ANUL I No. 36. 10 BANI NUMERUL Grigore G. PEUCESCU Director politic ABONAMENTE: In ţară 1 an îO lei, 6luni20 lei,3 luni 10 lei In străinătate t an 50 lei, 6 luni 25 lei REDACŢIA No. 3.—Piaţa Episcopiei.—No. 3. O VESTE BUNA DOI MINIŞTRII REPUBLICA LATINA PAPA SI HISMARK DIN DURERILE LUMII REFORMA MAOLSTRATIREI ii Este lucru de înţeles că în condi-ţiunîle în care se esercitâ acţiunea magistraturei la noi, nu există nici o garanţie pentru apărarea drepturilor noastre, fiind că puterea mai cu seamă executivă, puterea essenţial-mente rivală, nu este înfrânată prin nici o lege de câte o”i va voi se calce In domeniul justiţii. Nici că putem zice că avem o magistratură propriu zis; avem judecători, magistratură însă nu, judecători cari n’au nici o forţă de apărare .şi o umbră numai de autoritate ea unii ce suAt lăsaţi la discreţiunea şi la arbitrariul puteri executiv e care are intre agenţii prin -cipali ai ei şi un ministru al justiţii, proclamat şef al magistraturei cu drept de control asupra tribunalelor drept pe care îl esercitâ mai mult ca se diminueze pe judecători de cât se lucreze cu dânşii în unire spre înălţarea şi stabilitatea autoritâţei justiţii. Ga instituţiune constituţională, magistratura noastră nu se bucură de nici o immunitate în faţa puteri executive care, în obiceiurile şi prejudecăţile noastre, are cel d’ânteiu pas, d'impreunâ cu puterea legislativă, asupra puterii judiciare, privită ca putere de a doua mână în serviciu guvernului. Singura putere esecutivâ şi puterea legislativă sunt permanente şi inviolabile; magistratura nu este nici permanentă nici inviolabilă, puterea legislativă o domină prin budget , şi poate dupe plac să’i diminueze atribuţi unile; puterea esecutivă intervine pe tot minutul în eserciţiul atribuţiunilor judecătoresc! şi poale curma, prin intervenţiunea eî, sub motiv de disciplină şi chiar fără motiv apreciabil , funcţionarea regulată a justiţii prin mutări şi destituiri arbitrare. Absolutismul ministerial în aceasta a ajuns la culme; şi publicul nostru a ajuns se şl plece capul, fără consciinţâ de gravitatea lucrului. Nici-o grijă n'avem de un abus care ne atinge cumplit interesele, onoarea şi viaţa noastră. Nu simţim că cu dreptul absolut de dis-tituiri şi de numiri, fără nici-o regulă, în magistratură, se calcă principiul fundamentul al dreptului nostru public ca nimeni se nit poată fi sutras de la judecătorii cel dă legea. Judecătorii noştri! nu ni'i mai dă legea, ci puterea esecutivă, ministrul carele îl alege şi ni'i supune. Este evident că această stare de 1) Vezi «Epoca» No. 28 art. I Reforma ma gistraturel. APARE IN TOATE ZILELE lucruri anormala, produce o perlnr-baţiune deplorabilă în funcţionarea întregului nostru organism politic, şi favorisâ arbitrariul si despotizmul ministerial; interesele cari suferă mai mult şi se găsesc mal mult expuse, sub regimul produs de eserciţiul neregulat al justiţii, sunt mai cu seamă interesele particulare, şi aci găsim un pericol serios pentru societate: pentru că în loc se stabilim ordinea şi se favorisăm lucrarea normală a instituţilinelor, perpetuăm desordinea şi favorisăm perderea simţului de legalitate. Dacă ceva ne poate da o idee de reni care ne roade, din causa lipsei unei puterii judiciare serioase, sunt 1 n s u şî c u v i n tel e ros ti te î n a d u n a rea deputaţilor de d. I. G.Brătianu preşedintele guvernului, că a fost silit se ingă-due asasinate, procese scandaloase ca se poalăguverna. Aceste cuvintesunt cea maîasprâosîndăce se poate arunca unei Constituţiunî, şi unul regim politic. Eu unul deplâng pe d. Eră-ţianu că a trecut prin asemenea ispite, dar îl deplâng mai cu seamă ca n’a înţeles de unde vine reul, n’a înţeles că cu o Gonstituţiune care consacră drepturi aşademaripentru naţiunea noastră, un guvern, care trage d’tntr'ensa o autoritate aşa de mare, se espune la pericole şi pe el însuşi şi expune şi ţara, când ţine in suspensiune şi împedică viaţa u-neia din puterile organice ale statului, precum este. puterea judiciară. Gu cât libertăţile publice se vor des-volta, cu atâteste nevoie şi mal mare ca puterile statului se poată funcţiona şi se-şî îndeplinească misiunea lor, cumpânindu-se latre ele spre n pune stavile la excese. Această cumpănire este o garanţie pentru liniştea statului, şi în ce priveşte puterea judecătorească,dacă din nefericire şi din neprevedere vom lăsa-o se peri-clite interesele private, care dupe natura lor ‘şi caută adăpostul mal mult sub puterea justiţii, când vor vedea că puterea nu existăsau căecăzu-tăîn inactivitate, vor pune societatea în pericol ca se-şi procure singure o justiţie pe care societatea nu le odă, şi din excesul de asta-zi va naşte un exces mai mare si mai râu, ca con-tra-lovitură. Datoria oamenilor noştri! de stat, cari se Îngrijesc de ordinea societăţi, este ca cu toţii şese pună la lucru spre a da viaţă puterii judiciare,.ca se o pună la nivelul celor l’alte doue puteri, se o tragă de sub dependinţa puterii executive şi atunci nu vom mai auzi scandalul ce ni s’a debitat de la tribuna publică de preşedintele guvernului. Intr’un articol viitor vom vorbi despre reformele propuse ded. Nacu, fostul ministru nl justiţii, reforme care ni se par departe de importanţa şi gravitatea subiectului, şi pe care mărturisim că nu le-am înţeles. ( . A. Ilrailuiu. SI Pelei*sl»urg. 0 Ianuarie. — Guvernul rusesc a supus marilor Puteri o propunere ce Unde a insista ca se se obţină desarmarea Bulgariei şi a Sâr-biel. Yicna. 0 Ianuarie.—Ştiri din Belgrad anunţă ca diferitele partide sunt de acord asupra programei ce Irebue urmată spre a ajunge la regenerarea Serbiei. Programul se poate resuma ast-fel, a păzi tnlr'un mod energic interesele exterioare ale Serbiei, a menţine raporturi amicale cu toate statele a se Înlătură sprijinirea speciala pe vre-o putere oare care. Regele s’a întreţinut cu şefii acestor partide, cari voiesc să sprijine pe guvern până la soluţiunea chestiunii bulgare. Belgrad, 9 Ianuarie.- Un ucaz regal convoacă Scupcina la 30 Decembre şi o amâna Iii aceluş timp pentru 0 luni cu toate astea Scupcina ar putea fi convocata extraordinar în caşuri neprevăzute. Belgrad. 9 Ianuarie.—Ministrul A-griculturii şi comercialul , Raiovîcî a dai demisiunea. D. Pavlovicî, mims-* trul justiţie; este însărcinat cu interi mul. Brlgrnd.9 Ianuariel— Cu ociiziunea sărbătorilor de Crăciun Regele felicită personal pe Garaşanin. Paris, 5 Ianuarie.—O direcţiune de torpile se va crea la ministerul de marină. C oiistanlinopol. 11 Ianuarie.— calea indirectă) Gadbun EflVndi a remis Sultanului uu mempriu semnat de prinţul Alexandru. Iu acest memoriu. Prinţul rplnoieşte protestările sale de fidelitate şi de devotament şi persista în ideile sale unioniste, adâogâud cu Bulgaria, satisfăcuta,şi posedând încrederea Porţi, va găsi cea mal buna garanţie pentru viitorul ei, tn relaţiu-uile sale intime cu curtea Suzerană şi dacă unirea va li consacrată, va merge la Gonstantiuopol sa presimte omagiele sale Sultanului. Acest raport a impresionat liitr un mod defavorabil pe Sultan. ( onslnntinnpol. i 1 Ianuarie.— cale indirecta) O dopeşe*'«îui Mnktar Paşa cere să se trimită trupe turceşti, lâră de cari pacificaţi unea Sudanului e imposibilă. ( onstantiuopol.ll Ianuarie.— cale indir.) Poarta pare dispusă a adera la circularea rusă, privitoare la deinobi-lisarea trupelor, cu condiţiunea ca Grecia, Serbia şi Bulgaria să dea e-xemplul. Aşteptând, Poarta ia măsurile trebuincioase pentru amobilisa resorvele marinei sale. Yicna. 10 Iuuuarie.—Dupe «Noua presă liberă» concesiunile făcute de prinţul Bulgariei, în memoriul remis de Gadban Efieudi Sultanului. în ceea ce priveşte menţinerea drepturilor Sultanului şî cestiunile financiare, fac neprobabil un refus categoric din partea Porţii. Gadban Eflendi Irebue se se întoarcă astâ-zi la Sofia. Belgrad. 