anul i No. a:
Gwigore G. PEUCESCU Director politic
A DOUA EDIŢII INF
.101 I Oi IAN IAR IE 1880.
ABONAMENTE •'
In ţară 1 an 40 lei, elan»201®1’3 lu“J 10 le’ tn slrâin&Ute 1 an 5° ,ci> c lunl 23 *c'
H E O A C Ţ I A
jf0 $ __pjdtti Episcopiei.—No. 3.
1 O *3A1VI NUMERUL
B Aţinu sr.:r DE LA VRANCEA
Prfru-redactor
APARE IN TOATE ZILELE
A N U N C IU R?;
anunciurl pe pagina a patra linia 30 bani. atnmoiuri şi reclame pepgg. 111 2 lei linia.
ADMINISTRAŢIA No. 3.—Pista Episcopiei.—No. 3.
IO BA IŞTI NUMERUL
BEF0R1IA «Af.ISlItUl! IÎU
FINANŢELE ROMÂNIEI
CRIZA IN PERMANENTA
lAHVIllI. III ( I IIES I 11.Olt
REGELE TESALIEI
REFORMA MAGISTRATOREI
IV
Do câte ori no găsim nevoiţi o o-sauinu un proiect do logo guvernamental, suntem siliţi so’l csami-năm pe ghicito, fiind că, mai în tot-d’a-una, proiectele sunt lipsite de «spunere do motive, când le pre-sintă el direct, sau însoţite do cite-va considerente, in formă do sen-tinţo, când lc lasă la iniţiativa par-tisanilor soi din adunări. Lucru poate să fio comod pentru guvernanţi, dar noi îl găsim detestabil, fiind că legile înfăţişnto în asemeni conditiuni pierd din autoritatea lor constituţională, şi par ca măsuri arbitrare nojustifiento, ori-cât de bune ar fi ; ele lasă o impresiune foarte doldora bila «siTprn publicului, caro este în drept să ştie şi să cunoască motivele măsurilor legislative co ’î ating interesele şi libertatea.
Aşa am păţit’o noi cu proiectul guvernamental asupra reformei ma-gistraturoi. No bănuim şi presupunem motive caro poate nici că au trecut prin mintea ministrului. Nu e vini noastră. D. Nncu este om învăţa'., inteligent, putea să ne dea un raport foarte savant asupra materii, c« să. ne convingă şi pe noi profanii do bunătatea măsurilor ce propunea şi pe Curtea do Casa-ţiuno pe care o consultă. Să nu ti dar nemulţumit şi supărat dacă rprobnm cu totul proiectul seu şi dea îl găsim nesuficient pentru im-j»rtanţa materii şi lipsit de o vaiere legislativă. D. Ministru a pus gin procedarea sa şi pe Curtea de (aşaţiune Intr’o posiţiune foarte de-agreabilă, fiind că o silit’o să con-adere proiectul săd, dintr’un punct <e vedere abstract şi speculativ, •terii, pe când nevoia noastră este jâ îngrijim a dobîndi o instituţiune oractică, constituţională, spreo com-jlecta dreptul nostru public şi organismul puterilor statului, «a să !ie punem la adăpost de o nesta-bilitate co compromite şi interesele şi libertăţile publice.
Noi am privit şi privim instituţiu-nile judiciare într’un stat, ca insli-tuţiuni de căpetenia, şi ţinem la e\e mai mult de cât la instituţiunile re-presontaţiei parlamentare; riguros vorbind, instituţiunile judiciare pot ţino locul instituţiunilor represen-tative, po când adunările legislative sunt incapabile se facă aceleaşi servicii sociotâţi ca instituţiunile judiciare. Prusia, până la 1858, n’a a-vut un organism politic represen-tativ ; a avut Insă tribunale bine organisato, indopondente, cari au a-părat şi protejat drepturile şi liber-tăţilo publice, in cât a rămas ca un proverb onorabil în Prusia, că se găsesc tot-d’auna judecători în Ber-
* Vezi «Epoca" No. 29, 30 şi 43.
lin. In Germania prudhomii, judecătorii poporului, au apărat şi păstrat libertăţile cdmunale;in Francia.par-lamenlele au Înfrânat escosele unei aristocraţii turbulente, ast-fel că şi în Germania şi în Pruncia, societatea s'a găsit in stare, când a sosit timpul, se se poală bucura do insti tuţiuni represeutntive, şi au intrat într’o nouă viaţă politică, pregătită şi întărită în virtuţi cetăţeneşti, do instituţiunile judiciare. — Din contra, pe când instituţiunea judiciară era căzută, în anul revoluţiunei de la 1790, am văzut societatea seques-tratâ de adunări representativo desfrânate, care concentrase in manele lor toato puterile, fără justiţie şi fără guvern, inaugurând o adevărată stare de sălbăticia, o eorupţiun® socială. Avem daci cuvânt a zice că ceea ce este mai important pentru o societate, pentru desvoRarea şi progresul ei, este mai cu seamă institu-ţiunilo judiciare.de cât instituţiunile parlamentare, pentru că justiţia, dreptatea, este basa societăţci,.şi,puterea caro o represintă, este adevărata putere socială, do o natură superioară celor alta două puteri rivala.
Acesto din urmă două puteri : puterea executivă şt puterea legislativă, aă un caracter agresiv şi ating pa tot momentul viaţa cetăţeanului prin serviciu militar , prin măsuri poliţieneşti, prin im-posito, prin legi de. tot felul, cari răstoarnă şi modifică, relaţiunilo de familie, rclaţiunile de muncă etc.; din oontra puterea judiciară n’aro nimic agresiv; natura el îi impune misiunea de a linişti, de a împăca, de a conserva: este o instituţiune deprotecţiune. Deosebi re de misiune, deosebire do temperament, prin ur-maro şi deosebire de infiuonţă şl do resultate pentru interesele private.
In to.ulo stările do civilisaţiune şi de societate puterea judiciară are un rol maro şi important a juca,şi trebue se fie întărită prin posiţiunea şi prerogativele co i se dau; dar mai cu seamă ea are un rol greu de îndeplinit in societăţilo democratice din timpii noştri. iNoi Românii am intrat (cum zicea odată bătrâni noştri) la rândul breslelor... societatea noastră s'a democratisat; şi dacă cu desvoltn-rea ce s’a dat domooruţieî noastre' prin înlemeorea şi întinderea drepturilor puterilor legislative şi ese:' cutivo, nu vom îngriji se dosy.pltâm în paralel şi puterea judiciară, cu forţa constituţionala de cumpănire, riscăm, ou slăbiciunilo noastre de caracter şi cu apucăturile guvernamentale ce vedem întroducându-se din zi în zi mai mult. riscăm zic, să ajungem la despotismul convenţional prin care a trecut Franci a; primej-din maro pentru noî, pentru că, o dată ajunşi acolo, putem fi siguri că vom cădea în sclavia politică; vom Ii striviţi de puternicii vecini, provocaţi a se amesteca in trebile ţârei, de toato turburârilo ce vom suferi; trebue dar se ne gândim serios şi să fim atenţi a îndrepta răul, nu cu judecători art hor condamnaţi ia rolul de comisari ministeriali, ci cu o adevărată putere judiciară.
Intr’un articol viitor, vom spune cum înţelegem noî orgnnisarea, posibilă la noi, a unei puteri judiciare independente, ocrotitoare intereselor societăţi şi libertăţilor publice.
t . X. Rralloiu.
HTT.
DEPEŞELE AGENŢIEI JAIAS“
Londra. 2(3 Ianuarie.— Camera comunelor . D. Chamburlain întreabă daca e adevărat că ministrul Engliteril
la Atena a primit ca instrucţiuni, să informeze pe d. Delyânis ea guvernul ehglez e gala să trimeaţă o flotă tn a-pele Greciei, spre a Impedica or ce acţiune navală contra Turciei.
D. Dourke răspunde că nu s'a dat să se înţeleagă asemenea lucruri.
Londra. 26 Ianuarie.—Camera comunelor. D Chaplin combate amendamentul propus In favoarea agriculturi, In proiectul de adresă la discursul tronului. El face din aceasle o chestiune de Încredere pentru guvern.
D.Gladstone sprijioeşte amendamentul şi declară că acceptă toată responsabilitatea
( onstnntlnopol, 26 Ianuarie. -Marele vizira prevenit pe guvernul elen, ca daca ar favorisa 6 mişcare revoluţionară In Creta, Turcia va trimite îndată un ultimatum Greciei.
Atena, 26 Ianuarie.—O telegramă a d-lul Gladslone sfătueşte pe Grecia să urmeze după părelile Angliei.
FINANŢELE ROMÂNIEI
Estrugem dintr'un articol al d-luî loan Lahovari publicat în independenţa Români) următoarele pasago:
Datoria noastră publică,fiind păstrate toate proporţiile, e Toi aşa de grea ca cea a Franţei, cu diîerinţa capitală că creditorul Franţei e însuşi ppporul francez, pe când înscrisurile datoriei noastre publice (pe lângă care trebue să uiat .punem şi o parte din datoria noastră ipotecară) sunt In manei® bancherilor şi capitaliştilor din Berlin, Vioriu şi Londra.... -ş*~
Să asemănăm acum situaţia noastră financiara eu acea a unul popor, care, prin situaţia lui politica şi cifra populaţiei sale se apropie de noi In modul cel mal simţitor. Vread să vorbesc de Belgia . 1 .............. • i •. •
Cu o populaţie care e mal numă-roasâ cu 1/5 de cât a noastră (5055197 de locuitori In, 1882) trăind pe un terilor de 4 1/2 ori mal puţin Întins de cât al nostru (29455 k. pătrate contra 129947) Belgia are un comerţ anual care întrece B miliarde de franc!, pe când al nostru oscilează Intre 450 si 500 miloane de franci...
Poporul belgian o dar do şease ori mal bogat de cât poporul român.
Să vedem acuma care o budgetul veniturilor şl cheltuielelor pentru amândouă ţările.
Belgia are, In cifră rotundă, 320 milioane venit pe an, (budgetul din 1884); România, 127 milioana. Adică poporul belgian, care e de şease ori mal bogat de cât noi, plăteşte numai 2 1/2 ori mal multe imposito de cât noi. Datoria publică belgiană absoarbe In tot anul o suma de 100,505.272 franci, pe când a noastră ne costa 55.304.459 fr. Aşa dar datoria noastră absorbă anual 41 0/0 din resursele noastre, acea a Belgiei numai 30 0/0. Şi nst-Iel noi, cari suntem de şease ori mal puţin bogaţi de cât poporul belgian, avem o datorie anuala egală cu 55/100 a datoriei sale, de unde resultă că datoria noastră e proporţional de 31/3 ori mal măre do cât a Belgiei.
