ANUL 1 No. 34. 10 BANI NUMERUL MERGERI 25 DECEMBRE 1885. Grigore O. PEUCESCU Director politic ABONAMENTE: In tară 1 an 40 lei, 6luni20lei, 3 luni 10 lei în străinătate 1 an 50 lei, 6 luni 25 lei REDACŢIA No. 3.—Piaţa Episcopiei.—No. 3. Barbu stef. DE LA VRANCEA Prim-redactor A N U N C I U R I: aniiiiciurl |>e pagina a patra linia 30 bani, anuncîurl.şi reclame pe pag. 111 2 lei linia. ADMINISTRAŢIA No. 3.—Piaţa Episcopiei.—No. 3. APARE IN TOATE ZILELE FACEREA ACTELOR LA TARA CONSILII L DE AOMIMSTRAT1E AL CAILOR FERATE O SESIUNE RODITOARE PREFECTUL NEGUSTOR VENDETA NIMERII I.ITEI! III SI ILISTR1T IVnlru minierul nost riiIltcrnrKi Ilustrat,ee vaupare Iu I Ianuarie, ani ob-linul serieri inedite tl«* Iu c- satenii cari n at copii, iaî/o popii de suflet şi, la ce s’arzice, omul nu se ridica de cât prin muncă şi prin îndeplinirea strictă a obligaţiilor ce contractează. Ci. Peueoscu. DEPEŞELE „AGENŢIEI IIAYAf unu din aceşti miniştri n’a fost a-tacat făţiş, printr’un vot de neîncredere, ci indirect, prin intrigi de culise. Or cum ar fi, o sesiune care lisează intr’o lună şi câte-va zile cinci miniştri colectivişti, să poale cu drept cuvânt chieraa o sesiune roditoare. Paris.i 4 Ianuarie— I). de Frev-cinet a primt misiunea de a forma noul cabinet. Se asigură, In cercurile diplomatice, că cea mai mare parte din miniştrii vor conserva portofoliele lor, şi se crede că d. Freycinet va complecta ministerul sM mâne. Atona, 4 Ianurie. -n- Iutr’o circu-culară de Ia 31 Decembre, d. Delya-nis constata că Grecia a urmat sfaturile marilor puteri, şi manifestă speranţa că aceste din urma, Îndată după regularea cestiunei rumeliote, vor ine In seamă şi interesele Greciei". Belgrrd. 4 ianuarie. — Regele a sosit astă seară la 4 ore. Membrii municipalităţii venind să ’i presinte oma-gible ior şi asigurundu-1 sinceritatea cetăţenilor, regele esprimâ convincţi-uuea că credincioşii locuitori din Belgrad vor şti să iacă probă, In Împrejurările actuale, de patriotism, de Înţelepciune şi perseverenţa pentru a păzi prestigiul şi interesele Serbiei. Generalul HorvatovicI a sosit şi el. Yicnn. 4 Ianuarie.— Se telegraf iaz* din Belgrad «Corespondenţii politice», că ti. MijaciovicI, ministru pletipoten-ţiaral Serbiei la Londra, a fost numit de guvernul regelui Milan pentru a Începe negociaţiunl «le pace cu Bulgaria. Din cauza serbii lori,' ■ Crăciunului, numirul viitor al ziarului nostru ca a-pare tocmai Sâmbătă. 0 SESIUNE RODITOARE Cu toate că legislatorii noştri au intrat în vacanţii fără a fi făcut nimic, astă dată ca tot d’a-una, pu tem spune că într'adever această sesiune parlamentară a fost foarte roditoare. Ni s’ar putea răspunde că de la 15 Noembre piuă acuma nici o lege n’a eşit la lumina, n’a fost măcar discutată serios, că această lună .şi jumătate a fost consumată în discuţii sterpe do ori-ce resultat prac tic, că acţiunea Senatului şi a Camerei e tocmai ca «Chirnaera bombinatis in cacao» despre care ne vorbeşte Rabelais. Foarte adevărat. Dar alegătorii n’ar avea dreptate d'a dojeni pe pseudo-aleşii lor şi do a le căuta pricina pentru aceasta, căci repre-sintnnţii colectivităţei au avut meritul. nefăcend legi, d a desface mi niştrii. In fapt nici unul dintr’aceştia n’a rămas în picioare. Toată lumea ştie că d-nului Dimitrie Sturdza T-a rămas atât de multă autoritate şi atât de mult prestigiu In cât copii din licee ii pot azi determina retragerea de la minister. D-nu Stolojan a fost silit se retragă legea asupra AL CAILOR FERATE Consiliul de administraţie al drumurilor de fier se allă cu totul desor-ganizat. Unii membrii şi-au dat demisia, alţii ca d. Aurelian de şi n’au dat’o încă, aii declarat însă că să retrag. Preşedintele d. loan Calenderu a-semenea a demisionat, şi această demisie poate fi privită ca definitivă. Credem a fi bine informaţi, afirmând că daca votul Cameri n determinat acea demisia, el nu e singurul motiv pentru cnre d. Calenderu s’a retras. Câtă vreme a stat d. Calenderu iu Consiliu, d-sa n’n avut tocmai a să felicita de procedările colegiilor săi colectivişti şi în special de d. George Cantacuzino, directorul drumurilor de fier, care nu să slin a critica, îu public, destul de aspru, pe preşedintele Consiliului de administraţie. Or cum ar fi, putem constata că azi un serviciu atât de important ca acel al Consiliului drumurilorde fier să găseşte cu totul desorganisat, şi că va suferi o pierdere simţitoare în persoana preşedintelui seu, care o un om de valoare şi care a adus ţârei servicii semnalate în mai multe rânduri, cu toate piedicele ce le a întâmpinat, în toate ocasiunele, din partea guvernului. In tot-d’auna am spus’o că nu e loc iu Colectivitate pentru un om de valoare. de 8 lupi şi numai cu multa greutate a descălecat şi s’a putut agaţa de cumpănă unei fântâni ce susţinea o ciutură şi se sui ast-fel sus : calul încă a putut scăpa şi sosind la casa preotului, preoteasa presimţi o nenorocire. Dându-se alarma In sat şi mai mulţi săteni mergând In căutarea preotului T găsiră In vârful cumpenei , densul amuţise de spaimă. . . . Abia a doua-zi putu seri pe hârtie cele Întâmplate şi numai astfel sătenii ’si putură esplica misterul. ♦ ♦ Ziarele din Botoşani spun că adesea tribunalul local nu poate ţine şedinţele sale, din eausă ca sunt demult timp vacanţe de judecători. • * D-nu G. Bengescu, primul secretar al legaţiunei române din Paris, pleacă Dumineca la postul său. DECRETE iii .