ANUL I No. 41. 10 BANI NUMERUL JOI'! O IANUARIE 1880. Grigore G. PEUCESCU Director politic ABONAMENTE: In ţarii 1 an iO lei, 6 luni leţ»3 'uni 10 ,el tn străinătate I an 50 Ici, 6 luni 25 lei redacţia No. 3.—Piaţa Episcopiei.—No. 3. Barbu stef. DE LA VRANCEA Prim-redactor A N U N C I U R I: «nmicuiri pe pagina a patra linia 30 hani, aminciurl şi reclame pe pag. III 2 lei linia. ADMINISTRAŢIA No. 3.—Piaţa Episcopiei.—No. 3. APARE IN TOATE ZILELE LEGIUNEA COLECTIVISTA GUVERNULE TARE RUSIA SI ROMANIA DR. MARCOVICI LA MULŢI ANI! DIN DURERILE LUMII LEGIUNEA COLECTIVISTA lntr'unul din numerile noastre anterioare, nm demonstrat, credem în do ajuns, că regimul constituţional n devenit astă zi la noi o simplă expresiune şi că,d’asupra tutulor voinţelor individuale sau colective, so ridică nrbitriul unui singur om, n cărui omnipotenţă dispune de toată viaţa noastră publică şi regulează toate raporturile noastre sociale. A-cest om compune şi descompune Cabinetele, priimeşte sau respinge proiectele de legi, contractează împrumuturi de sute de milioane sau converteşte pe cele existente, încheie alianţe cu pulei’ile streine sau ne pune reă cu nişte vecini puternici, în scurt, face şi desface toate dupo capriţiul sau placul seu. El singur se crede infailibil. El nu priimeşte povaţă de la nimeni, nu ţine seamă de nici o părere şi, fără a fi special în vr’o ramură, pretinde a organiza toate. înfundat cea mai mare parte a timpului in vila sa de la Florica, el este asediat de viziuni politice, cari duc la catastrofe, şi pecari fidelii sei din Cameră şi din Senat le priimesc ca atătea revelaţiuni divine. Neapărat, un asemenea fantastic n’ar putea se exerciteze nici o influenţă lntr'o ţnră unde sistemul repre-sentativ ar fi o realitate. Or cât de naiv ar fi cine-va, el nu s'ar amăgi de nişte discursuri descusute, fără noimă şi fără rost, ca acelea ce d. I. Brătianu debitează de pe înălţimea tribunei parlamentului sau de pe banca ministerială. Secretul puteri salo nu vine din mărimea adevărurilor ce descopere, ci dmtr'un sistem nenorocit, pe care 11 practică fără nici un scrupul şi pe o scară cum ţara românească n'a văzut ţi nu va mai vedea. Convingerea neclintită a d-lui Ioan Brătianu este că mijlocul cel mai sigur de a păstra puterea în vecii vecilor este de a întrebuinţa în toate eonrupţiunea. D-sa n’a avut nici o dată încredere nici In patriotismul Românilor, nici în inteligenţa lor. «Românii sunt venali, fără conştiinţă şi fără pricepere, 'şi a zis d-sa; se caut a’i ţinea inpre-jurul meu, mulţumind instinctele lor răpitoare, potolind poftele lor cu koni şi fâcend se tacă slabele lor scrupule de conştiinţă prin îndoparea stomachului lor». Şi fiind-câ ambiţiunea d-sale na cunoaşte nici o margine,fiind-că setea sa de putere nu so poate îndestula cu nimic, d-sa a aruncat banii ţeriî în dreapta şi în stânga ca să’şî facă pretutindeni sprijinitori. Mai înteiu vin marii satrapi din provincie, în voia cărora sîntdate judeţele spre exploatare. Fie-care judeţ îşi are satrapul seu, care este o miniatură a d-lui Brătianu. Ceea ce acesta face în ţara întreagă, acela face în judeţul seu. Aşa d. Ghelmegianu în Mehedinţi, d. Kiri-ţopolu#in Teleorman, d. Săveanu in Focşani, d. Pilat în Botoşani, d. Anastasiu în Tecuci, etc. Fiecare din aceşti antreprenori ai judeţelor sunt nişte instrumente e-lectorale, a căror datorie este, mai pre sus de toate, de a scoate din urnă pe candidaţii oficiali pentru Cameră şi Senat. O dată împlinită această chemare, d-lor sunt liberi de a comite toate abuzurile, do a călca toate legile, de tt-'şî bato joc de oameni, în fine de a face tot ce vor. Priniul ministru le garantează impunitatea şi perpetuarea funcţiunilor lor. Fără această protecţiune înaltă, cum nr fi putut aceşti sbiri ai colectivităţi se realiseze, într’un timp relativ scurt şi numai din onorariile lor, nişte averi, cari li pun în posiţic do a rivaliza cu cei d’intâi capitalişti. ? Sultanul Abdul Mogid, preum-blându-se o dată pe Bosfor, vede ridicându-se pe mal un edificiu de o somptuositato extraordinară. «Al cui este acest palat? întrebă padişahul. —Al directorului telegrafelor, i se răspunse ; al omului de încredere al Maiestăţii Tale, — «Să so deslitue îndată, adause Ab-dul-Megid ; cu salarii modeste nu se clădesc asemenea palaturi !» Dacă guvernul d-lui Brătianu n’ur face apel la instinctele de lăcomie ale omului şi dacă maxima sa de cârmuire n’ar fi eorupţiunea, câţi inşi din aceşti administratori bogătaşi ai colectivităţi n'ar trebui daţi judecăţi şi osîndiţi la pedepsele cele mai aspre ? Dar sub aceşti vinovaţi mari, vrednici de oslnda ocnei, furnică o mulţime nenumărată de pungaşi mici, cari nâ răsărit de câţi-va ani în toate colţurile ţârii, întocmai ca insectele supărătoare după o noapte furtunoasă. Aceştia sunt instrumentele electorale ale prefecţilor, sperietorii mulţime! fricoase, sbirii satelor şi tîrgurilor. Auzindu-i cum declamă prin cârciumele satelor sau prin cafenelele murdare ale mahalalelor, te coprinde un fel de desgust de graiul omenesc. De la capi aă învăţat şi ei cuvintele de calibru mare şi le maniază cu o stângăcie, care trece dincolo de marginile ridiculului. Un fel de «beţie de cuvinte» s'a împrăştiat în toate capetele şi cel ce delirează mai tare are mai multă dreptate de cât toţi. Case nu ne ducem prea departe, se ne oprim puţin pe la întrunirile din mahalalele capitalei, ţinute de către căpeteniile agitaţiuni. Oratorii colectivităţi nu spun un singur cuvânt care să fie icoana adevărului şi bieţii auditori se mulţumesc, în lipsă de mai bine, cu vorbele late, cari turbură echilibrul atmosferei, fără se producă o singură idee. Sub numele sonor de libertate, ce se debitează In toate ocasiunile, agitatorii colectivişti caută oasele cele inarişi cu multă măduvă, şi mulţimea nevinovată crede că aceşti negustori de vorbe se ocupă de binele şi de fericirea ei. Să-şi închipuiască cine-va pe aceşti conductori ai opiniuniî publice, pe aceşti creatori ai fericiri statului, în starea în care se aflau a-cum şapte sau opt ani. Cei mai mulţi dintr’enşiî trăiau din datorii, cari îi strângeau de gât. Neavând cunoştinţe positive în prelinsele lor specialităţi, nu erau in stare se câştige prin munca lor un ban pe zi şi astfel umblau vreme de iarnă în nişte costume, cari ne aduceau aminte pe mâncătorii de struguri din tabloul lui Murillo. Câţi-va cari visitaseră Franţa, sub pretext de a studia, se întoarseră de acolo cu coatele cârpite şi cu capetele stricate, declamând prin cafenelele din ţară cuvinte învăţate în cafenelele streinătăţei. Dar tocmai pentru că erau ast-fel, ei constituiau un element indispensabil pentru colectivitate, şi aşa d. I. Rră-lianu 'şi îmulţea numărul partisa-nilor, dând unuia o funcţiune, ultuia alta, până când aceşti copii părăsiţi ai societăţei se văzură stăpâni peste toate capitolele bugetare. începând de la d. I. Brătianu, care se află pe treapta cea mai Înaltă a scării noastre politice, şi scoborân-du-no până la IroapUwcea mai de jos a ierarchiei noastre administrative, întâmpinăm un sistpm bazat pe exploatare fără scrupul şi pe corupţiune fără exemplu până aci In istoria noastră. Primul ministru permite subalternilor săi — prefecţii, sub-prefecţiî, senatorii, deputaţii, etc. — să facă toate, pentru ca aceştia la rândul lor să-i dea tot concursul putincios spre ase perpetua la cârma afacerilor publice. I.ucen/.lo Paris, 10 Ianuarie. — Tratatul de pace, ale căror basc fuseră Încheiate Intre represintantul Repubîicel franceze şi Regina din Madagascar, s'a ratificat. Atena, 10 Ianuarie. — Cabinetul De-lyanis se va retrage, dacă Regele va ceda consiliilor acelora co’l angagiaza sS desarmeze. Atena, 10 Ianuarie.— Grecia a cumpărat Încă trei torpiliere. Belgrad, 10 Ianuarie. — D. Garaşa-nin respunzând notei colective a puterilor, declara că dcmobilisarea trupelor nu este posibilă acum, pentru ca negocierile de pace nefiind încă începute, Sârbia voieşte să so păzească contra or cărui atac neaşteptat şi că de altmintrelea Nota colectivă nu oferă nici o garanţie privitoare la o desarmare simultană şi complectă a tutulor interesaţilor. Ilari, 10 Ianuarie. —Prinţul Munte-negrulula sositaci, venind de la Antivari. El merge la Constantinopole, după in-vilaţiunea Sultanului. Berlin, 16 Ianuarie. — Reichstagul a adoptat o propunere n D. Windhorst, ce tinde a declara că In convincţiunea Reichstagului , expulsârile supuşilor austriacl şi ruşi de către guvernul prusian, nu sunt justificate, şi că sunt contrarii intereselor Germaniei. Nici un ministru nu asista la şedinţă. Berlin, 16 Ianuarie.