ANUL I No. 45. 10 BANI NUMERUL Grigork G. PEUCESCU Director politie ABONAMENTE: In ţară I ;iti 40 lei, C luni 20 lei, 3 luni 10 lei In străinătate 1 an 50 lei, 0 luni 25 lei 11 E 1) A C T I A No, 3.—Piaţa Episcopiei.—No. 3. APARE IN TOATE ZILELE MARTI l i IANUARIE 1SS0. llARBU stuf. DE LA VRANCEA Prim-redactor A N U N C I U R I: anunouri pe pagina a patra linia 30 bani. anunciuri şi reclame pe pag. IU 2 lei linia. ADMINISTRAŢIA No. 3.—Piaţa Episcopiei.—No. 3. mmH GIVERYAMENTALA TERMOMETRUL ÎNCREDERII REGRETE ETERNE! DIN DURERILE LUMII Poimâine vom încope publicarea traductiei romanului «REGELE THESALIEI» de ARY ECILAW. Acest roman nareaza cu cel mai viu interes, sub nume fictive, scandalul care s’a intemplat cu ocasia însurătoarei morganatice a marelui duce de Hossa cu d-na Kole-mine. Se pot uşor recunoaşte, sub velul transparent alnumelor regina Angliei, prinţul Imperial al Germaniei si alte capete încoronate. Autorul se zice ca ar fl un membru al uneia din casele domnitoare ale Europei. wmm UYERNAMENTALA Trebuo ca cine-va se fie cu lotul lipsit de bună credinţă ca se susţie că voturile, pe cari lo rupe d. Brâ-tianu do la ctamerile sale, conţin măcar un dram din adevărata voinţă a ţâri. Pentru a dovedi acest adevăr, se urmărim, do o cam dată, acea faimoasă voinţă a ţări prin diferitele peripeţii la care e supusă, piuă in momentul când pretinşii mandatari ai ţări ’şi depun voturile In urnele de la Senat şi de la Cameră. Mai lntâiu avem alegerile unde se falsifică in primă istanţă voinţa alegătorilor. Aci toate puterile Slutului lucrează Împreună case denatureze acea voinţă. Nu numai puterea executivă,prin agenţi săi administrativi, dar şi urmuta şi puterea judecăto- rescâ sunt puse In mişcare In acest scop. Ultimele alegeri parţiale ne aO a-dus nuoi dovezi In ucostă privinţă. La nişte alegeri cari puteau numai să introducă vre-o duoi, trei o-posunţl în parlament, iar nici de cum să răstoarne guvernul, s’a prins la Botoşani un preşedinte de tribunal schimbat in agent electoral şi făcând presiuni asupra alegătorilor. La Severin , unii alegători cari trăseseră la sorţ, au fost înştiinţaţi că vor fi Incorporaţi şi fură ameninţaţi cu soarta studentului Uâduleseu. PInă aci Insă, avem numai corupţia la gradul întâii. Cei insă cari au eşit din aceste alegeri meşteşugite şi cari zic că reprezintă voinţa ţări, vin In Bucureşti şi uci acea lucrare de co-rupţiune reîncepe pentru a doua oară asupra lor; în cât nici măcar aceşti falşi represintanţi ai ţări nu votează după propria lor voinţă. Un mic exemplu. Sâmbătă la Senat d. Mărzescu ’şi adesvoitat interpelarea ce o adresase d-lui Dini. Sturdza. Tot Senatul, precum se ştie era hotărlt a da un vot de blam Ministrului instrucţiunei publice. Chiar d. Brâtianu a recunoscut a-ceasta. Ce s’a întemplnt însă. Acest Senat caro la votul secret ar fi răsturnat pe d. Sturdza, n a avut 10 membrii cari se aibă curagiul d’a cere votul cu bile, fiind că trebuiau să voteze pe faţă. Dacă să vota cu bile d. Sturdza erea topit. Find însă că votul a fost pe faţă, d. Sturdza se poate făli că a dobîndit, ceea ce am putea numi încrederea fără bile. Vedeţi dar ce valoare mai pot a-vea voturile acestor Camere. Până ce un vot. care ar trebui se repre-sinte voinţa adevărată a alegătorilor, să fie depus în urnă, el e supus la Influenţa guvernamentală nu o dată, dar de două, de trei ori. Aceasta e presiunea urcată, la a doua, la a treia putere. Voturile ţări sunt nst-fel trecute prin ciurul guvernamental pentru primă oară la alegeri, şi tot ce... rămîne în sită, formează zestrea guvernamentală care numeşte represintanţii ţări. Pe urmă voturile acestor mandatari ai ţări mal sunt trecute, încă o dată, prin sita guvernamentală, până când, din presiune în presiune şi din intimidare în intimidare, fiu mnî rămâne în voturile pretinşilor represintanţi aî ţări, nici o picătură măcar din adevărata voinţă a corpului electoral. Dacă mi-am dat osteneala ca se analisez într'un mod atât de minuţios voturile parlamentare, causa e că pe aceste voturi falsificate să reazimă întreg sistemul guvernamental. Aceasta e teza pe care o susţin zilnic ziarele guvernamentale: «Ţara nu'şl poate manifesta voinţa prin nici un alt mijloc de cât prin alegerile şi voturile camerilor. Nici presa nici întrunirile legale nu însemneză nimic. D. Brâtianu e agreat de ţară fiind-câ reuşeşte în alegeri ; el re-presintă imensa majoritate a ţări fiind-că are pentru el imensa majoritate a deputaţilor şi senatorilor.» Precum să vede întreg edificiul guvernamental e clădit numai pe o echivocă şi o minciună. Şi de aceia cred că o clădire aşa de şubredă, avănd temelii atât de slabe, nu va putea resista la loviturile noastre, când ne vom hotărî a lovi intr’ensa cu energie ca să o stări măm şi să-o facem praf. 0 persoană arătâudu-ne mal deunăzi în ce stare de descompunere a ajuns partida guvernamentală, ne zicea vorbind de d. Brâtianu: „Acest om nu mai e do cât un cadavru care cu puţină opinteală ar putea fi dat la o parte.“ Aceasta e adevărat. Dar mă întreb : Oare se va găsi un om destul de hotărlt ca să apuce o mătură cu voinipie şi să cureţe ţara de O-mul-pulred ? A'. Gr. I'ilipescu. Londra, 23 Ianuarie. Sgomotul circulă că s'a plănuit un atentat In contra prinţului deGallus, dar n’a isbutit, pentru ca prinţul a modificat itinerariul, care 'şi propusese sâ’l urmeze. Belgrad, 23 Ianuarie.—Jurnalul oficial constata ca Poarta nu a răspuns încă la propunerile ce i s’au făcut In privinţa fixări unul loc de Întrunire pentru plenipotenţiarii însărcinaţi cu începerea negocierilor de pace. Vicna,23 Ianuarie. —O depeşă a d-luî Garaşanin Invită pe representantul Sâr- biei Ia Viena. să desmintâ sgomotele răii voitoare, cari atribute guvernului sârb măsuri relative la înarmări grăbite.—Adeverii) este că Sârbia Tace toate sforţările sale spre a grăbi deschiderea negocierilor. Yioim,23 Ianuarie.—Se comunică din Getinge«Corespondenţii politice» că călătoria prinţului Munte-negrutuilrt străi-n A ta te, este dictată de aceleaşi motive, cari aii făcut pe d. Brătianu să plece, când a isbucnit crisa balcanică. Berlin, 23 Ianuarie. -Deputaţii conservatori, liberall-nnţionall şi conserva toril-liberall au depus pe biroul Dietei moţiunea următoare : Dieta, recunoscând că datoria guvernului este de a protegia într'un mod eficace interesele naţionale în provinciile de Est, se declara gata să-I acorde mijloacele necesare pentru a executa măsurile anunţate în discursul tronului, mal cu seamă în cea ce priveşte şcolile, administraţia şi colonisarca acestor provincii cu colonii germane. Berlin,23 Ianuarie.—Consiliul federal a decis în unanimitate de a respinge hotărlrca luată de Reichstag în privinţa expulsărilor, pentru ca guvernul prusian are Într’un mod incontestabil dreptul de de a lua asemenea măsuri. Borna, 23 Ianuarie.—Camera deputaţilor. — Contele de llobilant răspun-(jleml unei interpelări asupra conduitei Italiei în faţa evenimentelor ce se petrec în peninsula balcanică, spune că guvernul italian s'a silit pe cât a fost cu putinţă, să înlăture or ce motiv de con-llagraţiune europeană şi do a apăra interesele naţionale. Ministrul declara că nu ştie nimic de vre o acţiune coactivă a puterilor, dar că ar fi dispus să se a-socieze la aceasta. El nu urmăreşte o politică de sentimente, dar politica care ’I-o dictează interesele şi demnitatea ţări. In loc de a'şl atrage micele State din Balcani în orbita Italiei, ministrul crede folositor să ţie ţara pregătită la or ce eveniment, tntumeindu-se pe alte a-miciţil. Cousiiml ino|>ol,21 Ianuarie.