‘ar te. cbiamă notar, pe pn- poliţelor. D-uii Nacu şi lladuMihai mir. pe popa şi lăsă aV"erea cola* Ini lui pe care l a cresctA ^ces^a stăpâneşte până aud rudele, de la v. T un advocat, că au drept să’1 scoată din casă şi din ogor, şi din curte, şi din pământurile, lacuri a muncit şi el ani îndelungaţi. Dar or cum ar fi, este neapărat că acest proect de lege să se voteze cât mai curând, ca să poată şi sătenii se ’şi esercite drepturile lor civile de cari până astă-zî a fost aproape lipsiţi. Noi considerăm acest proiect de lege ca primul pas sănătos ce se face pentru ridicarea sătenilor; căci, or au fost greu atinşi in Gestiunea consiliului de administraţie al drumurilor de fier. • Gât pentru d-nu general Fălcoianu el siÂc. . .. .. . , . . ’a protestărilor mtregei arin contizi * . ... , mate, pittelextand c" , ,m",stT da resbel urne” Poalc sd,lml,“ 061 Pu' .. .. rămâne misiuni ţin cât or ii. Din aceasta pricina tare la nc^t. pentru ses mân de c.e spectivă: D-care nu vor iunea viitoare numai râ- \t două victime în pornii Stăteşcu şi Ferichide, scăpa nici ei de soarta inevitabilă a at miniştrilor colectivişti. ŞTIRILE ZILEI Juriul căzut la sorţ spre a judeca pe d. profesor Nanian, dupe ce s’a constituit eri la ora 3 1/2, a citat pe acest profesor se vie să se înfăţişeze înaintea judecătorilor săi la 6 Ianuarie 1885. * * La Teatru naţional din Iaşi se va da peste curând o mare serbare în folosul loteriei Ateneului. « 4 • Serviciul drumului de fier de la hala la abatoriu a început. Până acum funcţionează şoapte vagoane. Casierul de la o cafenea din strada Smârdan, luându-se Duminica la cearta cu un israelit, peste o oră s’a simţit rău şi a încetat îndată din viaţă. * * * Sâmbătă seara, în stradaCeres, din Brăila, s’a aprins un hambar, proprie tate a d-lui Ianachi Mitache. Focul a consumat întreg hambarul în care se afla un deposit de rogojini Pompierii fără comandant, poliţia ş c. a. sosind cu o jumătate de oia lu urma declarare! incendiului, s'ail măr ginit a constata că nu mal aveau ce face. Victima nenorocită, însă, a acestui incendiu a fost locuitorul Gheorghe Leptere, care locuia în apropiere de hambar. Fiind deşteptat din somn din causa sinistrului, s’a speriat şi a că zut leşinat pe loc. Până să fie trimis la spital nenorocitul a încetat din viaţă. Un preot plecând în cursul acestei săptămâni către satul unde locuesce în judeţul Botoşani, la o distanţa ca de vr’o două ore de oraş, şoseoa Iaşilor, a ■ Prin tlecrelul rognl cu No. 2,954 clin 18 Decembre 1885, dupe propunerea lacută de i). ministru de resbel, prin raportul cu No. 17,517, sergentul bacalaureat Prolo-popescu Constantin, din batalion 4 vânători, depunend cu succes examenul cerut de alin. c. de sule ari. 3 din legea olicerilor de reservâ, promulgată lu 1 Aprilie 1880, îndeplinind şi cele-alle condiţiunl cerule de legea de înaintare în armata, s‘a înaintat, pe cliua de 20 Decembre 1885, la gradul de sub-locoteneiit de reservâ la corpul 3 de armata. — Prin decretul regal ru No. 2,056 din 18 Decembre 1885, dupe propunerea făcută de d. ministru secretar de Stat la departamentul de resbel prin raportul cu No. 17,014, locotenentul Coustunliniu Ion Bălan, din regimentul 7 călăraşi, s'a trecut în posiţie de disponibilitate pentru infirmităţi timporale, conform alin. 4 de sub art. 8 din legea asupra oficierilor, consi-derându-sc aceasta pe ziua de tt Noembre 1885, când a tnplinit şese luni de congediu pentru cas de boală. — Prin decretul regal cu No. 2,958 din 18 Decembre 1885, dupe propunerea l'acutu de acelaşi D. ministru prin raportul cu No. 17,613, locotenentul Urăliunu Teodor, din arma caveleriei, aliat în posiţie de disponibilitate pentru infirmităţi timporale, de la 25 Maiu 1885, fiind trimis înaintea comisiuneî medicale prevăzută de art. 3 din regulamentul legeî asupra posiţiel o-ficerUor şi a consiliului medical superior al armatei, cari au opinat că poate a şi relua şi continua serviciul, s’a rechemat în activitate de serviciu, pe tfiua de 25 Decembre 1885, la vacanţa ce este în regimentul 2 roşiori. — Prin decretul regal cu No. 2.936 din 10 Decembre 1885, după propunerea făcută prin raport de d. ministru secretar d. Stat de la departamentul de interne, de Doctor în medicină Toma Llepilus, îu başa concursului depus, este numit în postul de medic primar al consultaţiunilor gratuite de la institut ui Maternitatea, profesor de teoria obstelricata şi ajutorai serviciului clinic, devenit vacant prin permutarea d-lul doctor Drăghescu în postul de medic primar al institutului Maternitatea şi profesor de cliufcnjobstejlrîcalâ, pendinte de eforia Spitalelor civile din Iiunireşcl. — Se aulorisă consiliul general al judeţului Bacău a contracta de la casa de depuneri un împrumut de 45.000 lei, plătibil prin anuităţi în timp de 25 ani şi cu procente de 5 0/0 pe an; iar anuitatea de plătii se va Înscrie în budgetul anual ca cheltuială obligatoare. PARTEA ESTERIOARA Auslro-I ntfaria. După cum se ştie, de cât-va timp s’a întrunit la Viena conferinţa vamală Austro-Ungara. Guvernul ungar a propus să se urce cu un fiorin taxa vamalii asupra ferului brut. Representanţii guvernului Austriac stăruesc să se menţină taxa vamala actuală de 80 de creiţari. Afară de aceasta mai este de notat ca agenţii Ungariei au respins propunerea guvernului austriac d'a se urca taxele vamale asupra ferului lucrat şi asupra maşinelor. Germania. Ziarele discută cu mult interes cestiunea d'a se şti daca este necesară pentru monopolul spirtoase- Se constaţii- ţra *n8a 1111 lucru- Nici | fostîntimpinat şi tncungiuratdeoce^ţrj lor şi aprobarea camerelor din Bava. www.dacoromanica.ro o ria. Baden Wîirlomberg. Ziarele liberale naţionale zic că nu, cele clericale şi liberale zic că da. Acum \ ine si guvernul ba va re s şi declară că densul nu poate primi monopolul spirtoaselor, dacu nu va consimţi şi camera Havanei. Cu modul acesta proectul este probabil că va cădea; de oare-ce camera din Miinchen va respinge de sigur monopolul. Turela. Poarta urmăreşte cu neîncredere încercările ce se fac de către Rusia pentru a se apropia de Armeni. Iii ucazul ce s*ă dat pentru confirmarea noului Ca toi icos pentru prima oară se vorbesce despre «o scumpă naţiune armeană.» Consulul rusesc din Wan este bănuit cum că ar organisa mişcări rusofile. Mai departe se afirmă că pamfletul prin care se pune tn lumină foarte viie nbusurile din Armenia şi care conchide că numai o ocupaţie temporară a Armeniei ar putea face se se introducă reforme, a fost tipărit tn Tiflis. (Poarta ’şl dă acum toate silinţele să paralisesa pe Ruşi, decorează pe episcopî, ia In consideraţie toate reclamaţiunile patriarchului ele. DupA cum se vede din ambele părţi