Avem dar o datorie de trei ori mal mare de căi acea a Belgianilor. Ce ni s’a dai In schimbul sacrificiilor cari ni s’ail Impus ?
Drumuri de fer: tn Bolgia 4319 kil. în exploataţie.
In România 1401 ;
Fiind Insă că Belgia are 4319 kil. de drumuri de fer (a căror cea mal mure parte e cu duplâ cale) pe un teritor de 41/2 ori mal puţin întins de cât al nostru, adevărul e ca reţeaua el e de 14 sau 15 ori mal întinsă de cât a noastră.	............................
Bă vedem acuma situaţia câtor-va alte ţârt din Europa In privinţa datoriei publice.
Anglia cheltueşte25 la sută din venitul el anual pentru serviciul datoriei,
-1884: 11 i.217.175 l.K al (latorinî publice
(venitul din 1883 Sprviciill anual- al 29.651.5261.
Prusia, 12 la suta (venitul din 1884 — 1885: 1,133,610,370 mârâl, Datoria publică 175 milioane şi jumătate).
Dacă luăm ţări ca Suedia, Norvegia şi Elveţia asemanarea ne e încă mal defavorabilă, unii plătesc d'abia 7 la sută alţii 10 saiT 11 la sută din veniturile lor anuale; pe când noi am ajuns la 4 la sută şi nu suntem încă la sflrşit!
Aşa dar, dacă examinăm sarcinele suportate de orl-cestat, tn raport cu veniturile şi bogăţia lui, vedem că avem ciudata cinste de a figura In rangul întâia. Suntem printre cei mal apăsaţi; unele din principalele noastre venituri (tutunuri,drumuri de fer) sunt, pe lângă aceksta ipotecate creditorilor noştri!,ne găsim ast-fel în situaţia Turciei şi rt Kjri-pelultrt, din acest punct de vedere. Dacă, pe de altă parte, facem acelaşi | studio destatisticăcomparată din punctul de vedere al foloaselor, pe care un popor e In drept de a le obţine do la guvernul sâfl.în schimbul sacrificiilor care II sunt impuse, să schimbă cu totul proporţia, de la rangul întâifl trecem la cel din urină : densitatea, creşterea anuala a populaţiei, desVoltarea reţelei de drumuri de fer, în raport cu întinderea teritorială, difusiunea instrucţiei publice, mişcarea corespondenţelor prin scrisori şi telegrame, In toate aceste puncte, cari sunt seninele certe ale vi-talilaţet, ale prosperilaţei, alo activita-ţol unul popor, suntem între cei din urmă. Intre cel mai puţin favorisaţî.
Lăsând de o parte Rusia, Suedia şi Norvegia, (cari nu pot fi asemănate cu restul Europei, din pricina nemărginitelor spaţii pustii cari se găsesc în vecinătatea polului Nord, vedem ca, pentru
Pensiunea populaţiei sunk-m tntro o.jIo
patru din urmă naţii: după 110I vin, mimai Spania, Turcia, Grecia şi Serbia.
Aceeaşi inferioritate pentru drumurile de fer: singure, Grecia, Turcia. Sârbia vin după noî. Pentru instrucţia publică, găsim tn România 92 la sulă de femei şi 80 la sută de bărbaţi absolut noşciutort de carte. întreb dacăe tn Europa alt popor aşa de înapoiat.
...................... •	•	•	1
Recensământul făcui la 1859-1860 ne arătase că populaţia ţârei era a-:tund de 4,124,900 locuitori. In aceşti din urmă oul guvernul evalua aproximativ populaţia la 5,376,009 suflete, bazându-se pe creşterea probabilă a populaţiei In timp îndelungat de [.Mice, lutr'o ţară roditoare, undo jipsesc braţe pentru cultura pământului ş; care ar putea hrăni un număr de locuitori de două ori mare de cât populaţia sa actuală.
Recensământul făcut la 1885 a înlăturat aceste ilusil. Două-zecIşi cinci de ani după recensământul de Ia 1859-1800 s’aQ găsit cu totul 4,018,123 locuitori In ţara românească.
Dacă avem In vedere curentul u-riaş de emigraţiune străină, provocat prin deschiderea drumurilor de fer, creşterea continua şi repede a populaţiei israelile In Moldova, trebue să concludem că elementul indigen român a ramas cu totul staţionar, dacă n'a descrescut.
Nu trebue să ne mirăm de acest lucru. Nu e ertat de a copleşi un popor cu sarcini nuol, fără a'I da nici un folos serios In schimbul sacrificiilor cari i se impun. Înainte de 1859 budgetele Moldovei şi Munteniei nu ajungeau împreună la cifra de 25 du milioane de franci.
Azi cifra popula ţiuitei a rămas aproape aceeaşi pe cirul cifra cheltuelilor bud-getare s’a sporit pîna la 130 milioane (fără a număra budgetele judeţene şi comunale), adică o creştea»' de sarcţnl de 5 piuă 6 0/0 .pentru o creştgre de populaţie de 5 0/0.
Trebue dar să ne mul mirăm, dacă poporul lâncezeşte şi piere ; daca sate întregi situate pe malurile Dunării vrea să emigreze în Bulgaria ; duca trebuesc făcute legi escepţionale
care lovesc In inalienabilitatea pământurile ţăranilor pentru ă io opri de a Ujcce Cu lotul, cel puţin tn Moldova, în mâniie cămătarilor evrei?
Pe Vremea aceasta cele l’alte po-porire din Europa merg înainte cu păsuri uriaşe ; Anglia, Germania, Belgia, Italia trimfi chiar tn amândouă Americcle, tn Asia, In Australia es-ccdântole lor de populaţie, pe când nor nu isbutim măcar a popula 0-goarele roditoare care ni le-a dat Providenţa în parte !
Treime să ne oprim numai de eU In această cale funestă. Trebue casă lăsăm să răsufle aceasta ţară muncita şi obosită. Trebue ca cea mai aspră economie, aş zice chiar sgâr-cenio, să succedă prodigălităţilor marilor întreprinderi...
Intr'un cuvânt, şi aceasta va fi cel din urmă al acestui studiă : trebue pus o stavilă.
I. Lnhovnry.
Mâine vom începe publicarea „Spion uluipru-sianu de un actual ministru.
CRIZA l\PER_MA.TE.MZA
întâlneşti adese ori prin bâlciuri, tn provincie, trupe nomade do actori, puţini lu numâr, dispunând de mijloace limitate, şi siliţi, pentru aceasta, d'a juca orl-ce rol în piesele ce le represintă,
mJosn-oi-i «a aoefen?! costum. Priuia-
donnaabsolută cântă şi în operete, joacă rolurile de mare cochetă s’oăde slujnică credincioasă, dupe necesităţile repertoriului. Amorezul îmbracă din când In când o livrea pentru a anunţa că:
Doamna ducesa c servită, şi c. 1. a..
Singur directorul trupei manipulează vecinie casa, vinde biletele, şi joacă numai şi numai rolurile de pâre noble. Cam aşa e ministerul Ia noi.
Azi un ministru ese din minister : lumea îşi face cruce, şi mulţftmeşte lui D-zeă, crezând că In calteo e un colectivist mal puţin. De-o dată 11 vefil Insă instalându-şe ia un nod minister !
E un fel de joc ciudat, inventat de d.
I.	C. Br&tiauu, caro se represintă cu garanţia guvernului şi care se chiama: Jocul portofoliului şi a celor opt colectivişti. Veselia copiilor, neliniştea părinţilor.
Acest joc sâ poate juca orl-când, dar să repeta cu siguranţa la două, trei luni de interval cel mult, Incepândladcschi-derea camerilor.
Când o piesă cude pe jos, rare-ori cru-pierul-Brătianu o ridică !
Acesta a fost caşul d-lul general Ful-coyanu.care să zice cu va 11 surghiunit la mareluSlut-Major, fosta lui.posiţic... strategică:	-
Et dulees reminiscitur Argeş...
D-nu Nacu, de şi nu şi-a executat Încă mişcarea, e aproape o s<5 retrage şi el din joc, fiind ca d-nu Stălescu a trimes proectu! pentru reformarea magistra-tucel acolo un<fe merg iuncle vechi, şi pentru că rede cel-l-alt al săO procct: monopol-*! cdrciumelor, aproape de a cadea
I;»<* sărmanul d-nu Sturza, fără sprijinul şefului de partida, val de dânsul.
Circulă acum sgomotul că d-nu Bră-tianu vroeşte să dea internele d-lul Irecâa, care vroeşte ministerul do res-fiel, pe care d-nu Bratianu nu vroeşte să'l dea d-lul Lecca, ca în vestita scenă din don Juan :
«/.rt ci darem la mano /»
« Vorrei e nan vorrei....*
Resultatul direct e ca soarta ţării e acum în mâinele d-lul Lecca- Şi soarta lui Cuza a fost în aceleaşi mâini, şi ştim ce s’a întâmplat.
Să nu’î fie de deochiâ !

www.dacoromanica.ro
o
i iutei mcomun
X rn1 Dreptul, publică. sub semnrt-ln d-)ul A. târiak, unsludiO foarte in-
1.->n>sani asupri' Curţel de compturi din cure estragem lirmătoarele părţi:
Curtea de conipUirt ne spune la cAt ■ (•;, rmiiituinul încasărilor şi al I	. dor.’iiiv enmplaljili, ale
(., 0!' enin:juVt Io regulează. Apoi, comparând rpsuUatele abţinute cu a-Cl. ,.;i ,iiri cbtnpitirile ordonalorilor, conclude la conformilalea sau necon-fomjilulea loc, adicA. cu alte cuvinte, lace n operaţiune aritmetică foarte re-i ul Aii. Dara ne arata Curtea dacă suma im . .ni pentru o cheltuială n'a fost Întrebuinţată pentru alta? Dacă per-(vplerul n'a perceput mai nuill de cât trei Alia s perceapă? Dacă plătitorii „u pi.-dii adevăraţii creditori şi 'iaca au.idiit.il toate cheltuieloloî Verifică Ci iea situ; tiunea materiala a caselor, lciiilimitalBa plăţilor ? lulr’ovorbă, controlează ea compturile tezaurului?
