ANUL 1 No. 4fi.
10 BANI NUMERUL
MLltCURl r> IANUARIE tSRfi.
Grbork G. PEUCESCU
Director politic
ABONAMENTE:
n ţurâ i « 10 lei, 6 luni 20 lei, 3 luni 10 ,'ef tn strâmtate 1 un 50 lei, 6 lunl 25 le’
redacţia No. 3.~Piata Episcopiei.—No. 3.
Bari ' stef. DE LA VRANCEA
Prim-redactor
A N U N C I U R I:
* nu [Ieruri ţie pagina a patra liiua^to bani,
anunciurl fi reclame pe pag. III 2 lei linia.
ADMINISTRAŢIA No. 3.—Pista, Episcopiei.—No. 3.
APARE TN TOATE ZILELE
—
M Ml
ii.
PROBA CONTRARIE
HTRLAIREA
BANCA
l)K I.A
NAŢIONALA
ATENEUL
DIN B1REBILE LUMII
Mâine vom începe publicarea traductiei romanvlui «REGELE THESALEL. de ARY ECILAW.
Acest riman nartaza cu cel mai viu intern, sub nune fictive, scandalul car s’a înteaplat cu ocasia însurătoarei morganatice a marelui duce de Hessa cu d-na Kole-mine. S« pot uşor recunoaşte, sub vălul tnnsparont al numelor regina Angliei, prinţul Imperial al Germaniei si alte capete încoronate.
Autorul se zice ca ar fl un membru al uneia din casele domnitoare ale Europei.
NU MAI MERGE!
Esto un cu voal caro se lăţeşte tot mal inull pe zi ce merge.
Nu mai merge! zic agricultorii, cari ved că preţul prodicţiuni creşte pe fic-care zi, do oare-u; preţul productelor scade in propu-ţiuui şi mai mari.
Şi agricultorii 'şi dauseama foarte biuecâ causa scăderi cirealelor sunt agiul, do o parte; iar, le alta, închiderea porturilor fr&me, care face se nu mai vie vasele cile mari cu mărfuri în Braila şi Gahţi, de unde tncărcau producte cu un preţ de transport minim.
Şi agricultorii ştiu asemenea că preţul vinului şirachiuluiascăzutdin cauza taxelor exorbitanţi puse, atât do slut, cât şi de comune pc aceste două articole, încărcate ci mal mult de cit vaJoarea lor.
Şi că toate aceste causesunt dc-a dreptul imputabile sistemul ui de fis-calitite şi slăbiciuni guvernului nostru, fuţă cu exigenţele sticine.
Na mai merge! repetă cunercian-ţii (ârora agiul le absoarbe mal toate câştigurile.
Şi bancherii din piaţa ducureşti-lor so conving şi eî că nu nai mergo!
Oi-ce s’ar zice, guvernil conservate: realizase in materia le îrnpru-muluri un mare progres: s; emancipase de sistemul popoarchr sărace dD a cere de la streini baiu de cari a/ea trebuinţă şi ajunses1 in siir-şl se facă In tară: Împrumuturile stilului. Şi acest lucru av«a un în-dot folos pentru ţară: mii întâiii piala Bucureştilor ajunses? se însemneze ceva, căci premi?le ce se percep de bancherii împrunutâtori, rămâneau in ţară ; şi pe urmă stalul nu avea nevoe ca se triuită bani peste noue hotare cu plată de agio şi do comision , plata anuităţilor se făcea la casele publice.
Guvernul d-lui Brătianu a pierdu , acest progres şi s’a întors iar la tim pul In caro nu puteam se ne îaipru mutăm de cât in streinătate ; şi din această causă, însemnătatea pieţei
noastre a scăzut şi am rămas se recurgem iară-şi la mâna streinilor.
Şi financiarii ved şi eî că nu mai merge,când consideră că anul trecut a lăsat un deficit de peste 20 milioane şi că anul acesta s’a cheltuit în fi luni 50 milioane pe când nu s’a putut încasa, cu toate rigorile fiscalitate! Brâtieneştl, de cât -tO milioane.
Dar ace cari strigă cu mai multă putere şi dreptate că nu mai merge sunt oamenii politici, cari ved cum se escamotează, în loc de a se discuta, interesele ţârei, cum se încurcă şi se amestecă toate ideile şi toate principiile, cum, din ce in gc mai mult, singurul reazem al guvernului este interesul personal al susţiitori-lor şi frita celor mal mulţi. Şi toţi ştim că această înjosire a caracterelor, acea^.ă dispariţiune a virtuţilor cetăţeneşt', se datoreşte numai şi numai d-lui Brătianu.
In faţa acestei stări de lucruri, este cu putinţă ca ropresentnnţii ţârei se română indiferenţi?
Sunt momente în viaţa popoarelor în care toate pasiunile mici trebue să tacă, toate interesele treime să rămâiâ în umbră, momente în cari toate inteligenţele sunt stăpânite de interesul covârşitor al tutulor !
Ne aflăm Utr’unul din acele momente şi facem apel la deputaţii şi senatorii ţeţii so-şi deschidă ochii şi se vadă prăpastia.
Or ce s’ar zice, înainte de a fi senatori şi deputaţi, sunt oameni politici, înainte de a ti '.amici ai d-lui Brătianu sunt Români ; şi nu e j cu putinţă ca suferinţele tutulor se-i ase reci.
Eî trăesc în mijlocul nostru şi, or cât şi-ar astupi urechile, trebue să audă şi ei dii toate părţile că nu mal merge, oi cât şi-ar închide ochii, trebue să iază grija zugrăvită pe fruntea titulor. Mai mult de cât atâta, eî stau, pe fic-care zi, faţă in fuţă cu ministerul şi-l ved cum lucrează cum propune şi rctrnge legile, pilă găseşte un moment ca să le pfsarisească fără ştirea nimănui, cun se joacă cu milioanele, fără se’ş dea seama de unde are să in nade milioane, cum inventează fel le fel de im-posite. cari mai ruiintoarc, şi mai imposibile, cum viobază legile, şi cum toate acestea d-1 Brătianu le mărturiseşte cu o seninătate care te îngheaţă!
Nu se poate dar ca ppresentanţii ţării se nu fie convinşîşi ei că nu mai merge!
Şi de aceea sunt ditorî s’o declare, dacă voesc ca ţan aceasta să nu pbarză încrederea ir instituţiile ei şi să nu fie redusă a’şl căuta mântuirea afară dintr’hsele.
li Bourke, ^ub secn t r al afaceri-loi streine, spune ca guvernul reginei n'i primit încă]nici un răspuns de la cabinetul din Atena.
Sterlin. 25 la tiu ario. - «Gazeta Germaniei de Nord . aplaudă atitudinea e-nergieft a Englilerif şi spune că cele Iblte puteri mari, nu vor tolera, ca pacea să fie compromisă prin politica turburătoare a unul stat nuc.
Berlin, 25 Ianuarie.—Vasul cui rasat ■[Prinţul Frederic Carol» va fi armat Îndată şi va pleca ia Pireu.
Pesta». 25 ianuarie.—Camera setiio-tilor. Contele Andrassy cere explica-ţium asupra conduitei urmate de guvernul austro-ungar, tn faţa proiectului de unire personala a Bulgariei şi Rumeliel.
D. Tiszarespunde că guvernul, dea-cord cu cele falie putori, face toate sforţările sale pentru a ajunge la o so-luţiune durabilă, şi că negociările continuă în acest sens.
Gr. <>. I'nicescu.
DEPEŞELE AGEMIEI J1AYAS"
Belgrad, 25 Ianuarie. — Zia Bey a remis guvernului sârbesc răspunsul, prin care Poarta anunţă că primeşte Bucureştii, ca loc de Intrudre, pentru plenipotenţiarii Însărcinaţi iu negociâ rile de pace dintre Serbia ş Bulgaria.
Atena, 25 Ianuarie. — indignarea generala contra Angliei eşti nespusă. Numeroase mee.tingurl patriotice au avut loc pentru a protesta contra ingerinţelor englezeşti.
Regele, guvernul, poporul sunt cu toţi de acord ca să apere demnitatea naţională.
Londra, 25 Ianuarie.—Canera comunelor, d. Chamberlin cere să interpeleze guvernul asupra atitudinei sale faţa cu Grecia.
I x T li U N l u E A
DE LA
BANCA NAŢIONALA
PROBA CONTRARIE
Citim în Voinfa Naţională de eri:
Cu daţii de 12 (24) Ianuarie s'a adresai din Piteşti,d-luiprim-minislru.următoarea telegramă.
Ilustrului cetatean si marelui patriot J. C. Bratiami, priimil-tninistru al României.
Colegiul III de Argeş ve multuineseo «lin inimii pentru libertatea alegerilor ; vă urează viaţă lungă. Alegerea s'a făcut 1n persoana ţăranului Mucenic L)i-nescu eu mare majoritate.
Membrii di legaţiunel: I). Zugrav eseu, D. Vvtceseu, Alej-e Pavdescu, I. Floreseu, C. lonescu.
Ca administraţia d-lui Brătianu se găsească oinoi inşi ca se iscălească asemenea adrese, nu e mnjio care se ne mire, fiind date mijloacele de care dispune. Dar cum so nu admirăm inteligenţa celor cari ’i-aii pus iscălească ?
Cum? De zece ani trăim sub regimul libortăţel alegerilor şi după zece ani de un asemenea regim, se găsesc oameni cari so mulţumească pentru aceasta, ca pentru un lucru nou şi necunoscut până azi.
Oare nu Cum-va până acum libertatea alegerilor n’a existat ?
De altminteri iată ce spune,.Românul11 în privinţa alegere! de la Piteşti !i
Jn Lot Limpul votârcl, ugiuţil admi-nislnitiuneî stan fii curtea primăriei şi lu uşa sălii unde se vota.
Primarii distribuiafl buletinele de vot şi controlau pe cel ce eşiaQ.
Vrea se zică depeşa de mai sus po lângă câ e o prostie, dovedind întocmai contrariul de ce vrea să spue, mai e şi o minciună.	.
Această depeşe e caracteristică :	in viilor când se va în-
tâmpla ca d. Brătianu se nu violeze libertatea alegerilor va primi felicitări, când nu va călca Constituţia va primi felicitări, când nu va fura va primi felicitări.
Nu mai rărnăue de cit sâ’i tran-
smitem şi felicitările noastre.
Saptamlna aceastavom începe publicarea „Spionului prusian“ de un actual ministru.
