ANUL I No. 37. Giugore G. PEUCESCU Director politic ABONAMENTE: fu i >.$ 1 an 'i0 lei, C lurn'el. 3 lunl 10 le' in Ariinătale 1 an 501°'. ® 'unl le' REDACŢIA ' No. 3.—Pittt» Episcopiei.—No. 3. REFORMA INSTRUCTII FANTAZII FINANCIARE O CARIERA GREŞITA VECIN IC STUDENT REFORMA INSTRUCTII Intre proiectele de legi coprinseln mesagiul anului acesta figurează şi cel privitor la reforma înveţămentulul public. Patru miniştrii au încercat până acum în deşert a modifica actuala lege a instrucţiuni; trei din acele proiecte nu au avut nici măcar fericirea de a fi puse în desbaterea corpurilor legiuitoare. Unul singur, acela al d-lul Maiorescu, a putut pătrunde până la biuroul Gamerii şi s’a bucurat chiar de favoarea dea fi luat în cunsidbraţiune. Dar căderea grabnică i autorului lui do la minister a făcut ca proiectul se treacă din nou la archiva Parlamentului şi ca reorganisarea învăţământului se se amâne, din an în an, până în zilele legislaturei actuale. D. Sturdza, în scurtul timp de când st află în fruntea acest ni departament şi cu pripa inerentă tutulor actelor d-sale. a alcătuit un proiect de lege, care promite a rezolva pentru cât-va aceasta ceştiune şi a du învăţământului nostru o direcţiune mal lămurită, precum şi o organisare mal potrivită cu trebuinţele timpului. Fi-ind-că oficialii păstrează o tăcere absolută asupra acestui fet-frumos şi fiind-că până acum nu ne am putut procura un exemplar din opera d-lui Sturdza, nu ne putem pronunţa asupra ideilor generale, de care a fost condus autorul lucrării în ces-tiune. Numai indiscreţiunea unor ziare a făcut se transpire ceva din disposiţiile acestei reforme şi judecata noastră de astă-zi seva întemeia numai pe destăinuirile publicate în IncUpendamv roumaine. Foaia independentă ne spune, în numărul seu de nlaltă-ieî, că noul proiect cere ca fie care profesor de facultate se aibă cel yuţin şease ore de lecţii pe săptămâna. Fără ane pronunţa asupra economiei generale a legi, dăm asupra a-cestui punct cea mai deplinii şi cea mai cordială aprobare. Noi suntem înclinaţi a crede că această imsură va contribui întru cât-va a ridica pe profesorii de facultăţi la nivelul colegilor lor din cele-l-alte părţi ale lumii civilizate, le va da mai multă demnitate ca oameni şi mai multă autoritate ca bărbaţi de ştiinţă. Căci era, în adevăr, o adevărată umiliaţiune se vezi pe aceşti înainte mergători ai luminei, alergând din scoală în scoală şi preocupându-se mai mult de a câştiga încă câte-va sute de lei pe lună, de cât de a câştiga în prestigiu dinaintea studenţilorşi a societăţi. Dedouă-zeci deani,de când sa înfiinţat universitatea noastră, n’am văzut eşind o singură carte de valoare subsemnată de un profesor universitar Nu cunoaştem un singur esperimentîn ştiinţele naturale, o singură formulă matematică, o APARE IN TOATE ZILELE singură idee în adevăr ştiinţifică, datorita acestor înalţi magistrii ni tinerimoi. Pentru cei mai mulţi din-tr'înşii catedra nu este un anvon de pe care să propoveduiască adevărurile eterne, ci o sinfe-cură mai mult pe lângă atâtea alte sine-cure. Chiar cei mai inteligenţi şi mai învăţaţi dintr’înşii Îşi petrec timpul In ocupaţii streine de scoală sau în practica unor cunoştinţe, din cari adevărata ştiinţă nu profită nimic. Puţinele cărţi de o valoare mai mult sati mai puţin reală, mai mult sau mai puţin contestabilă, sau compus de actualii profesori înainte de a 11 in posesiunea catedrei lor. De sigur una din cauzele acestei sterilităţi este puţinul număr de ore ce profesorii dau sconlei şi unilateralitatea studiilor lor. Este un ce neadmisibil ca un profesor se nu se priceapă de cât într'o singură ramură a unei specialităţi şi se se cristalizeze într'însa pentru vecie. Pretutindeni pe unde există o instrucţiune superioară, titularii catedrelor propun două sau trei discipline cari fireşte sînt contigue: nicăieri însă nu s’a văzut un bărbat de ştiinţă trăgând un zid chinezesc împrejurul specialităţi sale şi ne mal voind să ştie de restul lumii. De a-ceea cele mai multe din cursuri, mai ales cele de la facultatea de ştiinţe şi de litere, sînt cu totul a-liandonate. Unii din profesori aii câte şapte slujbe, incompatibile u-nele cu altele in timp şi in spaţiu. Această lipsă de ruşine nu există in nici o parte a lumii. Şi resultatnl este eu lecţiunile lor sînt bune cel mult spre a măsura distanţa dintre pretinsa lor ştiinţă şi adevărata ştiinţă. Slntem siguri că aceşti domni ar schimba feţe peste feţe când sar întâmpla se asiste Iu densele nişte profesori din streinătate, cari ar înţelege limba noastră. Norocul d-lor este că fac lecţiile fără control. Pentru ca sase vază cum muncesc profesorii de facultăţi în alte părţi, dăm aci lista cursurilor câtor va profesori de la universitatea din Berlin, pe semestrul din vara anului 1885. Luăm pe profesorii cei mai iluştri şi în acelaşi timp pe cel mai bătrâni, pentru ca se reiasă şi mai învederat deosebirea dintre aceşti corifei ai ştiinţei şi tinerii noştri Şybariţi, mai stricaţi o toană prin răsfăţurile colectiviste. La facultatea de teologie : Prof. Strack propune : Introdu- cerea la vechiul Testament, 5 ore pe săptămână; Interpretarea cărţii lui Hiob, 1 ore; interpretarea cărţii Pirquâ Abosh, 1; exerciţii în seminar, 1. In total i i ore pe săptămână. La facultatea de drept : Gneist: Istoria Corpului juris ci-vjis, 1; dreptul constituţional şi administrativ german şi prusian, 4i dreptul penal german, 4; procesul penal german, 2. In total, 11 ore Pe septâmâuă. La medicină: Virchow. Anatomia patologică specială, 5; curs demonstrativ de anatomie patologică şi microscopie, 6; boalele cerebrale, 1. In total, 12ore pe săptămână. La Matematici: Settu : Calcul diferenţial şi introducere iu analiză, 4; seriile şi integralele lui Fourier cu aplicarea lor la fisică, 1; exerciţii in calculul di- ferenţial 1. In total, 9 ore pe săptămână. La ştiinţe: Munk: Fisiologia experimentală, 8 ore pe săptămână. La litere : Kirchho/f: Istoria lileratureî ele-nice până la Alesandru cel Mare. 1; interpretarea tragediei lui Esehylos Eumenidele, 4; seminariu, 2. In total. IU ore pe săptămână.. De la Berlin să treceai la noi; şi pentru ca se fim mal compleţi se înşirăm toate ocupaţiile [exemplarelor colectiviste ce vom produce. De aci se va vedea mai bine ce fac profesorii streini şi cu ce se ocupă ai noştri. D. Grigore Stefanescu : Geologia. 