Cui iei de eoni pt uri. a st-fel precum este departe de n'şi Iudeii, de a verifica esucta a-legilor financiare, de a fi •azitoare a averei publice. A' - re vorbind. Curtea nu are altă a-. i- .pra ordonatorilor de cât a a d> ■ tale găsite tn socoteli, şi a-.'.ii i, i ui decisiuntdate cu ocasiu-sad cutârul compt, dar In ; il(jurnal de chibsuire) către legiuitoare. Nici mal mult,
, iţin.
se justifica disposiţunou ,.i. ura interzice Curţel de com-iptuldejuridicţiuno asupra or-lor, s'a invocai că, dacă i s'nr st drept, ea ar deveni ordo--upremft a tutulor cheltuielo-şi s'ar substitui ast-fel ad-muu '.: i hunul. Aceste motive nu pot fi tu1' înviate: <.Nu se vor confunda pu-terile, : ice Leroy Beuulieu, nicf nu so \ . turbura administraţmnea dacă se \ (întinde juridicţiunea Curţel de com-pturj asupra tululor actelor financiare neregulata, chiar când ele ar fi săvur-sil*1 iii căi re ordonatorii principali, cum suni miniştrii, săli de către ordonatorii delegaţi, cum sunt prefecţii».
Ori cum ar fi. nu mal puţin este adevărat i Curtea de complurl noavând nici un drept de juridicţiuue asupra ordonatorilor şi neputând ca să se pronunţe asupra mandatelor fictive, aceasta constitui', fără îndoială, o lacună foarte fgretablilă.Dupâ umila noastră părere, un poate să esiste adevărat control tn minuni Iruţiune, de cât numai dacă flecuri arlicol de cheltuiala vu fi autorisat mai dinainte prin legea budgetarâ, şi atunci când Curtea de compturi va pupai să verifice dacă suma destinată pentru o cheltuială n'a fost aplicată la aii; \fira de aceasta, Ce garanţiecsistă ■a : ij slţul nu se va întrebuinţa contra > iepresentanţilor naţiune!? Este că dacă, persoanele însărcinate iiistraţiuuea avere! Statului, pot i ia ocheltuiala sumele destinate P' mc alta, în acest cas numai sunt
representanţii naţiunii cari votează chel-luclilc. Mandatele fictive sunt distruge-iva budgetului şi a regimului represin-tativ.
De aceea, credem că ar trebui să se acorde Curţel noastre de compturi. o a-tribuţiune pe care ’t-o recunosc mai multe constitupuni ale ţărilor streine.
PARTEA ESTERIOARA
Auslro-l nşO'ln- — Ministrul preşedinte al Ungariei, însoţit de ministrul linuncelpr Corniţele Şapary, cum şi de ministrul coraerciului Corniţele Seşenyi vor xnerge la 30 ale curentei din nod la V/cna.însărcinaţi din partea Ungariei,a meheia negocierile pentru relnoirea dualismului cu guvernul austriac. Conferinţele miniştrilor auslro-ungari vor avea a sflrşi negocierile întreprinse la începutul lut Ianuarie şi a da sflrşit 1n-clieere! pentru învoiala ce uneşte ambele părţi ale monarchiel. Punctele mal însemnate ce aă a se mat cerceta sunt diferendele în ccstiunea băncef statului, cum şi înţelegerea asupra încheerel unei nuol convenţii comerciale cu România.
In privinţa celei din urma cestiuni A'ette i'r. Presse află. că conferinţa vamală austro-ungară a terminat aproape chibzuirea asupra tarifelor vamale relative la aceasta convenţiune şi va sflrşi zilele acestea cercetarea cestiune! unei convenţii de navigaţie cum şi a convenţiei pentru căile ferate. In cât, negocierile diplomatice vor putea li întreprinse în curând cu România pentru încheerea tratatului. Insă, înlru cât priveşte dorinţa guvernului român, ca negocierile să se facă la Bucureşti, d'abia i s’ar putea corespunde, zice organul vienez, de oare-ce referenţii speciali al celor trei guverneaustro-ungare,ar li cu neputinţă sa lipsească d aci la Bueurcscî multă vreme, din causacampaniei pentru relnoirea dualismului, la care sunt chemaţi a lua o parte activă. In cât nogo-cierilo vor trebui conduse la Vicna.
Dar, pentru-că actuala convenţii* cu România espirăla 1 Iunie este cu nepu-putinţăase negocia complexul întreg de tratate, ce urmează a sc lucheia cu România, în restimpul de patru luni cum şi mai cu seamă a li se da sancţiunea legislativă. Prin io 'mare este probabil, ca d u cam dată negocierile diplomatice sc vor mărgini la prelungirea tratatului comercial, actualmente Încă iu lucrare,
Turela. — Sultanul este hotărît, cu toate consiliul»; contradictorii ce i se daQdin toate părţile, a întemeia politica Turciei pe bazele conservatoare repre-zinlate de cele trei puteri imperiale şi a mărgini, la un moment dat, In defensivă acţiunea sa militară. Dar, spre a asigura o grabnica hotărlrc a acestei lupte de apftrare, guvernul Turciei şi concentrează toate puterile disponibile.
Aşa, In arsenal suni ocupate braţe numeroase cu echiparea vaselor cui-rasate, cu pregătirea plaselor metalice pentru a lor ferire do atacurile torpilelor; cum şi la înarmarea şalupelortor-pîliere. Un nod transport de trupe din
EPOCA — 16 IANUARIE
Svria au sosit la Salonic Ea Smirna se
concentrează alţi 1000 oameni spre a li trimişi tn garnizoanele din Europa. S'a dat ordin a se cumpăra un mare număr de cal de trăsura.
I,a întărirea Dardanelelor se lucrează fără preget sub direcţia generalului fb'stor juisa, care însoţit de un general turc. inspectează zilnic la faţa locului toate lucrările de fortificaţii.
In genere la Poartă se crede, căres-1 toiul cu Grecia e inevitabil. Dar Poarta se teme de înţelegerea între Serbia şi Grecia, la cari s’ar putea alătura, în cel din urmă moment, chiar Bulgaria.
Serbia — Guvernul inspirat de dorinţa pentru restabilirea păceî, a supus regelui tn această privinţa refera-ul său. Pentru acest sfârşit min istrul preşedinte Garaşanin, ministrul finanţelor, cum şi acel al răsboiul s'aă dus la Niş, unde vor sta mal multe zile lân • gh rege.
Condiţiunile de pace hotârtte de consiliul de miniştrii, cu aprobarea regelui, corespund pretenţiumlor articulate în proclamaţia de resboiă. Guvernul sârb, crede, ca totul depinde de un procedeu prevenitor din partea guvernului bulgar, care de sc va hotărî a (1 mai mlădios, pacea se poate privi ca asigurată.
Zgomotele împrăştiate, despre o nota ameninţătoare a marilor puteri în ces-tiunea desarmărel, care ar face să se întrevadă o execuţiunc, a produs In Belgrad, în genere, o foarte rea impresiu-' ne, indignând toate clasele populaţiu-nel; crezAndu-sc cu temeifl, că scopul prin propunerea unei asemenea acţiuni, nu e altul do cât ocupaţiunoa din parte'! a Bulgariei.
Autorităţile sârbe, din judeţele de la graniţa Bulgariei, continuă a "constata zilnic călcări ale liniei armistiţiului din partea trupelor bulgare. Guvernul regelui Milan, n’a făcut Încă reclnmaţiunl formale către puteri, pentru aceste măsuri agresive din partea Bulgarilor; dar o decis, dacă această stare nu va înceta, să proceadă la represalii cu mâna armată.
ŞTIRILE ZILEI
La ministerul de război, se vor face mai multe schimbări în personal, cel puţin ast-fel ni se rn por teză.
*
D-nu Enciuleseu a fost numit membru la camera de comerţ din Dloeşti.
*
S’au făcut propunere! d-lui General Gernat privitoare la ministerul de resboi; să spune ca d-sn nu primeşte acest portofoliu din cauza condiţiu-nei d-lui Brătianu, de a face peex-ministrul b'nlcoianu, şef al Statului Major.
In urma acestora d-nul Brătianu va păstra interimul acestui minister plnă când vor trece »vretnile grele»
cum a zis d. Brătianu şi atunci va ceda acest portofoliu d-lui General Je rundei.
*
La Focşani va fi numii prefect d. Georgescu.
X
Eri seară a avut loc un consiliu de miniştrii sub presidenţa d-lui Brătian u.
X
D. Radu Mihai va pleca în curînd la Brăila pentru a sc întreţine cu comorsanţii de acolo in chestia do-curilor.
X
D. G. Gantacuzino direcloru general al căilor ferate va pleca azi la Graiova, în interesul serviciului.
X
D. D. Sturza ministrul Cultelor, a depus azi domisiunea sa în mâniîe
M.	S. Regelui.
X
Revista literara va apare de aci încolo cu ilustraţiunl.
X
Eri d. I. Brătianu a inspectat tonte scrviciurile ce fac parte din ministerul de resboi şi a arătat, în mai multerânduri, nemulţumirea sajpen-tru modul cum a fost administrat acest minister.
X
D. Filitis, preşedinte la curtea de Apel, si’a dat demisia caro a fost primită.
X
Aseară câţi-va magistraţi s’au întrunit din nou Iad. Stâlescu pentru a discuta proiectul de reorganizare a magistraturei. So anunţă pentru azi o nouă întrunire.
X
Azi Inoopem publicarea romanului : lieftclc Tesnllcl.
X
D. Doctor Sergiu, despre care am dat ştirea că trebuia se plece la Brăila, nu va pleca de cât Sâmbătă
X
Contrariu ştiroi dală că plenipotenţiarii însărcinaţi a regula condiţiile de pace, sc vor întruni lale-gaţiunca turcească, ştim positiv că conferinţa se va ţine la Ministerul finanţelor.
D. Ferikidi vroia ca plenipotenţiarii se se întrunească la ministerul a-facerilor străine ; fiind Insă că saloanele sunt prea mici a hotărît ca conferenţa sa se ţie la ministerul finanţelor.
decrete
—	Sa disolvat consiliul comunei rurale Jupânescl din judeţul Muscel, pentru motivele arâtale tn raportul
ministrului.
—	M. S. Regele, a bine-voit a a-corda, prin decretul regal cu No, 56 din li Ianuarie 1886, D-luI Ferdinand Mickshe execuatorul de rigoare pen. tru a putea Îndeplini funcţiunile de consul general al Austâo-Ungariei Iu laşi.