Indata dupe Spionul Prusian, Epoca va publica :
GERMANIA, ROWANIA
SI
PRNTUL CAROL DE HOHENZOLLERN
de Erdtnan <tc Uahn (bimitrie Sturdza).
A d una rea go n e ra I â a acţiona ri lor Băncii naţionale a aprobai, tn întrunirea oxtru-ordiuară de Duminică, 12 Ianuarie, convenţiunea intervenită între ministerul finanţelor şi guvernatorul Băncii, tn privinţa consolidării datorii flotante a biletelor ipotecare.
Aceasta con ven ţi uite-, astfel precum a fost votată, are coprinsul următor:
(OWF.VI HM!
■Intre guvernul Rumân, reprcsintat prin d.Constantin Nucii,mitlislru dc linance.de
0	parte, şi Banca naţionala a Romanici represintatâ prin d. Ino-ţiitor dc guvernator Anton Carp de altă purie, s'a încheiat următoarea Conveni,.iuno:
«Art. I. — Rănea naţională a României consimte ca termenul de rambursarea bi-letelor ipotecare fixat la 12 luniă 1885, prin art. 8al legi din 12 luniu 1877, modificat prin logeu din 12 Aprilie 1880 şi combinat cu art. 30»din logoa Băncel, se Re prelungit până la30 Iunie 1912.
Ari. 2. — Rembursarou către Bancă so va face treptat cu vtnzarea bunurilor imobili, cărl formează garanţia lor ipotecara, prin rate anuali, conform unei labele ce se va dresa de ministerul de finanţe şi care va 11 bazată pe vânzarea de cel puţin un milion pe an. Atât veniturile din vânzarea bunurilor cât şi ratele cuvenite Băncel se vor Lroce, în fie care an,în bugetul general al Statului cu începere de la 1880/87.
Contra plăţel acestor rate, Banca va remite guvernului sume echivaliuţl în bilete ipotecaro anulate prin perforare.
Art. 3. Stalul acordă Băncel Naţionale ca interese, cheltuell de fabricare şi pretnoire a biletelor emise de dânsa, tn schimbul celor ipotecare, o indemnisare anuală do l O/C vunul lu sulă) din valoarea biletelor ipotecare ce se vor alia tn casete Băncel la epoca piăţel lic-cărl rate.
Art. 4.—Durata Băncel Naţionale se pre-lungescc pînâ la 34 Decembre 1912 şi se vor modifica tn consecinţă art. 4 al legi sale conslilulive şi art. -4 al stătutelor el.
Ari. 5.—Aceastăconvenţiune jiu va li definitivă de cât dupe ce vădi aprobată de Corpurile Legiuitoare şi de Adunarea fie aerate a Acţionarilor.«
* «
Dresa independinte a demostrat la timp inconvenientele acestei conver siunf, cari într’un moment neprevăzut ar putea să se traducă în nişce desastre
1	necalculabile pentru creditul public. Cu toate acestea, discuţiunea din ziare nu ni s’a părut că a atins ptnă acum toate părţile rele ale acestei conveiiţiunl şi dc aceia ne propunem a reveni asupra el,cu atât mai mult când sperăm câ voci autorizate se vor ridica, utlt In cameră cât şi tn Senat şi vor lupta st* modifice disposiţiile periculoase ale acestei con-venţiuni, In sensul interesului genera! al datelor sciinţel, şi al precedentelor economice din alte ţâri.
Ne aşteptam înadevăr a vedea formu-lăndu-setu adunarea generală a acţionarilor obiecţiunl serioase, cari sa dea loc la discuţiuul Jntr’adevar potrivite cu importanţa acestei cestiunl: din nefericire, abia vr-o două voci au Indrâsnit sa tulbure concertul armonios de beatitudine In cari se gasead acţionarii şi administratorii Băncii, şi se Înţelege lesne că toate demonsiraţiunile celor doi acţionari recalcitranţi n'ad putut avea nici un succes practic; să se mal adaoge, pe lângă aceasta, ca votul s’a cerut pe faţă şi lesne se înţelege cum. într'o adunare generală, tn care mai Întreg cabinetul ora represintat, negustorii găsiţi în relaţiuni zilnice cu administraţia, n'a putut decât sa vo-tezepcn/rnde şi poate ca simţiininlele lor intime le dictau o părere contrarie.
Răspunsul dat de administraţia Băncii, prin organul preşedintelui consiliului de censori, a dovedit cât de puţin ş an dat socoteala şi guvernul şi admi-nistraţiuuea Băncel naţionale de înţelesul legi din 1877 şi al legi din 1880, cari una complectându-se prin ceai’altă, regulau modul stingeri datorii llotante resultatâ din emisiunea biletelor hipote-care. Interpretarea dată d« B ancă acestor
2 articole e contra intereselor publicului contra spiritului legi , căci nimeni la 1880 n'a înţeles ca Banca să fia obligată a scoate biletele din circulaţie fără să se fi hotărât nimic pentru retragerea lor şi fără Sv se fi stipulut garanţii pe.ntru Bancă îh privinţa acestei retrageri.
Dar despre toate acestea, vom vorbi mai pe larg' Într’un apropiat număr; pentru astâ-zî e destul sa anunţăm că nici acţionarii, nici Banca n’ad ştiut să 'şi apere interesele sate.
PARTEA ESTERIOARA
(aCrmniiln. — După moţiunea de
censură ce s'a votat de parlamentul Imperiului asupra urmârei guvernului prusian tn cestiunea izgonirsl polonilor, cancelaria imperială, a căutat a sprijini acţiunea guvernului prusian prin cele-l-alte corpuri constitutive a-le imperiului. Ast-fel, consiliul federal în şedinţa sa de alaltăerl, asupra adresei preşedintelui Reichstagului, care comunica consiliului de miniştrii al Imperiului, votul dat de parlament contra urmârei guvernului prusian, a adoptat în unanimitate hot&rîren, după care respinge d’a lua în cercetare votul parlamentului imperial de la 10 ale co-rentei, de oare-ce compctinţu guvernului prusian tn cestiunea expulzărilor, po care le blamează moţiunea,este fără de ori-ce îndoială şi exclusiva în puterea particulară a statelor confederate.
Pe d'altă parte,o demonstraţiune con-tru Reichstagului, s’a pregătit de Camera deputaţilor a Prusiei, a cărei majoritatea a propus următoarea rezolu-ţiune :
Camera hotărăşte: 1-iă Recunoscând drepturile şi datoriele guvernului statului, d’a esercita o presiune pentru ocro-tireu intereselor germane tn provin-ciele resăritene, 'şl exprimă mulţumirea pentru măsurile coprinse în discursul tronului, în privinţaasigurăreî existenţei şi desfftşurăroi populâţiunel şi culturei germane In aceste provincii.
Il-a Camera se declară gata a acorda mijloacele trebuincioase, pentru executarea acelor măsuri, mai cu seama pe tărâmul instrucţiei populare şi a adini-nislraţiunei comune; cum şi pentru înlesnirea aşezarel agricultorilor germani în aceste provincii Monopolul imperiului asupra spirtoaselor, atât de preconizat dc prinţu Bis-marck, pentru a cărui realisare cancelarul s’a supus chiar Curţei papale spro a ’şl asigura sprijinul partidei clericale, înaintează cu multă greutate în parlamentele particulare aie statelor confederate.
Aşa, majoritatea Camerei deputaţilor din Bavaria este contra acestui monopol şi guvernul regelui Ludovic are de gând în virtutea art. 7 al constituţiei imperiului, a se abţine de la vot,în consiliul de miniştrii al confederaţiuneî, a-supra acestei cestiunl.
Italia. —Corniţele Robillant ministrul afacerilor străine a răspuns în cu-mera doputaţiior, diferitelor interpelări şi Întrebări ce i s ad adresat asupra ţinutei Italiei In cestiunea balcanică. Ministrul s’a exprimat cam în chipul următor :
Politica noastră pe d’o parte, s’a îndreptat în scopul d'a depărta, pe cât cu putinţă, ori-ce prilej unei confiagra-ţiuni europene; iar pe d'alta de a lua în concertul european o ast-fel de po-siţiune, ca să putem apăra interesele noastre.
In cea d'dntâiu privinţa, am cooperat prin admirabilele noastre relaţiuni cu cele trei puteri imperiale. Ţinuta noastră francă şi neegoistâ ne a procurat simpatia şi Încrederea puterilor.
In privinţa menţinere! statului quo în Balcani, ministrul declură, câ nimeni n’a luat iniţiativa pentru aceasta, dur că în faţa încurcăturei generale, cabinetele ad crezut câ aceasta ar fl cea mai practică soluţiune.
Despre o acţiune coercitivă din partea puterilor, corniţele Robillant, declară că n'are nici-o cunosciinţâ; cu
www.dacoromanica.ro
—	-	iii________

o
toate aceslm nrifi aplecat a ilt„' ( m iu aceasta privinţă putorilor.
Guvernul italian nu urmează o politica sentimentală, ci o politica Care corespunde intereselor şi demniiăţei ţârei Cât pentru imputarea ce i s a făcut, că italia 'şl a uitat origina faţa m micele state balcanice, ministrul zică. cu aceste state datorase existenţa lor tratatelor europene şi de cil a trage aceste state tu orbita Italie], crede că. e mal folositor pentru această, d a se ţine pregătită pentru toate Întâmplările, prin lllte uimeiţU.	mmh
Răspunzând deputatului Giovanelli, ministrul nu crede eâ ar 11 motive d'a face ropresffitâri diplomatice pentru discursul pronuuciat de primul minis-tua Tisza, al Ungariei, asta toamna, când s au auzit In parlamentul ungar strigate : «La Salonic!»
Asemenea strigăte se ai«/r fi j<’aiurea, fără ca să se pQina face responsabil guvernul de producerea lor In camera. D’altmiifieri discursul d-lul Tisza era cu totul In regula, de vreme ce 'şl a făcut rezerve pentru caşuri neprevăzute; precum 'şi a rezervat şi guvernul italian libertatea sa de acţiune, tn depeşa ce a'âdrcsat la 17 No-embre trecut ambasodorolul seu din Viena.
Uiuitcitcgro Uu comunicat olicios al guvernului, arata că principele Ni-chita plănuise de. multă vreme o călătorie mat lungă prin Italia, Pruncia, Austro-Uflgaria, Germania şi Rusia. Iar scopul do căpetenie al acestei călătorii ar fi studiul comerciulul şi industriei. cum şi asupra cpudiţiunilor Întemeiem unei societăţi de navigaţiune inuntenegrene şi procurarea capitalului pentru aceasta.