—Poarta a autorisat pe Modjid-Paşa sa mârgă la Bucureşti cu delegatul bulgar pentru a începe negociârile de pace cu Sârbia, în consecinţa 'l-atrimes instrucţiuni. Consta ii tinopol, 24 Ianuarie. — D. D. TsanofT şi Gudban EITendi ad sosit. Londra, 24 Ianuarie.—Lord Salis-bury a notificai guvernului elen,că dacă Grecia atacă Turcia, Anglia de acord cu Germania o va lmpedica de a exercita o acţiune navală. Atena, 24 Ianuarie. -- Ministrul En-gliteri a ţinut cu D. Delyanis, când i-a remis telegrama lordului Salysbury, un limbagiu necuviincios şi violent. Preşedintele consiliului răspunse cu tărie ca Grecia respinge ingerinţa Eugliteril. Sgomotul, după care d. Delyanis ar fi declarat ca 'şi va da demisiunea, dacă Regele nu va aproba politica cabinetului, este desminţil : nu există între Rege şi d. Delyanis nici o di-verginţâ de vederi. Alena, 24 Ianuarie. — O imposantă mani tastaţi une populară a defilat înaintea palatului regal ; Regele lipsia. Manifestanţii au remis d. Delyanis o hotărlre prin care poporul elen, protestează contra demersului Eugliteri, că vfllămând suveranitatea naţionala, se declara gata la ori ce sacrificiu pentru a apăra drepturile elenismului şi face apel în acelaşi timp la popoarele streine tn favoarea luptei naţionale, care e eminentă. D. Delyanis a răspuns că guvernul va executa programa naţionala, conform declaraţiunilor făcute înaintea Parlamentului. Belgrad, 24 Ianuarie. —Guvernul sârbesc, doritor do a grăbi pe cât e cu putinţă încheierea păcii a supus Regelui nişte propuneri In acest sens. Regele făcând cunoscut adesiunea sa, dd. Garaşanin, FranasovicI şi Petro-vicl, au plecat la Niş pentru a conferi cu Suveranul. In timpul absinţel D-luI Garaşanin, D. Daniei, şef de secţiune, va gira ministerul afacerilor streine. Belgrad. 24 Ianuarie. — Autorită- ţile districtului \ rauja, vestesc că nişte trupe bulgare ocupa frontiera pe lângă Vlassina. Vis, 24 Ianuarie. — Conferinţele ce so ţin aci caută se stabilească că delegaţii sârbi uo primit ca instrucţiuni, să grăbească încheierea păcii. Paris, 24 Ianuarie, — Se anunţa clin Berlinziar ului «Jourhaldes Debats» ca prinţul de Bismark este bolnav. Roma, 24 Ianuarie.— Tecchio, senator a murit, ( oslantinopoL 23 Ianuarie.—(Cale indirecta) Intrevorbirile între Turcia şi Bulgaria aii intrat înlr'o fasa care permite să se aştepte la o soluţiune viitoare. Prinţul Bulgariei o adresat Sultanului o scrisoare, spic al dovedi din noQ sentimentele sale de fidelitate şi de. devotament şi pentru a-l cerc ca guvernământul general al Rumoliel să’i fie încredinţat, conform dorinţei rumelio-ţilor. Accastiţ scrisoare a fost primită la 21 Ianuarie prin poştă. Intre altele, prinţul trimite pe ministrul afacerilor streine, d.Tşanof laCos-tantinopol, şi care va sosi împreună cu Gadbnn EITendi. D. TsanoiT este însărcinat săconfirraeze verbal sentimentele prinţului, să sprijinească cererea sa .şi să negocieze un aranjament final. Dacă, după cum pare sigur, Poarta primeşte într'un mod favorabil cererea prinţului este probabil că ca va da îndată *.n cursul săptamânel viitoare, o circulară, ce va supune aces.1 acord puterilor. Modificările statului organic al Ru-meliei, necesitate prin acest acord se vor regula după forma şi modul prevăzut în ultima conferinţă, adică prin-tr'o comisiune internaţională. Este asemenea probabil că se va face în favoarea Turciei o uşoara rectificare de frontieră, ce va coprinde cute-va sate esclusiv musul mane, cari n'au recunoscut nici o dala mişcarea rumoliotâ. Mal e posibil ca Poarta se stipuleze că Priuţul Alexandru va trebui să ţină într’un mod eventual, uu contingent militar la disposiţiunoa Sultanului. Aceste clause vor servi probabil mal cu scamă spre a atenua faţă cu opiniu-nea publică în Turcia, concesiunile făcute prinţului Alexandru. (onsîanlinopol, 25 Ianuarie.—Galo indirecta. — In privinţa revendicărilor Greciei, Poarta continuă a se arăta neînduplecată. SPIONUL PRUSiÂN t -- Saptamina aeeastavoni începe publicarea, „Spio-nuluiprusianu de un actual ministru. Radu Mihaiâ, precum s'a întâmplat cu legea poliţelor şi bugetul drumului de fier, treaba rămâne pe tocmeală ca în peâţa mare; fie-care mal Iasă câle-ceva, se face pace, si să bea aldămaşul. Ceva mai prost stă d-nu Sturdza. Ca-merilc, compuse în majoritate de plevuşcă,—cel puţin aşa să laudă—în loc se ţie seamă unul om care a sărutat lot conace a scuipat,îl pune pe o trâptamal jos de încredere şi când o vorba la vot, nu obţine de cât încrederea fără bile. D-l general Falcoyanu era aşezat pe cea din urmă treaptă a scărelîncrede-rel; acea trâptă s'a sfărîmat, şi generalul a dispărut fără vorba multa şi fără să ştie măcar, ce fel de meşteşug do votare era să se întrebuinţeze cu d-su. STABILITATEA MINISTERIALA IJn singur lucru ati găsit în anul 1885 cu care să se laude gazelele oficioase: Cu stabilitatea guvernamentală. Naţiunea face în aceasta privinţă următoarele observaţiuuî.ce arăt în destul că chiaraceastă stabilitate ministerială, e o curata minciună : Dacă a fost cine-va stabil, zice Naţiunea, în acest interval, e nu mâi Primul ministru. Colegii săi însă , saO mai bine zis, instrumentele sale, nil fost priminiţi mal la fie-care semestru. Abia aveau timpul să se pue în curentul afacerilor departamentelor lor, şi pe dată erau sau înlăturaţi cu lotul, şuii transferaţi la un alt iTiinistor. Aceste permutări sau înlocuiri se făceau mai cu seama când vrc-unul din ei îşi punea în minte să Introducă In departamentul lui o îmbunătăţire oare-care. Par că era un făcut, tomai atunci era înlocuit sau depărtat. In ce ţară cu regim ropresontativ un prim-mini6tru îşi schimbă, în curs de zece am, de 30—40 de ori colegii săi? Desfidem pe oficioşi a ne arăta veri-una, afară numai de Statele A-siatice unde vizirul, care este un alter ego al suveranului, numeşte şi des-litue pe miniştri, după simplul săfl capriţiQ, ca pe cei din urma funcţionari aî Stalului. ■ Stabilitatea la noi este o stabilitate esclusivamentc vizirială, o stabilitate împrumutata la Statele autocratice şi despotice, iar nici de cum la Statele constituţionale. Ca şi un vizir, Primul nostru ministru, sub masca unui parlamentarism care 'şl trage origina mai mult de. la acela inaugural în Egipt de fostul vice-rege, de cât de la cel practicat în statele constituţionale din Europa, numeşte şi destitue pe miniştrii după voinţa sa şi fără sadea nimănui socoteala de faptele sale. ŞTIRILE ZILEI TERMOMETRU INCREDEREI Se ivesc de cât-va timp tn Corpurile noastre legiuitoare incidente de acelea care ne dovedesc că ne întoarcem la rangurile boeriel din trecut, cu toate că suntem sub regimul constituţional al perfectei egalităţl(?) Aveam odinioară, pitari, vistieri, cluceri; astăzi avem miniştrii aşezaţi pe o treaptă de boerie, negreşit numai în ceea ce priveşte încrederea de care se bucură în sinul parlamentului. De la încrederea definitivă şi până la cea mărginită, scara este mare şi fio care Ministru sub-vizir îşi are locul seu însemnat şi inamovibil, de unde nu se poate mişca, cu tot ajutorul ce'l dă colegii sâi. Protipendada încrederel o are neapărat d-nu Brătianu ; când este în joc părăsirea putere!, de către Preşedintele Consiliului, nestrămutata credinţa în Dumnezeul colectiviştilor sâ traduce la vot prin majoritate debile albe, a-proape unanimitate de ridicări de mâini, prin uraleşi tot alaiul obicinuit, sub conducereacapel-maeşlrulul Lecca şi a d-lui Dimancea ca prim violonist. Când este în joc d-nu Sioiojan, sau Sâmbătă seara a fost o întrunire colectivistă