVi şi Agariel combat proiectul, cere cuvântul şi d-l Ştefănică Belti alesul Chiriţopolulul din Teleorman, care luase note cât afi vorbit aceşti doi domni. D-l Ştefan Bolu, declară ca aci nu este chestie de favoruri ori de neo-potismfU (Mare ilaritate şi aplause). Iată dar tnca un cuvînt vnofl Inactivul domnului Ştefănică,' pe iîngâ: Sd mâ ’ngropi, sufletul maichi, ideurt etc. Fiind-câ dar nu este iaci chestie de neopotism, (citiţi nepotism, vă rog) d-l Belu cere ca Adunarea să voteze proiectul de lege. Adunarea însă, nerecunoscătoare către ilustrul bărbat politic, 1n a căruia caretă se plimbă marele om de stat loan G. Brătianu, amină votarea le-gel după cererea d-l uf Agariel şi Djuvara, cu toate ca d-l Dpctor Rorfl-niceann, alt alesul Chiriţopolulul,tşl mal dete încă o dată osteneala ca legea să nu se amîio şi să fio votată. După ce votul de amânare fu dat, d-l Djuvara se întâlni cu d-l Belu tn incinta şi voi să’l facă să Înţeleagă pentru ce a cerut amânurea. D-l Belu însă replica cu motivele dumnealui şi Ia un moment dat II văzul apuclnd pe d-l Djuvara de vîr-ful proiectului sad de barbişon şi zi-clndu'l «Nu’i aşa, drugă,.. Mal mult n’am putut auzi. La ora 3 şi 1/2, se zice; că d-nil deputaţi ar ti trecut In secţiuni. Vorba să fie ! Aşa caflflinnie nucred că o pot suferi liberalfi şi naţionalii reprezentanţi ai naţiuael. Haiel. ULTIME INFORMATIUNI Voinţa Naţională publică o corespondenţă din Botoşani, in care i so spune că s'a pus acolo sandidatura d-l ui Al. Lahovarv, şi că s’a retras când s’a vezut că nu poate reuşi. Aceast e cu totul neadeverat. D. Lalioaary a fost întrebat dacă vrea se se presinte, fiind sigur d’a reuşi, şi d-sa a declinat categoric a-ccastă onoare. X D. Sebustianu, fost prefect la Bacău, a sosit in capitală. Domniu-sa va da nişte lămuriri In privinţa a-legerilor ce au avut loc acolo. X Proeetul de împrumut al Eforiei Spitalelor în sumă de două milioane, ta veni zilele astea in disouţiune la Senat. X Mai multe proteste au sosit la ministerul instrucţiune! publice, din partea mai multor profesori din Bacău. care au fost permutaţi. X Legea monopolului chibriturilor zice România Liberă, inlîmpinâ în secţiunile Camerei o oposiţiune neaşteptată. Numai trei secţiuni a numit delegaţii lor cari sunt: d-nil Codrescu. 1. Gftmpineanu şi Fundescn. Una din secţiuni a modifieat profund proec-tul; alta Ea respins.— Dezbaterile continuă in cele-alle. X Concursul pentru catedra ,do istorie de la Liceul din Graiova, trebuia se înceapă erl. S'au presentat trei candidaţi.—Unul dintre candidaţi so bucură de suplinirea acestei catedre şi do oare-şl care trecere... Stările cu tot dinadinsul so se amâe concursul, ca se rămâe în pacinica posesiune a... salariului. — Ministerul e dispus se se înduplece lu aşa ceva.— Cei doi candidaţi, tineri cu multe merite, dar cu puţin noroc, sunt foarte îngr jaţi de simptomele unoi amânări.