se fac pregătiri pentru o eventuală cestiune armeană. Spunia. — Cu ocasiunea banchetului dat de către Zorillişti In onoarea lui Zorilla s’a produs o adânca desbi-nare In partid. Majoritatea, care era pentru a se începe imediat acţiunea, a trebuit sfi se supună minoriţăţeî, care s’a pronunţat pentru propaganda paci-nică. Profesoratul Salmeron, fost ministru In timpul republicel a ţinut un discurs moderat, In care a arătat consecinţele funeste ale apelului la forţa şi a zis cft republica are nevoie de sprijinul claselor conservatoare spre a obţine pe cale legală aprobarea gene-ralfta ţârei. Cu toate că majoritatea ca. merel n’a împărtăşit această opiniune, nu s’a luat nici o contra-hotărtre. Serbii» Din Belgrad se telegraliază: Cu toate tăgâduiellle unor cercuri, este mal pe sus de orl-ce Îndoială ca se lucrează din toate puterile la l'usionarea partidelor, făcându-se ast-fel posibilă compunerea unul minister «le coaliţie. Foştii miniştri lovan Ristici, Pirolşa-nacl, Sloianovicl şi Siefea Mihailovici aă început deja negoţierile pentru a-propiere şi acum de eurAnd an fost convocaţi,.tot Injaceastă afacere, de către regina, care a primit rolul de mijlocitoare. Dupe cum se afirmă, Ristici ar fi promis sprijinul sAii pentru realisarea proiectului de coaliţie, numai cu oare-cari condiţiuni şi ar fi accentuat necesitatea unei amnistii generale şi a u-nor reforme întinse, care trebuiesc îndeplinite mai nainte de compunerea noului cabinet. Şi în cât priveşte compunerea noului cabinet, ea nu poate fi săvârşită cu succes de cât dupe Încheierea păcel. Darea de seama a guvernului Iii privinţa afacere! serbo-bulgare şi absolutoriul scupştinel sunt absolut necesare, de oare-ce fără acestea nici un bărbat do stat şi nici o partidă nu poate lua asuprăşi o răspundere atât de mare, precum este răspunderea împreu- nată cu conducerea afacerilor. După Ristici, o simplă (.schimbare do, persoane şi o coaliţie aparentă este de prisos ; de aceea stârn eşte se se facă o schimbare radicala de sistem. Regele va sosi Luni hici.Jjln vederea acestei împrejurări,consiliul comunal a convocat o adunare de cetăţeni fruntaşi pentru ziua de 21 Decembre. Adunarea a hotârît tn unanimitate «A facă regeluT o primire cât se poate de cordială. Un cetăţean, In numele capitalei, va saluta pe regele si II va ruga din nou se continue resboiul. La primire vor lua parte toate partidele. Itiilunriii Ordinul de zi, pe care l’a dat principele Alexandru al Bulgariei la Pirot şi despre care s’a vorbit atât de mult In ziaristica europeana, suna precum urmâza: Ollceri şi soldaţi ! Armistiţiul cu Sârbii s’a încheiat şi peste câte-va zile vA veţi putea întoarce la casele voastre. Succesele voastre vA daQ dreptul d’a li mândri ; aţi îndeplinit în mod strălucit nădejdea ce a pus patria In voi şi acum vA tntoarceţt la vetrele voastre ca biruitori. Mulţumind atotputernicului pentru biruinţele noastre, recunoaştem cu mulţumire că dacă armata noastră a putut să satisfacă aşteptările ţArei, acest resultat este d’a se mulţumi grijel neobosite a împăratului Rusiei, care a creat si a luat sub scutul sAu armata noastră, precum şi stăruinţelor instructorilor ruşi, cart au Învăţat pe tinerii noştri soldaţi şi au deşteptat tn ei sentimentul disciplinei, al curugiului şi al iubire! de patrie. In numele patriei, vA mulţumesc încă o-dată pentru serviciul vostru esemplar, pentru vitejia şi abnegaţia voastră, pe care le aţi dovedit pe câmpul de bătaie, şi sunt sigur că daca patria vA va chiema din nou, veţi grăbi cu acelaşi devotament pentru ca să apăraţi independenţa, onoarea şi drepturile scumpei noastre patrii. D-zeu sA vA răsplătească ostene-lele voastre. PREFECTUL NEGUSTOR Sciam până acum. şi împreună cu noi ştia toată lumea din judeţul nostru, că n a fost întreprinderi- de o valoare ce va mai mare, la care d. Simulescu se nu fi participat pe sub mânu ca tovarăş. Aşa, la furnitura lemnelor necesare construcţiei Penitenciarului Bu-covAţ de lângă Graiova, când s’ail constrâns cu forţa oamenii de au transportat lemnele distanţă de 0 poşte pentru câte 5 franci de carul ca 4 boi. Aşa, la construirea localului băilor de la Călimâneşct, înainte de a trece acostă întreprindere asupra Societăţoi de construcţiunt. Aşa, Iu construirea ca-surmel de dorobanţi, care casarmă nu s’a mai construit nici până azi, dar cu toate acestea d-su a găsit ocazie de a luat de la judeţ în anul 1880 lei 079 pentru nişte lemne putrede pe, care le avea in pădurea Maniu şi pe care nu le putea întrebuinţa la nimic, şi nici judeţul nu le a întrebuinţat la nimic. EPOCLA — 25 DECEMBRE Aşa, a fost tovarăş la esploatarea pă- . durei dupe proprietatea Satului Mamu. Aşa. a lucrat în regie prin d. Mitricâ Predescu. omul sAu da la Drăgăşant, podul judeţului dupA apa Verdea, trăgând beneficii Însemnate. Mai ştiam încă că a fost tovarăş pe un period de 3 am la luarea In arendă a moşiei Statului Mareea: ca a fost şi este şi azi arendaş al moşiei Statului Mamu şi al viei Bistriţa. Toate aceste întreprinderi .ştiam că d. Simulescu le are luate nu pe numele seu, ci prin persoane interpuse. Nu ne am fi putut imagina însă caarfi fost In stare sA meargă cu neruşinarea şi cu sfruntarea legilor până acolo, în cât sA încheie contracte şi directe pe numele sAu cu judeţul chiar care ’t e dat de 10 ani In esploatare de d. Bră-tianu, marele şi singurul patriot şi om cinstit din ţara românească. Un amic al nostru din Drăgăşani ne comunica, însă, că d. Simulescu a făcut şi acest lucru. D. Simulescu are douA case In Drâ-găşant. Et bine, d-sa n’a voit se le Închirieze, ca cea-l-altă lume, la particulari, nici să le întrebuinţeze pentru vre-o speculă a sa, căci n’ar fi putut prinde un venit nici de 000 franci de casă; de aceea le-a închiriat judeţului, pe una pentru Compania de Dorobanţi, pentru Care primeşte 700 lei anual do la 1880 până acum şi pe viitor la infinit şi pecea-i-altă pentru Spital, ppntru care primeşte 2000 lei anual de Iii 1888 iarăşi până la infinit sau, mat bine zis, până i se vor fini zilele de pasai! cărie. Dar