la Senat. S'a căutat a sâ opri interpelarea ce d-nii Vorus,si şi lepurescu auadresat'o d-lui Slnrd2a la Cameră şi care trebuie sâ se desvolte azi. Aceşti d-nî au opus un refus formal şi s'ar putea că azi d. Sturdza sâ primească un vot de blam la Cameră. u D. M. Ferikidi ministru de externe a primit ieri pe d. Baron d. Mayr ministru al Austriei. Sâziceca ar fi fost vorba despre întrunirea comisiunei Însărcinata cu regulare» condiţiunilor de pace între Sârbia şi Bulgaria. * Studenţii români de Ia Facultatea de Medicina din Paris care au fost admişi printre cei d'inlîi la externat snnt d-nii Dimitrie Haralamb, Dim. Demctriad, Albulescu şi Dem. Pelle&sier. # 1). Colonel Ilert din regimentul de artilerie din Brăila, care ’şi fracturase humSrul, cu ocasia experienţelor cupo- -lelor, sâ afia mal bine şi în curând va putea eşi din spital. X www.dacoromanica.ro o EPOCA — 14 IANUARIE Ou consiliu «io miniştrii s'a ţinut en la d. Bratiumi. x Din causa repetiţiilor pentru Fra Dia-ro/o şi Pygmalion, artiştii societari nu vor juca astă seară. X Se vorbeşte despre o nouă sărbătoare care se va da la teatrul cel mare. în folosul loteriei Atheneului! X Pare că balul socieUţei de bine-facere Elisubeta-Doamna nu va putea fi dat în saloanele băilor Eforiei, de pe cum se hotarlse, căci interiorul clădire! nu este cu desăvârşire decorat. X Ploile ce au căzut neîncetat, se zice că ar fi ameninţând mult podul Şiretului de la Bărboşi. X «Curierul Prahovei,» alia ca lu comuna Drăgăneştidin plasa Gâmpul-Tergşor cu ocasiunea alegerilor, s au bătut alegătorii Intre dânşii, atât de mult, încât unul a şi murit. 1). sub-profect a trecut la faţa locului, pentru constatarea caşului. n Debordările apel Buzăului au inundat aproape trei mii pogoane din moşia statului Ciorani şi două mii pogoane alt; locuitorilor. X Un amic al nostru din Bârlad ne a-dresează rlndurile de mai jos. Bănuiala sa se justifică şi prin faptul că nu mal departe de cât acum doi ani, s'a prins aci In Bucureşti, nişte exploratori de meserie a cutielor de scrisori atârnate chiar pe zidurile palatului postai. Dacă alte Îmbunătăţiri nu ne e dat să aşteptăm, cerem, împreună cu amicul nostru,săni segaranteze.prin mijlocirea plicurilor timbra te,primirea scrisorilor, căci am pierdut ori-ce speranţă, In alte măsuri. fată scrisoarea In cestiune: Domnule Iiedactor, Mare parte din scrisorile cari se trimit din acest oraş, nu ajung la destinaţie, de oaro-ce*se suprimă de Impiegaţii de la poştă care 'şl însuşesc timbrele. Ar 11 bine să cereţi In jurnalul d-voastră înfiinţarea plicurilor cilii nibrele imprimate chiar pe plic. Aţi aduce ast-fel un mare serviciu publicului. X Aflăm că se pregăteşte o listă tntrâga de decoraţiuni pentru cetăţenii Ploeş-lenl. Printre cei puşi In frunte ni se asigură că ar fi d-nil Clir. Enciulescu, comerciant şi ajutor de Primar, şi d. Clir. I). Cantilli, primarul comunei Plo-eştiori. X Domnul Colonel Gheorghiu, va ii numit şeful Reg. I-iu de Geniu, în locul d-lul Colonel Arginloiunu care va trece ca şef al Stalului Major de Geniu în locul d-lui Ghcorghiu. Aceasta schim-b ire e cuusata pentru ca d. Gheorghiu să'şi facă stagiul de general. X Primimîn acest moment o interesantă corespondenţă din Bârl.nl.pe rare. dincausa lipsei spaţiului, suntem siliţi a o publica numai mâine. DECRETE — D. Miliţii Petrovîcl, s'a revocai din funcţiunea dc ajutor al primarului comunei Caracal din judeţul Bomanaţî. — S'a dîsotval dorrsîînil*comunei rurale Cudalbi din judeţul CovurluiO, pentru moli vele arătate !n raportul Ministerului de Interne. — U. Dumitru lonescu, actual sub-comi-sar clasa II pe lângă prefectura poliţiei Capitalei, este numit în funcţiunea de subcomisar clasa I pe lângă acea prefectură, In locul D-lul I. Dumitrescu, care se depărtează din funcţiune. — D. Mihail A. Bâdulescu, şeful biurou-lui statisticei agricole, se numesce, pe ziua de 1 Ianuarie 1886, secretar referent Ia o-liciul central (le statistică, tu locul vacant. —■ !>e va convoca o sesiune extra-ordinară la curtea cu juraţi din judeţul Dolj, cu începere de la 27 Ianuarie 1880, şi care să poată dura până la 10 zile, pentru judecarea proceselor ce sunt pendinte, rămase nejudecate tu sc.-iunea ordinară de la Decembre, din causa lipsei de timp. — Şcoala dc băeţl din comuna Târgul-Ilorezu, judeţul Vâlcea, va purta pe viitor numele de Şcoala luau Prodesen. DINTR’O ZI INTR’ALTA .looliev-flnl) Eri Jockey-C'lubul şi-a relnoit hiuroul alegând din noă pe cel din anul trecut tn capul căruia scufia dd. general Mânu şi Gr. Cantacuzino. Fiind că avem de gând a da la locul acesta fisionomia diferftelorcluburt din Bucureşti, profităm de ocasiunea ce ne o oferă alegerile de eri ca să începem cu Jockey-Club, care este din cercurile cele mai vechi şi cele mai însemnate din ţară. Acest club a fost fundat în anul 1874 sub preşodenţia M. S. Regelui, din iniţiativa unor persoane din cele mai notabile din ţară, cu scop d'a încuragla îmbunătăţirea rasei cailor la noi. Astfel graţie iniţiativei membrilor acestei societăţi, s’a Inaugurat în toamna anului 1875 primele curse tn laşi şi în Bucureşti, Puţin câte puţin Jockey Club a luat mai multă importanţă, ast-fel că a putut clădi pe câmpul de la Bănoasa tribune dc curse în valoare de 80,000 franci şi a putut împărţi în fle-care au premiuri însemnate. Ast-fel numai în anul 1888 el a distribuit, în diferite premiuri, 05000 de franci. Tot acestei societăţi sâ datorcşle că de la 1874 s’au Introdus în ţară peste 50 de armăsari de re-producţiune şi încă mai multe iepe/n/r-sanrj. In anul 1877 hypodromurile Jockey-Clubuluîfurâ incluse dincausa răsboiu-lui, liind-că marea parte a membrilor să aflau sub drapel. Şi nu să mărginiră a servi ţara cu persoana lor, dar mai contribuirâşi băneşte dând societăţi Crucei-Roşie o sumă de 12000 franci. Vrând însă aşi mări cercul activităţi sale, Jockey-Chtbut înfiinţa In anii din urmă o sală de scrimă şi un local de dare de semn, de care să ocupa un comitet special pus sub preşedinţia Prinţului George Bibescu. Precum se vede scopul acestui ccrc este d'n încuraja diferitele feluri de sport ce plnă azi s’au putut Introduce în ţara. Pe lângă acâsta Insă clubul a dat pe fie-care an mai multe baluri şi petreceri foarte reuşite şi, In mijlocul acestor petreceri. membrii săi n'nii uitat nici o-dată că această societate trebuiea să participe la toate operile de bine-facere şi sâ vie In ajutorul celor lipsiţi de mijloace. Toate acestea Jockcy-Clubul le-a putut face cu propriele sale mijloace, căci statul care ar ti trebuit să se intereseze de ameliorarea rasei cailor nu'i a venit, nici lntr'un fel, tn ajutor. Se poate dar spera că şi In viitor, sub inteligenta direcţiune a d-lor Gr. Mânu şi Gr. Cantacuzino, el va urma a prospera şi va aduce şi In viitor tot atâtea foloase ca şi In trecut. CRONICA Regrete eterne! Daci'mi ar trăsni vre-o dată prin cap să Întocmesc un dicţionar al limbeî române, când aş ajunge la cuvântul Ite-yrete, ’i-aş da următoarea tălmăcire: «substantiv neutru care, lu plural şi însoţit decualificativul eterne, seatîrna la ferestrele modistelor, sub formă de coroană, ca semn de durere adâncă!» Intr’adevăr, trebue să fi observat şi d-voastră ca şi mine, că mâhnirea a a-juns de cât-vu timp un fel de exposiţie permanentă. Odinioară, când doreai se ştii cine a mai răposat în expiratele două-zecl şi patru deore—precumzice stilulolicial— căutal la p. 3-a, coloana cea din urmă, din gazetele mai răspândite. Ştiai îndată că d-nu X, pătruns de cea mai vie durere, a perdut pe soacra sa, sau că