ANUL 1 No. 40.
GrioORE G. PEUCESCU
Director politic
----------.--o-----------
ABONAMENTE:
In l.arft 1 ah 10 Ici, 6 liinT-0 lei, 3 luni 10 lei în slrailUtatd 1 an 50 lei, 6 luni 25 lei
RED A C ŢI A
No. 3.—Plata Episcopiei.—No. 3.
RarbU stef. DE LA VRANCEA
Prim-redactor
ANUNCIURI:
anunci uri («e pagina a patra linia. 30 bani, anunciurl şi reclame pe pag. IU 2 lei linia.
ADMINISTRAŢIA No. 3.—Piaţa Episcopiei.—No. 3.
APARE IN TOATE ZILELE
U VI E AIIAiISTERILll JI STÎTIEI
PORTRETUL D-LUI BRATIANU
STAREA FlWM’lAHA ATERE1
DIN DURERILE LUMII
CAMIIALISAIIL 1\ VAGOWE
D ALE AIIMSTEIUH IJISTITIKI
De la o vreme, Ministerul justiţiei se află lntr’o ferbere continuă. Fel de fel de comisiuni se întrunesc zilnic, şi din toate părţile se anunţă noul organizări şi niodificaţiunî în ramura magislraturei şi a legislu-ţiunei noastre In general.
Lucru s’a înteţit mai ales de când cu numirea d-lui Xaeu, care,de astă primăvară, e’u frământat necontenit pentru a scoate la lumină un proiect complect de organizarea magistru-turci şi o preschimbare în codul comercial. Omul venise cu multe ilu-siunî ; intimii săi ne asigurau chiar că d-sa priimiso Ministerul justiţiei numai cu condiţiunea espresă impusă d-lui Brătianu : de a fi îngăduit se termine reformele necesarii pentru mersul regulat al justiţiei. D’abia însă se adunase ceva material pentru aceste lucrări importante, şi d. Brătianu se grăbi se espediezo pe mult încrezătorul seâ coleg Ca se reformeze şi finanţele, negreşit tot cu ucciu-şl idee preconcepută cu caro ’l numise la justiţie ; iar lucrarea d-lui Nn cu rămâne condamnată se împodobească dulapurile urchi-velor ministeriale.
Intr’adever, d. Slătoscu a venit cu ideile sale, şi nici nu se gândeşte la proectele predecesorului seu, cari sunt date la o parte. Noul ministru convoacă, la rându'I, comisiuni <|e magistraţi şi de avocaţi, fiind decis, după cum ni se spune, se propună Camerei, Îndată după reintrare, diferite măsuri privitoare la magistratură.
Nu ştim ce va eşi din toate aceste smâcinări si munci in sec pe cari le întreprind de Ia o vreme membrii colcctivităţei. Laînceput toţi se pun pe lucru, nici o dat&insă nu isprăvesc treaba: este aşa de greu se duci la un sfârşit bun o 'întreprindere serioasa ! Lumea s'a învăţat însă cu declaraţiunile şi făgăduehle ce fiecare ministru le face la intrarea lui, şi cunoscând ce preţ trebue să pună pe densele, dovino sceptică şi dă âin u-meri cu neîncredere, de câte-ori v se vorbeşte de modificări în bine la starea de astn-zi a diferitelor noastre instituţiunî.
Oamenii au dreptate să nu mai creadă în nimica, pcntru-că dacă ar fi se ne ţinem numai la magistratură, de câtă vreme nu ni se vorbeşte despre reorganisa -rea ei? Sunt peste cinci ani de eând,lie-cure ministru al justiţiei şi be-c&re membru mai influent d’.n partidul de la putere, ne încântă cu înbunătăţirile cc vor revărsa peste oropsita putero judecătorească! Şi, ccea-ce este mai greu şi nu s’a văzut pe nicăiri, majorităţile şi miniştrii d-lui Brătianu, în tot acest in-
terval. nii admis pe rând toate ideile cele mai contrazicătoare cunoscute pună astăzi asupra organisărei judecătoreşti : nu votat olectivitatea şi azi sunt gata se îmbrăţişeze inamovibilitatea ! Acest lucru poate ar fi de ajuns pentru a demonstra lipsa dc idei şi de principii în capul colectiviştilor , dovedindu-sc ast-lel până la evidenţă,— că aceia cari no guvernează nu constitucsc un ade-veratparlid, ci o curată tovărăşie alcătuită numai in vederea speculaţiu-nei averei publice!
Decât atâtea vorbo zadarnice,fără nici un rosultat practic, am fi dorit mai bine ca diferiţii miniştri să se fi silit a respecta şi a face se se respecte legile organice esistento as-tă-zî. Suntem siguri că procedându se ast-fel, s’ar fi adus mult bine atât justiţiabiIilor cât şi judecătorilor. Legile noastre nu sunt aşa de rele şi ar ptitea aduce încă mari foloase dacă s’ar aplica întocmai după co prinderea lor; ele însă se schimonosesc pe fie-care zi, înlocuindu-se cu arbitrul acelora cari nu-.şi fac dato ria sau cari speculează slăbiciunea acestora. Răul ce ne ameninţă, stă mal ales în norespoclnrea legilor, iar nu în necesitatea preschimbare! lor; ori-câte reforme s’ar Introduce, se vor găsi tot-d’a-una mijloace pentru ase falsifica sensul ce au în realitate. O adevărată mişcare ar fi pentru Îndreptarea moravurilor, căci fără aceasta, legile bune devin o literă moartă;, şi mijlocul cel mai ne merit pentru a avea moravuri bune stă in sfinţenia legilor.
Am putea lua două exemple, chiar în materia ce ne preocupă, pentru a dovedi adevărul idei cedesvoltarăm. Toţi uo plângem de starea precară a magistratului lăsat la completa discreţiune a ministrului şi do neajunsurile produso justiţiabijor din causa noregulei în careso găsesc grefele diferitelor instanţe. Ca mijloc de îndreptare, alergăm, in privinţa judecătorului, la crearea altor legi, pentru a înlătura influenţa ministerială, şi mijloacele ce sc propun cu această ocasiunc sunt multiple, nes ferşite şi nici unul neatacabil; iar în privinţa grefelor, cerem desfiinţarea organisărei noastre şi înlocuirea ei cu alte sisteme străine. S’a încercat insă cine-va se aplice legile noastre organice şi să vacjă ast-fel daca sunt bune sau rele?
Mai înteiu, nu este adevărat, că legea organisărei judecătoreşti lasă pe magistral cu desăvârşire în voia ministrului. Legea de la 1865 face din ministru un adevărat judecător, însărcinat a priveghia conduita diferiţilor magistraţi, şi când zice jude câtor fără îndoială că escludc ideia unei voinţe arbitrare. 0 serie de ar ticole (art. 120 şi urm. legea organi şărei judecătoreşti) prevăd pedepsele
lor dreptul esclusivşi arbitrar al ministrului de a destitui pe judecători fără motive; acesta idee însă nu există în lege, este un adevărat abus, şi a-tuncî ne întrebăm a cui este vina: a legei sau a oamenilor cari o a-plică ?
Se luăm cazul grefelor. Toţi ştim că în general merg lucrurile rău: dosarele sunt in neregulă, registrele în petece sau ne mai existând, şi scoaterea hotărlrilor înlîrziind la unele instanţe luni întregi, de şi legea de procedură prevede numai opt zile pentru liberarea lor. Neajunsurile provin, In parte, din causa numărului restrîns al funcţionarilor din grefe şi a materialelor neîndestulătoare ce li se trămit do la minis Ier; dar contribue mult la aceasta, lipsa de supraveghere din partea procurorilor şi preşedinţilor, însărci naţi a nume cu aceasta (art. 139 legea organizăroi judecătoreşti). A cui este vina? se no apucăm se desfiinţăm legoa organică a grefelor, care ar fi aşa de bună, dacă toţi cei obligaţi şi-ar face dutoria !
Noi credem dar că starea nenorocită în caro ne găsim, In toate ramurile activităţei statului român, provine nu din lipsa legilor dară din reaua lor aplicare, şi suntem siguri, că, cu cât reformele tntro duse vor fi mai profunde şi mai radicale, cu atât resultatole vor fi mai funeste, pentru că vor crea nuoi a mestecâturî în spiritele noastre deja destul de încurcate. Pentru mersul regulat al lucrurilor, noi am cere executarea onestă şi reală a legilor, şi numai in urmă se ne gândim la schimbarea lor. Sistemul acesta ar presenta un avantagiu nespus, pen tru că numai ast-fel ne-am convinge de relele actuale şi am putea aspira la îmbunătăţiri serioase şi cari se răspundă la adevăratele noastre nevoi.
Căci, precum a spus un mare legiuitor al anticităţei, tui suntbune legile cele mal bune, dară acelea cari se potrivesc mai bine şi cari prin urmare folosesG mai mult acelora pentru cari sunt destinate.
1>. 1‘opcseu.
nea naţionala în Croaţia şi în Ungaria s'a liniştit mult, şi spune c& guvernul respinge toate cererile extreme, procura şi cererile inspirate numai de şovinismul maghiar.
Pe urma, după ce spune ca consolidarea creditelor ungureşti este proba că guvernul 'şi face datoria, preşedintele consiliului mal adaogă ca trebuiesc suspendate momentan marile lucrări Întreprinse, şi sa aştepte re-sulţaţele ce trebue să dea, pentru a le relua din nod.
î
ce se pot intlige magistraţilor şi dreptul lor de apărare, fie înaintea colegilor săi, fie Înaintea ministrului justiţiei. Aceste disposiţiuni presupun că nici o măsură disciplinară, necum destituirea, nu se poate lua contra unui judecător in mod arbitrar, şi că pentru aceasta trebue o adevărată judecată şi constatarea faptelor imputate celui vinovat. S'a interpretai, este adevărat, aceste legi în alt mod, am aucjitpe un faimos ministru tot din cabinetul d-luî Brătianu, d. N. Voinov, susţinând înaintea Cameri-

M
u
Paris, 15 Ianuarie. —Se vesteşte că Rusia a declarat că primeşte unirea personală u Rumeliel şi Bulgaria, daca Poarta 'şl daconsimţimântul săQ.
Belgrad, 15 Ianuarie. — Radicalii amnistiaţi, dd. Todorovici şi Milose-viei, au adresat regelui o telegramă de mulţumiri, în care declară că vor şti să fie demni de graţia regală.