—Dieta a ales, prin aclamaţiunl, ped. Keller ca preşedinte şi pe d. D. Heeremann şi Benda. ca vice-preşedinţî. Ministrul de finanţe a supus Dietei proiectul de budget. Veniturile sunt evaluate la 1,288,074,442 mărci; cheltuielile ordinare, 1,205,993.871 mărci : cheltuielile extraordinare 36,834,571 mărci. Delictul este deci de 14.154.000 mărci. Paris, 10 Ianuarie. — Declaraţiunea ministerială s'a citit astăzi Camerelor. Ea face apel la unirea tutulor funcţionarilor, spune ca separaţiunea Bise-ricel do Sini nu este tncă matură, dar că sub pedeapsa de o ruptura brusca, clerul trebuie să se mărginească In exerciţiul mandatului săii. Declaraţiunea adaogă că guvernul va restabili echilibrul budgetar, fără a contracta nuol Împrumuturi, dar graţie economiilor şi schimbări taxelor. In ceea ce priveşte politica exterioară. declaraţiunea se exprimă astfel: «Atitudinea noastră va fi demna şi pacifică; vom concentra forţele noastre pe continent, pentru a fi respectaţi, fără a ameninţa pe nimeni; nu mal voim expediţiunl depărtate, dar vom păzi posesiunile dobândite, trăgând cele mal bune foloase şi organisând protectorate In Anam, Tonkin şi Madagascar. Atena, 17 Ianuarie.—Nota prin care guvernul grec anunţă că refuză de a desarma, n’a fost încă notificată Putorilor. In Creta sâ ţin numeroase Întruniri spre a cere unirea cu Grecia. Cnlr, 17 Ianuarie.—Soudani se pregătesc să atace Souakim. A lena, 17 Ianuarie. — Reishsrulul este convocat pentru 28 Ianuarie. Constanllnopol, 10 Ianuarie—Cale indirectă. Poarta urmează de a se preocupa mal ales de situaţiunea resul-lâud din armările din Grecia. Se crede în cercurile oficiale ca prinţul Alexandru nu seva mulţumi cu misiunea verbala Încredinţată lui Gadban-Efondi şi că va face un noii demers spre o Înlesni aoluţiunea cestiunel ruine liote. înţelegerea directă Intre Turcia şi Bulgaria, pe bazaunirei personale, prinde din ce In ce mal multă putere. In privinţa locului ales pentru nego-ciăridepace Intre Bulgaria şi Serbia, dacă principele primeşte oraşul Bucu-roştl, Poarta nu se va opune. tonslaulinopol, 10 Ianuarie.—Cale indirectă. Poarta a poruncit două vapoare cu torpile, sistemul Nordeufelde. Belgrad, 18 Ianuarie. — Comitetul progresist a ţinut ieri o Întrunire, In care a respins propunerea d lui Piro-cianaţ, care voia să aducă o coaliţiune cu partidul Risticl, şi a declarat că voieşte să sprijine pe d. Garaşanim din toate puterile sale. Paris, 18 Ianuarie.—Se telegrafinzâ din Berlin ziarului «Journaldes Debats» că In cercurile politice berlineze, se speră că refuzul opus de Grecia şi Serbia la propunerea de desarmare, nu va fi definitiv. Paris, 18 Ianuarie. — Generalul Courcy, comandantul şef al trupelor franceze In Tonkin şi Anam e rechemat In Franţa. El va (1 Înlocuit prin generalul Warnet. Sofia, 19 Ianuarie.—După propunerea Germaniei, guvernul princiar a declarat că primeşte Bucureştii ca loc do Întrunire pentru delegaţii însărcinaţi cu discuţiunea preliminărilor de pace dintre Serbia şi|Bulgaria. Atena, 19 Ianuarie.--Guvernul elen a remis puterilor Nota, prin care face cunoscut refuzul săd de a desarma. Acest refuz e bazat pe acea că chestiunile ridicate prin mişcarea rumeliotâ n'au primit Încă o soluţiune satisfăcătoare. Londra, 19 Ianuarie.—«Times» crede că puterile vor respunde refuzului Greciei şi Sârbieî prinlr’un nou demers colectiv de un caracter mal imperativ. Bonia, 19 Ianuarie.—Contele de Ro-bilaut ministrul afacerilor streine a supus camerii o a doua serie de documente privitoare la afacerile Rumeliei. D. Maurigi întrebă pe ministru a-supra politicei urmate de Italia In marea Roşie şi asupra misiuni încredinţate generalului Pezolini. Sofia, 19 Ianuarie. — In respunsul său la Nota colectiva a Puterilor, guvernul princiar recunoaşte că Rusia nu încetează de a se interesa de soarta statelor balcanice şi mal cu seamă de a Bulgariei. El se declara deci gata a libera trupele sale îndată ce Serbia, care ia din zi In zi o atitudine mal a- meninţâtoare, se va angaja într’un mod formal să domobilisezo, saQ Îndată ce puterile vor voi să asigure opera de pace saft vor garanta că lori torul bulgar nu va fi din nou atacat şi năvălit cum a faeut'dc curând Serbia. I*aris. 19 Ianuarie. — «Le Temps» spune că Poarta, prevăzând neeficaci-tatea Notelor colective a chemat sub drapel tncă o sută de batalioane de redifi. Bovinii, 19 Ianuarie.—Turcia trimite In Syria o mare cantitate de pusei, pentru armarea eventuală a tutulor musulmanilor. Ccllnge, 19 Ianuarie.—Ziarul muntenegrean Glascrnagorea relevând ştirea dală de jurnalele vioneze care u-nunţa plecarea prinţului Munlenegru-lui la Gonslantinopol, spune că prinţul Nikita pleacă Iii ţări mat desvoltalc do cât Muntenegru din puntul de vedere al industriei şi agriculturii, ca Italia şi Francia. Această călătorie are de scop să asigure desvoltarca pacinică la caro Muntenegru poate să se devoteze In-tr’un mod liniştit, sprijinindu-se pe bunii sei amici şi trăind In pace cu vecinii săi. GUVERNUL ETA RE... Eală o Trasă po caro o auzim repetân-du-so mereiT de la deschiderea o&merilor: guvernul e tare 1 Dar când Întrebi pentru ce ? — ninie dintre cel ce repetează această frază nu’l In stare să’ţl dea un argument plauzibil. Cu toate aceste, vorba se repetează mereu şi merge — ca boala rea — din om tn om. Pentru noi Insă, cărora no place să ne dăm seama de lucruri înainte de ale admite că sunt aşa cum ni se spun — no Întrebăm: pentru cc e tare guvernul ? După zece ani de guvernământ, d-1 Ion Brătianu a arătat cea mal vădita incapacitate tn administraţia ţârii; nemulţumirea este generală şi atât do mare, tn cât chiar mulţi dintre vechil săi a-micl l'afl părăsit, Înspăimântaţi do consecinţele politicei şefului colectivităţi. Mal mult; colectiviştii, până In anul tro-cut, se lăudau că şeful lor a ridicat finanţele ţârei la o nepomenită prosperitate. Astâ-zl crisa în care trăim l a dat de gol; de la Începutul anului 1885 toate artificiile financiare aleregimuluî s’afl desvălit: budgetul, cu exagerare umflat In cheituell, care aă ajuns la 130 milioane, a plesnit din toate părţile denunţând un deficit de peste 20 milioane ; şi să se observe bine, că acest budget, nuLril necontenit cu Împrumuturi deghizate—prin emitere do rente—totu’şl a trebuit se demascheze acest gol enorm ! Faimoasele instituţii de credit care toate se coronează prin «Banca Naţională»ne-aă adus lntr'o stare tn care nici odată ţara riu s'a aflat—nici pe timpul când se compunea din două provincii separate. Aceste instituţii, iupreunâ cu Banca, ad avut darul d'a alunga tot aurul din ţară şi a crea Iu stare permanentă agiul dc 20 la sută. Consecinţa e mizeria comerţului, contenirea transacţiilor, falimentele crescâudc şi istovirea agrioulturel; nu mal vorbim dc starea sătenilor pe caro sărăcia tl sdro-beşte. In politica eslernă acest regim arc tn sagna sa perderea Basarabiei, perderea li-bcrtâţel Duiărel, Includerea porturilor noastre şi umiliaţiile la care ne afl supus Austria aplicând Convenţia comercială după gustul şi arbilragiul sCQ. Guvernul este tare ? — Dar pentru cc ?— care sjjnt faptele ce l'au Întărit? Atunci trebuiesc conchidem că un guvern In ţara Românească e cu atât mal tare cu cât mizeria publică creşte şi face mal mari daune ţărel prin politica sa. E tare — ni se şopteşte — prin influenţa Iul Vodă. Dara'ar fi aşa, ar trebui se presupunem că şeful statului are vr’un interes ocult, ca ţara aceasta să se desorganizeze prin mizerie,spre a deveni neputincioasă d’a exista liberă şi independentă. Această idee voraore colectiviştii s5 se propage şi s6 se Înrădăcineze în opinia publică. Tare prin favoarea Domnească? Dar a-tuncl mărturisiţi singuri că nu mal există regim constituţional şi că alegerile siluite suni cu ştirea şi încuviinţarea capului statului—pentru ca sfi’şl poala disimula, în dosul unul falş parlament,favoarea sa autocratică. Aşa se fio oare?... www.dacoromamca.ro o EPOCA — !