pe lAngfl d. Simulescu, se mal bucura de o aşa situaţiune favorabilă şi d. Grigore Vlftdescu. mâna dreapta a d-lul Simulescu. şi vecinicul membru al Comitetului Permanent. D-sa încă are închiriate judeţului casele sale ce le are tot în Drăgăşani, In caree instalată Secţia de Dogârio a Scoale! de Meserii şi pentru care primeşte câte 800 lei anual. I lliiciiuiinl VWcăti ORGANISAREA GLOATELOR IN \nslro-l ngaria. Citim în «(Gazeta Transilvaniei»; Avem legi pentru armata permanentă, avem legi pentruorgnnisarca şi întrebuinţarea miliţiil şi a mal lipsit In imperiul dualistic austro-ungar o lege prin care se se organisese şi sA se reguleze gloatele. De mai multe sAptemâni se lucreze în Vienala redactarea unei legi militare pentru organisarea gloatelor şi a-cestă comîsiune, care este compusă din-membril de la ministerul comun de rAs-boui.din membrii amânduror ministerilor miliţienilorauslriacl şi ungureşti, ş’a terminat operatul sâu înaintea crăciunului nemţesc. Acest proiect de lege se va putea aşterne după anul nou parlamentelor spre a’l discuta. Punctele cele mal principale ale acestui proiect de lege sunt următoarele: Gloatele vor forma o parte integrantă a armatei şi sA pun sub scutul dreptu- iui internaţional. Serviciul iu gloate este obigatoric pentru toti cetăţenii de la 19 până la 42 de ani, cari nu fac parte nici din armata comună permanentă, nici din miliţieni, afara de aceia sunt obligaţi a servi In gloate acel oti-fierl pensionari şi alţi ofleeri, cari sunt In servicii! şi mai pot face servicii, dar Inca n’au împlinit 00de ani din viaţă. Glotaşiî se împart In douA clase. In clasa întâia vin aceia, cari eventual în rAs-boiu ar putea servi spre a completa armata de operaţiune, iar tn clasa a doua vin aceia, cari aii sA facă servicii de garnisoane. Gloatele se vor mohilisa în urma mandatului Maiestăţii Sale eu aproba-ţiunea consiliului miniştrilor, In mA-sură pe cât vor cerc împrejurările. A-plieaţiunea gloatelor o va determina comandantul suprem, care îl va denumi Maiestatea Sa. Gloatele se vor întrebuinţa numai înăuntrul (Arii, dar tn caşuri de mare pericol pot dispune corpurile legiuitoare, ca sA se întrebuinţeze şi afară din ţară. Gloatele din ziua mobilisaţiuuii lor stau sub juris-dicţiunea şi disciplina militară. Glotaşiî vor purta la braţ un semn destul de marcat, în cât sA se poată distinge din depărtare. Competinţele glotaşilor şi ale oficerilor sunt acelea, care le capătă persoanele din armata comună. Oficerii î. va numi Maiestatea Sa. Ministrul miliţienilor va îngriji de a purta evidenţa şi de a ţinea regula în toate privinţele, totuşi pe glotaşl îi vor ţinea în evidenţa şi autorităţile administrative. Spesel«j gloatelor mobi-lisatesA acoper din bugetul ministerului de rAsboifl. 0 VEWTO UIE l\ MOLDOV \ Duminică seara afl plecat din gara de Nord, cu trenul de la li ore, mai multe persoane invitate de d-nul P. P. Carp la o vânătoare mare pe moşia sa Ţi băneştii. Intreaceşti domni citămcurrente calamo d-nii Mihail Soutzo, Arthur Green,Scarlat Ferichide,Conte de Dies-bach, prim-secretar al Legnţiunei franceze, conte Wallvvitz, secretar al Lega-ţiunei Germane. Emil Mavrocordat, Ioan Cantaeuzen, Nieolae Bibescu liu, etc. etc, etc. La Roman vânătorii sA puseră în sânii şi ajunseră, după 3 ore de drum, la Ţi băneşti tinde d-nu Carp aşteâptn pe invitaţii sAi. A doua zi, vânătoarea înaepu la 5 dimineaţa. Ea ţinu patru zile. Aproape trei suie de hâilaşi înconjuraţi diferitele puncte desemnate pentru goană. Lunga caravană de vânători, de ţărani, haitaşl, de sânii, mergând unii după alţii peste munţi şi văl înfăţişă un spectacol foarte pitoresc. Cu toate că erau foarte de depareŢi-băneşll.ln toate zilele ladouâ-spre-zece, vânătorii găseau pe o masă aşezată pe zăpadă, un prânz demn de cei mai rafinaţi gastronomi. Zeze căprioare, cinci Jupi, şaşo-zecl şi cinci epurl, şi douA vulpi fură împuşcaţi. D-nu Mihail Soutzo a fost regele vânătoarei, tmpuşcând trei căprioare, un lup şi şase epuri. A eincea zi vânătorii plecară din Ţi-băneştt, mulţumind d-lui Carp şi păstrând cea mai plăcută amintire despre graţioasa ospitalitate. DE PRETUTINDENI Armata Greaca. Un raport oficial al Ministerului de Râzboifl al Greciei, constată, că actualmente se alia sub arme 72.779 oameni, printre cari 1772 oficiari. Starea trapelor, cu tot anotimpul defavorabil şi cu toate greutăţile serviciului, este admirabilă ; de douA luni n’ar fi murit de cât 42 soldaţi, iar starea de boale se ridică la 4 0/0. In Ianuarie va fi chemata sub arme şi partea a doua a contingentului din 1880 ; ceea ce n’a fost cu putinţă ptna a-cum din cauza lipsei de muniţiunl şi de cai, care prin ajutorul celor 100 mi-lionne votate din riou. se vor procura. Raportul termin ă constatând . că Grecia poate privi in linişte în faţa ori Cărui atac. Ilartirii politicei ai Croaţiei Se ştie, ca cei mai însemnaţi Deputaţi ai opoziţiunei naţionale croate tn lupta lor contra maghiarizmului au fost, tn cele din urmă, daţi afară din reprezentaţiunea naţională, supuşi ju-decăţei tribunalelor ordinare şi osîn-diţi la închisoare. t)-mt fkivid Starcevin, neobositul şi curagiosul şef al opoziţiunei, a fost zilele acestea, obiectul unei gingaşe manifestaţiuni In inchisoarea sa din partea damelor croate. Societatea doamnelor din Agram, cu ocaziunea onomasticei marelui patriot ’i a presentat un dar de onoare, consistând întrun mare pocal de argint cu inscripţiunea , închisului pentru patrie, d. David Stnrcevici. Femeile croate ale A (/rumului. 