Intru cit priveşte partea politică, se înţelege ca Domnitorul doreşte a intra tn velaţiunl personale cu bărbaţii de Stat dirigenţl al irţnrilor puteri şi a se informa asupra politicei generale a concertului european, spre a căuta să potrivească interesele principatului cu idea conducătoare.
Sub prnşedinţu mitropolitului Mitro-fan din Cetirii a, s’a format prima societate statornică a Cruce) Roşie inuntenegrene, care 'şi propune a organiza un corp sanitar şi a procura ambulanţe etc
ŞTIRILE ZILEI
D. Laurian caro singur a susţinut ieri pe d. Sturdzn la Cameră, a petrecut ieri seara la d. ministru a! instruc-ţiunel publice.
ft
Iată ce ni se spune tn privinţa certei cure s'a ivit Intre d. general Brial-raont şi d. general Borendel.
Acest din urmă ar ti spus generalului BriaJmont ca ar II nevoe de câteva modittcărl la proectele de fortificaţi»*.
Generalul Brialmont ar ti răspuns că sunt. unele lucruri pe care nu ie poate botăi'l generalul Borendel de oare ce ele va ft supuse Camerilor.
FOIŢA ZIARULUI «EPOCA»
t—"j.. _L_ ; ■. ■, ■■■ -R
14
(Urmare)
•'IÎ-î*!	.-nţ» ;4.Jjj,
—	Ştii uria, mamă ?... Câte zilă sunt iie când stuQ tn pat ?
—	De maică, .or li... vr’o cinci săptămâni....
—	Apoi mi-o cam ti, gândesc.—M’am saturat de atâta boală... De-acu m’am hotârtt să mă fac sănătos.
—	Să te-audâ Dumnezeii maică...
Ui ucu era uimită de bucurie, li pregăti repede o fiertură de pasere. Radu mancă binişor—se simţi mal întremai. Ceru să'i dea oglingioara, din părete. Îşi privi mult faţa’l uscată şi alba, cu fruntea luciei,, cu ocbil mari şi ’mpâinji-niţl de boala, cu buzele, supţirl şi vinete, şi cu două beugbiun cârmuzii In umerii obrajilor.
r.tnn.A — i.> ia.m Aiura
Atunci generalul Berendeî arii zis:
• penă ce noi hotfiil eU nu să va face nimic.»
Se zice că aceasta ar ti contribuit la grabnica plecare a generalului Brialmont.
K
Generalul Cuiitih «^inspectat Luni cu deamânunlul ţoape trupele din garni-
sona Galaţi.
*
Nuoii a rt val aşi ai domenulul Brăila care urn»â să plătească 178.000 lei câslul până la 1 Aprilie, nu l-n fi plătit până astăzi. Se zice că perceptorul local «rF primii ordin să'i sequeslrote.
#
Românul este informai că d. general Fălcoyanu, fostul ministru de resbel, a lăsat la capitolul transporturilor şi misiunilor din budgetul acelui minister un deficit de aproape 100,000 lei.
Ceva mal mult. De şi acest deficit esistă de câte-va luni, nici până astăzi n a fost adus la cunoştinţa consiliului de miniştrii.
n
D. profesor Martini a dat ieri seara In salonul Casinulul Universal, o re-presentaţiune de prestidigitaţiune la oare n'a fost Invitată de cât presa şi câte-va alte persoane.
Lumina electrică ne fiind tncâ definitiv aşezată în saloanele acestui casin, partea cea mai interesanta a represen-taţiel, adică acea a siluetelor, a fost suprimată.
n
Artistul Mi 11 o care nu jucase de mult timp pe şcena teatrului naţiuni reapare mâine Momiri, In rolul Iul Cesar Gi-rodat din Moştenitorii.
H
D. doctor Măldărescu este numit pro-visoriii la catedra de Clinică medicală în locul defunctului dr. Marcovicl.
*
întrunirea ce era să se ţie aseară la Senat, s'a amânat din causft că lipsea d.
1.	Brătianu.
n
D. de Coutouly ministru al Franciel a fost primit erldo d. Ferikide.
#
Aflăm că parchetul de Ilfov a ordonat arestarea sergentului de oraş Simion Mesciu, uopotul ajutorului comandantului acestor sergenţi, care a bătut 1n-tr'un mod barbar pe mai mulţi cetăţeni şi pe sub-comisarul secţiei 41.
DECRETE
1).!. C. Brătianu, preşedintele consiliului de miniştrii şi ministru secretar de Stat la departamentul de interne, osie însărcinat cu inleriinul ministerului de resbel.
—	Consiliul general al judeţului Prahova este aulorisal ca, tn actuala sesiune extraordinară, să aviseze şi asupra mijloacelor necesare pentru formarea rolurilor generale de contribuţiunl.
—	Consiliul general al judeţului Covur-luifi este autorisat de a se ocupa, tn actu-
—-----------------— ■ ----------- — —
ala sa sesiune extraordinară, şi cu alegerea a doi membrii din consiliu, cat-l, conform art. gp din legea de percepţie, sâ ia parte tn comisiunea de apel a recensăniihi-tulut pentru contribuţiunl.
DINTR’O ZI INTR'ALTA
VtCMHMll
De câtă-va vreme Ateneul romt/t pare că desfăşura o Îndoita activitate.
tri tio care zi vedem câte o nouă sucursala deschizându-se în oraşele principale ale României, în fie-care zi vedem sforţările comitetului de iniţiativă încununate cu isbânda.
Bârladul a urmat exemplul Bucu-reştiulul şi astă-zl Craiova organi-seazâ o s&rbâtoare în beneficiul construim edificiului Atheneulul din Capitala, penlru ziua de 10 Ianuarie.
Trebue să recunoaştem că femeele aO dat acestei societăţi concursul cel mal întins.
La Craiova sărbătoarea e pusă sub patronagiul doamnelor craiovene, cu corieursul domnişoarelor Olteanu,Chiţu, Diel, Ţiuleatiu, Havmond, Caselli, şi d-nu G. Marian, membrul societâţeî Atheneulul din Bucureşti, va ţine cu această ocasiune o conferinţă ul cărui subiect nu ne este încă cunoscut.
Nu ne rămâne dc cât sâ urăm is-bândft bună, iniţiatoarelor acestei sărbători. şi speram ca corespondentul nostru special din Craiova ne va trimite o dare de seamă pe care o vom publica la vreme.
In Bucureşti, s'a fixat aproape în mod definitiv,, subiectul conferinţelor care se vor ţine tn sala Atheneulul cu începere de la 19 Ianuarie : lata această programa :
Duminică 19 Ianuarie. I.snrcu: Discurs de deschidere.
Hajdeii: Sârbii şi Bulgarii.
Joi 28 Ianuarie Uruclilo: Miron Cosim.
Duminica 20 Ianuarie Alcolao lo-iiCNCii: Împărăţia Româno-Bulgara. Joi 20 Ianuarie Porumbarii: Noile
teorii politice.
Duminică 2 Feb. Hiirlnn: Poeţii noştri satirici.
Joi 0 Feb. Slhlenu Despre emo-ţiunl.
Duminică 9 Feb. liarhu Stofo-nescu : Limba Români iscă Joi 12 Feb. YItzu : Filoxera Duminica 10 Feb. Popovlcl: Resbel do tarife.
Joi 20 Feb. Ştefan Milinllescu: Dinamica sociala.
Duminicâ28 Feb. filon: Douăregente române Elena Năsturel şi Maria Sturza. Joi 23 Feb. Vlaliutza: Poesicle Iul
Eminescu.
Dum, 9 Martie. lâustaflu: Arbitra-giu internaţional.
Joi 18 Martie. Arloii : Influenţa upa-rinţelor.
Duminică 10 Martie. I>r. Stcfft-nCNCii: Apele Minerale la România. JoI20 Martie, Angliei Dcmltrescu:
femeile lui Schakspeare.
Joi 27 Martie lUiIelIu: Morfino-ma nia.
Duminica 30 Martie. N enisl: Sentimentul estetic la poporul român.
Joi 3 Aprilie. IMsescu: ContradiC-ţi uni.
Duminică 0 Aprilie. Velesen: Profiluri contimpoi ane.
Joi 20 Aprilie, 1’nlaiie: Rolul femeel în democraţie.
15 Aprilie, I rabin OJnvnrn: Aso-
ciaţiunile.
Joi 17 Aprilie. Di*. Pelrlnl— Galaţi : Limbagifi şi gândire.
Duminică 20 Aprilie. Riilllu Znnll-rescu: Millo.
Joi 24 Aprilie. I)i*. Draghleonnu : Rolul ştiinţelor Geologice şi himiceln Agricultură.
X.
DIN BERLID
De cât-va timp Bârladul e în mare fierbere. Fiind dată amorţeala în care trăeşte provincia la noi, şi lipsa aproape complectă a mişcări intelectuale prin judeţe, crearea unul Ateneu a tost pentru urbea Bârlad un adevărat eveniment.
Am dat alaltă-erl discursul rostit cu acea ocasie de prietenul nostru d. loan Costache Epureanu. Azi publicam o corespondenţă ce nc-o trimite d. Tri-foiu care ne face descripţia aedet sârbă rl.
Berlad !) ianuare iSSfi.
Domnule Redactor,
Dacă am obţinut un avanlagiă sub regimul il. 1. Brătianu, este că, cmicelftţeni-lor d in j.Tptova,politica militanta le inspiră astăzi un desgust şi o aversiune de acele, caro ’lfaca nu se mat preocupa de cele ce se petrec, aştept tnd cu resiţnaţiune ort ce situaţie, convinşi fiind c<- constituţionalismul este o farsă, iar controlul poporului o represenlaţiune pe scenă csecutatâ de miniştrii, cărora nu le Ipseşte decât costumurilc unor coraghioj’.
In loc de a ne mal proocupi de bizareriile şi sterpiturile care ne apar ca fantome şi microbi meniţi a ne sUnrce liunil şi sângele nostru, preferim sa tăcem, să ne acoperim faţa, de cât se ne excitam tn zădar, înduşmănindu-nc uuâ cu alţii, spre u uşura triumful acelor tknlome a relei credinţi şi tnconştiinţel.
De aceea s ud decisaicla se pune un paravan Intre-cele ce se (n*lcpc şi sCjditnen-lelc nobile a indivizilor; pe un teren neu-trn sâ caută unirea şi tuliăţirea tuturora, ca se poată dispărea, ura, vrajba şi invidia.