> IANUARIE Noi, departe de a crede c'i d-l loan Hrâ-tiaiiu se lie uslazi mai tare de cum era fn • i^cut — suntem do părere că oslo mult mul slab si ifial zăpăcit de cAl orl-când. Dovadă avem discursurile sale inepte şi conduila sa bezmetică chiar cu ultima câr-piulfi ministerială. Miste-se opoziţia cu energic şi cu hotărî re—şi top sc vor convinge că tăria d-lui Ion Brălianu este o himeră a creduli ţâţei celor naivi. (Patria) RUSIA SI ROMANIA Ziarul d-lui Aksakolî, Russ, a pu- | lilieat un articol însemnat, privitor la relaţiile între ltusia şi România. Ziarul Russ aratămalintâiu căsUnt elemente în România, cari ar dori o apropiere între ţara.noastră şi Imperiul rusesc. E groQ de înţeles, urmează ziarul în cosliune, de ce Rusia din partea el, nesocoteşte pe România,cea mal apropiată a ei vecină ortodoxă, unde are ea singura interese mult mal mari ca Franţa, Austria şi Germania întrunite... Ca Grecia, Cit Serbia, ca Bulgaria, România a fost scăpată de Ruşi, cu preţul celor mai mari* sacrificii. Dar, se va zice, aceste popoare s au arătat şi se arăt ingrate cu Rusia. La aceasta să poate răspunde că ele nu sunt singure vinovate, dar şi Rusia e vinovată. La dânsa mâna stânga tn lot-d’a-una a desfăcut ceea ce a făcut mâna dreaptă ; diplomaţia pierdea tot ce câştiga arma el. In genere dupe flecare resbo.l de independenţă. Rusia încetă d’a mal protege popoarele liberate de dânsa, lăsându-le se fieexploatate de inamicii ior. In România, propaganda Catolica lucrează, cu scopul d'a face Catolici din Românii Ortodoxl, nici o putere occidentala, fie catolică or protestantă, nu poate vedea cu ochi rât, aceasta lucrare de propaganda, menita a atragă pe România spre inamicii Rusiei şi a face dintr’însa o avanl-qardă, In contra ei. In aceustă stare de lucruri Rusia ne având In Europa alţi adevăraţi amici de, cât popoarele de aceiaşi religie or de a-ceiaşl rasă, ea trebuia să se silească, după ce le a liberat, d a le ajuta tn toate şi d’a sprijini cu toate puterile sale pe aliaţii el naturali. As(-fel in ces-tiunea Dunări,Rusia in propriul ei interes, trebuia se se pue in partea Români-nilor, din nenorocire eu u focul cu totul contrariul. 0 aită greşală a mal făcut Rusia, în cestiunea Dobrogel,aceasta punte ruso-slavă. Rusia trebuia s6 se niulţunuască cu o bucată din Basarabia de pe malul Dunării, de pildă peticul de la Isinail la marea Neagră, şi trebuia să înapoieze restul României. E greii acum d'a drege aceste greşeli, cu .toate că aceasta nu e imposibil pe viitor. Intre acestea, propaganda catolică ’şl face lucrarea printre Românit, atât din Austro-Ungaria,cât chiar din şi România şi unde e Vaticanul (papalitatea) acolo e şi Austria. Şi uneia şi alteia ’I f place a pescui în apă turbure şi ştiu a se ty folosi cu iscusinţa de lngâduirea sau de i ' " ■ ■ •--- " 1 ■ —- FOIŢA ZIARULUI «EPOCA» 10 (Urmare) Radu se simţia din ce în ce mat râu. Dar nu se da boalel biruit. In toată seara bea câle-un pahar mare de lapte cald cu oQ bătut. Aceasta’! mal potolea tuşea. Descurajarea ’l apucase iarăşi, dar lupta să’şi-o ascumjă, ÎI făcea răii compătimirea lumii. Avea chiar necaz pe oamenii, cari se uitau la el cu mila. Era sfârşitul unei zile, frumoase din August. Peste-o săptămână trebueau să plece. Grijnica mamă pregaţpa rufele băefilor, earâ tinerelul casei o luase domol spre pădure. Radu pâşia alăturea cu Margareta. Gheorghe cu Lina ceva mal înainte. In faţa lor spre a sfinţit, soarele părea că încremenise pe loc, încâlcit în crengile copacilor, aşa stetea de frumos, de aproape şi de nemişcat, aurind creştetul îutune-cosulul codru. — Nu’I aşa, Radule, care să’ţi fie dor de Gaicenb... când vei fi la Bucu-reşcl?.... Ori nici n’ai să’ţl maî aduci aminte de noi.... — De ce zici aşa, Margareto?... El ar fi vrut să mat spun ceva, dar simţi că i se umplu ochii de lăcriml. Tăcu, se uita la ea dulce ca la un copil drăguţ, zîmbi dureros, şi mâna lui slăbiciunea adversarilor. Prinţu Bi-bcscu arăta primejdia făcută Românilor prin această propaganda, al cărei stegar e Austria si la care guvernul român priveşte cu nepăsare, ceea ce so esplica uşor rregele României fiind german. Propaganda papistaşe lucrează tn România în o mie iţe chipuri. In oraşe, se întemeiază şcoli catolice, unde fetele şi băieţii primesc o creştere anti—ortodoxă : propaganda are organele ei, ia a reuşit a ridica vicariatul catolice în Archieseopie : comunităţile catolice mişună ly România; tu capitala chiar.se află un seminar catolic alături de strălucita catedrala radicală de curând. Spre a combate papismul, au creat i patrioţii Români, încă zeloşi pentru , ortodoxie, asociaţiunea lor. Autorul bro-şurel face cu drept băgarea de seama că Românii trebue să rămân ortodox! de vor se fie Români. Altminteri, cu schimbarea religiunil lor. naţionalitatea lor e ameninţată de o mare primejdie. In aceasta privinţă,prinţul Biboscu citează broşura : Restabilirea paterei timpora/e a Papei apâruta la Colonia şi atribuită inspiraţiunel prinţului de BisraurL, în care se zice, că Austria, iar nu Rusia, e chieinata a civilisa peninsule balcanica, a lua Cousluntinopolul şi a întemeia Imperiul Orientului. Ast-fel, prinţu Bibescu demonstra lămurii că Rusia trebuie să apere interesele popoarelor ortodoxe ca a le ci proprii şi să susţie pc Români contra catolicismului şi a Austriei. Naţiunea română se întinde de la Dnistru până la Tisza-do-sus, în Galiţia. în Bucovina şi în Ungaria, înaintând până laSeghedin, Debreţin, Grozs-Wuradein, Arad, Te-mişoara şi aproape până la Weisskir-chen pe Dunăre. In Rusia, în Bucovina pe graniţele Galiţîel Orientale şi In Ungaria, Românii se ating cu Ruşii Ruteni) în Ungaria de jos şi în Banat cu Sârbii. Ruşii în Galiţia şi în Ungaria sunt Uniaţi, ca şi românii dintr’o mare parte a Transilvaniei. Aceasta înfăţişează deja o mare primejdie şi dacă considerăm că Românii pe toată această întindere se urcă laiO milioane, primejdia propagandei catolice se arată şi mal mare In vecinătatea Ruşilor şi a Sârbilor. Catolicismul, în cas de reuşită, se va înfige ca un imens şi primejdios .colţ In trupul ortodoxiei şi al Slavismului. Aceste raporturi reies şi mal lamurii încă, dacă consideram e’afarâ de Români, Ungaria e locuită de cel tnai neîmpăcaţi vrăjmaşi ai Slavismului : Maghiarii, şi că, în Galiţia, alături cu Ruşii, Uniaţii, locuesc Polonil.Şi p’uceste trei colţuri so bizuesc inimicii Rusiei şi ai Slavismului. Românii, doresc a realiza statul Daco-Român, d’a lungul Tiszel, coprinzând Întreaga Transilvanie. In acest scop ec-sista în România, unpartid esebit: România iridentâ. Ceea ce c cel mul bun răspuns la propaganda austriacă şi catolică. Nu e de Jinult, Pester Lloyd şi ziarele din Viena publicau, cu înjuraturi bine înţeles, textul manifestului României tridente. Ce Însemnare poate avea In viitor, pentru Rusia ideia Daco-Roinâna? Dacă Românii vor reuşi a constitui Româ- ferbinte, nervoasă, stângace, atinse degetele subţiri ale Margaretei. A-ccasta’I apucă mâna şi ’I-o strânse încetişor. Inima Iul Radu ÎI svâcâi ca de spaimă, înfiorată de-atâta fericire, avu o sensaţie ne mal încercată, ceva... ca nişte alice de ghiaţâ, cari ’i năvăliră ’n trup, furnicându-1 şi gâdilân-du-1 la inima;—gândurile ’i înmărmuriră de farmec, şi toată faţa i se roşi, aprinsă cu de beţie. Soarele se scufundase în deşisul tihniţilor copaci. Agale sc scoborafi pc tapşan vitele grcoac şi sătule. Socerâ-torii şi oamenii de la coasă păşeai! împrăştiaţi şi osteniţi în spre sat. Şi din albastrul neted al cerului, o linişte dmnnezeascâ se lasă încetişor peste podoabele coapte şi mirositoare ale câmpielor, încropite încă de zăpuşeala zilei. Amândoi, plini de aceeaşi durere negrăit de dulce, simţindu-şî cugetele unul altuia, nelndrâsnind să mal tulbure, c’o vorba, lunga şi sfânta lor tăcere, ca şi cum erau adânciţi cu toată luarea aminte ascultând la sfatul nebun şi ne mal isprăvit al gândurilor lor, —aşa urcaQ alături, cu pas leneş, dâmbul ce eşa ca o frunte din întunericul pădurii, când auziră dinaintea lor. de la tulpina strămoşului-ştejar, cum îi ziceau el, glasul vesel al lui Gheorghe: — Ai obosit Radule de tot. Ia’l în cârcă Margareto, ca da sufletul din el!.. Gheorghe era vesel. Se ruga de Radu sc fac’o poesie pădurii,—ori măcar vr’o patru versuri pentru bătrânul stejar, riia până în graniţele sale fireşti Ia rîul Tisza, cum o nădăjduesc, nu e nici de cum în interesul Rusiei d'a se opune la aceasta. Căci, această va fi o lovitură de moarte data bogatului episcopat catolica! Ungariei şi nobleţei feudale miehiare. . ŞTIRILE ZILEI D. C. lorca tînărul şi distinsul nostru avocat din Buzău a ţinut duminică în acel oraş o întrunire publică în care a combătut legea monopolului cârciu-melor. n D. Radu MihaiCt, ministrul lucrărilor publice, însoţit de d. Cantacuzin, directorul general al căilor ferate române şi de d-nii ingineri însărcinaţi cu construirea docurilor din Galaţi, nu plecat duminică In acel oraş, în scop du a se alege locul unde urmăzâ să sc aşeze docurile. D-nil senatori şi deputaţi al judeţului, d-l primar al oraşului, şi mal multe persoane notabile uQ fost convocate pentru acea zi, spre a se întruni cu d. ministru şi a alege împreună locul cel mal ne-merit pentru aşezarea docurilor. * D. loan Cogălniceanu destul de serios fiind bolnav, d. Mihail Cogălniceanu a plecat la Moldova unde să află fiul d-sale. n Doctorii Severeatiu, Petrini, (Paul) Clement şi Leonte au făcut autopsia doctorului Marco viei. Căutându-i creerii aii constatat că au o greutate de vre-o 100 drame mai mult ca creerii ordinari şi oasele de la frunte mal desvoltate ca în caşurile obicinuite. n La alegerile de senatori din Turnu-Severin, d. general Fotino a fost ales cu BK voturi. D. P. Grădişteanu a .