Belgrad, 15 Ianuarie. — Se des-minte într’un mod formal că dd. Ris-ticî, PirotşanaţI şi parlisanii lor, arfl conceput vre o data proiectul de a detrona pe regele.
\ lena, 15 Ianuarie. — Se comunică din Lemberg „Corespondenţii politice41 că sgomotele de alarmă ce aă circulat de curând. în privinţa unei pretinse insurecţiuni poloneze, care ar is-bucni fără Întârziere, sunt cu toiul falşe.
Berlin, 15 Ianuarie. — Reichstagul a început discuţiunea privitoare la expulsarea Polonezilor din oare cari provincii.
Nici un ministru nu asistă la şedinţă, căci guvernul neaga compe-tiuţa Reichstagului în această materie.
Pesta, 15 Ianuarie. — Camera deputaţilor— D. Tisza, apărând proiectele de budgete, constată ca agitaţiu-
POHTRETIL II-LII IIIUTIWE
ZUGRĂVIT DE UN COLECTIVIST
Culegem dintr’un discurs rostit la 17 Maiu 1881 de d. Meitani, noul adept al colectivităţii şi candidat la minister, următoarele aprecieri şi e-piteturi la adresa primului ministru.
lata portretul d-lui Brătianu făcut de d. senator Meitani.
Ministru liberticid, tiran care închide a-legfelorilor independenţi uşa colegielor electorale, nelâsănd a vota de cât pe amicii guvernului.
Tiran ce sugruma libertăţile publice si sacrifica drepturile naţionale pe altarul acan-tayielor sale proprie, pentru singura împrejurare d'a se perpetua la putere.
Primul consiliar al tronului a căutat înadins st umilească la Arab-Tuhia mândrul drapel al vileazolor noastre oaste ; lot ast-fel, actualul ministru de resbel a ciulat să dea armatei un rol odios în noaptea de 28 Aprilie.
...Tiranul! el voeşte să distrugă ori co urmă de cugcturc independentă şi liberă, cum Uavid a distrus pe Filisteni,cumSaul pe Amaleciţl...
Dnpe cum vedeţi , domnilor, un nou Cromwel st; ridică pe ruinele libertăţilor noastre publice.
Constiluţranea s'a modificat nu de unanimitatea ţârei nu de majoritatea el cel puţin, ci de o coterie, de o facţiune hi-(lonsa. de colectivitatea d-lut Brătianu.
Ţăranul ’şl-a vândut munca pentru mai mult timp înainte ca să'şl plătească impo-sitele, puse de ministerul loau Brătianu.
Tini» in tnti-u, cl primul nostru ministru, este linilor în afara.
Primul nostru ministru persecută cum plit tinerimea studioasă.
Co sunt d. Brălianu şi al sfii ? El sunt E roşirăţi moderni. Co voesc? ET vor să se u-şeze pc ruinele ţfirel şi «le ucolosC privească cu ztmbel de mulţumire cum arde falnic edificiul societăţel române.
Iută acum şi în privinţa afacerilor străine ce zice d. Meitani. Am păstrat pentru buchet această parte, fiind că d-sa a spus mat deunăzi la Senat cu a venit se 'şi dea sprijinul d-lui Brătianu din pricina evenimentelor din afară şi fiind că se terne do ce se va petrece la primăvară.
Vedeţi omul, vedeţi regimul pe care 11 vrea d. Meitani în capul ţă rel sale, în caşul unei conllagraţiuni
«Dar, zice d. Meitani, ce sfi ne atragă mal întdiQ atenţiunea Iu politica ce primul ministru urmează în afară? Un pas nu face dictatorul modern in politica din afara, fiara ca nuoi umilinţe se nu vie se ating a demnita tea stalului ronuln.
Studiul nostru ne duce la următoarele conclusiunî:
1.	Bugetul anului 1881-85 s’a soldat, după ce a sleit toate escedente-le bugetelor anterioare, după cum mărturiseşte chiar ministrul de tiranice, eu un deficit rea! de5,495,045 tei, şi dc nu se tisa dc acele csccdente cu deficit dc 18,564,362 lei.
2.	Emisiunea rentei a servit la 30 Septembrie 1885 să acopere, ca exe-pedient, o datorie flotantă ascunsă de 8—9 milioane.
3.	Bugetul anului curent 1885—86 a adus în şase luni ii milioane, venit, şi s’a cheltuit 50 milioane; pe când bugetul prevede la cheltueli şi In venit lei 130 milioane. Prin urmare nu s'a încasat în jumătatea anului bugetar nici a treia parte din venit, pe când s’a cheltuit In acelaş
imp aproape jumătate din choltue-lile prevăzute. Perspectiva unui deficit colosal pentru acest an este dar mai mult de cât sigură; poate de peste 18 milioane.
4. Cerem de la comisia Cameri, să verifice casa ministrului de finanţe, şi să constate, că in adevăr soldul din renta emisă până acum este In numerar în casă; şi de 1 va găsi In fiinţă, iar ministerul nu se va fi Împrumutat aiurea, să impue ministerului de finanţe să ne comunice şi nouă, cum o casă poate plăti datorit de sume covârşitoare cu milioanele, peste numerariul, ce 7 are in casă. De va fi găsit d. Brătianu re-solvirea acestui problem li vom li cei d'întâiu recunoscători pentru iscusinţa sa.
Dacă facem această critică nu doară că ne aşteptăm să deschidem ochii ministerului şi colectivităţii, care 11 susţine, asupra prăpastie! financiare, la care duce ţara; dar ne îndeplinim o datorie sacră cătro patria noastră. Când partidul liberal-consorvator s’a abţinut de u intra în nişte corpuri legiuitoare, fruct al unei lovituri de stat neruşinate, dânsul nu a lipsit nici odată la datoria ce’I rămânea, de a lumina opinia publică. Singurele mijloace legale, ce rămăsese: pressa, discursuri în adunări publice, resoluţiunl luate, apelul direct la capul Statului, au fost întrebuinţate pe rând de către partidul liberal-eonservator.
Apoi mal voim să se ştie de către colectivişti, că, la timp, când ora răspunderii va sosi, nu după vorbele, ci după faptele lor vor 11 judecaţi. Iar faptele lor precipitează ora răspundere!.
SI Ml HYWCIllll A TARII
»
In România de ieri a apărut un articol finanţiar, care ridica o parte din vălul ce acoperă starea deplorabila a tesauruluî statului. Autorul articolului după ce demonstrâ reaua credinţa ce a preşezut la întocmirea budgetului pe anul 188-4-85, după ce semnalează resultatele periculoase provocatede sistemul iraudulos întrebuinţat de guvern, ori de câte ori a fost vorba să ascunzâ deficitele budgetului, după ce In line esplică cu ţifre cum aceste re-sultate aQ fost prevăzute de d-sa încă de pe la începutul anului 188-4, când a tractat aceaşl ceşti une în No. 18 al ziarului Timpul din 1884, Încheia cu aceste cuvinte:
ŞTIRILE ZILEI
Prinţul Dimitrie Ghika, alunecând pe trotuar, şi-a scrânlit piciorul şi este nevoii să stea în casă.
Locotenentul Miclescu despre care am vorbit erl, s’a împuşcat seara, în momentul când un ofiţer al comendui-rei să ducea sâ'l aresteze.
D-na Patti pleacă Duminică. D-sa a dăruit d-lui Stefănescu şeful orchestrei un frumos inel cu o pirozea albastră şi cu diamante.
Earna viitoare vom fi fără operă. D-na Leria nu voeşte să reînoiasca angajamentul său şi d-nu Gabrieiescu va pleca In Italia chiar în aceasta vară. D_-na Patti i-u dat o scrisoare de recomandare pentru un mare profesor de cânt din Italia—făgăduind d-lul Gabrieiescu că dtj earnă vor cânta Împreună la Nizza.
www.dacoromanica.ro
o
EPOCA — 5 IANUARIE
' I). General Harnlanabie a fost poftit să ia parte la vânătoarea M. S. Regelui.
|)-p;i a răspuns ca nu poate primi fiind ca pleacă la Craîova unde îşi pune candidatura.
In adevăr, azi d-sa tretiue se fi părăsit Capitala.
n
In noul proect de lege al d-luîSturdza asupra învăţământului public, ecsame-nele semestriale sunt suprimato pentru şcoalele publice şi menţinute numai pentru cele private.
Prahova şi Teleajenul avi debordat din causa sloiurilor da gheaţă care avi oprit scurgerea regulata a apelor.
H
Luni 6 Ianuarie, va avea loc la Bârlad solemnitatea de înaugarca Atheneuluî filial din acel oraş,
D-l Esrircu care a fost rugat se pro-sideze această solemnitate pleacă aslft-seară la Bârlad.
DINTR’O Zî INTR’ALTA
Untul »le In d. (Ir. Sufli
JouT seară aă reînceput seralele la (1. Gr. Şuţu.
Din CauSă representaţiunilor d-nel Palii, saloanele d-nel Şuţu ivii rămas închise Joia trecuM, şi do aceea venise de astă dală lume mai multă.
Printre invitaţi amzurit pe d-na general Mânu purtând eu multa distincţiune . o toc li ic de catifea albastră prinţesă, d-na Moruzi o rochie pembe cu «traine royale» de catifea rubis acoperită de păsărele, d-ra Adina (îhika, roche albastră, d-na Mîssîr toaletă albă tiu satin şi cocs agi ri de stofe turceşti de o eleganţii minunată, d-na Georgfe Lahovary roche mugur de nur acoperita cu dantele spaniole albe.
D-na Al, Lahovary, rochie de gaz ca nalba, ţesută cu argint, corsaj de catifea faţa viorelei, d-na .şi d-rp Păci urca, d-na Cath. Ohika, cu d-ra Ghilui, d-na jSmarancla Lahovary cu d-ra Lahovary, d-na Vidragcu şi d-ra Aslan, d-na N. frilipcscu, d-na Giga Duca, d-na G. Peu-cescu, în negru cu urmuz.
Corpul diplomatic Crea foarte bine represivi tot. Am întâlnit pe CM ele şi C-lesa Tonii el li, d. şi d-na de Coutouly, d-nu şi d-na Schneider, dd, Gavarry, Villamor, Micimile de Viei 1, C-telo I. Dinsbach, d. Uorickx.
Abia pe Iu trei ore a început polii io-nul. care vi fost foarte animat.
D-na Gr. ŞuLzu, purta o roche rpvaJe albastră ţesută cu argint şi .a făcut o-norurţle,saloanelor şale cu obicinuita'! a inabili tale.