3 ore pe săptămână. Restul timpului : senator, membru al consiliului permanent, director al muzelui di* istorie naturală, membru în comi-siunea geologică, epitrop la biserica Doamna Balaşa. D. A. Vitzu : Zoologia, 2 sau 3ore. Restul săptămânii: profesor la liceul St. George, membru In comi-siunea pentru stîrpirea viilor, membru în deosebite comision! bine plătite, inspector şcolar cu 1000 de lei pe lună. Nici Du Bois Reymond nu câştigă cât d-sa. D. Gr. Tocilescu . Istorie anlicâşi epi grafia, 3 ore. Restul săptămâni, director al museului dc antiquitaţi, inspector al scoalelor de dincolo do Milcov, profesor la cursul inferior din Itceul St. Georgtn D-»a a binevoit a renunţa la postul de director al biblioteci. D. Spiru Haret: mecanica, 2 sau 3 ore. Restul săpsâmâni, meditator prin case particulare, profesor la şcoala militară, la etu de poduri şi şosele, fost inspectorul scoalelor de dincoace şi de dincolo de Milcov, as-tâ-zi directorul mini»teruluiinstrucţiei. lată ce fel de oameni sunt In fruntea învăţământului nostru. Adevăraţi speculatori! Şi ne mai mirăm că de 20 de ani universitatea n’a p’odus o singură carte de valoare şi na descoperit pe câmpul ştiinţei cel iiui mic adevăr ! După părerea nuaitră, ar trebui să se dea iie cărui profesor de facultate cel puţin 10 ore pe săptămână, pentru ca această onoau? se fie n* numai o funcţiune reală ci şi un mijloc de a pune eajflV aceşti destrăbălări didactico- cohctiriste, care se întinde ca pecinginii între adulatorii regimului. O universitate cu nişte profesori cv se ocupă de toate afară de şiiipyă. şi a căror poftă de înavuţire n>u cunoaşte nici o margine, este un adevărat scandal ! I ncoiizio. DEPEŞELE MEYHEl Belgrad, li Ianuarie.- Guvernul sârb propune sa se aleagă oraşul Bq cureştl ca loc de întrunire a plenipotenţiarilor însărcinaţi cu negocri10'5 condiţiunilor de pace Intre Bul/^ria Serbia D. MijatovicI, desemnat rx să repre-sinle Serbia în conferinţei? W vor avea loc în aceasta privinţa ă sosit ieri la Belgrad. A confe"* azi cu regele şi cu ministrul afacerilor streine. Paris, li Ianuarie.— Marile Puteri uu luat hotârirea să facă un demers colectiv la belgrad, Sofia şi Atena, cu scopul dr- a aduce un desarmament general ta toată peninsula balcanica. Bolgrad.il Ianuarie.—Mai multe jurnale streine anunţând că s’a ţinut uu consiliu sub preşedenţin regelui, la care au asislat toţi şefii partidelor, Guvernul sârb desminte această ştire. \ icna. 11 Ianuarie.— Se scrie din Constantinopol ziarului «-Noua presa liberă» ca d. dc Noailtes, sfătuind pe Sultan de a face ceva în favoarea Greciei, Sultanul contrariat n a răspuns nimic ambasadorului francez. Yiena. 11 Ianuarie.—Ştiri din St. Petersburg comunicate «Corespondenţei politice» anunţă că Ţarul este încă departe de a so gândi 6ă sc> împace cu prinţul Alexandru. tladrld. 11 Ianuarie.—O parte din garnîsona din Cartagena s’a revoltat. Mişcarea a fost înăbuşită. Insurgenţii au fugit pe corăbii. FANTAZII FINANCIARE Di* cât-va timp gazetele oficioase 'si tocesc puterile în a inventa argumente în favoarea stări înfloritoare a finanţelor noastre şi în scopul de a demonstra valoarea crescândă a creditului ţării zic ele. Sarcina, ce oficioşii 'şi aii luat, ur fi din cele mai lăudabile, dacă ţinta lor ar fi espunerea adevărului : ce .ucru mai folositor se poate concepe de cât acela de a rădică o parte din vălul ce u-coperă starea noastră economică şi dc a manifesta satisfacţiune pentru resul-tatele meritorii ale activităţi noastre ? Negreşit că, dacă eestiunite finanţiare ar 11 tratate de diletanţii presei guvernamentale cu obiectivitatea şi com-petinţa cerută în această delicată materia, n’am avea nimic de obiectat ; din contră, am merge cu condescendenţa pînă a le reproduce studiele lor, saă a le recomanda lectorilor. Gând însă constatam, spre marea noastră părere de rău, că un anumit sistem, preconc/ put de a ascunde fiinţa reală a stă*’1 noastre economice se manifest/ în tonte cel« scrise de dânşii, date'1 suntem să'l oprim în loc, s»TT irnrerupem şi sa le strigam, pe cât pute110 Iie Plinit : «ajunge, cele ce du surit icoana adevărului, celfCu susţineţi nu repreaintă realitatea cele ce espunoţi, (iade la tribuna armărilor, fiă Iu gazetele voastre fiă U întrunirile din mahalale sunt nişe/ monstrousităţi finanţiare ;—opriţi'ăi şi intraţi în calea cea dreaptă , /aca nu voiţi sa faceţi să apese >supra Stalului o răspundere teribilă- Încetaţi de a vă mal juca cu noroc*' cc acum vă favorisâ, căci pre-cuir zice Beaulieu, gloriola care vă face s> stăruiţi In această cale deplorabila, poate într’un moment neprevăzut să înghiţâ averea publică». Pentru astă-zi sa relevam una din a-cesle monstruositaţi, care nu poate re-sista nici celui mai stal) bun simţ. 0 gazetă face o tabelă comparativă între cola fondurilor noastre de Stat H Bursa Berlinului şi aceia a fonda"'0r publice ruseşti, ungureşti şi s>,Deî?*'1- Pentru înlesnirea şi esaclitate compa-raţiunei, foaia în cestiune, Ş' permite un calcul din cele mai frimstice. Aşa bună oară, reduce fon Jr*'p streine la aceaşi tacsă de ini *'es ca fondurile noastre sau, mai i’ae’ vice-versâ, făcând o simpla r8u'a de trei deduce, care ar fi cu”u* fondurilor noastre duca dobînri ar A /l ln loc 5 sulâ-fără a ţine socoteală în aflarea ne-cunosţjilei din astă proporţie de mulţi şi va-a d' faci orice,,de la sine, mijlocesc ţ, -riiimbâ cu totul resultatul problemei pase. Pentru aceşti diletanţi ai ştiinţei economice, împrejurările de Online politică, concursul mal multor fonduri cu dobândă deosebita pe aceaşi piaţa, Înmulţirea capitalelor disponibile îulr’oepocă dată, sau alegerea din un slok de valori a aceleia ce rentează mai mult, saii ln tine, mâna mai mult sau mai puţin forte a capitalistului care a patronat emisiunea unei valpri, şi alte multe de astea, nu par a cântări nimic în balanţa care mesoara favoarea sau defavoarea ce publicul dă unei hârtii. Calculatorul de la «Voinţa Naţională», căci în această gazetă, cetim de cât-va timp acest inşirte-mărgarite MLRCl'Ri 1 IANUARIE 1886. Barul' STEF DE LA VRANCEA Prim-redactor A N U N C I U R I: mu meniri pe pagina a patra liniă 3u ban' anuneiuH şi reclame pe pag. iii 2 lei linia ADMINISTRAŢIA No. 3. Pists Episcopiei.—No. 3. de producţiuni finanţiare, j înmulţi doufi numere, le a împărţit c’un ,\i in-j lea, şi atât T-a fost de ajuns să crea»; că a găsit piatra ttlosofala. Rcţmr’ţ bucuria prietine, comparaţiete şi arbi tragele financiare mi se fac aşa de o data. Lesne 1 pentru cineva să cânte întrebarea este cum cânta. Dh concerti Păţii, — da concerte şi Stan Păpuşă vorba e cum? înţelege o problemă di proporţii şi un băiat din clasele pri-mare, o inţelege şi Itaupi, dar cum o aplică unul, cum cel-l'alt: aci stă greul cestiunel. S’a putut întrevedea din cete mai de sus, că nu vom urinări pe «Voinţa Naţionala» în calculele iei de fanlesc ci le vom preface aşa precum urmeiză : La 30 Decembre, Bursa Parisilui, fruntea burselor, cum am zice, a cotat.