—M. S. Regele a biue-voit, prin decretul cu No. 18 din 1886, a numi pe D. Maior Lipan Gheorghe, comandantul batalionului 3 de vânători, membru al ordinului «Coroana României», In gradul de oficer, şi pe d-nil căpitani Vunghele Constantin şi Iliescu Nicolae din acelaşi batalion, cavaleri al aceluiaşi ordin.
DINTR’O ZI INTR ALTA
Carnetul bucureştilor
Bucuresciul se scutura de amorţeala In care părea că va rămâne tot carnavalul. Zeul veseliei scoale pe toţi din sărite.
La d. Grigore Sutzu, se va da o noapte veneţiană. Balul va fi costumat. Amănuntele acestei serale care, dupe eum se aude, are so fie strălucită, vor fi date în carnetul viitor.
Vineri, prânz mare urmat do recep-ţiune la d-nu Dimitrie Sturdza şi sîm-bătâ primul mare bal la d-uu Ion Marghiloman.
Duminecă la d-na Elena Oteteleşeanu recepţiunea obicinuită luase un caracter mal Întins. Cercul s’a lăţit. Toaft eleganţa defilează tn acest salon un u; artă conversaţii îi ajuns la culma.
Duminecă seara la Theatru Naţion I, s’a dat pentru a doua oară la Muscotto delicioasa operetă a lui Audran, c, i o la Paris, la Theatru BoufTes s a reare-sentat doul ani în şir. La «ol au cred se aibe tot acea soartă. Piesa pierde mult prin traducţiune şi jocul artiştilor lasă de dorit. Sala e splendidă şi plină ? de sus până jos. Prin loge so zăresc: d-na Mafia Bogdan, d-na BoSsy de la Botoşani, prinţesa Nathalia Gh ca, prinţesa FerdinandGhica, d-na L. I<eca, d-na Colonel Bengescu. d-na Mari* Eliatte, d-na A. Darvuri, d-na G. Ma*iua, d-na şi d-şoara Vladoianu, d-na Adult Cap-tncuziao, d-nu V. Cutargi, d-ia'genecttl Cernut, d-na Simka Lahovar , d-na Gr. Gerkoz, d-na I. Marghiloman, d-na Poenaru Bonlea etc.
Marţi de dimineaţă pleacă la Paris privighetoarea operei noastre d-şoaru Leria pe care direcţia nu a avut dibăcia s'o reţie.
Nu ştiu cum se face, dar toţi artiştii noştri de merit sunt nevoiţi să plece şi J numai In străinătate îşi fac un renume. De pilda d-şoara Tliuodorini caro a devenit una din cele mal mari primadone din lume, d-şoură Bârsescu, vestita tragediană de la Iturg-teatru du la Viena, d. Popovicl un bariton cari; promite şi e tn ajun de a debuta Ia tea
FOIŢA Zi ARULUI * EPOCA»
		 •—	~ ' '	
	l
|,i
ARY ECILAW
REGELE TESALIEI
Fi U ii ta ce privire fixă şi aprinsă
arc llegelş!
—	Găseşti?
U: im U'eşte-I privit^: nu ’şi Ic In-toarcr de la ea; observ asemenea • mii h .' femeile, inervate 40 acuustâ atenţie Regelui, ’şl perd răbiapea şi şopoesc în taină!
Cine este ea?
—	Ce, nu ştii?
Cum vrei sO ştiu, când, ca şi o I - ut in. 'atoare, abia sosii azi după ţ ■ i.z _ n Paris şi mâine trebue să plec pentru Oripntl
—	Da, &i dreptate scumpul meu, c-u l-na de Mineleko, ambasadricea 1 utdsuluî| măritată numai de un an.
— Ai islii scurtă convorbire se ţinu tntns doi invitaţi ta balul ce se dedea ■a mica	a Tcsaliel. Se serba, în
■ aş tiidp, logodna celor d'întâiu
Do şi regatul Tesaliet e foarte mic, eticheta era Insă tot aşa de riguroasă, ca şi la colo mal mari Curţi!
Saloanele, unde balul se doilea, eruă pline de bărbaţi, în uniforme strălucitoare şi de femei în toalete de gală. Din toată această mulţime cose plimba de colo până colo, acei cart atrâgeaft mal mult privirile tuturor erau, fără îndoială, cele douâ pereohf de logodnici, cari, prin escepţiune la principii de sânge, se remarca0 printr’o frumuseţe în adevăr rară.
Cea d'întâiu pereche era formată de prinţesa Augusta de Tesalia şi de vărul sâQ, prinţul Gheorghe de PatlenpoulT. Aceşti Patlenpoulli ad avut, la sfârşitul acestui bun veac al 19-lea, acelaşi noroc nebun pe care Coburgil ’l-au avut la începutul lui. Ei ao ajuns la cete mal Înalte trepte sociale, graţie intrigilor mumei lor, dupe cum zic unii, pe când alţii din contră susţin că aceasta sc datoroşte numai realelor lor ca-lităţt.
Prinţul Gheoghedo PattenpoufT, avea o delicateţă, o regularitate a trăsurilor feţei tare armonia cu statura lui naltă şi sveltă.
Prinţesa Augusta avea puţin tipul bunicei sale:împărăteasa Uindustanilor tip din fericire îndulcit prin acel al familiei regale de TesnUa, atât de renumită pentru frumuseţea sa.
Dur steaua ce lumina sărbătoarea era de sigur prinţesa Alina de Tesalia, lo-jjodnicu marelui duce Jvan. fratele împăratului CaucasuTCT	— ——
Sâ nu oprim puţin înaintea acestei strălucitoare copile, care nu numără mal mult de opt-spre-zece pri-niâ-yert.
Dc sigur, vi s’a Întâmplat că tn vr'o dimineaţă, sâ priviţi, plini dc adrni-raţiune, un soare, care cşind din nori, se ridică încet, încet, inundând cu razele sulu, ce necontenit se măresc, peisagiul acoperit cu brumă I
Ei bine. acel aş o efectul produs de principesa Alina. Pretutindeni pe unde trecea, ea lăsa în urmâ’l şiruri de lumină. Înalta, subţire, ea avea acele trăsuri pe cari Iu zadar Phidias s’a încercat ale reproduce. Ochii săi, de un azur închis ca florile albastre de pe câmpuri. In loc ca lu această zi sâ setn-leieze de mulţumirea şi vioiciunea celor opt-spre-zece ani, eraă din contră acoperiţi de un nor de tristeţă şi gândire care arăta că inima el era departe de această sărbătoare, la care numai corpul singur lua parte. Cu toate acestea, ea era atât dc strălucitoare prin corpul, prin părul, prin espresiunea sa, In cât întunecimele cele mal grozave le-ar fi luminat.
Surâsul el, atât de dulce, caro se perdea pe nişte obraji atut de fragezi, îu-clinaţiunea regală a capului, care pare un apangiâ Inăscut a! Impărăteselor numai, mişcările sale vii şi unduluutc,
o (acea frumaosa! .... nespus de frumoasa!....	,
Ivan Aloxandrowitch nu«se uita, In acest timp, de cât la ea, fără a se mai juatacuaa dejualomniousvl.' şoapte ale
acelora cari spuneau că In suita sa, pe care a odus'o cu sine, chiar la această visită de logodnă, .în ţara viitoarei sale soţii, s’ar gftsi două nebuloase ale u-nul palat regal, de sigur mal puţin o-nesl de cât acel al Tesaliet, adică, nişte încântătoare şi mici animale, cu bolul roşietic cari, cu dinţii lor ascuţiţi, ni hi ca laptele şi Înrădăcinaţi lu gingiele tor roşii şi umede, rod, puţin câte puţin, din acele bunuri ale marelui duce, pe cari nu le pot consuma dintr’o dată.
Alina de Tesalia observa cu politeţă mişcările tatălui săii şi ale d-neide Mi-ncleko.Ivan AIexandrowitch,tot d'auna pe lângă logodnica sa, nu o perdea din vedere, fle-care din privirile tinerei copile eraă urmărite de acelea ale marelui duce şi ast-fel nu se miră de loc când auzi acest strigat de admiraţiune scapat de pe buzele principesei:
—	In adevăr ea este foarte frumoasă I
—	Nu atât cât d-ta, princesâ, răspunse foarte galant marele duce. VC
place?
—	O, da, foate mult! şi sora mea
Augusta Împărtăşeşte cu desăvârşire opiniunoa mea. Ambasadricea are o ast-fel do frumuseţe şi dulceaţă In cât nimeni uu'r poate resista; şi cu toate acestea bărbatul săă este rfifl, posac, gelos ca un tigru, care’i face, se zice, viaţa imposibila.
—	Dar, mi se pare că.... începu cu un surls Ivan Alexandrowitch, privind In spre Rege şi d-na du Mineleko. El uu termina acea ce vroia să zică.
— Ce vi se pare Alteţe: Voastre : zir Alina de Tesalia cu un ton rece, voim o’l face sa Înţeleagă că ea vu apara p< Rege şi pe d-na de Mineleko chiar cou tfa tuturor, ca va uri pe acul caro, chiui cu gândul, ar cuteza să blameze pc a ceste doua persoane., din cari una ’i-e a tât de scumpă, şi alta atât do simpatică
Regele In acest timp, Încetă do a mal vorbi d-nei de Mineleko, singura damă, care, din cercul ce 'el făcea, a ştiut do la început a’i captiva atenţiunea, el continua acea muncă plicticoasa, cu consistă în a găsi doui\ trei cuvinte a-mubile şi deosebite pentru tio-earc diu femeile invitate cari, Inclintndu-se plnă la pământ In trecerea Majestăţei Sale, concurai! care ar face; mai bine şi în timp mai oportun, această faimoasă reverenţă ccrimonialâ, obiectul atâtor griji şi atâtor studii.
Dupe programa acesteisârbătorl regale, se ştie că un cadril de onoare trebue sâ urmeze Cercului făcut de Rege, cadril în care logodnicii trebue a dansa împreună şi Regele cu una din umbasa-drice.
Marea maestră.oomtesade Luugweilig, se ducea şi v#;neu, îngrijată, cu comtele dn Leerkopf, marele maestru de ceremonii. Ca şi cele-alte femei ea arunca pe furiş priviri invidioase asupra frumuseţe! netăgăduite a seratei: asupra nuoci ambasadrice a Caucasului, căreia Regele î; va ordona, fără îndoială, de a dansa cu el cadrilu de o-noure.	(Va urma.)
-
www.dacoromanica.ro
epoca io iani amu:
tru oporo'f lot în Viena. Acut e vina? Da sigar a direcţii cart* si' complace a ţine scena noastră în agonie.