inconsolabila D-nu Z a rămas desperecheată ! Astă-zi, n’ai de cât să te plimbi pe Calea Victoriei, începând de la prăvălia d-nei Eugenie Sobre şi mergând până la Malakof în Lipscani, de pe cete vei li oprit la Blanche, Sevastie, M-rne Martin etc., vei şti îndată cine a murit, ce rude, ce prieteiîi a avut răposatul, şi până la care grad se ridica părerea de râu a fie cărui donator de coroane, căci aceasta exposiţie mai are şi darul dea II un termometru al durerel! Rude, prieteni, nici unul nu vreu să rămâe mal pe jos de cât cel-l-alt. Fiecare împodobeşte panglicelo eon unei ce dărueşte cu vorbe menite să meargă drept la inimă, plus iscălitura pătrunsului de durere donator, ca să ştie bine tot oraşul cât de mult e supus simţirilor morale ! Moda arâtărel mâhnire! se schimba la an la an, ca şi moda pălăriilor, u cis-muliţelor ascuţite şi alte accesorii de găteală femeească, asupra cărora nu vreau să mă opresc. Spre pildă, anii trecuţi era la modă durerea sgomotoasâ care însoţea pe răposat penă la cimitir! In cea dlntâiii caretă luată cu chirie, care venea după mort, zăreai o cucoană Îmbrăcată în negru de sus până jos, cu părul jumătate despletit şi care. de la domiciliul răposatului până la cântecul bisericesc-veci-nica pomenire,' ţipa din răsputeri... Aoleu t.....-1 o! eu...Miticufă, A 'oiţă saii Gheryhiţă ul meu. după cum îl chema pe dumnealui; şi notaţi bine că aceste cuvinte le sbiera scoţând capul pe fereastra de la caretă, ca să o vadă toţi. căci alL-fel durerea sa n ai" ii avut nici preţ, nici căutare. In limpul acosta, alta cucoana, o prietenă bună ii ştergea ochii cu o batista, iar cu mâna dreaptă îi baga In nas cu de-asila, o sticlă cu Eau de Cologne! Acum Câţi-va ani, o înmormântare fără lot dichisul despre care vorbii, nu făcea două parale. Astăzi, avem o durere mai pe tăcute care stă atârnată la geamlâcul prăvăliilor de modă. Bun lucru dacă n'ar avea partea sa caraghioază din causa ostenelel, ce’şl dă fie care, spre a dibui o inscripţie frumoasă de pus pe panglicele coroanei, inscripţie care să fie ceva mai mai! Fără să lac nici o (personalitate, fără să pui In joc nici numele morţilor, la adresa cărora au fost lăsate coroanele, nici numele celor vii care aă păcfituit logic vorbind, daţi’ml voe să vă Însemnez aci câte va inscripţii culese de mine tn anul 1885. Veţi judeca până unde poate merge durerea omenire! când e atinsă şi de prostie. Gununa unei soţii pentru bărbatul ei: «Te-am iubit pună la moarte!» Ei, de la moarte Încolo, pe altul? Cine te a pus să te spovedeşti cocoană? Cununa unui prieten : Cela! mai mare şi mai bun făcător! 0 fi ! Insă făcător de cam ce fel de lucruri? N’ar strica să ştim şi noi. Cbnuna unul fiii : «Adevăratului meu părinte.» Nu cum-va (iul In chestie mai are la mahala un părinte falş? Unuittnâr care s'a sinucis : «moartea salvează onoarea !» Cum um zice, toţi coi osândiţi a li se tăea capul, se trezesc în urma acestei operaţii, fără cap dar cu onoarea la loc ? Cununa pentru un profesor: «Adio pentru tot d’a-una ! Studenţii recunoscători !» Recunoscători că nu se mal întoarce dascălul ? Cununa unor bâeţi do prăvălie pentru stăpănul lor: «Lui Ghiţă P... care a fost o adevărată mamă pentru noi \» Le o II dat lupte... lu cafea. Cununa pentru un ofiţer uiort lu foc: «JUartiruiui datoriilor sale !. L’o fl pîrlit creditorii! Aş putea să înmulţesc exemplele mele! Mă opresc, aci căci mă tem să nu produc o prea mure hilaritate pentru un subiect cam trist. Mă întreb însă pentru cine sunt acele inscripţiuni! Pentru cine acele nume tipărite pe patiglice? Negreşit pentru publicul cure trece, căci sărmanul răposat nu poate să le citească, chiar daca am presupune că s'a dus drept în împărăţia corului unde domneşte numai lumina. Să lăsăm dar la o parte-această vanitate. această durere falşe pe care o expunem la geamlâc precum îşi expune prăvăliaşul marfa ! Dacă riesimţim adânc mâhniţi, prin-tr’o lovitura a spartei, sS păstrăm mth-nirea noastră tipărită în fundul jni-mei, în loc de a o tipări şi iscăli pe pan-glice multicolore. Max. PARTEA ESTERIOARA l-Ynncla. — Noul cabinet al d-lui de Freycinet, a suferit deja o înfrângere In Camera Deputaţilor alaităeri: D-nu Rochefort propuse camerei un proect de amnistie generală zicând, că Preşedintele Republice! cu prilejul realegere! sale 'şi a făcui datoria graţiând 12 condamnaţi politici, acum e datoria camerei de a decide amnistia celor-I’alţi osândiţi politici In consecinţă ceru şi ca camera să pronuuţe urgenţa asupra cercetârci proectuluî ce înfăţişează. Guvernul, care la început era hotârlt a nu lua nicl-o posiţiune în această cestiune, 'şl modifică mai în urmă hotărl-rea, spre a fi plăcut oportuniştilor cari. '1 acuză ca prea se pleacă radicalilor, însărcinând pe ministrul Goblet a de-cluru, că guvernul. se opune la proec-tul de amnistie şi că nu priimeşte ur- ţ-' i • 11 ţ«i. Dreapta, fiind convinsă că radicalii în ori-ce caz, vor vota urgenţa însărcina pe episcopul Freppel şi pe d-nu de Cassaghac,' a declara că în faţa declarat iune'i guvernului este nevoită a voth pentru urgenţă, care pusă ast-fel la vot fu priiinită cu o majoritate de trei voturi, remâind guvernul în minoritate. D o cam-data aceasta înfrîngere, nu poate avea nici o urmare pentru că guvernul n a pas cestiunea de încredere cu această ocasiune. Dar nu e mai puţin adevărat însă, ca astă întâmplare dovedeşte, că la un moment dat cabinetul de Freycinet. va putea fi răsturnat prin coalisarea extremelor din cameră, în cât tăria şi durata guvernului poate fi pusa în cestiune la fie-care moment. Răspunsul respingător al Greciei şi al Serbiei la nota colectivă a puterilor pentru desarmare, a produs In cercurile guvernului francez o impresiune penibila. Iar în privinţa propunerilor, d’a se sili statele balcanice la desarmare, cu puterea urmata, guvernul republice! temându-ge de complica-ţiuni grave, stârueşte ca puterile să continue a da consilii guvernelor din Belgrad şi (Athena, spre a se evita ori ce ouvănt de neînţelegere între puteri. Anglia. îndată după deschiderea solemnă a parlamentului, primul ministru lordul Salisbury, cerând a se lua în desbatero adresa de răspuns la mesagiul reginei, făcu In camera Lorzilor o declaraţiune asupra potiticeî guvernului, In care. Intru căt priveşte încurcăturile balcanice, susţinu ca cea FOIŢA ZIARULUI «EPOCA» 13 (Urmare) Şi'n această lipsă desăvârşită de sgo-mot şi de mişcare. Radu se simţi In largul lui. In fund, departe de oraşul, de-a cărui larmă ne mai sfârşită era a-tât de sătul, sub un teiu desfrunzit, se aşeză pe-o bancă şi cugetă. îşi simţia inima răcorită, capul uşor şi gândurile limpezi. La ce'i foloseaţi acum atâţia ani de truda şi de smacinare pe băncile şcoalii? Ce bine-ar fi fost sa remâe prost la pragul părintesc!... Ar fi fost un ţăran sănătos şi voinic, să ducă plugul In spinare.... Harnic, s’ar fi aşternut pe muncă, ar fi tăiat ogorul strămoşesc, ş'ar fi scos din pământ hrana şi fericirea senină a lui ş'u rnă-sei, ş'ar 11 fost amândoi Îndestulaţi şi liniştiţi până la capătul vieţii... La câte chinuri şi la câte umilinţl n’aduce pe om de-şarla'i năzuinţă de a şi eşi din frânele chiemârii lui fireştii... Căci el avea de mic dragostea câmpului, ş’o groază ne mai pomenită de şcoală şi de oraş. De trei ori a fugit de la scoulă, când fa dat lntâiă, şi de trei ori l'a bătut măsa şi i a dus cu de-asila sâ 'nveţe. Ce rău a făcut că nu l'a lăsat să'şi ţie drumul ursitei lui de-atuncil... Biata lui mamă, ce grele dureri o aşteptă a-cum!... Căci el va trebui să moară subt ochii