—Reali /msidmtes ! X Adunarea generală a acţionarilor societăţi de construcţiunî va avoa loc la 20 Ianuarie. Ultimul termen pentra depunerea acţiunelor expiră Duminică, 18 Ianuarie. O depeşă primită de Tester Lloyd zice că plenipotenţiarii cari se vor întruni în Bucureşti vor fi din partea Turciei şi a Bulgarii Djamil-paşa şi Tzanoff. iar din partea Serbiei Mijatovich şi generalul Le-schaniu. Precum se vede această depeşă nu e conformă cu cea po caro ne a transmis’o azi Agenţia llavas. X D. dr. Romalo din facultatea de Medicină de la Paris, a trecut concursul seu de liberă practică înaintea juriului profesoral din Bucureşti. —Rezultatul a fost foarte satisfăcător. X Majestatea sa regela a avut o 1n-trevorbire cu d. Eug. Stătescu, ministrul justiţiei;—D. ministru a făcut o dare de seaniâ regelui despre rezultatul întrunire! magistraţilor. X Consiliul profesoral al Facultăţei de medicină din Bucureşti so va întruni astă , seară, spre a protesta în contra măsuţei luată Jeli, ministru Sturza prin care obligă pe fiecare profesor, a face curs col puţin cate o oră pe fie-eare zi X Lucrările do reparaţie a mănăstirii do Argeş vor li terminate la 20 August viitor. X D. Eug. Stătescu va presenta uu proiect de lege asupra modificărei unor articole privitoare la curţile cu juraţi. x D. Profect Volvoreariu, ’şi-a înaintat demisiunea Îndată ce s'a cunoscut resultatul alegerel de la Graiova, in persoanad-luigeneral llarnlambie. con miiLtLEiiiimitiit SENATUL Şedinţa de Joi 16 Ianuarie 18 86 D. Mcitani, la cestiunea personală întreabă pe d. Mârzescu, ce sens a vrut s6 dea cuvântului nobil când îl a adresat acel epitet. (Mare ilaritate . D. Mârzescu, răspunde că 11 a întors numai epitetul pe care d. Meitani i'l adresase. Urmează discuţia asupra cumulului. D. Gr. Şţefanescu crede că lege trebuie numai so stăvilească cumulul iar nu se! suprime. Răspunzând d-lul Isvoranu d-sa il tratează de maniac. (Mal mulţi senatori pro-teslă;d. Isvoranu cere cuvântul în cestiune personală) L). Stci'ânescu ’şl retrage cuvântul. www.dacoromanica.ro D. Severin invită pe Senat a nu cădea tn cursa ce’i întinde d. Mârzescu pe care ’1 comliate. I). Stmeon Mihalescu nu primeşte nici proiectul Camerei nici cel modificat de ! Senat. D Bratianu spera că Senatul va modifica legea. D. Obedeanu vorbeşte tn sensul d-lul Mi-hălescu şi apără pe Prinţul D. Chica tn contra acusaţiel ue cumulării, şi spune că Luminăţia sa,a servil bine pe partidul liberal de care nu s'a deslipit nici v data. Discuţia s6 închide. Luarea tu consideraţie e votaiă. Se pune la vot retrimiterea la comitetul delegaţilor (mare sgomot). Prinţul Ghika zice că acest vot nu însemnează amânare, dar numai că e nevoe să se compleoteze lacunele. Senatul primeşte trimiterea din noft la comitetul delegaţilor. Şedinţa sc ridică ia 5 ore. CAMERA Şedinţa de Joi 16 Ianuarie, 1886 Şedinţa se deschide