Luni a fost relache şi în lume şi la teatru. Primire peste zi la d-na Olympia Ltihovarv şi )n d-na Elena Ferikidi.
Mar|t seara iar Mascotta, care pare a deveni o piază bună pentru casa tea-irii'ui de tot sleită.
& vorbeşte mult în lume de o mare sfirbure care* 1 se va da la teatru naţio-mi' în folosul loterii Ateneului. Vor fi multe surprise lnlr(’ care o serie de udiburi vivante unde vor lua parte muie doamne şi domnişoare din societar O îndiscreţiune, tn unul din ta-lAeirParepresinta vestita pAnză ad-lul Amîiî: Luntrea.
\ nlr£ns.
ONICA PARLAMENTARA
Şedinţa de Marţi 14 Ianuarie 1880
In sfârşit onorabilul ministru Mitiţă Sturza, a scăpat şi de astă data teafăr graţie pulpanei protectoare a d-lul Pnm-Mmistru.
13-1 - Sturza ştiind■ această şi o fi zis că de ce adică să mal (ie de trebuinţă să se mal apere, şi de aceea s'a apărat foarte prost.
Mal toată Camera erea cufundata liitr'o năprasnică plichtisealâ cât timp (I Vlitiţă a citit o serie nesfârşită de rapoarte, ceasloave, dosare, notiţe şi toate acestei pentru a dovedi că nu este de loc vinovat de toate câte a fost a-cmt. Dar poate fl pe pace căci n'a dovedit ninic.
La un manent dat,onorabilul pentru a se discuţia de o degradare ilegală t e a făcut anei profesoare.a încoput sa citeze r&ndiri din raportul inspectorului şcolar n care se spunea că acea profesoaroavea an amant.
N'apucă tine să spuie vorba d-l mini dru şi ui tumult de voci izbucneşte. Indignarea a coprins chiar pe cel mal candizi giyernamentab.
Din toat părţile se aud voci: Destul! Acasta ’i m scandal I Este femeie tn vârstă ce iveţl cu dânsa ! Nu se spun la tribum parlamentului asemenea lucruri.
De duui ori încă plouutul ministru voeşte casă’şt urmeze cilania, dar de două ori damera prin atitudinea ei, 1! împing cvintete în gâtlej şi ’l silesc ast-lel casă tacă.
Atunci -nul IM'iin-rniuiştru, văB&nd că pericokl creşte pentru prea iubitul săQ minisru,intervine,îl apucă do braţ şi ’l poftele ca să numai urmeze, d-nul Sturza seîncipăţineazfi, d-nul Brătianu Insistă, ş oşaamândol păreaţi că p'aci, p ăci aă să si înhaţe pe chiar banca ministerială.
In line d-ni Bratianu Ion ia cuvântul şi declară căi convins pe colegul săă ca să nu mi destainuie asemenea Iu- „ cturl.
Văzând aeasta , d-nul Sturza mal spune câte-v cuvinte fără nici un rost şi termină îmijlocul tăcerel generale.
D-nul Poenru-Bordea vorbeşte puţin darcoprinzair. Sturzr constata că iară doar şi poatd-sa a călcat legea şi prin urmare este’inovat.
D-sa trebu să ştie ca parlamentul nu este un luroâ de înregistrare al d-salo şi prirurmare sa se poarte alt-
l el.
D-nul Prhnihiistru, îşi apară colegul tot atât de pol pe cât s’a apărat d-nul Sturza singu
D-nul B rât nu n’a pomenit în acâstă şedinţă pe ol puţin de patru reposaţl şi adică pe Izâr, Laurian, Maiorescu (tatăl) şi Baruţ. Omul-soare doclară pa onoare că, e când a vorbit d-nul Lau-rian (nu răpsatul) i s'a părut că toţi acei patru iposaţt aă reîviat în onorabilul cumiml.
Ce ciudatănatempsihoză !
Pentru ca i nu uit, trebuie *6 adaog că d. Brâtian a mtil vorbit, şi de mareşalul Conroert, care nu ştiu ce bazaconie i'ari spus acum vre-o treizeci de ani.
Atîta şi ninc mal mult.
Majoritate aplaudă frenetic ufurăde d. Toma Filis caro este pus în imposibilitate de şl arăta entusiasmul pentru marele oi în acest chip, şi aceasta pentru ca'l lipeşte o mâna. Discuţiunease închide.
Uouă moţinl de blam pentru d. Sturza se triul la secţiuni. O moţiune de trecere la iriinea zilei, propusa de către guvernamentali, s’a votat cu 79 voturi contra i, junimiştii au votat cu toţii pentru ao,iune, iar dintre deputaţii din opoi.ia declarata aă lipsit d-uil Cogftlnieunu, N. Ionescu Brăi-loiu, Peşacov,Teodoroanu,Pleşea,|Teo-doru, Racoviţî Nicorescu şi alţi câţiva.
J
Ast-fel daen şi aceştia ar ti fost prezenţi şi dacă opoziţia junimistă n’ar fi votat eu guvernul, d. Sturza a li avut tncontra d-sale peste 50 de voturi.
Acest rezultat de sigur că a cam dat de gândit d-lul Bratianu.
Dar d-l ui Sturza ? !
IVnel.
FELURIMI
Prinţii (le (milos la nunta unul (reumatic.— Intr'una din zilele trecute,prinţul de Galles, moştenitorul coroanei Angliei, a priimit o invitaţie să asiste la nunta unul grămătic, aflat In serviciul unei prăvălii de marebitănie şi care lua de soţie pe fata stăpânului săâ.
Moştenitorul coroanei, urmând îndatoririle stricte a le etichetei, trimise la ginere să’i se spue ca nu va putea asista ’mpreunâ cu princesa la nunta grămăticului. Acezta, luând de o parte pe servitorul palatului, ’l spuso confidenţial, că nu’i a trecut uu moment prin cap gândul smintit, că principelo de coroană va veni la nunta sa, dar că a făcui invitaţia tn speranţă că mareşalul curţel'I va răspunde tn scris despre nevenirea prinţului şi ruga pe ser vitor, promiţândn'1 un bacşiş de 10 lire, să vie se facă cunoscut refuzu prinţului când toţi nuntaşii vor fi adunaţi, ca să mulţumească prin aceasta nesăbuita trufie a socrilor şi a miresei sale.
Servitorul palatului comunică dorinţa gramaticului, secretarului prinţului, rugându’l să'i deavoe sft câştige bac-şişu îndeplinind dorinţa ginerelui.
Prinţul do Galles, aflând despre a-coasta, porunci unul lacheii a se duce Iu ţinuta do gala a Curţel la ora indicata, când nuntaşii erafi adunaţi şi a-riunţă In gura maro: că, înălţimele lor Regale prinţu şi princessa do coroană, regrettâ că nu pot apare la nuntă, pentru că nici d. Vincent, ginerele, n’a fost la nunta Lor!...
’Şl poato închipui cineva, mândria miresei şi a socrilor, pentru relaţiunile ginerelui!.... iar lachoul prinţului fu oprit la banchetul nunţel ca un mo-saflr de distincţie!
• •
Decanul Istoricilor germani.—
«Scumpe prietine, zise lntr'o zi Leo-pold de Rauke, cure avea atunci 83 ani, secretarului sâă, vreaă acuma să scriu o istoi’ie universală».
Era în 1878, şi de atunci tn fle-carc ajun de Crăciun apare un noă volum din aceasta mare opera, carele ilustrează ziua In care Rauke serbează a-niversarul naştere! salo şi ne minunează prin aceleiaşi calităţi cari odinioară afl făcut celebritatea junelui institutor de la Francfurt pe Oder.
Chiar cel d’întâifl studiil istoric al d-lul Rauke făcuse cea mal mure sen-saţiune şi obţinuse autorului săă catedra de Istorie la Universitatea din Berlin.
Cea mal mare parte din istoricii germani, cari astă-zl aâ părul cu lotul alb, aă fost elevii d-lul Rauke şi se pricepe lesne emoţiunea bătrânului de 90 ani, când. In modesta sa locuinţă de undo tocmai cşiaâ Prinţul Imperial şi Mare Duce de Bade, un chor impro-visatde vechil săi elevi, astăzi toţi oameni cunoscuţi safl celebri şi el, ’l salută cu cânticul: «Lăudaţi pe Domnul, Regele Puternic al onorurilor!»
O scrisoare a împăratului adusa de Prinţul Imperial Însuşi cu propriele sale felicitaţiunl, un portret al Împărătesei şi Prinţului Imperiul, o scrisoare coloctivă purtând semnăturile tutulor miniştrilor, Prinţul de Bis-marh In cap, deputaţiunl, adrese, telegrame nenumărate, o depeşă datată din Nizza şi iscălita un vechiu elev recunoscător, Rege al Wurtembergtilui.........
iată, în puţine cuvinte, ovaţiunile cele mal de căpătenie cari aă venit să întrerupă pentru câte-va ceasuri munca neîncetata a modestului savant.
Şi când cel din urma orator, directorul Archivelor Slutului, doctorul de Sybel, un vechii! elev al d-lu( Rauke, astă-zl şi dlnsul istoric celebru, zise, cu un glas sugrumat de emo-ţiunc, ultima frasă a alocuţiunel sale: «Dumuezeâ sa te aibă în a sa sfântă paza, Maestre :»
Leopold de Rauke luă cuvântul : «Domnii mei, daţi’mlvoe sa şez ca să vă fac un mic discurs ca odinioară: «Nu şcoala, dar viaţa singura instru-eşte.»
In timp de un sfert de oră, batrî-nul pierdut in suvenirile sale, des-voltă această gândire aplicată vieţel sale, şi sflrşi cu următoarele cuvinte: »un lucru numai aş dori : să mal
pot trăi câţl-va ani pentru a termina Istoria mea Universala.»
Această dorinţă a celebrului învăţat este şi aceea a tutulor compatrioţilor săi şi a tutulor acelor ce gândesc, cu Rauke, ca prin viaţâ. prin istoriă, trehue «e ne iiistmim.
PIRPIRIII I.Uiil IŢII Uit
SENATUL
Şedinţa de Mercuri 15 Ianuarie 1 s 86
Şedinţa se deschide la ore 2 şi juni. sub preşedinţa d-l uf Al Orăscu. vico preşedinte.
82 senatori faţă.
L). Mârzescu, anunţă o interpelare, relativă la revizuirea legilor şi la punerea lor în armonie cu principele constituţionale, adresând’o ministrului justiţiei.