-5 Iu suta român perpetuu 1875 88.50 » » » rus, 1802................05 i/2 » » » rus, 1870..... 90 1 i » » » rus, 1877............ 102.50 » » » egiptean,drum defer. 88.!Ni » » » austriac, damenial » » » ungar, 1808. . . -104.--» » » sârb oblig. . . . 81‘0 » » » elin............G • *j..>0 » » » italian. . . /• • 98-05 Trebuia să eliminăm *bn tabela, precum am şi făcut’o/' Angaa, U ranţa, Germania, Spania Elveţia Belgia şi Olanda unde nici-b’'bâ poate fi de fonduri de Stat cy^obenda de ;> ln suta. Marginindi’ne 'a fondurile indicate mai sus ob'-rv^in câ pentru hârtii pro-ducănd ac*11*?' rPnl£b cotate pe aceiaşi piaţă şi A aceiai?' zi, statul nostru vine ln ord1"03 aceasta : 1 iUstria. 5. Egiptul. 2 Ungaria. 0. Romaniu. < Rusia. 7. Serbia. a. Italia. 8. Grecia. Prin urmare a t ară de Serbia şi Grc- 'cia, noi venim cel din urmă şi suntem departe de tot de Rusia, Ungaria şi Italia. Să Observăm ln treacăt că datoriele Rusiei trebue împărţite în două serii: cele de la 1798 pînă la resboiul Turco-Ruso-Rotnâji. şi împrumuturile delat881 si anii următori destinate la stabilirea definitivă a echilibrului bugetar ln Imperiu.-De aceste din urmă numai,un spin' drept trebue să ţină seamă, când voeşte să recurgă la măsurarea creditulp* public al Rusii. Dacă pe lângă rCc-sta mai reamintim şi ultimele di-'PfŢ't'1 luate de guvernul imperial < -;J S* schimba sistemul monetar şî ^ ŞÎ mări slokul de aur, ne convingeri h^ne cât e de riscat a rie comp»-1 cu ^as'a cât e de neinţelept d* a -concliide câ creditul nostru a irirs cu Paî?‘ gigantici spre progres A* cât acolo. — Să mai notăm vastekcvceriri ale vecinului imperiti, cucgft" carI a£l bighiţit atâţia bani şi at( .rovocat atâtea Împrumuturi, arii ,i prisos pentru diletanţii cari, fara a studia factorii ce cdinpun creditul public, să mulţumesc a deslega toate ces-tiunile printr’o simplă regula de trei. Ungaria afară de împrumutul dome-nial din 1808 n'are alte fonduri de stat platibile In aur cudobîudude 50/(j. Creditul Austro-Ungara ajuns azi ase cota cu 4 0/o şi mal puţin, prin consequenţa greşit proced cni-ce compară creditul nostru do 0 7 şi 8 0/o cu al Ungarii. De altmintreli, ordinea din tabela de mal sus le respunde îndestul. Cât despre Italia, nici oficioşii nu îudrăsnesc a o lua ca teruiiht de apro-piare. Cele ce avem se recomand 1 diletanţilor în finouţe e aceasta: şi studiaţi cu băgare du seama r. progrese reali safe'ln puninse •■'> de la unire IpAoacI. daţi-vă se; de controlul şi-ordinea ce domneşti H-e’o în tinanţgŞi siliţi-vă s'o imitaţi. . Remftne dar a ne c , i i bil şi G/rcii. — Suntem ~nj < rmn unora şi altora, nu mal '.orini. Dară să ne *: tr . ssie se luăm de termen de corni ral:- ’ju Serbia, pe sărmana Serbie care - găseşte Încurcată Intr’tffîresiiuiuernşiextern,care abia de i-n se jftre amăra între statele qc.iti -iadep .Ir- care sj prin res.-trţnsiil .numi al locuitorilor şi prin vi mi date., uritoacelor tmgelare. unu I are îtuiâ aiult Jy hipl.it pînă se ajmigâ www.dacoromanica.ro uti nivel de comparaţiune cu statele ■ sine ‘dătătoare. Dar chiar aşa fiind, “rbia păsindu-so in râsboiu si menţine * 50 p de stat la 81.70 pe când noi la •77 lntr’un reshniu analog văzurăm iralele 100 q cazând sub 00 suta, do-lenialele 8 0 de asemenea şi pe un ipitalist onest si avut ca se sinucide n causa câ, de şi lazin* ‘i gemeau de irale şi domenialiynu putea se le reaşeze cu nici un preţ. — Daca lucru”"'1 au petrecut ast-fel ta 1X77—'r' când aveam nici hârtia moni^* nici <00 lilioî.ne de hârtii ne pieţele străine, ''ar lnflmpfâ, Tnlamnc ferece.'{fiind Berlinul ar «*eepe tntr un moment de punică sci'ie trâmilă fondurile Înapoi. înşirui ar li enorm iu cas de o nse-mene exigibilitate. S'ar putea precum zice iarăşi Beaulien. ea criza si1 se traducă, tntrun moment determinat prin-tr'o suspensiune generala a tntor plaţilor. De sigur uu Întrevedem pentru acum o asemene eventualitate, dar e do ajuns ca ea se fiâ po«ihilâ pentru ca un guvern înţelept se nu se razime atât pe soarta hârlielor şi se arunce, cum am zice, în dispreţul precedentelor istorice. mânuşi a norocului, de care acum beneficiază. rea pentru emisiuni si cheltueli zadarnice. pentru comlunnţiuni finaeiare fie-sastroaso. se şi tnlndiuinţe^*' Intr un cuvânt timpul şi talentul ca să atingem^ odată prosperitate.' Jtriancinră de carej se bucură aciuaŢ* relativamento vor-? bind. activ» noastre «oră Italia, chiail daca ijeirebni pentru aceasta se Fieri»-' -iile iele ce ea şi le-a impus In *8X1, In loc de a cautn, cu on-ee^prcsţ se lăudăm ad mi 11 ist raţia 7 am face mafbîne sâ procedăm cu guvernul aşa precum tnsu-şi onor. M. Ma glia ni, atimcL. ministru, se i-sprima tu camera italiană In '«şedinţa de la O Aprilie 1SS‘J : «Cred cajafnistrul finanţelor trebuo se aibe de preocupare constanta se Crească si se Întărească guranţiele tutelare ale ad-ministraţiunii banilor publici. Cred că trebne tot-d’a-una sf dorim ca controlul paria menta r se se întindă plnă la limita eslremâ la care poate ajunge, pentru ca această garanţie de ordine şi de respect a legii este baza esenţială a prosperităţii şi a bunei reputaţiuni a finanţelor unei ţâri.» Cnyrol. ŞTIRILE ZILEI luipa Serbia vine Grecia. Aci ne „asini, este adevărat Intr'o suporiori-tatMsbitoare: 50 0 din 1X8! se nego-liaui cu 5T>.50 suta. întrebarea este, leilru ce ? Pentru ea Grecia, ca şi noi s'acam grăbit si a abuzat de creditul ei; pentru câ de la 1870 plnă la 1881 In mar puţin do 5 ani a aruncat pe piaţa Parisului 700.000 titluri de 50/0 repre-sintind 350.000.0QO frei; pentru caln rdoatya lor de întindere teritorială, ţ*-ecii Ke sforţări de a stabili noui lluK>site, ,)(* cart le consumata cheltue-lile VjnistWuinî de resboiu, şi apusa din ceijţi ce\yai)ţe|e |,,r.— Se petrece adică ţn Atena \,in seîritlmplu şi la noi, si (iacă pletv.., p,. aur Citre a osis-tat pe pieţile Gern^jj nu ne ar 11 Înghiţit milioanele deşţntă, demult nm li ajuns la nivelul cre^duielin.-Dar alternativa e spaimenUb,,.^ 0 Sllfici(,nl sa se simtă nevoie de rea„are ja jî(,r. lin şi atunci vai de sufletul astru. Se. ilustrăm aceasta prinţi- ,, (,Sj.m„ pin. Conversiunea ruralelor <>a su|;1 se trata pe piaţa Bucureştilor j-> Decembrie, cu 82 şi juni.. Dacă a, ri>. curge pentru uu moment, Iu eah .