CARNETUL
Vom. du îu viilor, sub ocest titlu, în ajunul sărbătorilor,, o listă de persoa-neţe inal cunoscute a căror este ziua onomastică.
Marţi c Sfinţii loan ; iată câle-va nume ce găsim pe carnetul noştru.de
visile pentru acea zi :	~ .* M
Generatul Florescn, Ion Hdilceanu. Io» Rr.lliaim. I. Ow'zeanu, I. N. Ldr>vary, I, Ciullei 1. fihika: Locotenent I. Ghikâ, I. VlldcpanU. 1.* Ciintacuzin, I. C. Cr.idiş-leaiui, I. Alox inilreseu. I. Marghîlorfcitfj
I. IUad-ftăîffelesct). I. Dendriny, L Cerfccz,
I- MavrO'lni. !. Boaniliă, I. lUsţW. 1. Alha-uasiadi, 1. llibicescu, !. Câmjjneauu, Col. B'v ăaescu, l. St. Orali,mu, I. Briităşanu.
I. B. Cantacuzea, General Cornpscu, I. Keuu, I. Moscu, I. Grâscu, 1.. Cflleudfii u, 1. Porumbaru, I. l’olizu, I. Pretor, I. VOcfi-rcscu, I. Sococ, 1. i’ieroşanu.
Nemo.
PARTEA ESTERIOARA
încurcăturile m'lcntale. Soma-ţiutiea adresată de marile puteri slutelor balcanice pentru desarmare. In loc sâ limpezească situaţinnea, a avut din potriva de urmare a o încurca şi mai mult, căci cabinetele din Alhena şi Belgrad aii şi răspuns categoric, ca nu pot a se supune acestei puneri în întârziere ! Cea-ce arunca umbră asupra puterei concertului european şi trădează lipsă unei sinCCre înţelegeri a marilor puteri, pe care micele state trebue să o fi simţit, pentru ca să'şi permită a-JLâla sumeţie.
Pe când din Grecia şi Serbia curg cele mai alarmatoare ştiri pentru menţinerea păcei şi zâncănitul armelor şi ui strigătelor resboinice continuă a a-surzi lumea, tn Bulgaria din contra dupe osanalele victorioase, un calm general pare a fi coprins spiritele, atât poporul cât şi guvernul prinţului Alexandru, par obosiţi de atâtea isbânzi şi se tru-dese acum a pune mâna pe ceva posi-tiv!... Ast-fel, în cercurile diplomatice engleze, de ordinar bine informute asupra mersului afacerilor bulgare, să sus-ţlne, că încercările de bună înţelegere între. Sultan şi PrinJu Bulgariei ar fl făcut progrese însemnate.
Gabdan Efendi, ar fi dus Sultanului o serie de propuneri, cărora acesta le ar fi dat aprobare. Dupe cari, prinţu A-lexandru va fi numit guvernator al Ru-meliei pe cinci ani, în conformitate cu tratatu din Berlin ; ambele legislative vor rămâne separate, dar atât Sobrania bulgară cât şi Adunarea rumeliotă, vor putea trimite delegaţi din mijlocul lor, spre a delibera asupra unor afaceri comune, întocmai dupe chipul delegaţiu-nilor Auslro-Ungure. Prinţu ar putea numi pe. olicorii armatei rumeliote, dar de la Maior în sus vor avea trebuinţa a II întăriţi de Sultanul ; olicori de grad inferior, vor putea li întrebuinţaţi numai în ţările respective ; iar ofiţerii superiori în amândouă ţările. Ga un a-compt al tributului întârziat, va avea sâ răspunză prinţu Alexandru 300,000 livre slerlinge ; iar statului Rnmclieiar urma şă fie mqdilicul îu consecinţa.
Rusia. Comisiuuea senatoriala însărcinata cu reglementarea administra-
EOIŢA ZIARULUI - EPOCA»
9
i)l\ DIMIULF, LIMES
(Urmare)
— Aci, urmă Radu închizând caetul, vine descoperirea schyloluU.1 pe care Sabathaiî! furaseînir’onoaptedin cripta ţintirimulul, şi de aci încolo încep nenorocirile lui.
Toţii ÎI lăUdară Începutul. — Mama 11 sărută, nâbuşinda’şî un suspin. De sigur îi părea ră& că n'arc şi copilul ei talentul lui Radu. Iar ochii dulci ai Margarete! îl priveau Visători, ferbinţi şi u-mezi de fericire... Ce ochi frumoşi avea Margareta in seara aceea ! Această cugetare a rămas pentru tol-d'auna în sunetul lui Radu, eu un crâmpeiu de cântec, şi aşa U răsuna în cap, mereu şi cu aceleaşi cuvinte, încât —când nu'şf-o rostea singur — i se părea că i o spune altul la ureche.
Dar liniştitele lor petreceri trebuiau să se rărească. Pregătirile de bacalaureat începură. In unele zile învăţau împreună. Radu era contra acestui sistem şi contra ascultărilor pe din afara. El vedea bine e& nu se poate ţine de tovarăşul sfitt. Ghoorghe se ducea să înveţe pe supt copaci, în grădină. Radu nu se simţeatocmai bine şi"i plăcea se rămâe singur în odae. Avea gânduri pline de farmec, cu cari nu i s’ar fi urit
de-ar fi stat o vecinicie. l)e aceea, cum se vedea singur, ’şi punea o carte deschisă la ’ndămână, se lungea în pat, închidea ochii şi... cugeta.
Ciue n’a simţit oare, la vârsta lui Radu. ueşpusafericire de a visa deştept ceasuri întregi, în dulcea şi tihnita;-! singurătate!
Chipul senin şi zîmbitor al -Margare-teiîi umplea întreaga lume de gânduri. Privirea el caldă, care’i vorbea aşa de înfiorător de dulce şi pe care el o înţelegea aşa de bine, revărsa atâta farmec în viaţa lut, şi glasul ei îi răsuna atât do încântător în auz, şi toată drăgălaşa el făptură îi cucerea minţile şi i le ’neca intr'o aşa de neînchipuită voluptate, în cât întreaga lui existenţă se perdea în-tr'un basmu negrăit de mândru, ţoală fiinţa lui se desfăcea încetişor, se topia de istov, şi nu mal rămânea de cât un abur uşor, ce plutea intr'o atmosferă caldă şi parfumată, în care yeniaju să se stingă, obosite, resunetele unui cântec depărtat, misterios, adormitor de dulce. Cari era o ferici re fără de seamăn,în care Radu,ne măi simţind nimic pământesc in el, se uita ceasuri întregi în această toropeală leneşă, adâncă şi Încropită a fermecatelor lui gânduri.
Aşa se pregătea el pentru bacalaureat. Câte o dată cerca într'adevăr să citească, dar mintea’! nepriponită pribegia pe aiurea, privirile'i trudite scapălau de pe rânduri, ochii i se închideau ca de somn şi cartea grea îi cădea din mână...
— Ce ochi frumoşi avea Margareta in
Hicks-Beach, ceru ca Bradlaugh sânu fie adinis a depune jurământul. Preşedintele însă. declară, ca el nu are dreptul a opri un deputat de a depune jurământul, şi ca întâmplările din fosta cameră nu sunt nici-de-cum aplicabile parlamentului actual. In consecinţa d. Bradlaugh depuse jurământul şi ast fel aă fost prevenite şcenele scandaloase ce acest liber cugetător, provocase în fosta camera a comunelor.
REVISTA ZIARELOR
O comedie parlamentara
lAndăpendance roumaine vorbind de votul de Încredere ce l’a cerut mai dăunăzi d. Câmpinennu de la cameră, face următoarele reflecţiunl.
Ce al zice de un guvern care,—având ca slugă credincioasă, Camera cea mal servila din lume, o cameră care dă tn toate zilele probele cele mal umilitoare de ascultare pasivă, o cameră care ar ti votat or ce ar fi cerul un guvern tn delir,—ar veni să ceară acestei Camerei un vot de încredere pentru tantiemele consiliului de administraţie a drumurilor de fer. Fireşte toată lumea ar zice că e un lucru absurd, pueril, că acâsta va se zică a întrebuinţa fondul serios al regimului parlamentar tn modul în care copii aplică, în jocurile lor. fondul serios de fapte care le-aă observat la părinţii lor.
Cu toate aceste, tocmai aşa s a întâmplat dăunăzi la Camera deputaţilor.
Mijloacele <le guvernare ale d-lui Bratinnu.
Naţiunea aminteşte că G. A. Rosetti. propuse în cameră la 1859 următorul amendament :
«•Nici un deputat, In tot timpul manda-«tulul sâ£i, nu poate priimi o funcţiune su-«lariată, rang saO decoraţie, fără ca prin «aceasta chiar sâ se socotească demisionat «şi dator a se supune unei a doua alegeri.»
Naţiunea adaogă :
Dacă de la acele timpuri vom face un salt de 26 de ani spre a trece ta epoca actuală, nu putem vedea fără mirare corn aceia, care, în 1850, combatea cu atâta vioiciune primirea funcţiunilor de către deputaţi, consideră astazi ca un mijloc neapărat de guvernământ îmbuibarea deputaţilor si senatorilor cu tot felul de. crcaliunl bugetare.
DE PRETUTINDENI
t niren latina.
Idea aceasta, are azi mai mult cuvânt d'a fi. tn urma unire! împerielor de la Nord, cari se înţeleg spre a exercita o acţiune asupra Europei centrale.
Megcrlleln Anglia.
O depeşă din Londra anunţă că alegătorul Callan, înpetiţiunea sa contra alegerel deputatului Noian, asuză pe <1. Pamell, şeful Irlandezilor, că a violat actul parlamentului contra corupe-rel alegătorilor. “
Dacă această acuzaţiune se va adeveri, d-nu Parnel va fi lovit de incapacitatea d'a sta în parlament pe termen de 7 ani.
Ilaplrea Insulelor Samoa (le \enill
O depeşe din San-Franeisco de la li Ianuarie, ne aduce ştiri îngrijitoare despre soarta Insulelor Samoa, un stătuleţ independent din Oceanul Pacific.
Nemţii aâ plazmuit o intrigă spre a se amesteca în afacerile guvernului insulelor. Funcţionarii nemţi, sub cu-vînt de a ocroti interesele câtor va negustori nemţi, au insultat pe rege, pe şefii guvernului şi pe indigeni.
Poporul samoit, Împreună cu câpe-teniele sale, se indignă într'atât de o-brăsnicia nemţilor, încât, fără interve-nirea consulilor Amencel şi al Angliei, ar fi măcelărit negreşit pe toţi nemţii.