supt preşedinţii d-lul 1. Agariel, fiind prezenţi 98 d-nl deputaţi. Se acordă un congediu d-lul Teodoru. Se dă cet ire actelor alogercl de la colegiul a de Putna. D-nui.V. lomesru, arată toate presiunilo Întrebuinţate şi cere ca guvernul să numească o anchetă. D-nul Prim-ministru. declară că parchetul a fost deja însărcinat cu anchetarea cazului. Sc proclamă deputat d-l Nică Mircea. Se citesc actele alegerel de la colegiul 2 de Botoşani. . . . D-nul Al. Djuvara, ccreî invalidarea a-legerel. D-nu ton Cdnifnneanu, şi Pritnul-minislru combat părerile d-lui Djuvara. D. A. Sava. esLe proclamai deputat cu 79 voturi contra 2(5. Se dă citire actelor alegerel colegiului IU de Argeş. D-nul ion Hadulescu, arată toate Ingerinţele făcule dc către administraţie cu ocazia acestei alegeri; declară tuşă că nu cere invalidarea alegerel, căci ştie că nu isbuloste. D-nul Dimancea, declară că alegerile s'atî făcui lu toată libertatea şi cere Camerei să valideze alegerea d-lul Mucenic Dinescu. Discuţia se închidă şi <1. Mucenic Dinescu este proclamat deputat. La ora 5,şedinţa publică se ridică. Penel. ULTIMA. ORA Vlemt, 28 Ianuarie. — După ştirile din Constuntinopol, d. de NehdolTar li informat pe Sultan ca Rusia o hotărîtă sâ menţină influenţa sa tu BalkâtU. Se zice că nişte agenţi ruşi caută sedis-crediteze pe prinţul Alexundru în ochii Bulgarilor, prdpagândsgomotulca prinţul va deveni uu simplu funcţionar turc. Se mal zice că s’a convocat consiliul de miniştrii, laştirea unel’lntâlnirf, care s'a întâmplat Intre soldaţii turci şi greci, la graniţa Epiruluî. liumburg, 28 Ianuarie.—Guvernul elen şi-u retras ordinul co’l dăduse pentru cumpărarea pe comptul său, a vaporului «Ilarinonia». Berlin, 28 Ianuarie. — Cuirasatnl «Prinţul Frederic Carol» va pleca Vineri pentru arnorge în apele Greciei. Berlin. 28 Ianuarie. — Comisiunea numită de Reichstag spre a examina proiectul de lege relativ la crearea unul canal, ce va uni marea Nordululul cu marhu Baltica, s'a pronunţat în unanimitate în favoarea proiectului. BULETIN FINANCIAR Bucureştii 16,28 l anuar tu Iţi ii li. Animaţia u fost astă-zl mal vie, dar cursurile merg spre scădere. Agio se urcă la 15.80. Fondurile de slut il'afi dat loc la diclo operaţiune. Dintre valori, se observă o scădere de 2-3 punte În Coust/ uctiuui, oare se nego-ţiaza cu 107 iji şi în Dacii, ciire cad la 20(5, ambele, finele luuei. Băncile oferite cu Ii2d. ştirile din afară sunt tot cele do.iert. Se bănuieşte că puterile vor recurge la o acţiune comună spre a constrlnge pe Greci să desarmoze. Viena de azi a sosit calmă. Napoleonul face 10.02. Mobiliarele fac 207.75. lhmta do uur pierde 30 kr. Rublele sunt invariabile la 123.50. Tendinţa nehofcftrltâ. BIBLIOGRAFIA A eşit de sub tipar şi s’afla de vânzare la librăria Socec in Bucureşti : Al (reileu supliment lu codicele romane, coprinzând toate legile, do-cretele şi regulamentele