10 Decembre.—Ştirea prin care, Serbia ar fi avut intenţiunea sC . ceară încheierea unui tractat de co-merciu cu Bulgaria e lipsită de temeni. Belgrad. 10 Decembre.— Regele a primit asta-zi numeroase dopulaţiuiu din districtele Şabaţ, Valjevo şi Vranja. veuite spre ui asigura devotamentul şi fidelitatea populaţiunilor ce repre-sinta. O VESTE BUNA Gu cea mal mare bucurie am primit ştirea pe care o împărtăşim cititorilor noştri că în curând, foarte curend., vor începe întrunirile publice. Daca câte-va mici neînţelegeri s’au putut produce, în Gestiunea participări sau nepartieipâri la alegerile parţiale, ele au dispărut azi şi o-posiţia a găsit in agitaţia prin întrunirile publice, formula care putea conveni tutulor fracţiuuelor sale. Deja guvernamentalii îşi arătau prin gazetele lor bucuria că înţelegerea nu domneşte deplină in lagărul oposiţiunl şi iată că de-odatâ toţi membrii oposiţiuni îşi strâng rîndii-rile, se unesc şi ii vom vedea pe toţi peste câte-va zile,mână in mâna,gata de luptă; mr lumea care în den şi mai are o nădejde îi va îmbrăţişa eu căldura. Acum dacă putem, in mijlocul bucuriei noastre, so mai exprimăm o dorinţa, aceasta este ea toţi parti-saniî noştriî, tonta lumea, din toate colţurile ţări, se vie la întrunirile ce vor avea Ioc; iar opoziţia, oree s’nr înlimpln, se meargă înainte pe calea pe care şl-a ales'o. Se ştie ast-fel guvernul că a doua zi dupe o întrunire pe care va încerca s’o împiedice, se vor face zece întruniri în toate unghiurile ţâri,’şi că cu câtor pune piedici mal mult acţiunii noastre legale, cu atât mai multăresisteutăşi energie va întâmpina din partea noastră. DOI MINIŞTRI D-nu D. Giarti a publicat Simbâlâ Iu Ho/mfytul un articolul din care culegem următoarele pasaje care arăt îu ce condiţii au intratlnminister dd. Ferikidâ şi Eug. Stâtesou şi câf respect are însuşi d. Brii Mânu pentru parlamentul colectivist. In sesiunea legislativa trecută, zice d. Giani, eu ocasiunea discuţiimei a-supra faimoasei legi interpretative a nrt. 291 pr. civ.. d. Ferechidi a stig-m a t isa t a cea 1 ege pr i n c ti vi n t el e m e mo rabile că ea astenic o pată neagră pe drapelul partidei liberale i Toată lumea ştie cine a fost propuitornl acelui scandalos monument al pasino-mieî Române, şi prin urmare îndrept a se întreba prin ce farmec şi în vederea cărui scop generos aceşti doui antipozi de odinioară, se găsesc intrând mână în minaşi pe aceiaşi poartă in Templul fericirel guvernamentale! Fi-va oare pentru eu amândoi într’uu comun acord se facă se dispară aera pată neagră, sau mai bine, şi aceasta este mai de crezut cunoscând cineva forţele ambilor atleţi, pentru a face se piară cu desăvârşire falnicul tricolor sub vălul infernal ul negrului de moarte ? OGlipendu-se pe urmă in special de caşul d-lui Stătescu, d. Giani zice: D. Titu Maiorescu, cu cunoscuta-i artă oralorică, zugrăveşte dinaintea Camerei o figură, înjosul caria scrisese : legi interpretative adhoc pentru procesele in care pleda acea icoană, scan da l: Un ie pe trecut dinu in tea fus t i-ţiei din ţară, prin simpla dar continua apariţiune in toate procesele a persoanei influente etc Această cuvântare a fost primită cu aplause frenetice şi aproape unanime din partea Camerei; numele persoanei la care se face alusiune era în mintea şi pe husele fie-câruî deputat; densa însuşi s’a puslaivelă prinlr’o epistolă publicată în ziarul oficios, şi armată de un duel, de care nu este treaba noastră a ne ocupa. Tot ceea ce însă ne preocupă pe noi, mai ales din puntul de vedere al propunerci ce ne-am făcut, este că resultatul a fost aducerea srandu-luiui recunoscut de Adunarea legiuitoare in capul... ministerului justiţiei ! ! ! Adevărul este Inse că d. Stătescu. cel puţin prin discursul d-sule de intrare în minister, declară pur şi simplu că va face parte din guvern, nu pentru a ridica justiţia la nivelul a-deveratei sale independinţe ca o putere in stat, ceea ce nici că’i şedea bine faţă cu cele de mai sus aşternute şi cu firea şi temperamentul d-sale, ei mai mult pentru a scăpa guvernul din ghiareleoposiţiunii înverşunate care se desfăşură în toată ţara. MARTI .31 DECEMBRE 1885. Baiuiu stef DE LA VRANCEA Prlni-redactor AN UNCIURI: «Hiuucnih pe'pagina « patra linia 30 bani, auuucitirl şi reclame pe pag. IU 3 Iei linia. ADMINISTRAŢIA No. 3.—Piats Episcopiei.—No. 3. Cuvinte pline de adevăr şi de fanfaronadă în acelaşi timp! Da credem şi suntem convinşi dinainte eă d-sa se va ocupa de justiţie in sensul vederilor d-sele sub-jective şi depărtate. Credem de asemenea cn va lupta eu foc şi disperare, si prin toate mijloacele permise, licite şi ilicite. în contra opo-siţiunel. Nu credem însă, şi această suntem siguri ea nu o crede nici d-sa, cu toată suficienţa de care ar li înzestrat, că veri uâ dată să va puica intitula salvatorul colectiv Uliţei moribunde! 1). Brălianu nu permite aceasta , trăind d-sa , nici chiar celor devotaţi până la sacrificarea sânătăţeî lor. REPUBLICA LATINA - Citim în Figaru : , In mijlocul lunel Ianuarifi, se vor face alegerile generale In-Spania. Lupta are se licfoarte vio.căci Alfonsiştii,Carliştii şi Republicanii şi UuQ multa osteneală. Natural ca fie caro partid crede că va fi învingător: republicanii mut ales au Încredere In isbândă; şefii partidei merg atât de departe tu cât declară de acum că mal înainte, do sfirşîtul lungi, Republica va li proclamata în Spania. Cei care voesc soaduca Republica,,a& acaparat toată dreptatea, spre a dori să d Intemeeze; tn acest scop el au avut să o radă di e pe o Republică vecină In a cărei viaţa, pur că âti Încredere.—Au tn-eput să ăi tio întrevederi cu un număr însemnat de depulaţl din stânga. Aceştia uu găsit ideea fericită şi cată proiectul ce are se iasă la lumină în una din zilele acestea Republica franeesă şi Republica spaniolă vor forma sub denumirea comună de Republica latină, o federaţiune care le va uni şi impune îndatoriri pentru aţpândouă partidele. Arabele ţări, represehlate prin parlamentele lor, vorţiiumi împreună pe preşedintele republice! latine. Fie care ţară ar alege In parte un vice-preşedinte. Ea ar rămânea stâplna Intereselor sale particulare. Interesele cotpune-militare-maritime- comerciale se vor regula de fin congres general caro s'ar ţine fntr’un Vând la Paris şi In alt rând la Madrid. Cu ocasiunea ne-căret sesiuni Se vor face exposiţiuni, v'.site, şi se vor da sărbători. Foloase mal serioase se vor făgădui federaţiunel. Republica latina, 'contopind puterile Francieî şi Spaniol ar fi ast-fol In stare să lupte pentru integritatea teritoriului şi pentru demnitatea sa. Intr'un timp, pe care I crede scurt, mal înlâiu Portugalia, apoi Italia ar intra in federaţiune. Atunci Republica latină n’ar mal avea nici o temere de Imperiul german şi ar putea se poruncească Angliei care ne ameninţa în Indo-China. ŞTIRILE ZILEI Toţi ofiţerii streini care au asistat la experienţele cupolelor vor ti decoraţi. * * O nenorocire s'a întomplut Sâmbătă seară la teatrul naţional tn timpul re-presenlaţiunel d-nel Patti. Un israelit anume Braunstein, se urcase tocmai în podul scenei unde sunt decorurile spre a putea asista la repre-sentaţiune. Pe la mijlocul actului al 3-a voind se vază mal bine pe d-na Patti, el se rezărnă de un decor—crezând că este un zid—perdu echilibrul şi căzu de la o înălţime de 15 metri, peste d-na Labo, soţia maşinistului, care era pe scenă în culise. lsraelilul şi a sfărâmat capul; cu toate acestea se crede că va scăpa. D-na Labo a fost contusionată la pepl. In ziua de l-iu Ianuarie M. S. Regele, înconjurat de casa sa civilă şi militară, va asista la oficiul divin ears se www.dacoromanica.ro o EPOCA — 31 DECEMBRE va celebra la orele 10 şi jumătate tu biserica Mitropoliei. După serviciul divin, M. S. va trece în revistă