30 Decembre IH83. Doamna Mazzura, soţia unui fost Ban al Croaţiei, n’a fost admisă a prezenta la închisoare destinatorelui darul, pentru care a fost nevoită al remite unchiului arestatului d. Anton Starce-vivi.cu rugăciunea a face se ajungă tn posesiunea nepotului seu. I tiu Bucovina. In şedinţa de la 81 Decembre a Dietei din Bucovina, d-nudr. Zotta tn numele partizanilor sât Români, a Interpelat pe guvern, pentru ce, cu Începerea a-cestul an şcolar, în clasa a 11-a româneasca a gimnaziului din Suceava,a Început ase preda istoria în limba nemţească, pe câtă vreme dupA lege, urmează a se propune, în clasele paralele române, toate cursurile în limba româna Procese Nihiliste Din Varşovia se scrie, că celui din urma proces socialist, nu vor întârzia a’i urma altele. De vreme ce din persoanele arestate în timpul din urmă, sub FOIŢA ZIARULUI «EPOCA» 1 VENDETTA Văduva, lui Paolo Saverini locuia singură cu fiul său, tnlr’o căscioară săracă pe colnicele din Bonifacio. Oraşul, clădit pe un mal al muntelui, Iu u-nele locuri chiar aşezai de asupra măreţ, priveşte ped’asupra strlmtoarel zimţată de stânci , coasta de mai jos a Sardinitil. La picioarele sale, de cea-l’altă parte a coastei, înconjurând’o aproape tn întregimea ei o bucată a stâncei, care semăna cu un imens coridor şi’i servă de port, aduce pînă hânga cele d’ânteiu case, dupe un lung cercuit printre două ziduri sttucoase micele şalupe ale pescuitorilor italieni sau Sardiniem. Pe muntele cel alb grămada caselor face o pată şi mat albă. Ele se aseamănă cu cuiburile păsărilor sălbatice aşa cum sunt agăţate pe stâncă, domi-ulnd această trecătoare îngrozitoare unde nu îndrăsneau să intre navele. Vlntul, fără odihnă, oboseşte marea, oboseşte coasta cea goală, roasă de el, abia fiind puţin acoperita de iarbă : vlntul năpădeşte în strlmtoare şi’I devastează cele douA maluri. Şirurile de spumă gălbue agăţate de vlrfurile negre ale nenumăratelor stânci care es de pretutindeni din valuri , par nişte fâşii de olandă care plutesc şi tresar la suprafaţa apel. Casa văduvei Saverini, încleştată pe buzele stâncei, deschidea cele trei ferestre ale sale asupra acestui orizont sălbatic şi deşert. Ia trăia acolo singură cu fiul seu Antonio şi cu căţeaua lor «Semilante» dobitoc nalt şi slab, cu perul lung şi aspru, din viţacâinilor de oi. Ia servea tânărului la vîuetoare. Intr’o seară, dupe o ceartă. Antonio Saverini fu ucis hoţeşte cu o lovitură de cuţit de către Nieolae llavoluti, care chiar In noaptea aceea fugi în Sardinia. Când bătrâna mumă primi corpul copilului său, pe care trecătorii ’l adu seră, nu plânse dar stătu multă vreme nemişcată şi’l privi, apel întinzând mâna sa sbârcită peste cadavru, îi făgădui vendetta. Ia nu primi pe nimeni să ră-mâie cu dînsa şi se închise cu căţeaua care urla lângă trupul mortului. Urla acest dobitoc necontenit în picioare lângă pat,cu capul întins către stăpânul seu şi cu coada virilă intre picioare. Şi nu mişca tot ca şi muma care de astă data, aplecata pe corp cu ochii ţintă plângea cu Iaerămi mari şi mute, pri-vindu-gi copilul. Tlnfrrul, lungitpe spate, învestmtntat cu haina sa cea groasă găurită şi sfâşiată tocmai In dreptul inimel, părea că doarme; era plin de sânge pretutindeni: pe cămaşa de care II desbrăcase spre a’i da primele îngrijiri, pe vesta sa, pe pantaloni, pe faţa, pe mâini. Bucăţi de sânge erau închiegate In barba şi părul său. Bătrâna mumă începu a vorbi. La glasul sAu căţeaoa tăcu... — Lasă, lasă, vei fi răsbunat micul meu, copilul meu. nenorocitul meii copil. Dormi, dormi, vei fi răsbunat, mă au«,li tu? E muma oare’ţl făgâdueşle! Şi dînsa se tine tot d auna de cuvînt, tu o ştii foarte bine. Şi uşor se plecă asupra lui, lipin-du’şi buzele reci de buzele moarte. Atunci «Semillante» începu ear a geme. Ia scotea o plângere lungă, lungă monotona, sfâşietoare, îngrozitoare. Rămaseră acolo amândouă, femeia şi căţeaoa, până dimineaţa. Antonio Severini fu înmormântai a doua zi şi îndată nu se mai pomeni de el în Bonifacio. •# Nu lăsase nici frate, nici veri.b'ă'nţ. Nici un om nu avea pentru a’’^*'tcnplini vendetta; numai bătrâna sa I mum6 se mat gândea. De cea lalta parte a strân ^torei vedea de dimineaţă până seara jJ? punt alb pe coastă. EsteunmicsatSardiuezJLongo.Sard0i unde fugeau bandiţii crjrsicani când erau încolţiţi. Aproape n Jumai ei popu. Iau acel sat aşezat In faţ r coastelor patriei lor şi aşteptail mon ,ientul da se re. întoarce. In acest sat. Ujne şlie batrlna, Nicola Revoluţi fugise.— U Singură, toată ziua, aşezată laferâstră privia acolo, gândindu-se la răsbunare. Cum să’şi resbune ea singură, infirmă şi cu un picior In groapa? Dar făgăduise, jurase pe cadavru ; şi nu putea se uite, nu putea să aştepte. Ce să facă? Nu mai dormia noaptea, nu mal avea odihnă şi linişte, ea se gândea necontenit. Căţeua, la picioarele sale, picota şi câte odată ridicând capul, urla ca din depărtare. De când stăpânul său nu mal era acolo, aşa urla adesea, ca şi cum l’ar fi chiemat, ca şi cum duhul său de dobitoc, nemângâiat, ar fi păstrat o amintire pe care nimic nu o şterge Şi, într’o noapte, când SemilarLe Începu a geme, numai deodată li văii un gând, un gând sălbatic, njsJqunfipr şi crud. Ea tl frământă In pâiVi di- mineaţa; apoi, sâriod tn picioare îe cu riîversatul zorihjn, se duse la bisdtică. nici ciorbă, nici pane. Ziua se scurse. Semilante, slăbită de foame, dormia. A doua zi avea ochii sclipitori, părul sbârlit şi trăgea cât putea de lanţul săil. Bătrână iar nu’i dote nimic se mănânce. Caţeaua, furioasă, urla cu o voce răguşită. Şi iarăşi trecu o noapte. Atunci, când se * 1 mină de ziuă, muma Savo. • oc uuse la vecin şi tl 19 P' rugă ft’iu>ea două T.;zo i ,50 Se rugă, cu Ţvuntea la pământ,tngulun- chiata lmâmtea lui D-zeu, se rug.^ca ŞfLTjlEjute, să’i dea uscatului ei corp \u terea d’a-’şi răsbuna copilul. Apoi se Întoarse. Ea avea In cuie un vechiu butoiu, tn care strângea aj de ploaie; îl resturna, îl goli şi îl şeză la pămlnl pe nişte stinghii petre ; apoi, legă pe Semilante de cest butoiu. Ea mergea de colo pină colo, fâr odihnă, tn camera sa, ochii ţintiţi ne contenit pe coasta Sardiniei. Acoloeri oraorîtorul. Căţeaua, toată ziua şi toata noap tea, urla. Batrîna, dimineaţa, ÎI aduse 6 uuutj legături de paie. jtri vechile haine pe carllepur-oota dată bărbatul seu şi le umplu c^»-cu paie pentru a semăna cu un om. Infigând un băţ In pământ in faţa Semilante!, ea II legă de dânsul acest om de paie, care părea că sta In picioare. Apoi ti făcu cap cu nişte sdrenţe. Căţeaua, surprinsa, privia acest om de paie şi tăcea, cu toate că era sfâşiată de foame. Atunci bătrâna se duse de cumpără de la un măcelar o lungă bucata de cârnat negru. întoarsă acasă, aprinse focul In curte lângă butoiu şi fripse cârnatul. Semilante, nebună, săria, spuma, cu ochii ţintă asupra grătarului, al cărui fum li intra tn pântece. Apoi, bătrina făcu din acest cârnat, din care eşia fumul, o legătură d gât omului de paie şi dete drumul căţelei. Dintr'oaruncăturu napraznica căţeaua sări la gâtul omului de paie şi cughia-Irele pe umeri, începu a’l sfâşia. Şi că-Jdea jos cu o bucata din prada sa,apoi e aruncă din nou, smulgea ceva din apă întrun blid: şi nimic alt-ceva, lâ^iat, cădea iar şi iaraşi se arunca www.dacoromanica.ro fi 7 EPOCA 25 DECEMBRE 3 bfinuiala de complotai*! anarchilte, cercetările poliţiei arata că v'o 30 din a-restaţl tn cea malmare parte Ru?