ANUL I No. 44.
Grigore G. PEUCESCU Director politic
10 BANI NUMERUL
DUMINECA 12 IANUARIE 1**ti.
ABONAMENTE:
In ţară 1 an 50 lei, 6 luni 20 lei, 3 luni 10 lei tn străinătate 1 an 50 lei, 0 luni 25 lei
BBDACŢI A
No. 3.—Piaţa Episcopiei,—No. 3.
HâRBU stef. DE LA VRANCEA
Prim-redactor
APARE IN TOATE ZILELE
PRESA (il YERMMENTALA
LEGEA CUMULULUI
COMPLICITATEA
DISCURSUL DLUI IEPURE UNU LA BERLAD
,,L A BELU
ALEGEREA DE LA SEVERIN
DIN DURERILE LUMII
PRESA lilVER\ARE\TAL\
Voinţa Naţionali) de la 8 Ianuarie sul» titlul presa la noI atacă tntr’un mod violent presa do oposiţie.
uPresa, zice organul guvernamen-« tal,afară de câte-va excepţii din cele «mal onurabile, a devenit un mijloc «daspeculă ca ori care altul, deschi-«de cine-va un ziar, cum ar deschide «o băcănie sau o cârciumă....
«.... Pentru aceşti cavaleri al con-«deiulul, opiniuuile , convingerile «n’au nici o valoare, olose pot schi ui-«bacum 'şl schimbă cftrciamarul \i-«nurilo; mijloacele sunt indiferente: «calomnia, neadevărul, toate sunt «bune când e vorba se atace un ad-«versar sau se apere o causâ com-« promisă».
Şi Voinţa conchide astfel : «Râul, după cum vedem e foarte mare; tre-bue cu ori-ce preciu sa-i găsim remediul.»
Pentru ca Voinţu să se convingă că scriind aceste rânduri a făcut procesul presei propriului seu partid şi pentru ca publicul se judece cine sunt aceşti calomniatori, .şi aceşti cavaleri al condeiului vom publica câteva din Operile d-lui Dim. Sturdza (Baronul de Ilabn şi fost redactor In Ihicarester 7 agblat).
Gâţi-va corespondenţi ne roagă a publica şi câte-va articole ale d-lor Xenopol.Grandeaşi Uaragiali,(redactori la Voinţa Naţională) publicate do dânşii In Timpul şi Românul. Lipsa do spaţiu no lmpodicâ Insă a publica operile acestor domni cărora, de sigur, să adresează mustrările Voinţei Naţionale.
Sepleiiiftni» viitoare vom începe publlcai'on «Spionului Prusian.»
LEGEA CUMULULUI
Cu drept cuvânt lumea s’a ridicat de multcontrascandalului Inaugurat de guvernul d-luî Brătianu, şi a-numo: împărţirea mai multor funcţiuni publice pe capul fie-căruia din fericiţii colectivişti. Lucru era lîresc din partea sa, pentru că ’i lipseau elemente îndestulătoare şi sănătoase pentru lie-care specialitate şi apoi sentimentul neîndeplinirei datoriei a ajuns o a doua natură din partea partisanilor săi. Consecinţa a fost însă funestă, atât pentru mersul regulat al diferitelor administraţi uni lăsate tn părăsire, cât şi prin exemplul demoralisator dat celor fără de
scrupule şi al căror număr creşte aşa de mult şi ne repede la noi.
S au făcut adesea calcule în acostă privinţă şi s’a constatat că unii dintre cumularzi, dacă erau conştiincioşi, nu ar li putut nioi chiar să meargă in plimbare la diferitele lor ocupaţi uni, necum să se ocupe serios de densele, şi este positiv că cei mai mulţi trec pe la funcţiunile lor numai ca simplii visitatori, feriudu-se a lipsi numai în zilele când ştiu că se distribuesc lefurile!
De aceia, un strigăt unanim do a-probaro s’a ridicat în toată ţara când d. Al. Lnhovary a propus în Cameră o lege contra cumulului. Guvernul, tngrijat de mişcarea ce se producea, s’a arătat pUn de entusiasm şi a promis că va îndeplini cât de curând această legitimă aşteptare. I)e atunci însă au trecut câţi-va ani şi tot nu neam învrednicit să avem e asemenea lege, pe care cea mai elementară noţiune de moralitate o comandă.
Este adevărat că în Cameră s’a votat oare-cari disposiţiuni In această privinţă şi eâSenatuleste în momentul n se pronunţa asupra cestiunei. Noi suntem siguri însă că nimica nu se va face şi că cumularzii noştri vor avea să împârăţiască Încă mult asupra bugetului. Legea se va vota şi do Senat, negreşit cu modificări, se va trâmite iar la Cameră şi Duulne-deă ştie când se va presenta la sancţiunea regală! şi atunci chiar, tot nu suntem siguri că se va aduce la îndeplinire, afară numai dacă bună-voinţn corpurilor legiuitoare nu va lăsa o poartă destul de largă a rbi tra ru 1 ui gu veri î amenta 1 ■
Căci este lucru constatat că colectivitatea nu poate exista fără cumul. Membrii ei s’au învăţat la trai ii bun şi la profite realisate fără muncă şi cu greu vor renunţa la câştigurile lor imorale. Vor ameninţa dar pe guvern cu părăsirea, şi este ştiut cât de mult ţine la putere d. Bră-tianu. Dacă d-sa a tolerat «asasinate» pentru a conserva spijinul partisanilor sol, cum a” putea să’î înstrăineze când sunt în joc nişte biete salarii, plătite din tesaurul public!
XL.
DEPEŞELE AGENŢIEI JiVAf
Belgrad, 22 Ianuarie. — Ziarul «Vi-delo» declară că directorii săi dd. Pi-rotşanaţl şi Novacovicl văzând ca părerile lor diferă de hotârlrile luate de Comitetul executiv al partidului progresist, se retrag cu totul din viaţa politică, pentru a nu provoca vre-o divi-siune in partid.
Berlin, 22 Ianuarie. — Banan Imperiului a lixat scomptul săfi Ia 3 1/2 la suta.
Paris, 22 Ianuarie.—Cele trei imperii caută să se înţeleagă pentru o acţiune comună ce trebuie exercitată faţă cu Bărbia şi Grecia In presenţa refu-sulul de a desurma.
l ondra. 22 Ianuarie. — Vicontele Granbrook este numit ministru de resbel.
Berlin. 22 Ianuarie. — Dieta Prusiana.— Ministrul de finanţe declară, că el nu este un partisan fanatic al sistemului monetar, ce urc de basă unică etalonul de aur, dar că cestiunea bime-talismulul fiind o cesliune internaţională, guvernul va urma discuţiunea cu interes. Cu toate astea de acolo până la a formula propuneri relative la Introducerea absoluta a bimetalismulul, mal este Încă un drum lung de percurs.
COMPLICITATEA
In faţa actelor ilegale care se comit zilnic şi cu înadinsu! de guvern, datoria de a protesta energic să impune orl-cuî. li greii Insa să nu te simţi coprins de oan -caro oboseala intelectuală când • vezi cât de puţin se mişcă opinia publică, chiar In faţa nelegiuirilor celor mal făţişe şi mal tndrasueţe.
Vezi zilnic oameni, stimabili de altmintrelea !n viaţa privată, aprobând tot ce face guvernul, une-orl îti-tr’un mod positiv, mai tot-d'a-uua prin tăcerea şi liniştea lor faţă cu cele mal grave abateri.
Oare nu este la noi, ea In alte ţări, o clasă Întreaga do oameni culţi, de-sinteresaţi, care se lupte tn contra arbitrariulul, fără ambiţie personala, fără calcule meschine, fără sete de putere,nu mal pentru dreptate şi pan tru binele ţărel ?
Acest guvern este el menit a ca-dca, nu priu atacurile partidelor ci prin propria sa corupţiune, ca clădire uriaşă ale cărei temelii s’a surpat, şi care cade la prima suflare de vânt lăsând În locu-I o movilă de putregai şi de gunoae ?
Oare nu e un lucru clar, pînft la e-videnţă, că cel care ajută unul cri minai a’şl săvârşi crima e tot aşa de vinovat cu acest criminal ? Nu tnLeleg cel care susţin guvernul actual, că dacă ţara va cerc socoteala, şi grozavă socoteală, celor care o guverna de zece ani încoace,, ca va fi tn drept de a condamna, cumul multa asprime încă, pe cel cari afl dat arme făcătorilor de rele, mal mult încă, care s'a făcut chiar arme In mâna lor.
S'a văzul tn a!L< ţări unele adunări legiuitoare caro aO greşii Iu o chestiune salt In alta, pricinuind ast-fel ţărol pagube însemnate. Aceste greşeli proveneau din spiritul de partid, din urele sad afecţiunile personale ale acestor corpuri legiuitoare. Cred Insă că nici o data nu s'a văzul, chiar sub guvernul cel mal corupt, oameni cari, cu inima uşoară, pentru un profit bănesc, sad pentru satisfacerea ambiţiei lor meschine, sa (I Îndrăznit să calce într’un mod aşa de vădit, aşa de cinic, peste toate stavilele, puse de lege, pentru a preveni adusurile de putere din partea celor cari o ad Tn mâna.
Ni s’a spus adese-orl că prea se vede In acest ziar că considerăm toţi colectiviştii ca nişte canalii şi nişte boţi. Aceasta nu e vina noastră.
Când omul cel mal onest din lume să pune In tovărăşie c'un pungaş, e Învederat ca reputaţia omului onest nu câştiga prin acea asociuţiune.
Din contra. Credem chiar, ca întrebuinţând aceste expresiunl am fost mal puţin energici decât majoritatea ceior care judeca pe cârmuitoril noştri.
Este vina oamenilor cinstiţi care s’ad amestecat Intre.... cel-l’alţi ...
El nu pot spune că nu şlid ce se petrece. Spiritul de partid Insă. disciplina li împiedică d'a protesta, şi ascultă, votează orbeşte, Împingând din ce In ce mal mult ţara spre peire.
Aceştia sunt pân’la unoure-care punct mal culpabili de cât cel-l ulţl. Să le strîngâ de gât Papavoino e, fireşte, un lucru displăcut, dar să'ţî fure d-nu de Monthayon ceasornicul e Încă mal des-nădăjduitor.
Acuma Insă, momentul e grav pentru susţiitoril regimului Brătianu. Ţara întreaga e sătulă de acest regim. Toţi o ştiu. Puţini tndrasuesc s'o*zică. Cel care au In inimă Ine’o picătură de milă pentru suferinţele ţărel, pentru starea miserabilâ tn care se află, sunt datori, nu numai a nu susţine, ci chiar a combate cu Înverşunare căuşele răului..