întrunii di voturi şi d. Basileanu dl. Se zice că la alegerile pentru colegiul al IV de deputatr*dm Argeş, mal mulţi alegători între care este şi d. Râdu-lescu, fostul primar al oraşului Piteşti, vor pune candidatura d-!uî Vinlilâ Rosetti. directorul ziarului Românul. * Primim din Constanţa o scrisoare din partea d-lul L. Manovicl prin care spune ca fiind grav insultat de locotenentul din vlnătorl Pompei Lucaşe-vicl, i’a trimis martori spre a’l provoca la duel. Locotenentul a refusat să se bată şi faptul s’a consemnat în proces-verbal. u Doamna Elena Oteleleşanu o primit urmatorea telegramă din partea prinţului Alexandra al Bulgariei: « Mişcat de bunele d-slră sentimente, vă rog să primiţi mulţumirile mele la umbra căruia, pe muşchiul moale şi răcoros, se odihniseră atâtea rânduri de oameni, şi ci de-atâtea-orl..... li Întindea mereu un creion ş’un petic de hârtie.... — Halde, Radule, inspiră-ţo... pentru Dumnezeii—Ar fi un păcat neertat din partea unul băeat, care ştie să facă versuri,—să lese pe bietul copac aşa, ne-eâutat. Dar liind-ca Radu se arăta fără chef, trudit, bolnav şi nu voia să facă plăcerea amicului său,—acesta, fără să’şî strice dişposiţia, se dete de-o parte, îşi luă un aer inspirat, privi copacul de la rădăcină până în creştet, ’şl udă vârful creionului în gură, stele puţin pe gânduri.... şi începu să scrie. — Al să vezi tu, năbădâiosule acuşi, cum am să ţi fac muza sa crape de necaz... Slavă Domnului, ştim şi noi să facem stihuri, când e vorba la adecă.... Dă’ml o rimă la pădure. — Mure... — Da-o dracului ca prea e spălăcită. Dă’ml una mal cilibie. — îndure, fure... — Ei bravo... tocmai asta'ml trebuia. De-acum ţinc-te, muză, să r,u mă dai de ruşine. Toţi ÎI aşteptau isprava, rlzând. Peste câte-va minute Îşi ridica fruntea şi ’i privi biruitor în faţă. — Ascultaţi: Wramosulul-stejar. Cât de frumos şi sfânt mi-apari, Când vine să inâ fure Povestea blânzilor stejari, Şi dorul de pădure!... cele mat sincere pentru tot ce aţi bine-voit a face pentru sorinului noştri răniţi. Vă rog să transmiteţi sentimentele mele de recunoştinţă tuturor doamoeW care s'afi' 'asociat la opera d-strâ de bine-faiere. < n Model de stilul direcţiune! teatrelor, care este chemată sâ'şl dea verdictul In chestiuni literare': «Autorizăm reprezentarea!! acestei piese spre a se juca!! pe şcena teatrului Orfeu!» Scris şi subscris chiar de d. C. Stănccscu, pe manuscrisul unei comedii într’un act. # D-nil Nicolae Ionescu şi Pană Bu-eseu a£t fost săptămâna trecută în Focşani unde aU ţinut o întrunire la d. avocat Pustia. Discursurile prin care au criticat actele guvernului şi au făcut apel la unirea tuturor spre a’l răsturna, aO fost viu aplaudate. DECRETE D. buca Ionescu, şeful divisicl administrative din ministerul de interne, este au-torisul si gereze afacerile prefecturei judeţului Vaslui fi, până la numirea titularului prefect.’ -I). Chrislaehe Ilădescu, directorul pre-lecturel judeţului Teleorman, este uulori-sat să ia parte la operaţiunile consiliului de revisic al recrut a ţicl pentru contingentul 1886, tn locui d-lul prefect care se alia bolnav. — D. Constantin [orga este numit tn funcţiunea de sub-prefoct La plasa Coşula Gin judeţul Botoşani, tu locul d-lul loan Mielescu, care urmează a so ohema în altă funcţiune. --- Suni înaintaţi tn fucţiuuile mal jusa-rătatc, din cancelaria eforiei spitalelor civile din Bucureşti, următoarele persoane : D. Pana Itomanov, actualul (iilor de registre, tn postul vaoaut de sub-casţer. D. O. I. Carubeţeauu, actualul archivar Iu serviciul comptiihiliiăţei, în postul de ţiitor de registre tu locul d-lul Pană Ro-munov, , D. itomulu Râmniceanu, actualul copist clasa I., tn postul de archivar la serviciul complabjlilâţei, fn locul d-lul Carabe-ţoauu. Aceste înaintări so vor considera pe ziua de 15 Noembre 1885. DINTR’O ZI INTR’ALTA Doctorul Marcovicl Una din celebrităţile noastre medicale Doctorul Marcovicl, a murit, Sâmbătă noaptea, la versta de 50 ani, după câteva zile de suferinţe. Ca modic, ştiinţa luloru necontestată şi mulţi din Români care au fost la Paris spre a consulta medicii de frunte de acolo, n'au primit alt răspuns do cât următoureife cuvinte : «dacă aveţi pe doctorul Marcovicl îu Bucureşti, pentru ce mal veniţi aici ! lutr'adevăr, Marcovicl avea mal ales diagnostica singură şi câte-va momente îl erau de ajuns spre a cunoaşte boala în contra căreia trebuia să lupte. Ce lucru trist, copac iubit, Că nu ştii să citeşti : De câle-ori n’aş II dorii Să ’ţl scriu din Bucureşti'..... Surorile ’1 felicitară,—Radu se uita, zimbind, în ochii Iul; Gheorghe îşi mărturisi şiretenia: Era o amintire, nu tocmai esactâ, dinlr’o poesie do curând şi neisprăvită a lut Radu. Inserase.—O luară mal repede spre casă. Era răcoare, şi'i aştepta cu masa. Radu nu mâncă mal nimic şi se retrase de Afreme»—Gcorge şi cu masa veniră după ef. Erau tngrijaţl. II duria capul. Poate că i se aplecase. II frecară cu oţet pe mâini şi pe vinele gâtului şi ’i logaralafrunte felii do cartofi. Radu voia să se culce. Spuse că s’a mat răcorit. Rămaseră amândoi.—Gheorghe citi puţin. Dar se simţi, şi el, trudit, suflă în luminare şi adormi. In întunericul liniştit al odăii Iladu vru să cugeti: la Margareta, fa vorbele el şi la dulcea'l strîngere de mână.—Dar nu T mai slabia o tuse uscată ce ’I slâ-rlma peptul, şi toate gândurile îi erau tulburi şi crâmpeiaie.—Mereu so ln-vârtiaîn pat. Nu putea s’adoarmă.—Capul 11 duria amarnic.—Templele! ardeau, şi tot Întorcea perna ca să şi le răcorească. Stoniuhul ’i era leşuit ş’o silă grea îl apăsa pe inimă. îşi simţia gura uscată, ll-era sete, ş’avea poftă de acreală. — Îşi simţia oasele trupului grele, noduroase şi ascuţite.—Şi’şi răşchira picioarele, ca să poată adormi.— Avea dureri nesuferite lu arcurile coastelor şi arsuri pe şiia spinării.... Târziu de tot ’1 fură somnul. Popularitatea sa a fost nespusa. Nu crez să fie locuitor în oraşul nostru care să nu T 11 cunoscut, căci calitatea sa cea mal de căpetenie era desinterosarea, şi adesea a părăsit căpătâiul bogatului spre a alerga în coliba săracului, a ’l scăpa de moarte, a ! lăsa hrana pentru timpul cât nu va putea să muncească. Nalura foarte veselă, adevărat discipol al lui Rabelais, Marcovicl iubea tinerimea .şi cluburile noastre vor păstra mult timp amintirea glumelor isteţului medic, care ridicau hohote de rîs în jurul său. Lc-aşI însemna aici, daca nu aş crede că nota veselă nu trebue să răsune In momente de jale şi în faţa unul mormânt abea închis. Lucru ciudat, acest bărbat care dovedise de atâtea ori cât de scumpă şi binefăcătoare este ştiinţa sa, a refusat den se îngriji, a grăbit sflrşitul său. In timpurile din urmă n a căutat de cât să'şi amorţească durerile şi când prietenul său doctorul Calenderu II in-treba: «Pentru ce nu vrei să ne asculţi! Pentru ce nu te îngrijeşti?» Ii răspundea.- «Ar fi de prisos!» şi precisa zilele ce mal avea de trăit; In ajunul anului uod, pe când sc auzeau afară veselele cântări ale copiilor, bolnavul srângând de mână pe doctorii Leonte şi Calenderu, le zicea: «Ascultaţi cum plesnesc bioelc, cum sună Vasilca, şi eu stau aici lungit pe patul de durere! Voi ştiţi cât de mult am iubit pe tată meii; n’am de cât o singură rugăciune să! (ac, ca să;o îndrep-teze spre Dumnezeii: Să’ml curme viaţa mai curând !» Rugăciunea ’T-a fost ascultată: Doctorul Marcovicl a murit peste două zile, în braţele fratelui său, înconjurat de toate rudele sale, care l’a'fl iubit şi l’afi îngrijit! înainte de a muri a cerut să se împărtăşească ca un bun creştin, a chemat pe prietenul său din copilărie, colonelul Algiu, şi a Început să! dicteze ultimele salo voinţe. Moartea !