de la Ianuarie 1882 până la Ianuarie 18815. ediţiunea H. Boerescn continuată de : C. Boe-rescu şi C. Vlahntzi. In acest al treilea supliment, ca urmare a colecţii Boeroscu, s’a observat acelaşi format, acelaşi sistem, aceaşl clasificare a materiilor, aceleaşi aunotuţiunl şi trimeteri. Două inovaţiuni importante s’a Introdus Insă: Pentru lie-care lege s’a făcut trimiteri la Monitorul oficial unde să găsesc des baterile corpurilor legiuitoare ţinute, cu ocasiuuea votare! fie-căreilegl, şi la sflrşitul volumului s'a adăogat o tabelă alfabetică generală de toate legile, decretele şi regulamentele promulgate dc la anul 185!) până la 1886. Ast-fel că consultarea legilor devine mult mal Inlesnitoare ne mal având cine-va pentru a găsi o lege să caute de cât intra singură tabelă. CASA DE SCHIMB I. M. F E R M O 27,—STRADA LIPSCANI, 27— ( i it s » i iu c i it i: s c i /6 /anuare 1886 5% Hente amortizabila Renta porpelna . . i'<% ublig. de stal .... t\% Oblig de st. dmniu de fe 7% Scis. IVinc. rurale. . . r> v Scris, furie, rurale . -7% Scris func. urbane . . 6% Scris func. urbane . . t>5i Scris. func. rurale . . 5,v, împrumutul comunal . Oblig- Casei pens. Jet Irt dnb împrumutul cu premie . . Acţiuni bitncel nation . . Acţiuni -Dacia-Romania • . «* Naţionali......... ■ Credit mobiliar . . » Constructiuu!. . . » Fabrica de hârtie . Argint contra aur .... Bilele do Bancă contra aur. Florin austriac! . . . . . | (T UŞI I, IU\ VIE VV Napoleonul . .............. Ducatul I-osa otomane ...... Rubla birtie............... (TKSl’L DEM H ERIJA Renta Austriaca............ Opiienlioim................ Obligaţiuni noul »î$c C. F. R. « » 5X * ■ * Rubla kărtie............... CURSUL RE l'ARIS Renta Români Lose otomana. Schimb st t a i 891 2 I 86 O 0 1 101 1 1 84 1 4 96 89 81 1 2 7î 808 :« 1180 2»ii 220 200 200 15 3/4 15 3 4 2.01 \ 1002 5.92 17 12175 109.00 104.90 100.90 199.80 89.1 2 34 50 Paria 3 luni . . » la vedere . Londra 3 luni •, la vodore Berlin 3 luni . . Vienn la vedere . 1001.2 1211/4 2011/2 XXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXX * X i X X X 4 4 PUBLICITATEA ▼SILFULUI P O C A Sti-ada Episcopiei, No. 3. 4 4 ANUNCIURI SI RECLAME anunciuri pe pagina a IV, linia 30 bani, anunciuri si reclame pe pagina III 2 lei linia. || pe pagina III 2 lei linia. * g XXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXX DE VENZARE. Proprietatea SMInenscn din judeţul Teleorman-Garâ la 5 minute depărtare. A se adresa la d-na Elisa Chronidi, Intrarea Rosetti No. 5. BERARIA GAMBRINUS DE VENZARE. Locul din strada Dionisie No. 20 f i strada Crinului No. 5. Acest loc urc faţa pro strada Dionisie 37 metri, pro strada Crinului 40 metri şi adâncime do ii metri. So vinde în total nan în loturi, do câte o a patra parte. Doritori se pot adresa la proprietarul lui, D. Gr. O. Pcucoscu, str. Clemonţi No. 2. DE VENZARE. Moşia Rîea Noua din judeţul Teleorman, plasa Teleorman, comuna lUoa. Moşia are. 200 stj. masa sad aproape 400 pogoane. Este de arendat a 200 galbeni şi se întinde până în bătătura celei de a 11-a staţie a căi ferate Costeşti-Turnu-Mâgurele. Doritorii se pot adresa la D. Gr. G. Peucescu, str. Clemenţei No. 2, unde vor vedea planul şi vor lua orî-ce alte lămuriri. 