Iar cel cari, Împotriva evidenţei, vor rămâne pe lângă guvern, aceia vor trebui să fie consideraţi ca nişte complici, şi să fie pedepsiţi In consecinţă, şi trataţi tn consecinţa.
ALEGEREA DE LA* SEVEIIIA
Severin, Ianuarie 1886.
Alegerea d-lul General A. Fotino, ca senator tn colegiul 1 de Mehedinţi, a dat sud va da de sigur motive colectiviştilor a susţine că ţara e cu d. I. C. Brătianu, şi că laptele guvernului afi a-probarea alegătorilor.
Adevărat că, faţă cu majorităţile pe care 'şi le procură guvernul In Camera şi Senat, ar urma să convenim că d. I.
C.	Brătianu, e fiul răsfăţat al poporului, căruia i se tolerează tot,—amorul fiind mal presus de toate virtuţile cetăţeucscl.
Adevărat că şi oposiţiu, servă câte o-dată causa guvernului, precum s'a întâmplat la alegerea, de care e vorba :
D.	Petru Grâdişteanu, candidat al o-posiţil neobstinata, a avut do adversar, nu numai pe d. General Fotino, candidat al guvernului, dar şi pe d. Mihail G. Burileanu, tot oposant.
Toate aceste lucruri afi esplicaţia lor:
Oamenii care ’şl mal fac ilusil asupra guvernului d-lul I. C. Brătianu sunt de două categorii: In categoria Întâia intră gheşeftara, atât cel Îmbuibaţi de d. Brătianu cu diferite misiuni, antreprise, procese scandaloase ele. cât şi aceia care iubesc gbeşefturile, oftează dupe ele şi aşteaptă să le viă riadul a se bucura de asemenea favoruri, de care d. I. C. Brătianu, a devenii un adevărat risipitor.—In categoria u doua intră toţi oamenii scurţi la minte, care n'aO nici o voinţă, nu sunt In stare să contrazică pe nimeni, se supun orbeşte şi se înduplecă la tot.
Dupe noi, legile liberale şi drepturile date fie-căruia cetăţean de a'şl aşterne prin el Însuşi o soartă mal bună sau mal rea, sunt salutare pentru ţara noastră, mal ales tn acest sens, ca prin ele tindem să devenim o ţară liberala, mal ales ca stimulent;— dar uu putem susţine că suntem un popor liber. Vom deveni poate cu timpul, dacă am avea o insliluţiuue mal solidă .şi dacă guvernul va înceta a ne da exemple de co-rupţiunc; căci, precum copilul remâne mai tot-d'uuna cu ce a învăţat In familia părinteasca, tot aşa şi cetăţeanul e menit a remâne cu deprinderile şi o-biceiurile din marea familie a statului.
Nu trebue să disperam de viitor; dar până să devenim ceia ce ar trebui şi ceia ce dorim să lim. cată să nu ne facem ilusil, să uu mal susţinem că votul alegătorilor decide despre simpatia sau antipatia guvernului.
Aceasta nu este singura explicaţie ce putem să dam pentru reuşita alegerilor guvernamentale.
Mal sunt uneltirile şi presiunile administrative. Un funcţionar n'are cu-ragiu să voteze In contra guvernului pentru ca, cu tot secretul votului, e bănuit şi adesea ghicit, In cât se expune la persecuţie şi chiar destituire.
De aceia el, pe lângă votul său, e im-
A N U N C I U R I:
înnncmrl pe pagina a patra linia 30 bani, anuBciurt şi reclame pe pag. III 2 lei linia.
ADMINISTRAŢIA
No. 3.—Pista. Episcopiei.—No. 3.
MANDATUL D-LUI SAVA
Cititorii noştril afi putui vedea, dino depeşa ce am primit din botoşani, |in ce chipd. Sa va s’a trezii cu mandatul de deputat tn bozunar.
Ar 11 păcat că d. Savu să'şl facă intrarea tn parlament înainte de a li primit since-rile noastre felicitări, cari poate ti vor mângâia de modul cum a fost luat peslo picior şi de guvern şi de oposiţie.
Intr'adovâr, candidatul scump guvernului la alegerea de la Botoşani erea doctorul Cantacuzino, ginerile d-lul Brătianu.
Oposiţia,carcera slâptnâ pe alegere,abţinând uso,guvernul erea sigur căd. Cantacu-ziro, candidatul s60, va Irece fără ruşine.
Oposiţia vrând Insă să dea In cap pe ginerile d-lul Brătianu, anunţă do o-dată că participă la alegere. Ce face atunci guvernul ?
Retrage pe adevăratul candidat,întoarce adică lmina d-rulul Cantacuzino pe dos şi scoale la lumină, pe d. Sava caro trebuia si* slujească, cum zice francesul, de bouche tron.
Al mici oposiţia renunţă din nofi In luptă. In contra doctorului Cantacuzino tot mal mergea, dar să lupte tn contra d-lul Sava, erea prea, prea.
Orl-ce lucru îşi are marginele sale.
pus se stârnească a lua pe al rudelor şi amicilor săt.
Sunt informat positiv că, cuocasiunea alegerel de care vorbesc, un d. Căpitan a primit de la colonelul său aspre dojeni ca bănuit pentru ca a dat votul oposiţiel.
Atâtea împrejurări câte militează In favoarea candidaţilor guvernamentali totuşi n’ar fi fost de ajuns să asigure alegerea d-lui’ general Fotino dacă, precum am zis deja, nu ’1 ar 11 dat ajutor însâ-şl oposiţia.
D. Petre Grădişteanu, este drept a spune, represîntă candidatul agreat de capi! oposiţiuni din Bucureşti; pe când d. Mih. G. Burileanu represinlâ numai un grupai oposiţiel din Mehedinţi.
D. Petre Grâdişteanu este un orator consumat. Prin remarcabilul săfi dis-cursdin preziua alegerilor, discurs care se va publica, a zugrăvit cu culorile colt! mal vil tabloul guvernului şi a atras cu sine aprobarea tutulor alegătorilor inteligenţi.
D. Petre Grâdişteanu era şi cel mal de temut pentru guvern. Se cuvenea poate ca d. Mih. G. Burileanu să facă act de abnegaţie şi să den contingentul săli puternic d-lul Grâdişteanu. Iu lot caşul e o greşală pentru oposiţie ca a avut 2 candidaţi.
Nici o data nu s’a simţii mal slab d. Fotino ca la această alegere. Cu toate ca e om foarte amabil şi a făcut servicii la multe persoane, totuşi alegătorii nu mal erau dispuşi să'l onoreze cu încrederea lor, pentru că prea e de tot colectivist. Văzându-se Insă atâta desbi-narctn oposiţie mulţi s’aii desguslat şi aii votut pentru guvern.
Acestea sunt fasole prin care a trecut alegerea de la Mehedinţi. Cam aşa o să se Întâmple şi la cele-l-lalte alegeri parţiale din alte judeţe.
Şefii partidului liberal - conservator poate ca afi dreptate să nu ia nici o parte tn alegeri, convinşi do sigur că guvernul, malcurlnd safi mal ttrzifi, va trebui să cadă cu ruşine prin el însuşi ; ear alegatorii vor avea să’şl impute u-mar imprudenţa lor. Dar nu se tem d-ior ca resullatul abţinerel să nu fie : arde moara ca să piară şoarecii ?»
A/ist ide Anastasiii
ŞTIRILE ZILEI
S'ar putea întâmpla ca până de seu râ d Sturdza să numai fie ministru al Cultelor. S'a observat tntr'udevăr că ori In Senat, pe când d. Mârzescu îşi desvolta interpelarea toţi miniştrii plecai! şi lâsafi pe d. Sturdza singur. întocmai tactica urmată când a căzut generalul Slâniceanu de la minister, sub votul de blam al Senatului.
n
Consiliul comunal din laşi a schimbat numirea slradelor principale din a-col oraş. De câte-va zile a început să se aşeze pe strade tăbliţele cu nuoilo denumiri.
*
Citim în Rumânul:
D. Vintilâ C. A. Roselti fiind chemat de amicii săi la Piteşti, a plecat aslă-zi la 4 ore şi juni.
Directorul Românului fiind convins că şcoala cea mal rea pentru un tânăr, şi că mijlocul cel mul funest pentru ori cure om este ceea-ce se numeşte Camera deputaţilor, a respins la alegerile generale şi Ia cele parţiale ori ce candidatură i s’a oferit şi n'a primit a figura pe lista vre unul comitet. De şi aceiaşi credinţă o are şi acum. d. Vin-lilâ Rosetli a crezut Insă că este dator să respunzâ la chemarea alegatorilor ţărani, cari singuri, din toate colegiile electorale din ţară, afi dat In timpii din urmă un semn de încredere, de iubire şi de stima părintelui săfi.
Directorul Românului a plecat deci la Piteşti spre a spune sătenilor din Argeş cari sunt vederile sale.
K
D-nu N. Fleva, primarul Capitalei care a fost la Viena, se va Întoarce astă-zl în ţară.
www.dacoromanica.ro
o
EPOCA
12 IANUARIE
L’Ktoile spune cit poliţia a descoperit acum pe autorii furtului prin ^efracţie, comis asta-vnrâ la ţmlacţia Rominulut.
Noi ştiam ca autorii acelui furt au fost osândiţi de tribunal la închisoare, chiar de acum două luni. Cum se potriveşte una cu alta?
x
Cu începere de Luni 1:5 Ianuarie, oficiul st&re.i civile din Bucureşti, care se afla în vechea primărie, va fl strămutat tu noul local al comunei din strada Colţcu.
x
Doctorul G. Cuciureanu. rost ministru de culte şi instrucţiune, membru corespondent al Academiei Ro-mlne, a fost lnmormlntat ieri la Iaşi.
*
Acum c/Ue-va zile să răspîndise sgomotul ca d-na A. Manolescu, artista dramatica din laşi, a fost objectul unui atentat de otrăvire. Eatâ faptul care a dat naştere unul asemenea zgomot, precum îl narează Lupta: D-na Manolescu are o servitoare tl-nără. Intrlnd înlr'o zi acasă vede po acea fata svîrcolindu-se In spasmuri. Imediat ideea do otrăvire să presinta tuturor. Şi aceasta cu atlt mal mult cu cit fata întrebată ce a mtncut, res-punde că un individ necunoscut a venit cu două prăjituri, i-a dat acele prăjituri ziclndu-I că sunt pentru d-na Manolescu şi a dispărut. Servitoarea a adăogit, că nu s’a putut stăplni de a nu mtnca din prăjituri.
Clţl-va doctori fiind chemaţi, imediat el examinară pe servitoare şi constatară ca presupusa otrăvire nu era de cât un atac de isterie.
Istoria prăjiturilor era o nălucire.