el... Negreşit, se va duce a casă... Şi când îl va vedea în acest hal de slăbiciune, ea, care încă mat are visuri!... Sărmana Iul mamă, ce mângâere îi va mai remâne, pe lume, sd robi tel zale inimi, după ce va muri el!... Apoi se gândi la Margareta. Ea 'I răsări de-o-dala clară şi frumoasă, ca o zlnâ din dafin. îşi duse repede rnâ-nele la ochi, ca sâ nu'i scape din minte, ş’o desmordâ mult, ferbinte şi dureros, In dornicele şi fermecatele lui gânduri., stătu cât-va,Înfiorat de o jale misterioasă şi profundă, ca şi cum ar fi asistat la agonia unui vis frumos ce'i murea In suflet... Apoi ofta, se sculă şi plecă. Liniştit, povesti luiGheorghe, întâmplarea de dimineaţa. Mărturisea ca nu’i pare răd de loc. Spuse că e obosit şi lihnit de foame, ca mâne va pleca negreşit a casă la mă-sa, şi rugă, pentru prima oară pe amicul lui, sâ'l împrumute cu zece lei... Nimic despre suferinţele lui, nimic despre ce va urina mai târziO... Şi când Gheorghe, rănit da această neaşteptată despărţire,îl întreba mereO, când se vu mai întoarce şi ce are de gând să facă, Radu 'I răspundea cu răceală : — Vom vedea mal pe urma. Nu ştifi bine. Iţi voi0 seri de-acolo. Deocamdată trebue sâ plec numai de cât. Râmase noaptea acolo, dar cu nici un preţ nu voi să doarmă lntr’un pat cu amicul sâă, şi, ca nici-odată, cum puse capul pe pernă, adormi. A doua zi dimineaţă, îşi năbuşi durerea şi plânsul în inima lui trudită, şi c'o prefăcută nepăsare, îrnbrăţişă şi părăsi pentru tot deauna pe scumpul tovarăş al celor mal frumoase visuri din tinereţea lui perdută..Se simţea aşa de groă încărcat, aşa de obosit, ş’aşa de bătrân... pare că trăise o sută do ani în nevoi şi suferinţi neîntrerupte. Icar bietul Gheorghe romase singur, sdrobit, fără nici o mângâere şi convins că Radu nu’i mal iubeşlo. . . . V Radu căzuse la pat. Iear mama Ilinca bocea pe la toate pragurile şi se da'n vânt după leacuri. Rămas’a babă meşteră care să nu ’şl fi ’ncercat adâncul priceperii pe zilele numărate ale bietului bâeat?.. Şi cât e uoaptea de lungă, sta ’ncre-menitâ ca o mornle la căpătâiul lui,-şl se uita nebună şi ruptă de dureri, cum i se istoveşte subt ochi odorul fără proţ ul vieţii ei netrebnice şi Întunecate.... Căci nu vruse Dumnezeu s'o trăsnească de sus, ori să asmute fearele codrilor asupră'i, ca sâ'l sfâşie inima ’n bucăţi şi să'i crănţăne capul în dinţi, sâ nu fi mai ajuns la aşa ceas de blestem, sâ vadă cum i se prăpădeşte şi i se scufundă ’n hăul duşilor do veci, comoara ei do mângâere, lumina cea mai sfânta a sbuciumate-lor oi zile... Şi ea, sâ stea cu braţele cruciş la pept, sâ se uite şi sâ n’aibă nici o putere... nici o putere... Cerule neîndurate!.... Aşa se văicărea cugetul ei în jun-ghiurile desperării... Şi hârlitul ce se torcoa, prelung şi Înfiorător, cu fie care răsuflare, din peptul scorboroşit al lui Radu, vuia sinistru în pacea mortala a odăii, şi tăia amarnic, ca un ferăstrău, în inima nenorocitei lut mame. — «Ci curmă-te o dată, scândură de brad!» Strigă ea într' o noapte, sărind în picioare, scoasă din minţi. Dar sunetul smintitelor el vorbo o înfricoşâ. îşi veni iute 'n simţiri, îşi făcu cruce, se bătu cu palma peste gură şi se aşeză iarăşi mâhnită la locu'I. Din când în când Radu, deşteptat de tuse, Îşi scotea afară braţul alb, gol şi sfarogit, pipăia Încetişor marginale In-velitoarel, cu degetele’! subţiri şi tremurătoare, deschidea ochii mari, albi şi sperioşi, şi, ars de sete, cerea să'i dea puţină apă. — Cum Iţi mal este? — Mai bine... Şi Radu Îşi ascundea, c'un fel de frică naiva, braţul lui de schelet; pleopele'i recădeau grele şi trudite peste ochi. Iar mama Ilinca li sumotea cu grija colţul lnvălitorii pe sub umăr, privia perdutâ la Icoane, ofta din adine, şi românea iarăşi fără nici o putere şi fără nici un gând desluşit, în prada covîr-şiloarel.or el chinuri. Aţipea şi eu câte niţel, sdrobiiâ de oboseala, şi când se deştepta, traşăria spâimânlală de presimţiri sinistre, i se părea c’a dormit prea mult, şi deschidea ochii mari şi tagrijaţl spre palul lui Radu. Darlntr'o zi Dumnezeu făcu să treacă o rază de bucurie prin aceasta casă plina de durere Radu se deştepta vesel de dimineaţă, se ridica, singur. în capul oaselor. Se uita la biata măsa, cum adormise, biruită de trudă, pe scaun, ş’o milă sfă-şietoare 11 cuprinse de chinuiţii ei viaţă. îşi aşeză încetişor o pernă la perete,' ca să’şi răzime spinarea, şi aşteptă. Se pipăi pe obraz, Îşi privea lung mâneie’l de cearâ ,şi moreă şi le mirosea. Ar fi avut plăcere să se cate In oglinda. Ilinca tresări, deschise ochii, 11 văzu sculat şi credea că visează..! Radu Începu să rldâ. (Sfîrşitul In No. viilor.) A. Vtahuţă www.dacoromanica.ro EPOCA l i IANUARIE 3 mal bună calo pentru a lor paciuică rezolvare este înţelesei va directă între Sultan şi prinţul Bulgariei; rări, gu^ vernul britanic are cuvinte a crede ca în chipul acesta suveranitatea Sultanului nu va fi atinsă si că se va realiza şi dorinţa poporului rumeliot. In consecinţa, a criticat atitudinea Serbiei, condamnând mni cu seama pre-lenţiunile Greciei, cure cere a fi despăgubită cu o întindere teritoriala In dauna Turciei, pentru otnb'mplare pe care aceasta n’a provocat o. Lucru neauzit tn ana'ele dreptului ginţilor şi pe care nu'l poate încuviinţa nimeni. In privinţa Irlandei, lordnl Salis-burrv zice, ca guvernul este tareholărît a menţine unirea legislativă a Angliei cu Irlanda. Tar cât pentru turburârilc ce se azmut de unele părţi, îndată ce s’arproduce,guvernul va dovedi, o purtare neclintită, luând cole m ii aspre măsuri spre a pune capăt unei stări de lucruri atât de primejdioase Angliei şi care ruşinează renu mele săiî de naţiune civilizată. După acest discurs, camera Lorzilor a adoptat adresa de răspuns la discursul tronului. D Gladstone, la discuţiunea generala a adresei, în Camera comunelor, a felicitat pe guvern pentru rezolvarea cestiiinel afgane, exprim,ându'şt speranţa cr'i înţelegerea amicală intre Anglia şi llnsia va continua şi pe vif or mâ-r induse. In privinţa cestinnel rumclinte, d. Oladstone, speră ca se vor menţine drepturile sultanului şi ca se va face totul în interesul bunel start a popula-ţiunilor balcanice. In privinţa Irlandei, şeful partidului liberal susţine, că guvernul trehuo să propue Camerei proiecte pentru înbu-nataţ.irea administraţiuneî din această ţară şi’şî rezervă dreptul a expune vederile sale îndată ce va cunoaşte proiectele guvernului. Do camdatS, d. Gladstone critică pasagiul din discursul reginei relativ la Irlanda şi cere explicări guvernului în această privinţă. Căci, nu e d'ajuns a se vorbi numai de menţinerea uniune), treime a se face mai mult si a se c erceta intrun chip lămurit. I). Parnell declară, c’a crezut lot-d'auna, că dacă se admite în principii!, că Irlanda si1 lle îndreptăţită a avea In-r'o forma oare-care, propria el ad-t mtnistraţiune seva putea ajunge la o înţelegere asupra amănuntelor. La aceasta răspunde lordul Ghurchill că guvernul nu poate consimţi nicl-o daiă la înfiinţarea unui parlament pe seama Irlandei şi crede ca ţara e cu dlnsul. Asupra acestora, desbaterca asupra adresei fu amânată în camera COL munelor, aşteptendu-se dinlr'o zi întreita, încâerarea unei lupte decisive latre guvernşi opoziţie. CRONICA PARLAMENTARA SENATUL Sâmbăta i I Ianuarie, 1886. Şedinţa se deschide la 21/2 oro. sub preşedinţa prinţului d. Gr. Ghica. Continuarea interpelări d-lai Mârzescu, asupra violărilor de lege comisa do ministrul Cultelor şi al Instrucţiei publice. 