î sunt destul de compromişt spre a fi tradaţl judecăţel. In cursul perchiziţiunilor ce au necesitat urmărirea socialiştilor, po-iţia a dat peste o tarapana secretă, găsind o mare proviziune de Ruble false. Complot în Spania Mat mulţi indivizi sau Încercat de ună-zf, a rupe podu căei ferate de la Yitche în apropierea cunoscutei prăpăstii Dtepenaperos din Andaluzia. Jandarmeria, din norocire, surprinse pe făcătorii de rele şi arestă din el cinci indivizi. Firul acestui complot fu descoperit tn Madrid, unde s’afl mai arestat, pentru aceasta, alţi doi indivir,l 1. PARTEA FINANCIARA Datorielc judeţelor si comunelor In afară de impositele şi zecimele obicinuite către Stat, judeţ şi comuna, locuitorii comunelor noastre rurale sunt obligaţi a plăti în rate mai mult sau mai puţin însemnate, dar cari, în ori-ce cas, sunt superioare impasitolor obicinuite, datoriilor ce aii contractat fie pentru hrana lor, fie pentru alte nevoi croate de puterea centrală. Nu ştim cum se face, dar până acum nimeni, mal nimeni nu s’a ocupat de acest imposit de o natură nouă, dar foarte oneros, care apasă greu pe unele comune şi judeţe şi le închide calea oricărei prosperităţi mal departe. Sistemul acesta s'a Inaugurat la noi de ver o 4—5 ani. Sub pretext de lucrări de edilitate sau pentru construcţii de localuri publice, judeţele au reuşit prin stăruinţele represintanţilor lor pe lunga administraţia centrală, pe de o parte pe lingă colegii lor din parlament,pe de altă parte, ca se obţiâ cfite o lege specială ce'i autoriză se contracteze împrumuturi fie la Casa de depuneri, fie aiurea. De regulă, Împrumutul odată autorizat, Casa de depuneri, trebuie, vrând nevrend să’l esecute ; în adevăr la cea mai mică încercare de opunere, din partea acestei instiluţiunl, de a nu accepta condiţiunile unul împrumut de acesta, sau de a'l retuşa pentru consi-deraţiunl privitoare la siguranţa creditului el, de odaia se vede gratificată cu observaţium aspre din partea mini-steriolor, sau cu ameninţări de schimbare în personalul administraţii ei; c’un cuvânt se esercită o presiune pe ţaţă şi continuă asupra Casei de depuneri ori de câte ori armanifesta veleităţi de a’şi gera afacerile după cum interesele o povaţuesc, iar nu dupe-cum i se adictezâ. Efectele desastroase ale acestui sistem de a se impieta asupra afacerile unei instituţiuni care se alimentează din fondurile particularilor, care are un caracter mal mult privat, s’au semnalat în ver-o câte-va rindurl. In toamna a-nulul 1884 d. e., nu se gâsiuu în casa fondurile necesare ca se facă plată cererilor ce i se făceaţi zilnic de cei în drept : de aci amânări : reelamaţiuni şi prejndiţii, cam asa — cum se petrec lucrurile acum pe la creditele fondare, unde au ajuns lucrurile la estremilati ; se esccută datornicii fără mila. li se vinde averile mai pe nimic. — Dacă către finele lui 1884. comuna Bucureşti nu încheia o convenţiune cu Casa de Depuneri, aceasta erea să nu aibă as-tă-zi nici un ban în numerar în casa ei,-şi, ca să dovedim lucrul să recurgem chiar la situaţiunea acestei instituţiuni, publicată în Monitorul Oficial de la 18 Decembre 1885. lata cum ştab la .‘10 Septembre 1885 datoriile statului, judeţelor, comunelor etc. către Casa de Depuneri: Judeţele datorai! lei 4,073,008 31 Comunele detto » Statul » » Casa pensiunilor » Creditul funciar rural» Fabrica de hârtie » Epitropia bisericeî sf. Spiridon din Bucre.şli » Epitropia sf. Spiridon lassy » Comisia Prutului » Particularii » 14,520,001 04 11,045,542 04 1,392,884 07 1,410,000 — 523,000 — 584,341 87 300,052 — 83,070 53 4,450,575 — 39,000.483 — Să nu se uite că aceste datorii nu se pot încasa de cât treptat, pe când de-positele, ce se puteai! retrage la prima cerere, trece peste mal multe zecimi de milioane. In schimb, nu se gâsia în casă la 30 Sept. 1885 de cât lei 1,094,007 33, care de la acea dată a descrescut şi mal mult pe cât ştim. lata dar, în ce proporţiunl judeţele şi comunele s’au îndatorat către Casa de Depuneri în anii din urmă, şi cum s’a atins prin astă procedare în interesele şi viitorul unei instituţiuni, care n'aş-tepta de la guvern de cât să (ia lăsată în pace şi să se administreze dupe cum o povăţuiau interesele el. FELURIMI l.ista civila in Spania. — După cum ne anunţă din Madrid, lista civilă a membrilor familiei domnitoare s'a regulat în modul următor : Regina-re-guntâ 7 milioane de franci, princesa de Asturia (moştenitoarea tronulul)500,000 dintre infante (surorile reposatului re gr) primeşte lsabella 150,000 şi Paz şi Eulalia câte 150,000exregiua lsabella 750,000, bărbatul ei Don Francisco de Assisi 200,000, şi sora Isabellei, ducesa de Montpensier 250,(XX) de franci. România. - relatează următoarele: Un caz ciudat de nebunie s'a întâmplat în strada Sfiinţii Apostoli, 25 la cazarma gardiştilor. Un sergent de oraş 'şi ungea cizmele, stând la gura sobei. De o data lăsa cişmele din mâna şi s’aruncă cu capul în gura sobei, unde a intrat până în umere. Cel ce eraO faţa au sărit şi 1’aO scos cu părul înfuriata. Ii smulgea obrajii cu dinţii şi tot gâtul II făcu sfâşie Batrîna, nemişcată şi mută, privea cu un ochiu aprins. Apoi legă din nou căţeaua, nu’I dete să manlnce iarăşi două zile şi reîncepu acelaşi eser-ciţib ciudat. In timp de trei luni