X
La farmacia centrala a Eforiei Spitalelor s'a întâmplat erl-seară un scandal. D-nul A. R. venise acolo spre a vedea pe un văr al săi!; In acel moment mai sosi lu farmacie externul Nicolescu care se luă la acerlâ cu d-l A. R. Cearta a degenerat In bâtae, şi s’au spart mal multe geamuri.
Ni se spune că d-nu Niculescu ar fi provocând zilnic scandaluri de asemenea natura In acea farmacie.
X
D-l deputat al colegiului al Il-lea de Bacăil G. P. lonoly, va face o interpelare privitoare la afacerea locuitorilor din Tg. Ocna.
X
Teatrul naţional va da anul acesta numai două baluri mascate şi un bal deschis in folosul societâţel dramatice.
DECRETE
—Sau numit definitiv tn posturile ccleo-cupâ provisoriă institutorii şi institutoarele cari urmează :
1). Li. Constantinescu la cl. 1, şcoala I de băeţl din Tătărăscî, tn Iaşi.
1). (1. Constant incanu la cl. 1, şcoala do bâeţl din Rânmicu-V&lcea.
D-ua Pauliua Gheorghiu la cl. 1 a şcoalel de fete- do pe jpodu-bung.
D-na Bcaterina Uumitresoulacl. 1 a şcoa-lel No. 2 de fele din Călăraşi.
l)-na Maria Gort la el. I a şcoalel de fele din Yasluift.
—	D. N. I. Săulescu, fosl magistrat,se nu-a meşle iu funcţiunea de archivar tn direcţiunea generală a teatrelor. In locul d-lui C. Niculescu, trecut In altă funcţiune.
—	D-na Maria Popescu Petrovicl, in-1 il u-toarea provizorie la cl.î şfllde laşcoalade fete din Zimnicea, si d-şoara Eli-a D. Scor-descu, instituloarea provisorie la cl. îşi II de la şcoala de fete din Ocnele-Marl, sunt numite delinitiv în posturile ce ocupă.
DINTR’O ZI INTR’ALTA
Discursul d-lui Epuroanu la Bîrlad
Am luat obiceiul ca sub rubrica dc mni sus se notăm zilnic toate manifestaţii)nile activităţi intelectuale din ţară, eşind din domenul politic.
Oraşul Berlad. urmând exemplul capitalei,a Întemeiat un Ateneu. Inaugurarea acestui cerc literar a fost o adevărată sărbătoare pentru tot oraşul.
Nu ne putem da o idee mai ecsactă despre simţimintele caro au însufleţit pe intemeetorii Atheneuluî din Bârlad, de cât publicând următorul discurs, rostit de prietenul şi colaboratorul nostru d. Epureanu:
Onorat auditoriu!
Sunt fericit că în ziua Botezului Domnului ne este dat să procedăm, să luam parte şi noi la botezul unul prunc, cure de şi nu va avea Însemnătatea, de şi nu va fl chemat să joace rolul măreţ, rolul sublim, rolul divin al Mântuitorului lumcl, totuşi, înmiea şi modesta sa sfera de activitate, va avea o Inrîurire hotărltoare şi va da—să nădăjduim cel puţin—roade Îmbelşugate pe tărâmul culturel naţionale!
(Aplause).
Aplausele d-v. îmi dovedesc ca ideia ce am avut de a înfiinţa, şi In urba noastră, o filială a Ateneului din Capitală ri'fost o idee nemurită şi crez că cu toţii veţi fi alăturea cu mine când voifi striga: Traieasca Atheneul din Bârlad!
Doamnelor ,w Domnilor!
Suntem chemaţi a inaugura, a Începe astăzi lucrările nostro! Am oare nevoie sa insist asupra rolului, asupra tnsem-nfttăţel societâţel noastre, după discursul elocente ce s'a pronunţat odinioară în o alta incintă?
Scopul societâţel noastre reiese apoi desluşit din ari. 1 şi 2 a statutelor:
(Aci urmează citirea acestor articole) Dar Însuşi defini ţiunea cuvin tulul «A-teneu», conţine în sine o programă întreagă.
Atheneul a fost în clasica capitală a Greciei şi la Roma, în capi tata lumel, un sanctuar, In care învăţaţii şi filosofii de pe atunci se îndeletniceau cu ştiinţa, li-terile şi artele. Mal pe urma acest nume a fost adesea întrebuinţat pentru a desemna diferite societăţi de cultură. Asta-zî chiar acest nume servă de stindard unei reviste literare din Anglia.
Atenei! vine de la .4thenae. care este dup'1 Mithologie zeiţa înţelepciuni i. Spun aceasta spre a vă arăta înrudirea ce există între juna noastră societate şi ace islă zeiţă. Să ne punem deci sub augustul ei patrnnagiu şi să ne silim ca aceasta zeiţă să troneze, să strălucească, în mijlocul nostru. Îii toată splendoarea, In toata maiestatea sa.
Sunteţi invitaţi de a veni cât de des în această incinta.
Ne adresăm cu tot dinadinsul la onor. representante ale sexului frumos rugândule să ia parte la lucrările noastre şi să se înscrie chiar ca membre ale Ateneului nostru.
Gestiunea emancipa (iunei femeiei este la ordinea zilei. Vedeţi ca societatea noastră a şciul sa facă o parte largă a-cesteî mari idei, deschizând porţile sale tuturor.
Aceasta tribună este o tribuna deschisă tuturor aspiraţiunilor frumoase şi nobile, tuturor cugetărilor, cu o condi-ţiune însă ca ele să poarte tot-d'auna ştampila bunel-cuviinţo şi a morali-tăţel.
D-nil conferenţiari însă cari se vor succede la această tribuna, sunt rugaţi să lase a casă pasiunile lor politice. Căci politica militantă este cu desăvârşire gonită de pe câmpul activităţel noastre.
Cu toţi dorim înfrăţirea şi dacă acest cuvânt nu este un cuvânt van, un cu vânt deşert, undo oare s’ar găsi aplica-iunea firească dacă nu pe tărâmul neutru al cultureî naţionale ?
Bă ne dăm dar cu toţii mâna ca să conlucram Împreună la realisarea ide-aiului frumos ce llomAnia trobuo să urmărească: do a deveni un adevărat focar de cultură, de a deveni zona de demarcaţiune, linia de unire, linia de trăsătură între civilisaţiiinea apusană şi civilisaţiiinea din răsărit (Aplause numeroase).
CRONICA
l.n Bolii
Am primit prin postă denunţarea următoarei întâmplări care este cât se poate de tragico-comicâ:
«In anul 1885, a venitsăse stabilească In Bucureşti d. A., un om foarte onorabil, agent de afaceri comerciale şi care era însurat de curând cu o femoe tânără şi foarte frumoasă pe care o iu bea la nebunie.
Peste câte-va luni, o afacere comercială din cele mal urgente chiamă pe d. A. în Egipet şi, tiind-ca soţia sa era tocmai în momentul de a’I da un moş-temtor, dânsul fu nevoit să plece singur
în Africa. Acolo întârzia o lună.
•
* •
Când se întoarse în Bucureşti, comerciantul nostru, era consumat de un loc nebiruit, acela adică dea'şl strînge cât mal iute femeia în braţe.
In sflrşit ajunse acasă, dar spre marea lui mirare găsi toate uşile închise şi perdelele lăsate •• casa avea aspectul unei locuinţl pustii.
D. A. dete atunci fuga la unul dintre vecini, la acela cu cure legase cunoştinţa mai strânsa de la venirea sa în Bucureşti, pentru a cere informaţiunl. pentru a întreba unde şi ce fel se află scumpa! jumătate.
Vecinul se numeşte d. B.
Vecinul. Consolează-te, amice. Acuma ce să-ţi mal spui. Două zile după ce al
plecat, nevasta ta a fost dusă la Belu.
D. A., care auzise In scurta'i şedere din Bucureşti, despre aventurile galante ale unul oare-care domn Belu, care a făcut o dată şi o dată multe neajunsuri oamenilor însuraţi, isbucni înlr'o furie năprasnică.
D. A. Este cu putinţă! Ce infamie! Vecinul. Linişteşte-te, aşa a vrut Dumnezeu.
D. A. (Plimbându-se furios) Auzi mizerabilul ! Femeea pe care o iubiam a-lâta ! Ce nenorocire! (plânge).
Vecinul. Mâniate orbeşte până a te revolta în contra lui Dumnezeii. Acuma patru ani mic mi-a luat o copilă de opt ani, ca un înger de frumoasă.
D. A. A mers până acolo? O copilă de opt ani? Dar acesta e ne-auzit lucru! (Ridică pumnii la cer plin de mânie).
Vecinu\. Linişteştete, prietine şi nu mânia pe cel prea înalt. Peste un ceas, dacă vrei, să mergem ca să’ţl arăt locul unde va sta de veci.
D. A. De veci? vom vedea. Până di-seară va 11 iarăşi a mea saă dacă nu îi voifi arăta efi.... (Arată un revolver şi iese repede).
Vecinul. (Singur) A lnebunit sărmanul; durerea i’a luat minţele. Cât de mult a iubit'o!
D. Ştefan Belu tocmai se întorsese de la Camera, unde aplaudase foarte mult pe marele bărbat de stal, când de o dată se pomeneşte cu un oare-cine care intră repede, In odaia sa.
D. A. Domnule! dă’ml soţia pe care ’ml ai răpit'o.
D. Belu. (Foarte surprins şi zăpăcit)
Soţia? Care soţie?...
D. A. Te faci că nu ştii! Soţia mea, Elena A. pe care acum o lună al răpit'o chiar în momentul facere!.
D. Belu. Eli, domnule? Dar nu cu nosc nici o Elenă: să mă îngropi daca ştiu.
I). A . Vrei să lăgadueşti acuma? Crezi că nu ştid ce fel de om eşti! Oare nu tot tu ai răpit acuma patru ani pe o co pila de 8 ani ad-lul B. care erea frumoasă ca un înger.
D. Belu. Eu o copilă de 8 ani? Dar ce să fac cu ea. Dumneata oşti nebun.
D. A. (furios) Eil nebun?cearta—era să se schimbe în bătae dacă mal mulţi servilor!, atraşi di- zgomot, u'ur II in tervenit şi legat pe neoportuuul vizitator.
Pentru a se lămuri drăcia, d-l Belu, primi ca să fie pus faţă cu d-l B. carele, după spusa d-lui A., denun ţase că frumoasa Elena fusese dusa la Belu.
Şi pentru acest sflrşit, d-l Belu Ştefan, d-l A... şi comisarul secţiei porniră spre locuinţa d-lul B.
D-l A. către d-l B. Berbantul lâgă-dueşte. spune d-ta.
D-l Belu. Spune neicuşorulo.
D-l B. Ce sa spui ?
D-l A. Tâgâdueşte. Spune că femeia mea nu e la dlnsul.