83 senatori faţa. Tribunele sunt pline de lume; chiar tribuna damelor, in pofida d-lai Milita Sturdza*, e Înţesata de doamne. D-nii Polizu-Micşuncscu şi Aurelian 'şl daâ demisiunea din comisia de revizuire a caselor publice, ne mal putând Îndeplini această saTcina dupf* ce au fost numiţi in comisia de revizuire a eodicelui comercial care le absoarbă tot timpul de care dispun. Se proclamă senator al col. l-iu do Bacău dr. C. Prodon. Asemenea se proclama generalul A. Berendeiu, senator ol col. Il-a de Teleorman. Lt-iiu Mdrzescu, având cuvântul îu replică, răspunde apărăreî ministrului Instrucţiei Publice şi susţine, că nu este esact, după cum a mărturisit d-nu Sturdza, că s'a făcut vinovat numai de o singură calcare de lege, şi precum dovedeşte, ministrul a comis o serie de violuri delege. (D-nu Ion Brătianu Intră în Senat şi ia loc pe banca ministerială). Oratorul cu o verva puternica nimiceşte cuvântarea-aperare de eri, a ministrului şi se ridică cu putere, contra stigmatului ce a aruncat d-nu Sturdza asupra şcoaleî naţionale îndrăznind să zică ca până acum n a produs de cât ticăloşi şi mişei. D-nu Mârzescu, printro spirituală întorsăturii, aminteşte, ea din şcolile ţârei afleşit ceimai importanţi membrii ai roajoribiţei actuale precum D-nii; Aurelian.Eug. Stalescu, Gr. Stefânesci* G. Chiţu. Climescu ele. Prin urinare, stigmatul d-lul D. Slurdza, ’i priveşte!.. Eminentul orator, după o cuvântare de «- - r, y j Şedinţa de Luni I 1 Ianuarie, 1886 ‘Şedinţa deschide la ora i supt preşedinţa U-lui Ioan Agariel, prezinţi fiind 90 d-nl deputaţi. Se acordă următoarele congedii : unul de 10 zile d-lui Papadopol, altul de o lună d-lui Antake şi altul de 10 zile d-lui Drâgulescu. D-l Dr. Măldărescu depune o propunere pentru a se acorda văduvei d-rulul Zogravos o pensiune do 200 lei pe lună. D-l Itădulescu îşi retrage interpelarea adresată d-fu'i ministru al Cultelor şi amână pe aceea.adresată d-lui prim-m mistrii. Se votează câte-va indigenate ră-din şedinţa trecută. D-l Mănescu întreabă ce s’a făcut cu legea votată în privinţa autentificam actelor supt semnătura privată. D-l Ministru a! justiţiei declara ca va veni in eurînd cu o lege în această cestiune. D l Mănescu este mulţumit cu acest răspuns. D-l V. Epurescu îşi dezvoltează interpelarea adresată d-lui ministru do instrucţiune. D-sa arată toate măsurile perturbatoare şi revoluţionare iile d-lul ministru şi cere ca d-l ministru Sturza să se retragă. D-l Epureseu, roagă apoi pe d. Prim-ministru ca să nu intervie în dezbateri şi să nu ia supt apărarea d-sale pe d-l ministru al instrucţiei. D-l ministru al instrucţiei neagă că ar fi călcat vre-o l6gc şi declară că nu vrea alt de cât să lndrepteze relele de cari suferă şcoala. D-t N. Yoinov atrage atenţiunea d-lui ministru al. instrucţiunol asupra şcoa-lelor catolice călugăreşti de fete, unde se predă religia catolica, şi se omoară simţi mentale româneşti. 1). Ministru, răspunde d-lui Voinov că va lua mesuriletrebuincioase şi faţă de acele scoli. I). Janoli , combate părerea d-l ui Sturdza că dacă Senatul i a aprobat purtarea, Camera nu ar avea dreptul să dea o hotărîre contrarie. Dar critică încă şi terenul pe care s’a pus d. Sturza pentru a'şl apăra măsurile luate. I). Laurian, apără toate actele d-lui ministru Sturza declarând ca au fost salutarii pentru scoală şi că pentru aceasta ministrul trebuie susţinut de Cameră. Discuţia să închide precum şi incidentul. Şedinţa se suspendă pe 10 minute, la ora 4 Iftră 20. INFORM ATIU NI Decretul pentru numirea d-lui General Fâlcoianu, ca şef al marelui stul-major, trebue se apară mâine în Monitorul Oficial. X Se zice că d. I. Brătianu, va păstra interimul ministerului de res-boiu, până când se va termina seria Interpelărilor anunţate în Senat contra acestui departament. Atunci nu-maî'va da portofoliul acestui Minister d-lui General Berendei. X Ni se spune că d-nu Leonida Ste-rie, ar fi fost arestat. Motivul acestei arestări ne este de o cam-datâ necunoscut. X Cele 20,000 ghiulele comandate pentru tunurile Krupp. au sosit Sim-bată seara la piroteehnia din Bucureşti. X Se şopteşte că M. S. Regele, ar fi chemat pe d-nu Preşedinte al Gon-sjiilui în ziua când era s«* se dea un vot de blam d-lui Slurdza de către Senat,şi ar fi insistat pe lângă d-nu 1. Brătianu, pentru ca se meargă se apere pe colegul seu de la Culte. D-l 1. C. Brătianu preşedintele consiliului de miniştri, a avut azi dimineaţă o lungă întrevorbirocu d-l general Fâlcoianu. X Suntem informaţi că d-l preşedinte al consiliului de Miniştri a avut din nou o lungă întrevorbire ou prefectul de Dolj. prin telegraf. X Mai mulţi oficeri din armata bulgară. a sosit în Bucureşti a inspecta cupolele de In Gotrocenl. X La consiliul de miniştri care a n-vut loc azi dimineaţă, s'a ocupat de măsurile ce trebuesc luate pentru a sili majoritatea de a vota legea circiumelor. X Întrebăm pe d, ministru de res-boiu, cum se face ca soldatul G. ltătescu din regimentul al 3-lea de roşiori recrutat încă din anul 188:1, a fost numit ca ajutor inspector silvic al districtului Dâmboviţa, în loc să’şl facă serviciul militar? Mister şi sprijin colectivist!! X Aflăm că motivele care au grăbit plecarea d-lul general Briolmont, au fost o discuţie foarte vie între d-sa şi d. general Berendei, în privinţa planurilor forlifienţiunilor. X D. Leon Mnvroeordat din artilerie a fost transferat în Bucureşti, pe lângă statul major si va sosi mâine în Capitală. X In urma întruniri de Vineri seara, află «România liberă» guvernul s’a hotărtt a retrage proiectul pentru monopolizarea cârciumilor. X Principele Gcorge Bibeseu a sosit ieri in Capitală venind din străinătate. X D. doctor Sergiu n plecat azi la Brăila, pentru a face o anchetă privitoare la denunţul adresat consiliului sanitar, relativ la d. Predinger din acel oraş.—So spune că acest fabricant întrebuinţa vitriolul pentru întărirea spirturilor sale. X Adunarea generală a acţionarilor Băncii naţoinale după oare care dis-cuţiunî, cari şi’au avut importanţa dictată do Însemnătatea cestiune! ce era la ordinea zilei,—adică consolidarea datorii flotante de 20 milioane a biletelor ipotecare—a adoptat ieri convenţia dintre stat şi guvern, fără nici o modificare. Ereau represintate 12.200 acţiuni din totalul de 21 mii neţii. X În privinţa arestarel d-lul Leonida Slcroa «Naţiunea» află că d-sa ar fi adresat unui prieten o scrisoare particulară, prin care ameninţa pe unul din stâlpii colectivităţi, şi că acea scrisoare in urma denunţări acelui prieten, ar fi ajuns la parchet. X O depeşe oficioasă din Bucureşti către uPester Lloyd>< zice. că guvernul român priveşte cu plăcere pregătirile pentru un nou tratat comercial Intre Auslro-Ungaria şi România, dar că de rindui acesta, guvernul român va cere ca negocierile să se facă în Bucureşti, pe baza re-ciprocităţei, de oare-ce prima convenţie s’a negociat la Viena. X La colegiul 111 de deputaţi din Suceava a fost ales deputat d. Gbiţescu cu 298 voturi din 300 votanţi, fără concurent. La colegiul 111 de deputaţi din Ar- geş s'a ales d. Mucenic Dinescu (ţăran), în contra d-lui Vintilâ Rosei li, caro a obţinut 158 voturi. La colegiul 111 de Putna a fost ales d. M. Nieu, în contra d-lui Pană Buescu. X Se zice că d. Marinescu Bragadir va fi candidatul colectivităţi la viitoarele alegeri ce vor avea loc la Bucureşti pentru colegiul al II de Senatori’, în locul doctorului Mar-covici. ULTIMA ORA Londra, 25Iamiarie.—«Daily News» blamează atitudinea ameninţătoare a lordului Salisbury faţă cu Grecia, şi declară că este cu lotul contrarie sentimentelor poporului englezesc. Din cotrâ «Times» aprobă această a-titudine şi crede că dacă Lord Salisbury părăseşte acum puterea, retragerea sa ar fi supărătoare din puntul de vedere al interesului general în Europa. Roma,25 lanuerie.