Acest teren este popu/arisarea ştiinţei, iar iniţiatorilor fondăr i Ateneului din urbea Bârlad li so cuvine Gală lauda; aceasta instituţiuno proiniţtuţt a prinde rădăcini temeinice, printre coipelăţeniv noştri'.
Inir'un discursîntroiuctiv, unul din propagatorii acestei idei ;u spus: «Când toate aşteptările ne tnşală, spiritul este instrumentul de cure trebifi usat:» Anost apel, spre onoarea concetfţcuilor noştril, a fost priimit cu aclamaţiuil mal unanime, şi la deschiderea solemni a Ateneului nostru, tot publicul s’a gribit a răspunde, venind sâ asiste la prima (ouforinţă.
La aceasta primă întrunire solemnă era sâ asiste şi d-nu) (instantin Exarchu, pre-
şedintele onoriliic al Ateneului diilBâr|at| dar din causă de boală fiind silit $ St, 0. prăscă la Berbeci ii, In locul d-lul, 1-1 îohp M. Coslachi Epureanu, unul din via-preşc-dinţl şi ce', mal principal i ni ţiator aiacertei' instituţii, pronunţă un discurs dejnaugu-rare foarte viu aplaudat.
Vocea sa simpatică,cuvintele rosltecare erau produsul unu\ om de inimă ştaleut, au impresionai foarte mult pe tdl, atrăgând u-i felicitările uuihiime.
Iii urmă d-l doctor C. Godrescu luă cuvântul, pronunţând discursul sâfi asupra Microbilor. Subiectul priii sin» e»lc desimi de interesant, şi distinsul ronfi-reiţiar cu» ) I noscul deju din preletrerile saw.Vo ştiut sâ’l facă foarte utrftgstor, tn cât Uţt «w- |G tonţii îl urmăriaa cu foarte via iufcres.
Aplause nesflrşite ar. răspuns acestui succes meritai.
Mal multe conferinţe suni animate, des-
pre care la timp mă void grăbi tâ vă comunic detalii.
Acum spre a nu prea abuza de ospitalitatea ziarului d-voaslrâ mâ voiu mărgini numai a adăogi, că acolo unde glildul ’şi lumina devin o preocupare zilucă, unde totul tinde a se deştepta şi instrui, ne face sâ prevedem un bun augur pentru viitor, adică de a deveni cu timpul arbitrii noştri proprii, a sustrage din cc tn ce ui a' mult existenţa noastră de In capriciuhhasardu-lul şi a puterilor oculte. Unde iucepe civilizaţia iicolo-1 palrţg, acolo există şi ger-minel unei renaşteri.
Primiţi d-le redactor usigunrea prea distinsei mele consideraţii.
trifoi u.
CRONICA PARLAMEITARA
Şedinţa de fjtnl /1 1 anume 1H8<>
Această şedinţă e*ea rezer ată pen tru a înăduşi pe d Siurdza, ministru instrucţiunii şi culkdor.
D.lon Brâtinnu . fost din rrome la postul sâti pentru a apăra şi cu acest prilej pe preţiosul ulă coleg- .
Interpelarea d-Iu lepurescuf nu a făcut mult rău onoratilulul ministru, caro fie diri slăbiciunea interpelări, fie din pricina că interpr atorul ierea om din opoziţiune. a scâ iţ teafăr din discu-ţiune.
După ce adunarea trece la crdinea zilei asupra interpelărel d-lul Iepirescu
se acorda cuvântul d-lul Verusi pentru aşî des volta interpelarea.
D. R Verusi, a fost In adevăr zdrobitor pentru ministru.
Act du pe act, articol din lege dupe articol, d-sa dovedeşte tn mod oeîn- *. doios, că o mulţime de călcări de legt^ oâ fost săvârşite do căţro ministru şi că mal toate măsurile ce a luat d. ministru n’afi avut alt rezultat de cât că aQ perturbat «Jlnc învăţămîntu] din ţară.
Pe banca ministerială, tn tot timpul tn care vorbea L Verusi, ierea un maro neasttmpar. D. Ion Brătianu murgea din deputat lu Jeputat, mal ales printre intimii d-stle, şi le da fel de fel de explicaţiunt pintru a le susţine moralul. D. Dimitre Sturdza făcea mereă apel la iubitu săă secretar general, d. Spiru Ilaret, carele sta Ungă banca ministerială s la fie ce moment da in- J formaţiuni mnistrulu!.
-■ 1-----* =
*
Apoi ceru sa'l dea în pat hârtia, călimara şi condeiul... Voia sa răspundă lui Gheorghe. — Primise patru scrisori de Ia el şi una de la Găicenl, tn care mama lui Gheorghe îl ocăra că nu le scrie, şi Margareta ’i spunea ’nlr’un colţişor, c’o slovă mărunţică, care lut Radu îi făcea impresia unei şoapte : «Tăcerea ta zice, că ne-ai uitat. Dareă n’o cred. Scrie-ne cum te mal afli. Te-doresc.... Sora ta Margo.»
Radu făcu două scrisori. îi vestia că s’a făcut bine, că ’f e dor, şi că de Crăciun spera sa vie.
Obosise.—Mă-sa ’l privia cu ochii du-ioşl şi fericiţi, şi sta ’naintea lui cu e-vlavie, ca ’n faţa unul sfânt.
Acatistul el, de Sâmbăta trecuta, a (ost bine primit de cel de sus... Maica precistâ, făcătoare» de minuni, s’a milostivit şi ’şl-a Întors, cu îndurare, faţa spre ea.
Soarele voma în faţa casi.— Un sul de raze, străbătuse prin geam, şi a-prindea, jos, în mijlocul odăi, o pată de lumină, ce se tlra încetişor spre patul Iul Radu. Gânditor, el tşi lungise ochii prin pulberea caldă de aur ce tremura în curmezişul sulului de raze....
— Mamă,—azi e lrumos.—Vreau să mă scol. M'am făcut bine. Da’mi hainele, sa mă ’rnbrac.
Şi se sculă.—incepu să umble ’ncet prin casă.—Il duriau genunchii şi gles-nelc, de slăbiciune. Se loviu cu braţele de şolduri, îi scârţîia ceafa când îşi întorcea capul, şi trupul i se hâţina
pe tălpi, uscat şi supţire, par că era făcut din beţe.
îşi pieptănă frumos pârul lung, rar şi castaniu. Nici o data, în viaţa lui, nu pusese atâta grijă în alegerea cărări. Şi se odihni de câte-va ori până se văzu deplin Îmbrăcat.
—	Ce'i astăzi, mamă?....
—	Azi e Mercurl...
—	A! Eu am crezut ca i Duminică, de-aceea m’am gătit aşa....
Mâ-sa’l desmerdă ca pe-un copil mic. El începu sâ spue glume, să rîza şi să s’alinte. li vorbi de amicul lui şi de petrecerile de la Găicenl. Acum ti părea rău că nu’şl-a adus cărţile cu dânsul. II povesti pe Sabathai-Rab llenaia şi'I citi versurile lâlmăcindu-le merel şi dându'î felurite desluşiri, ca să’i înţeleagă.
Apoi tăcu de o dată, ca cum ’şl-ar fi adus aminte de ceva trist. Privi lung şi gânditor pe fereastră. Suspină. Spuse că i s a făcut dor de copaci...c’ar vrea să iasă puţin pe-ufară, să mal răsufle. Măsa câta să-I facă toate voile. Pământul era uscat. In coasta casei era un păr bătrân. Acolo aşternu eaun ţol îndoit în patru şi peste el o velinţâ şi două perne.—Radu veni lneetinel, adus de braţ, se uită tu sus, la cien-gile negre şi Iară nici o frunză a marelui pom, şi se aşeză trudit sub stnşi-na’I largă, prin care se cerneau mărunţel razele soarelui, presârând tria umbrită cu boabe calde de lumină. Căci era în acea zi din Noembre un stare
atât de cald în Cerul senin, ş’un aer atât de văratic, In cât te mirai cum de rămân, pe-o vr»me aşa frumoasă, copacii fără frunzi şi câmpul fără iarbă.
Lui Radu i i? lungise căutătura a drum, şi nu stosese o vorba de când venise-aicea. -Cu .ochii mari, galeşi, pironiţi în gol,cu capul înclinat puţin pe umărul stâig, cu degetele încleştate după genuchii, aşa stetea Radu înecat de gânduri, itr mă-sa,încremenită de-o parte, tăcea fl se uita la el cu înduioşare.—Era o inişte sfântă peste tot cuprinsul...
—	Ce ochi frumoşi avea Margareta
în seara aceei!..
Şi amândd tresărirâ înfioraţi ca de-un glas necunoscut, rostit din senin.
—	De ciie zic; c’avea ochi frumoşi?
Radu pâncâsedoşteaptădintr’im vis.
A..nimb, mamă,.... asta’I... aşa o
vorba dinti’o carte care mi-a lunecat prin minte...
Din ziuaaceiu s’a stins toată fericirea casei.
Radu că;u ârăşl la pat şi nu se mal sculă. Nu nai mâncâ nimic...
Peste-o săptămână i se legă limba. Abia din când în când îşi mal holba ochii rătăciţi,—şi iar se scufunda în întunericul ce’I îngheţa inima şi minţiie. A rare-on II fulgera prin cap ideeu desluşită că moare. Şi’i venia să plângă când se gândia cum se prăpădeşte de trist, aceasta viaţă atât de scurtă ş’utât de goală de întâmplări...
Mâ-sti Îngrijise sa’l împărtăşească.
Era o noapte urîtă şi vijelioasă. O lu-
minare de c:arâ ardea la capul lui Radu.—El btrcâia lneetinel, cu faţa ’n I sus, cu braţele întinse şi cu ochii In- * cliişl. Mă-si ’I pipăi picioarele şi simţi i că i se lntmecă minţile de groază. U | răceală, ca de ghiaţă, se ridici., în trupul lui liadu, de la tălpi spre ge- 1 nunchl.
De-odatăel, cască ochii mari, des- j chise o guri spăimântâtoare, scoase un gemăt profind, şi )nţepeni de veci.
Ilinca se cutremură. Aruncă Înmii- ' loarea de p> el $L mugind ca o vitfi ’n- r junghiata, iăaa, cu faţa ’u jos, sdribită şi nebună le durere, peste trupu îngheţat, slăbănogii, şi uscat ca piatra i al sfâiitulu ci odor.
A. Vlah Iţă
SFiHŞIT





f.

www.dacoromanica.ro
3
IX Slurza nu sta cinci minute pe banca liniştii, şi avea dreptate, j
1». Ion Brulumu turba de mtnie.