D-l B. La care dtusul ?
D-l .4. La Belu.
D-l li. Ba a fost dusă tocmai la Belu. D-l Ştefan Belu. Cînd. domnule?
D-l B. Acum o lună.
D-l .4. El, vezi!
D-l Ştefan Belu. Şi cine a luat'o de aci ?
D-lB. Oamenii lui Linzcrn.
D-l Belu. Şi a adus'o la mine ?
D-l li. Cine vorbeşte de d-ta ?
D-l Belu. Apoi pe mine mă ehfama Belu... oro 11 la baronul..
baron, domnule. A dus'o cimitir, fiind că a murit
D-l B. Ce la Belu, la din facere. Tabloă!
Bietul domn Ştefan Belu răsuflă şi ieşi pe uşă fâclnduşî cruce şi ziclnd : «Cruceşte-te, drace, că mare sunt minunile tale. Am să vorbesc cu Fleva, la Camera, ca să schimbe numele ţin-tirimulul, eă te pomeneşti că mi se mal Întâmplă vro-o boroboaţa ca asta. Maica ta, Christoase !>»
Nu'i aşa comică ?
că lntîmplarea e tragico-Itmlu Tznndara
PARTEA ESTERIOARA
Gestiunea orientala. — Răspunsul Greciei şi al Serbiei la nota colectivă a puterilor pentru desarmare, a avut de resultut a desvălui. Intr’un chip positiv, înţelegerea intimă dintre a-ceste două state balcanice , cum şi acţiunea leg simultanee şi comună, In caşul când s ar aduce o modificare a stărei balcanice, din’aintea revoluţi unei bulgaro-rumeliote. Aceasta atitudine, face încă a se presupune, că aceste două state sunt sprijinite , pe sub mână de o mare putere ; în cât, acţiunea puterilor de a restabili ordinea se zădărniceşte mcrei! şi face ca situaţiu-nea să devie din ce In ce mal critică.
Un corespondent al ziarului englez «St. James Gazette» a avut de curând, Întrevedere cu regele Milan, care Intre altele i a zis următoarele :
Bulgaria nu e de cât o provincie rusească şi o mărire a Bulgariei ar însemna întinderea influenţei ruseşti până ce se va absorbi Macedonia şi prin urmare stabilirea domniei Rusiei asupra Constantinopolului. In consecinţă Serbia nu se lupta numai contra Bulgariei dar şi împotriva Rusiei. Regele zice că e un inamic politic al prinţului A-lexandru, dar prietenul săă personal, şi ştie că densul e un vrăjmăşia al Ruşilor. Dar prinţul, e silit să meargă dupe cum o cor împrejurările şi se supune Ţarului cu toata batjocura la care ’l-a expus. Aşa că, In Balcani, pentru Rusia sunt doui oameni pe cari aceasta ’i
FOIŢA ZIARULUI «EPOCA»»
42
m iu: li m:
(Urmare)
—	Iartă-mă,mamă,mi-e drag Radu...
Apoi so mal potoli şi spuse măsel
cu deumănuntul toată istoria acestei nevinovate iubiri. O rugă să nu se supere, şi ’I arătă scrisoarea desperata a lui Radu.
Biata mamă, ti şterse oeflil, o netezi duios pe frunte şi se sili s’o Îmbuneze cu vorbe dulci şi ’nţeleptb de mângâiere.
—	Bine, fata mamiî, linişteşte-te, eu am să scriu Iul Radu, ş'am să’l o-cărăsc pentru că ’şî-a vlrlt In cap astfel de idei,—Radu e un bănat bun, ş'are să m’asculte,— am să’i scriă să fie cuminte şi să tnveţe cu Gheorghe, să'şl isprâvâscâ sludiele şi 'I voiQ face copilul măQ... La ce să li! proastă şi să'ţi strici inima? De crăciun vor veni iar amândoi ş'atunci am să'l cert, ş'am să'l puiu să’ţl sărute mâna şi să'ţl ceară pardon, ca un copil obrasnic...
Ş'o mângâie, ş'o sărută, ş'o ademeni cu vorbe bune, ca o mamă cu durere ce era, plnă ce Margareta, copil răsfăţat ş’a toate crezâtor, conteni din plâns, se lumină la faţă şi Începu să rida şi să Inbrăţişeze pe inâ-sa, spuind cât a fost ea de proasta şi cât e de bine să aibă cine-va o mamă aşa de bună ca a el.
Dar adesea către sfârşitul zilelor lungi şi posomorâte de toamnă, ea Incrementa ceasuri Întregi In picioare dusă pe gânduri, cu tlmpla lipită de stâlpul ceardacului, şi cu ochit dornici şi trudiţi, aşternându’şl aiurii privirile 'I triste de-a lungul drumului pustiu, ce se ştergea ca o viţă de fum, In zarea tulbure şi Îndepărtată din spre răsărit.
IV
Radu căpătă de la un profesor al Iul o cartă de recomandaţie către un director de institut, unde fu primit ca pedagog. Ajunsese a fi simpatic tuturor băeţilor, fără să ştie cum şi i'ără să'şl fi dat vr'o osteneala pentru a-ceasta. 11 iubeati pentru c’avea o privire caldă şi liniştită, ş'un glas atât de blând, care par ca te desmerda, când Iţi vorbia.... Dar boala, dorul, grijile II mistuia zi cu zi, şi ochii lui se făceau tot mal mari, mai albi şi mal uscaţi, şi faţa lui devenea din ce In ce mal lungă, mal palidă şi mal tristă. Baeţii II aduceai! luminări şi pusmeţi.
Căci el făcea multe nopţi albe, chinuit. in capul oaselor, ca sa n’adoarma, cu lumtnarea'n pat, încovoiat pe carte, cu coatele pe genunchi şi cu ttmpiele'n pumni. Nu mal erau de cât vr’o patru
zile până la esamenul de bacalaureat, şi capul i se pierdea buimăcii lu haosul îngrozitoarelor cărţi, când da să le prididească mal cu zorul, cu să nu’I rămâe nimic străin.
Sosi ziua sudorilor ş’a bătăilor de inimi. Roiau, In ferbere, tinerii gălăgioşi, prin sala universităţi. Pe Gheorghe II Îngrozi fiigura amicului sefl.
Boala, nesomnul, descurajarea, frica, înfăţişă esaminatorilor, In fiinţa lui Radu, un schelet tremurător, gata să se desfacă şi să se risipească pe scânduri... De-abia mormăia, cuvinte fără şir şi fără înţeles, ia întrebările ce’l cădeau grele şi nepricepute In capul lui zăpăcit, pustiu şi fără puterea de a mal gândi. Profesorii cugetară că pentru a te aşterne ’ntr’un sicria, nu e de loc nevoe să presinţl morţi diploma de bacalaureat. Căzu nenorocitul!....
Atât mal trebuia hărbuileî Iul vieţi. Câte va zile remase ca nebun. Numai vorbia nimic, şi ochii lui holbaţi şi fără rt*cî-o espresie, rătăciaQ pe lucruri şi pe oameni, reci şi fără clipire, ca ochii unui orb.
Gheorghe isbutise, dar starea amicului seu nu’I îngăduia să se bucure de isbânda. Scrise a casă c’ad reuşit amândoi, că s’au înscris şi urmează la Drept, şi că sunt sănătoşi....
Se mutase pe-aproape de pension. In toată ziua venia de două ori la Radu şi'i aducea felurite lucruri, şi’l spunea felurite vorbe, doar i-o mal potoli durerea ce'l dobora.
— Degeaba, Gheorghe,. pentru mine nu mal e scăpare! Ce’ml mal cânţi de viitor? Nu vezi In ce hal am ajuns? Uită-te la mine, şi mărturiseşte dacă ’ml mal pot face vr’o ilusiel...
Şi glasul ’I răsuna cavernos,ca dintr’o groapă, şi vorbele lui, In melancolia şi convingerea, cu care erau spuse, a-veaQ ceva profetic, ş’alât de adânc şi dureros isbeaQ la inimă, In cât II nă-pădia plânsul, ş’amândol îmbrăţişaţi şi înecaţi de gânduri, pe cari nu ’şi le mal puleaQ spune, rămâneau vreme Îndelunga, cu mintea ’ncremenitâ şi cu wiinele arse de-o jale fără margini.
Cumplit de chinuitoare erau nopţile lui Radu. De cum se aşternea In pat, valuri de ferbinţell II dogoreau trupul, ca ’ntr’o baie de aburi, şi sudoarea ’i isvora şi’l nâelăia din creştet până’n tălpi. O tuse seacă, ce'l Îneca, din ce In ce mal crud înteţită, răsunând a gol ş'a dogit, vuia sinistru şi nesuferit în pacea adâncă a dormitorului, şi'n coşul peptalui coptorât îşi auzia răsuflarea cum II hârîe, regulat şi lung, ca o râşniţa.
Câţi-va băeţl se plânseră de tuşea lui Radu. Directorul 11 chemă lntr'o dimineaţa, şi'i spuse, cu obicinuita părere de rău, că nu poate să'l mal ţie, şi drept mângâere, Ii dete un sfat părintesc: să intre lntr’un spital.
Iui mele prea Încărcate de suferinţl ajung la un moment de supra-satu-raţie, In care viaţa cade într’un fel de
cloroformizare a simţurilor, şi toate durerile, ce.se mal adaog pe urmă, nu pot să le mal Impovoreze, ci pare că satisfac şi legitimează un simţiment de revoltă năbuşită şi de desgust amar de sine’şl şi de lume.
Radu plecă liniştit. Se primeni. Işî luă pe el ce-avea mai bun. Alese, de prin cărţi, cele trei caete.... manuscrisele luî, 'şi le vlrl'n buzunar. Toate celelalte lucruri: cărţi, primenele, vechituri, le aruncă vrăfuite supat.
Când se văzu afară, răsuflu din grea, ca şi cum ar fi scăpat de-o sarcină, Îşi Încheie jifl-ina în toţi nasturii, Işllndesa pălăria pe cap, şi, fără să zică o vorba cuiva, plecă pentru totd'auua, nepăsător ca de la o casa pustie, şi aici nu se UUir uită In urmă'i.
In caşul acelea n'ar fi voit să Întâlnească pe amicul lui. Sunt momente lu caii singurătatea ţi’I cel mal bun amic. Eşi In podul Mogoşoai ş’o luă încet spre şosea. Era o zi posomorită de pe la sfârşitul Iul Septembre. Copacii arămii îşi Intindeaa crengile ţepene cu frunza rară şi pălită In aerul pâclos şi grea al toamnei. Ş'un cer hursuz, tulbure şi fără soare, sta încremenit deasupra câmpielor moarte şi pustii.
(Sfirşitul tu No. viitor.)