-a închis gura înainte să poată spune tot ce dorea.... Astăzi l’am condus cu toţii până la groapă. Pe mormântul săâ, depui, drept cunună, următoarele versuri al pomului nostru V. Alexandri : ......Tot ce e drag tn lumu Curând din lume piere, Ferice care lasă măcar un mare numb L’a patriei durere! i>. it. a. BOBOTEAZĂ Botesul mântuitorului lumei, era sărbătorit odinioară în Bucureşti, cu o mal mare strălucire de cât în lot orientul Orthodox. In saloanele mitropoliei so vede încă un tablofl, care aminteşte în trăsuri măreţe «bobotează» de sub domnia Iul Ştirbeijd-Vodă; iar când, după unire, Cuza-Voda asista pentru întâia data la Zlătari,la botezul apelor, a rămas uimit de magnificenţa şi strălucirea în care pontifica, înaltul oficiu al acestei săr- Când se deşteptă, a douu-zi, se simţi mal bine şi cu poftă de mâncare. La masă Margareta ÎI strecură în mână o hârtioarâ. Radu se roşi, o strînse binişor în buzunar şi nu îndrâsni să’şi ridice ochi din pământ.—Ea era trista, neliniştită, palidă la faţă, plânsă şi nedormita.— Ma-sa o întrebă ce are şi nu află nimic lămurit. Frale-săU făcu câteva glume pe socoteala el, soră-sa tăcu molcom, ea o fn'tă cuminte. Când se văzu Radu singur, nerăbdător scoase petecul mototolit de hârtie şi liitr'o slovă chinuita, scrisa cu creionul, citişi răjspiti acesţe vorbe,cari spuneau atât de mult amărîlei lui inimi: «Cu aî, Radule dragă, de stai aşa de trist. .. Ana plân^ atâtea nopţi, crezând cat poate eşti supărat po mine. Şi mă gândesc, ce ţi-am făcut?... Unde te văd aşa, mi-e frică şi sa'ţi vorbesc. Tu nici nu ştii cât sufăr şi cât tc iubesc. Iartă-mă dacă, fără ştirea mea, te-am supărat cu ceva. Te implor, scrîe’ml. Sora ta, care te iubeşte MARGO. Radu ameţise de bucurie! Citi tle-care vorbă de nenumărate ori. Părea că i se sfâşie inima de-atâta fericire. Ochii li înotai! tn lăcriml şi tot sângele i se urcase tn obraz. Se aşeză la masă ca să! răspundă. Popoară de gânduri învălmăşite ÎI nâvâliau năprasnic la porţile minţii şi capul îl vuia buimăcit, ca într’un incendiu. (Va urma) A. J'fabdfă- www.dacoromanica.ro EPOCAfl IANUARIE bârl, fericitul Nifon Mitropolitul, înconjurul tot-d'auna do col puţin şase arhierei şi do cei mai buni preoţi al Capitalei, Invest mint aţi cu ornatele sacerdotale cele mal scumpe, iară a ţine seama de temperatura timpului. Şi Mitropolitul Nifon, până In cele din urmă zile ale pontificatului său, cu toată înaintata sa verstă, >I-a făcut o sflntă datorie, d’a nu lipsi o singură dată măcar, să slujească, la această cea mal de căpătcnie sărbătoare a bisericei ortodoxe. .** De câlft-va vreme, toate tradiţiunilc naţionale ale acestui de bun neam popor, aQ început a scădea, ba chiar a ti de batjocură. După canalizarea Dîmboviţei, mu-lându-se cu eâţl-va paşi locul destinat pentru slujba solemna a apelor, curtezanii găsiră cu cale, că Domnitorul ţârei să descitidâ d'a dreptul de la palat la pavilionul apelor; ştirbind astfel, programa întocmită de Marii Logofeţi bisericeşti de pe vremuri, după care, şeful Statului urmat de stâlpii ţârei şi de cele mat ’nalte trepte a le dre-gâtorielor publice, trebuia să asiste la Sfânta Marea liturghie a botezului în biserica Zlătari, urmând apoi în cor-pore, procesiunea până la Dîmboviţa, undo se sevărşia, în închipuirea Iordanului, sfinţirea apelor. Estimp, le-a venit în ajutor profanatorilor de cele slinte ale acestui popor, o vreme ploioasă, de care s’a folosit nesimţitorul mitropolit-primat, pe care păcatele acestei generaţiunl 1 aQ adus pe tronul arhiepiscopal al neamului românesc, ca nu numai să lipsească de ia sacra sa datorie, la îndeplinirea căreia în asemenea sărbători nalte, un prelat Catolic ‘şi ur fl jertfit chiar viaţa, dar Încă, printr’o criminală nepăsare, să facă ca pompa acestui oficiu divin să fie o curata batjocură, spre cea inai mare umilinţă a celor tnai sfinte tradiţiunl naţionale. Ast-fel, pe când în ajunul bobotezei, toata lumea a putut vedea pe podu Mo-goşouoi, tolănit îu d auritu sa caretă, pe Monseniorul Culinic, a doua zi, pentru ca să’şi economisăscă sănătatea şubrezită în zvânturala’f viaţă, pe care însă, nu sa înjosit a o tăvăli în ţărînu Flo-ricel şi u Piteştilor mal anţărţ, când a fost vorba să se facă vătăşolul colecti-vitâţel. sprea’şl frânge mijlocul, pentru ca să Indupliee pe Marele Yi»ir să nu pftrâseascâ puterea, a însărcinat pe Arhiereul Silvestru Pitişteanu, de a carul smerenie nu putem de cât ane lăuda, să săvârşească sflnta liturghie a Iordanului. In biserică, n a asistat nicî-un demnitar al statului român ortodox ; procesiunea, condusă de un singur ArhiereQ, înconjurat de câţl-va preoţi, dintre cei mai nepieptănaţi ai capitalei, îmbrăcaţi cu cele mat murdare veştminte sacerdotale, u ajuns la pavilionu apelor, ne-urmată de nicî-un demnitar al statului. Aci eraQ de faţa, din opt Miniştrii numai iloul: pipernicitul d-nu Nacu şi mazilitul General Fâlcoianu. S'a dat poruncă oficianţilor a Începe actul slin-ţirel apelor, ca să fie aproape de sfârşit la sosirea regelui. in toată vremea dumnezeeştei slujbe, toţi aceşti pseudo-dregători ai neamului românesc aă slut cu capetele acoperite, făcând felurimi de giumbuşurl, şi între el, nu puţini eraQ fii ori nepoţi de preoţi ajunşi la mărire !... In cât, ne crăpa obrazu dc ruşine In faţa ataşaţilor militari al Austriei şi Angliei, cari asistai! cu ochii măriţi la această batjocoritoare privelişte, gândindu-se de sigur, ia strâşnicia unor asemenea acte de credinţă naţională desfăşurate în ţara lor. In sfârşit, puţin dupe sosirea regelui se intona In iordan boteză udate... dupo care, majestatea sa bine-voi a se coborî pe marginea albiei canalului Dîmboviţei, spre a asista şi la botezul rlulul cu sfiala cruce. Apoi, s'a primit defileul trupelor pe cheiu din faţa pavilionului. Armata, ca Iu tot deuuna a lost admirabilă şi ne a mai uşurat umilinţa în faţa streinilor; dar ne pare râu, ca şi In privinţa paradei militare, s’a părăsit programa tradiţională, după care domnul ţârei, înconjurat de generali, primea călare defileul, fiind toate trupele montate cu proprietatea lor, căci nimic nu ni se pare mal ciudat de cât se vezi călâri-mea pe jos şi pe tunarii fără tunuri, fără de care o adevărată paradă mili-tarăn'are cuvântul d’a fi, şi această este atât de adevărat, ca ceea ce se face la noi, nu se face nicăieri. Poporul capitalei, binecuvântatul de Dumnezeu popor al României, n’a lipsit nici d'astă data a (cinsti credinţa strămoşeasca şi cu toată ploia, cum şi harţuiala guleraţilor roşii, se îndesa dis-de-dimineaţă la bobotează formând un ocean de capele. Va să zică tocmai cei chemaţi a păzi credinţa şi daţjnile strămoşeşti, se fac vinovaţi de a lor batjocură. Cum, dacă milropolilul-primat, n'are destula credinţă şi dragoste în sacra'i misiune ca sa şi espue pieliţa la o ploaie, un s'a găsit de cât un Arhiereu din şase prelaţi ce reşed In Bucureşti, ocupaţi eu diferite funcţiuni publice, casă săvârşească cea mai de căpetenie slujba divină a bisericei ortodoxe?! Unde se aflau Vicarii Mitropoliei, arhiereul Inocenţie Ploieşteanu profesor la facultatea de Theologie; Arhiereul Ghcnadie Craio-veanu, la mal multe catedre protesor şi director al imprimeriei sf. Sinod; fugarul arhiereiiCalistratlîărladeanu profesor; arhimandridul Timuş profesor şi rector al institutului teologic ect. Toţi au urmat gâleşia despotului lor! Iar cocheta1 vicar, monseniorul Inocen-tie Ploieşteanu, n'a crezut că se prăpădeşte, ducftndu-sc în aceiaşi zi, să slu-jasca vecernia la st'. loan din Piaţă, pentru că de... negustorii plătesc bine!.... Şi In sflrşit, oarestatul român, a ajuns In halul, ca să nu mal aiba cu ce Învesmânta pe preoţii religiurii acestei na-iutil, In cât, să se tngâduiască a se des făşura In faţa streinilor, slujitorii bisericei române, în nişte sdrenţe murdare, ce d'abia arătaO urmele unor ornate sacerdotale. Ruşine, de trei ori ruşine Episcopatului actual!... Această stare de destrăbălare şi de şcepticism, nu mai poate II suferită; o denunţam dar ţârei, cu toata puterea scârbei, la care ne îndreptăţeşte nevrednicia sau perversitatea primatului bisericei noastre, care, încurcat cu sarcina ce ’i-aâ dat guvernanţii, de Impe-rechetor al intrigelor politice şi preocupat de calcule subversive, duce în prăpastie