Intre acestea, o despărţire de marinari după vasul de răsbol german Albatros debarcă şi puse mâna cu forţa pe locul unde se retrăsese regele cu miniştrii săi; iar steagul samoit fu dat jos după bandieră, de consulul nemţesc.
Consulii Angliei şi al Americeî ah protestat, cu vioiciune, contra acestui procedeu şi a aşternut o protestaţiune înscrisă.
Germania prin aceasta neauzită silnicie, a violat un tratat internaţional In toată Întregimea lui. Căci printr’o convenţie din 1879 între Anglia, Germania şi America de Nord, este cu totul oprit puterilor semnatare a anexa acest arhipelag sau chiar d’a proclama numai protectoratul asupra Iul.
Prin urmare acţiunea Germaniei poate avea urmări foarte grele, daca nu seva grăbi a desaproba purtarea consulului el din Samoa şi comandantului vasului Albatros.
VARIETATE
tivft a provincielor baltice a luat următoarele măsuri, mat însemnate :
Actele proceselor criminale vor putea fi tratate în limba germană, dar sentinţa, ce urm« ază a se supune sanc-ţiunei guvernatorelul, trebui* să fie concepută tn limba rusa.
Judecfitonolor sătăneşti le este îngăduiţii Întrebuinţarea limbelor rusă es-tionianâ şi livonă, dar nu le e permisă Întrebuinţarea limbel germane.
Consistoriele luterane vor avea a corespunde cu autorităţile In limba rusă, iar universitatea din Dorpart, afară do diplomele de Magistru şi de Doctori a le căror originale se vor redacta în limba latină, va trebui să conceapă toate cele-l'alte acte tn limba rusa.
De o mare însemnătate este apoi măsura prescrisă,Că cărţile bisericeşti protestante, cum şi certificatele parohiale se fie scrise şi ţinute în limba rusă.
In privinţa reformelor judecătoreşti în provinciele baltice, d’o-cam-dată s’a hotărît înfiinţarea unor judecători de instrucţie speciali.
Aceste reforme vor fi puse în vigoare pe cale administrativă, fără a 11 învestite cu forma projectelor de legi şi sunt chemate a produce o mare nemulţu-ţumire în Germania, şi mal cu seama în cercurile filo-gormane din Rusia, cari văd influenţa puterii lor seculare nimieinduse, pe zi ce merge, sub actualul Imperator al tutulor Rusielor.
Budgetul imperiului rusesc pe anul 1880 prevede la venituri 787,404,030 ruble şi In cheltuell 812,751,030 ruble, iar deficitul e de 25,287.000 ruble. Peste acestea mal sunt prevăzute pentru chel-tuell Cxtra-ordinare, pentru construc-ţiunî de căi ferate şi clădiri de porturi 52,043,240 ruble, sumă, care împreună cu deficitul se va acoperi prin resurse , cxtra-ordinare şi operaţiuni de tesaur. Expunerea Ministerului de Financc a-cuză deficitul, ca o urmare a crisel co-inerciale şi industriale din Rusia şi altor state din apusul Europei. Ministrul considera cu neputinţă a propune echilibrarea budgetului prin imediata urcare a impozitelor, sau prin Introducerea de dări noi şi încredinţează, că deficitul cum şi o parte u cheltuelilor ex-tra-ordinure, se va putea acoperi prino-peraţiunî de credit, cari, In faţa actualei situaţiuni a pieţei monetare ruse, sunt foarte realisabile.
Aiig-liu. Chiar acum, după întrunirea uuel camere a comunelor, domneşte o desăvârşită neînţelegere asupra cestiuneî irlandeze; cu toate că, chiar în cercurile conservatoare se aud voci cari arata trebuinţa acordârei unei autonomii Irlandei, negreşit sub controlul puterei centrale din Londra. Iar ştirea despre retragerea lordului Carnar-von, din postul de vice rege al Irlandei au dat naştere la sgomolele cele mal îngrijitoare, după cari ar isbucni o re-voluţiune înfricoşata în cazul când par lamentul ar refuza să îndestuleze cererile Irlandezilor.
In camera comunelor, conservatorul
seara aceea!
Şi sunetul vorbelor lui, rostite tare şi fără voe, îl înfiorau. Se uita specios în juru'i.... «Oare nu cumva lnebu-nesc!» Ş’aluncea 11 lua frica să mal stoe singur în liniştea odăii, se scula repede şi eşia:
Radu deveni iarăşi trist, ş'aî casei atribuiră aceasta grijeî de şcoală şi multului citit. Scrisese măsei două scrisori, în cari li spunea ca este sănătos şi petrece bine. Mai în fiie-care zi îl durea capul. La masă nu mânca mal de loc. Vorbea foarte puţin şi numai rldea de nimic. îşi ţinea ochii plecaţi în jos, ca un vinovat, dar simţea, pe obraji, câ'l ard privile Margaretei şi era sigur că, dacă s’ar uita atunci la ca, toată lumea ar descoperi adînea şi nebuna lui iubire.
—Când al şti ce urît eşti Radule, când stai aşa hursuz! li zicea adesea mama lui Ghoorghe, dojenindu-1, şi el zlmbea trist şi nu'î răspundea nimic.
Gheorghe nu’l mai cicalea. Se obi-cinuise cu toanele amicului său. Margareta zicea ca’I-e frică sâ’I mat vorbească. Lina înţelesese dragostea lui Radu şi privea acest lucru , cu liniştea şi bunătatea ei firească, fără nici un scrupul de soră mai mare...căci ea vedea bine că nu e de cât o copilărie de şcolar, nevinovată şi trecătoare.
Seara se despărţiaă de vreme. Tăcuţi se închideau amândoi în odae. Fie-care îşi lua câte o carte şi se aşeza în pa-tu'i. Gheorghe se aşternea cu lot dinadinsul pe învăţătură; iar Radu îşi sim-
ElProgreso ce apare la Madrid şi este considerat ca organ al d-lul Zorii la, vorbind de articolul lui Figaro pe cari l'am semnalat şi noi sub titlul Iiepublica latină, zice ca Figaro a inventat această combinaţie, dar că ideia c prematură iar nu impracticabilă!...
Este sigur, că de mai mult timp deja, democraţii latini privesc ca ideal definitiv al rasei lor, federaţiunea naţiunilor de origina latină şi aceste aplecări s'aă pronunţat mai mult după răs-boiul din 1870 şi de la unirea Germaniei.
ţia palma caldă încă de atingerea mâ-nuţii moi şi drăgălaşe a Margaretei, şi zîmbetul el şi privirea ei, îl străbateau, ferbinţi şi desmerdâtoare, şi'I umpleaQ viaţa de visuri şi de farmec. Căci el simţia cum îl urmăresc toate gândurile ei, cum vin valurî-valurl spre dânsul şi ’l cuprind, ca’ntr’un torent de flăcări, ce'l mistue pe nesimţite, şi'n prada durerilor neînchipuit de dulci, rămânea adesea câte-o noapte ’ntreagă fără să adoarmă.
Dar şi ea, copila vorbăreaţă şi nebu-nalică-îtle totdeauna, deveni gânditoare tăcută şi spăsită, ca o mironosiţă. Toata ziua tânjia. Seara se ducea cu soră-sa la culcare, fără să zic'o vorbă, se desbrăcaîn pripă, să vira sub plapomâ şi’şi întorcea faţa la părete. îşi închidea ochii ca să vaza mal clar icoana lui Radu, căci îl iubia cu tot focul şi nebunia virsteî sale crude, şi frumosul lui chip, atât de tînăr şi atât de trist, erea desmerdarea celor d’intâiu visuri, ce veneau să'I tulbure nevinovata ei copilărie.
Şi stoluri de închipuiri o troeniau, mititica stârnind gândurile'! neîncercate din pacea lor adâncă.—Tâmplele'! svâcniaă înforbîntate, ftoruri dulci îi săgetau tot trupul, şi inima el aprinsă se sbuciuma în coşul peptului, ca un porumbel ce bate din aripi.—Îşi apăsa mânuţele pe curatul el sîn,—îşlcuprin-dea’n palme obrajii ce'i ardeau ca jăraticul, şi căuta saşi potolească răscoala gândurilor, dojenindu-se singură de nebunia el şi zicendu'şl în cuget să'şi
Ochitorul si creditorul.
Leo Lespes, scriitorul francez se pregătea se esesprea merge să prânzească, când croitorul său Bilderbeck intră în odae pe vârful picioarelor.
—	Ah ! d-ta eşti d-le Bilderbeck !
—	Chiar eu d-le Lespes.
—	Cum de te-au lăsat slugile să intri ?
Croitorul căutând să’şt ascunză supărarea, răspuuse :
—	Am spus servitorului că v’am adus o haină.
stâmpere firea şi să fie cuminte.—Dar fiinţa lui Radu o stăpânea puternic. Ea ştiea bine câ'n ceasul acela nici el nu doarme, ci sufere şi| cugetă la ea.... II simţea gândurile lui cum o ating ş'o desmeardâ, ferbinţi şi pline de iubire. —Cerca s’alunge din xninte'l aceste Închipuiri ca se poată adormi, dar nu putea....nu se îndura să se despartă de ele.
Une ori o cuprindea o mila adânca, un dor, o jak- --au ştia singură ce e,— dar simţea c'o îneacă lâcrămile.—îşi scufunda /aţa’n pernă şi plângea până ce’i se sleiaă isvoarele ochilor.—Şi era pentru dânsa o plăcere neasemănat de dulce în lâcrămile ce vărsa, căci îşi simţea inima răcorită şi capul uşurat şi limpede după acest prinos nevinovat gl sfintei sale iubiri.
Dar vremeatrecea nelugâduitoare, cu nopţile el de dorinţi şi cu zilele ei de înfrângeri, şi toată casa parcă se pregătea pentr’o durere ştiută mal dinainte şi netnlaturata, şi peste toate se aşternea o melancolie, adâncă. Nici mama lui George nu’şl mai putu păstra veselia ei senină de până mai dăunăzi, şi une ori se făceau la masă tăceri lungi şi triste,ca după un mort dus la groapa —Nici o dată plecarea lui George la scoală nu mâhnise casa atât de adânc.
(Va urma) ,
A. Vlahuţă.
www.dacoromanica.ro
EPOCA 5 IANUARIE
—	Se vedecăde aceea umbla toţi croitorii cu un pachet sub braţ.
—	Tocmai de acea, d-le Lespfes.