1 ji
A. Via/rufă
---------*4»---------
, - ,	A .ti	.	£|r»JL.f
www.dacoromanica.ro
EPOCA 12 IANUARIE
3
crede primejdioşî politicei sale: regele Mi lan şi prinţu Alexandru.
Regele Serbiei udaoga, câ Bulgarii nu sunt Slavi ci Tătari şi în privinţa reîncepere! resboiuluî dădu din umeri zicând, că aceasta atârna de marile puteri.
Crede însă, că In momentul de faţă, nici chiar prinţu Bismark nu poate şti ce se va întâmpla de primăvara.
Poarta desmintc ştirea, împrăştiată de-ună-zl despre o nota a d-lui de Neli-doll' ambasadorul Rusiei prin care ar fi cerut aplicarea art. (îi al tratatului din Berlin în privinţa reformelor din Armenia-
Despre o directă înţelegere a prinţului Alexandru cu Sultanul, pentru unirea personală a Rumelieî, negociările n’ail înaintat mal de loc; din potrivă, ele par foarte îngreuiate, în urma ucazului dat de prinţul Bulgariei, prin care de la 1-ift Ianuarie 1880 s'u prescris a se cerceta procesele civile şi criminale, pondente la judecâtoriele rumeliote, după legile bulgare.
Anglia Cu toata gravitatea întâmplărilor din afara, toate cercurile politice engleze sunt stăpânite acum de criza irlandeză, ce ameninţă, dintr’un moment într'altul, a lua o faţă ameninţătoare.
Toate clasele, comerciale, flrfanciare, industriale, cum şi diferite comunităţi din Irlanda, au trimis deputaţiuni primului ministru Salisbury, spre a'i es-pune starea de nesuferit a treburilor din Irlanda prin apăsarea tiraniei ce e-sercită liga naţională şi care va duce ţara la ruina totala.
Cercurile dirigente, sunt atât de încurcate de grija, ce le dă această înfricoşată criză, în cât le este cu neputinţă până acum a se înţelege asupra mijloacelor ce sunt a se pune în lucrare.
Guvernul pnre hotărît, a lua cele mal draconiane masuri de represiune, dar tocmai în aplicarea acestora stă primejdia şi temerea de izbucnirea unor catastrofe înspăimânt a loare.
In partidul liberal de asemenea, domneşte cea mal mare neunire între şefi; cea ce a şi silit pe d-nu Gladstone, a da o desminţirc planurilor ce i se atribuiau pentru organizarea Irlandei.
Ast-fel parlamentul englez intră estimp în activitate fără nici un plan, a-vând a strebate o întunecime, care poate să fie fatală, la un moment dat, pentru pacea din năuntru a batrînel Albioane.
DIN LUME
Joi, la d-nalrina Sturdza a fost mare serată dansanta. Viorile au răsunat toată noaptea. Razele zilei d'abia uu putui să gonească pe dănţuitori. Saloanele straluceaă de lumină. Privirea era Încântătoare. Scara mare acoperita de flori, părea o gradină suspendată pe care se urcau, acoperite de briliante, ca nişte ztne, tot ce e mal frumos şi mai elegant In Bucureşti. In acest defileu strălucit puteai să admiri pe d-na Comi-tessă Tornieli In damascâ albă cu flori de mac roşii şi acoperită cu briliante, D-na Edgar Mavrocordat, o nouă stea pe orisontul elegant, In cenuşiu, buchet de roze şi pietre scumpe.
D-na principesa Ferdinand Ghica fluturele balului In pluşâ pembe; pe cap un mare briliant, pierdut laore-presentaţie a d-nei| Patti şi regăsit.
D-na Stolojan, reapărând după o lunga boală mal frumoasa şi mai graţioasa, In satin roşu ca focul, d-na George Lakovary In satin ametist a-coperit cu dantele, d-na principesa B. Moruzi, d-na Bratascheanu In alb, d-na Muria Coslescu In chantillv draperii de mătase creme, d-na Alina Vidraşcu In moar negru porumbiei pe umăr şi pe cap, d-na Elisa Ferikidi, d-na Suzara, d-na Fundâţcami, d-na Rioşanu, d-na Mareş, d-na Bossy, un luceafăr de la Botoşani. In alb, d-şoara Efrosina Aslan în albastru, d-şoarele Borănescu doi trandaiirl gemeni, d-şoîa Obedeanuo zambilă, d-şoareleP. Ghika, d-şoara A. Filiti, d-şoara Adina Ghika. etc. etc.
La 2 ore supeul a fost anunţat.
Danţul final, condus cu mare dibăcie de d. N. Brailoiu, a terminat serbarea la G ore de dimineaţă sub lumina zilei.
La Theatru-Naţional s'a jucul Despot Vodă. Sala fiind goală.
In aeeaşi seară s’a celebrat la biserica Cretzulescu, cusătoria religioasă a d-şoaret Muria Cretzeanu cu d. sublocotenent de Dorobanţi Benedict Petrescu.
S.	S. Vicarul Mitropoliei a slujit.
D-ra Maria Cretzeanu, brună şi frumoasă, purta o rochie de atlas albă brodată cu perle, pe tren atârnau buchete
de flori de lămâe. Pe cap un voal mare, subţiri* ca aerul, care o tnvălea de sus plnă jos şi prins cu o coroană de flori de portocal. Naşi erau d. Constantin Cretzeanu şi d-na Sultana Cretzeanu. unchiul şi muma.
O ploaie de buchete de flori a căzut pe Invitaţi lalsaiia dănţueşle. Du pe biserică, mal toată lumea a venit acasă la d-na Sultana Cretzeanu, să felicite pe tinerii însuraţi cărora le trimetem şi felicitările noastre.
lâlreas.
DE PRETUTINDENI
Stingerea iliiiasUelm*germane.
Cu prilejul logodnei prinţului Vilhelm de Wiirttemberg a eşit iarăş la iveală Însemnata împrejurare u încetei stingeri a dinastielor domnitoare în Germania. Ast-fel nici unul din tronurile celor trei regate germane, nu vor reveni unor moştenitori direcţi al actualilor purtători de coroane.
Regele Ludovic al Il-a ul Bavariel, n'a fost nicl-odata însurat şi probabil că în balul în care a adus averea sa personală, nici că se mai gândeşte la căsătorie.
Regele Albert I-iu al Saxoniel şi regele Carol l-iu al Wtlrtembergulul, Iră-esc cu soţiele lnlr’o căsnicie ce n’a fost bine-cuvântată prin naştere de copil; In cât. ca şi cel d’ântâiu, tronul lor va cădea moştenire fraţilor lor, dar dintre aceştia numai prinţul George al Saxoniel s’a Îngrijit din vreme să dea progenitură familiei sale.
Ducele de Saxa-Coburg-Gotha numai are nicl-undescendinte neamţ în,familia sa şi se gândeşte a'şl lăsa tronuleţu moştenire unul nepot, prinţ englez.
Principatul de Schwarzb'iirg-Sonder-hausen , cade moştenire principelui Schwarzburg-Rudolsladt şi chiar acesta n’are ca moştenitor de cât o rudă foarte depărtată. Iar familia princiară de Lippe-Datmold se stinge cu lotul, cu actualul domnitor.
Această stare a dinastielor domnitoare din Germania, poate fi, la anumite împrejurări, de o mare gravitate pentru cortfederaţiunea imperiului germaniei.
Manifestaţii lliinlcncgreiu*. O
depeşă din Odesa spune, că cercul slav d’acolo,a dat un prînz voivodului Mun-te-negrean Peco Pavlovici, cunoscutdiu rescoalele Bosniei şi Ilorţegovinel, cara a zis cu acest prilej, că a venit In Rusia spre u mijloci năbuşirea războiului fratricid şi a propaga unirea Slavilor.
Foile nemţeşti cred, că numitul muntenegrean, este un premergător al principelui Nichita al Munte-negrului, care va sosi lu curând tu Rusia, când se vor înşeena nişte manifcstaţiunl zgomotoase cu privire la Balcani.
Antisemiţii vlcuczi Poliţia din Viena a oprit cii'cularea unei petiţiunl, imprâştiatft de partidul industriaşilor anti-scmiţl,prin care cereau guvernului a disolva Consiliul comunal din Viena (în care se afla 2 Evrei) şi u'l Înlocui cu o corporaţie compusă din Delegaţii tutu-lor breslelor, sub privighierea unui comisar al guvernului.
Cu toată poprirea unei subscrieri pe căi publice, anti-semiţil lucrează prin toate mijloacele să adune iscăliturile cetăţenilor.
( OKPUtlLE LKlillIlOMtK
SENATUL
Şedinţa (le Sâmbătă II Ianuarie 1X80
La ordinea zilei este urmarea discu-ţiunel asupra interpelarei d-lut G. Mâr-zescu.
PresinţI 83 senatori.
D-nii Polizu-Micşuaescu şi Aurelian Îşi dau demisia din comisia pentru re-visuirea caselor publice.
Se proclamă senator al colegiului 1 de Bacău D-r C. Prodan şi la coleg. 11 de Teleorman, General A. Berendeitf.
I). G. Mârzescu, are cuvtntul pentru a replica d-lui Ministru Sturdza, d-saj li eonibate|loate argumentele, dovedind In chip neîndoios toate călcările de lege săvârşite.
li Ministru Sturdza, neaga toate imputările ce i se fac.	\
li. Prim-Ministru, ia apărarea colegului său de la Culte, declarând că a aflat cum că s’a format In Senat un curent In contra d-lul Sturdza şi declară că s’ar crede fericit să cadă odată cud. Sturdza.
Ast-fel d-1 Brâtianu a pus chestiunea de încredere personala.
Se cere Închiderea discuţi unei.
D-l II. Isvoranu vorbeşte contra, dar discuţia se Închide.
Se pune ia vot o moţiune de blum pentru d-1 Sturza, iscălită de către d-nil Dumitru Brâtianu. C. Boereseu şi G. Mârzescu, dar se respinge.
Se votează o moţiune de Încredere In guvern.
Iln No. viitor vom da uu rezumat al acestei şedinţe.
CAMERA
Şedinţa de Vineri II ianuarie. I''H>.
Şedinţa se deschide sub preşedinţii simpaticului domn Qmpineanu fiind presanţi 108 d-ni deputaţi.
1). Mâne.teu depune la biroă două petiţiunl.
D. Ciocazan depune o propunere privitoare la interpelarea de ieri a d-lui Pesacov.
D. Oroveanu interpelează pe d. ministru de interne tn privinţa alegerilor consiliului general din R. Sărat.
D. Tănăsescu face d-lui ministru de GomerciU mal multe întrebări privitoare la camerile de comerciă şi la legea burselor.