— Ministrul de finanţe a pregătit proiectul do budget pe 1880-87, caro presinta mărire de veni-turldo40milioane franci,şi o mieşoarere de 9 milioane în cboltuell. Cheltuelile extraordinare sunt pe de altă parte, reduse la 15 milioane. O recenta reforma a impositelor va produce gradat o sporire de 04 milioane şi jumătate şi această tifra va fi atinsă în budgetul anului 1888-89. Ministrul confirmă holarîrea de a nu somai emite rentă, chiar pentru cons-rucţiunile de drumuri de fer, manifesta intenţiunea de a converti câte-va rente ce se pot răscumpăra, de a amorlisa datoria publică şi de a reorganisa insti-tuţiunile de credit. Bucureşti, 18 -■> lanuariu 1886. Ştirile Gin străinătate sosite astăzi sunt de un interes deosebit. Ele constată că guvernul elin lftsându-se st fletârlt de mişcarea şi sentimentul popular, a respins cu oare care asprime mijlocirea cabinetului englez, care tindea a o îndemna să revie la simţiminle mal pactuicc. Alături cu a-eeuslă circumstanţă, Întrevedem oare care grabă din pârlea Sârb iei cu să ajungă la Încheierea păcii. Toate aceste Împrejurări de natură politică aii avui de resullal a impacienta şi nelinişti pe speculanţii noştri, aşa că valorile uu încercat o mişcare de urcare şi scădere tn cursul celor din urmă 24 oare. In cele din urmă spiritele par mal liniştite. Agio cade la 15.90. Dadele fac 2681/2, Gonstrucţiunile 1981/2 şi Băncile 1130 ultimo. Tendinţă e liniştită. BIBLIOGRAFIA A eşit de sub tipar şi s'afla de vânzare la librăria Socec in Bucureşti : Al treilea supliment la codicele romane, copr'mzend toate legile, decretele şi regulamentele de la Ianuarie 1882 până la Ianuarie 1880, ediţiunea II. Bocrcscu continuată de : C. Boe-rescuşiC'. Ylnlmtzi. In acest al treilea supliment, ca urmare a colecţii Boerescu, s'a observat acelaşi format, acelaşi sistem, aceaşl clasificare a materiilor, aceleaşi annotuţiunl şi trimeterl. Douâ inovaţiuni importante s’a Introdus însă: Pentru fie-eare lege s’a făcut trimiteri la Monitorul oficial unde să găsesc des baterib* corpurilor legiuitoare ţinute cu ocasiunea votare! fie-c&rel legi, şi Ia sfîrşitul volumulni s’a adăogat o tabelă alfabetică generala de toate legile, decretele şi regulamentele promulgate de la anul 1859 până la 1886. Ast-fel că consultarea legilor devine mult mai înlesnitoare ne mal având cine-va pentru a găsi o lege să caute de cât intr'o singură tabelă. A apărut şi se allă de vânzare la principalele librării din ţară, precum şi la librăria editoare Haimann, in Bucuresci: Oberim sau cornul minunai, basm cu gravuri fine în culori, format la 4o, cartonat frumos, lei 1,50 hani Prinţul sparge alune şi regele şoarecilor, basm cu 0 gravuri fine în culori, formal în 4o, cartonat frumos, lei 1,50 bani. Guliuer in tara piticilor, basm cu 6 gravuri fine în cnlori, format în 4o, cartonat frumos, lei 1,50 bani. Guliver in tara uriaşilor, basm cu 6 gravuri fine în culori, format In 4o, cartonat frumos, lei 1,50 bani. Flautul magic. basm cu 6 gravuri fine în culori, format In 4o, cartonat frumos, Iu 1,50 bani. www.dacoromanica.ro EPOCA—li IANUARIE CASA DE SCHIMB I M. F E R M O 27,-STRADA UPSCANI, 27— XXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXK l II S l I 111 ( l H K S (’ I 12 lanuare 1886 r.v, RcuUv amortizabilă • • • 5% Renta |H>rpetna . . . • 6% Oblig. tir*, stnt......... ('.% Oblig, iln st. ilrnmu tir* fer 7% Scis. func. rurale .... 5% Scris. tune. rurale . . • 7% Scris func. urbane . • -O* Scris func. urbane . - • r..»$ Scris, ftme. rurale ■ • • f> *C împrumutul comunal . . Oblig. Casei pens. (lei 10 tlob.) împrumutul cu premie . • , Acţiuni hftncei nai foii V . . Acţiuni «Dacia-Romania » . . * Naţionala.............. » . credit mobiliar . . . *., Conslructiunl. . . . » Fabrica «t Siî 101 1 | 81 05 3/t 80 803/4 72 206 30 1'30 260 200 200 196 io oro 16 1/4 2.01 ■' 10.01 5.91 17 123.75 83 40 100.5(1 105 199.95 8950. 34.50 DE VENZARE. Locul din strada Dionisie No. 20 i strada Crinului No. 5. Acest loc ore faţa pre strada Dionisie 37 metri, pro strada Crinului 40 încinşi adâncime do 41 metri. Se vinde în total sau în loturi, do câte o a patra parte. Doritori se pot adresa la proprietarul lui, 1). Gr. G. Peucoscu, str. Clemenţi No. 2. DE VENZARE. Moşia Rîea Noua din judeţul Teleorman, plasa Teleorman, comuna Rîea. Moşia are 200 slj. masa sau aproape 400 pogoane. Este de arendat a 200 galbeni şi se întinde până în bătătura celei de a Il-a staţie a căi ferate Costoşti-Turnu-Mâgurele. Doritorii se pot adresa la D. Gr. G. Peucescu, str. Clemenţei No. 2, unde vor vedea planul şi vor lua ori-ce alte lămuriri. 4 4 n X X Â X X X : x x x X X anunciuri pe pagina a IV, linia 30 bani, anunciuri si reclame pe pagina III 2 lei linia. X n m w w v PUBLICITATEA „EPOCA Str*acla Episcopiei, No. 3. ANUNCIURI SI RECLAME DE VENZARE. Proprietatea Sitlscasen din judeţul Teleorman-Garft la 5 minute depărtare. A se adresa la d-na Elisa Chronidi, Intrarea Ilosetti No. u. BERfiRlA GAMBRINUS c ci D C, O} r: cz a pus in consumaţie BEBE GAMBRIMAM fabricatirnea OPPLEE EFE ăl ITA T Chior de acum moşia Podu Gros din districtul Mehedinţi, având făcute semănăturile de toamnă. Doritorii se pot adresa in Bucuroşii, strada Brezoianu No. 51 în toate zilele plnă la a mia zi. 2 s. 5. s. D. R. ROSETTI AVOCAT Strada Ralişte No. 4. XXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXX n x x x x x x n x x n x x n X x x n x x x X X REGNU L DE LAI CONTRA RAGELEI SI REI MATISMI LII Sistemul prof. Dr. JAEGER Uccwwscut pretutindeni ca cel mai escelinte CORONAT DC JURIUL MEDICAL DIN LONDRA CU ,.MEDALIA DE AUR" s Sub-semnatii, având numai noi singuri dreptul de a fabrica vestmintele de lâna ce se poarta pe dedesupt, vestminte zise Normale, precum si cuverturile paturie in lâna curata de Cămilă. Cari păzesc de răceli si reumatisme Declarăm că am încredinţat !n România unicul deposit al produselor noastre Casei AUX QUATRE SA1SONS 72, Calea Victoriei 72, (in faţa Palatului Regal). Declaram ca nu recunoascom ca VERITABILE de cât flanelele ce se găsesc în aceasta casa. Comande din provincie se fac direct. Preţuri curente şi broşuri se trămit gratis şi franco după cerere W. BERGER’S SOHNE (Stuttgart) X X X X X X X X X X X 8 1 X X 1 X X X BURSE Bursa Parisului Cursul de la 28 lanuare 1886 Renta franceză 4 jum. la sula, 110,30 —110,25 detto bulevard 10 ore, 110,35 Renta română perpetuă 5 la sută 80,50 —detto C. F. R. 6 la sută, — Acţiunile băncei române—Creditul Mobiliar român împrumutul Elin din 1870 323,— —,—idem din 1881 250,— 251.—Banca Otomană, 488.75. 485 — deto bulevard 10 ore, 488,75, 485 Datoria turcă 13,92 4 jum. la sula 13,90 Lose lurcsşti, 34,50 34.50,Datoriaunificată egiptână 6 la sută 324.324 , Schimbul Londrei la vedere 25,21, 25.22, detto la Berlin 122,87 122.87. Bursa Londrei Consolidatele engleze 99 7/8 100 acţiuni de la Banca Română 0 1/2. Schimbu Parisului pe 3 luni, 25, 42 detto la Berlin 3 luni, 20,55, detto la Amsterdam 3 luni, 12,03. Bursa de Berlin xxnxnxuxxxxxnxxnxxxxnxxnuxxxx ■ A >.*A A. .A., A OFICIUL DE PUBLICITATE „ROMÂNIA" 10, STRADA ACADEMIEI, 18 BUCURESCI Prim cuce anunciuri, inserţii şi redr.rne ■entru OR!