—- Ei d-le Bilderbeck, poftim de şezi.
I)ncă ai pofta, ia o ţigare, citeşte gazetele, fa ce vrei. dar lasă-mă să mă Îmbrac căci mc grăbesc.
—	Şi eu mă graliesc d-le Lespăs.... Am venit cu uncomptal d-v. Am eşit de astă-zî de dimineaţă ca să Încasez ceva datorii.
—	Şi n'al Încasat nimica?
—	Nu şi de acea vă rog se'mi plătiţi datoria d-v. de 3,200 de franci.... sau să‘ml daţi cel puţin un a compto.
—	Peste putinţă astă-zi !
—	Un a compto cât de mic,... trei
sute de franci spre pildă.... sau două
sute.
Leo Lespăs nu’l ascultă şi 'şl potrivea cravata.
Fie o sută de franci, urma croitorul.
—	N’am de unde.
—	Nu mă pot Întoarce acasa cu mâf-nele goale.... s'ar supăra nevasta pe mine.
—	De, cine strică ! Pentru ce al obi-cinuit'o cu nărav.
—	A trecut şi vremea mesei; sunt şease trecute şi ştiţi că locuesc departe.
—	Daca este aşa, alde să mâncăm Împreuna.
—	Glumiţi, d-le Lespăs !
—	De loc! îmi este urlt să mănânc singur. Aide la birt.
—	D-voastra, la masă cu un croitor! Nu să poate!
—	Aide!
In momentul când era să plece Împreună, croitorul stând la Îndoială, zise:
—	Mal bine daţi’ml cincl-zecl de franci.
—	Aide să mâneam răspunse Lespăs. lnainteu prânzului, fiind că era vremea frumoasă Loo Lespăs propuse croitorului să facă o plimbare în trăsură pe Câmpiele Elvsei şi din când In când Bilderbeck ti arăta pe câţl-va din clienţii săi, spunând cât ÎI datoreşte fie care.
—	D-nu Ernest 2700 de franci... corniţele Fleurange 4000, fraţii Della Banca 8,000...
In sfârşit se coborlră la birtul lui Brăbant mâncara tot ce putea 11 mal bun şi baura şampanie.
Prânzul Începuse la şeapte şi nu se sfârşise de cât'la nouă.
Leo plăti socoteala cu un bilet de o sută de franci, zicând chelnerului: «Păstrează restul pentru tine.
Croitorul Bilderbeck încremenit,puse mâna pe inima, parcăl’ar fi lovit cineva, şi zice:
—	Adio ! Domnule Lespăs !
—	Ce fel, mă laşi singur! Aşa te porţi cu mine ?
—	Domnule Lespăs, sunt foarte o-norat de cinstea ce'mî aţi făcut... nu o voi uita până la adâncele mele bătrâneţe... Cu toate acestea, mi-ar fi făcut mai multă plăcere un â compto or cât de mic! Noi comercianţi, avem idei
—	Te gândeşti cât să'mi dai....
—	Nu. mă gândesc să'mi sfârşesc serata cu d-ta la vre un teatru.
—	Glumiţi....mal Intâiu e prea târziu. j
—	Nu e târziu. Inchipueşte’ţi că o să vedem un balet de peste 300 fete.
—	Vezi că n’am dat de ştire acasa. Cel puţin, să isprăveşte până la două spre zece din noapte?
—	Să înţelege!
—	Când ajunseră la teatru. Leo Les-pas cumpăra o loje de balcon şi o plăti trei zeci şi opt de franci.
—	Nu plăti, nu plăti strigă croitorul ar II nebunie...,Dă’mî mal bine cinci zeci de lei şi mă duc.
Leo I'i răspunse: Intră !
Bilderbeck îl urmă mormâind :
—	Dă'mî numai cinci zeci de franci..
... numai cinci zeci de franci....de oare ce al parale.
De pe ce eşiră de la teatru mersern ear la birt unde băură şi mâncară până când croitorul ajunse beat mort.
La trei după miezul nopţii, Leo Les-păs conducea pe croitor acasă, Intr'o birjă.
—	Lung mal este şi bulevardul ăsta; nu se mal isprăveşte zise Leo.
—	Ştii bine că stal la numărul 223? Croitorul nu răspunse. Lespes 11
sgrdui mal tare.
—	Scump a trebuit să te coste ziua de azi Îngână Bilderbeck.
—	Trei sute de franci răspunse Leo cu nepăsare!
—	Trei sute de franci!.... mormăi croitorul.
Mal bine mi'al fi dat mie două zeci de franci.
—	Da! Insă n'ar fi avut haz!!
INFORMATIUNI
La Giurgiu s’au recunoscut câţl-va spioni şerbi cari au venit ca se vadă dacă trec ofiţerii ruşi In Bulgaria, şi dacă se transportă muniţiuni cu provenienţă rusească.
X
Primim de la Severin următoarea depeşă.
Severin 16 Ianuarie. Severinul geme de sub-prefecţi ; pomojnicii aduc alegătorii.
Promisiuni, ameninţări, presiuni nepomenite.
Se'recrutează alegătorii bănuiţi din colegiul I, deşi au tras sorţi de mai mulţi ani.
Lupta va fi crâncenă. Sperăm victoria d-lui Grâdişteanu. Diseară In trunire. Se crede că vroesc repetiţiu-nen scenelor de la Orfeu.
Tintorescu
X
Din Putna suntem informaţi că cu ocazia alegerii delegaţilor pentru colegiul 111 s’au produs presiuni ne mai pomenite. Au fost bătăi Intr'o mulţime de localităţi.
X
Cu toată dorinţa d-lui ministru preşedinte de a Încredinţa portofoliul resbelului d-lui general Be-rondeî, d-nu 1. Brâtianu a fost silii să renunţe la această idee, de oare ce generalul Bereudei este o-cupat cu lucrări speciale, precum sunt fortificaţi unele şi drumul do fer din Teleorman.
X
Luni 6 Iuniu la bine-cuventarea apelor care se va celebra la pavilionul ridicat pentru acest scop pe cheul Dâmboviţei. va asista şi M. S. Hogele.
Fracţii din trupele garnisoanei cu mnsicâ şi drapel vor 11 înşirate de la Biserică sf. Ion până la prefectura de Ilfov. Trupele de infanterie vor fi sub comanda colonelului Holbau, cele de cavalerie sub acea a colonelului Ghiriţescu.
Toată parada va fi comandată de generalul Radovici.
X
Se prevede chiar de pe acum. că adunarea generală extraordinară a acţionarilor Băncii naţionale nu se va ţinea la 8]20 Ianuarie, din causa numărului de acţiuni cari nu vor putea Întruni maioritatea statutară.
In caz de amânare, probabilă după noi, adunarea se va ţinea irevocabil la 12]2i Ianuarie.
X
O faptă de o cruzime nepomenită sa întâmplat eri. Fraţii P... au violat amânduoi pe o sermunâ tinără fată ce o aveau în serviciu şi apoi au mal-tratat’o ast-fol în cât nenorocita a fost dusă la spital aproape moartă.
Cu toate acestea, autorii acestei crime nu au fost arestaţi, de pecît ni se spune, fiind că sunt fraţi cu un deputat colectivist.
X
România Libero de azi dă următoarele amănunte privitoare la noul proect de lege al instrucţiune! publice : noul proect de lege asupra înveţămintui ui acordă inamovibilitatea tutulor membrilor corpului didactic, suprimă consiliul general şi ccmpune consiliul permanent din 10 membrii, dintre cari 4 sunt Directori ai deosebitelor ramuri de învăţământ, 3 formează comisiunea programelor şi a cărţilor didactice, 2 sunt Inspectori generali, 1 este dintre membrii Case! şcoalelor. Consiliul lucrează sub presedinţa ministrului, care are dreptul de veto, a-fară din cestiunile privitoare la numirea profesorilor, la darea lor în judecată, la programe jşi la cărţile didactice.
X
Locotenentul Miclescu , în ajun
d’a să sinucide s’a dus la un prieten
sâ'i ceară 2000 de franci.—El va fi Înmormântat mâine.
X
In cursul sept v nanei viitoare vom începe publicarea traductiei romanului REGELE THESSA-LIEI de ARY ECILAW.
Acest roman nareaza cu C6l mai viu interes, sub nume fictive, scandalul care s’a întâmplat cu ocasia însurătoarei morganatice a marelui duce de Hessa cu d-na Kole-mine. Se pot uşor recunoaşte, sub velul transperat al numelor, regina Angliei, prinţul Imperial al Germaniei si alte capete încoronate.
Autorul se zice ca ar fi un membru al uneia din casele domnitoare ale Europei.
X
Doctorul Mureovici este râu de lot. Medicii au perdut or cc nădejde de scăpare. D-nu Preşedinte al Consiliului a cerut telegrafii în mai multe rânduri, ştiri despre sânăta-d-ruluî Mureovici.
X
Eri a fost un marc prânz dat dc d. Baron de Mayr, Ministru plenipotenţiar al Austriei.
X
La representnţiunea de eri seară, d. Stefânescu a oferit d-nei Patti un foarte^frumos costum naţional aşezat într’un coş cu flori.
ULTIMA ORA
Yicna, 1(3 Ianuarie. — Gazeta <jer-mană vorbind de apropriata Întrunire, la ministerul afacerilor streine, a unei conferinţe austro-ungare, care va studia mijloacele pentru a se înţelege cu România pentru încheierea unul nofi tratat do comorciQ, recomandă, guvernului să facă oare-carl concesiuni.—A-ceastă, zice ea, arfi o politică înţeleaptă şi profitabilă intereselor comerciale ale mouarchieî, pe câtă vreme un resbel vamal între Viena şi Bucureşti ar fi de deplâns.
IUJLET1\ IIWNCHK
Bucureşti, 4 1/6 Ianuariu ISHti
Noutăţile din străinătate sunt satisfăcătoare. Speculuţiuneu lu Paris se a-ratu bine impresionata în privinţa ces-tiunel orientale : se prevede, zice unul din confraţii noştri, o pacificare generală în scurt timp,—şi mal cu seamă se speră Intr’o desnrmare a Grecii şi Turcii. Precum se scie, puterile cele mari au Intervenit In acest sens pe lângă beligeranţi şi sublima Poartă, dar până acum nu s'a primit nici un răspuns satisfăcător, Grecia chiar a declarat formal ca nu desarmează şi Serbia cauta se câştige timp.