|„| fantazist ai «Voinţei Naţionale» am gsj ca pentru dobânda de 5 la sută acest titluri ar II avut la aceiaşi epocă cursul de 08.80 adieri ca midi mat jos de cdt hârtiile serheşti. Acest calcul trebuia sâ'l mai facă diletantul finanţiar, cu care ui se pare că am vorbit prea mult şi atunci s’ar II văzul dacă mai putea să ajungă la conclusiunea cu care 'şi Încheia articolul seu. Iii orice caz ar •i dat dovezi de mai umila prudenţă, mcâ gr li tăcut. * 0 PeiJni .toate acestea, îndemnăm pe calculat«nnde la «Voinţa Naţională»să risce mai yuţi vp(, viitor norocul ţifre-lor s|’şl de*1 mai,multă osteneală ca să convingă ca şi uoi,,)(. geranţii finanţe-lnr noastre de aşi .1fl[ păci aprinde- Israelitul Rubiustein curea căzut pe scena teatrului naţional In seara re-presentaţiunei d-nei Palii, a încetat din viaţă eri dimineaţă. Gestiunea ce are să ocupe Consiliul comunal, tu viitoarea sa şedinţa, este întocmirea cbinisiunclor de recnnse-mânt pentru prefacerile întâmplate In cursul trecutelor şase luni. * 0 0 Societatea polylecnica a inginerilor a avui Duminică seara adunarea sa generala, procedândusc la alegerea biroului pe anul 1880, d. C. Olănescu a fost aclamat preşedintă. * 0 0 G.u Începere de la I Ianuarie, ziarul Româna! vii li tipărit la tipografia sa. Ştirile ce ni se dau despre sănătatea d-lui doctor .VI arco vi ci, suni din ce In ce mal rele. Bolnavul este nevoit să ia zilnic mari cantităţi de ellier spre a se putea linişti. 0 0 0 Itrshoiui 11 fi.ts spune eu iniimu lui Vasile Constanţinescu care u lost omorât de un sloiu de ghiaţă, căzut de pe *•0 peri şui bancei naţionale, a renunţat ■H v ce pretenţiuui civile, mulţumiti-dusi,;u q suma de 300 lei! s * 0 S a desi^^pit ca ivmeea arestata la Galaţi sub sofia Costescu, la caro se găsis, 0 sumă însemnată de buni, este o ioga servitoare a d-lui Hristodor Constanţinescu din Ploeşti. In lipsa stăpânilor sşj de acasă, a furat cu ajutorul unei cluj falşe, suma de 2.100 lei In bilete liipoUşjU>(1( i>|000 lei In 4 bonuri de renta româna 0 pocepisâ a casi-i de depuneri pe suma y. jej io,000 cum şi un număr însemnat di>bijuteru. tfUUl — i ) A.v i agi t~- Afară de aceasta a mai furai şi nişte haine ale d-nei Constentinescu. Învesmântata iu acele haide, împodobită cu bijuterii, a fugii de la stăpânul din . Plucsti si r. Venit la Galaţi unde a Început a afişa unimare lux. aratâudirfse «gste lot. Puţin după so-irea sa In Galaţi se amoreza cu un grec anume Petru Ilrislotide cu care treia In concubinaj, ţinând cu chirie dom' camere pe strada Mare. Iii seara de 20—27 curent, Hristofide profilând de lipsa concubinei sale', fure bijuteriele şi bonurile amantei sale şi se făcu nevăzut. .Solia Goslescu a reclamat poliţiei despre fapt. Aceasta urmărind pe hoţ la prins şi arestat. Ivindu-se bănueli In privinţa posesiune! acestei averi de, către numita fenice, s’a cercetat cu amănuntul şi s a datde o telegrama a prefecturel din Ploeşti, prin care se urmarea fosta servitoare a d-lui Constantinescu pentru furtul comis ucolo. Rocunoscându-se semnalmentele Gosleaseăi si văijendu-se ast-fel descoperita ea mărturisi faptul. DECRETE — S’a aprobat vânzarea de veci a viei din dealul Oltului, comuna Drăgăşani. plasa Oltului, judeţul Vâlcea, fostă pendinte dcmănăstirea Bistriţa. în întindere ca de 0 1 2 pogoane, adjudecata îri ziua dc 1 Nocmhre 1885, tu localul pre-fecturei Vâlcea, asupra d-lui G. Nico-lescu cu preţul de lei 25.000, şi cu cou-diţiunilc coprixrse lu declaraţiunea Înregistrată la No, 70.542 din 1885. de a face o şcoala de băeţi In comuna IJra-găşaui din propriele sale spese, în valoare de lei 20.000 dupe un plan şi decisiv aprobat de minister şi a da un venit de 500 lei anual pentru Întreţinerea unuidormitor cult) paturi.destinate elevilor fără mijloace din alte comune cari vor urma lu şcoala ce se va Înfiinţa. — S'a aprobat votul consiliului general al judeţului Fălcii! dat în sesiunea ordinară a anului 1882, şedinţa delii 18 Oc lom bre. ca din suma de iei 86.518 bani 20, Înscrişi Jn budgetul drumurilor pe exerciţiul financiar 1885—1880, alocuţiunea cap. 2, ţţ 1, urt. 0 «construcţiu-nea şoselei Auşl-laşi, Secţiunea Taba-lăesci-Bunesci», se se ia cu tiilul de vi-riment de fond lei 27.783 bani 70, cari să se repartiseze.ln seri induse la două alocaţjuni din acelaşi buget şi exerciţiu : Lei B. 7.700 — la cap. 2, § 1, ari. 0, cons-trucţiuijoa şi reparaţi unea podurilor de pe drumurile judeţiane. 20.083 70 idem, cap. i, Jţ 1. urt. 13, cheltueli exlra-ordinare,de unde se se ordonanţeze suina de 18.038 lei, ce se mai cuvineantrepreuorilor B.Singerşi A.Zuchcrmann, dai au construit şoseaua Lnuca-Bunesci , conform transancţiunei Încheiată , ţii lei 1.145 ham 70, ce se cuvine Statului, costul teren îlui cu pădure care a l'osl expropriat pentru deschiderea unei cariere , ca să sî extragă prund pentru şosele. CRONICA ,H \ It I i:n \ (. Iţ i-SITA Odinioară, adică cu vre-o cinci-spre-zece amin urma, domnul Ion Brâlianu jpe când) loca se juca d'a democţptul pentru a Înşela lumea pe spinarea căreia a ajuns la putere, a rostit înlr'o Întrunire publică cam următoarele cuvinte : Domnilor, am fost In tot d auna in "Contra părerei ca se se aprindă făclii «în jurul oamenilor or cât de Însemnaţi «ar fi, şi or unde am văzut o luminare «aprinsa am suflat chiar ieu într'însa.» Norocul n voit ca d. Ion Brâtiami. calare pe această fraza umflată şi sonoră, să ajungă stăpânul României; lumea Insă au i‘a înţeles vocaţiunea. Fraza pomenita mai sus dovedea câ şeful suprem al colectiviştilor, avea o vocaţie puternica pentru stingerea luminărilor şi deci ar 11 fost un eseelont pa racii si Or. Iată un om care şi-a groşii cariera. Acest onorabil-vehcrabil, daca 'şi ar fi urmat vocaţiunea, de sigur ca în loc să fie aslâ-zi un ministru ca vai de el, ar fi fost un parâclisier cu vază In cine ştie ce bisemă din Gâeşti sau din mahalalele depărtate ale Piteştilor. Şi cine poate tăgădui aceasta? Cine poate tăgădui adică, că ou suflatul nu mai "ţi o lezne astâ-zi ca să ajungi om Însemnat ? Neapărat că nimeni. De ce n’a ajuns om mare d. Diman-cea care a suflat o mulţime de ani unei trupe teatrale naţionale ambulante de pe vremuri ? De ce n’ufi ajuns oameni mari toţi colectivişti care au sullat atâţia bani din lăzile stalului? De ce n’a ajuns om mare d. Relu care suflă mereu pe supt mustăţi pliu de indignare când vorbesc oratorii din o-poziţie ? De ce n’a ajuns, tn sflr.