D. Mania Întreabă pe d. ministru de lucrări publice ce a făcut pentru a feri 2 plaşi din Ialomiţa de inundaţii.
D-( ministru răspunde că va numi o comisie de oameni speciali cari sa studieze cestiunea şi apoi să intenteze un nou proces d-1 ut Zapa, ale căruia zăgazuri de la mori produc i-nundaţia.
D-l Mania nu este satisfăcut.
D-1 Schileru cere a se lua Iri des-batere legea pentru îmbunătăţirea soartel preoţilor de mir.
D-l Lupescu cere a se trece în secţii şi a se discuta legea coihunală.
Camera respinge cererea.
D-l lepurescu adresează 2interpelări:
I.	D-lui ministru de externe In privinţa desflinţărel şcoalel romlne din Turtucaia.
II.	D-lui Ministru de Cujte dacă sunt în Romtnia şi Dobrogea scoale bulgare autorizate de guvern.
1). Votnov interpelează pe d. Ministru de Culte In privinţa noului reglement al Sf. Sinod care este Contrariu constituţiunel.
_ Se votează indigenatul d-lui dr. Ro-sigon cu 0 voturi contra 14, 31 şi acela al d-Iui Ovanez Braileanu cu 40 voturi contra 14.
Se votează recunoaşterea calităţet de cetăţean român d-lul ,Virgiliu Po-pescu cu 52 voturi contra 2.
Se recomandă guvernului acordarea unei pensii viagere de 200 lei pe lună d-lul Cotescu. Motivul principal este că are 29 de copii.
La ora 3 şi 1/4, Camera urmează cu votarea de indigenate.
1NF0RMATIUNI
I). general D. Loca, preşedintele adunare! deputaţilor, In,urma unei înţelegeri cu d. 1. G. Brâtianu, va primi fotoliul ministerului de Interne, iar d. Brâtianu pe acel al Resboiuluî; pentru d. general Fâl-coianu se rezerveaza funcţiunea de şef al Statului Major.
X
Consiliul de miniştrii a adoptat proiectul de lege pentru fuziunea şcoalel de agronomie de la Herestreu cu acea de silvicultură. Ea va 11 supusă desbulerilor corpurilor legiuitoare în această sesiune.
X
Ni se comunică din Bacău şcirea câ ex-prefectul Sebastian, este chemai printr’o telegramă in Bucureşti; in urma unor neînţelegeri ivite de curind In Bacău.
Se spune că i se propune d-lui Sebastian postul de advocat al statului în jud. Bacău.
X
Citim In «România liberă» de azi:
Cu ocaziunea interpelarei d-lui Peşacov, o adevărată ilaritate a cuprins ieri băncile deputaţilor când un ministru—nu vom trăda anonimul—a părut că se Încurcă, nevoe mare, de cuvântul aluvion şi lucru' ce el însemnează.
X
Ni se raportă că la ofiţerul stării civile s’a reînceput a se face lot felul de şicane porsoanelor ce au a-faee laacel ofiţer.
AsT^fel ni se zice că d. Livianu şeful oficiului statului civil, sub diferite pretexte amână de mai bine de o lună de zile înscrierea hotărî re de divorţ a d-neî Elisa 1*. şi aceasta din causa numai că soţul acestei1 doamne este ajutor la acel oficiu
X
In şedinţa de azi, la Senat, d.Brâ tianu a declarat câ d. general Făl coianu se retrage de la resbel.
X
Se asigură câ d. Petre Grădiştea nu se va presinta la colegiul al II de senator de Ilfov în locul doctorului Marcovici.
X
Azi in cursul discursului seu la Senat d. Brâtianu a spus câ Moliere
S
\
a zis: Calomnie: calomnie: ii en res-tera toujours qne/i/tte c/tose.
D. Brâtianu se lnşnlâ numai cu un secol. Prietenul seu Beaumar-efiais nul va ierta cât va trăi.
X
De şi K. Naţională a anunţat eri seară că d. Plagino. prefectul din Putna. s'a întors la postul seu, ştim positiv câd-sa ş a daterldomisiunea, desgustat de toate favorurile ce i se cereau în folosul colectiviştilor din acel judeţ.
X
Alaltâ-ieri a fost o întrunire colectivistă la d. Gherasim din strada Nisiparu.
X
Erî seară s'a deschis, sub presi-denţiad-luî Stolojan, Comisiunea superioara de pe lângă Ministerul Co-merciului şi Domenielor.
X
D. Eugenie Stâtescu, ministru al justiţiei a dai ordin d-lui procuror general ca, împreună cu d. preşedinte al secţiune! a II de la Curtea de Apel, se activeze lucrările acelei secţiuni.
Această secţie, presidatâ ded. Câm-pineanu, este una din acele cari merg mai bine.
De acea ne prinde mirarea văzând câ d. Ministru dă un ordin special numai acelei secţiuni.
X
In privinţa Învăţământul ui secun-dar zice «România liberă» noul proiect de lege prevede:
două feluri de licee, clasiccşi reale, pentru băeţl ;
internate şi externate, pentru fele ;
impune o taxă copiilor de străini;
simplifică admiuistraţiunea şcoalelor;
sporeşte orarul şi onorarul profesorilor;
înloeueşte sistema concursurilor de as-tă-zt, prin numirea la provizorat, în şeoa-lelor de băieţi, a tinerilor cu studii superioare şi cu practică pedagogică, rămânând ca trecerea la litiu definitiv să se Iacă tu urma unul examen de erudiţiune tn specialitate şi u unei probe practice; iar, tn şcoa-lelc de fele,a absolventelor şcoalel normale superioare,rămânând a face noul probe, la numirea defluitivă:
curtea disciplinară este compusă din trei membri al înaltei Curţi de Casaţie, din trei profesori universitari, traşi la sorţi, şi din rectorul Universităţii,după circumscripţie.
X
Eri seară a fost la Senat o întrunire a colectiviştilor. S'a discutat legea privitoare la monopolul cârciumelor fără a se lua nici o hotărtre.
X
1). M. Ferikidi,ministrul afacerilor streine, a avut eri o întrevedere cu ministrul Serbiei.
X
M.	S. Regele a scris azi d-lui Dim. Sturdza chemândul in grabă la palat.
X
Ni se scrie din Sofia că toţi membrii ambulanţei române au fost decoraţi cu Crucea Alexandru I.
• X
D. Tocilescu, inspector general ajf al şcoalelor, a fost însărcinat se.fao'a o anchetă la liceul din Botoşani.
X
Ni se comunică ştirea câ în curând d. Senator G. Mârzescu, va face o interpelare d-lui minitru al domenielor, asupra unor neregule ce ar fi găsit în modul cumd. Stolojan aplică legea. Intre altele va insista mai cu seamă asupra arendărilor moşiilor Statului, asupra taxelor percepute ca garanţii la licitaţii, şi credem câ şi asupracomptabilitâţei, lucru ce în parte va privi şi pe d. Ministru al Finan celor.
X
Aflăm câ d Lupu Antonescu revizorul şcolar al jud. Ilfov, a înaintat raportul seu relativ la examenele semestriale, d-lui ministru al Cultelor şi Instrucţiunii publice. Raportul denotă o stare de progres în învăţământ.
X
Interpelarea anunţată de d. Mârzescu ministerului de resboi s'a amânat pe Luni.
Suntem informaţi că la ministerul Cultelor, e o complectă desorgani-
sare.
De la Crăciun nu s’a văzut nici d. Sturza nici cel puţin'direstorul seu care nu ştim ce se mai face.
In fie-care zi. şalele ministerului sunt pline de lume ce aşteaptă cu petiţiunl din care multe de mare ur-genţă.
X
In cursul septemânei viitoare vom începe publicarea traductiei romanului REGELE THESSA-LIEI de ARY ECILAW.
Acest roman nareaza cu cel mai viu interes, sub nume fictive, scandalul care s’a intemplat cu ocasia însurătoarei morganatice a marelui duce de Hessa cu d-na Kole-mine. Se pot uşor recunoaşte, sub velul transperat al numelor, regina Angliei, prinţul Imperial al Germaniei si alte capete încoronate.
Autorul se zice ca ar fl un membru al uneia din casele domnitoare ale Europei.
ULTIMA ORA
Allicnu, 23 Ianuarie. — Guvernul elen a hotărtt sC se represinte din noă pe lângă guvernele streine prin miniştri plenipotenţiari, In loc de simpli însărcinaţi de afaceri.
Se spune deci, că d. Nicolae Delya-nis va fi numit la legaţiunea din Paris, d. Hikaki la Roma, d. Meletopulo la Londra şi d. Ghenadic la Bucureşti.
Bucureşti, 11/23 lanuariu tSX(i.
Siluaţiunea e tn general mal bună. Rupe Banca Eugliterii care a scăzut scomptul la 3 0/p, precum am anunţat ort, Banca Imperiuluui German s’a grăbit să o imite, negreşit liind-că circumstanţele ’I au permis, reducând şi densa scomptul la 3 1/2 O/o-
Aceste doue măsuri financiare, de o importanţă netăgăduită, nil produs cele mat bune impresiunl. O altă nuvelă, a-ceuslu de natură politică, a mării de asemenea încrederea cercurilor financiare: Grecia a revenit asupra măsuri de a restrânge posturile diplomatice de pe lângă marile puteri. Aşea ca o telegramă, ne anunţa că titularii pe lângă cabinetele Paris, Londra, Roma şi Bucureşti, sunt deja desemnaţi. Suntem conduşi a interpreta în sensul unul reviriment pacific această liotărlre acabi-netuluî elin.
Piaţa la noi fermă. Valorile se urcă tot aşa de repede, precum descrescuse eri. Agio descinde la 10.25. Construcţiunile se urcă la 199 1/2, Daciele la 209 1/2 şi Băncile sunt căutate cu 1120.
Printre operaţiunile cu bani gata notăm 50/o urb. cu 81 şi mobilierile cu 197.
Viena a sosit fermă. Napoleonul face 10.02. Mobilierile 297 şi renta de aur 112.
Tendinţa, la noi, e fermă.
TEATRE CONCERTE PETRECERI
Sâmbătă 11 Ianuarie.
Teatru National. Mascota operetă. Sala llosscl. Baluri mascate, Marţea. Joea şi Duminica.
Oricum. — Baluri mascate, de trei ori pe săptămână.
Universul. Strada Ilegală 17. Baluri
mascate de patru ort pe săptămână.
Dacia. Baluri mascate de trei ori pe săptămână.
SOCIETATEA
LICEULUI ST. GHEORGHE
Adunare Generală
Consiliul de administraţiune al Societăţii Liceului Sf. Gheorglie are o-noare de a aduce la cunoştinţa domnilor membri al acestei Societăţi câ, conform art.24din Statute, adunarea generala ordinara va avea loc In ziua do 30 lanuariu la 2 ore p. m. în localul liceului 138 Calea Victoriei.