2,00 2,25 3,39 4,22 1 1 4,33 | l Rueurcstl-Roinnn STAŢIUNEA Arătarea Trenurilor Tr.,ac.|Tr. p. |Tr. p. |Tr. pl. Tr. • noapte u. m. diin. dim. Uucureşll p. 11,00 8,30 745 645 5,00 Chitila 11,13 8,40 8,30 1 5,17 llullea JL 8,59 8,19 1 5,31 Crivina — 0,20 9,04 | 6,09 0,09 Ploeştl 12,17 10,05 9,35 8,19 Valoa-Călug — 10,59 0,36 Albeşti — 11,00 8,30 Mizil 1,14 11,30 8,52 Monteoru 12,10 p. m. 9,52 BuzăO 1,59 12,25 1,00 10,57 ll.-Sărat 3,lr — 2,15 11,20 Focşani d. 4,16 Tr. 7. 3.38 4,23 Mărăşeştl 5,00 2.00 5,15 6,38 Pufcştl — 2,20 5,57 11,00 Adjud 6,01 12,55 0,39 Sascut 6,24 1,20 7,18 Răcăciunl — 1,48 8,01 Valea-Scacă — 2,20 8,41 RăcăO 7,31 2,40 9,35 Galbinl — 3,32 10,29 Roman sos. 8,45 4,10 11,15 dim. p. m. noap. Homan-llueurestl uoap. p. m. p. in. Roman plec. 8.25 12.30 5,45 Oalbinl — 1,07 6,37 RacăO 9.20 1,40 7,20 Valea-Seacă — 2,17 8,15 Ilăcăciunt — 2,58 8,59 Sascut 10.23 3,18 9,43 Adjud 10.45 3,52 10,29 Pu lestl 4,11 dim. p. m. 11,01 Mărăşeştl 11.18 4,34 6,40 5,05 11,30 Focşani 11.52 8,26 5,45 12.49 R.-Săral 12.39 Tr. 6. 9,55 2,14 BuzăO 1.46 11,35 11,00 3,33 Monteoru — 11,53 — 4,28 Mizil 2.50 12,39 5,33 Albeşti — 1,(6 — Tr. 22 6,06 Valea-Călug. — 1,18 seara seara 6,25 Ploeştl 3.33 1,35 8,05 9,57 6,45 Crivina — 2,22 8,35 — 10,41 Buftea 2,59 9,12 11,11 Chitila 4.48 3,15 9,20 11,16 11,22 Bucur. sos. 5.00 3,30 9,40 11,30 11,35 p. m. seara noapt a- m. HueiireslI-VCreiorova IlucurcHci-Giurgiu Arătarea Trenurilor Q1A|lUATri T. ful.IT- ac. Tr. p. Bucuresci p- p.m. 4,05 dim. 9,00 p.m 4,30 Chilila — 0,14 4,47 Ciocăncscl — 5,07 Ghcrganl — 9,47 5,27 Titu 5,07 10,03 5,51 Găescl — 10,30 scara Pitescl 0,24 11,35 7,55 Corbu — p. m. 9,00 Potcoava — 12,48 9,24 Slatina 8,08 1,18 10,04 Piatra — 1,40 10,32 Balş — 1,57 10,5-4 Păleşti — 2,19 11,23 Circea seara — 11,Si Craiova 9,30 2,54 12,01 Fii iaşi 10,17 3,50 1,04 Butoieştl — — 1,25 Strehaia — 4,24 1;47 Ti m nea — — 2,10 Prunişoru — — 2,26 Palnla 11,30 5,3 2,40 T.-Severin 12,03 5,52 2,34 Vărcior. sos. 12,05 6,15 4,00 V Ore iorova-U ocăreşti Vârcior. pl. seara 7,45 dim. 11,00 noap. 11,35 T.-Severi n 8,09 11,25 12,11 Palota 8,44 11,59 12,53 Prnişoru — — 1,10 Ti m nea — p. m. 1,26 Strehaia — 12,40 1,49 Butoeştl — — 2,07 Fii iaşi 10,04 1,11 2,30 Craiova 11,00 1,58 3,42 Circea — — 3,58 Peleştl — 2,18 4,12 Bai.