Interpelatorul cita mai Inţcifl «nai multe cazuri In care profesoare vechi şi meritoase, afl fost degradate de la clasa 4-a la clasa 3-a de şi legcu opreşte categoric acest lucru.
T)upe acestea .vteaza cazul unul profesor Vrtnceanu din laşi cure a lost a-vertizat prin Monitorul O/Upal, cu toate ca legea spune că avertismentul se dă prin scrisoare Închisa. Vorbind de a-ci st caz d-l Verusi urata că acest profesor nu ierea nici de cum viuovat de aniz&rHe cc ’l a adus directorul Girn-iiasinlul. şi cU atât rectorul univer-«itAţei din Iaşi cât şi inspectorul şcolar Tocilcscu au couslalal inocenţa acestuia ; cu toate astea d. ministru l’a pedepsit numai pentru ca aşa ’î a plăcut şi încă într’un chip ilegal.
Intre călcările de lege d-l Verusi mal citează necouvocarea în unul acesta a consiliului general de instrucţiune, precum şi suspendarea conferinţelor pe care tu toţi «nit le ţincaQ revizorii şcolari cu Învăţători săteşti.
Printre măsurile perturbatoare ale tnvăţftmlntului, oratorul pune urcarea In mijlocul anului a model de trecere a clasei; disposiţiunea luată la sflrşi-ul anului şcolar că bursierii rămaşi «origenţbla or cate materii,să fie eliminaţi din internate ; dispoziţiunea ca un şcolar cure .ar fi eşit eminent la studii să rămână repetent daca nu va fi obţinut media f Ic purtare etc.
In timp de două ore şi jumătate d-l Verusi citează, citează mereu fapte In .sarcina d-lut ministru şi cuvântarea d-sale face o adlucâ impresuire asupra deputaţilor. Majoritatea este consternată şi tace muta. I)-I C. F. Itobescu, care nu poate să supere pe d-l Slurza, renjeşte satifacnt în banca sa şi ’şi frecă mâinile cu multă mulţumirii, de câte ori d. Brălianu, treci? pe Iflnpă banca d sale li face cu ochiul.
Interpelatorul este de mai multe ori htrerupt de aplausele unei mari părţi di adunare si sfîrseşte In mijlocul aji tuselor.
Li ora 0 1/2 şedinţa se amână pc astăzi când d. ministru va răspunde.
Cim şi ce fel vu eşi din Încurcătură ace.sta tl priveşte.
Penel.
FELURIMI
lielul fermerai.— Curioase în-tlmilărl observate ci ocasia morţel Regdul Spaniol Alfois XII:
In momentul primei sale căsătorit cu vira sa Principesa Mercedes, flca 1 medul de Monfpensier, Regele între alte daruri, oferi junei sale consoarte un nic inel, un fol de suvenir intim şi ci să zicem aşa tn afară de daru-' rile oficiale.
Juna Regina puse tndata juvaerul la negoţul sCQ ş. nu’l mai scoase nici
0	d;tă. r	^
Liimoarleu princeset Mercedes, Regele acest inel şi'l dote Reginei Cbris-tinc. bunicel sale.
.Nj trecu mult, aceasta muri la rtn-dul săâ, şi juvaerul deveni proprietatea Infantei Del Pilar, sora lui Al-fohş XII ; Infanta muri căte-vu zile tn.il t.Trzifl.
Pentru a patra oara, inelul reyeni llegelul, care il dete atunci Infantei Christina, sora Reginei Mercedes şi ficel a două a Ducelui do Montpen-ie'r- Trei luni In urmă, Infanta Christina era moartă.
ţn (Ine, Regele Alfous reluă tacă o dală acest inel, vestit prin aşa triste amintiri, pentru u'l păstră şi a'l purta.
La moartea sa, când fura adunate juvaerurilf Regelui, vederea acestui
1	ud amint că toţi acel ce până atunci 'I purluseU, muriseră puţin timp după t l'afl avjt In proprietate.
In ade’âr, din cinci persoane c« 1'iiU purbt toate au perit: două regine, doifl principese şi Regele. Un lei de latilitate părând a se acăţa de acest suvmir, nimene nu l’a mal vrut pentru sile.
Astă-zl inelul a fost oferit Madonei C(-' Almudma, patrona Oraşului Madrid.
bisA, ti loc d’a i se trece la unul ,ilQ deguele Virginei, l'afl suspendat la gâtul ti printr o panglică.
•
f *
tu mei ut ia. _ Anul trecut, .cu "( .isia visitet făcute cholericilor din v.anjuez. Regula Alfons XII prânzi la Palat cu suita şa.
Abia se aşezaseră la inasâ când una -i a persoaue ceru a *e retragem Na-naalmente toata lumea a voit să cunoască causa, şi lntr'un mod naiv a-
rceasl« persoima răspunde că se retrăgea. f!îvf«l ca orafl 1-3 la masa. Rebele ri§<‘ mult de acest incident, şi insistă pentm ca toată lumea sfl'şl păstreze locurile. Apoi tot rîzînd el se întoarse către Ducele de Las Castil-lejos. Hui Mareşalului Prim. Adjutantul Generalului Pavia. şi zise ; la luaţi numele persoanelor presauu- ca s6 ţnlfem verifica dacă zicătoarea este adevărata ; sunt curios sâ ştiu cine va fi acela dir.tre noi care va muri în careul anului, adaose el cu veselii lui obicinuita.»
Din jcel 13 oaspeţi, el este accu-lă care a murit cel d'ânttiu.
lisperlcnlelc ci—Iul 1‘ttsfcAr In
frnhda.-Nu suni şase luni de când d. Pasteur a încercat asupra junelui Joseph Meisker methoda sa de inoeu-luţiuhe preventivă a turbăreî, şi iata ca mat bine de 13b persoane, muşcate de cânii turbaţi, afl venit spre a fi tratate la laboratoriul din strada Ulm la Paris. Până acuma, toate experienţele afl fost încoronate de o deplină isbânda; n’a murit de cât o copiliţă muşcată prea do de mult, pentru ca tratamentul sfl’l Sc poate aplica cu oare-care siguranţă de succes.
După statisticele cele mal serioase,’ dintr'o sută de persoane muşcate, 2!j Iii termen de mijloc turbează. Se poate dar zice ca d. Pasteur a răpit deja mal bine de 30 persoane do. la o moarte u-proape sigură.
Celebrul învăţat de curând a dobândit o noua biruinţă. Cel patru copil, cari fusese muşcaţi de un câine turbat, la New-Jersey, In America, şi trântişi la Paris cu banii adunaţi de la mal multe' persoane caritabile, pentru a fi căutaţi de d. Pasteur, afl sosit de curând la New-York în cea ftrâl’bunâ sănătate.
Este acuma vorbă la Paris d'n constitui o comisiune compusa de repre-sentanţil presei şi de un delegat al fiecărui corp savant pentru a oferi d-lul Pasteur un semn de recunoştinţă publică. Se spuue ca d. Pasteur ar dori fondaţiuriea unul spital pentru căutarea persoanelor muşcate de câni turbaţi, şi nu e ludoieala că dorinţa aceasta se va roiiliza în curând.
MIRPUtlIlIKIMTOAItt:
»:tCXN ^X-TXJJL.
Marţi 14 Ianuarie, 188 Li.
Mal ’nainte d'n se deschide şedinţa, prinţul Ghica comunica senatorilor In Sala de conferinţe, ca guvernul trabuo azi S-* 1' susţii- la Camera, cu tontă serio-silatea pe d-nu Mitiţă Slurdza.ministrul lnstrucţioLucărui poziţiune o tare zdruncinată In faţa mnjorităţel deputaţilor.
Şedinţa se deschide la 2 ore sub pre-şedinţ» d-lui general Ceruat, vice-pre-şedinte.
Răspund la apel 49 senatori.
Generalul Ant. Berendeifl 'şl face azi prima apariţie la şedinţele Senatului, fiind foarte măgulitor prii mit de senatori cari să întrec al oferi loc. întrebat de un din colegii săi dacă vine la Senat şi în calitate de ministru, generalul răspunse, cil n’a /ost încă numit...
Vice-preşcdinlelc arată că ne fiind nici un ministru faţă, nu poate ţine şedinţă publica, pofteşte deci Senatul a întră în secţiuni, anunţând şedinţă publica pe mâine, când se vor continua desbaterile asupra legel pentru ştavi-lirea cumulului.
CAMERA
Şedinţa d* Marţi i 4 Ianuarie, 1886
Şedinţa se deschide la ora lşilO supt preşedinţa d-lul 1. Gâmpineanuprezinţi fiind 94 d-nf deputaţi.
Se acordă un eougcdifl de u zile d-lui Costinescu şi un cougedifl d-lul Pitişteanu.
I) Voinov cere a se ancheta bătaia ce a/ fi suferit un primar din Putna de Iad. deputat Cernut,la alegcreacolegiu-
lul 3.
D Prim-ministru .4 ministrul juUiţici, spun că parchetul din Putna n fost Însărcinat sâ ancheteze faptul.
D. T. Itobescu eero ca asemenea fapte sâ fte suprimute şi loveşte ironic In d. Voinov.
La ordinea zilei urmarea discuţiei a-supra interpelărel d-lul Verusi.
D. Ministru al instrucţiunei nu spune nimic
Nici o dată n’um auzit un ministru mal incapabil de a se apăra,
D-sa acuză numai pe d. Verusi că l'a interpolat dilr’un motiv personal, că adică IR? i> permis ca si! fie suplinit Iâ şcoala du bele-arte pi-intr'un moaie.
Dupe aceasta critică din nou pe I
-------------:_________________________—.
dascăli că nu şl Juc datoria ţi Încurajează anarhia în scoală.
1). Ministru voeşte a râspunde d-lui V- cusi la aBu-area indusă că a degradai pe o profe-Oară, de fiosa 4 din l’i-j îr-Tn D-saHMer :â pentru'acwistâ un^ pasagiu din re portul inspectorului în care se zice câ acea grof --o iră între-4 ţinea relaţium amoroase.
Aci un scomol puternic se ridică şi un strigăt de indignare isbucneşte. D-l Ministru vpeşte sc urmeze dar camera II impedeca prin întreruperi,
D-l. Prim-ministru trage pe d-l Slurza de mâna şi apoi luând d-sa cuvântul declară du rouga pe d-l Slurza ca sâ nu mal continue
D-l. Sturza trece înainte, se mal a-pară cât-va şi sfârşeşte acuzând din noii pe d-l Verusi.
l)-l, Poenam-Badea acuză şi d-sa pe d-l Sturza pentru câ a călcat legea instrucţiune! publice si declară că nu
voeşte răsturnarea d-lul Sturza.dar îndreptarea râului.