Domnii acţionari cari nu vor putea lua parte la această adunare generală, pot, In virtutea art. 27, fi representaţi printr'un alt acţionar în baza acţiunilor cari vor trebui depuse la casa Societuţeî 138 Calea Victoriei, până In ajunul adu-nârel generale.
Cu această ocasiune se Invită domnii acţionari cari n'afl primit încă acţiunile definitive, să adreseze d-lui Ştefan Ile-pites, directorul liceului , recepisele provisorii In locul cărora vorpriimi acţiunile definitive.
Preşedintele Consiliului de administraţiune,
lt. Giiicu.
www.dacoromanica.ro
KPOCA — 12 IANUARIE
CASA DE SCHI MD
I. M. F E R M O
27. -STRADA LIPSCANI, 27-
II IISI I II I C I M E S t I
11 Ianuare 1886
5% Rente amortizabila . . • !>% Ki'nta perpetna ....
0% Oblig. ile stat.....
ti% Oblig. «Ie st. drumu de Tor 7% Scis. Tune. rurale.... 5% Scris. tune. rurale . . . 7% Scris tune. urbane . . . 6% Scris tune. urbane . . . f>% Scris. tune. rurale . . . 5% împrumutul comunal .	.
Oblig. Casei pens. Joi 10 dob.) împrumutul cu premie . - . Acţiuni bftnce.l nation. . . . Acţiuni «Dacia-Romania » . .
>. Naţionali........
» Credit mobiliar . . . » Gonstructinnl. . . . » Fabrica de hârtie . .
Argint contra aur......
Pilele de Bancă contra aur. . Florin austriael.......
cersul m\ \ ii:\ \
Napoleonul.............
Ducatul ..........
I.ose otomane . .....
Rubla hârtie...........
CERSUI.niM BERLIN
Acţiunile C. F. R.......
Oppenbeim. .......
Obligaţiuni noul 0% C. F. R.
«	»	5% » H »
Rubla hârtie .......
CURSUL DE PARIS
Renta Români
Lose otomana.
Schimb
Paris 3 luni . .
» la vedere . Londra 3 luni « la vedere Berlin 3 luni . . Vicna la vedere .
93 1 2 t 39 86
101 1/4
84
953/4
39
801 2 72
206
:«)
1120
263
225
200
200
16 1 4 16 1 i
2-0154
10.02
0.92
17
123.75
109 50 104.60 101.2ll 199.95
90.
34.50
100 40
25.30 124 2. 01
DE VENZARE.
Moşia Rîea Noua din judeţul Teleorman, plasa Teleorman, comuna Itîea. Moşia arc 200 slj. masa sau aproape 400 pogoane. Este de arendat a 200 galbeni şi se întinde până în bătătura celei de a Il-a staţie a căi lbrato Costeşti-Turnu^Măgurele.
Doritorii se pot adresa la D. Gr. G. Peucescu, str. Clemenţei No. 2, unde vor vedea planul şi vor lua ori-ce alto lămuriri.
DE VENZARE.
Locul din strada Dionisie No. 20 şi strada Crinului No. 5. Acest Ioc are faţa pre strada Dionisie 37 metri, pro strada Crinului 40 metri şi adâncime de 44 metri. Se vinde în total sau iu loturi, do cute o a patra parte.
Doritori se pot adresa la proprietarul lui, D. Gr. G. Peucescu, str. Clemenţi No. 2.
PUBLICITATEA
XXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXX X X X
X X X
X	^	^	^
X X X
X

3 3
EPOCA
Strada Episcopiei, No. 3.
ANUNCIURI SI RECLAME
anunciuri pe pagina a IV, linia 30 bani, anunciuri si reclame
pe pagina III 2 lei linia.
X
X
X
X
X
X
X
X
X
X
X
X
X
X
X
X
X
XXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXX
DE VENZARE.
Proprietatea Slllseascu din judeţul Toleormau-Gară la 5 minute depărtare. A se adresa la d-na Elisa Chronidi, Intrarea Rosetti No. o.
DE ARENDAT
Chiar de acum moşia Podu Gros din districtul Mehedinţi, având făcute semănăturile de toamnă.
Doritorii se pot adresa in Bucureşti, strada Brezoianu No. 51 in
toate zilele piuă la amiazi.
2 s. 3. s.
O DOMNIŞOARA

OFICIUL OE PUBLICITATE „ROMÂNIA1'
IS, STRADA ACADEMIEI, 18
BUCURESCI
brimesce anunolurl, inserţii şi reclame 1 pentru 0RJ-CARE ZIAR din capitală, iu- ’ deţe şi străinătate.
I >T,yT'v’rry	r	• y v 3 ^
DOCTORII EMIL MW
Vechiu profesor de arta moftului şi medic primar al spitalelor Sf. Spiridon din laşi, instalându-seîn Bucureşti str. Clemenţei, 25 do-a-supra Farmaciei, dă consultaţiunl de la 8—11 a. m. şi 6—8 post-me-ridiane.
Absolventă a cursului secondar şi având Diploma do maturitate, se
oferă a da lecţiuni, în vro-o familie, pentru cursul primar sau secondar.
In special pentru limba franceză, matematici şi ştiinţele fiisico-natu-rale.
A se adresa la redacţiune.
PENSIONAT DE DEMOISELLES
Strada Sf. Voevodi
La Direction a l’honneur d inTormer Ies parents qu’elle a pris pour l'annâe scolaire 1885-80, des dispositionsd'aprâs Icsquelles Ies examens a urnit lieu dăsormats dans Ies ecoles publiques.
Rien ne sera negligâ pour assurer lcs progrâs el le bicn-ălrc des âlâvcs qu'on voudra bion lui eoniler.
La reutrâe a eu lieu lc ier septembro
1885.
v
A LE^CU A. B \LŞ
AVOCAT
66 Strada Diouişie consultaţii de la 8—12 dimineaţa.
D. R. ROSETTI
AVOCAT
Strada Batişte No. 4.
XXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXX
x
x
x
x
x
X
X
X
X
X
X
X
X
X
X
2
X
X
1
X
X
X
REGIMUL DE LWA CONTRA RAGELEI 81 REUMATISMULUI
Sistemul prof. Dr. JAEGER
Hecunoscut pretutindeni ca cel mai escelinte
CORONAT DC JURIUL MEDICAL DIN LONDRA CU „MEDALIA DE AUR“
â V I 8
Sub-semnatii, având numai noi singuri dreptul de a fabrica vestmintele de lâna ce se poarta pe dedesupt, vestminte zise Normale, precum si cuverturile paturie in lâna curata de Cămilă. Cari pu/.cse de răceli si reumatisme
Declarăm că am Încredinţat In România unicul deposit al produselor
noastre Casei
AUX QUATRE SA1SONS
72, Calea Victoriei 72, (in faţa Palatului Ilegal).
Declaram ca nu recunoascem ca VERITABILE de cât flanelele
ce se găsesc în aceasta casa. Comande din provincie se fac direct.
Preţuri curente şi broşuri se trămit gratis şi franco după cerere
W. BERGER’S SOHNE (Stuttgart)
X
X
X
X
X
X
X
X
X
X
X
X
X
X
X
X
X
X
X
X
X
X
X
xxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxx
burse
Bursa Parisului
Cursul de la 22 Ianuare 1886 Renta franceză 4 jum. la suta, 110,30 —110,25 de tio bulevard 10 ore, 110,35 Renta română perpetuă 5 la sută 80,50 —,— detto C. F. R. 6 la sută, — Acţiunile bâncei române—Creditul Mobiliar român împrumutul Elin din 1879 323,— —,— idem din 1881 250,— 251.— Banca Otomană, 488.75. 485 — deto bulevard 10 ore, 488,75, 485 Datoria turcă 13.02 4 jura. la suta 13,90 Lose lurcsşti, 34,50 34.50,Datoriaunificată egiptână 0 la sută 324.324 , Schimbul Londrei la vedere 25,21. 25.22, detto la Berlin 122,87 122.87.
Bursa Londrei
Consolidatele engleze 99 7/8 100 acţiuni de la Banca Română 0 1/2. Schimbu Parisului pe 3 luni, 25, 42 detto la Berlin 3 luni, 20,55, detto la Amsterdam 3 luni, 12,03.
Bursa de Berlin
Cursul de la bl2 Ianuare 1886.
Napoleonul 16,15 Renta română a-mortisabilâ 5 la sută, 93.40-93.40. Obligaţiunile C. F. R. 0 la sută 104,90-104, detto detto 5 la sută 101,10-100,70. împrumutul danubian Openheim, 109,90 10. Rubla hârtie comptant,200,50-200,65 Schimbul Londrei 3 luni 20,30-20,30, detlo Parisului 2 luni 80,65-80/15. detto Amsterdam detto 108,40108.40 împrumutul municipal Bucureşti 1884 93, 80 93,50.
Bursa de Viena
Napoleonul 9.995 10,02 Ducatul 5,92, 5,-92. Imperialul, 10,30,10,32, Lire turceşti, 11,36 11-30. Argint contra hârtie, 100.Rubla hârtiecomptatâ 123,75-123.75 Acţiunile Credit Anstalt 290,10—290,40. Renta metalică 5 la sută . 81,20 — 84,30. Renta hârtie 84,20,84,20. Renta
aur, 111.70 Lose turce 17,--17,----
Schimbul Londrei Ia vedere 120,75-120 80 detto detto Paris 50,10-50,15, detto Berlin la vedere02,95 02,10 detto Amsterdam la vedere 114,50-104,75.
Bourse de Francfort
Cursul de Iu 22 Ianuare 1886.
Renta Roumaniel amortizabilă 5 0/0
93.35 93.40.
MERSUL TRENURILOR CAILOR FERATE ROMANE
Valabil de la 1885
11 ucu rest i-ltoinnn
Arătarea Trenurilor
0 1 .A | lUmb.A	Tr. ac.	Tr. p.	Tr. p.	ITr. pl.| Tr.	
	inoapto	a. m.	dim.	dim.	
Bucureşti p.	11,00	8,30	745	045	5,00
Chilila	11,13	8,40	8,30	—	5,17
Buftea	—	8,59	8,19	—	5,31
Cri vi na	—	9,20	0,04	—	0,09
					0,09
Plocştl	12,17	10,05	9,35	8,19	
Valea-Călug	—	10,59			0,30
Albeşti	—	11,00			8,30
Mizil	1,14	11,30			8,52
Monleoru	—	12,10	p. m.		9,52
ISuzăă	1,59	12,25	1,00		10,57
B.-Sărat	3,lr	—	2,15		11,20
Focşani	(1.4,10	Tr. 7.	3,38		4,23
Mărăşoştl	5,00	2.00	5,15		6,38
Pufcştl				2,20	5,57		11,00
Adjud	6,01	12,55	0,39		
SascuL	0,24	1,20	7,18		
Răcăeiunl	—	1,48	8,01		
Valea-Seacă	—	2,20	8,41		
Băcău	7,31	2,40	9,35		
G&lbinl	—	3,32	10,29		
lloman sos.	8,45	4,10	11,15		
	dim. Kp.m.		noap.		
ltoman-Bucuresli					
	uoap.	p. m.			p. m.