garda «le onoare înşirată In Curtea Mitropoliei şi apoi va merge în apartamentele P. S. S. Mitropolitului Primat, spre a primi felicitaţiunile clerului şi invitaţilor. Registrele]penlru înscriere vor (1 deschise iu acea zi la palatul din oraş. * * Directorul prefecturel judeţului Co-vurluiu, fiind în urmărirea unui individ anume Petru Hrislofldi, află că este ascuns la o damă, care zicea că se numeşte Sofia Costescu şi că e văduvă, răinâindu'i o avere de un milion de la bărbatul său. lntr'adevăr a-ceastâ femee venise de căt va timp în oraşul Galaţi, unde eheltuea foarte mulţi bani. lntrebându-se poliţia din Bucureşti, s’a nlspuns ca nu o cunoaşte. La perchisiţiunea ce i s a făcut, s'a găsit la ea o chitanţă a casei de consemnaţiunl pentru 40 mit lei depuşi, 00 mii lei în bilete şi foarte multe juvaerurl cu petre scumpe. N'a voit a respunde de unde poseda această avere. Individul Hristofidi, prins la ea a fost arestat, iar femeea este păzită la domiciliul săQ din strada Mare, d'asu-pra Bazarului american. Se presupune ca un lucrător ungur ar fi dat foc gimnasiulut din Brăila. • * Societatea masonică va da MercurI 15 Ianuarie un bal tn sala Bosel. întru un scop filantropic. Preţul intrârel este: 15 lei loja, 5 lei un bilet de familie pentru un domn cu două dame şi 2 lei un bilet de persoană. • • D. Iordache Dinu un arendaş bogat a fost asasinat în noaptea de 28 Decembre la proprietatea sa aproape de Craiova. Ucigaşii i un furat o sumă de 0,000 lei, şi mal multe scule. * * * Procesul moştenitorilor d-nel Mo-mulo, se va judeca de tribunalul Ilfov în ziua de 13 Ianuarie. * * Vasile Conslantinescu care a fost lovit de un bulgăr de ghiaţă căzut de pe acoperişul Caselor Băncel Naţionale, a Încetat din viaţa la Spitalul Golţea. Se zice că familia răposatului are inten-ţiunea să intenteze un proces Băncel Naţionale, care prin neesecularea ordonanţelor municipale, a causat moartea lui V. Consantinescu. * • • L’Indcpendanee Roumaine, anunţă ca acum aă tnceputşiinspectoritpoliţienşti să convoace pe celăteul la întruniri spre a lupta contra oposiţiel. Ziarul frances citează pe d. inspector Cioca-neli care a făcut o întrunire la cărciu-murul N. Rădulescu de pe strada Pan-lelimon. * * • Alaltă-searâ a fost a doua represeu-taţie a Adelini Pali, Lucia. — Teatrul gemea de lume. Publicul, care sletea îmărmurit— de farmecul marel artiste, când se lăsă cortina sbucni de o-dată într’un entusiasm nebun....Era un clocot tu toata sala de capete, de braţe cari se agitai şi de strigăte asurzitoare. Perdeaua se ridica de ctte cinci ori si ctntareaţa e*iu sdrobita de atâtea ovaţii, sa se arate mulţimi entusiaste şi încăpăţînate, oare n o mai slăbia din aplause. Mai sunt două representaţii. După ce ai vefzut'o ş'at auzit’o găseşti că nu sunt scumpe locurile. • • Vestitul nostru violonist Muheru se duce la 4 Ianuarie la Btrlad spre a da un concert sub patronajul prinţesei Elena Bibescu. Ni se denunţă că la representaţiu-nea de Sâmbătă seara a d-ei Patti, s'aă făcut nişte traficuri în adevăr scandaloase cu vânzarea biletelor de galerie şi stal al 3-lea.—Nu voim de o cam dată se înregistrăm aceste sgo-mote; aşteptăm ca d-nu loco-ţiitor de director se facă o ancheta serioasă şi’i deschidem cu plăcere coloanele ziarului, spre a publica resultatul cercetărilor sale. D. G. Manoliu a fost ales deputat al colegiului II de Bacău. La Teleorman a fost ales d. gen. Be-rendet pentru col. II de senatori. DECRETE — Prin decretul regal cu No. 2.8i0, dupe propunerea făcuta prin raport de d. ministru secretar de stal la departamentul de interne, d. doctor In medicina Posa Ştefan, în basa concnrsu-Jui depus, se numeşte în postul vacant I de medic al spitalului Drăgăşam din judeţul Vâlcea. — Prin decretul regal cu No. 2.990 din 22 Decembre 1885, dupe propunerea făcută prin raport de acelaşi d. ministru, d-nil doctori în medicină C. Nacu şi G. Vasiliu sunt numiţi, pe un stagiu de patru ani, tn posturile de medici secundari la spitalele pendinte de eforia spitalelor civile din Bucureşti, cel d'lntâiu pentru specialitatea de chirurgie şi cel de ul doilea pentru specialitatea de medicină. — Prin decretele regale cu No. 2.002 şi 2.904 din 18 Decembre 1885, dupe propunerile făcute de d. ministru secretar de stat la departamentul cultelor şi instrucţiunel publice prin raporturile sub No. 10.400 şi 18.014, d-nil Al. N. Vitzu, profesor la catedra de zoologie, anatomie şi fisiologie comparată de la facultatea de ştiinţe din Bucureşti, şi L. de Santis, profesor ta catedra de liante de la conservatorii de musică din Bucureşti, sunt numiţi definitiv la catedrele lor, conform art. 304 din legea instrucţiunel publice. SCRISOAREA PAPEI CĂTRE BIS M A R C Monitorul o fix-iul al imperiului german publică textul latin al scrisoare! ce Papa Leon XIII a trimis prinţului Bismark, odată cu marea cruce a ordinului Iul Grislos în briliante. Şeful catolicilâţel numeşte pe primul ministru al protestantismului: «Excelso viro rt magno Cancellario» ceea ce nu s’a FOIŢA ZIARULUI "EPOCA» ») din mumii mm (Urmare) Intr'o dimineaţă, cam pe la o amea-ză, cum eşiaQ el din odae.cu ochii somnoroşi şi tulburi, Margareta, Intîmpi-nând pe Radu cu un aer falnic, şi cu ochii dulci şi vicleni privind ţintă la el ÎI zise : — Bună dimineaţa Sabathal — Rab Benaia.... Şi cum Radu , urluitde o cam dată. se uita ia densa uimit, ea începu să'I declame pe de rost : Sabathai, nu căuta Ascunsa lumii deslegare Pe-alăturea de legea ta, Câ'i vină fără de iertare !... Chipul lui Radu se posomori, şi Margareta pentru Întâia oară îl auzi vor-bindu'I răstit: — La ca ’ml umblaţi în lucrurile mele?... Asta nu’ml place... Sâ nii dai caetul! — Ba să mă ierţi ca nu ţi-a umblat nimeni in lucrurile dumitale,—ţi l’a găsit ieri slujnica sub pernă şi mi l'a adus mie.... Şi să faci bunătate să nu te uiţi urit la mine şi să mă rogi frumos, dacă vrei să ţi'l dafl. Era greu să se supere cine-va pe Margareta.—Cu toate acestea Radu, avu ta-riea şi făcu pe mâniatul până seara. Se feria de a se mai uita la ea şi nu ’I vor-bia de loc. Acum, făcea şi ea pe supărata.—Dar la masă, fără voia lor, li se încâlciră privirile şi ’i umfla rîsul pe-a-mendol.—Cedară stăruinţilor şi se îm-păcară.—Margareta îidete caetul.—Toţi îl rugau pe Radu să Ie citească ce-a scris. —El nu voia. Zicea ca n'are In caetul a-cestade cât un început,care până acum nu spune nimic.... Este o istorie lungă, această poesie, la care va trebui să lucreze multă vreme.—Subiectul şi l'a luat dintr'o nuvela poloneză, intitulată «//««» adică tânăr iscusit în învăţăturile talmudului.—Nu’şi mal aducia bine-amin-te în ce revistă franceză citise această istorie, tradusă.