Pul. Verusi, citeşte d moţiune iscălită de către d-mt Lopădatu, Varlam. Epu-rescu şi d-su prin care se zice : că Camera, sperând Îndreptarea lucrurilor la ministerul instrucţiune) publice, trece la ordinea zilei.
Iu ueest moment, ora 3 1/2,ia cuvântă) d-î Prim-ministru.
INFORMATIUNI
Societatea pentru învăţătura poporului român, s'a întemeiat din iniţiativa privată încă de la 18(10, dânc până azi cele toai bune resultato.
Sub-scrierile, euse, particulare, no liind îndestulătoare, statul îi dedea o subvenţie anuală de 15,000 lei Suntem informaţi ca actualul ministru al instrucţiunel publice d. Sturdza, a găsit cu cale u sapi inul accustâ subttnţivne, lovind ast-fel. de moarte acest aşezământ iţe învăţătură populara.
Vom reveni.
X
Se zice câd. Arse ne seu, fostul revizor scolnrşi candidatul guvernului pentru colegiul al 3-lea de Argeş s’ur li sinucis în urma constatărilor făcute do parchet câ 'şi-ar Ii însuşi mult timp cea mai maro parte din lefurile Învăţătorilor din jud. Argeş.
X
Întrunirea conferinţei iu Bucureşti spre a puno capot conflictului sfirbo-bulgar, se vu ţine foarte curând,mal ales pentru că Grecia iu cas când ar avea veleităţi cuceritoare, sâ se găsească împiedicată printr'o hotâ-rîre definitivă a puterilor.
X
Ofiţerii bulgari care sosise în capitală, au plecat chiar astă noapte.
X
‘l)ic Picase» află. că conferinţa vamală austro-ungară, ce s’a adunat la Viena. pentru alcătuirea instrucţiunilor în privinţa negociere! unui tratat comercial cu llomînia, a ţinut pînă acum cinci şedinţe şi n’a terminat încă nici chibzuirea asupra tarifelor ce sunt a so pro-puno, cea co o o dovadă despre temeinicia cu caro procedează con-ferinţu.
Ghibzuirile conferinţei vor ţine încă o parte din săptămâna ucesta, do oare co, are u cerceta încă şi costiunile transportului pe căile forate, îneheerea unui tratat de na-vigaţiune, importul vitelor şi altelo.
X
D-l dr. Măldărescu in urma a-dresel ce a jjrimit că este numit provizoriu la catedra de Clinică în locul d-lui dr. Marcovici, a declarat consiliului profesoral şi Eforiei, că nu poate ocupa această catedră.
D-l Dr. Sorgi u se vorbeşte că va fi numit înlocui d-sale.
D-nul Sc. Trăsnea prefectul jud. Brăila a sosit în Bucureşti.
X
Suntem informaţi din sorginte sigură că d-l 1. 0. Brălianu a declarat prefectului de Dolj, erl la 8ip<i ore dimineaţa, prin telegraf că îl invită dacă d-i N. Haralambi,
va fi ales, să trimeuţa o dată eu re-snUalul alegerii si demisiunea sa.
X
D. preşedinte al Senatului a adresat azi în secţiunea Senatului următoarele cuvinte membrilor colectivităţii ce se adunaseră in jurul seu:
Domnilor. în faţa atitudine! critice. in care si‘ ailâ d. Sturdza, din causa interpelării d-lui Verusi, cose va des voi ta azi la Cameră, simt chie-mat prin telegraf la Cameră de d. Brâtianu.
X
Astă seară va avea loc la Senat o întrunirea mă! 'multor senatori. întrunire provocată do d. Uim. Gr. Uluca.
X
Tribunalul Ilfov scoţia. II. a respins cererea pretinsei fiice nalurâlo a răposatei Momolu. D-nii Leccu, Paraginii şi cei lalţi moştenitori vor ii puşTTndntă in posesiunea avere! re masă.
Astăzi dimineaţă la ora 11 a fost
un Consiliu de miniştrii.
X
Prefectura zudeţului Putna rămasă vacanta prin «lemisionarea d-lui Plagino n fost propusă d-lui deputat 1. Guriţă. C
X
D-n« Palti a ajuns la Paris undea şi dat o represontaţiune. Ni sc spune că impresariul care a plimbat’o prin diferitele oraşe ale (Europe!, perde aproape iXKl.000 lei cu această iutreprindero.
Se zice că d. NaCu ministru al finanţelor. va dimisiona.
X
.-Vaţiuuvu primeşte următoarea depeşă V
Kocşanl 25 Ianuarie
Presiuni şi violenţe nepomenite. Primarul oraşului, deputaţii Cernut şi Guriţă comandând bătăuşii, Lăţeau şi goneau pe alegători şi po cetăţeni din curtea primăriei vărsând u-se sânge. Trei sub-profocţi şi agenţii primăriei controlau pe alegători.
Prefectul ad-ihterim Sobieschi a-sistă. Mulţi alegători do groază s’au retras. Administrăţiunea schimbând '4 candidaturi oficiale, in urmă a pus candidatura unui ţăran Nicu Mireoa.
Miirgiiritiv-cii
X
Tot din Focşani s’a trimes preşedintelui Camerii următoarea depeşă: Focşani 25 Ianuarie
Soţul meu Ghiţă Trifan cu ocazia alegerilor colegiului 111 do deputaţi din Putna, în curtea primăriei ,a fost bătut do doputatul Costaclio Cornut şi de alţi bătăuşi.—Mâna dreaptă zdrobită, capul spart, pericol do moarte.
Reclam şi strig până la cer dreptate.Fi-vo milă, căciremânând văduvă, nu am nici un mijloc de existenţă.
1‘nunn Ti-iTiiii
X
Se zice că drepturile prohibitive cu care sunt lovite unolo producte de farmacie si cari au alarmat atăt de mult pe farmaciştii nostrii vor li scăzute.
X
La alegerile colegiului al III de la
Piteşti, s’au arestat mai mulţi delegaţi al oposiţiei.
Ni so spune cu d. Dim. Giani care se alia acolo în timpul ulegerii s’ar fi plîns de această măsură la un ofiţer superior din localitate care ar fi răspuns: Aşa am primit ordin.»
X
Consiliul superior de la Domenii, zice HomAntu libera \ine şedinţe peste şedinţe ; aseară numai a făcut escep-ţiune.—S’a discutat cesliunea tarifelor autonome şi acea a tratatelor de comeroiu ; nedomirirea este mare şi discuţiunile vor fi sterile până ce nu se va cunoaşte politica comercială ce voeşte ză urmeze guvernul
X
In urma discursului d-lui Ion Bră-tianu discuţiunăa s’a închis asupra interpelare! d-l ui Verusi. Moţiunea guvernamentalilor de trecere la ordinea zilei s'â votat cu 79 voturi contra 31. Oposiţia junimistă a votat toată cu guvernamentalii. D-nii Co-gâlniceanu. X. lonescu, Peşacov Brăi-loiu şi alţi 8 opoziţionişli au lipsit de la vot.
X
De mâine „KPOC.V** va scoate Bone edilii.
Di'imn edlUe vn apare laSore; oeu «le a dinm la 8 ore seara.
ULTIMA ORA
\ lena, 20 Ianuarie.— Nu pare, după cum spun jurnalele, câ prinţul Canta-cuzen se va întoarce aşa de curând la Solia, cari atitudinea sa politică In Bulgaria este acum obiectul unei anchete.
VIona, 20 Ianuarie. — Se vorbeşte de demersuri coercitive ce ar face mal In urma puterile, dacă. Grecia va refusa lntr'un luod definitiv de a se desarma. Cu toato astea se speră ca guvernul elen dându-şl o socoteală mal esactă de gravitatea situaţiuni, va termina prin a Ceda.	pijţj,,Ju
Londra, 20 Ianuarie.— “Timus» spera câ demersurile făcute pe lângă guvernul elen. vor fi de ajuns ca să reţiâ pe Grecia. Alt-fel, aceasta vă afla că nu va putea să-şl bată joc de marile puteri, fără să fie pedepsită.
Londra, 20 Ianuarie. — Lord Salis-bury va presinta In curând Parlamen-tulm un Iul. ce pună în vigoare măsurile coercitive aplicabile Irlandei.
«Daily News» spune ca liberalii se vor opune la adoptarea bilulul şi adaogă ca D. Gladstone e gata să reia puterea duca cabinetul e învins.
Parneliştil sunt hotarlţi să dea sprijinul lor d-lul Gladstone.
CoiiKliintlnopol, 20 Ianuarie. — Poarta a adresat prin telegraf repre-sintanţilor săi o circulare privitoare la chestiunea elena.
Poarta reamintind sacrificiile teritoriale ce le-a făcut, la cererea Europil, spune ca or care a fi răbdarea sa şi iubirea sa de pace: ocrotirea drepturilor sule şi grija intereselor salo, îi comandă
accepte, la cea mai mici provocare, chemarea la lupta a Greciei.
Circularea face pe guvernul elen responsabil de consecinţele ce vor putea rasulta dintr’o situuţiunu po cari- a creat'o, şi cere o compensaţiune tn faţa pagubelor , ce’i capsează atitudinea Greciei
In tine Poarta declara că înainte do a ajunge la mijloacele estreme, face un ultim apel marilor puteri, pentru ca u-cestca sâ obţină o promisiune formală d* demobilisare din partea Greciei.
BILET1\ FIMCIUI
Bucureşti, Hj'iH I anuar iu tSSti.
Tendinţa mal bună. Agio cade ia
10.50.	8e cer fără v! uza tor î:
5 0/o perpetuu cu 00 O O/o eur. conv. cu 80 1 ”2 50/o urb. cu	SI
Valorile fac:
Construcţiunilu 199 Daciele 2081/2 Tendinţa fermă.
TEATRE CONCERTE PETRECERI
Sdmbătă 14 Ianuarie.
Ton Ir ti Nntfonnl Mascota uJKjreta. Suin Itos.sol baluri mâscat*, Marţea.
Joea şi Duminicii.
Orfelini. — baluri mascate, de trei ori pe sfiptftmAiiâ.
l’nlversal. Strada Ilegală 17. baluri
mascate de patru ori pe săptămână.