biserica naţională, tocmai In vremea când neînduplecata vrăjmaşe a bisericilor naţionale ortodoxe, teocratici papală se ridica trufaşe, dar strălucitoare, !n capitala noastră, mulţumită sprijinului de sus!... Ituiin-\u\uc. CRONICA l.u mulţi ii ni Ziarele stăpftnirel ne spunea Q mal de unâ-zf că s’ar (1 primit la poşte cu ocasia anului nou, peste 000,000 de cărţi poştale şi cărţi de visita, prin cari oamenii aQ luat obiceiul se’şl scrie unul altuia : «Să trâeştl, lamulţl ani !» adică: «tml pare bine ca al a-pucat şi anul ucesta ca să mal tragi ceva necazuri !» Că s’uQ primit la poşte 000,000 de fiţuici de aceasta categoric, e lesne dc crezut, dar că s’aQ şi Împărţit, e altă socoteală. N'o crez, pentru că am chiar pe masa mea trei cărţi poştale adresate din TecuciQ la Giurgiu şi Focşani, “care au răsărit, nu ştiO prin ce minune, tocmai la mine, după două-spre-zece zile du plimbare ! Insa anul nou a trecut; să’l lăsam tn pace şi să vedem de sfâutul care vine după dlusul. ErI, precum ştiţi, a fost sfântul loan supranumit Botezătorul. Această poreclă i a fost dat;! pc semne din causâ că naşul Mântuitorului are de procurator In ţara noastră pe un Brălianu loan, de la care... daca nu curge, pică ! Mal este un sflnt loan poreclit : gură de aur. Hrisoavele spun că u-ceustă poreclă i’a fost dată din causâ ca şi el are de procurator tot pe Bra-tianu Ion. împuternicitul lui si'ântu loan No. 2, a dat credincioşilor care'l Înconjoară aur... şi pe gură, din caro causâ a provenit o crisa atât dc maro In piaţa, In cât agiul a ajuns 18 la suta, iar sfîntul No. 2 a fost poreclit Îndată (jură de aur. Vă tălmăcii căuşele crisel noastre financiare, puse pe nedrept In spinarea convenţiei comerciale ; mă Întorc acum la sflntul meă, precum se Întoarce păstorul la vitele sale. Din ajun, sărbătoarea a fost anunţata pravoslavnicilor credincioşi prin 101 tunuri, trase In dealul Spirei, pentru că de acolo a pornit tot d'a-una mişcarea naţională a pacinicilor cetăţeni In zilele de inflerbinţeală. Apoi sflnta cruce a fost aruncată In apă. negreşit pentru ca Domuu Brălianu să nu mai poată jura pc dlnsa că nici vinovat ! Drapele nu s'aQ atlrnat la prăvălii, fiind toate prăvăliile Închise, ferestrele n'uu fost împopoţonate cu fiori, căci procuratorul Botezătorului era la via sa Florica• adică tot între flori. Adevărata mişcare produsă tu ţară prin această sărbătoare, a fost o mişcare telegrafo-postală ne mai pomenita. Anul noQ cu cele 600,000 de cărţi postate ale sate a rămas pe jos 1 Comunicaţiile cu cele-Culte state ai! fost întrerupte cu trei zile Înainte, căci toţi impiegaţii telegrafo-postall făceai! serviciul de expediţie Intre Bucureşti şi Florica. Directorul poştelor, Colonelul Pustia In persoană, manipula la aparat cu egoismul săQ naţional atât de cunoscut. Dintre numeroasele felicitări, primite de primul ministru, mi au căzut şi mie în mâna următoarele telegrame pe cure le public ca trufanda. «Urâm să ne pomeneşti tot aşa des ca în trecut. — » Nicolae şi Alexandra ui Rasiei, (le profesiune răposaţi. • Mă recomand şi etl». Alfonso al Spaniei. «Pentru onomastica d-v, urmăm cu iscâliturelo milionului» Carada, S. loa-nid el C-ie. "Făgăduesc lege ad-hoc pentru inamovibilitatea D-v.» E. Stătrscu. «De la mine pîn'la tine Pentru postu’ml mulţumire; De la tine ptn’la mine Scăzământ la vămuire !» V. Alexandri. «Să trăeştl sufietul maichi» Şt. Ilellu. «Pentru ziuad-v onomastică, rog respectuos, contra^obicciulul vostru, daţi un leu pentru AtheneQ» C. Esarcu. «Devotamentul mei! nu se va sfîrşi do cât cu favoarea d-v.» H. Mihalţi. «Piramidă făclnd din bâtele noastre Le depunem plecat la picioarele voastre Pucinicii-cetăţeni «Apres vous s’il en reste ! Junimiştii. «....et mâme s’il n’en reste pas! Coaliţia. «Wintsch a git sabeseb. Strai Xenopol. «Voulu vous envoyer petit cădeau pour enlretenir amitiâ. Empâcliâ par tarif autonome.» I. tirevy. «Sâ'ţi vezi visul cu ochii! S’ajungI Cralu ... însă nu ca mine! Gr. Vultur eseu. «Grtlsse dich Johan. Schenke dir noch drei Momite Minislerium. Nach Ablauf... futsch.» Bismark. «Souaitons acomplisment de ce quc vous en deşiră. Purdonâ fautc de ortografie, redacteur Indepcndance volâ notre dicţionar. — l’Etoile. Mă dusesem şi eQ la telegraf ca să trimit ploconul meă, dar primirea telegramei ce Înfăţişam a fost retuşată pe temeiul nu ştiQ cărui articol al le. gel tolegrai’o-postale. De aceea sunt nevoit să daQ depc şea mea la tipar. „Să te ţie Dumnezeii la putere ca sa’inl pot urma cronicele înainte !• tla\. Ambasadorul Rusiei.pe lângă Poartă, înfăţişat o notă prin care Rusia cerc a se esecuta reformele pentru Armenia, prevăzute în ari. 01 al tratatului din Berlin. In cercurile guvernamentale şi* diplomatice, nota aeraşi a provoacă o neîncredere cu atât mai mare în politica Rusiei, cu cât. guvernul a priimit In aceiaş timp ştirea, câ tn provinciale armeneşti circula o mulţime de broşuri răzvrătitoare, ce se împart populaţtunei armene de către agenţi secreţi. Guvernul Sultanului,a ordonat o nouă mobilizare de una sută batalioane de lledifi şi continuă a face comande de tunuri şi de cal. Sultanul ţinedestn palatul său, consilia cu mareşalii armatei; iar în ministerul marinei se ţin zilnice conferinţe de Admirali. In arsenal^, domneşte cea mai mure activitate spre a se termina înarmarea flotei. Dc unde resulla. câ Turcia nu crede în menţinerea păcel orientale şi se pregăteşte din resputeri, la un răsboiu mare, pe care'l are nelnlalurabil. Anglia. Guvernul este hotărll a cere parlamentului, reintroducerea celor mal aspre măsuri represive pentru Irlanda. Noul secretar d-nu Stanhope, pentru guvernământul Irlande», va li învestit ou toate prerogativele administrative şi executive a le unul Lord-locotenent al Reginei. Arhiepiscopul irlande» Wahi proroceşte reînvierea neapărată, a politicei dc asasinate şi dinamită, cum şi ruină oraşelor englcse, dacă şi d'astă data poporul irlande» va fi înşelat. Gel mal paclnicl bărbaţi socotesc starea Irlandei inal primejdioasă ca nicl-odata. Intimii d-nulul Pârtiei! declară, câ chiar lign-naţionala va fi proscrisă de popor, cum odinoară liga ţărei. INFORM ATIUNI O depeşă ce publicăm mal sus, a-devoreşte ştirea ce am dat privitoare la întrunirea în Bucureşti a comisiu-nel însărcinată cu regularea condi-ţiunilor dc pace între Serbia şi Bulgaria. Cu toate acestea, ropresentantul Bulgariei în Bucureşti n’a primit nici o notificare în sonsul acesta. vurluiu hun tu c foametea ! şi eâ consiliul judeţian s'a hota rit a face un împrumut spre a cumpăra cereale ca se le linparţă suferinzilor.... X Uupe cum am anunţat deja, astă-soarâ semivaţinendunarea generală a acţionarilor Băncii Naţionale, din causă că de şi numărul acţiunilor depuse este suficient, însă cea-l'altă majoritate prevăzute de statute.adică maioritatea de persoane nu s'a putut întruni. Adunarea, prin urmare, va fi a minată pe Duminecă 12 Ianuarie. Relativ 1 a plecarea genera 1 u 1 ui Bria 1-mont din Bucureşti, Naţiunea povesteşte următoarele: Se zieo că plecarea d-sale a fost grăbită prin diverginţa de păreri ce s'ar fi ivit între d-sn şi ofiţerii superiori români în privinţa resultalulut experienţelor cu cupolele. Pe când d. general Brialmont susţinea superioritatea cupolei germane şi prin urmare recomandă adoptarea el pentru fortifleaţiunile Capitalei, ofiţerii români ,n majoritatea lor, nu opinat în favoarea cupolei franceze. X La 4 ale lunci curente nu trecut prin Bucureşti 5 militări ruşi duden-du-so In Bulgaria ca să se angajeze. Erl nu mai Irecut Incăalţi 11. X Astă noapte a fost un început de incendiu la otelul Steiner din strada Academiei; din fericire focul n fost stins chiar înainte de sosirea pompierilor. X 1). Prim-ministru exprimase dorinţa să asiste la înmormântarea doc» torului Marcovicî, şi din această causă, ceremonia funebră caro urma se se săvârşească eri a fost amânată pentru astâ-zi. Cu toate acestea, d. 1. B raţia nu fiind indispus uu s’a putut întoarce de la Foricu. PARTEA ESTERIOARA Germani». — In Reichstag, adunarea deputaţilor confederaţiuncl impe riulul german, deputatul polonez Iagd-zewski 'şi a desvoltat interpelarea tn privinţa izgonire! Polonilor supuşi austriac! şi ruşeştl din provineiele poloneze supuse Prusiei. Sala era Înţesată, de un numeros public. Cancelarul, prinţu de Bismark, împreuna cu întreg consiliul dc miniştrii al confederaţiuncl imperiului, ne-recunoscând competenţa Reichstagului tn acâstă