şit, om mare d. doctor Mâldărescu, care sufla mai a-lallăien in cameră, d-lui Cogalniceanu pe la spate ? * 0 Acuma, flitid-câ d. Ion Brutianu a ştiut se sufle In luminările altora la timp, iata'l aloi puternicul stâpînitor al ţârei Romtneşti; şi trehue să’l râb-duin ca n’avem încotro. Dar in închipuiţi-va pe d-l Bratianu unuânduşi vocaţia ? Nue aşacuar fi fosl nostim? Ce hazlie mutra ar fi avut a-dunlnd mucurile de luminări pentru a le vinde pe furiş la eftr-e.iutna din eolţ, or mergând cu cnldărusa In urma popei la fle-care zi întâii! de lună, or trăgând la tit din prescurile şi colivele aduse de drept credincioşi la zilele mari. Apoi, tn loc ca se’.şi transporte In Bucureşti untul de Iu Florie», cu tren expres şi cu escorta militărească, Fam fi văzut aducându’l cu brişculiţa In Piteşti, făcut turte si învelit hi Irunze de viţe. Şi câte şi mal cate! Dar ce folos, că n'a fost să fie aşa ! A fosl să fie ca d. Bratianu să sufite lu luminările altora, pentru cu numai împrejurul său se ardă luminările groase cât toate zilele şi pentru ca numai dlnsul să fie pe lângă toate cele l’alte păcate şi marele sfinf al României. FOIŢA ZIARULUI jdŞioCA» VECINII’STUDENT TRAOUSA DIN NEMTIESTE Kra tn oraşul X. un aşa numit «vecinie student», despre care nu pol să zic nimic rău, şi nici nu vreau, pentru că el, cu biblioteca Iul, ’nn da hrana sufleteasca. Şi avea în adevăr o bibliotecă foarte frumoasă, vrednică de pizmuit; cărţile toate aveaţi o legătură foarte eleganta şi erafi aşezate In buna ordine in eîngere de nuc. Densul a putut prea lesne sâ’şi procurat)asemenea comoara preţioasă, pentru că era singurul fiu al unui tată bogat, care câutu să i facă orice plăcere, pentru ca să nu'l stingbi-reascâ de la studiil. TatA-stVi era de felul lui măcelar; dar A dânsul nu voia casă se deprindă şi fiu-8,'h Ui acest meşteşug sângeros, care, de ntmintrelea, după cum i se putea citi le pe faţă, era destul de priincios ; dănsii voia ca flu-săd să fie om cu carte. Puţin i pasa. dacă 11 u-să ti se îndeletnicea cu«tudiul teologiei, al dreptului sau al iae" tn-tâîhmare şi mal pe urmă, când aveam vacar\â, II cercetam adese-ori- Erap’aci p’aci sa urmez şi eu esemplul «veei-nicului student», sădeviu un cioban clasic, căci ^uilt mi-a plăcut traiul în libera natura, vuai cu scamă când dânsul aţîţa focul, şi coceam apoi cartofi împreună. Cu pfhiwi care o aveam şi cu cartofii copţi, plus un pahar cuvin, făceam un adevărat prlnzdumnezeesc, pe care nu l’um fi schimbat nici cu prânzul lui Lucullus. Am uitat sa spun câ «Veciuicul student» pentru ca să fie cioban deplin, mal trăgea şi câte-una din fluier. Şi Ş' pe mine nu mă prinde mirarea de Inc, câcî sunt pe deplin Încredinţat ca, cu vocaţia despre care am vorbit inai n ainte, tot pe lângă biserică o se sftr-şească. Numai se yede, ca în loc de pa-raclisier o sâ fie trecut în calendar printr’un vot aî camerei şi nl Senatului, în urma propunerei Mitropolitului Primat. pentru a înmulţi numărul sfinţilor Ion. Cine ştie dară, dac&ya anul ţvre • un sflnt nu s’o vedea expulzut din Calendar şi înlocuit cu sf. ton Otdcctieishd, îngăduitorul de asasinate şi de procese scandaloase ! Şi toţi colectiviştii cei săraci cu duhul dar, îmbogăţiţi în destul din mila sfintiiluj, II vor cinsti pe el, îl vor slăvi pe el, îl vor adora pe el, ca pe unul ce întocmai ca şi Chrrst daca nu s’o li născut i»'intre măgari de "sigui) va muri It ti <1 ii Ton dura. PARTEA ESTERIOARA Austro-L'niţaria. Ou privire la tariful vamal, care a făcut obiectul rie-goţierilor tnlre miniştrii austriac! şi cei ungureşti. 1‘ester Lloyd află că acum estevorba aa se presîntâ" parTiiihenlo-lor de dincolo şi de dincoace de Leitha o luci'are sistematica complecta. Ca pînrct de-plecăre ia stabilirii taxelor vamal-e s’a luat pentru cea mal mare parte din noul tarif taxele stabilită de către imperiul german atât în privinţa materiilor prime cât şi In pri.vinţa articolelor industriale. Taxele agrare, sub care se Înţeleg nu numai taxele privitoare la cereale şi făinuri ei şi cele privitoare la animale si produsă animalice (escepţronftnd lâna Js’aii făcut tot aşa de mari ca şi cele din tariful german. Tot ast-fel s'a urmat şi în privinţa produselor induslriaJe, afară de puţine escepţium pnntru cari (cum este d. e. pentru articdle de fer şi de metal, unde prepoudereazâ industria franceză ) s'a avui în vedere taxele puţin mai urcate ale Franciei. Noul tarif, prin urmare, va li pe deplin adaptat tarifelor cari s’aii înfiinţat în timpul din urmă tn Germania şi Francii, şi el nu va li de cât o consecinţă a curentului protecţionist, care străbate astăzi continentul. Germania. Oficioasele germane comunică ca toţi câţi vor fi loviţi lu drepturile lor din cauza înfiinţăret monopolului spirtoaselor vor fl despăgubiţi de către stat. Monopolul, odata Înfiinţat va avea putere peste toată Gennama. El va putea cu toate acestea se fie suspendat pentru unele părţi ale imperiului după o hotărlre a consiliului federal. Venitul monopolului se va împărţi între statele federale după numărul locuitorilor ce are fie-Care stat. Comunele pot lua pentru ele 50 la sută din venit. Itiisin. Planul croit tucă de asta-varâ la Kopcnhaga, de ase înfiinţa o societate de navigaţiuno, rnso-danesâ, este aproape de realisare. Societatea se va înfiinţa cu un capital de şeapte milioane ruble şi va dispune de vr’o 80-40 de corăbii de fer şi oţel, ce se pe când densul se îndeletnicea cu a-ceastâ plăcere musicală, eu alergam pe coaste şi pe vai. Cunoitşleam toate cuiburile porumbeilor sălbatici şi cu-noaşteam chiar şi locurile cele mal ascunse unde cloceau privighetorile şi alte pasări câiilâreţe. N’am fost Insă nici odată atât de curios, fn cât se le turbur în căsnicia lor, saii atât de brutal încât să le iaii ouăle saii puii fără pene. Şi ele păreau â'ml mulţumi perftru aceasta, căci nici odată nu lugiaij rfe mine, ci sburan fără grije în sus şi în j°s mă driviaţi cu ochii lor drăgifiaşi când în linişte me apropiam dă cuiburile lor. Din drumurile, mele me întorceam cu flori şi petre, desjge cari atât cu cât şi amicul meii susfineam, că representa o valoare e-uerma, pâguJjâ numai câ nu le cunoaşte lumea. Petreceam câte o jumătate de zi afară şi cei de acasă trebuiau Lot-d’^una şe se supere când me vedeaii că viii,târziii iă masa şi încâlţlit. Pentru mine însă ar fi fost un act de trădare faţă cu ii-micul meu, dacă le aş li spus câ timpul cât lipsesc, 11 petrec in societatea unui cioban. Era pornirea visătoare