I). 1 Isvoranu, întreabă cine este ministru de răsboiu. de vreme ce prim-ministru de unăzi a declarat în Senat ca general Fălcoianu ’şl a dat demisia dar n’a comunicat oficial senatulu- cine ’1 înlocueşte.
/). Sturza. ministrul instruţiel, arată ca primul ministru a declarat că va lua interimul răsboiulul.
D. Obedeanu, revine asupra propunere! ce a făcut aialtăorl şi insista ca sonatu să numească o comisiune pentru studiarea tarifului vamal.
Primul ministru nu admite idea d-lul (Jbodcanuîn tot,darzice ca Senutu poate să delege din membrii săi cari să asiste la lucrările delegaţilor Camerei.
D-lMărzescu,susţine propunerea d-lul Obedeanu, pentru care învoacă precedentul cu modificarea ajt. 7 din constituţie, care a fost studiată de două comi-siunl întrunite, ale ambelor corpuri legiuitoare.
Insă, pentru că Senatul n’are stabilită o procedura, roagă pe d. Obedeanu se temporizeze cererea sa, până ce se va face de Senat modificările pe cari le cere,asupra regulamentului săă.
D-l Ronachi Gregoriadi, anunţă o interpelare ministrului lucrărilor publice, în prin ţa construcţiei docurilor din Galaţi.
D-l Yergatti, aminteşte guveruuluf, cererea făcută de d-nu Aurelia» d'a se tipări tarifele vamele, comparativ cu a-le celor-l-aite state.
I). Prim-Ministru, răspunde că va da satisfacere acestei cereri.
D-nu Tufe teică, citeşte raportul, prin care se cere validarea alegerea Generalului Dr. Fotino, la Severii).
D-nu 11. Isvoranu, vorbeşte contra validftrel de vreme ce d-nu Fotino, n’a încetat d’a li funcţionai- administrativ, pe câtă vreme este dovedit, cft nu s’a retras în termenul legiuit înainte de alegere.
D-nu Tufelcică, raportorii, crede, că alegerea se poate «valida conf. ărt. 31 din legea electorală
D-nu Meitam', dupe inevitabila tămâie ce aprinde majorităţii guvernului ca dupe obiceiu, este de parero ca alegerea D-r Fotino, să se valideze fiind foarte legală cu toate că nu 'pi udat demisia /....
D. Meitani ’şl urmează lunga şi greoaia sa cuvântare, în mijlocul zgomotoaselor convorbiri ale Senatorilor cari par desperaţi de pjatitudinele acestui coleclti vist.
D. Mârzescu, arată ca a ascultat cu mult interes, zisele nobilului d. Meitani, care însă, numai o nobila şi leală Interpretare n’a dat legilor ţărel, susţinând prinţr'o opinteala ciudata validarea acestei alegeri.
La 4 ore discuţia urmează.
CAMERA
Şedinţa de Mercur! 15 Ianuarie, 1886
Şedinţa se deschide sub preşedinţa d-lul general Lecca, Iu ora 1 d. a.; prezinţi aă fost 97 onorabili
D-l C. Disescu depune un proect de lege pentru esploatarea minelor. Se votează urgenţă.
Mal multe interpelări sunt amânate fiind-că miniştrii lipsesc.
D-l 1 Negruli citeşte proiectul de lege pentru mărirea capitalului creditelor a-gricole.
D-l Rădulescu cere ca renta să nu fie emisă o dată în valoare de 3 milioane, ci treptat.
D-l ministru al financielor declară că renta a fost plasata cu folos Înainte chiar de a se întrebuinţa pentru creditele agricole.
II-1 Rădulescu nu se declară mulţuc mit pentru cuvântul câStatul nu trebue să faca speculă.
I). Voinov, cere ca statul să nu con-
ÎT
3
teze pe pungile particularilor fiind că s a dovedit că până acum i nu s'a răscumpărat de cât un singur credit adică acela diti Iaşi.
D. prim ministru susţine proiectul cu fraze patriotice, naţionale, liberale >i mai ştiu eu cum
Legea se votează cu 07 bile contra 5.
D. Vremi, are tu vântul tn cestiune personală cu d. ministru Sturza. Onorabilul ministru ul instrucţiei, nu este de faţă căc altfel ar fi auzit frumoase lucruri.
D-l Străjeseu dă citire raportului pentru trecerea unor comune din Vlaşea la judeţ Teleorman.
D-l Epureseu declară că va votatn contra acestui proiect fiind-că consiliul general din Vlaşea n'a fost consultai ast fel cum cere legea.
I)-l dr. Rtnmiceanu vorbeşte pentru primirea proiectului delege
D-l I A jar ici nu este în contra proiectului dar cere ca mal nainte de a’l vota să ne dăm bine seama dacă nu te aduce o atingere bugetului tu care s’nQ trecut zecimole pe judeţe.
D-l Ştefan Reia susţine şi d-sa votarea proiectului de tege, pentru marea veselie a Adunărel.
D-l Dimancea, care prezidează. întreabă: Cine cere închiderea discuţi unei ?
Natural că se găsesc 10 deputaţi care s’o facă.
D. G. Paladi vorbeşte tn contra în-chiderel discuţiuneL (lind-ca proiectul de lege n’a fost susţinut până acuma de cftl de doi deputaţi din Teleorman.
I). dr. RAmniceanu vorbeşte pentru închidere. Discuţia nu se închide pentru marea supărare a d-lor Belu şi Râm-niceanu.
D-nii I. Agariei şi Al Djuvara susţin amânarea acestui proiect de lege pentru ca şi consiliul de Vlaşea să fleconsultat; alt-fel votul Camerei ar fi nul.
I). dr. RAmniceanu combate amânarea şi cere votarea legii.
Amânarea se admite cu mare majoritate.
La ora 3 şi jumătate Camera trece Iu Secţii.
I’eiiel.
INFORM ATIUNI
Sunlem informaţi că d-nu Nieolae Fleva, primarul oraşului, 'şi va retrage proectul de lege, pentru modificarea legel comunale.
X
D. Ministru al justiţiei a convocat pentru astă seara pe toţi presidenţii tribunnlelorde Ilfov, pentru a se consulta asupra proiectului de lege ce se prepară pentru modificarea lege! reorganisări magistraturoi.
X
D-l Lrlâţeamtprefectul judeţului Brăila. * a avut o înţelegere cu d-l Radu Milmî, In privinţa construire! docurilor pe Dunăre, în urma căreia d-l Radu Mih&î a luat ddci-siunea să examineze în persoană po-ziţiunea.
X
Partidul conservator va avea o întrunire săptamînn aceasta în sala loje.
X
Citim în România Liberă de astâ-seară:
Se zice, că pentru a naţionalisa oare-şi cum comerţul, care e aproape tot acoperii de streini, se va refiinţa naturalisaţiunea mica, cu drepturi comunale pentru comercianţit streini ce vor solicita-o, şi în scop d’u-î ataşa mai mult către ţară.
X
O întrebare d-lul Prim-Ministru:
Pcntru-ce, dupe retragerea d-lui general Fălcoianu de la ministerul de război, a luat adinterimatul d. Prim-Ministru?
Fiind-că d. Fălcoianu s’a retras ca incapabil d’a administra şi-a mulţumi armata, sare d. 1 Brătianu, care nu poate avea nici priceperea unui sergent, se dirigâ armată ?
Avem atâţia generali cari au comandat pe câmpul de rezboi, şi poate mâne pol-mâne vor sta iurăşi în fruntea oştire!, — acestora, şefi naturali şi de drept, cari comandă li se cuvine înalta demnitate d’a administra armata, d'a veghia la a-pliearea legilor militare şi d’a gîndi
la reformele si imhunătăţirea cua-drelor militare.
Faptul d-lui Brătianu d'a se cocoţa în fruntea armatei jeste o nedreaptă izbire in prestigiul generalilor noştri.
X
__ In şedinţa de mfiine. consiliul superior de administraţie a domenie-lor, va discuta proectul de lege privitor la încuragearea industriei naţionale.
X
A stă-seară se va ţine la Senat o întrunire a colectiviştilor.
X
D-nu Serge Voinescu este transferat prin decret regal din reg. 3-lea de la Craiova in reg 2-lea de infanterie.
ULTIMA ORA
l ondra, 27 Ianuarie, 7 ore diminăţâ Camera comnnelor. Amendamentul d-lui Collingo în favoarea micilor arendaşi, a fost luat în consideraţie prin 329 voturi contra 250 cu toata oposiţiu-nea guvernului.
Se aşteaptă de la un moment la ultu demişi unea cabinetului Sullsbury.
Londra, 27 Ianuarie, 10 ore dimineaţă.—Cabinetul şi u dat demisiuneu.
Londra, 27 Ianuarie. — « Times •
< aprobă Cu tăria, atitudinea d-lul Glads-j tone în privinţa Greciei.
El spune că aceasta atitudine va îm-I pudica de u se produce turburau în Orient şi va permite să se spere la o politică stabila din partea Angliei. Acest puntdinurmăpare important jurnalului «Cetaţel» mai cu seamă în urma votului ce a avut loc în Camera comunelor.
Madrid, 27 Ianuarie. — Ducele de Sevila a fost condamnat laSanf de închisoare,el va fl şters din cadrele armatei.
V lena, 27 Ianuarie. — « Noua presa liberă» anunţă că toate trupele bulgare cari se găseau la graniţa Turciei, au primit un ordin de demobilisare.
( oiistaullnopol, 27 Ianuarie.—Or ce carantină a fost suprimată pentru proveninţile din Triest şi Veneţia.
BliLKTH FIYWCIAK
Bucureşti, 15/27 Ianunrixi 1886.
Afacerile şi mai restrlnse la Bursa de astă-zl. Agio se urcă la 15.75 adică cu 25 centime mal scump ca eri.
Hcirili*din afară nu semnalează nici o schimbare în situuţiunea politică ; se speră ca Grecii, ascultând de sfaturile ce atl primit pe cale diplomatică şi pe coJe amicală, 'şi vor mai răci puţin u-prinderea lor resboinică.—Putem crede dar că motive de temeri de complicu-ţiunl nu pot influenţa pentru acum speculaţi unea.
Mal toate trausacţiunilc aă de obiect acţiunilo societăţii do construcţiuni , cari câştigă cursul de 200 şi l menţin cu oare-care fermitate.
Daciole sunt mal puţin căutate: ele fac 268 ultimo.
In târgul fondurilor de stat se notează :
OO/o urb. 81 3/4 şi
0 0/o rur. conv. 80 3/4.
Tendinţa mal buna.