3
Orî-cum ar fi, c un semn bun că puterile stăruie a aplana sau limpezi conflictul. Ar fi şi timpul, de oare-cc comerţul e cu totul slăbit şi are nevoie de linişte ca să se Întremeze.
Târgul efectelor a fost puţin animat, atât din causa sărbătorilor, cât si fiindcă a coencidat culiquidaţiuneade finele luneî.
Băncile naţionale după ce aQ suferit o scădere Înseninată, aii redoblndit din nou câte-va punte din valoarea pierdută. Aşa după ce aQ făcut Marţi .şi Joui 1120 pc bani gata, aQ revenit la 1140-1145.
Daciele asemenea aQ trecut prin oare-carl oscilaţiunl, aşa ele aQ trecut prin cursurile de 200-2(58 şi au căzut în urma lu 207.
Construcţiunile aQ căzut şi ele : fie din causa realisănior, fie din causa relei impresiuul co a făcut In public ştirea de micşorarea capitalului societăţii pe altă cale de cât cea normală, adică aceia a plaţi unui acompt I de fie-curc aeţiune-
Mabilierile, cu toată lipsa de afaceri, au o ţinuta fermă, Vineri s'uu căutat cu 200, fără sa se găsească vlnzătorl.
Agiul urmeaza c descinde, aşa, cu toate că ne găsim în liquidare, când aurul e mal căutat, valuta s'a negoţiat cu 17 piua la 1(3.45.
Fondurile de stat n’aQ încercat va-riaţiunl.
Şedinţa oficială de astă-zî a fost liniştită.—Construcţiunile a fost cu deosebire oferite şi din această causa aii căzut pe bani gata la cursul de 202. Daciele sunt ceva mal ferme : ele fac 208 1 /2 pe bani gata.
Liquidarea fiind acum aproape terminată se cunoasce preţul raporturilor, cari aQ fost acestea :
Pentru Dacii 2 fr. 2.50 aur.
>i Construcţiunl 2 fr. — detto.
•> Băncii Naţionale 10—10.50.
Agio 10.50.
Tendinţa liniştită!
TEATRE CONCERTE PETRECERI
Jaot 3 Ianuarie.
Teatru National. Boccacio.
Sala HokscI. Hulurl mascate, Marţea. Juoea şi Duminica.
Orfeiun. Teatru mecanic, — Pantomiua. Universal. Strada Regală 17. — lialuii mascate, Marţea, Juoea, Sâmbăta, şi Duminica.
«Concordia Uomnita» Strada Calvină No. 2. A un-spre-zecea aerată dansantă.
BIBLIOGRAFIA
A apărui şi so atlâ de vânzare la principalele librării din ţară, precum şi la librăria editoare Haimana, iu Bucuresci:
Oberon safl cornul minunat, basm cu gravuri fine In culori, format în 4o, cartonat frumos, lei 1,50 bani Prinţ ut sparge alune şi regele şoarecilor, basm cu 6 gravuri line tn culori, format In ■io, cartonat frumos, lei 1,50 bani.
Guliver in tara piticilor, basm cu G gravuri fine în culori, format In 4o, cartonai frumos, lei 1,50 bani.
Guliver in tara uriaşilor, basm cu 6 gravuri tine In culori, format In io, cartonat frumos, lei 1,50 bani.
FOIŢA ZIARULUI «EPOCA»
(2
MARK TWAIN
CANIBALISMUL iS VAGOANE
(Urmare)
D-nul lulin 1. Williuuts, din Illinois, să scula şi zise;
« Domnilor , propun pe Reverentul « Jawes Sawger, din Tennessee».
D-nnl Win. II. Adaivis, din Indiana, zise :
« Propun pe d-riul Daniel &lote, din New-York.»
D-uul Charles «I. Langdon*.
« Eu propun pe d-nul Samuel A. Bo-« wen, din St. Louis.»
D-uul Slute:
« Genllemen, doresc să renunţ la « mandatul mău In favoarea d-lui John « A. Van Nostrand, junior, din New-« Jersey.»
D-nul («uston:
« Dacă nu e nici o opunere, să va « face după dorinţa onorabilului preo-« pinent. »
Fiind Insă că d-nul Van Nostrand, să °puse, demisia d-luî Slote fu refusatâ.
Demisiile d-lor Sawyer şi Bowen fură oferite şi ele şi respinse In acelaş mod.
l)-nul ,\. ltuscoui, din Ohio ;
« Propun ca să se isprăvească acuma « uominuţiile şi Camera să procădu la « o alegere prin scrutin. »
D-nul Sawyer:
« Domnilor, protestez In contra unei « asemenea proceduri. Ea este absolut « iregulara şi necuviincioasă Rog pe « onorabila adunare să se lase ime-« diat de dânsa, să numin un preşedinte « al adunări, şi biuroul care se cuvine.
« Apoi vom trata în deplină cunoştinţă « dc causâ subiectul care e supus vo-« tuluî nostru.»
D-nul Bell, din lowa :
« Gentlemen , mă opun. N'avem « vreme să ne oprim la nişte forme şi « la nişte observări de etichetă. De « şeapte zile n'am mâncat. Fie-care mo-« ment perdut tn discuţii zadarnice spo-« reşce nenorocirea noastră. Numirile « care s’a făcut mă mulţumesc,—mul-« ţumesc pe adunarea Întreaga. Eu unul « nu Înţeleg de ce nu procedem imediat « la alegerea unuia din candidaţi. Pro-
« pun.....
D-nu Gaslon:
« Ear o să se opue cineva la propu-« nerea d-tale, şi decisia va fi amânată « pe mâine, aducându-se ast-fel tocmai «Întârzierea de care te fereşti.
« Onorabilul din New-Jersey..»
D-nu Van Aostraud:
« Domnilor, eu sunt un străin Intre « d-Yoastre; n’am căutat distincţiunea « ce aţi bine-voit a mi-o conferi, şi mă « simt incapabil. ...»
D-nu Morgan, din Alabama (întrerupând).
« Cestiunea prealabilă ! »
Această din urmă moţiune l'u YOtatâ, şi ori-ce desbatere ulterioară se găsi
ast-fel închisă. Moţiunea d’a numi biuroul adunărel fu primită. D-nu Gaston fu ales preşedinte, d-nu Blake secretar, d-nil Haleomb, Dyer şi Baldwin, comitet pentru alegerea candidaţilor, şi d-nu R. M. Howland, expert, pentru a ajuta comitetul In alegerile sale.
Şedinţa fu apoi suspendată pe o jumătate de oră, şi se făcură oare-carl intrigi electorale. La sunetul clopotului camera se readună şi comitetul făcu un raport In favoarea d-lul George Fer-guson, dinKentuckv, Lucien Hcrmann din Louisiana, şi W. Messick, din Colorado , aleşi candidaţi. Raportul fu primit.
D-nu Hogers, din Missouri :
«D-le * preşedinte — Raportul fiind «transmis acuma adunărel, propun «să '! amendăm, Înlocuind numele «D-lul Hermann cu cel a d-lul Lu-«cius Harris, din St. Louis, bine cu-«noscut ca un om onorabil de noi «toţi. Nu vreau să se crează c’aşi «dori să fac cea mai mică alusiune «despreţuitoare la caracterul şi posiţia «gentlemanului din Louisiana; nici «o dată. II respectez şi îl stimez alît «ca ori cine dintre noi. Dar nu pu-«tem să nu băgăm de seamă ca el «a pierdut mai multă carne In decur-«sul acestei săptămlni de cit orl-cine «din noi, — nu putem sa trecem din «vedere că comitetul n’a făcut dato-«ria lui, fie prin negligenţă, fie prin «o greşală mal gravă, oferind voturi-«lor noastre unul gentleman care, fie-«ehiar intenţiile lui nevinovate, poate
«da mal puţina hrană..,»
D-nul preşedinte :
«Rog pe gentlemanul din Missouri «să se aşeze la locul lui. Preşedin-«tcle nu poale permite să se pue în «chestie integritatea Comitetului, în «alt mod decât In cel regulat. Ce «va face Adunarea faţă cu moţiunea «onorabilului preopinent ?»
D-nul llallidny, din Virginia : «Propun altă modificare a rapor-«tulul, adecă substituirea d-lui Ilur-«vel Davis, din Oregon, tn locul d-lul «Messik. Mi se va putea obiecta că «oboselile şi privaţiile vieţei de pe gra-«niţă a Întărit pe D-nul Davis. Datoc-«mal acuma, domnilor, trebue săcau-«timoameni fragezi ? Acuma nu e mo-«menlul să ne sfădim pentru aceste «nimicuri. Nu, domnilor, ce dorim «noi e cantitatea, substanţa, greuta-«tea—eată ce cerem,—nici genii, nici «talent, nici educaţie. — Menţin mo-«ţiunea mea.
D-nu Morgan (foarte excitat): «Domnule Preşedinte! Mă opun din «toate puterile la acest amendament. «Gentlemanul diu Oregon c bătrîn, şi, «ce e mai rău, are mal multe oase de «cât carne. întreb pe onorabilul din «Virginia, dacă ne trebue ciorbă sau «hrană solidă? Dacă vroesc să ne în-«şele cu umbre? Dacă doreşte să ia «suferinţele noastre In bălae de joc cu «acest spectru Oregonian ? II întreb «dacă să poate el uita la feţele anxioase «care ’l Înconjură, dacă poate privi în «ochii noştri Întristaţi, dacă poate să |
«asculte bătăile inimelor noastre ncrub-«datoare, şi dacă,cu loateacestea, poate «să urmeze a ne oferi aceasta înşelatoa-«rc fiinţă. II Întreb dacă să poate gândi «la desolata noastră situaţiune, ladure-«rile noastre trecute, la Întunecatul «nostru viitor şi dacă îndrăsneşte să nu «mal asvârle drept hrană aceasta dără-«pănatură, aceste rămăşiţe, acest moft «ce nu se mai ţine în picioare, acest «vagabond, pipernicit, destrăbălat şi «fără măduvă care ne vine tocmai de pe «ţărmurile neomenoase alo Oregonulul! «Nici o dată! (aplause frenetice)».
Amendamentul pus la vot de pe nişte desbaterl foarte vii, căzu. Domini Harris fu ales In virtutea primului amendament. Apoi începu scrutinul. Se făcu de cinci ori balotaj iu, la al 0-a scrutin d. Harris fu ales, toţi votând pentru dânsul, afară de el însuşi. Se propuse ratificarea alegerel prin aclamaţie, însă această propunere nu isbuti căci el voia din nou contra sa.