ş — 2,40 4,30 Piatra 2,58 3,23 5,03 Slatina 12,28 5,44 Potcoava — 3,50 6,17 Corbu — — 6,41 Piteşti 2,23 5,23 8,25 Gâeştl — 0,20 9,24 Titu 3,41 6,50 10,04 Gherganl — — 10,23 Ciocăneşti — scara 10,41 Chitila 7,42 11,01 Bucureşti s. 4,45 7,55 11,15 Arătarea trenurilor T. Tul.! T. ac.l Tr. p. dim. a. m. p. in. Bucureşti p. 5,40 7,10 5,30 Filare! — 7,40 6,05 Sinlcsll ♦ 7,58 6,33 Vidra — 8,06 6.46 Grădişte 8,16 7,01 Comaria 6,24 8,26 7,21 Bănoasa — 8,52 8,03 Frătcstl — 0,10 8,21 Giurgiu — 9,25 8,45 Smărda sos., 7,10 9,30 G lurglu-Hiic arest 1 p. m. a. m. p. m- Smărda pl. 2,25 8,00 5.40 Giurgiu * 8,14 5,55 Frătestl — 8,27 6,10 Bă nea sa — 8,53 6,46 Comuna — 0,24 7,17 Grădişte — 9,31 7,26 Vidra — 9.42 7,42 Sintestl — 9,51 7,53 Filaret — 10,31 8,21 Bucur. sos. 3,52 10,45 9,00 Gulali-Ru/.cu Galaţi pl. noap. a. m. 7,00 seara Bărboşi 2.49 7,40 8,10 Brăila 2,27 8,23 8,55 Muftiu — 9,00 Janca 3,21 9,34 Fălire! 3,48 0,08 Cilibia — 0,43 BuzăO sos. 4,15 8,15 Ilu/.cu-Uulati noap. p. m. BuzăU pl. 11.53 12,45 Cilibia dim. 1,15 Făurel 12,86 2,46 Janca 2,18 2,21 Mufliă — 2,49 dim. Brăila 2,21 3,31 6.45 Bărboşi 3,06 4.11 7,30 Galaţi sos. 4,45 T6rgoyiste~Titu TergovisLe p a. m. 8.10 p. m. 4,50 Văcăreşti 8,33 5,13 Nucetu 0.00 5,40 Titu sos. 9,30 6,10 Gululi-MuruNcsIi STAŢIUNEA Arătarea trenurilor Tr. f. Tr. a. Tr. p. a. m. Galaţi pi. 8,05 Bărboşi 8,48 Serbeşll 9,12 Independinţ 9,28 Hariu-Conac 10,10 Iveşti dim. 10,34 Tccucin 5,04 11,23 Mărăşeştl 5,30 11,54 Murit sesli-Gululi scara p. m. Mărăşesll pl 11,13 4,40 TecuciO 11,47 5,31 Iveşti 6,03 n.-Conachi 6,26 Independinţ 7,08 Serbeşll 7,24 Bărboşi 7.55 Galaţi 8,30 Floestl-I’redeal dim. dim. seara Ploeştl pl. 10,00 8,49 7,01 Băicoiă 10,35 9,28 7,39 Cămpina 05,29 9,51 8,02 Comarnic 11,27 10,17 8,29 Sinaia 12,09 p. m. 11,03 9,08 Buşteni 12,26 11,18 9,23 I*redcal sos. 12,50 11,40 9,45 I*redeal-Ploesti p. m. p. m. dim. Predeal pl. 5,40 5,50 7,30 Buşteni 6,01 6,11 7,50 Sinaia 6,19 6,52 8,09 Comarnic 6,52 8,25 8,42 Cămpina 7,16 8,50 9,05 BâicoiO 7.38 — 9,27 Ploeştl sos. 8,10 6,42 9,55 Titu- TergovLste a. m. seara Titu pl. 10,25 7,00 Nucetu 11,07 7,42 Văcăreşti 11,35 8,10 Tărgovişte s 11,55 8,30 PloosU-SIunle staţiunei Arătarea trenurilor Tr. fl.ţTr. ac.|Tri p. Ploescl pl. Buda Poiauo Slănicu sos. a. m. 10,45 11,10 12,12 12,40 Hlnnlc-Ploostl Slănic pl. Poiana Buda Ploeştl sos. p. m. 6,00 6,23 7 vo 7,50 Tecuclu-BArlad TecuciO pl. BfTchecl Ghidicenl Tuto va Bârlad sos. a. m. 6.15 6.43 7.16 7,£2 8,00 a. m.. 11,40 12,21 12,58 1,20 1,50 p- m. 5,30 6,19 6,54 7,16 7,45 ltOrlad-Tecuciu Bârlad pl. Tulova Ghidicenl Berhecl TecuciO sos. a. m. 8.40 9,14 9.41 10.10 10,40 p. m. 2.50 3,24 3.51 4,20 4,50 p. m- 8.40 9.41 9,29 9,55 10,25 Iasl-l'ngheni Iaşi pl. Unghcnl s. p. m- 3,25 3,49 a. m. 11,50 1,21 L nifhe al-1 as 1 Ungheni pl-Iaşi ses. p. m. 2,00 3,32 p. m. 4,40 6,12 Vcresci-Rolosttid Verescl pl- p. m. 2,08 p. m. 9,49 Botoşani s. 2,03 11,42 Botoşani pl. 5,21 3,15 Verescl s. 7,ăi 1,55 Ca mpi n a-Doriana Cămpina p Doflana s. Doftana p. Cămpina p. a. m. 11,20 11,40 p. m. 6,40 6,58 Bucuresci. — Tipografia «Le Peuple Roumain,» strada Episcopiei No. 3. www.dacoromanica.ro