SOCIETATEA
LICEULUI ST. GHEORGHE
A dunăre Generală
Consiliul de udministraţiune al Societăţii Liceului Sf. Gbeorghe are o-noare do a aduce la cunoştinţa domnilor membri al acestei Societăţi că, conform art.2-i din Statute, adunarea generala ordinara va avea loc în ziua de 30 Ianuarie la 2 ore p. m. tn localul liceului 138 Calea Victoriei.
Domnii acţionari cari nu vor putea lua parte la această adunare generală, pot, în virtutea ari. 27, fi representaţl printr un alt acţionar în baza acţiunilor cari vor trebui depuse la casa Societăţel 138 Calea Victoriei, până în ajunul adu-nărei generale.
Cu această ocasiuue se Invită domnii acţionari cari n aO primit încă acţiunile definitive, să adreseze d-lui Ştefan Ile-pites, directorul liceului , recepisele pro vi sorii în locul cărora vorpriimi acţiunile delinitive.
Preşedintele Consiliului do adrninistraţiune,
D. Chica.
www.dacoromanica.ro
GAS A DE SCHIMB
I. M. FER M O
<27,—6TIIADA LIPSCANI, -'7 —
xxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxx*
( I ItM i iu ( I III SU
Io 1'intuire 18 86
Rente amortizabila . . . Renta perpotna »'.% Oblig- f,Q 8l*l '•% Oblig- J° st. ilriimu de far 7n$ Scit*, func. rurale .... r>% .''crlî'. func. rut-slc 7% Seri* func. urbane . .
6% Scris func. urbane . . .
Scris. func. rurale 5% împrumutul coinnnal . . Oblig. Gnseî pcn*. (lei 10 dob.) împrumutul cu premie . . . Actiimi b.ODcel nation . . . Acţiuni ‘DT'ia-Romatila ■•
<• Naţională...........
» Credit mobiliar . . . » CbnstrucUunl. . . . » Fabrica de hârtie . .
Argint contra aur..........
nile.tr do Banei1 contra aur. . Florin austriac!...........
( I HSLI. DIX MI A \
Nn|H)leonul	■
Ducatul...............- .
Losa otomane..............
Hubla hârtie..............
< t «ist 1, 1)1 \ Itl.Itl.lA
Iteida Austriaca..........
Opponheim. ..... ObligaflUlii noul 0% C- F. R.
■*	N	5ş’ li » II
Rubla hârtie .......
CUHSIJL DE IWIWS
Renta Română..............
Loco otomana..............
Schimb
Paris 3 hm! . .
» la vedere . Londra 3 luni ». la vedere Berlin 3 luni . . Viena la vedere .
ţtt 1 ■> i
801 2
80	I t
101 1 4 84 1 4
90
80
81	1 2 7*
S®8 M Uio #07
iii
m *oo
13 1 * li I >t 2.0»
1001S 5.9t 17 100
93 40 109.00 105,?', (0140 199.75
90.1 * 34 1 !
DE VENZARE.
Locul din strada Dionisie No. 20 şi strada Crinului No. 5. Acrst loc iro laţii pro strada Dionisio 37 rnotri, prin strada Crinului 40 motrişi adâit-•iino do 41 metri. So vinde în total sau în loturi, do cAto o a patra parte.
Doritori so pot adresa la proprietarul lui, D. Gr. G. Peuccscu, str. Clemenţi No. 2.
DE VENZARE.
Moşia Rîea Noua din judeţul Teleorman, plasa Teleorman, comuna Rîea. Moşia oro 200 stj. mosa sau aproape 400 pogoane. Este de arendat a 200 galbeni şi se întinde până în bnlfttura celei do a 11-a staţie a căi forate Costeşti-Turnu-Magurele.
Doritorii se pot adresa la D. Gr. 0. Peucescu, str. Clemenţei, No. 2, unde vor vedea planul şi vor lua ori-ce alte lămuriri.
4 4
PUBLICITATEA
EPOCA
£>tr*ncla Episcopiei, 3Vo. 3.
L i.
anunciuri si reclame
anunciuri pe pagina a IV, linia 30 bani, anunciuri si reclame
pe pagina III 2 lei linia.
X
§
X
n
X
X
s
X
X
X
X
xx**

DE VENZARE.
Proprietatea SHIweasc» din judeţul Toleorman-Garâ la 5 minute depărtare. A se adresa la d-na Elisa Chronidi, Intrarea Rosetti No. 5.
BEBARIA GAMBRINI.IS
“
-Q
2
Oi
a
ctî
s
KXXXXttXXXXXXKXXXXXttXXXXXXXXXX
regim iii: lanv coma matei si REiimtiii
Sistemul prof. Dr. JAEGER
Iteeunoscvt pretutindeni ca cel mai cscelhite
CORONA! DE JURIUL MEDICAL DIN LONDRA CU ..MEDALIA OE AUR"
OII
£ Oii IMFfWl rolaD/V
■*
a pus in consumaţie
\ p n
â v li fabricatiunea
OPPLER
Chiar de acum moşia Podu Gros din districtul Mehedinţi, având făcute semănaturile de toamna.
Doritorii se pot adresa în Bucureşti, strada Brezoianu No. 51 în toate zilele pînă la amiazî.
2 s. 5. s.
D. R. ROSETTI
AVOCAT
Strada Batişte No. 4.
X
X X X X U &
X X
X Sub-semnatii, având numai noi singuri dreptul de a fabrica X vestmintele do lâna ce so poarta pe dedesupt, vestminte zise 4% Normale, precum si cuverturile paturie in lâna curata de Cămilă. X	( ari păzesc <le răceli si reumatisme
X Declarăm că am încredinţat in România unicul deposît al produselor X	noastre Casei
I A U X QUATRESAISONS
X	7S, Calea I 'icioriei 72, Cin faţa Palatului Regal).
X Declaram ca nu recunoascem ca VERITABILE de cât flanelele X ce se găsesc în aceasta casa. Comande din provincie se fac direct.
X Preţuri curente şi broşuri sc trăinil gratis şi franco după cerere
X	w. BERGER’S SOHNE (Stuttgart)
iX ■
X
X
X
X
X
x
X
X
n
îi
x
n
x
X
X
x
x
x
x
X
X
x
n
BURSE
Bursa Parisului
( arsul de la ?6 limitare 1886 Renta franceză 4 jum. la sula, 110.35 —110,50 delto,bulevard 10 ore, 110, <0 Renta română perpetuă 5 la sulă 90,— 89.50 delto C. F. R 0 la sută, — Acţiunile bâncei române—Creditul Mobiliar român împrumutul Elin din 1879 297,50 —,— idem din 1881 250,— 252,50 Banca Otomană, 487,50, 488,75 doto bulevard 10 ore, 490. 485,50 Datoria turcă 14,05 4 jum. la suta 14.07 Lose turcsşti, 34,50 3i.50,Datoriaunificată egiptână 6 Ia sută 322,325 , Schimbul Londrei la vedere 25,21, 25,21, detto la Amstenhe 29 .50 dettQ la Berlin 122,87 122,87.
Bursa Londrei
Consolidatele engleze 99 7/8 100 acţiuni de la Banca Română 5 1/2. Schimbu Parisului pr 3 luni. 25, 40 delto la Berlin S luni, 20,55j detto la Amsterdam S luni, 12.03.
Bursa de Berlin
^xxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxx
DOCTORUL KMIL MAI
Vecliiu profesor tic arta moşitului şi v edic primar o\ spitalelor Hf. Spiridon din laşi, instalându-se In Bucureşti str. Clemenţei, 25 de-asupru Farmaciei, dă cousultaţiuni de la 8—11 a. m. şi 0—8 post-meridiane.
A L E C U A. B \ L Ş
AVOCAT
66 Strada Dionişie consulta ţii de la 8—12 dimineaţa.
O DOMNIŞOARA
Absolventă a cursului sccondar şi având Diploma de maturitate, so
oferă a da lecţiunî, în vre-o familie, pentru cursul primar sau secon-dar.
In special pentru limba franceză, matematici şi ştiinţele fiisico-natu-rale.
A se adresa la redneţiune.
(HlimilAE
productivă se poate procura celui ce va putea depune la Casa dc Depunere. O garanţie dc 1000 lei. — A se adresa la Oficiul dc Publicitate « Romanţa » str. Acade/jui/ei te.
Cursul de la 26 1anuare (886.
Napoleonul 16,16 Renta rdmînă t-mortisabilfl 5 la sută. 93.40-9340. Obligaţiunile C. F. R. 6 In sulă 146,25-105. detto detto 5 la sulă 101,40-104,70. Împrumutul danubian Openhei», 109,Co 10. Rubla hârtie comptant,199,75-199,75 Schimbul Londrei 3 luni 2flj82-20,32 delto Parisului 2 luni 80,60-805 delir. Amsterdam detto 163,50108,ii Impru-mutul municipal Bucureşti 1884 9-4, 94.—.
Bursa de Viena
Napoleonul 10,015 10,02 DuOiul 5,92. 5,-92. Imperialul, 10,82,10,82, ţii tur ceşti, 11,37 11-37. Argint conti|i liârlie, 100.Rubla hftrtiecomptată 123,î)-128. Acţiunile Credit Anstalt 298,04-298, -Renta metalicâ 5 la sută . p4,20 — 84,20. Renta hârtie 84,30,84,31. Renta
aur, 112,80 Lose turce 17,---17,—
Schimbul Londrei la vedere l'Jl,75-12' 80 detto detto Paris 50,17-50,D, detto Berlin la vedere 62,10 02,15 deto Ams terdam la vedere 104,80-19-4,90
Bourse de Francfort
Cursul de la 26 /anuare 18*
Renta Roumaniel amortisabilA 5 0/0 93.85 93.35.
MERSUL TRENURILOR CAILOR FERATE ROMANE
Valabil do la 1885
Ituciircstl-Uomnn
STAŢIUNEA
Arătarea Trenurilor
Tr. ac-ITr. p. |Tr. p. ITr.pl.
Tr.
1 noapte		a. m.	dim.	dim.	