o obicinui cu acest soiu de luptă. Acum nu o mai legă, dar numai printr'un gest eu o făcea se se arunce asupra omului de paie. . < O învăţase să f£cşie acest manequiu, f&ra ca să 11 pus la gâtul stSu vr;-o mâncare. Apoi II dedea ca răsplata cârnatul ce'l frigea. Semilante, Îndată ce zărea omul de paie tremura, apoi întorcea ochii către stapână-sa, care ÎI striga: «şau» cu o voce şuerătoare, arătând cu degetul. Gând bătrâna Saverini socoti că a venit vremea, se duse de, se spovedi şi se griji cu o credinţă ne mal pomenită, apoi îmbrăcându-se în haine bărbăteşti, asemenea unui bătrân sărac sdrenţeros, se tocmi cu un pescar sar-dinez care o duse împreună cu căţeaua de cealaltă parte a strîmtorii. Ea avea într'un sac o mare bucată de cârnat. Semillante nu mâncase de două zile. Bătrânanecontenit o aţîţa, lâsând'o să miroase prin sac bucata de cârnat. Ast-fel intrară In Longo-saruo. Cor-sicana şchiopăta. Să duse la un brutar şi întrebă de locuinţa lui Nicola Ravolati. El îşi începuse iarăşi vechiul meşteşug de tâmplar şi lucra singur în prăvălia sa. Bătrâna li deschise uşa şi îl strigă*' — Hei! Nicola! El se întoarse; atunci bătrâna dând drumul căţelei îi strigă : — Şau, pe el, mânâncă'l, sfâşie’l ! Bestia, furioasă, se aruncă şi îl a- pucă de gât. Omul Întinse braţele, o strînse şi căzu la pământ. Câte-va minute se svercoli, isbind pământul cu picioarele; apo: rămase nemişcat, în timp ce Semillante îl haltănia gâtul, pe care i'l smulgea în bucăţi. Vecinii aşezaţi In piagul porţei lor, ÎŞI aduseră aminte destul de bine ca au văzut ieşind d acolo un câine negru, care mânca în lungul drumului ceva negru pe care i'l da stăpânul seu. Bătrâna, seara se întorsese acasă. Ea dormi bine în aceasta noapte. în flăcări şi pârlii pe obraz Nenorocitul se afla transportat la spital. * • Doctorul V făcea mai de unâzi o o-peraţie'foarb* dureroasă unui confrate. Terminând oporaţia si ştergâmlu şi cuţitele, î'i zise: — Trebue se mă iei drept un măcelar. —De loc scumpul meu căci măcelari mal întâia omoară şi apoi jupoaie. • « /Arestarea unui casier. — La 30 Septembrie trecut, casierul băncel otomane din Paris, strada Meyerbeer No. 7 însărcinase pe un tînăr încasator anume Henry Biolley se meargă la banca Francei spre a încasa două cecuri, unul de o sută do mii şi altul de şase-spre-zece mii franci. Impiegatul plecă şi nu somai întoarse. Cu drept cuvînt mişcată de această dispariţiune Banca otomană depuse o plângere la parchet. Se începu o ancheta de către serviciul siguranţei publice care însărcina pe sub-brigadierul Bleu-ze să facă oare care cercetări. Agentul dobândi în curând asigurarea că Biolley supus swiţeran, fost ln-piegat la prâvăliele du Louvre şi fost corist la ipodrom, luase paralele după acele două cecuri şi pornise imediatdin Paris, din preunâ cu fata L... pe care o cunoscuse într’un debit de băuturi din strada Saint-Martin. Sub-brigadierul Bleuze începu să’l urmărească. După ce’l căută în zadar la Bordeaux, Nizza, Monaco şi în alto staţiuni de iarna, agentul pierduse or ce nădejde de a’l mal găsi, când află acum în urmă că Biolley fugise la Londra şi că venea adesea la Paris, unde luase cu chirie un apartament pe strada d’Allemagne. Urmând obiceiurile sale din trecut, Biolley la fie care călătorie se ducea de făcea o visităln mal multe debite de băuturlspirtoase, mai ales In strada Turbigo, sub-brigadierul 11 puse în urmărire în două locuri şi eri seară încasatorul era arestat, în momentul când însoţit de amanta Iul, se ducea pe strada Turbigo spre a zice bună ziua prietenelor sale. Nu venise tn Paris de cât de câte-va ore. Condus la arestul poliţiei, riu mai avea asupra sa de cât o sumă de 3,000 de lei mărturisi furturile comise şi adaogă că o sumă de 80,(XX) lei i se furase la Londra de un pick-pochet dibacii!. Această mărturisire nu s’a luat de serioasa. D-nu Clement, comisarul a fost însărcinat sa facă o perchisiţie la domiciliul inculpatului, strada d'Alleinagne unde trebue să fie ascunşi parte din banii sustraşl. Este în adevăr aproape peste putinţă ca în timp de trei luni, Biolley să fi cheltuit 113,000 de franci. Acest hoţ Indrâsneţ a fost condus la puşcăria preventivă de la Mazas. INFORMATIUNI Avem plăcerea d’a putea anunţa cititorilor noştri că am obţinut de la 1 Ianuarie colaboraţia d-lui Al. Holban. Tot o-dată d. Edgar Mavrocurdat, va începe a colabora la ziarul nostru. In urrna votului camerilorprin care s'a redus la 50 franci jetoanele de presenţa ale membrilor consiliului de administraţie al căilor ferate, a fost o discuţie destul de animată in sinul consiliului de administraţie. D. Itobescu îşi trimisse demisia şi nu a luat parte la acea şedinţă. Domnii loan Calenderu şi Aurelian 'şl aii arătat în termeni foarte vii nemulţumirea că d. Radu Miliai, ca ministru al lucrărilor publice, nu a luat apurarea Consiliului de administraţie înaintea camerilor. La a-cesta s’a objectat că d. Radu Mibai, nu are competenţa necesara şi nu e in stare a face aceasta. D. Aurelian erea decis aşi da demisia dar se vederea a d-sa renunţat la acea hotârire. A doua zi d. loan Calenderu a trimes demisia sa motivată d-lui Ministru al lucrărilor publice. In acea demisie, de care am mai vorbit, d-sa se plânge pe cât aflăm de atitudinea d-lui George Cantacuzino, şi de cuvintele rostite la Camera de d. Voi nov. ♦ • Comitetul teatral este convocat pentru astă seră la ora 8 1/2 spre a i se citi de d-nu D. H. Rosetti revista sa Xazat. P. 8. Mitropolitul a fost astă-zî dimineaţa la ori*l<* mui-spre-zece cu icoanele la palat. Camera de comerciu din Bucovina a adresat ministrului de comerciu din Yiena. o petiţie, prin care cere stabilirea unei legături telegrafice directe cu Yiena. Cu modul acesta, se zice în acea petiţie, corespondenţa telegrafică cu România şi în specinleu Galaţii şi Brăila ar lua drumul prin Bucovina, pe când astăzi telegramele române ajung la Viena via Bucureşti—Budapesta, făcând pe Ungaria se participe la taxele de transit. Circulă sgoinotul că d. Alexandru Odobescu, fost prin secretar al lega-ţiuni nonstre la Paris, ar solicita postul de ministru plenipontenţiar pe lângă Republica francesă, în caşul când locul ar rămâne vacant prin retragerea d-lui Vasile A-lexandri. Înregistrăm acest sgomot sub cuvenita resarvâ. • • Astă noapte a isbucnit un incendiu la otelul Otetelişanu, care s'a putut însă stinge repede. « * « In numărul nostru de eri s’a strecurat o greşeală. Leafa ce o primeşte Principele Dim. Ghika ca membru al Societăţi Lemberg-Cer-novitz.