—In poesia Iul voia săară-tepe tânărul Sabathal muncit de îndoială, smuls din linişlâ cărţilor şi credinţilor strămoşeşti şi sbuciumal de neîmpăcatul Iul spirit, căutând adevărul, citind cărţile oprite la evrei, eşind din frânele legii lor. Intr’o zi jidanii i-au cotrobăit prin odaie ş'aii găsit la el un schelet de om. Căta să pătrundă misterele naturii : A-ceasta e o crimă. El a fost afurisit şi mal pomenit In arhivele papale, ast-fel că, scrisoarea a cărei traducţiune din nemţeşte o dam mai la vale, este un act istoric de o netăgăduită importanţa asupra evoluţiunilor politico-sociate în ţările apusului. In epoca ce străba-tem. Papa Leon al XIII oferă strălucitului principe Otton Bismark, mare cancelai al imperiului german, salutarea sa. Când s’a încheiat învoiala tn privinţa insulelor Caroline, sul» condiţiunile pe can le am propus noi, am avut grija a exprima despre acesta, bucuria Noastră strălucitului împărat al Germaniei. Dar acelaşi’ simţimînt, voim a ţi'l împărtăşi şi ţie, onorate principe, pentru ca a fost părerea şi voinţa ta, ca acest diferent să fie supus hotărtreî noastre. Potrivit adevărului, trebue a se mărturisi cu mulţumire, că revine mal cu seamă zelului şi înţelepciune! tale, cu care a'i sprijinit misiunea noastră de la început până la sfârşit, că s'aa putut a se învinge osebitele greutăţi ce s'uu ivit în cursul negocierilor. Mărturisim încă ţie bună voinţă, căci mai cu seama bunului tril consilia, ne a fost dat bine venitul prilegiO, spre a exercita, în scopul bunei înţelegeri, un oficiu nobil, ce într’adevăr, nu e noQ în activitatea Sântului Scaun, dnr care n’a fost solicitat de multă vreme, cu toate că nu e aproape nimic, ce s’ar corespunde mai binecaacestoflciu spiritului şi fiinţei papalitaţet romane. Tu ai urmat convincţiunei tale proprii şi, privind afacerea cu lumina adevărului, iar nu după păreri străine, ori după prejudecăţi, nu le al îndoit a o încredinţa judecftţel noastre. Pe lângă aceasta pare c'al avut aprobarea tutulor bărbaţilor cu dreaptă judecată, de vreme ce catolicii, după toată suprafaţa pământului, se bucură pentru minunata influenţă, ce fireşte va trebui să producă onoarea ce a revenit părintelui şi păstorelul săQ. înţelepciunea ta de stat a contribuit negreşit, In cea mal mare parte, la crearea mărire* imperiului german, pp care o recunoaşte întregul glob terestru. Acum tuşă, învederat, că îngrijeşti ca imperiul german să existe şi, asigurat prin putere şi consideraţie, să Înflorească zilnic mal mult. Si n’a scăpat nici de cum, înţelepciune! sale, câtă putere pentru menţinerea ordinel publice şi de stat dobîndeşte ori care putere ce va II susţinutăde noi, mal cu seama când, după depărtarea oricărei piedice, va dobînd iarăşi libertatea negocierilor. Sepoatedai admite, privind în viitor, a vedea în cele desăvârşite, un semn Imn pentru toate cele-l'alte. Intre acestea, pentru ca să păstrezi şi tu din parte-ne o dovadă a voinţei şi lucrărel noastre, te numim prin această carte, cavaler al ordinului lui Hristos, a le cărui insig-nil am poruncit a ţi se preda odată cu această scrisoare. Sfîrşind ’ţi dorim din inimă toate bunurile. Dat la lloma, lângă sf. Petru, la 31 Decembre al.anulul 1885, al VlII-lea al pontificatului nostru. semnat) Leon p. p. XIII alungat din oraş. Lucrul s’a petrecut In Galiţia. Sabathal s’a dus Într’un o-raş străin. Acolo ţinea conferinţi In salonul unui general. Era frumos, învăţat şi fermecător la vorbă. Toată lumea ’l admira. Fiica generalului îl spuse ca l iubeşte. Ea era foarte evlavioasa. Sabathai se boteză. Generalul îi făcu fericiţi. Ttnărul deveni ilustru. Ajunse profesor la Universitate. Scrise o carte în care tăgăduia existenţa luîD-zeu. învăţaţii de-acolo, cari îl invidiiau, se ridicară toţi în potriva lui. Popii tăbă-rlrâ pe capul nevestei lui. O îngroziră cu iadul. Aduseră un doctor, şi'l declarară de smintit. Sabathal fu legat şi dus, bun sdravân, în casa de nebuni. După două zeci de ani, într'o revoluţie, foştii lui studenţi, 11 scoaseră de-acolo, idiot şi schilodit de bătăi. Nu se ştie ce s'a mal făcut. Unii spun c'au văzut un om umblând încet pe dealuri, ui-tându-se pe jos, bâjbâind prin buruenl şi respunzând trist cui îl întreba ce caută / — Caut pe Dumnezeu şi nu I aflu ni-căirea. Eu, zicea Radu, voia să arăt că a-cest tînăr, înzestrat de talent, ’şi merită soarta... Că a te ridica cu mintea şi cu inima mai sus de cât oamenii care te înconjură este un păcat pe care trebue să’l ispăşeşti... Că răutatea şi Învrăjbirea fără frâu a oamenilor inferiori tn contra omului superior este întemeiata şi va fi în tot-d'auna... In sfîrşit că durerea este uu imposit fatal, pe PARTEA ESTERIOARA Trnncin Lu l'rance scrie : Declaraţia făcută de guvern, în ambele ca-mere, confirmă necesitatea d’a se stabili un armistiţiu între partide şi a face posibilă o politică de reforme practice. Ministerul mai cu deosebire va studia mijloacele, prin cari să se poatfi echilibra bugetul. Noul ministru de răsboiu, generalul Boulanger, a adresat armatei următorul ordin de zi : »Presidenlul republice* mi-a făcut marea onoare, d'a mă chiema în minister. Eu am urmat cu Încredere acestei ehieinari, fiind convins, că voiu găsi la toate gradele un sprijin necondiţionat, pornit din sentimentul datoriei şi al supunerei, de care armata a dat atâtea dovezi. Noi vom continua opera începută de iluştrii noştri predecesori: perfecţionarea noastră militară, la care muncim de 15 ani. Să trăiască Francia ! Să trăiască republica ! Turcia. Poarta, cu toate că a declarat acum de curând tn mod oficial că înarmările militare sunt terminate, a chiemat acum din nou sub arme un mare număr de redifi din Siria. Continuarea acestor Înarmări se esplieâîn sferele turcesc! ast-fel că, în cât priveşte pe Poarta, situaţia politică este foarte ncsatisfăcaloaro ; se crede că la primăvară vor reîncepe ostilităţile. Sferele conducătoare din Constantino-pol spera că în acest cas vor avea pe Rusia ca aliată. Şi adevărul este că tn timpul din urmă a crescut foarte mult influenţa rusească. • * Gadban ElTendi a sosit la 24 1. c. în Constantinopol, pentru ca se facă guvernului mal multe comunicări din partea principelui Alexandru al Bulgariei. Poarta a notificat la Solia, că încuviinţează numirea unul ofiţer bulgar, ca a-taşat pe lângă Madjid paşa, cu ocasiu-nea negocierilor pentru pace; dânsul va avea Insă numai vot consultativ Tot în acelaş timp Poarta a trimis instrucţiuni lui Madjid paşa, ca să evite amestecul cestiunei serbo-bulgare cu cesliunea rumeliotă.S'au notificat şi guvernului sârbesc, în mod oficial, condi-tiunile, cari trebuie să serve de basâ la negoţierl. Toate puterile au comunicat Porţei, că ele sunt pe deplin convinse de necesitatea unei soluţiuni grabnice a cestiunei rumeliote; până acum Insă nu s'a stabilit un acord tntre ele. Poarta a perdut speranţa unei soluţiuni pa-cinice şi de aceea a dat un noQ ordin pentru mobUisarea redifllor din Damasc şi Aleppo ; şi redifii din Mesopo-lumia vor li mobilisaţl. Delaţiunile cu Grecia supt cât se poate de Încordate. Germania. Kolnische Zeitung vorbind despre articolul din Le J'emps, în care se zice că Germania, Englitera şi Francia ar 11 făcut demersuri spre a face pe Poartă se cedeze o parte de teritoriu Greciei, scrie următoarele : Noi am luat din mai multe locuri informa-ţiunl în această privinţă şi ii'am putut afla nimic positiv cu privire la asemenea demersuri din partea Franciel, de aceea noi lăsam toată răspunderea tu Cii re ori ce om deosebit trebue să’l plătească vieţei. Daraceste lucruri, pe cari Radu le rumegase multa vreme în capul"lui, şi ’I se păreau foarte limpezi lui nu puteau fi de o potrivă simţite şi de auditorii lui cari nu cugetaseră nici o data, împreună cu el, la aşa-ceva. De aceia îl rugară să'şi lase planul la o parte şi să le citească ce-a scris,— începutul... aşa cum se găseşte. Radu se îndupleca şi citi: Sabalhai-Kab Hcunia. Sabathal, nu căuta Ascunsa lumii deslegare Pe-alăturea de legea ta, Ca i vină fără de ertare! Ci’ţl pleacă ochii pe Talmud, Ilau, cu-adâncă ’nvăţâturâ, — Cu glas de tunel să'l aud Pe Iehova, prin a ta gură, Vorbind şi calea arătând Copiilor lui Israel..... Intoarce'ţi tulburatul gând, Şi toată inima spre El\ Căci El aziSj sub bolţi albastre, Pământ şi aştri să resară, Şi’n noaptea pribegirel noastre, S'a prefăcut in stiip de pară, Călăuzind perduţil paşi Şi mană dând robilor săi! sarcina ziarului Le Temps. In cât privesc»* pe Germania şi pe Englitera ni s'a spus în modul cel mal categoric că ele n'au făcut nici un demers la Constantinopol şi nici n’au făcut asemenea promisiuni la Atena. Răsboiul intre Grecia şi Turcia are pentru Europa numai un interes secundar. Dacă Grecia voeşte teritoriu, încer-ce'şi norocul, şi apoi va vedea cine este Turcia. împăratul Vilhelm a adresat cu ocu-siunea jubileului săli următoarea scrisoare principelui Bismark; Când am fost chemat în Ianuarie 1801, ca se mă suia pe tronul