I>ncia. Baluri ryascaB de Irct ori pe sCplAmânA
BIBLIOGRAFIA
A apărut şi sc abă de vânzare la principalele librării din tară, precum şi la librăria (ditoare Ilaimann, in Bucuresci;
Oberon sad cumul minunat, basm cu graiuri (inc îo culori, format tn 46, cartonat frumos, tel 1,50 bani Prinţul sparge alune şi regele şoarecilor, basm «tu 6 gravuri tine în culori, formal tn 4o, exirtonat frumos, lei 1,50 bani.
(juliocr in tara piticilor, basm cu 6 gravuri line în enlorl, formal tn io, cartonat frumos. Ici 1,50 bani.
Guliver in tara uiiarilor, basm cu 6 gravuri fine in culori, format în io, cartonat frumos, le! 1,50 bani.
Flautul magic, basm eu 6 gravuri fino în culori, format tn 4o, cartonat frumos, lu 1,50 bani.
www.dacoromanica.ro
EPOCA— 15 IANUARIE
CASA DE SCHIMB
I. M. F E R M O
27,—STRADA LIPSCANI, 27—
(IIIME It I C I II K S C
14 ! anuare 1886
■	‘ntc amortizabil!» , . . ■ Hon la perpntna . . . .
*. i tbllfţ. ilo stal.......
y Oblig. Mo st. drumu do Tor
sote. futie. rurale. . . • âţţ Scris. Tune. rurale . - . 7% -cris Tune. urbane . . . '•» cris func. urbane .	.	.
• scris. func. rurale . . . v nprumotul comunal . .
■	o g- Casei pens. del 10 dob.) îmi runrttnl cu premie . . . Vii uni băncol nation . . . \n uni «Dacia-Homania - . .
Naţională.............
Credit mobiliar . . . - ConstructiunI. . . . u Fabrica de hărtie . .
Argint contra aur............
le de Bancă contra aur. . Florin auslriacl.............
’nsiIL DIX \II.\A
' . oloonul .
tul . . . . otomane ’.iibla hărtie .
HSI L DI\ HKHI.IV
■i- a Austriaca..........
'. i Onheim.
ii igntiunl noul 0% C. F. K. «	»	5% ,i »	»
i la hărtie............
URSUL DE PARIS
î* a Rotnănă.............
. ' •' otomana...........
•liimh
■ a 3 luni . . la vedere . !ra 3 luni . la vedere -'in 3 luni . . ;a la vedere .
93 l i i
S;i
8i> 1 1
tOl 1 4 34 t 4
95 3 4 89 84 72
207 32 1125
208 200 200 200
10 0/0 10 0 0 2.01 ii
1001 S
5.92
17
1233/4
93 40
109.09
1053/4
101.70
199.95
90. 341 2
DE VENZARE.
l/jculdin strada Dionisie No. 20 «trada Crinului No. 5. Acest loc i faţa pre strada Dionisie 37 metri, ■ strada Crinului 40 motrişi adâncime de 44 metri. Se vinde în total i In loturi, de câte o a patra parte. Doritori se pot adresa la proprio-ul lui, D. Cr. G. Peucescu, str. munţi No. 2.
DE VENZARE.
sioşia Rîea Noua din judeţul Termini, plasa Teleorman, comuna •a. Moşia arg 200 sţj. masa sau roape 400 pogoane. Este de aren-Uui a 200 galbeni şi se Întinde până în bătătura celei de u 11-a staţie a 'ti ferate Costeşti-Turnu-Mâgurele. Doritorii se pot adresa la D. Gr. . Peucescu, str. Clemenţei No. 2, ido vor vedea planul şi vor lua •i-co alte lămuriri.
xxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxx
X
X
PUBLICITATEA
X
X
X
X
X
X
X
X
X
X
X
X
XIMMJLS3

EPOCA
Strada Episcopiei, No. 3.
4 i
X
X
X
X
X
X
X
ANUNCIURI SI RECLAME
anunciuri pe pagina a IV, linia 30 bani, anunciuri si reclame
pe pagina III 2 lei linia.
X
X
X
X
X
XXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXX
DE VENZARE.
Proprietatea Sltlscasca din judeţul Teleorman-Garft la 5minute depărtare. A se adresa la d-na Elisa Clironidi, Intrarea Rosetti No. 5.
BERARIA GAMBRiNUS
c
cr
oj
c
ci
XXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXX
a pus in consumaţie
1IEIIE (i\M15111MV\V
fabricatiunea OPPLER
DC- a#eai!eva t
Chiar de acum moşia Podu Gros din districtul Mehedinţi, având fă* cute semănăturile de toamnă.
Doritorii se pot adresa In Tlue.u-reşti, strada Brezoianu No. 51 în toate zilele pînă la amiuzi.
2 s. 5. s.
D. R. ROSETTI
AVOCAT
Strada Butişte No. 4.
x
x
x
x
2
5
x
x
n
x
x
s
îi
n
n
H
x
n
n
IIEG1MIL UE LAM CONTRA RAGELEI NI HEIMATISMILII
Sistemul prof. Dr. JAEGER
Recunoscut pretutindeni ca cel mai escelintr
CORONAT DC JURIUL MEDICAL DIN LONDRA CU ,, MEDALIA OE AUR"
BURSE
Bursa Parisului
Cursul de la 25 Ianuare 18 8 ti Renta franceză 4 jum. la suta, 110,35 —110,50 detto_bulevard 10 ore, 110,40 Renta română perpetuă 5*1 a sută 90,— 89,50 detto C. F, R. 0 la sută. — Acţiunile băncei române—Creditul Mobiliar român împrumutul Elin din 1879 297,50 —,— idem din 1881 250,— 252.50 Banca Otomană, 487,50, 488,75 deto bulevard 10 ore, 400, 485,50 Datoria turcă 14,05 4 jum. la suta 14,07 Lose turcsşti, 34,50 34.50,Datoriffunif1cat& egiptânft 6 la sută 322,325 , Schimbul Londrei la vedere 25,21, 25,21, detto la Amsterdam 207,50 detto la Berlin 122,87 122,87.
Bursa Londrei
ATI S
Sub-semnatii, având numai noi singuri dreptul de a fabrica vestmintele de lâna ce se poarta pe dedesupt, vestminte zise Normale, precum si cuverturile paturie in lâna curata de Cămilă. Cari păzesc <le răceli si reumatisme
Declarăm că am încredinţat In România unicul deposit al produselor
noastre Casei
AUX QUATRE SAISONS
12, Calea Victoriei 12, (in faţa Palatului Regal).
Declaram ca nu recunoascem ca VERITABILE de cât flanelele ce se găsesc în aceasta casa. Comande din provincie se fac direct.
Preţuri curente fi broşuri se trămit gratis şi franco după cerere
W. BERGER’S SOHNE (Stuttgart)
X
x
x
x
x
x
x
x
X
X
X
x
n
n
x
X
X
X
X
n
n
x
n
Consolidatele engleze 99 7/8 100 acţiuni de la Banca Română 5 1/2. Schimbu Parisului pe 3 luni, 25, 40 detto la Berlin 3 luni, 20,55, detto la Amsterdam 3 luni, 12,03.
Bursa de Berlin
XXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXX
DOCTORUL EMIL MW
Vechiu profesor de arta moşitului şi medic primar al spitalelor Sf. Spiridon din Iaşi, instalându-se In Bucureşti str. Clemenţei, 25 do-asupra Farmaciei, da consultaţiunl de la 8—11 a. m. şi 0—8 post-moridiane.
ALECU A. BALŞ
AVOCAT
66 Strada Dionisie consultaţii de la 8—12 dimineaţa.
O DOMNIŞOARA
Absolventă a cursului secondar şi având Diploma de maturitate, se
oferă a da lecţiuni, în vre-o familie, pentru cursul primar sau secondar.
In spocial pentru limba franceză, matematici şi ştiinţele fiisico-natu-rale.
A se adresa la redacţiune.
amin 1 TII’\T productivă se poate Uliii il 1II.1L procura celui ce va putea depune la Casa do Depunere. O garanţie de IOOU lei. —- A se adresa la Oficiul de Publicitate « România » str. Academniei 18.
Cursul de. la 25 lanuare 1S86.
Napoleonul 10,15 Renta română a-mortisnbilă 5 la sută, 93.40-93.40. Obligaţiunile C. F. R. 0 la sută 101,90 104, detto detto 5 la sută 101,10-100,70. împrumutul danubian Opcnbeim, 109,90 10. Rubla hârtie comptant,200,50-200,05 Schimbul Londrei 3 luni 20,30-20,30, detto Parisului 2 luni 80,05-80,05. detto Amsterdam detto 108,40 108,40 împrumutul municipal Bucureşti 1884 93, 80 93,50.
Bursa de Viena
Napoleonul 9.995 10,02 Ducatul 5,92, 5,-92. Imperialul, 10,30,10,32, Lire turceşti, 11,30 11-30. Argint contra hârtie, 100.Rubla hârtiecomplată 123,75-123.75 Acţiunile Credii Anstall 290,10—290,4). Renta metalică 5 la sută, 84,20 — 84,30. Renta hârtie 84,20,84,20. Rertn
aur, 111.70 Lose turce 17,---17,— —
Schimbul Londrei la vedere 120,75-120 80 detto detto Paris 50,10-50,15, detto Berlin la vedere (2,95 02,10 detto Ams-•erdam la vedere 114,56-104,75.
Bourse de Francfort
Cursul de la 25 1 anuare 1886.
Renta Roumuniel amortizabilă 5 0/0 93.35 93.40.
MERSUL TRENURILOR CAILOR FERATE ROMANE
Valabil de la 1885
ltuciircsli-Uonuui
STAŢIUNEA
Arătarea Trenurilor
Tr.,ac.|Tr. p. |Tr. p. ITr.pl.
inoaptc		a. m.	dim.	dim.	
Bucureşti p.	11,00	8,30	745	645	5.00
Chitila	11,13	8,46	8,30	—	5,17
Buftea	—	8,59	8,19	—	5.31
Crivina	—	9,20	9,04	—	6.09
					0,09
1'locşll	12,17	10,05	9,35	8,19	
Valea-Câlug	—	10,59			6,30
Albeşti	—	11,00			8,30
Mi zii	1,14	11,30			8,52
Monteoru		12,10	p. m.		9,52
Buzăfi	1,59	12,25	1,00		10,57
R.-Sărat	3, Ir	—	2,15		11,20
Focşani	d. 4,16	Tr. 7.	3.38		4,23
Mărăşeşll	5,00	2.00	5,15		6,38
Pufeştl	—	2,26	5,57		11,00
Adjud	6,01	12,55	6,39		
Sascut	6,24	1,20	7,18		
Răcăciunl	—	1,48	8,01		
Valea-Seacă	—	2,20	8,41		
Bă căii	7,31	2,40	9,35		
(Talbim	—	3,32	10,29		
Roman Ri)s.	8,45	4,10	1 11,15		
	dim.	1 P- m.	Inoap. |		
Ţr.