şi poetică care mă împingea în cercul de atracţiune al prietenelui meii; nu mai puteam scăpa, Ceea-ce n’am putut însă eu, a putut timpul şi o întorsătură de tot prosaică, in viaţa «vecinicuiiu studeuL» idilic. Densul cu toate «talentele» sale, care nu ieşiră la iveala nici la şcoala supe-perioarâ din Viena. si cu toata biblioteca sa cea frumos legală, n'a putui r jurige la nici o posiţie saii demni*11'1 academică.Murind 1nsfitată-săii \ydcon-ducerea măcelăriei şi, cu toate «l mulţi nu putea se înţeleagă cum şi «e Tel, făcu treburi foarte bune. www.dacoromanica.ro vor construi probabil la Kopenhaga şi Care to timp de resboiil vor putea fi foarte lesne înarmate cu tunuri şi vor putea servi ca corăbii de transport. Atitudinea înţeleaptă o principelui Alexandru al Bulgariei cu ocasiunea reintoarccrei sale In Sofia, evitarea ori cărei alusiuni privitoare la resturna-rea de Ia 0 Septemvrie şi stima dovedita faţa cu Rusia cu ocasiunea intrâ-rei salo tu Sofia, n'aft întârziat d’a produce con mai favorabilă impre-siuue asupra celor din nemijlocita a-profnerc a ţarului. De asemenea şi -rrisoarea principelui Alexandru, pe curea inmânato ţarului baronul Kaul-burs a făcut o bună im presiune cu atât mai mult căci după cum se asigura tărâmul la fîaciua era deja preparat în urma unui schimb de scrisori între princesa de Wales şi ducesa Tliyra pe de o parte şi împărăteasa Rusiei Ţie de alta. 1 inglilera Până la anexarea Bir-inaniei vor mai avea încă ceva de lucru Englesil. Ţâra este resculata şi cutreerată de cete înarmate. După o ştire din Mandafây a ziarului Times, numărul insurgenţilor din prejurul capitalei se urca la 10,000. Alompra, prinţul Byanţain, fiul lui Mindonmiu, are sub comanda sa, în districtul de la sud-ost numit Paleik, peste 0000 de oameni. Populaţia districtului 11 recunoaşte ca rege; densul'şi ţine miniştrii, da ordonanţe regale şi încasează contribuţiunî. De asemenea sunt şi la Nord şi la Ost cete numeroase de insurgenţi. Oraşul Marilîalay este ameninţat de un atac general şi se poate prea lesne Întâmpla ca mişcarea revoluţionară să fie sprijinită printr'o conspiraţie din oraş. Şi Mali-dia este ameninţată de o mare ceata. Grosul armatei insurgenţilor se află la satul Kangja. In cele de pe urma. nn’I vorbă, Eriglesii lot vor isbuti să înâbuşească mişcarea, dar până atunci ÎI va costa. DE PRETUTINDENI Emigrarea Turcilor iu \sîa. Din Pilippopoli se scrie, că emigra rea Turcilor din Rumcliaşi Bulgaria i;t dm zi Iu zi dimensiuni mai mart. Ei vând avutul şi bunurile lor pe preţuri ridicole, pentru-câ le este cu neput.nte a se obicinui cu nouete împrejurări in ţările liberate de sub jugul turcesc. Marii proprietari Turci, vânzându’şl moşiele lor spun creştinilor: «Dorinţele voastre s'afi îndeplinit: dar nouă. ne cu neputinţă a mai exista aci.Allah afi voit'o ast-fel şi voinţei sale noi nu ne putem opune. Ne vom retrage dar în acele ţinuturi unde rin se află cruci şi unde nu suna clopotele !... Intri Voma vii (Bulgari convertiţi la izlamizm) ce locucsc în munţii tyodope şi a le căror sntfr formează de (apt dn fel de Republici ne fiind supuse nici , puteref Sultanului nici Bulgariei, s’a produs o mişcare, ameninţătoare contra Bulgarilor, când au 'sosit comisarii i Sultanului la Pilippopoli. Poinacit aii declarat că vor da ajutor trupelor tur-j cepti contra Bulgarilor, când s’ar hotărî Sultanul a sugruma cu puterea revoluţia unionista a Bulgarilor. l/gontroji Polonilor misiune catolică aşezată în partea muntoasă a ţârei la Nighean din Annam. lin preot misionar francez şi patru până la cinci sule de Creştini indigeni aii fost măcelariii de păgâni. Trapele trimise în goana acestor cete le dii u-juns şi împrăştiat, luându-le armele şi muniţiunile. Insli-uetiii mililnra in t'lilnn. Un decret al împărătesei regente a Chinei sancţionează mesurile propuse de guvern, spre ai se trimite în Europa o misiune pentru instrucţia militară, CăPesevaeompune din 25 tineri instruiţi în şcolile militare şi arsenalul din Tou-tciu: id vor merge în Francia. iar Iu Anglia spre a urma studiele militare superioare. Un francez d-nu Prosper Giquel a fost numit director de studiQ a acestei misiuni, iar Ex. Sa Tciu, mandarin de prima clasă,a fost desemnat ca director chinez. Sinuciderile in anunţa. După o statistică asupra diferitelor armate din Europa, proporţia sinuciderilor o mai slabă în urmata rusă de cât în cele-l-alle. Această proporţie e de 1 la mie în Austria, de 8,88 la mie in Germania,de 0,35 In Francia şi numai de 0,25 în Rusia. FELURIMI i Arta de a’si schimba secsul. Tribunalul corecţional din Tulusa a judecat un proces nostim, care ar putou se fie întrebuinţat de autori dramatici. E un adevărat subiect de operă comică ba chiar caraghioasă. In mijlocul lunei Noembre 188i, un arendaş de la Castelmaurou, primi ca Îngrijitor la moşie pe un individ cu faţa plăcută, spân, a cărui glas semăna copilăresc pentru vârsta ce avea, glas care era chiar femeeşc ! Insă puţin îi păsa arendaşului toate acestea, el cerea numai să aibă purtări bune. Toate aceste objrrt? znc într’o mare desordine ainestecalp cu lucruri de nici o valoare, ca ceasornice, tabaeheri cu muzica, porcelane moderne etc. Antichităţi de origină europeană lipsesc aproape cu totul. ÎNFORMATIUNI \nmcrtil misirii iliislrnt si Mieriii' umiliţii! in/iarnl de ieri, \;i li dislrilmil gratis luiiiror persoanelor ee nuhine-vnit n neliiin prelul nhoniuiieiitiiliii, D-nii nliniisiti miri au rainns iii intârziei‘«‘ suni rngsili s;i iudepli-■M'nsesi aiet'iisla i'nrmiiMfnle spre si nu suferi uiei o intnr/lere in (riiueterea su*«*s identic arătărilor noastre din ultima săptămână financiară. In ziua de unul nou, d-uu Ministru de răsbol, dupe celebrarea oficiului divin, va primi visitele.olice-rilor generali şi oficcrilor superiori in cor por o, în localul Ministerului de resboiu. • • D-nu Ministru preşedinte a plecat astă-zi de dimineaţă la via d-sale Florica. * « La ceremonia de la Mitropolie de mâine 1 Ianuarie, vor asista toţi o-ficeri generalii şi superiori din ger-nisoanâ, toţi cei asimilaţi, precum si toţi l’uiTcţionarii superiori. O companie cu drapel şi musicâ 3 din Regimentul al 3-a de linie va face onorurile militare. Escadromii de geăndarmi va es-corta j»c M. S. Regele ia ducere la Mitropolie «i la inloarcere. Cu ocasia numiri delegaţilor pentru alegerea unui deputat la ©ol. III de Argeş, d. Arsenescu, fost revisor şcolar, candidatul d-lnl t)imancea,a adus urni mulţi funcţionari de Iu ministerul cultelor pentru ai impune ca delegnţl sătenilor. Gaiulidatiil prefectului este d. Tri-foneacu. ULTIMA ORA Madrid. 