părinţilor mei, în vârsta mea de atunci, dejalnain-tatâ, nu puteam spera că voia conduce lucrurile un timp atât de Îndelungat. A-cum însă, alăturea cu soţia mea, privesc cu plăcere şirul de 25 de ani, de când domnesc tn bine şi tn răO, după cum cere greaua mea sarcină de domn. Nu pot se mulţumesc în deajuns atât puternicului D-zeO, care m’a lăsat să trăiesc până acum şi care m’a Încărcat cu bunătatea sa, mal cu seamă în ultimul sfert de secol, bine-cuventânddomnia mea regească atât în lâuntru cât şi In afară. Ceea ce mă înveseleşte însă mai mult cu ocasia acestei serbări este Credinţa neclintită, iubirea statornica a poporului meii, despre care m’am convins în atâtea rânduri şi care mi s’a a-rătatşi acum cu ocasia jubileului med. Nu numai de aci, din monarchia mea, ci din toată patria germană, ba şi mal departe de graniţele ef, am fost felicitat de autorităţile comunale şi bisericeşti, de societăţi de tot felul, prin a-drese Împodobite, de către particulari prin scrisori, poesii, piese musicale şi prin telegrame. Şi prin petreceri şi Întruniri s’aa manifestat sentimentul poporului cu ocasia jubileului meii. N’aa uitat nici brvii luptători de o-dinioarâ de a 'mi da dovezi de credinţa lor. Asemenea dovezi numeroase de credinţă şi stimă, care sfinţesc a-ceastă zi, îmi umple inima de recunoştinţă şi Îmi dă putere, la vârsta mea, d’a îmi face şi mal departe datoria de domnitor cât timp voiu mal avea viaţa. Mulţumesc din toată inima tuturor acelora, cari m’aa felicitat pe mine şi pe soţia mea, şi Împreună cu ci zic: D-zeu să fie şi mai departe păzitorul patriei noastre germane. Te însărcinez să dai publicitâţei această scrisoare. Sorbişi. Guvernul sârbesc, cu oca-siunea negoţierilor pentru pace, voeşte să propună Bulgariei ca să tncliee o convenţie comerciala cu Serbia , de oare-ce starea actuală, cu taxele vamale prohibitive şi afară din cale apăsătoare, mal cu seamă pentru părţile de la răsărit ale regatului, pricinuesc mari păgubi economice. DE PRETUTINDENI I*acen Mcrbo-hulgora Se anunţă din Londra, că Serbia ar consimţi la închierea păcei cu condiţi-unea ca stulu quo ante să fie restabilit La ce tu cugetul să’ţi laşi A luneca pe alte căi?... Iscoditoarea ta gândire Scufunda'tl-o ’n Talmud şi ’n Tiiora Şi vezi cum din a Iul iubire Isvor dă vieţii tuturora! Aşa, pios, Rub-Benaia Pe scumpu’I şi ’nvăţatu'i fia Necontenit tl sfătuia, Dar voidja'i se perdea tn pustia ; Căci surd Sabathai rămâne: Din sufletu’I—rebel acelei Poveşti a cărţilor bătrâne, Muşcase Serpele ’ndoeli. Şi cât de greu l apasă gândul, La uşa tainelor când bate— Adâncul lumii cercetâudu’l, In trista lui singurătate. 0 rază ’n noapte'! nu străbate, Şi nici o şoaptă nu răspunde Dorinţii lui neîmpăcate, Şi tulburării lui profunde... Doar luna singură ’şi revarsă Vapaia’i rece şi senină Pe această frunte grea şi arsa De gându’l dornic de lumină.— —«0 de exişti tu unde-va www.dacoromanica.ro / EPOCA 31 DECEMBRE i: şi ca să nu se stărue asupra despăgubire! de rczboiu. Pe lângă aceasta, Serbia ar mai dori sâ obţie un tratat de eomerciO cu Bulgaria, pe bazele In vigoare din cele l-alte ţări europene. Numirea d-lui MijatovicI, ambasa-doru Serbiei pe lângă regina Victoria, ca delegat pentru încheerea paceî, a produs o mare satisfacţie la Londra, acest diplomat fiind cunoscut pentru a-plecarea sa sub influenţa politicei engleze. I nirea Cretei eu Grecia Locuitorii Candiel au adresat ambasadorilor marilor puteri din Conslanti-nopoli următorul momorandum, prin care cer anexarea lor la patria mumă: Excelenţă! In momentul acesta, când marile puteri caută tn înţelepciunea lor o so-luţiune a cestiunel Orientului, vecinie renăscândă, poporul Cretei nutreşte speranţa că cestiunea libertăţel patriei sale va fi d'asemenea apreciată ca vrednică de luat In consideraţiune. Gestiunea cretană, care a luat naştere In marea luptă helenâ de la 1821, s’a reprodus apoi lntr'o serie de revo-luţiuni locale in anii 1833, 1841, 1806 şi 1878. Marile puteri, a căror acţiune diplomatică, a provocat'o fie-care din aceste mişcări, au recunoscut în mai multe rânduri dreptul poporului cretan d'a se emancipa şi a se uni cu Grecia independenta şi prin această’I ati liberat titluri de cari să se folosească când împrejurările ar fi priincioase. Aceste împrejurări, se înfăţişează învederat acum, când s’n ridicat cestiunea uniune! Ruinei iei cu Bulgaria. Această unire nu se Întemeiază de cît pe legăturile de rusă şi religioase a celor două ţări. pe când unirea Cretei cu regatul helenic, afâră de aceste două tari legaturi, se întemeiază încă şi pe luptele comune ale acestor ţări, pe tot timpul marelui râzboiu al independenţei heleniee şi pe jertfele de tot felul ce Grecia liberă a făcut în folosul Cretei. Marile puteri ar face o operă de dreptate şi în acelaşi timp de umanitate, apucând această împrejurare spre a resolva şi cestiunea cretană, încununând dorinţele esprimate d’atâtea ori de acest popor şi pe cari le-a sigilat cu sângele săQ. Dacă această cestiune ar mal sta pendinte, urmarea nu va fi alta de cât reînoirea luptei, la cea d'tntâiu ocaziune, contra dominaţiunei otto-mane, şi prin urmare a unor încăerări sângeroase şi desastroase, ce aă demonstrat, de mult, imposibilitatea pentru poporul cretan d’a se pleca jugului ottoman. Instituţiele locale făcute In grabă la 1870 n’ad putut faci* * mai de suferit acest jug, pentru cuvântul, că Poarta, concentrând In mâinile sale toate puterile, se opune la ori ce progres şi împiedicând prosperitatea insulei, se pune la fie-ce ocaziune în conflict cu reprezentanţii ţârei, întreţine ast-fel marcă lurburarea şi răscoala în spirite. De-apururi bun, ş’a lot puternic,— Aratâ-mi-te Jehova, Se cad naintea ta cucernic. SC’mi spui —să aflu de la tine A lumii taină pe de întreg !... Cobori din sferile 'ţi senine, Şi fa-mă să te înţeleg’ Căci cum să cred eu că exişti, Şi peste lumea ta în ruină Iţi luneci, fără să te mişti, Privirea’ţi rece şi senină? De ce-ai făcut pe om atunce, Dacă ştiiaî că va fi rău Şi patimile or să’l arunce. Pe alte cai din frâul tău ? Ce ’ţi trebuia opritul pom, Şi şearpele ispitilor, Şi pofta Evei,—ca pe om Să’l dai de veci durerilor, Când tu ştiiaî mai dinainte C’al să’i arunci din raiu afară, Căci slăbi tu însu’ţi Ii făcuseşi Ispitelor de se plecară? Aşa ’ncepuse el, din şcoală, A se Întreba ş'a se îndoi. Muncit de-a minţi lui răscoală, Urmează semnaturile tutulor autorităţilor locale şi a le deputaţilor Adu-nărel. Ilallenii |>e Murea Itosie Ziarul italian «Stampa» Încredinţează ca puterile aii răspuns verbal Porţei la protestul el contra ocupăret Massaoa-hului de către Italieni, că nu voesc a se amesteca în această afacere . de vreme ce Italia a declarat, că drepturile Suverane a le Sultanului remân intacte !.... Pare însă, că regele Abiziniei nu e de părerea puterilor europene în acăstâ privinţa şi că diplomaţia italiană n’a reuşit pena acum a liniştit pe Negusu Ioan IV-a. care s’ar fi apropiat de Mas-suah la cale de zece zile, fără a i se cunoaşte pîna acum intenţiunile. Scopurile Itiisicl asupra Coreei. Ziarele engleze aduc ştirea ca guvernul Insulei Corea, ar fi trimis un memoriu împăratului Chinei prin care ’l roagă a trimite o armată în Corea spre a împedica o năvălire a Rusiei. Aceleaşi ziare vorbesc de nişte turburăm ce s'ar fi produs la Pekin, capitala cerescului imperiO , în care mal mulţi străini ce ocupa posiţii însemnate, ar fi fost maltraţi de soldaţi. Turburnri Iu grunila ruso-persnna. O depeşe din Odessa anunţă că 4,000 persani, In cea mai mare parte ciobani, aii năvălit şi luat oraşul Mugâni, dupe graniţa ruso-persană. Micul număr al trupelor ruse ce o-cupa oraşu, n’a putut opune de cât o resistenţâ neîndestulătoare. Un oficer şi un casac aă fost omorîţl. Armuri iu Grecia. Guvernul Austro-Ungar, a permis fabrice! din