U'Mimn-llucuresti
	uoap.*	). m.
Roman plec.j	8.25	VJ.30
Galbinl	—	107
BacăQ	9.20	1,4%
Valea-Seacă	—	2,17
Răcăciunl	—	2,58
Sascut	10.23	3,18
Adjud	10.45	3,52
Pufcstl		4,11
Mărăşeştl	11.18	4,34
Focşani	11.52	—
R.-Sărat	12.39	Tr. 6.
RuzăTi	1.46	11,35
Monteoru	—	11,53
1 Mizil	2.50	12,39
i Albeşti	—	1,05
II Valea-Călug	—	1,18
i Ploeştl	3.33	1,35
u C“ivina	—	9 *>9
g fi ftca	—	2,59
k Chitila	4.48	3,15
NBweur. sos.	5.00	3,30
		p. m.
dim.
6,40
8,26
9,55
11,00
b-
seara
8,05
8,35
9,12
9,26
9,40
seara
p. m. 5,45 6,37 7,20 8,15 8,59 9,43 10,29 11,01 -05 11,30 5-4l 12,49 2,14 3,ai 4,28 5,33 6,06 6,25 6,45 10,41
&
Tr. 22 seara 9,57
IUicur<ksli-\'6.i		ctorovii	
	Vrfetarea Trenurilor		
STAŢIUNEA			
	r. lul.|T. ac. |Tr. p.		
	p.m.	dim-	p.m
Rucuresci p.	4,(6	9,00	4,30
Ciiilila	—	9,14	4,47
Ciocănescl	—	—	5,07
Gherganl	—	9,47	5,27
Titu	5,07	10,03	5,51
GAesel				10,30	acum
Pilescl	6,24	11,35	7,55
Corbu	—	p. m.	9,06
Potcoava	—	12,48	9,24
Slatina	8,08	1,18	10,04
Piatra	—	1,40	10,32
Balş	—	1,57	10,54
Păleşti	—	2,19	11,23
Circea	seara	—	11,35
Craiova	9,30	2,54	12,01
Filiaşl	10,17	3,50	1,04
Buloieştl	—	—	1,25
Slrehaia	—	4,24	1,47
Timnca	—	—	2,10
Prunişoru	—		*	2,26
Palola	11,30	5,3	2,46
T.-Severin	12,03	5,52	2,34
Vdrcior.sos.	12,0.5	6,15	4,00
Bucurcsei-Giurglu
Arătarea trenurilor
Vfirelorov u-Bucui'osti
11,16
11,30
uoapt
11,11 11,22 11,35 a- m.
Vârcior. pl.
T.-Severin
Palola
Prnişoru
Ti m nea
Slrehaia
ButoeştI
Fii iaşi
Craiova
Circea
PeleşLl
Balş
Piatra
Slatina
h'Acoava
Corbu
Piteşti
Găeştl
Titu
Gherganl
Ciocăneşti
Chitila
Bucureşti
seara	dim. i
7,45	11,00
8,09	11,25
8,44	11,59
—	p. m.
—	12,40
10,04	UI
11,00	1,58
		2,18
—	2,40
—	2,58
12,28	3,23
—	3,50
2,23	5,23
. 		6,20
V3.41	6,50
	—
—	^eara
„ -—	7.42
S.| 4,45 7^5	
11,35
12,11
12,53
1,10
1,26
I,	49 2,07
2.30 3,42 3,58 4,12
4.30 5,03 5,44 6,17
6.41 8,25 9,24
10,04
10,23
10.41
II,	01 11,15
'	l\ fu 1.1 T. ac.l		Tr. p.
	dim.	a. m.	p. m.
Bucureşti p.	5,40	7,10	5,30
Filarct		7,40	6,05
Sintestt	—	7,58	6,33
Vidra	—	8,06	6.46
Grădişte	. 				8,16	7,01
Comana	6,24	8,26	7,21
Bănoasa	—	8,52	8,03
Frftlcstl	—	9,10	8,21
Giurgiu	—	9,25	8,45
Smiirda sos.	7,10	9,30	
(ilurgiu-llucuro.sti			
	p. m.	u. m.	p. m.
Smârda pl.	2,25	8,00	5.40
Giurgiu	—	8,14	5,55
Frâlestl	—	8,27	6,10
Bănoasa	—	8,53	6,40
Comana	—	9,24	7,17
Grădişte	—	9,31	7,26
Vidra	—	9,42	7,42
Sintesll	—	9,51	7,53
Filarct	—	10,31	8,21
Bucur. sos.	3,52	10,45	9,00
Ualuti-liu/.cu			
	noap.	a. m.	
Galaţi pl.		7,00	seara
Bărboşi	2.49	7,40	8,10
Brăila	2,27	8,23	8,55
Muftiu	—	9,00	
Janca	3,21	9,34	
Făurel	3,48	0,08	
Cilibia	—	0,43	
Buzău sos.	4,151 8,15		
Uu/.cu-Galati			
	noap.	p. m.	
Buzău pl.	11.53	12,45	
Cilibia	dim.	1,15	
Făurel	12,8€	2,4(	
Janca	2,18	2,2	
Muftiu	—	2M	dim.
Brăila	2,21	3,3	6.45
Bărboşi	3,0(	4,1	7,30
Galaţi sos.		4,41	
Tărgovislc-Titu			
Galati-Marasesti			
STAŢIUNEA	Vrătarca trenurilor		
	Tr. f. ITr. a.|Tr. p.		
Galaţi pl. Bărboşi SerbeşU Independinţ Hunu-Conac Iveşti TecuciQ Mărăşeşll |	dim. 5,04 5,30|		a. ni. 8,05 8,48 9,12 9,28 • 10,10 10,34 11,23 11,54
Murase sti-G al at i			
Mărăşeştl pl Tecuci il Iveşti H.-Conachi Independinţ SerbeşU Bărboşi Galaţi	scara 11,13 11,47		p. m. 4,40 5,31 6,03 6,26 7,08 7,24 7.55 8,30
IMoesli-Prcdeal			
Ploeştl pl. BăicoiCi Cămpina Comarnic Sinaia Buşteni Predeal sos.	dim. 10,00 10,35 05,29 11,27 12,09 p. m. 12,26 12,50	dim. 8,49 9,28 9,51 10.17 11,03 11.18 11,40	scara 7.01 7,39 8.02 8,29 9,08 9,23 9,45
Predeal-Pioestl			
Predeal pl. Buşteni Sinaia Comarnic Cămpina Băicoifl Ploeştl sos.	p. m. 5,40 6,01 6,19 6,52 7,16 7.3? 8,IC	1 p. m. 5,50 6,11 6,52 8,25 S,5C - 6,4-	dim. 7,30 7,50 8,09 8,42 9,05 9,27 9,55
Târgoviste p Văcăreşti Nucetu Titu sos.
a. m. 8.10 8,33 9,00 9,30
p. m. 4,50 5,13 5,40 6,10
Titu-T6rgroviste
Titu pl.	a. m. 10,25	seara 7.00	
Nucetu	11,07	7,42	
Văcăreşti	11,35	8,10	
Tărgovişte s	11,55	8,30	
IMoesti-SInnlc
STAŢIUNEI	Vrătarca trenurilor		
	fr. fl.|Tr.ac.|Tr. p.		
Ploesel pl. Budu Peiano Slănicu sos.	a. m. 10,45 11,10 12,12 12,40		
ISlanic-PloeMti			
Slănic pl. Poiana Budft Ploeştl sos.	p. m. 6,00 0,23 7,22 7,50		
Tccuciu-Bârlud			
TecueiO pl. Berchecl Ghidice»! Tutova Bârlad sos.	a. m. 6.15 6,48 7.16 7,32 8,00	a. m. 11,40 12,21 12,58 1,20 1,50	p- m. 5,30 6,19 6,54 7,16 7,45
Bârlad-TeeuoAu			
Bârlad pl. Tutova Ghidicenl Berbeci TecueiO sos.	a. m. 8.40 9,14 9.41 10,10 10,40	p. m. 2.50 3,24 3.51 4,20 4,50	p. m. 8.40 9.41 9,29 9,55 10,25
Iasi-Unglieai			
laşi pl. Unghenl s.	p. m-3,23 3,(9	a. m. 11,50 1,21	1
Ungheni-lasi			
Ungheni pl laşi sos	p. m. 2,0C 3,32	p. m. 4,40 6,12	
Veresci-Botosani			
Verescl pl Botoşani s Botoşani pl Verescl s	p. m. 2,08 2,03 5.21 7.21	p. m. 9,4E 11,4. 3,15 1,55	
Homan-lasl
STAŢIUNEI
Arăt. Tren.
Tr.ac.l p. ua.
Tloinan pl. Păşcanl T.-Frumos laşi. son.
dim.
9,51
10,51
1,53
1,50
lAsl-flomnn i
Iaşi pl. T.-Frumos Păşcanl -Roman sos.	uit 1.08 6,25 n,17 7^3	dim 6,52 8,35 10,01 11,06
Paşcani Sueouva		
Păşcanl pl. Vcreşcl Suceava	dim. 10,40 12,08 12,23	săra 7,15 9,17 10,09
Sucea va-A’ascanl		
Suceava ,j! Vcresc', Păşcanl sos.	p. n. 5j)0 5J0 6,'i 1	dim 6,54 7,51 9,15
Adju»I-Târgui-Ocna		
Adjud pl. T.-Ocna sos T.-Ocna p. Adjud sos.	p. n. 4,i> 6,0	a. m. 10,35 12,15
Constantu-Cei'»ttvoci|i
Constanţa p Murfatlar Medjidie Cernavoda s
p. n. 2,3) 3,37 4,18 5,(2
dim.
9,10
9,57
10,38
11,22
Cernu vodu-Coustantu
Campina-Doflaua
Cămplna p. Doftana s. DoRana p. Cămpina p.
a. m. 11,20 11,40
p. m-6,40 6,58
Cernavodă p Medgkiie Murfatlar Constanţa
p. n. 5.40 7.45 8.29 9,10
. m. 2,00 2,25 3,39 4,22 4,33
Bucuresci
Roumain.» strada Episcopiei N«. 3.
www.dacoromanica.ro