12 Ianuarie. Ziarul t'.o-respondencia» atribue incidentul din CarlSgiita intrigilor partidei Im Znrilla şi spune că principalii şefi ai mişcării revoluţionare au fost arestaţi. \ lena. 12 ianuarie. — Se comunică din Belgrad ziarului «Tagblutt» ca Nota colectivă a Puterilor, care demobilisa-rea trupelor, a fost remisă erl guvernului sârb. Trimisul otoman a refusat de a senina Nota. tu i un j , \ lena. 12 Ianuarie.— După «Noua Presă liberă» noua încercare făcuta spre a reşolva cestiunea graniţelor între Turcia si Muntencgru a căzut cu totul. TEATRE CONCERTE PETRECERI Luni H-l berembre <• l oiilrti National. lăjiHvrl % Renta perfe-tnu . . . . t',% Oblig, de stat......... >i\ oblig, de st. ilrurnu defer 7% Seis. fuuc. rumle .... 5% Scris. tune. rurale . . . 7% Seria funr. urlrane . . . >',% .Scris func. urbane . . • 5% Scris. func. rurale . • . •">% lin|>runiutul comunal . Oblig. Casei pcns. ilel 10 dob.) împrumutul cu premie . . . Acţiuni bâneel nation . . . .Acţiuni «Dacia-Ro:nania ■ . . » Naţionala.............. » Credit mobiliar . . . » C.onstructiuni. . . . » Fabrica de hârtie . . Argint contra aur........... Bilete de Banei'contra aur. . Florin austriacl............ n usn. r>i\ vn.\ \ Napoleonul . Ducatul . . . l.ose otomane Rubla hârtie . < l IM I. IIIN IIMll I \ Acţiunile C. F. R........... Oppenheim. ....... Obligaţiuni noul C% C. F. R. « » 5% » » » Rubla hârtie . *. ...... CURSUL DE 1»AKIS Renta Români....... Cose otomana....... 93 88 85 «M 95 1 Ş 88 12 80 74 *Vi :io 1150 205 228 200 205 16 80 10 80 2.01 10.055 5.95 16.70 124.50 100 101.60 101. 200.55 Sckimli Paris 3 luni . . « la vedere . Londra 3 luni >. la vedere Berlin 8 luni . . Vicna la vedere . 34 100 20 25.30 124 2. PUBLICITATEA „EPOCA Strada Episcopiei, No. 3. L i ANUNCIURI SI RECLAME anunciuri pe pagina a IV, linia 30 bani, anunciuri si reclame pe pagina III 2 lei linia. DE YENZARE. Locul din strada Dionisie No. 20 şi strada Crinului No. 5. Acest loc are faţa pre strada Dionisie 37 metri, pre strada Crinului 40 metri şi adâncime de ii metri. Se vinde în total sau în loturi, de câte o a gatra parte. Doritori se pot adresa la proprietarul lui, D. Gr. G. Deucescu, str. Clemenţi No. 2. DE VENZARE. Moşia Rîea Noua diu judeţul Teleorman, plasa Teleorman, comuna Rîea. Moşia are 200 stj. masa sau aproape 400 pogoane. Este de arendat a 200 galbeni şi se întinde până în bătătura celei de a 11-a staţie a căi ferate Costeşti-Turnu-Mâgurele. Doritorii se pot adresa la D. Gr. G. Peuccscu, str. Clemenţei No. 2, unde vor vedea planul şi vor luu ori-ce alte lămuriri. DE VENZARE. Proprietatea Sitlsenscn din judeţul Teleorman-Gară la 5 minute depărtare. A se adresa la d-na Elisa Chronidi, Intrarea Rosetti No. 5. O DOMNIŞOARA Absolventă a cursului secundar şi având Diploma de maturitate, se oferă a da lecţiunî, în vre-o familie, pentru cursul primar sau secon-dar. In special pentru limba franceză, matematici şi ştiinţele fiisico-natu-rale. A se adresa la redacţiune. PEJiSIOMlT IIH ÎIKMOISKLI.KS Strada Sf. Voevodi La Dircction a l honneur dinformer Ies parents qu'elle a pris pour l'annăe scolaire 1885-80, des dispositions d'apres lesquelles Ies examens auroot lieu desormais dans Ies ecoles publiques. Rien ne sera nogligă pour assurer ies progres el le bien-âlre des ălăves qu’on voudra bien lui conlier. La rentrăe a eu lieu le l“r seplembre 1885. IIIM L DE I4M CONŢII I RACELEI SI RElMATISMII.il Sistemul prof. Dr. JAEGER Recunoscut pretutindeni ca cel mai escelinte CORONAT OE JURIUL MEDICAL DIN LONDRA CU ,, MEDALIA DE AUR1' AVU Sub-semnatii, având numai noi singuri dreptul de a fabrica vestmintele de lâna ce se poarta pe dedesupt, vestminte zise Normale, precum si cuverturile de paturi in lâna curata de Cămilă. Lari păzesc ile răceli si reumatisme Declarăm că am încredinţat In România unicul deposit al produselor noastre Casei AUX QUATRE SAISONS 72, Calea Victoriei 72, (in faţa Ratatului Regal). Declaram ca nu recunoascem ca VERITABILE de cât flanelele ce se găsesc în aceasta casa. — Comande din provincie se fac direct. Preţuri curente şi broşuri se trurnit gratis şi franco după cerere W. BERGER’S SOHNE (Stuttgart) BURSE Bursa Parisului Cursul de la 10 [anuare 1883 Renta franceză 4 jum. la suta. 110.05 —110.10 detto bulevard 10 ore, 110.05 Renta română perpetuă 5 la suta 88,— 109,40 detto C. P. R. 6 la sută.—Acţiunile bâncei române—Creditul Mobiliar român împrumutul Elin din 1879 315,— 325,—idem din 1881 — 252.50 , Banca Otomană, 481.24. 483 75 deto bulevard 10 ore, 501,25,—,— Datoria turcă 14,40 4 jum. la suta 14,50 Lose turcsşti, 30,— 35.—,Datoriauni(îcatâ egiptdnă 0 la sută 325.324 , Schimbul Londrei la vedere 25,22, 25.22, detto la Berlin 122.87 122. Bursa de Berlin L A AAAA A. p p uţq ii guturaiului, gripa, Ironşit», etc., LUll I rmSiropulu şi pasta pectorală d • Nafe de Delangrenler posaedâ uâ cffica-cilate sigură şi constatată de unu marc nu merii de medici. Fârâ săre de opium (Morfina sau codeinâ) se dâ fără temere la Copii hokiavi de Tusse, de Rdyuşdld. Paris, 53. mc vivienne, şi in t6te farmaciele DIN LUMLA INTRtO ■ AA A 4AAiiA A AA AAsg OFICIUL OE PUBLICITATE „ROMÂNIA1' 18. STRADA ACADEMIEI. 10 BUCURESCI Primesce anunciuri, inserţii şi reclame pentru 0RI-CARE ZIAR din capitală, judeţe şi străinătate. I * *r t arvyT «r ■r ■■ r nt- »■ DOCTOIUIL EMIL MW Vechiu profesor de arta moşitu-lui şi medic primar al spitalelor Sf. Spiridondin Iaşi, instalându-se In Bucureşti str. Clemenţei, 25 de-a-supra Farmaciei, dă eonsultaţiunl de la 8—li a. m. şi 0—8 post-me-ridiane. Cursul de la 10 Ianuare 1883. Napoleonul 16,15 Renta română a-mortisabilă 5 la sută, 92.25-92.25. Obligaţiunile C. F. R. 0 la sută 104,20-103, detto detto 5 la sută 100,50-100,70. împrumutul danubian Openheim. 108-50 10. Rubla hârtie comptant,199,70-199,95 Schimbul Londrei 3 luni 20,22-20,22, detto Parisului 2 luni 80,25-80,25. detto Amsterdam detto 168, 1G7.90 împrumutul municipal Bucureşti 1884 92, 30 Bursa Londrei Consolidatele eng!eze99 sfert. Schimbu Parisului pe 3 luni, 25,43 detto la Berlin 3 luni, 20,57, detto la Amsterdam 31. 