Pressburg, a transporta în Grecia 20,000,000 de patroane. In cercurile oficioase din Berlin există temerea ca în faţa nuoei atitudini ameninţătoare a Greciei, se nu fie pe sub mână îndemnul Angliei. FELURIMI Academic orientala la Herlin. — După iniţiativă principelui Bismarck se va înfiinţa la Berlin o Academie o-rientală după modul celor din Viena şi Paris. Aceasta academie nu va fi un institut independent,|ei va face parte din universitate. ♦ * t'rias si pitic. — Cel mal mare om astă-zi este un tânăr Finlandez, care este de 2 metri şi 80 centimetri, cel mal mic representant al sexului bărbătesc este un pitic Italian, care n'are decât 43 de centimetri. * # Lin manuscript furat Din Biblioteca civică în Perugia s'a furat un ma-nuscriptpreţios d’ale lui Cieero De ofji-ciis şi se zice c’a fost vândut la Roma numai pe 000 lei unor bibliofili germani. Şi. singur, stând plecat pe carte, Neadormit, lua ’n răspăr A sale ’nvăţături deşarte — Doar o găsi vr’un adevăr ; Dar îşi trudia ’n deşert gândirea : Pe Zeul Bibliilor sfinte El nu’l găseşte nicâirea; — Din cărţi îşi smulse trista'i minte, Ca dintr'o noapte ce ’l înghite... Toate scripturile-’i părură Iscoade prost închipuite Şi basme fără legătură!... • CAP. II. La casa lui Rab-Benaia E zarvă mare. — Tulburat Norodul se înghesuia Sa vadă ce s'a întâmplat. Plângea, smulgendu-se de pâr, Bătrânul rabin, scos din fire — Se întâmplase ’n adevăr O straşnică nelegiuire : (Va urma) Autorităţile italiane publică acum un premiu de 10,000 lei aceluia ce va a-râla unde se află manuscriptul. Denunţările sunt a se adresa consulatelor italiene. INFORM ATIIJNI Decretul pentrunumirea d-lui Cer-nat ca ministru ăe resboi pare că ar fi sub-semnat de mult, dar nu s’a publicat plnă acum din causă că d-sa refusâ de o se supune condi-ţiunei ce i se impune de a primi pe d. general Folcounu ca şef al marelui Stat-major al armatei. Dacă d. general Cernut nu se hotărăşte se primească această condi-ţiune, apoi nu vn fi numit ministru de resboiu. * * • D-nu Neron Lupaşcu, prefectul judeţului Fălciu, a fi transferat la Yasluiu. • Colegiul al II de Muscel a ales deputat pe d. Ilie Frotopopescu candidat guvernamenhl. 4 * D. I. C. Brătiinu a sosit astă-zi de dimineaţă în Capilajă, tot cam bolnav. Prima savisităa fost pentru d, general Brialnont. * • • Presa oposiţionstă s'a înavuţit cu un nou şi viguroi confrate de luptă Drapelul Severineni ce apare odată pe săptămână laseverin. l'răm confratdui nostru succes şi ca primă isbaidă, reuşită la alegerea ce va avea loc peste câte-va zile la Mehedinţi. » • In scop de a eciilibra budgetele, guvernul are inteiţiunea să reducă cu 50 la sută salaiul tuturor funcţionarilor care tree peste suma de 300 lei. * * Ne am dus să n informăm despre sănătatea doctoruln Marcovici şi am aliat cu părere de rău că distinsul nostru medic să ala în aceiaşi stare. * • + O nouă serbare se pregăteşte în folosul loteriei Athneuluî. * * După in forma ţi mea ziarului Neues Wiener Tagblatt, îegoţierile pentru stabilirea păcel ître Serbia şi Bulgaria se vor ţine n Bucureşti. • * Generalul Berexlei, alesul Guvernului la col. II. o senatori din Teleorman, a obţinulOl voturi din 240 alegători. * * La alegerea ci va avea loc la Botoşani nu va Unici un candidat oposant. Lupta seva mărgini între represintanţil celo doi stâlpi ai colectivităţii în Botonni, dd. Giolac şi general Pilat. Lpta nu va li, pentru aceastâcausâ, nai puţin învier-şunată. # Corespondenţa di Budapesta primeşte din Viena irmătoarea telegramă : Ambele gverne (cel austriac şi cel ungar) n înţelegere cu ministerul de esteie au hotărît se înceapă negoţieril eu România în privinţa convenţiei Conferenţa vamală austro-ungar cât de curând va stabili instrucţiuile necesare şi ministerul de inteie va invita pe guvernul român se.rimită delegaţii săi spre a începe nţoţierile. * ♦ Prima societate imânâ de reasigurare anunţă că, in causa scum-petea aurului prelugeşte, nu mai ştim pentru a câh oară, termenul de plată al veamentulul al 2-lea asupra acţiunor acestei societăţi pînă 20 Maie 1880 st. v. contra unei doben; de întârziere Simbâtâa fost o viitoare la Mo goşoea la care nu a ftut lua parte M. S. Regele fiind inspus. Erau 40 de invitaţi. S'a împusat: un lup. o vulpe şi şase epuri. E mai multdecât probabil că d-na Palii va da o a cincea representa-ţiune la teatrul naţional şi apoi se va duce lă Nizza fără a se opri nici la laş; nici la Viena, din causă că in aceste oraşe înscrierile pentru a-bonamente au fost departe de a corespunde aşteptărilor impresariului. Naţiunea află ea d. Eug. Stâtescu, ar fi având intenţiunea a supune pe avocaţi la nişte taxe nuoi cu care se poată imprima Buletinul Curţilor de Casaţiune şi de Apel. * * * Moştenitorii generalului Slăni-ceanu, au intentat soţiei răposatului un proces pentru anularea testamentului: procesul se va judeca de Tribunalul Ilfov, secţia IV în ziua de tt Martie 1836. * # ♦ Astă-zi la 2 ore.ăflă România Liberă că dupe convovarea ministrului, se întruneşte la ministerul justiţiei co-misiunea consultativă pentru amendarea proectuluî de reorgnnisare a magistrutureî. De-o-cam dată pro-ectul d-lui Nacu nu este în totul dat la o parte. * * • D. General G. Gatargi adgiotant al M. S. Regele Serbiei a sosit eri sea râ în capitală venind din Belgrad. D-sa pleacă astă seară în Moldova, unde va sta vro-o 10 zile. * Numărul nostru ilustratoare vă a-pare în ziua de 1 Ianuarie 1886, conţine : 1) . Aşchii, de d. T. Maiorescu. 2) . Dalila fragment-poesie de E-minescu. 3) . O scrisoare de d. I. Negruzzi. 4) . Adam. de d. Hasdeu. 5) . Melancolie, poesiede 1. Vlahuţă 6) . Zobie, de Barba Stefânescu de la Vrancea. 7) . Nazat Extrageri din revista teatrală a d-lor I. Negruzzi şi I). R. Ro-setti. 8) . Calendarul anului. 1886. 9) . Desenuri în corpul textului de d. A. Ghicka. Numărul exemplarelor ce se vor trage fiind foarte restrîns, person nele care doresc se aibă această etdi-ţiune escepţională sunt rugaţi se se adreseze din vreme la udministra-ţiunea ziarului. Preţul unui exemplar, conţinând 16 pagine şi zece desenuri este un leii. TÂRGURILE DE CEREALE După revistele agricole francese tran-sacţiunea cu cereale vor rămânea probabil calme până pe la finele lui Ianuarie. Preţul cel mai mare, cu care s’a vîndut grâul nostru cel mal bun în portul Brăilei abia a atins cifra de 12 I. n. şi 50 bani hectolitru; pe când în Franţa grânele indigene cele mai bune a atins cifra de 24 I. n. suta de kilograme, de şi grânele a fost de aceeaşi calitate. Tenjurile streine. In târgul Parisului grânele francese a câştigat 25 centime, pecând acelea străine şi mai ales cele de Australia a perdut 75 centime la suta de kilograme. Grânele cele mai bune s'a vîndut cu 23 I. şi 25 suta de kilograme, iar preţul celor-l’alte grâne indigene şi străine a venit între 20 — 22 1. n. sula de kilograme. Secara s'a vîndut cu 13—14 lei noi. Orzu s’a vîndut de la 17—20 1. n. suta de kilograme, după calitate, afara de orzurile venite din Rusia care se oferă cu 13—14 suta de kilograme. . Orezul, ovăz negru de Brie s'a vîndut cu 19—2Q lei noi suta de kilograme. In cele-l'alte târguri ale Europei preţurile sunt aproape acelea din săptămânile trecute, afara de târgurile Germane şi englese unde s'a simţit oarecare ameliorare tn preţuri tn săptămâna din urmă, iar la Amsterdam (Holanda) şi în Austro-Ungaria preţul grâului şi al seearei s’a micşorat puţin. Aceeaşi linişte se observă şi în târgul de la New-York Statele-Unite. (Economia Naţională). ULTIMA ORA l.ondru. 11 Ianuarie. <>Times» zice ca Ţarul persista a nu se împăca cu Prinţul Alexandru dar că luând tn consideraţie valoarea desfăşurata de trupele bulgare, încetează de ase opune la unirea celor două provincii. Acelaşi ziar mai spune că Anglia ar fi de părere a aplica şi Turciei propunerea de desarmare făcută de către Rusia. Berlin. 