D-nu lladuay propuse că adunarea să aleagă unul pentru dejun d’intre candidaţii ce rămăsese. Această propunere fu primită.
(Va urma)
www.dacoromanica.ro
1
EPOCA — 5 IANUARIE
CASA DE SCHI MD
I. M. F E R M O
27,—STRADA LIPSCANI, 27—
< i it s i i urmii. sc i
i Ianuare 1886
%	X
X X
X
zihm hm
PUBLICITATEA
5% Kente amortizabilă . . .	93 t
554 Bonta peţpetna . . - .	89
*'54 Oblig. «ie «tal		85
fi% Oblig de st- drumu «le for	
734 Scis bine. rurale. . . .	10!
?,% Seri*, fmic. rurale . . .	St
7% Scris func. urbane . . .	95 1 i
«i% Scris func. urbane . . .	AS | >
Scris. fune. rurale . ■ .	80 i i
5% împrumutul comunal • •	71 1 2
Oblig- Casei pene. lei 10 (lob.)	206
împrumutul cu premie . . . Aeliunl băncel nation . . .	:t0
	li 40
Acţiuni • nacin-Homania » . .	888
» Naţională		225
» Credit mobiliar . . .	200
» ConstrucliunI. . . .	SOS
» Fabrica de Uărtie . .	
Argint contra aur		io 1/2
liilote de Il.incă contra aur. .	iii 1,2
Florin austriac!		2.00
CI USI L DIX VIKXA	
Napoleonul		10 04
nucului		5.93 17 121.25
Lese otomane		
Rubla hărţi*		
cunsuL nnv bi.bi.in; Actiunila C. r H		
Oppenhoim. ....... Obligaţiuni noul 654 C, F. B.	100 70
	105.
* » 5% » » »	iot.7r»
Bubla hărtio		200.85
cursul ni: paius	
Bonta Homănă		89.50
Love otomana		
Schimb	 Prirls 3 luni		
» la vedere		100 40
Londra 3 luni		
* la Vedere 		25.35
Berlin S.luui		124
Viena lavedoro		4
„EPOCA
Strada Episcopiei, No. 3.
4 4
ANUNCIURI SI RECLAME
anmiciuri pe pagina a IV, linia 30 bani, anunciuri si reclame
pe pagina III 2 lei linia.
9
§
X
X
X
X
X
XXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXX
DE VENZARE.
Moşia RîeaNoua din judeţul Teleorman, plasa Teleorman, comuna Rîea. Moşia are 200 slj. masa sau aproape 400 pogoane. Este de arendat a 200 galbeni şi se întinde până în bătătura celei de a 11-a staţie a căi ferate Costeşti-Turnu-Măgurele.
Doritorii se pot adresa la D. Gr. G. Peucescn, slr. Clemenţei No. 2, unde vor vedea planul şi vor lua orî-ce alto lămuriri.
DE VENZARE.
Locul din strada Dionisie No. 20 şi strada Crinului No. o. Acest loc are faţa pre strada Dionisie 37 metri, pre strada Crinului 40 metri şi adâncime de 44 metri. Se vinde în total sau în loturi, de câte o a gatra parte.
Doritori se pot adresa la proprietarul lui, D. Gr. G. Peucescu, str. Clemenţi No. 2.
DE VENZARE.
Proprietatea SHIsensrn din judeţul Teleonnan-Gară la 5 minute depărtare. A se adresă la d-na Elisa Chronidi, Intrarea Ilosetti No. 5.
O DOMNIŞOARA
Absolventă a cursului sccondar şi a venii Diploma de maturitate, se
oferă a da lecţiutvf, în vre-o familie, pentru cursul primar saă secon-dar.
In special pentru limba franceză, matematici şi ştiinţele tîisico-natu-rnle.
A se adresa la redacţiune.
PFASIONNAT DE DEMSFJIES
Strada Sf. Yovvodi
Li Di rod. ion a l’honneur d'informer Ies parents qu'cllc a pris potir runnâoscolaire 1885-80, dos dispositions d'apros lesqtrelles los exumens aurout lieu desormais dans Ies ecoles publjques.
llien ne sera negligâ pour assurer Ies progres et Ip tiien-6tre dos âlâves qu’ou voudrabien lui oonflor.
La renlrâe a eu lieu la l0' septembre 1885.
p njyXDfi •iu‘nraiului, gripa, bronşita, etc., LUIl I nASiropuJu şi pasta peclorală d' Nafo do Delangrenior poţţcdâ uâ efficn-citate sigură şi constatată de unu mare nutncrO de medici.
Fără sărc de opium (Morfina sau codeinâjsc dă fără temere la Copii bolnavi de Tusse, de
JtăijuşiHă.
Paris, iî3, rue Vivlenne, şi in tOte farmacieie
DIN LUMEA INTftfcOÂ
n iii: lam corni iiuebi si reimitmui
Sistemul prof. Dr. JAEGER
Recunoscut pretutindeni ca cel mat cscelinte
CORONAT DE JURIUL MEDICAL DIN LONDRA CU ,j MEDALIA DE AUR“
BURSE
Bursa Parisului
Cursul de la 15 1 anuare 1886 Renta franceză 4 jum. la suta, 110.35 —U0;55 detto bulevard 10 ore, 110,30 Renta română perpetuă 5 la sută 89,— 109.40 detto C. F. R. 0 la sută.—Acţiunile hăncei române—Creditul Mobiliar român Imprurnulul Elin din 1879 322,— 330.— idem din 1881 250,— 257.—Banca Otomană, 488.75. 487 50 deto bulevard 10 ore, 501,23,—,— Datoria turcă 14.05 4 jum. la suta 11.05 Lose turcsşti, 34,30 34.75,Datoriauniflcată egiptână 6 la sută 824.323 , Schimbul Londrei la vedere 25,23, 25.23, detto la Berlin 122,87 122.
Bursa de Berlin
ă ¥ I S
j, Sub-semnatii, având numai noi singuri dreptul de a fabrica vest-jjmintele de lâna ce se poarta pe dedesupt, vestminte zise Normale, prd-! cum si cuverturile de paturi in lâna curata de Cămilă.
Cari păzesc de răceli sî reumatisme
Declarăm ct'i am încredinţat în România unicul deposit al produselor
noastre Casei
AUX QUATRE SAISONS
72, Calea Victoriei 72, (in faţa Palatului Regal).
Declaram ca nu recunoascem ca VERITABILE de cât flanelele ce se! găsesc în aceasta casa. — Comande din provincie se fac direct.
Preţuri curente fi broşuri se tramit fjratis si franco după ce,rere
W. BERGER’S SOHNE (StuttgarL)

OFICIUL DE PUBLICITATE „ÎHMKft"
IS, STRADA ACADEMIEI, 10 BUCURESCI
frinresoe anunciuri, inserţii şi reclame nentru 0RI-CARE ZIAR din capitală, /«-dete si străinătate.
DOGARUL EMIL MW
Vechiu profesor de arta mofitu-luî şi medic primar al spitalelor Sf. Spiridon din laşi, instulându-sc In Bucureşti slr. Clemenţei, 25 de-a-siipra Farmaciei, dft consultaţi uni de lâ 8—11 a. m. şi 0—8 post-me-ridlane.
Cursul de la 15 lanuare 1886.
Napoleonul 10,415 Renta română a-mor tis abilă 5 la sută, 92.20-92.10. Obligaţiunile C. F, R. 6 lu sută 104,75-103. detto detto 5 la sută 100,75-110,—. împrumutul danubian Openheim, 108-50 10. Rubla hârtie complant,200.00-200,50 Schimbul Londrei S luni 20.29-20,29, detto Parisului 2 luni 80,65-80,05. detto Amsterdam detto 108, 107,90 împrumutul municipal Bucureşti 1884 92, 30
Bursa Londrei
A L E C U A. BALŞ
AVOCAT
66 Strada Dionişie consultaţii de la 8—12 dimineaţa.
D. R. ROSETT1
AVOCAT
Strada l’.atişte No. 4.
Consolidatele engleze99 sfert. ‘Schimba Parisului pe 3 luni, 25,43 detto la Berlin 3 lurtl, 20,57, detto la Amsterdam 3 1. 12,03. aclion de la banca rom. 5 1/2.
Bursa de Viena
Napoleonul 10,05 10,05 Ductilul 5,04, 5,-94. Imperialul, 10,30,10,80, Lire turceşti, 10,35 10-35. Argint contra hârtie, 100.Rubla hârtiecomptată 124.25-124.50 Acţiunile Credit Anstalt 298—,—2U0.30. Renta metalică 5 la sută , 83,50 — 83,40. Renta hârtie 83,20,83,20. Renta aur, —i— Lose turce 17,50—17,50 -Schimbul Londrei la vedere, 126,35-120 35 detto detto Paris 50,—49,97, detto Berlin la vedere62, — 62, detto Ams terdam la vedere 104,50-104,50.
Bourse de Francfort
Cursul de la 15 lanuare 1886.
Renta Roumanieî amortizabilă 5 0/0 93.15 93.15.
MERSUL TRENURILOR CAILOR FERATE ROMANE
Valabil de la 1885
Bucuroşi t-Boniau
Arătarea Trenurilor
DlAJIUnEi/V	l'r.ţac.lTr. p. |Tr. p. ITr. pl.				Tr.
inoapte		a. m.	dim.	dini.	
Bucureşti p.	11,00	8,30	745	645	5,00
Cbitila	11,13	8,46	8,30	—	5,17
Budea	—	8,59	8,19	—	5,31
Crîvina	—	9,20	9,04		 1	6,09
					0,09
Ploeştl	12,17	10,05	9,35	8,19	
Valca-Călug	—	10,59			6,36
Albeşti		11,00			8,30
Mi zii	1,14	11,30			8,52
Monleoru		12,10	p. m.		9,52
Buzăft	1,59	12,25	1,00		10,57
H.-Sărat	3,lr	—	2,15		11,20
Focşani	d.4,16	Tr. 7.	3,38		4,23
Mftrăşeştl	5,00	2.00	5,15		6,38
Pufeştl	—	2,26	5,57		11,00
Adj ud	6,01	12,55	6,39		
Sascut	0,24	1,20	7,18		
Bftcăciunl	—	1,48	8,01		
Valea-Seacă	—	2,20	8,41		
Băcâfi	7,31	2,40	9,35		
Galbinl	—	3,32	10,29		
Roman sos.	8,45	4,10	11,15		
	dim.	p. m.inoap.			
Roman-BucurestI					
	uoap.	p. m.			p. m.