cestiune, n’aâ voit să asiste la desbalerl şi aQ şezut în timpul şedinţelor în anti-camerile udunăreî. Desbaterile aQ durat două zile şi aQ fost conduse cu o vehemenţă extra-or-dinara, contra politicei cancelarului, de către căpeteniele partidelor din opoziţie, cari s’aQ întrecut Iii atacurile lor violente contra prinţului de Bismark. Discuţia s’a închis prin adoptarea de Reichstag a moţiune! propusă ne d-nu de Wtndhorst, şeful catolicilor, In următoarea coprindere; Reichstagul încheie, exprimânduşl convingerea, câ expulzările întreprinse de guvernul regal al Prusiei Împotriva supuşilor austriacl şi ruseşti nu sunt justificate nici în Întinderea nici în chipul esecuţiunel lor şi imeompatibile cu interesele imperiului. Turcia. — Poarta nu puue nici o Încredere în nota de des8rmarea puterilor, pentru ca ştie, că ele nu se vor învoi nici o data a lua măsuri dc con-strtngere, contra micelor state balcanice. In consecinţă, guvernul Sultanului, priveşte pasul puterilor ca făcut, numai în scopul d’a se câştiga timp şi a se urma cu mal marc silinţă prepa-raţiunile de războiu. D. P P. Garp s’a întorseri de dimineaţă în Capitulă. X România liberă de azi dă următoarele amănunte privitoare la reorga-nisarea magistraturei. S’a admis principiul înnmovibili-tăţei pentru Curţile de apel şi unei sporiri do emolumente pentru magistraţii de toate treptele. Româno de cercetat chestiunea foarte delicată a controlului ministrului si a resurselor bugetare cu cure s’ar putea acoperi sporul de lefuri. S’a vorbitîn treacăt de o taxă nouuasupra proceselor câştigate. 0 a treia şedinţă se va ţine Duminecă 12 curent. K Doctorul Marcovicî a fost înmormântat ustâzî la ora unu. Onorurile militare au fost făcute de o companie de geniu la domiciliul defunctului şi de muzica regimentului No. 21 de dorobanţi. Cortegiul a trecut pe strada Ştir-bei-Vodâ, calea Victoriei, Bulevardul Elisabeta, strada Colţei, strada Doamnei şi apoi intrând iarăşi în calea Victoriei şi’a urmat mersul spre cimitirul Bellu. Balconul Academiei era împodobit cu steaguri învelite cu zăbranic; balconul clubului regal era cernit. Numeroase discursuri au fost rostite la domiciliul defunctului şi la Academie. In capul cortegiului venea un car sub formă do piramidă plin cu coroane .şi apoi urma carul mortual, panglicele erau ţinute de d-nil doctori Râmniceanu, Şuţu, Felix, Ma-nolescu, Sergiu, Florea Dumitrescu, Peste 500 persoane din toate clasele socielăţei au condus rămăşiţele doctorului Marcovicî până la ultimul lor locaş. X »Pe$ţer Uoyd» priimeşte o telegramă din Bucureşti care arată, că în mai multe sate ale judeţului Cu- 0 depeşă din Praga anunţă, trecerea prin gara de graniţă din lto-denbach, a unui transport do 20,000 ghiulele do tun din fabrica Krtipp, pentru România. Se aşteaptă, îu curând, trecerea şi altor transpoartede material de rezboiu pentru guvernul român. ULTIMA ORA Paris. 20 Ianuarie. — « Journal des Debats» afirma, conform ştirilor ce ’i oQ venit din Berlin, ca cele trei imperii sunt cu totul de acord pentru a face ca Statele din Balcani să desarmeze, dar câ Împăcarea Tarului cu prinţul Alexandru, nu trebuie încă sa tic privită ca un fapt îndeplinit. Londra, 20 Ianuarie. — « Morning Post» spune că Anglia e dispusa să ia măsuri energice spre u convinge pe Grecia de neputinţa el şi se o păzâscă ast-fel de pericolele unul coullct eu Turcia. Londra, 20 Ianuarie. — Regina a conferit lui SirWhite decoraţiunea ma-rel cruci a ordinului S. Michel şi SI. George şi a numit pe D. Lascelles cavaler al aceluiaşi ordin. mm m\m Bucureşti, 8/20 lanuariu 1886. Odată cu sflrşitul liquidăril de finele lanuarifi, stagnaţiunea cea mal mare domneşte în afaceri. Agio descinde cu toate acestea la 10.45 şi valorile aQ o ţinută destul de ferma. Noutăţile politice aQ de obiect primordial tratările d’înlre cabinele în scop dc* a ajunge la o înţelegere în ce priveşte încheierea păcii d’între Sârbi şi Bulgari. Turcia, .cu toate concesiunile ce e dispusa a face, nu crede să poată reeşi ca beligeranţi să desarmeze şi de aceia, ea 'şi continua urmările cu mal multă activitate ca orl-când. Ar resulta de aci că neliniştea res-boiulul iarăşi o să înceapa să turbure lumea finanţelor: de aceia nu vom înceta d’a recomanda prudenţa. închiderea neactiva. Daciele 2081, 2. Construcţiunile 200 1 /2. Cck Paris 100.35. Viena fermă. Napoleonul 10.01. Mobiliarele 290.00. Tendinţa liniştita. www.dacoromanica.ro F,pon.\— o iANiwmrc CASA DC SCHIMB I. M. F E R M O 27,—STRADA LIPSCANI, 27- C V n S L I. B U C LI It F. S C I 8 Ianuare 1886 5% Rente amortizabila . • • 5% Renta perpetna .... 6% Oblig, de stat......... 6% Oblig, de st. drumu defer 7% Scis. func. rurale.... Scris. func. rurale . . . 7% Scris func. urbane . . . «% Scris func. urbane . . . 5% Scris. func. rurale . . . 5% împrumutul comunal . . Oblig. Casei pens. (lei 10 dob.) împrumutul cu premie . . -Acţiuni bâncel nation . . . Acţiuni «Dacia-Romania » . . » Naţională........... » Credit mobiliar . . . » Constructiunl. . . . » Fabrica de hârtie . . Argint contra aur......... Bilete de Bancă contra aur. . Florin austriacl.......... CURSUL I>1A VIE A A Napoleonul . Ducatul . . . Loso otomane Rubla hârtie . CURSUL DIA BERLIN Acţiunile C. F. R......... Opponheim. ....... Obligaţiuni noul 6% C. F. R. « » 5% » » » Rubla hârtie.............. CURSUL DE PARIS Renta Română Lose otomana. Schimb Paris 3 luni . . » la vedere . Londra 3 luni » la vedere Beflin 3 luni . . Viena la vedoro . 03 1 a 83 1 2i 85 101 81 95 3/1 881 2 801 4 71 1 2 206 30 1120 268 £•>5 20(> 200 16 50 16 50 2.01 10.01 5.90 17 121.25 109 70 104.80 100.70 200.05 34.50 100 40 25.30 124 2. X X X X X X X K X PUBLICITATEA „ E P O C A i 4 Strada Episcopiei, IVo. 3. < 9 X X X A ANUNCIURI SI RECLAME animeiuri pe pagina a IV, linia 30 bani, anunciuri si reclame pe pagina III 2 lei linia. X X X X x x X X X X x X ^ r-o-------- yţ KXXXXXXXXXXXXXXXXKXXXXXXXXXXXXXXXXXXKXXKXXtt REGI® RE LÂNA CONTRA RĂCHITĂ SI REHIATISl'LHI Sistemul prof. Dr. JAEGER Recunoscut pretutindeni ca cel ma'i escelintc CORONAT DE JURIUL MEDICAL DIN LONDRA CU ,, MEDALIA DE AUR " DE VENZARE. Moşia Rîea Noua din judeţul Teleorman, plasa Teleorman, comuna Rtea. Moşia are 200 stj. masa sau aproape 400 pogoane. Este de arendat a 200 galbeni şi se întinde până în bătătura celei de a 11-a staţie a căi ferate Costeşti-Turnu-Mâgurele. Doritorii se pot adresa la D. Gr. G. Peucescu, str. Clemenţei No. 2, unde vor vedea planul şi vor lua ori-ce alte lămuriri. DE VENZARE. Locul din strada Dionisie No. 20 şi strada Crinului No. 5. Acest loc are faţa pre strada Dionisie 37 metri, pre strada Crinului 40 metri şi adâncime de 44 metri. Se vinde în total sau în loturi, de că te o a patra parte. Doritori se pot adresa la proprietarul lui, D. Gr. G. Peucescu, str. Clemenţi No. 2. A ¥ I S Sub-semuatii, având numai noi singuri dreptul de a fabrica vest-, miutele de lâna ce se poarta pe dedesupt, vestminte zise Normale, pre^ cum si cuverturile de paturi in lâna curata de Cămilă. Cari pniese de răceli si reumatisme Declarăm că am încredinţat în România unicul deposit al produselor noastre Casei AUX QUATRE SAISONS 72, Calea Victoriei 7 2, (in faţa Palatului Regal). Declaram ca nu recunoascem ca VERITABILE do cât flanelele ce sr [găsesc în aceasta casa. — Comande din provincie se fac direct. Preţuri curente şi broşuri se trămit gratis şi franco după cerere W. BERGER’S SOHNE (Stuttgart) DOCTORII EMIL MM Vechio profesor de arta menitului şi medic primar al spitalelor Sf. Spiridon din Iaşi, instalându-se în Bucureşti str. Clemenţei, 25 de-a-supra Farmaciei, dă consultaţiuni de la 8—li a. m. şi G—8 post-me-ridiane. A L E C U A. B L Ş AVOCAT 66 Strada Dionişie consultaţii de la 8—12 dimineaţa. D. R. ROSETTI AVOCAT Strada Ralişte No. 4. DE VENZARE. Proprietatea Sitiseasca din judeţul Teleorman-Gară la 5 minute depărtare. A se adresa la d-na Elisa Chronidi, Intrarea Rosetti No. 5. O DOMNIŞOARA Absolventă a cursului secondar şi având Diploma de maturitate, se oferă a da lecţiunî, în vre-o familie, pentru cursul primar sau secondar. In special pentru limba franceză, matematici şi ştiinţele fiisico-natu-rale. A se adresa la redacţiune. PENSIOMilT RE REMflISELLES Strada Sf. Voevodi La Direction a l'honneur d'infortner Ies parents qu'elle a pris pourl’annâescolaire 1885-80, des dispositions d'aprcs lesquelles Ies examens au ronţ lieu dâsormais dans Ies âcoles publiques. Rien ne sera nâgligâ pour assurer Ies progres et le bicn-âtre des âleves qu’on voudra bien lui confler. La renlrâe a eu lieu lo 1" septembre 1885. 