Roman plec.	8.25	12.30			5,45
Galbinl	—	1,07			0,37
Bacăil	9.20	1,40			7,20
Valea-Seacă	—	2,17			8,15
Răcăeiunl	—	2,58			8,59
Sascut	10.23	3,18			0,43
Adjud	10.45	3,52			10,29
Pufestî		4,11	dim.	p. m.	11,01
Mărăşeştl	11.18	4,34	0,40	5,05	11,30
Focşani	11.52	-T-	8,20	5,45	12,49
R.-Sărat	12.39	Tr. 6.	9.55		2,14
Buzău	1.46	11,35	11,00		3,33
Monteoru	—	11,53	—		4,28
Mizil	2.50	12,39			5,33
Albeşti	—	1,05	—	Tr. 22	6,06
Valea-Călug.	—	1,18	seara	seara	0,25
Ploeşll	3.33	1,35	8,05	9,57	6,45
Crivina	—	2,22	8,35	—	10,41
Buftea i	r	2,59	9,12			11,11
Cbitila '	4.48	3,15	9,20	11,16	11,22
Bucur. sos.	5.00	3,30	9,40	11,30	11,35
		p. m.	seara	noapl	a* m.
Bueurcsti-Vârciorova
STAŢIUNEA
Arătarea Trenurilor
T. ful.|T. ac. |Tr. p.
	p.m.	dim.	p.m
Bucuresci p.	4,05	9,00	4,30
Chilila	—	9,14	4,47
Ciocânescl	—	—	5,07
Ghergani	—	9,47	5,27
Ti tu	5,07	10,03	5,51
Găcscl	—	10,30	scara
Pitescl	6,24	11,35	7,55
Corhu	—	p. m.	9,00
Potcoava	—	12,48	9,24
Slatina	8,08	1,18	10,04
Piatra	—	1,40	10,32
Balş	—	1,57	10,54
Păleşti	—	2,19	11,23
Circea	scara	—	11,35
Craiova	9,30	2,54	12,01
Fii iaşi	10,17	3,50	1,04
Buloieşll	—	—	1,25
SLrehaia	—	4,24	1,47
Timnea	—		2,10
Prunişoru	.-L		t	2,20
Palota	11,30	5,3	2,46
T.-Sevcrin	12,03	5,52	2,35
Vârcior.sos.	12,05	0,15	4,00
Vărciorova-Bueuresti			
	seara	dim.	uoap.
Vftrcior. pl.	7,45	11,00	11,35
T.-Severi n	8,09	11,25	12,11
Palota	8,44	11,59	12,53
Prnişoru	—	—	1,10
Timnea		P- m,	1,26
Strehaia	—	12,40	1,49
Buloeşll	—	—	2,07
Fii iaşi	10,04	1,11	2,30
Craiova	11,00	1,58	3,42
Circea	—	—	3,58
Peleşti	—	2,18	4,12
Balş	—	2,40	4,30
Piatra	—	2,58	5,03
Slatina	12,28	3,23	5,44
Potcoava	—	3,50	6,17
Corbu	—	—	6,41
Piteşti	2,23	5,23	8,25
Găestl	—	6,20	9,24
Ti tu	3,41	6,50	10,04
Ghergani	—	—	10,23
Ciocăneşti	—	seara	10,41
Chilila	—	7,42	11,01
Bucureşti s.	4,45		11,15
Bucurcsci-Giurgiu
STAŢIUNEA	Arătarea trenurilor		
	T. ful.	T. ac.	ITr. p.
	dim.	a. m.	p. m.
Bucureşti p.	5,40	7,10	5,30
Fila ret	—	7,IC	6,05
Sintcstl	—	7,58	0,33
Vidra	—	8,06	6.40
Grădişte	—	8,16	7,01
Comana	6,24	8,20	7,21
Bănoasa	—	8,52	8,03
FrâtcstI	—	9,10	8,21
Giurgiu	—	9,25	8,45
Smărda sos.	7,10	9,30	
(iiul'g	iu-Bucurestl		
	p. m.	a. ni.	p. m.
Smărda pl.	2,25	8,00	5.40
Giurgiu	—	8,14	5,55
Frătestl	—	8,27	6,10
Băneasa	—	8,53	6,40
Comana	—	9,24	7,17
Grădişte	—	9,31	7,26
Vidra	—	9,42	7,42
S iutestl	—	9,51	7,53
Filaret	—	10,31	8,21
Bucur. sos.	3,52	10,45	9,00
(■alutî-Buzeu			
	uoap.	a. m.	
Galaţi pl.		7,00	seara
Bărboşi	2.49	7,40	8,10
Brăila	2,27	8,23	8,55
Muftiu	—	9,00	
Janca	3,21	9.34	
Fă urci	3,48	0,08	
Cilibia	—	0,43	
Buzău sos.	4,15	8,15	
Iluzeu-Gulali			
	noap.	p. m.	
Buzău pl.	11.53	12,45	
Cilibia	dim.	1,15	
Faure I	12,86	2,46	
Janca	2,18	2,21	
Muftiu .	—	2,49	dim.
Brăila	2,21	3,31	6.45
Bărboşi	3,06	4.11	7,30
Galaţi sos.		4,45	
lărg	ovLste	-Titu	
	a. ni.	p. m.	
Tergovisle p	8.10	4,50	
Văcăreşti	8,33	5,13	
Nucet u	9,00	5,40	
Titu sos.	9,30	6,10	
Galall-Mni'iiscsll
Arătarea trenurilor
	Tr. f.	ITr. a.	ITr. p.
			a. m.
Galaţi pl.			8,05
Bărboşi			8,48
Serbeştl			9,12
Independinţ			9,28
Uanu-Conac			10,10
Iveşti	dim.		10,34
TecuciO	5,04		11,23
Mărăşoştl	5,30		11,54
Mnrasesti-Galatl			
	seara		p. m.
Mărăşoştl pl	11,13		4,40
TecuciO	11,47		5,31
Iveşti			6,03
H.-Conachi			6,26
Independinţ			7,08
Serbeştl			7,24
Bărboşi			7,55
Galaţi			8,30
l'loesl 1-Predeal
	dini.	dim.	seara
Ploeşll pl.	10,00	8,49	7,01
BăicoiO	10,'35	9,28	7,39
Cămpina	05,29	9,51	8,02
Comarnic	11,27	10,17	8,29
Sinaia	12,09	11,03	9,08
	p. m.		
Buşteni	12,26	11,18	9,23
Predeal sos.	12,50	11,40	9,45
Predcal-IMoestl
	p. m.	p. m.	dim.
Predeal pl.	5,40	5,50	7,30
Buşteni	0,01	6,11	7,50
Sinaia	6,19	6,52	8,09
Comarnic	6,52	8,25	8,42
Cămpina	7,16	8,50	9,05
BăicoiO	7.38	—	9,27
Ploeşll sos.	8,10	6/2	9,55
Titu-	Tergovisle*		
	a. m.J	seara	
Titu pl.	10,25	7,00	
Nuce tu	11,07	7,42	
Văcăreşti	11,35	8,10	
Târgovişle s	11,55	8,30	
IMocstl-Slimlc
STAŢIUNEI
Arătarea trenurilor
Tr. fl.ţTr. ao.|Tr. p.
Ploescl pl. Duda Poianc Slănicu sos.	a. m, 10,45 11,10 12,12 12,40		
Klnnic-l'loestl			
Slănic pl. Poiana Buda Ploeştl sos.	p. m. 0,00 6,23 7,22 7,50		
Tecuciu-Berlad			
TecuciO pl. Berchecl GhidiccnI Tuto va Bârlad sos.	a. m. 6.15 tj.48 7.16 7,32 8,00	a. m. 11,40 12,21 12,58 1,20 1,50	p- m. 5,30 6,19 6,54 7,16 7,45
B6rlad-Tecuciu			
Bârlad pl. Tutova Ghidicenl Berbeci TecuciO sos.	a. m. 8.40 9,14 9.41 10.10 10,40	p. m. 2.50 3,24 3.51 4,20 4,50	p. Dl- 8.40 9.41 9,29 9,55 10,25
Iasi-l'nglieid			
Iaşi pl. Unghenl s.	p. m. 3,25 3,49	a. m. 11,50 1,21	
Itoiuau-lasl
L'ngrheni-lasl
Ungheni pl. Iaşi sos.	n. m. 2,00 3,32	p. m. 4,40 6,12	
Veresci-Bolosanl			
Verescl ph Botoşani s. Botoşani pl. Verescl s.	p. m? 2,as 2,03 5.21 7.21	p. m. 9,49 11,42 3,15 1,55	
Cninpina-Boflana
Cămpina p. Doflana s. Dotlana p. Cămpina p.
a. m.	
11,20	
11,40	p. m.
	6.40
	6,58
STAŢIUNEI	Arăt. Tren.	
	Tr.ac.| p. am.	
Roman pl. Păşeaui T. -Frumos laşi. sos.	dim. 9,51 10,51 1,53 1,50	p. m. 4,47 4,15 8,24 9,52
lusi-ltomau		
Iaşi pl. T.-Frumos Păşea nl Roman sos.	p. m. 4.08 5,25 7,17 7,53	dim. 0,52 8,35 10,01 11,06
l'a.scanl-Succava		
Păşcanl pl, Vercşcl Suceava	dim. 10,40 12,08 12,23	săra 7,15 9,17 10,09
Sucea vu-l‘ascaiii		
Suceava / Veresc'. Păşcanl sos.	p. m. 5,00 5,40 0,41	dim 0,54 7,51 9,15
Adjud-Tărgul-Ocna		
Adjud pl. T.-Ocna sos. T.-Ocna p. Adjud sos.	p. m. 4,15 6,10	a. m. 10,35 12,15
Constanta-Cernavoda		
Constanţa p Murfatlar Medjidie Cernavodă s	p. m. 2,50 3,37 4,18 5,02	dim. 9,10 9,57 10,138 11,22
(ermit oda-( onstanta		
Cernavodăp Medgidio Murfatlar Constanl.a
p. m. 5.50 7.45 8.29 9,10
'. m. 2,00 2,25 3,39
L OO -
4^33
Bucuresci. — Tipografia «Le Peuple Roumain,» strada Episcopiei No. 3.
www.dacoromaoica.ro