Roman plec.	8.25	12.30			5,45
Galbinl	—	1,07			6,37
Bacăft	9.20	1,40			7,20
Valea-Seacă	—	2,17			8,15
Răcăciunl	—	2,58			8,59
Sascut	10.23	3,18			9,43
Adj ud	10.45	3,52			10,29
Pufcstl		4,11	dim.	p. m.	11,01
Mărăşeştl	11.18	4,34	0,40	5,05	11,30
Focşani	11.52	—	8,26	5,45	12,49
R.-Sărat	12.39	Tr. C.	9,55		2,14
Buzăii	1.46	11,35	11,00		3,33
Mo nteoru	—	11,53	—		4,28
Mizil	2.50	12,39			5,33
Albeşti	—	1,05	—	Tr. 22	6,00
Valea-Călug	—	1,18	seara	seara	6,2.)
Ploeştl	3.33	1,35	8,05	9,57	6,45
Crivina	—	2,22	8,35		10,41
Buftea			2,59	9,12			11,11
Cbitila	4.48	3,15	9,26	11,16	11,22
Bucur. sos.	5.00	3,30	9,4C	11,30	11,-39
		p. m.	seara	noapt	a- m-
Bucur eşti-V6rei oro va
STAŢIUNEA
Arătarea Trenurilor
T. ful.ţT. ac. |Tr. p
	p.m.	dim.	p.m
Bucuresci p.	4.C6	9,00	4,30
Cbitila	—	9,14	4,47
CiocănescI	—	—	5,07
Gherganl	H-	9,47	5,27
Ti tu	5,07	10,03	5,51
Găescl	—	10,30	seara
Pitcscl	6,24	11,35	7,55 9,00
Corbu	— -	p. m.	
Potcoava	—	12,48	9,21
Slatina	8,08	1,18	10,04
l'ialra	—	1,40	10,32
Balş	—	1,57	10,54
Păleşti	—	2,19	11,23
Circea	seara	—	11,95
Craiova	9,30	2,54	12,01
Filiasl	10,17		4,04
Buloieşll	—		1,25
Strei ia ia	—	4,24	1,47
Ti m nea	l-TŢ	. .-n	2,10
Prunişoru	—	—	2,20
Pa l ot a	11,30	5,3	2,46
T.-Sever in	12,03	5,52	2,34
Vercior.sos.	12,05	6,15	4,00
Ydreioro va-Bucurestî			
	seara	dim.	noap.
Vărcior. pl.	7,45	11,00	11,35
T. -Severii»	8,09	11,25	12,11
Palola	8,44	11,59	12,53
Prnişoru	1-i.1-	—	1,10
Ti m nea	: î;r»	p. m.	1,26
Strehaia	rj	12,40	1,49
BuLoestl	' —	—	2,07
Fii iaşi	10,04	1,11	2,30
Craiova	11,00	1/38	3,42
Circea	—	—	3,58
Peleştf	—	2,18	4,12
Balş	—	2,10	4,30
Piatra	r~	2,58	5,03
Slatina	12,28	3,23	5.4 5
Potcoava	—	3,50	6,17
Corbu	1 •?»		,0,41
Piteşti	2,23	5,23	8,25
Gâeştl	—	6,20	9,24
Titu	3,41	6,50	10,01
Gherganl	—	—	10,23
Ciocăneşti	—	seara	10,41
Cbitila	—	7,42	11,01
Bucureşti s.	4,15	7,55	11,15
Bucuresci-Giurgiu
STAŢIUNEA
Arătarea trenurilor
T. ful.l T. ac.l Tr. p.
	dim.	a. m.	p. m.
Bucureşti p.	5,40	7,10	5,30
Filaret	—	7,40	6,05
Sintestl	—	7,58	6,33
Vidra	—	8,06	6.46
Grădişte	n-	8,16	7,01
Comana	0,24	8,26	7,21
Bfineasa		8,52	8,03
Frăţeşti	,nT-V	9,10	8,21
Giurgiu	—	9,25	8,45
Smârda sos.	7,10	9,30	
Giurgiu-Bucuresti
	p. m.	a. m.	p. m.
Smârda pl.	2,25	8,00	5.40
Giurgiu	•		8,14	5,55
Frătcstl	—	8,27	6,10
Bănoasa	) —i 1	8,53	6,40
Comana	1 		9,24	7,17
Grădişte	—	9,31	7,26
Vidra	—	9,42	7,42
Sintestl	—	9,51	7,53
Fi Li ret		 ,	10,31	8,21
Bucur.sos.	3,52	10,45	9,00
Galuli-Buzeu
Galaţi pl.	noap.	a. m.	
		7,00	seara
Bărboşi	2.49	7,40	8,10
Brăila	2,27	8,23	8,55
Muftiu		9,00	
Janca	3,21	9,34	
Ffturel	3,48	0,08	
Cilibia	—	0,43	
Buzăfi sos.	4,15	8,15	
Cialul l-Marasest 1
STAŢIUNEA
---—
i la la 1,1 pl. Bărboşi Serbeşll Imlepcudinţ Ilanu-Cqnac Iveşti
Arătarea tronurilor
Tr. f. |Tr. a.|Tr. p.
dim.
a. m. 8,05 8,48 9,12 9,28 10,10 10,34
TecuciO	5,04		11,23
Mărăşeştl	5,30		11,54
lUai-nsesti-Galutl			
	seara		p. m.
Mărăşeştl pl	11,13		4,4,0
Tecuci u	11,47		5,31
Iveşti			6,03
II.-Gonaclii			6,26
Indepenilinţ			7,08
Senbeşt!			7,24
Bărboşi			7,55
Galaţi			8,30
Ploeşţi-l'rcdeal
Buzeu-Galali
	noap.	p. m.	
Buzău pl.	11.53	12,45	
Cilibia	dim.	1,15	
Fă urci	12,86	2,46	
Janca	2,18	2.21	
Muftiu	—	2,49	dim.
Brăila	2.21	3,31	0.45
Bărboşi	3,06	4,11	7,30
Galaţi sos.		4,45	
T ărgov iste		—Ti tu	
	a. m.	p. m.	
Tergovistc p	8.10	4,50	
Văcăreşti	8,33	5,13	
Nucelu	9,00	5,40	
Ti tu sos.	9,30	6,10	
	dim.	dim.	scara
Ploeştl pl.	10,00	8,49	7,01
Bai coi Q	10,35	9,28,	7,39
Gâmpina	05,29	9,51	8,02
Comarnic	11,27	10,17	8yi9
Sinaia	12,09	11,03	9,08
	p. m.		
Buşteni	12,26	11,18	9,23
ITedeal şos.	12,50	11,40	9,45
l*i*edeal-Ploesti			
	p. m.	p. m.	dim.
Predeal pl.	5,40	5,50	7,30
Buşteni	6,01	6,11	7,50
Sinaia	6,19	6,52	8,09
Comarnic	6,52	8,25	8,42
Gâmpina	7,16	8,50	9,05
Băicoift	7.38		 i	9,27
Ploeştl sos.	8,10	6,42	9,55
Titu-	T«Tgov iste		
	a. hi.	seara	
Titu pl.	10,25	7,00	
Nueetu	11,07	7,42	
Văcăreşti	11,35	8,10	
Tergovişlc s	11,55	8,30	
l'loesitî-Slnnlc
STAŢIUNEI
Arătarea trenurilor Tr. fl.ţTr. ac.|Ti\ p.
Ploescl pl.
Uudu
Poiane
Slănicu sos.
a. io.
10,45
11,10
12,12
12,40
Klanic-Ploesli
Slănic pl.
Poiana
Buda
Ploeştl sos.
p. m.
0,00
<5,23	.
7,pifJi
7,50
T ecuclu-Bărliul
	a. m.	a. m.	p- m.
TecuciO pl.	6,15	11,40	' 5,30
BiTcheCl	6,48	12,21	6,19
Ghidiceul	7,16	12,58	6,54
Tuto va	7,32	1,20	7,10
Bârlad sOs.	8,00	1,50	7,45
Boniun-Iusl
Bărlad-Tecueiu
Bârlad pl. Tutova Gbidicenl Berbeci TecuciO sos.	a. m. 8.40 9,14 9.41 10,10 10,40	p. m. 2.50 3,24 3.51 4,2» 4,50	p.m. 6.40 9.41 9,29 9,55 10,25
lasi-Ungheni			
Iaşi pl. X'ugheul ş.	p. m. 8,9 3,19	a. m. lt,50 1,21	
L’agbeui-lasl			
Ungheni pl-Iaşi sos.	p. m. 2,00 3,32	p. m. 4,40 6,12	
V'ercsci-Botosani
YerescI pL Botoşani s. Botoşani pl. Verescl s.	p. m. 2,08 2,03 5.21 7.21	p. m. 9,49 11,42 3,15 1,55	
Camptiia-Doftana			
Căiupinit p. Doftana s.	a. m. 11,20 11,40	p. m..	
Uoflana p. Gâmpina p.		6,40 6,58	
STAŢIUNE!	Arăt. Tren.	
	Tr.ac.ţ p. am.	
Roman pl. Păşcaul	dim. 9,51 10,51	p. m. 4,47 4,15
T.-Frumos Iaşi. sos.	1,53 1,50	8,24 9,52
lasi-Bomna		
Lisi C J T.-Frumoş 'Păşcânl Roman sos. 1	p"'m. r 4.Q3 5,25 7,17 7,53	dim. 6,52 # 11,06
PascanI-Suceava		
păşea ni pj. Vereşcl Sucâava	dim. 10,40 12,08 12,53	săra 7,15 9,17 10,09
Succttva-Pavcaul		
Suceava /, Verosc'. Pâşcanl sos.	p. m. 5,00 5.40 6.41	dim 6,54 7,51 9,15
Adfud-târgul-Oenn		
Adj ud pl. T.-Ocna sos. T.-0cna p. Adj ud sos.	,p. in. 4,15 6,10	a..m. 10,35 12,15
Constanla-Ccrnavoda		
Constanţa p Murfatlar Medjidie Cernavodăf	p., m. 2,50 3,37 4,18 5,02	dim. 9,10 9,57 10,38 11,22
Cernavoda-Coastanta		
Cernavodă jp Meagidie Murfatlar Constauţa
U).
5.50
7.45
8.29
9,10
m. 2,00 2,25 3,30 4,28 4,33
\-*r
			
Bucuresci. — Tipografia «Le Peuple Roumain,» strada Episcopiei No. 3.
www.dacoromanica.ro