7. BURSE Bursa Parisului Cursul de la 19 [anuare 1886 Renta franceză 4 juna. la suta, 110,55 —Ii0,55 detto bulevard 10 ore. 110,50 Renta română perpetuă 5 la sută 80,— 109,40 detto C. F. R. 0 la sută.—Acţiunile băncei române—Creditul Mobiliar român împrumutul Elin din 1879 322,— 330,— idem din 1881 250,— 257.-Banca Otomană, 488.75. 487 50 deto bulevard 10 ore, 501,25,—,— Datoria turcă 14.05 4 jum. la suta 14,05 Lose turcsşti, 34,50 34.75,Datoriauniflcatâ egiptână 6 la sută 324.323 , Schimbul Londrei la vedere 25,23, 25.23, detto la Berlin 122,87 122. Bursa de Berlin Cursul de la 19 Ianuare 1886. Napoleonul 16,415 Renta română a-mortisabilâ 5 la sută, 92.20-92.10. Obligaţiunile C. F. R. G la sută 104,75-103, detto detto 5 la sută 109,75-110,—. împrumutul danubian Openheim, 108-50 10. Rubla hârtie comptant,200,60-200,50 Schimbul Londrei 3 luni 20,29-20,29, detto Parisului 2 luni 80,65-80,65. detto Amsterdam detto 168, 167,90 împrumutul municipal Bucureşti 1884 92, 30 Bursa Londrei rnîviTD A t/uturaiului, gripa, bronşita, etc., LUIi I finSiropulă şi pasta pectorală de Nafe do Delangronier possedâ uâ effica-cilate sigură şi constatată de una marc numeră de medici. Fârâ săre de opium (Morfina sau codeinâ)se dâ fard temere la Copii bolnavi de Tusse, de Răguşită. Paris, 53, rue Vivienne, şi in I6te farmaciele DIN LOMIA INTnfcO Consolidatele engleze99 sfert. Schimbu Parisului pe 3 luni, 25,43 detto la Berlin 3 luni, 20,57, detto la Amsterdam 3 1. 12,03. action de la banca rom. 5 1/2. Bursa de Viena Napoleonul 10,05 10,05 Ducatul 5,94, 5,-94. Imperialul, 10,30,10,30, Lire turceşti, 10,35 10-35. Argint contra hârtie, 100.Rubla hârtiecomptată 124,25-124.50 Acţiunile Credit Anstalt 298—,—290,30. Renta metalică 5 la sută , 83,50 — 83,40. Renta hârtie 83,20,83,20. Renta aur, —, — Lose turce 17,50—17,50 -Schimbul Londrei la vedere 120,35-126 35 detto detto Paris 50,—49,97, detto Berlin la vedere 62, — 62, detto Ams terdam la vedere 104,50-104,50. Bourse de Francfort Cursul de la 19 [anuare 1886. Renta Roumaniel amortizabilă 5 0/0 93.15 93.15. MERSUL TRENURILOR CAILOR FERATE ROMANE Valabil de la 1885 Biunircsti-ltoiimn STAŢIUNEA Arălarea Trenurilor Tr.’iac.lTr. p. |Tr. p. ITr. pi. Tr. 1 noapte a. m. dim. dim. Bucureşti p. 11,00 8,30 745 645 5,00 Chitila 11,13 8,46 8,30 — 5,17 Buftea — 8,59 8,19 — 5,31 Crivina — 9,20 9,04 — 0,09 6,09 Ploeştl 12,17 10,05 9,35 8,19 Valea-Câlug — 10,59 6,36 Albeşti — 11,00 8.30 Mizil 1,14 11,30 8,52 Monteoru 12,10 p. m. 9,52 BuzăO 1,59 12,25 1,00 10,57 B.-Sărat 3,ir — 2,15 11,20 Focşani d. 4,16 Tr. 7. 3,38 4,23 Mărăşeştl 5,00 2.00 5,15 6,38 PufeştI — 2,26 5,57 11.00 Adjud 6,01 12,55 6,39 Sascut. 6,24 1,20 7,18 RăcăciunI — 1,48 8,01 Valea-Seacâ — 2,20 8,41 Băcăfi 7,31 2,40 9,35 Galbinl — 3,32 10,29 Roman sos. 8,45 4,10 li,15 dim. p. m.lnoap. | Roman-Bueuresti uoap. p. m. p. m. Roman plec. 8.25 12.30 5,45 Galbinl — 1,07 6.37 BacâQ 9.20 1,40 7,20 Valea-Seacă — 2,17 8,15 RăcăciunI — 2,58 8,59 Sascut 10.23 3,18 9,43 Adjud 10.45 3,52 10.29 Pufesll 4,11 dim. p. m. 11,01 Mărăşeştl 11.18 4,34 6,10 5,05 11,30 Focşani 11.52 8.26 5,45 12.49 R.-Sărat 12.39 Tr. 6. 9,55 2,14 Buzăil 1.46 11,35 11,00 3,33 Monteoru — 11,53 — 4,28 Mizil 2.50 12.39 5313 Albeşti — 1,05 — Tr. 22 6,06 Valea-Câlug. — 1,18 seara seara 6,25 Ploeştl 3.33 1,85 8,05 9,57 6,45 Crivina — 2,22 8,35 — 10,11 Buftea 2,59 9,12 — 11,11 Chitila 4.48 3,15 9,20 11,16 11,22 Bucur. sos. 5.00 3,30 9,40 11,30 11,35 p. m. seara noapt a- m. Bucureşti-V6rciorova STAŢIUNEA Ară tarea Trenurilor T. ful.fT. ac. |Tr. p p.m. dim. p.m Bucuresci p. 4,03 9,00 4,30 Chitila — 9.14 4,47 CiocănescI — — 5,07 Gherganl — 9,47 5,27 Titu 5,07 10,03 5,51 Gâescl — 10,30 seara Pi lesei 6,24 11,35 7,55 Corbu — p. m- 9,06 Potcoava — 12.48 9,24 Slatina 8,08 1,18 10,04 Pialra — 1,40 10,32 Balş — 1,57 19,54 Păleşti —- 2,19 11,23 Circea seara — 11,35 Crai ova 9,30 2,54 12,01 Filiaşl 10,17 3,50 1,04 BuLoieşll — — 1,25 Strehaia 4,24 1,47 Ţinui ea 2,10 Prunişoru — — 2,26 Palota 11,30 5,3 2,46 T.-Severi n 12,03 5,52 2,34 Vârcior.sos. 12,05 6,15 4,00 Vărciorova-Bueuresti seara dim. noap. Vârcior. pl. 7,45 11,00 11,35 T.-Severi n 8,09 11,25 12,11 Palota 8,44 11,59 12,53 Prnişoru — — 1,10 Ti m nea — p. m. 1,26 Strehaia — 12,40 1,49 ButoeştI — " 2,07 Filiaşl 10,04 1,11 2,30 Craiova 11,00 1,58 3,42 Circea — — 3,58 Peleştl — 2,18 4,12 Bals i f 2,40 4,30 Pialra — 2,58 5,03 Slatina 12,28 3,23 5,44 Potcoava — 3,50 0,17 Corbu ' — 6,41 Piteşti 2,23 5,23 8,25 Gâesti — 6.20 9,24 Titu 3,41 6,50 10.04 Gherganl — — 10,23 Ciocăneşti — seara 10,41 Chitila — 7,42 11,01 Bucureşti s. 4,45 7,55 11,15 Bu eitresci-Ghirgriu STAŢIUNEA Arătarea trenurilor T. ful.l T. ac.l Tr. p. dim. a. m. p. m. Bucureşti p. 5,40 7,10 5,30 Filaret — 7,10 6,05 Sintestl — 7,58 6,33 Vidra — 8,06 6.46 Grădişte — 8,16 7,01 Comana 6,24 8,26 7,21 Bâneasa — 8,52 8,03 Frălest.1 — 9,10 8,21 Giurgiu — 9,25 8,45 Smârda sos. 7,10 9,30 Giur;; iu-Bucuresti p. ra. a. m. p. m. Smârda pl. 2,25 8,00 5.40 Giurgiu — 8,14 5,55 Frâtestl — 8,27 6,10 Bâneasa — 8,53 6,46 Comana — 9,24 7,17 Grădişte — 9,31 7,26 Vidra — 9,42 7,42 Sintestl — 9,51 7,53 Filaret — 10,31 8,21 Bucur. sos. 3,52 10,45 9,00 Gulatî-Buzâu Galaţi pl. noap. a. m. 7,00 seara Bărboşi 2.49 7,40 8,10 Brăila 2,27 8,23 8,55 Muftiu — 9,00 Janca 3,21 9.34 Faure! 3,48 0.08 Cilibia — 0,43 BuzăO sos. 4,15 8,15 Huzeu-Gnlati Buzăă pi. noap. 11.53 p. m. 12,45 Cilibia dim. 1,15 Fâurel 12,86 2,46 Janca 2,18 2,21 Muftiu 2,49 dim. Brăila 2,21 3.31 6.45 Bărboşi 3,06 4,11 7,30 Galaţi sos. 4,45 T6rgo viste-Titu Târgovisle p a. m. 8.10 p. m. 4,50 Văcăreşti 8,33 5,13 Nucet u 9.00 5,40 Titu sos. 9,30 6,10 Galul i-Ma rasesti Arătarea trenurilor Tr. f. |Tr. a-lTr. p. a. m. Galaţi pl. 8,05 Bărboşi 8,48 Serbeştl 9,12 Independinţ 9,28 Ilanu-Conac 10,10 Iveşti dim. 10,34 Tecuciu 5,04 11,23 Mărăşeştl 5,30 11,54 Marasesti-Galali seara p. m. Mărăşeştl pl 11,13 4,40 Tecuciă 11,47 5,31 Iveşti 6,03 H.-Conaclii 6,26 Independinţ 7,08 Serbeştl 7,24 Bărboşi 7,55 Galaţi 8,30 IMoesti-l’redeal dim. dim. seara Ploeştl pl. 10,00 8,49 7,01 Baicoiu 10,35 9,28 7,39 Câmpiua 05,29 9,51 8,02 Comarnic 11,27 10,17 8,29 Sinaia 12,09 p. m. 11,03 9,08 Buşteni 12,26 11,18 9,23 Predeal soş. 12,50 11,10 9,45 l*redeal-l*loesti Predeal pl. p. m. 5,40 p. m. 5,50 dim. 7,30 Buşteni 6,01 6,11 7,50 8,09 Sinaia 6,19 6,52 Comarnic 6,52 8,25 8,42 Câmpina 7,16 8,50 9,05 BăicoiQ 7.38 — 9,27 Ploeştl sos. 8,10 0.^2 9,55 Tit u-Tergo viste Titu pl. Nueetu Văcăreşti Tergovişte s a. rn. seara 10,25 7,00 11,07 7,42 11,35 8,10 11,55 8,30 IMoesti-SIanic STAŢI UN EI Arătarea trenurilor Tr. fi -1 Tr. ac.|Tr. p. Ploescl ph Buda Poiane Slânicu sos. a. m. 10,45 11,10 12,12 12,40 Slanlc-PIocsti Slânic pl. Poiana Buda Ploeştl sos. p. m. 6,00 6,23 7,22 7,50 Teeuciu-BCrlad Tecuciă pl. Berchecl GhidiccnI Tutova Bârlad sos. a. m. a. in. p- m. 6,15 11,40 5,30 6,48 12,21 6,19 7,16 12,58 6,54 7,32 1,20 7,16 8,00 1,50 7,45 Itonian-lasi Bcrlad-T ecuciu Bârlad pl. Tutova Ghidicenl Berhecl Tecuciu sos. a. m. 8.40 9,14 9.41 10,10 10,40 p. m. 2.50 3,24 3.51 4,20 4,50 p. m. 8.40 9.41 9,29 9,55 10,25 Iasi-Ungheni Iaşi pl. Unghenl s. p. m. 3,25 3,49 a. inii.50 1,21 Uiig-heni-hisi Ungheni pl. Iaşi sos. p. m-2,00 3,32 p. m. 4,40 6,12 Vercsei-Botosani Verescî pl. Botoşani s. Botoşani pl-Verescl s. p. ni. 2.08 2,03 5.21 7.21 p. m. 9,49 11,42 3,15 1,55 Ca mp ina- !>ofl a na Câmpina p. Uoflana s. Doftana p. Câmpina p. a. m. 11,20 11,40 p. m. 6,40 6,58 STAŢI UN EI Arăt. Tren. Tr.ac.| p. am. Roman pl. Păşea ni T.-Frumos Iaşi. sos. dim. 9,51 10,51 1,53 1,50 p. m. '4,47 4,15 8,24 9,52 Iasi-llomun Iaşi pl. T.-Frumos PâşcanI Roman sos. p. m. 4,08 5,25 7,17 7,53 dim. 6,52 8,35 10,01 11,06 I’ascaii l-Suceava PâşcanI pl. Vereşcl Suceava dim. 10,40 12,08 12,23 sera 7,15 9,17 10,09 Sucea va-I’ascani Suceava /I Veresc'. Păşeau! sos. p. m. 5,00 5.40 6.41 dim 6,54 7,51 9,15 Adjud-'J'crgul-Ocna Adjud pl. T.-Ocna sos. T.-Ocna p. Adjud sos. p. m. 4,15 6,10 a. m. 10,35 12,15 Constanta-Cernavoda Constanţa p Murfatlar Medjidie Cernavodă s p. m. 2,50 3,37 4,18 5,02 dim. 9,10 9,57 10,38 11,22 Ccrnnvoda-Constnutn Cernavodă p Medgidie Murfatlar Constanţa p. m. 5.50 7.45 8.29 9,10 p. m. 2,00 2,25 3,39 4,22 4,33 Bucuresci. — Tipografia «Le Peuple Roumain,» strada Episcopiei No. 3. www.dacoromanica.ro