Bucureşti p.	11,00	8,30	745	645	5.00
Chitila	11,13	8,40	8,30	—	5,17
Buftea	—	8,59	8,19	—	5,31
Criviua	—	9,20	9,04	—	6,09
					6,09
Plocştl	12,17	10,05	9,35	8,19	
Valea-Călug				10,59			6,30
Albeşti	—	11,00			8,20
Mizil	1,14	11,30			8,52
Monteoru		12,10	p. m.		9,52
Buzău	1,59	12,25	1,00		10,57
R.-Sărat	3,1 r	—	2,15		11,20
Focşani	d. 4,16	Tr.7.	3,38		4,23
Mărăşeştl	5,00	2.00	5,15		6,38
Pufeştl	—	2,26	5,57		11,00
Adj ud	6,01	12,55	6,39		
Saseut	6,24	1,20	7,18		
llăcăciunl	—	1,48	8,01		
Valea-Seacă	—	2,20	8,41		
Iîăcau	7,31	2,40	9,35		
(Tal Luni	-1-	3,32	10,29		
Roman sos.	8,45	4,10	11,15		
	dun.	p. m.l	noap. |		
Itomou-Bucurestf					
	uoap.	P- IU. |			p. m.
Roman plec.	8.25	12.30			5,45
GalbinI	—	1,07			6,37
BacăO	9.20	1,40			7,20
Valea-Seacă	U-	2,17			8,15
Răcăciaul	—	2,58			8,59
Sascul	10.23	3,18			9.43
1 Adjud	10.45	3,52			10,29
Pufestl		4,11	dim.	p. m.	11,01
1 Mărăşeştl	11.18	4,34	6,40	5,05	11.30
Focşani	11.52	—	8,20	5,45	12,49
R,-Sărat	12.39	Tr. 6.	9,55		2,U
BuzăO	1.46	11,35	11,00		3,33
Monteoru	—	11,53	—		4,28
Mizil	2.50	12,39			5,33
Albeşti	—	1,(6	—	Tr. 22	6,0.4
Valea-Călug	—	1,18	scara	seara	0,25
Plocştl	3.33	1,35	8,05	9,57	6,45
Crivtna	-	2,22	8,35	—	10,41
Buftea	—	2,50	9,12		11,11
Chitila	4.48	3,15	9,26	ll.lt	11,22
Bucur. sos.	5.00	3,30	9,4C	11,30	11,35
		p. m.	s&ira	noapt	a- m.
Ilueui-csti-Vârclorovu
STAŢIUNEA	Arătarea TVcnurilor		
	T. ful.ţT. ac.		Tr. p.
	p. rn.	dim.	p.in
Bucurcsci p.	4.05	9,00	4,30
Chitila	—	9,14	4,17
Ciocănesc!	—	—	5,07
Gherganl	—	9,47	5,27
Ti tu	5,07	10,03	5,51
Gâesc!	—	10,30	seara
Pilescl	6,24	11,35	7,55
Corbu	•.a—	p. m.	9,06
Potcoava	—	12,48	9,24
Slatina	8,08	1,18	10,04
Piatra	—	1,40	10,32
Balş	—	1,57	10,54
Păleşti	—	2,19	11,23
Circea	seara	—	11,35
Craiova	9,30	2,54	12,01
Filiaşl	10,17	3,50	1,04
Butoieştl		 '	—	1,25
Strehaia	—	4,24	1,47
Ti mima		 1		2,10
Prunişoru	—	-O-	2,26
Palota	11,30	5,3	2,46
T.-Scverin	12,03	5,52	2,34
Vârcior.sos.	12,05	6,15	•4,00
Yâretorova-liucuresli
vercior. pi.
T.-Sever in
PaIota
Prnişoru
Timnen
SLrehaia
But deşii
Filiaşl
Craiova
Circea
Peleşll
Balş
Piatra
Slatina
Potcoava
Corbu
Piteşti
Găeştl
Ti tu
Gherganl Ciocăuoşll Chitila Bucureşti g.
seara
7,45
8,09
8
10,04
fl,00
12,28
2,23
3,41
4,45
dim.
11,00
11,25
11,50
P- m,
12,40
Ml
1^8
2,18
2,40
2,58
3.23 3,50
5.23 0,20 0,50
scara
7,42
7,55
uoap.
11
12, it
12,53
1,10
1,20
I,	49 2,07
2.30 3,42 3,58 4,12
4.30 5,03 5,44 6,17 6,41 8,25 9,21
10,04
10,23
10,41
II,	01 11,15
liucuresci-tiiurgiu
Arătarea trenurilor
	T. fu 1.1	T. ac.l	Tr. p.
	dim.	a. m.	p. rn.
Bucureşti p.	5,40	7,10	5,30
Filarct	—	7,40	6,05
Sintestl	J —	7,58	6,33
Vidra	—	8,06	6.46
Grădişte	—	8,16	7,01
Coma na	6,24	8,26	7,21
Bănoasa	—	8,52	8,03
FrătesO	—	9,10	8,21
Giurgiu	—	9,25	8,45
Srnârda sos.	7,10	9,30	
Giurgiu-Hueuresti			
	p. m.	a. m.	p. m.
Srnârda pl.	2,25	8,00	5.40
Giurgiu	—	8,14	5,55
Frătestl	—	8,27	6,10
Bănoasa	—	8,53	6,46
Comuna	—	9,24	7,17
Grădişte		 A	9,31	7,26
Vidra	—	9,42	7,42
Sintestl	~	9,51	7,53
Filaret	—	10,31	8,21
Bucur. sos.	3,52	10,45	9,00
Galali-ltuzeu			
	noap.	a. m.	
Galaţi pl.		7,00	scara
Bărboşi	2.49	7,40	8,10
Brăila	2,27	8,23	8,55
Mu 11 iu		9,00	
Janca	3,21	9,34	
Făurot	3,48	0,08	
Cilil.ii		0,43	
Buză a sos-	4,15	8,15	
Ituzcu-Galuti			
	noap.	p. m.	
Buzi'u pi.	11.53	12,45	
Cililiia	dim.	1,15	
Kăurel	12,80	2,46	
Janca	2,18	2,21	
Mufl ia		2,49	dim.
Brăila	2,21	3,31	6.45
Barla >şl	3,OG	4,11	7,30
Galaţi sos.		4,45	
TCrgoviste-TIlu
	a. m.	p. rn.	
Tergoviste p	8.10	4,50	
Văcăreşti	8,33	5,13	
Nucetu	9,00	5,40	
Ttîu sos.	9,30	6,10	
Guiati-Murascsti
Arătarea trenurilor
	Tr. f.	Tr. a.	Tr. p.
			a. m.
Galaţi pl.			8,05
Bărboşi			8,48
Serbeştl			9,12
Independinţ			9,28
Uanu-Conuc			10,10
Iveşti	dim.		10,34
Tecuci 0	5,04		11,23
Mărăşeştl	5,30		11,54
Mnruscsli-Gululi			
	scara.		p. ru.
Mărăşeştl pl	11,13		4,40
Tecuci 0	11,47		5,31
Iveşti			6,03
Il.-Conacbf			6,26
Independinţ			7,08
Serbeştl			7,24
Bărboşi			7,55
Galaţi			8,30
1‘locsti-Predcal
	dim.	dim.	sear;i
Plocştl pl.	10,00	8,49	7,01
Băicoifl	10,35	9,28	7,39
Cămpina	05,29	9,51	8,02
Comarnic	11,27	10,17	8,29
Şiuaia	12,09 p. m.	11,03	9,08
Buşteni	12,26	11,18	9,23
Predeal sos.	12,50	11,40	9,45
PredeahPtoosti
Predeal pl. Buşteni Sinaia	p. m. 5,40 6,01 6,19	p. m. 5,50 6,11 6,52	dim. 7,30 7,50 8,09
Comarnic GAinpiua Băicoifl Ploeştl sos.	0,53 7.10 7,38 8.10	8,25 8,50 6,42	8,42 9,05 9,27 9,55
Tltu-	TăpgovTste		
Tilu pl. Nucetu Văcăreşti Târgovişte s	a. m. 10,25 11,07 11,35 11,55	scara 7,00 7,42 8,10 8,30	
l’toe.sli-Slanic
STAŢI UN EI	Arătarea trenurilor		
	Tr. fl.|Tr. ac.|Tr. p.		
Ploescl pl. Buda Poiano Slănicu sos.	a. m. 10,45 11,10 12,12 12,40		
Slanic-Plocsli			
Slânic pl. Poiana Buda Ploeştl sos.	p. m. 6,00 6,23 *7 ‘> > 7,50		
Tccudu-Kărlail			
TecuciQ pl. lîercbecl Giiidieenl Tutova Bârlad sos.	a. m. 6.15 6,48 7.16 7,32 8,00	a. m. 11,40 12,21 12,58 1,20 1,50	p- m. 5,30 6,19 6,54 7,16 7,45
lldrlad-Teeuciu			
Bârlad pl. Tutova Ghidicenl Borhecl TecuciQ sos.	a. m. 8.40 9,44 9.41 10,10 10,40	p. m. 2.50 3,24 3.51 4,20 4,50	p. m. 8.40 9.41 9,29 9,55 10,25
lasl-liiglieni			
laşi pl. Ungnenl s.	p. m. 3,25 3,49	a. m. 11,50 1,21	
Lng-beni-la.si			
L’nghcni pl. Iaşi sos.	p. mi 2,00 3,32	p. m. 4,40 6,12	
V'erescS-BotONimi
VcrescI pl.	p. m. 2,08	p. m. 9,49	
Botoşani s.	2,03	11,42	
Botoşani pl.	5,21	3,15	
Verescl s.	7,21	1,55	
Uonmui
STAŢIUNE!	A		
	TrJf		p. am.
Roman pl. Păşeam T.-Frumos Iaşi. sos.	difi. 1 51 1 pl Ţ5o|		4 >.7
iosi-Ki»			
laşi pl. T.-Frumos Păşeam Roman sos.	P-		R 3E i0.11 Ij ,)i!
l‘uscaul-8 ce			avu
Păşeam pl. Vereşcl Suceava	d l 1. 1,		&
Suceava-1			
Suceava /. Verescl Păşcanl sos.	P-	,00 4	d,m
Adju rl-Târ:			Tcna
Adjud pl. T.-Ocnasoş. T.-Ocna p. Adjud sos.	P	m 4.10	(24
Conslontn-(		jrnavoda	
Constanţa p Murfatlar Mcdjidic Cernavodă s	I ;		| dtoi. I 9,1 0,5 Bl
CcrnavoiL»-			staule
('am p in a- i > olt a nu
Cămpina p-Doftana s. Doftana p-Cămpiua p.
a. iu. 11,20 11,40
p. m. 0,40 6,58
lv
i» 5...0	-■	■
Cernavodă p Medgidie	7.4T)
Murfatlar 1
Constanţa	0,10 | --
Bucuresci. — Tipografia «Le Peuple Roumain,» strada Episcopiei No. 3.
www.dacorornanica.ro