11 Ianuarie.— Ziarul -Po^l ■> scrie câ Grecia pare că voieşte să'şi schimbe primele sale intenţiuni, dar cu lonle astea nu este de prisos sa se observe câ chiar dacă s'ar produce, un resbel între Turcia şi Grecia n’ar ameninţa pacea Europi. Jurnalul Berlinez adaugă că de acum înainte ori-ce stat din Balcani, care ar voi sa aducă prin forţă vre-o schimbare în ordinea lucrurilor actuale, va 11 părăsit şi va face resbel pe rişicul şi pericolul Săii. TEATRE CONCERTE PETRECERI Lan) !W Decembre Trnlrn National. Marţial Sala Itosscl. Balurile mascate Marţea, Joia şi duminica. Orfeuni. Trupa îonescu Pantomimii canţoneta teatru mecanic. t'iiiversal. Strada Regală 17. Baluri maSCale Marţea, Joia, Sâmbăta şi Duminica. IHLETI\ FIYWCIAR Bucureşti, -ii) Decembre. Afacerile foarte restrînse; de şi astâ-zl e termenul pentru declarare;! preuiţelor, animaţi unea a lipsit cu totul. Este adevărat cu mai toate obligaţiunile cu premiiau avut timpul să fiă operate,din causa cresceriî cursurilor din intervalul Uimei, aşa câ loiite premiale vor li Rădicate, dar e lot atât de esacl ca loalâ lumea esitâ de a contracta nuoi angajamente, fie din causa preocupărilor politice, liă din nesiguranţa ce inspiră eoni binaţiunile financiare ale Băncii naţionale şi ale Societăţii de Gonstrucţiuni. Agio face 10.90. Cek Paris 100.25; cek Londra 25.31; cek Berlin 124. Fondurile de Stat fără afaceri. Valorile mai slabe. Băncile cad la 1153. Daciele la 204 şi Gonslrucţiunile la 204 1/2. Viena fermă, însă napoleonul se urcă la 10.05. Tendinţa calmă. Cajrol. CURSUL PIEŢEI BRASOVU Din 9 Ianuariâ s. n. 1886. Bancnote româneşcl cump. 8.48 voiul. 4.48 Argint românise! « 8.40 « 8.44 Napoleon-d'orl « 9,98 « 10 03 Urc lurcesci ... « 11.26 « 14 30 Imperiali .... « 10.22 >< 1023 lîaibenl .... « 5.90 « 5.94 Scrisurile fooc. «Albina» 100— « 101 — Iluble Kasescl . - . « 1231/2 « 1243 4 Disconlulu .... 7—10 0 o pe an. , BIBLIO GR AFIA A apărut şi se află de vânzare la principalele librării din ţară, precum şi ia librăria editoare Haimana, in Bucuresci: Oberon saO cornul minunat, basm cu gravuri fine în culori, formal în 4o, cartonai frumos, lei 1,50 hani SITUAŢI UN CA SUMARĂ A BIUROULUI ATHENEULUI ROMAN încheiata In seara de 23 Decembre 1335 Fondul Atheneulul român. Bilete emise de biuroul A- theneulul ..................................... Cassa .......................................... ^ Bani depuşi la banca In: Banca naţională , Efecte publice t NumerariO 79.910 50 1.723 45 Imprimate, plata D-lor Socec et C-nie . » 9.700 — Material de împachetare ( şi cheltuelî de expedia-Cheltuell diverse) rea biletelor . . . 1 Lefurile impiegaţilor pe j şâpte luni şi cheltuefi ( diverse . ... » 4.234 85 Remisa acordata vlnzătorilor de bilele . Diverşi. Bilete distribuite şi încă neachitate Bilete de loteria. Bilete nedistribuite loca . Total ACTIV Lei b. Lei I B. 500.000 425 25 — — 223.522 — — — 15.058 30 10.525 10 - -. 183.280 35 — ' 00.589 — — — 500.000 — 500.000 — A. Vlahuţă. de 6 0/0. Minunat trebuie s meargă afacerile acestei societâ al cărui preşedinte e tot princijle Dem. Gr. Ghica. www.dacoromanica.ro V EPOCA — 31 DECEMBRE CASA DE SCHIMB I. M. F E R M O 27,—STRADA LIPSCANI, 27— tl lt S 1. L R r t 1 lt K S 50 Decembre 1885 Rente amortizabila . . . 93 i r>% Renta perpotna .... 8S 0% Oblig, de stal 87. 6% Oblig, de st. drumu defer 7% Seia. fune. rurale. . . . toi :•% Scris. Tune. rurale . . - 8t 7% Scris Tune. urbane . . . 96 6% Scria Tune. urbane . . . 89 5% Scris. fnne. rurale . . . 80 1 4 5% împrumutul comunal . . 71 Oblig. Oaael pens. |e\ 10 dob. 206 împrumutul cu premie . . . :ti Acţiuni bfcncel nation . . . 202 Acţiuni «Uacia-Romauia » . . 1160 » Naţională 268 » Credit mobiliar . . . 225 » Constructîunl. . . . 205 » Fabrica de hârtie . . Argint contra aur 17 0,0 Bilete de Bănet contra aur. . 17 Of) Florin austriacl 2.01 CLItSI L l»l\ YIE.X \ Napoleonul 40 0*4 Ducatul 5 05 l.oae otomane Rubla hârtie 124.15 CUHKULDIX RFIII.IX Acţiunile C. F. R Oppenheiin. ....... 103 70 Obligaţiuni noul 6% C. F. R. 104 75 « * 5% k » »> 101.50 Rubla hârtie 200.15 CUnSUL DE PAItlS Renta Română 88 Lose otomana Schimb ...... Paria 3 luni » la vedere 100 15 Londra 3 luni » Ia vedere 25.30 Berlin 3 luni 124 Viena la vedere DE VENZARE. Locul din strada Dionisie No. 20 si strada Crinului No. 5. Acest loc are faţa pre strada Dionisie 37 metri, pre strada Crinului 40 metri şi adâncime de 44 metri. Se vinde în total sau în loturi, de câte o a gatra parte. Doritori se pot adresa la proprietarul lui, D. Gr. G. Peucescu, str. Clemenţi No. 2. DE VENZARE. Moşia Rîea Noua din judeţul Teleorman, plasa Teleorman, comuna lliea. Moşia are 200 stj. masa sau aproape 400 pogoane. Este de arendat a 200 galbeni şi se întinde până în bătătura celei de a 11-a staţie a căi ferate Costeşti-Turnu-Măgurele. Doritorii se pot adresa la D. Gr. G. Peucescu, str. Clemenţei No. 2, unde vor vedea planul şi vor lua ori-ce alte lămuriri. „E PUBLICITATEA P O C A V'0,A * v\ t • ACADEMIEI i V '’N. *.. <■ / St-vacla Episcopiei, IVo. 3. ANUNCIURI SI RECLAME anunciuri pe pagina a IV, linia 30 bani, anunciuri si reclame pe pagina III 2 lei linia. DE VENZARE. Proprietatea Sîliseasea din judeţul Teleorman-Gară la 5 minute depărtare. A se adresa la d-na Elisa Chronidi, Intrarea Roselti No. 5. O DOMNIŞOARA Absolventă a cursului secondar şi avend Diploma de maturitate, se oferă a da lecţiunî, în vre-o familie, pentru cursul primar sau secondar. In special pentru limba franceză, matematici şi ştiinţele flisico-natu-rale. A se adresa la redacţiune. I>E\SI0\\\T DE DEM0ISF1LES Strada Sf. Voevodi La Direction a l'honneur d'inrormer Ies parcnls qu’elle a pris pour l'annăe scolaire 1885-86, des dispositions dapros lesquelle< Ies examene auroat lieu dăsormais dans Ies ăcolcs publiques. Kien ne sera negligâ pour assurer Ies progres et Ic bien-ălre des â'.âves qu’on voudra bien lui confler. La rentrde a eu lieu le I" seplembre 1885. iu; li vi io viii \ racelei si reimishilii Sistemul prof. Dr. JAEGER Recunoscut pretutindeni ca cel mat escelinte CORONAT DC JURIUL MEDICAL DIN LONDRA CU ,, MEDALIA DE AUR" â V î $ Sub-semnatii, aTând numai noi singuri dreptul de a fabrica vestmintele de lâna cese poarta pe dedesupt, vestminte zise Normale, pre cum si curerturile de paturi in lâna curata de Cămilă. ( cri păzesc «Ic răceli si reumatisme Declarăm ca amlncredinţat In România unicul deposit al produselor noastre Casei AUX 3UATRE SAISONS 72, Citea Victoriei 72, (in faţa Puiuţului Regal), Declaram ca nurecunoascem ca VERITABILE de cât flanelele ce sej găsesc în aceastacasa. — Comande din provincie se fac direct. Preţuri curate şi. broşuri se trântit gratis şi franco după cerere W. BERGER’S SOHNE (Stuttgurt) I * A A A A P fi MTD l\ yuturuiului, gripa, bronşita, etc., LUIi 1 nAsiropulu şi pasta pectorală d Nafe de Delangrenier possedi uă eflica-citate sigură şi couslataiâ de unu mare numerii de medici. Fără sărc de opium (Morfina sau codeiuă) se dă fard temere la Copii bolnavi de Tussc, de Rdyuţild. Paris. Îi3, rue Yivieime, şi in Iote farmaciele DIN LUMEA I NTM.OĂ “ OFICIUL DE PULICITATE „ROMÂNIA11 18. STRADAdCADEMIEI, 18 BUCJRESCI Primesce anuncirl, inserţii şi reclame ‘ ' pentru 0RI-CARE JAR din ’ capitală, iu- ’ deţe şi străinătate | r sr-yy-v T T v v- DOCTOIU L EMIL MW Vechiu profesor de arta mo.şitu-lul şi medic primar al spitalelor Sf. Spiridon din Iaşi, instaJândii-seîn Bucureşti str. Clemenţei, 25 de-a-suprn Farmaciei, da consultaţipju de la 8—li a. m. şi 0—8 post-me-ridiane. A L E CU.. B A L Ş AV04VT 00 StradaDiouişie consultaţii de la 8-12 dimineaţa. D. R. ROSETT1 AVOCAT Strada Bntişte No. 4. BURSE Bursa Parisului Cursul de la V lanuare ÎS Să Renta franceză 4 jum. la suta, 110.05 —110,10 detto bulevard 10 ore, 110,05 Renta română perpetuă 5 la sută 88,— 109,40 dello C. F. R. 6 la sută.