12,03. aclion de la banca rom. 5 1/2. Bursa de Viena ALECU A. B\LŞ AVOCAT 6'6’ Strada Dionisie consultaţii de la 8—12 dimineaţa. D. R. ROSETTI AVOCAT ou tuia uailşte No. 4. Napoleonul 9,985 9,985—Ducatul 5,97, 5,-97. Imperialul, 10,30,10,30, Lire turceşti, 11,38 11-38. Argint contra hârtie, 100.Rubla hârtiocomptatâ 123,25-123.25 Acţiunile Credit Anstalt 290,90—297,—. Renta metalică 5 la sută, 83,50 — 83,40. Renta hârtie 83,20,83,20. Renta aur, —, — Lose turce 17,50—17,50 -Schimbul Londrei la vedere 126,35-120 35 detto detto Paris 50,—49,97, detto Berlin la vedere 62, — 02, detto Ams terdam la vedere 104,50-104,50. Bourse de Francfort Cursul de la 10 [anuare 1883. Renta Roumaniel amortizabilă 5 0/0 92. 50 92.1/8 MERSUL TRENURILOR CAILOR FERATE ROMANE Valabil de la 1885 Mucurestl-Uoniuu STAŢIUNEA Bucureşti-Vârciorovn ArâL&rea Trenurilor Tr. ac-ITr. p. |Tr. p. ITr. pl.| Tr. 1 noapte a. m. dim. dim. Bucureşti p. 11,00 8,30 74:> 04b Ghilda 11,13 8,46 8,30 — Buftea — 8,59 8,19 — Crivina — 9,20 9,04 — Ploeşlt Valea-Călug Albeşti Mizil 12,17 1,14 10,05 10,59 11,00 11,30 9,35 8,19 Monleoru — 12,10 p. m. BuzfeO 1,59 12,25 1,00 lt.-Sărat 3, Ir — 2,15 Focşani d.4,10 Tr. 7. 3,38 Mărăşeştl 5,00 2.00 5,15 Pufeşll — 2,20 5,57 Adjud 0,01 12,55 6,39 Sascut 0,24 1,20 7,18 Răcăciunl — 1,48 8,01 Valca-Seacă — 2,20 8,41 Băcău 7,31 2,40 9,35 GalbinI — 3,32 10,29 Roman sos. 8,45 4,10 11,15 dim. j p. m.lnoap. | r».oo 5,17 5,31 <3,09 0,09 0,36 8,30 8.52 9.52 10,57 11,20 4,23 6,38 11,00 STAŢIUNEA Are tarea Trenurilor T. lul.JT. ac. |Tr. p. Uomuii-Bucuresti Roman plec. GalbinI Bacăfl Valea-Seacă R&câciunt Sa scut Adjud PutVsLl Mârâ-eştl Focşani R.-Sâral BuzăG Monleoru Mizil Albeşti Valea-Călug PI o eşti Crivina Buftea Riilila Bucur. $os. Bucuresci p. Chitită Ciocănesc! Gherganl Titu GăescI Pitescl Corbu Potcoava Slatina Piatra Balş Păleşti Circea Grai ava Filiaşl Butoieştl Strehaia Timnea Prunişoru Palola T.-Severin Vercior.sos p.m. 4,(fi 5.07 6,24 8.08 seara 9,30 10,17 11,30 12,03 12,o: dim 9,00 9,14 9,47 10,03 10,30 11,35 p. m. 12,48 1,18 1,40 1,57 2,19 2,54 3,50 4,24 5,3 5,5; 0,15 p. ni 4,30 4.47 5,07 5,27 5,51 seara 7,55 9.00 9.24 10,04 10,32 10,54 11,23 li, 35 12,01 1,04 1.25 1.47 2,10 2,20 2,46 2,34 4.00 Hucuresci-Giurgta Verciorovu-Bucurcsti uoap. p. m. p. m. seara dim. noap. 8.25 12.30 5,45 Vârcior. pl. 7,45 11,00 11,35 1,07 6,37 T.-Severin 8,09 11,25 12,11 9.20 1,40 7,20 Palola 8,44 11,59 12,53 y— 2,17 8,15 Prnişoru — — 1,10 V- 2,58 8,59 Timnea — p. m. 1,26 10.23 3,18 9,43 Slrehaia — 12,40 1,49 10.45 3,52 10,29 Butoeşll — — 2,07 4,11 dim. p. m. 11,01 Filiaşl 10,04 Ml 2,30 11.18 «*4 6,40 5,05 11,30 Craiova 11,00 1,58 3,42 11.52 — "s 8,26 5,45 12,49 Circea — 3,58 12.39 Tr. 6. 9,55 2,14 Pe Ieşti — 2,18 4,12 1.40 11,35 i\00 3,33 Balş 2,40 4,30 — 11,53 —-\ 4,28 Piatra — 2,58 5,03 2.50 12,39 IV 22 5,33 Slatina 12,28 3,23 5,44 — 1,05 — 6,06 Potcoava 3,50 6,17 — 1,18 seara scai,*. 6,25 Corbu — 6,41 3.33 i ,35 8,05 9,57 6,45 Piteşti 2,23 5,23 8,25 — 2,22 8,35 *9,41 Găeşll — 6,20 9,2-4 Titu 3,41 6,50 10,04 — 2,54 9,12 11,11 Gherganl — 10,23 4.48 3.15 9,2f 11,11 11,22 V Ciocăneşti seara 10,41 5.00 3,3< 9,4( lt,3< ) 11,35 Hiitila 7,42 11,01 p. m searu nuap a- ni. Bucureşti s 4,45 7,55 11,15 STAŢIUNEA \r6tarea trenurilor L ful.l T. ac.l Tr. p. dim. a. in. p. m. Bucureşti p. 5,40 7,10 5,30 Fi la ret — 7,40 6,05 SintesLl — 7,58 6,33 Vidra — 8,06 6.46 Grădişte — 8,16 7,01 Comana 6,24 8,26 7,21 Bâneasa — 8,52 8,03 FrătestI — 9,10 8,21 Giurgiu — 9,25 8,45 Smarda sos. 7,10 9,30 Giurgiu-Bucuresti p. m. a. Eu. p. m. Smârda pl. 2,25 8,00 5.40 Giurgiu 8,14 5,55 FrătestI — 8,27 6,10 Bănoasa — 8,53 6,40 Comana — 9,24 7,17 Grădişte — 9,31 7,26 Vidra — 9,42 7,42 Sintestl — 9,51 7,53 Filaret — 10,31 8,21 Bucur. sos. 3,52 10,45 9,00 Galnti-Uuzeu noap. a. m. Galaţi pl. 7,00 seara Bărboşi 2.49 7,40 8,10 Brăila 2,27 8,23 8,55 Muftiu — 9,00 Janca 3,21 9,34 Făurel 3,48 0,08 Cilibia — 0,43 Buzău sos. 4,15 8,15 Bu/.eu-Galali noap. p. m. Buzeu pl. lt-ol 12,45 Cilibia dim. 1,15 Făurel 12,8C 2,1 e Janca 2,tf 2,2: Muflift — 2,44 dim. Brăila 2,2 3,31 6.45 Bărboşi 3,0t 4,1 7,30 Galaţi sos. 1 4,4! Gulntl-Marascsli STAŢIUNEA Arătarea trenurilor Tr. f. |Tr. a.|Tr. p. Galaţi pl. Bărboşi Serbeştl Independinţ Ilanu-Conac Iveşti TecuciO Mârăşeştl dini. 5,04 5,30 a. m. 8,05 8,48 9,12 9,28 10,10 10,34 11,23 11,54 Murusesti-Galati MărAşeştl pl TecuciO Iveşti H.-Gonachi Independinţ Serbeştl Bărboşi Galaţi seara 11,13 11,47 . in. 4,40 5,31 6,03 6,26 7,08 7,24 7,55 8,30 Plocsti-Prcdeal TCrgov istc-Tit u Târgoviste p Văcăreşti Nucetu Titu sos. a. m. 8.10 8,33 9,00 9,30 . m. 4,50 5,13 5,40 6,10 Ploeştl pl. BâicoiO Cămpina Comarnic Sinaia Buşteni Predeal sos. dim. dim. seara 10,00 8,49 7,01 10,35 9,28 7,39 05,29 9,51 8,02 11,27 10,17 8,29 12,09 11,03 9,08 p. m. 12,26 11,18 9,23 12,50 11,40 9,45 Prcdeul-IMocsli p. m. p. m.i dim. Predeal pl. 5,40 5,50 7,30 Buşteni 6,01 6,11 7,50 Sinaia 6,19 6,52 8,09 Comarnic 6,52 8,25 8,42 Cămpina 7,16 8,50 9,05 Bâicoiu 7.38 — 9,27 Ploeştl sos. 8,10 6.42 9,55 Titu- Tergovişte a. m. seara Titu pl. 10,25 7,00 Nucelu li,07 7,42 Văcăreşti 11,35 8,10 Tergovişte s 11,55 8,30 Ploesti-Slunic STAŢI UN EI Arătarea trenurilor Tr. fl.|Tr.ac.|Tr. p. Ploescl pl. Iluda Poiane Slânicu sos. a. m. 10,45 11,10 12,12 12,40 Slanic-I'loesti Slănic pl. Poiana Buda Ploeştl sos. p. m. 6,00 6,23 7,22 7 fiO Teeuciu-Berlad TecuciO pl. Berchecl Ghidicenl Tutova BOrlad sos. a. m. 6.15 6,48 7.16 7,32 8,00 a. m. 11,40 12,21 12,58 1,20 1,50 p- m. 5,30 6,19 6,54 7,16 7,45 Berlad-Tccuciu / Berlad pl. Tutova Ghidicenl BerhecI TecuciO sos. a. m. 8.40 9,14 9.41 10,10 10,40 p. m. 2.50 3,24 3.51 4,2P 4 fi» v,% 9,41 9,29 9,55 10,25 Iasi-Unglie»! Itoman-lasi laşi pl. Unghenl s. ’ânâ STAŢIUNEI Arăt. Tren. Tr.ac.| p. am. Roman pl. Păşeam T.-Frumos Iaşi. so-. dim. 9.51 10,51 1,53 1,50 p. m. 4,47 4,15 8,24 9,52 lasi-Itoinan Iaşi pl. T.-Frumos Păşeam Roman sos. p. m. 4.08 5,25 7,17 7,53 dim. 6,52 8,35 10,01 11,06 Pdscani-Succava Păşeam pl. Vereşcl Suceava dim. 10,40 12,08 12,23 sera 7,15 9.17 10,09 Suceava-Pascani Suceava pl. Vere scl Păşeam sos. p. m. 5,00 5.40 6.41 dim 6,54 7,51 9,15 Adjuil-Târgul-Ocna Adjud pl. T.-Ocna sos T.-Ocna p. Adjud sos. p. m. 4,1c C.K a. m. 10,35 12,15 —jr— UngReiii-Iasi Ungheni pL Iaşi sos. p: m. 2,00 3,32 p. m. 4,40 6,12 Vercsci-Botosaiii VerescI pl-Botoşani s. Botoşani pl-VerescI s. p. m. 2,08 2,03 5.21 7.21 p. m. 9,49 11,42 3,15 1,55 Consta ntn-Cenmvoda p. m. dim. Constanta p 2,50 9,10 Murfatlar 3,37 9,57 Medjidie 4,18 10,38 Cernavodă s 5,02 11,22 Cernavoda-Couslanta Campina-DoCUina Cămpina p. Doftaua s. Doftana p. Cămpina p. a. m. 11,20 11,40 p. m. 6,40 6,58 Cernavodă p Medgidie Murfatlar Constanta Bucuresci. — Tipografia «Le Peuple Roumain,» strada Episcopiei No. 3. www.dacoromanica.ro