-CARE ZlAU din capitală, iu-dete si străinătate. Cursul de la 28 lanuare 1886. Napoleonul 10,15 Renta română a-morlisabilă 5 la sută, 93.40-93.40. Obligaţiunile C. F. R. 0 la sută 104,90-104, detto detto 5 la sută 101,10-100,70. împrumutul danubian Openheim, 109,90 10. Rubla hârtie comptant,200,50-200,05 Schimbul Londrei 3 luni 20,30-20,30, detto Parisului 2 luni 80,05-80,95. detto Amsterdam detto 108,40108,40 împrumutul municipal Bucureşti 1884 93, 80 93,50. Bursa de Viena Vechiu profesor de arta mo.şitu-luî şi medic primar a) spitalelor Sf. Spiridon din laşi, instalându-sc In Bucureşti str. Clemenţei, 25 de-a-supra Farmaciei, dă consultaţiuni do la 8—11 a. m. şi 0—8 posl-me-ridiane. A L E C U A. II \ L Ş AVOCAT 66 Strada Dionisie consultaţii de la 8—12 dimineaţa. A vendre ou â louer des la St. Georgesprochaine Une maison situee rue Doroban-tzilor No. 40; 20 pieccs, cour, jardin, environ un hectare. S’adresser au proprietaire qui y reside. Napoleonul 9.995 10,02 Ducatul 5,92, 5,-92. Imperialul, 10,30,10.32, Lire turceşti, 11,30 11-30. Argint contra hârtie, 100.Rubla hârtiecomptată 123,75-123.75 Acţiunile Credit Anstalt 290,10—290,40. Renta metalică 5 la sută , 84,20 — 84,30. Renta hârtie 84,20,84,20. Renta aur, 111.70 Lose turce 17,----17,— — Schimbul Londrei la vedere 120,75-126 80 detto detto Paris 50,10-50,15, detto Berlin la vedere 62,95 62,10 detto Amsterdam la vedere 114,50-104,75. Bourse de Francfort Cursul de la 23 lanuare 1886. Renta Roumanicl amortizabilă 5 0/0 93.40 93.35. MERSUL TRENURILOR CAILOR FERATE ROMANE Valabil de la 1885 ttuenresli-itonmi» STAŢIUNEA Arătarea Trenurilor Tr. ac.lTr. p. |Tr. p. ITr. pl Tr. 1 noapte a. ni. dim. dim. Bucureşti p 11,0C 745 645 5.00 Chitită 11,13 8,4(j 8,30 — 5,17 Buftea — 8,59 8,19 — 5,31 Crivina — 9,20 9,01 — 6,09 0,09 Ploeşli 12,17 10,05 9,35 8,19 Valea-Călug — 10,59 C,36 Albeşti — 11,00 8,30 Mizil 1,14 i 1,30 8,52 Monleoru 12,10 p. m. 9,52 Buzău 1,59 12,25 1,00 10,57 !t.-Sărat 3,Ir — 2,15 1! ,20 Focşani d. 4,16 Tr. 7. 3,38 4,23 MărâseştI 5,00 2.00 5,15 6,38 Pufoşii — 2,20 5,57 11,00 Adj ud 6,01 12,55 6,39 Sascut 6,24 1,20 7,18 Băcâeiu ni 1,48 8,01 Valea-Seacă —r 2,20 8,41 Băcăfi 7,31 2,40 9,35 G alb ini — 3,32 10,29 • Roman sos. 8,45 4,10 11,15 dim. p. m. noap. lî oman-Uuc uresl i uoap. p. m. p. ni. Roman plec. 8.25 12.30 5,45 GatbinI — 1,07 0,37 BacăU 9.20 1,40 7,20 Valea-Seacă — 2,17 8,15 Râcăciunl — 2,58 8,59 Sascut 10.23 3,18 9,43 Adj ud 10.45 3,52 10,29 Pufesll 4,11 dim. p. m. 11,01 Mârăşcşll 11.18 4,34 6,40 5,05 11,30 Focşani 11.52 — 8,26 5,45 12,49 R.-Sărat 12.39 1Y. G. 9,55 2,14 Buzău 1.46 11,55 11,00 3,33 Moiiteoru — 11,53 — 4,28 Mizil 2.50 12,39 5,33 Albeşti — i,C5 — Tr. 22 6,06 Valca-Călug. — 1,18 seara seara 6,25 Ploeşli 3.23 1,33 8,05 9,57 6,45 Criviua — 2,22 8,35 — 10,41 Buftea — 2,59 9,12 11,11 Chil ila 4.48 3,15 9,26 11.16 11,22 Bucur. sos. 5.00 3,30 9,40 11,30 11,35 p. m. seara i noapt a- m- B/ieoce.sli-Vdrciorova Itucuresci-Giurgfiu STAŢIUNEA Arătarea Trenurilor T. Iul [T. ac. |Tr. p. Bucuresci p p.m. 4,0g dim. 9,0C p.m 4,30 Chitila — 9,1' 4,47 CiocăuescI — — 5,07 Gher Rarii — 9,47 5,27 Tilu 5,07 10, o: 5,*1 Găescl — 10,3C scara Pitesci 6,2*1 11,35 7,55 Corbu — p. m. 9,00 Potcoava — 12,48 9,24 Slatina 8,08 1,18 10,04 Piatra — 1,40 10,32 Balş — 1,57 10,54 Păleşti — 2,19 11,23 Circca seara — 11,35 Crai ova 9,30 2,54 12,01 F’iliaşl 10,17 3,50 1,04 Buloieşll Strehara — — 1,25 — 4,24 1,47 Timnea — — 2,10 2,26 Prunişoru — — Palola 11,30 5.3 2,40 T.-Severiu 12,03 5,52 2,34 Vercior.sos. 12,05 6,15 4,00 VArciorova-llucuresti VArcior. pl. seara 7,45 dim. 11,00 noap. 1 i ,:J5 T.-Sevcrin 8,09 11,23 12,11 Palota 8,44 11,59 12,53 Prnisoru — — 1,10 Timnea — p. m. 1,26 Strehaia — 12,40 1,49 Buoeştl — — 2,07 Fii iaşi 10,04 UI 2,30 Craiova 11,00 1,58 3,42 Circea — — 3,58 PcleslI — 2,13 4,12 Balş — 2,40 4,30 P’atra — 2,58 5,03 Slatina 12,28 3,23 5,44 Potcoava 3,50 6,17 Corbu - i — 6,41 Piteşti 2,231 5,23 8,25 GăeştI 0 20 9,24 Tilu 3.41 G,50 10,04 Gherganl — — 10,23 Ciocăneşti — sear. 10,41 Chitila — 7,42 li.0! Bucui'oştl s. 4,45 7,d5 11,15 STAŢIUNEA Arătarea trenurilor T. Tul. T. ac. Tr. p. Bucureşti p. dim. 5,40 a. m. 7,10 p. m. 5,30 Filarct — 7,40 0,05 SinLest l — 7,58 0,33 Vidra — 8,06 0.46 Grădişte — 8,16 7,01 Comuna 6,24 8,26 7,21 Băueusa 8,52 8,03 Frâtestl — 9,10 8,21 Giurgiu — 9,25 8,45 Smârda sos. 7,10 9,30 Giurglu-Bucurcsti Galali-Marasesti STAŢIUNEA Arătarea trenurilor Tr. f. |Tr. a.|Tr. p. Galaţi pl. Bărboşi Serbcşil Independinţ Hunu-Couac Iveşti Tecuci ti Mârăşeşll dina. 5,04 5,30 a. m 8,05 8,48 9,12 9,28 10,10 10,34 11,23 11,54 Murascsti-Gnlati Smârda pl. p. mz-2,25 a. m. 8,00 8,14 p. m. 5.40 Giurgiu — 5,55 Frălestl — 8,27 6,10 Bănoasa — 8,53 6,40 Coma na — 9,24 7,17 Grădişte — 9,31 7,20 Vidra — 9,42 7,42 Sin I eşti — 9,51 7,53 Filaret — 10,31 8,21 Bucur. sos. 3,52 10,45 9,00 Gululi-Bu/.eu Galaţi pl. Bărboşi Brăila Muftiu Janca Fâurel Ci libia Buzeu sos. noap. 2.19 2,27 3,21 3,43 4,15 a. m 7.00 7,40 8,23 9.00 9,34 0,03 0,43 8,15 seara 8,10 8,55 Bir/.eu-Galati Buzeu pl. Cilibia Fâurel Janca Muftiii Brăila Bărboşi Gala ii sos. noap 11.53 dim. 12,80 2,18 2,21 3,0(3 p. m. 12,45 1,15 2,40 2,21 2,49 3.31 4.11 4,45 dim. 6.45 7.30 Mărâşeşti pl Tecuci 0 Iveşti H.-Connchi Independinţ Serbcştl Bărboşi GalaR scara 11,13 11,47 i. m. 4,40 5,31 0,03 6,26 7,08 7,24 7,55 8,30 IMoesli-Predeal d*m. dim. seara Ploeşli pl. 10,00 8,49 7,01 BâicoiO 10,35 9,i3 7,39 Câmpina 05,29 9,51 8,02 Comarnic 11,27 10,17 8,29 Sinaia 12,09 p. in. 11,03 9,08 Buşteni 12,26 11,18 9,23 Predeal sos. 12,50 11,40 9,45 1‘redeal-l‘iocsti T«!rgovistc-Tilii Tcrgovisle p Văcăreşti Nucelu Tilu sos. a. m. 8.(0 8,33 9.00 9,30 p. ni. 4,50 5.15 5,40 6,10 Predeal pl. Buşteni Sinaia p. ni. 5,40 6,01 6,19 p. w. 5,50 6,11 6,52 dim. 7,30 7,50 8,09 Comarnic Câmpina Bă* coi 0 Ploeşli sos. 6,52 7,16 7.38 8,10 8,25 8,50 6,42 8,42 9,05 9,27 9,55 Tilu- 'iârjoviste Titu pl. Nucetu Văcăreşti Târgovişte s a. m. 10,25 11,07 11,35 ^ 1 to5 seara 7,00 7,42 8,10 8,30 I'loesli-Sluiiic Arătarea trenurilor Tr. fl.|Tr. ac.|Tr. p. PlocscI pl. Buda Poiane SJănicu sos. a. ni. 10,45 li,10 12,12 12,40 Slanic-I’Ioesti Slănic pl. Poiana Buda Ploeşli sos. p. m. 6,00 6,23 7,22 7,50 Tecuci u-UArlud Tecuciu pl. Bercii ecl GhidicenI Tutova Berlad sos. a. m. 6.15 6,48 7.16 7,32 8,00 a. m. 11,40 12,21 12,58 1,20 1,50 p- m. 5,30 6,19 6,54 7,16 7,45 B6rlad-T ecuciu Bârlad pl. TuLova GhidicenI Berbeci Tecuci Q sos. a. m. 8.40 9,14 9.41 10,10 10,40 p. m. 2.50 3,24 3.51 4,20 4,50 p. m. 8.40 9.41 9,29 9 fi° 10,25 lasi-Ungheni Iaşi pl. Unghenl s. p. m. 3,25 3,49 a. m. 11,50 1,21 Lnarheni-IffS1 Unghcni pl. Iaşi sos. p. m-2,00 3,32 p. m. 4,40 6,12 Verescl-Gutosani Verescl pl. Botoşani s. Botoşani pl-Verescl s. p. m. 2.03 2.03 5.21 7.21 p. m. 9,49 11,42 3,15 1,55 Campina-Bofluiia Câmpina p. Doftana s. Doftana p. Câmpina p. a. m. 11,20 11,40 p. m. 0,40 6,58 Buiuaii-Iusi STAŢI UNEI Arăt. Tren. Tr.ac.j p. am. Roman pl. PăşcanI T.-Frumos Iaşi. sos. dim. 9,51 10,51 1,53 1,50 p. m. 4,47 4,15 8,24 9,52 lasi-ltuinaii Iaşi pl. T.-Frumos PăşcanI Iloman sos. p. in. 4,08 5,25 7,17 7,53 dim. 6,52 8,35 10,01 11,06 1‘uNcaa l-Sucea va Pâşcaul pl. Vcreşcl Suceava diin. 10,40 12,08 12,23 săra 7,15 9.17 10,09 Sucea va-BitscauI Suceava .j! Vere sc PăşcanI sos. p. m. 5,00 5.40 6.41 dim 0,54 7,51 9,15 Atljiul-TArgiiI-Oeuu Adj ud pl. T.-Ocna sos. T.-Ocna p. Adj ud sos. p. m. 4,15 6,10 a. rn. 10,35 12,15 Constau ta-Cermivoilu Constanta p Murfatlar Medjidie Cernavodăs p. m. 2,:*o 3,37 4,18 5,02 dim. 9,10 9,57 10,38 11,22 Ceniai o/ln-Couslaiitu Cernavodăp Med gulie Murfatlar Constanl.a p. m. 5.r*0 7.45 8.29 9,10 p. m. 2,09 2,25 3,39 4,22 II 4,33 » Bucuresci. — Tipografia «Le Peuple Rouinain,» strada Episcopiei No. 3. www.dacoromanica.ro