—Acţiunile bâncei române—Creditul Mobiliar român împrumutul Elin din 1879 315,— 325,— idem din 1881 — 252.50 , Banca Otomană, 481.24. 183 75 deto bulevard 10 ore. 501,25,—,— Datoria turcă 14,40 4 jum. la suta 11.50 Lose turcsşti,36,— 35.—,Datoriaunificată egiptână 0 la sută 825.324 , Schimbul Londrei la vedere 25,22, 25.22, detto la Berlin 122,87 122. Bursa de Berlin Cursul de (a V lanuare 1885. Napoleonul 10,15 Renta română a-mortisabilă 5 la sută, 92.25-92.25. Obligaţiunile C. F. lt. 6 la sută 101,20-103. detto detto 5 la sută 100,50-100,70. împrumutul danubian Openheim, 108-50 10. Rubla hârtie comptant, 199,70-199,95 Schimbul Londrei 3 luni 20,22-20,22, detto Parisului2 luni 80,25-80,25. detto Amsterdam detto 168, 167,90 împrumutul municipal Bucureşti 1881 92, 30 Bursa Londrei Consolidatele engleze99 sfert. Schimbu Parisului pe 3 luni, 25,43 detto la Berlin 3 luni, 20,57, detto la Amsterdam 3 1. 12,03. action de la banca rom. 5 1/2. Bursa de Viena Napoleonul 9,985 9,985—Ducatul 5,97, 5,-97. Imperialul, 10,30,10,30, Lire turceşti, 11,38 11-38. Argint contra hârtie, 100.Rubla hârtie comptată 123,25-123.25 Acţiunile Credit Anstalt 296,90—297,—. Renta metalică 5 la sută, 83,50 — 83,40. Renta hârtie 83,20,83,20. Renta aur, —, — Lose turce 17,50—17,50 -Schimbul Londrei la vedere 126,35-126 35 detto detto Paris 50,—49,97, detto Berlin la vedere 62, — 62, detto Arns terdam la vedere 104,50-104,50. Bourse de Francfort Cursul de la 9 lanuare 1885. Renta Roumaniel amortizabilă 5 0/0 92. 50 92.1/8 MERSUL TRENURILOR CAILOR FERATE ROMANE Valabil de a 1885 Mur iiresti-ll oman bucureşti-Vere ioro va STAŢIUNEA Arătarea Trenurilor STAŢIUNEA ArBLarea Trenuri! or fr. ac.lTr. p. |Tr. p. Tr. pl. Tr. T. ful.ţ T. ac. Tr. p. 1 noapte a. in. dim. dim. p. m. dim. p. m Bucureşti p. 11,00 8,30 745 645 5,o0 Bucuresci p. 4,05 9,00 4,30 Chitila 11,13 8,46 8,30 — 5,17 Chitila — 9,14 4.47 Buftea — 8,59 8,19 — 5,31 Gioc&ueacl — 5,07 Cri vi na — 9,20 9,04 — 6,09 Gherganl — 9,47 5,27 6,09 Titu 5,07 10,03 5,51 Pioeştl 12,17 10,05 9,35 8,19 Găescl 1 10,30 seara Valea-Călug — 10,59 6,36 Pi Lesei 6,24 11,35 7,55 Albeşti — 11,00 8,30 Corbu — p. m. 9,06 Mizil 1.14 11,30 8,52 Potcoava — 12; 48 9,2'1 Monteoru 12,10 p. ni. 9,52 Slatina 8,08 1,18 10,04 BuzăO 1,59 12,25 1,00 10,57 Piatra — 1,40 10,32 ll.-Sârut 3,lr — 2,15 11,20 Balş — 1,57 10,5 i Focşani d. 4,10 Tr.7. 3,38 4,23 Păleşti 2,19 11,23 Mărăşeştl 5,00 2.00 5,15 0,38 Circea seara — 11,35 Pufeştl — 2,26 5,57 11,(X) Crai ava 9,30 2,54 12,01 Adj ud 6,01 12,35 6,39 Filiaşl 10,17 3,50 1,04 Sascut 6,24 1,20 7,18 Butoi eşti — — 1,25 Răcâciunl — 1,48 8,01 SLrehaia — 4,24 1,47 Va leu-Seacă — 2,20 8,41 Ti m nea — 2,10 Băcan 7,31 2,40 9,35 Prunişoru — — 2,2(5 Gal b ini — 3,32 10,29 Palola 11,30 5,3 2,46 Roman sos. 8,45 4,10 11,15 T.-Severi n 12,03 5,52 2,34 dim. p. m.lnoap. Vârcior.sos. 12,05 6,15 4,00 itomun-Uucuresti Yereioro va-l i uc uresti uoap. p. m. p. m. seara dim. noap. Roman plec. 8.25 12.30 5,45 Vercior. pl. 7,45 11,00 11,35 Galbint — 1,07 6,37 T.-Sevcrin 8,09 11,25 12,11 Ba citi 9.20 1,40 7,20 Pa Iota 8,44 11,59 12,53 Valea-Seacă — 2,17 8,15 Prnişoru — — 1,10 Răcăciunl — 2,58 8,59 Ti m nea — p. m. 1,26 Sascut 10.23 3.18 9,43 Strehaia — 12,40 1,49 Adj ud 10.45 3,52 10,29 Butoestl — — 2,07 Pulestl 4,11 dim. p. m. 11,01 Filiasi 10,04 1,11 2,30 Mărăşeştl 11.18 4,34 6,40 5,03 11,30 Crai ova 11,(» 1,58 3,42 Focşani 11.52 — 8,26 5,45 12,49 Circea — — 3,58 R.-Sărat 12.39 Tr. 6. 9,55 2,14 Peleştl — 2,18 4,12 BuzăO 1.46 11,35 11,00 3,33 Bals — 2,40 4,30 Monteoru — 11,53 — 4,28 Piatra — 2,58 5,03 Mizil 2.50 12,39 5,33 Slatina 12,28 3,23 5,44 Albeşti — 1,05 — Tr. 22 6,06 Potcoava — 3,50 6,17 Valea-Călug. — 1,18 seara seara 6,25 Corbu — — 6,41 Pioeştl 3.33 1,35 8,05 9,57 6,45 Piteşti 2,23 5,23 8,25 Crivina — 9 99 8,35 — 10,41 GăestT 6,20 9,24 Titu 3,41 6,50 10,04 Buftea — 2,59 9,12 — 11,11 Gherganl — — 10,23 Chitită 4.48 3,15 9,26 11,16 11,22 Ciocăneşti — seara 10,41 Bucur. sos. 5.00 3,30 9,40 11,30 11,35 Chitila — 7,42 11,01 p. m. seara uoapt a- ni. Bucureşti s. 4,45 7,55 11,15 ltiicuresci-(>iui?!u STAŢIUNEA Arătarea Imurilor T. Iii 1.1 T. ailTr.p. dim. a. r. p. m. Bucureşti p. 5,40 7.) 5,30 Fi lirei -— 7,i) 6,05 Sinlosll — 7,8 6,33 Vidra — 8,5 6.46 Grădişte — «P 7,01 Comana 6,24 85 7,21 Bărieasa —t 8£ 8,03 FrălestI — 95 8,21 Giurgiu — 95 8,45 Smfcrda sos. 7,10 90 Giurg II—ltlK-lll'Ctî p. m. a. 1. p. m. Smârda pl. 2,25 m 5.40 Giurgiu — 84 5,55 Frăţeşti — 87 6,10 Bărieasa —- 83 6,40 Comana — 84 7,17 Grădişte — 91 7,26 Vidra — V 7,42 SintestI — 91 7,53 Filaret — 101 8,21 Bucur. sos. 3,52 145 9,00 Galati-liuzej noap. a.a. Galaţi pl. 00 seara Bărboşi 2.49 40 8,10 Brăila 2/27 23 8,55 Muftiu — 00 Jauca 3,21 ,34 Fă urci 3,48 ,08 Cilibia — ,43 Buzău sos. 4,15 i>15 Hu/eu-Gi Iii noap. im. Buzău pi. 11.53 t, 45 Cilibia dim. ,15 Fâurel 12,86 1,46 Janca 2,18 8,21 MuftiQ — 2,49 dim. Brăila 2,21 8,31 6.45 Bărboşi 3,06 4.11 7,30 Galaţi sos. 4,45 Tergoviste ■ iţii a. m. m. Tergoviste p 8.ro 4,50 Văcăreşti 8,33 5.13 Nucetu 9,00 5,40 Titu sos. 9.30 6,10 Gala (i-Mara sest i Arătarea trenurilor Tr. f. |Tr. a. Tr. p. a. ui. Galaţi pl. 8,05 Bărboşi 8,48 Serbeşti 9,12 Independinţ 9,28 llanu-Conac 10,10 Iveşti dim. 10,34 Tecuciu 5,04 11,23 Mărăşeştl 5,30 11,54 Murnscsti-Guluti seara p. m. Mărăşeştl pl 11,13 4,40 Tecuciu 11,47 5,31 Iveşti 6,03 H.-Conachi 6,26 Independinţ 7,08 Serbeşti 7,24 Bărboşi 7,53 Galaţi 8,30 IMocsti-Predeal dim. dim. seara Pioeştl pl. 10,00 8,49 7,01 Băicoin 10,35 9,28 7,39 Cămpina 05,29 9,51 8,02 8,29 Comarnic 11,27 10,17 Sinaia 12,09 p. in. 11,03 9,08 Buşteni 12,26 11,18 9,23 Predeal sos. 12,50 11,40 9,45 bre deul-I'Ioesti p. m. p. ni. dim. Predeal pl. 5,40 5,50 7,30 Buşteni 6,01 6,11 7,50 Sinaia 6,19 6,52 8,09 Comarnic 6,52 8,25 8,42 Cămpina 7,16 8,50 9,05 Bâicoifl 7.38 — 9,27 Pioeştl sos. 8,10 6,42 9,55 Titu- Tergoviste a. rmj seara Titu pl. 10,25 7,00 Nucetu 11,07 7,42 Văcăreşti 11,35 8,10 Tiîrgovişte s 11,55 8,30 bloesU-Slanie STAŢIUNE! Arătarea trenurilor Tr. fl.ţTr. ac.|Tr. p. Ploescl pl. Buda Poiane Slănicu sos. a. m. 10,45 11,10 12,12 12,40 Slanic-Plocsti Slănio pl. Poiana Buda Pioeştl sos. p. m. 6,00 6,23 7,22 7,50 Tecuciu-llerlad Tecucifi pl. Berchecl Ghidicenl TuIova Bârlad sos. a. m. 6.15 6,48 7.16 7,32 8,00 a. m. 11,40 12,21 12,58 1,20 1,50 p- m. 5,30 6,19 6,54 7,16 7,45 Herlnd-Teeueiu Bârlad pl. Tutova Ghidicenl Berheol Tecuciu sos. a. m. 8.40 9,14 9.41 10,10 10.40 p. ni- 2.50 3,24 3.51 4,20 4,50 p. m. 8.40 9.41 9,29 9,55 10,25 Iasi-linglieni Iaşi pl. Unghenl s. p. m. 3,25 3,49 a. m. 11,50 1,21 Unglicni-lasi Ungheni pl. Iaşi sos. p. m. 2,00 3,32 p. m. 4,40 G, 12 Veresci-Rotoşani Verescl pl. Botoşani s. Botoşani pl. Verescl s. p. ni. 2,as 2,03 5.21 7.21 p. m. 9,49 11,42 3,15 1,55 Cumpinu-boflaim Cămpina p. Doftana s. DoRana p. Cămpina p. a. m. 11,20 11,40 p. m. 6,40 6,58 Itoman-Iasi STAŢIUNE! Arăt. Tren. Tr.ac.l p. am. Roman pl. Păşeam T.-Frumos laşi. sos. dim. 9.51 10.51 1,53 1,50 p. m. 4,47 4,15 8,24 9,52 lasi-ltonian Iaşi pl. T.-Frumos Păşeam Roman sos. p. m. 4,08 5,25 7,17 7,53 dim. 6,52 8,35 10,01 11,06 I*ascuui-Ş ueeavti Păşeam pl. Vereşcl Suceava dini. 10,40 12,08 12.23 sera 7,15 9,17 10,09 Sucea va-l'iLscuiii Suceava pl. Verescl Păşeam sos. p. m. 5,00 5.40 6.41 dim 6,54 7,51 9,15 Adjud-Tcrgul-Ocna Adjud pl. T.-Ucna sos. T.-Ocnap. Adjud sos. p. m. 4,15 6,10 a. ni. 10,35 12,15 Consta u ta-Fer nu vodă Constanţa p Murfatlar Medjidie Cernavodă s p. m. 2,50 3,37 4,18 5,02 dim. 9,10 9,57 10,38 11,22 Cernu» oda-Constunta Cernavodăp Medgidie Murfatlar Constanţa p. m. 5.50 7.45 8.29 9,10 p. m. 2,00 2,25 3,39 4,22 4,33 Bucuresci. — Tipografia «Le Peple Roumain,» strada Episcopiei No. 3. www.dacoromaoica.ro