—lasy e de 12000 fr. pe an, iar nu.de 36.000 franci. • • • Ne vine ştirea ca d. Vegezzi-llus-cala cunoscutul filo rumân a încetul din viaţă. D. Ruscala era consul al României la Tari n. « • Aflăm că e vorba la Ministerul de Externe d’n desfiinţa postul de al doilea secretar la legaţiunea din Berlin. In acest cas,actualul titular al postului d. Guciureunu ar fi transferat. • • Eri trebuia se se facă o noue experienţă cu cupolele. O baterie aşezată numai la o depărtare de 50 metri de cupolă trebuia se tragă întră nsa. Bateria a fost însă ast-fel de rău aşezată, în cât tirul n’a putut avea loc eri şi s'a amânat pe azi. M. S. Regele a plecat supărat. Ast-fel toţi se pronunţaseră in contra proectului ministerial şi isbuti-seră a atrage un mare număr de senatori. Generalul Fălcoyanude sigur ar li pâţit’o fără intervenţiunea d-iui Brâtianu care şi-a pulul prolnngi viaţa probabil numai până după vacanţii, căci senatorii şi mai cu seamă generalii din Senat sunt decişi a numai suferi cad. Fâlcoyanu se rămâie în capul departamentului pe Resbel. D-nn Adelina Patti a obţinut o audienţă de la .VI. S. Regina. * * • România libera de azi spune că reforma legei înveţămîntuluî nu se va prezenta parlamentului în ((sesiunea aceasta şi se va căuta a se introduce câte-va înbunătăţiri în actuala lege. ULTIMA ORA Londra, 5 Ianuarie.— Parlamentul se va deschide la 21 Ianuarie. Berlin, 5 Ianuarie. —Gazeta Germaniei de Nord, publică un decret al Împăratului adresat prinţului de Bismark. în care Maiestatea sa şi exprimă mulţumirile sale pentru nenumăratele manifestaţiuni, care i s’au făcut, pentu dovedi le de ataşament si de respect ce a primit din tonte părţile Mouarchiei şi din patria germană întreagă , precum şi de la copii patriei cari sunt departe afară din graniţă. Madrid, 5 Ianuarie.—Choleru a n-pârut din nou la Algeciras şi în alte punte situate la sudul Spaniei. O mare casă comerciala a priimil azi ştiri grave din Belgrad, dupe cari toate silinţele regelui Milan d’a constitui un cabinet de coaliţie, din toate partidele, s’nu sfera mat de o-pu nerea Domnul ai Ristici, care cerce pentru sine, puteri discreţionare. Influenţa şefului opoziţiei sârbe, ameninţând a coprinde toate spiritele politice, un deznodământ fatal al crizei pare inevitabil şi să afirmă că Regele Milan a făcut cunoscut consiliului de Miniştrii, cava abdica mai ’nainte chiar de a aştepta încheierea păcei. Ambasadorul Austriei Corniţele Kevenhuller, întreţine un viu schimb de depeşi cu Viena şi a oprit pe seama corespondenţei sale un fir telegrafic special. ~ Aleym ile parţiale : la Teleorman candidatul guvernamental este generalul Berendeiu, nu se ştie încă dacă i se va opune alt candidat. La Piteşti, ’şî pune candidatura d. Victor Athanasiu. D. general Haralambie va pleca în curând la Cruiova spre a şi susţine cundidatura. Românul află că d. Gogalniceanu şi P. Grădişteanu vor pleca tot în a-cel oraş spre a ţine o întrunire publică. * • * D-nu T. Maiorescua plecat eri dimineaţă la Viena, unde ne sta a-proape tot timpul vacanţelor. • • Mai mulţi locuitorii din comuna Baeşti, judeţul Buzău, presupunând că pe proprietatea lor s'ar găsi o comoară îngropată, au cerut admi-nistraţiunei autorisaţia să facă săpături. Acestâ autorisaţie li s’a dat. BIBLIOGR AFIA Concursul pentru < iitrcrin de filosofic de la externatul secundar de fele din lasiin 8 pag. 21.—laşi.—1885. Despre iubuiiatufiren dreptul ei ia noi de Cerii)ore loan Lahovari, în 4 pag 6 Tipografia Goebfli—Bucureşti. 1885. DE VEZNARE. Moşia Rîea Noua din judeţul Teleorman, plasa Teleorman, comuna Rîea. Moşia are 200 stj. masa sau aproape 400 pogoane. Este de arendat a 200 galbeni şi se Întinde până In bătătura celei de a Il-a staţie a căi ferate Costeşti-Turnu-Mâgurele. Doritorii se pot adresa la D. Gr. G. Peuceseu, str. Clemenţei No. 2, unde vor vedea planul şi vot* lua ior-ce alte lămuriri. DE VENZARE. Proprietatea Sitiseasen din judeţul Teleorman-Gară lu 5 minute depărtare. A se adresa la d-na Elisa Chronidi, intrarea Rosetti No. 5. Ni se comunică următoarele amănunte privitoare la votul de blam ce era se'l dea Senatului d-lui General Fălcoianu. Generalii cari fuseseră aleşi delevl ( O DOMNIŞOARA Absolventă a cursului secondar şi avend Diploma de maturitate, se . oferă a da lecţiuni, în vre-o fami-ţi, se pronunţaseră in contra pn tcoJie, pentru cursul primar sau secantului ministrului privitor la sub\ v'conf.ar. ţerî, cu toate că unii din ei fuses \ ele sPecial pentru limba franceză, însărcinaţi a sprijini acest proiect." L ^As\^ema^°* ştiinţele fiisico-natu-Ei susţineau însă că de şi repre*^l adresa la redftctiune. sintau pe membriicarisunt favorabli ul legi, el însă ‘şi pot schimba pâret*a dacă se conving că legea e rea. or, www.dacoromanica.ro EPOCA — 24 DECEMBRE CASA DE SCHIMB I. M. F E R M O 27,—STRADA LIPSCANI, 27- (I IISl L IU CI II K S C I 24 Decembre 1885 f>ţ0 Rente amortizabilă . . . 92 1 2 i 5% Renta perpetna .... 88 C>% Oblig, de stat 6% Oblig, de st. drnmu defer 8r> ~% Scis. func. rurale .... tăi 5% .Scris. Tune. rurale . . . 8( 1 » Scris func. urbane . . . 9d *>% Scris func. urbane . . . 89 Scris. func. rurale . . . 80 1 4 5% împrumutul comunal . . 74 1 1 Oblig. Casei pens. le! 10 dob. 206 împrumutul cu premie . . . Acţiuni băncei nation . . . 31 202 Acţiuni «Dacia-Rom&nia * . . 1180 Naţională 268 » Credit mobiliar . . . 225 » Constructiunl. . . , >> Fabrica de liArtie . . 202 Argint contra aur 17 0/0 bilete de Bancă contra aur. . 17 0/0 Florin austriac! 2.01 CIJHSUI, IHA V IEX X Napoleonul O QQ ", 1 meatul 5.99 17.501 123.85 Lose otomane ( MISI I DIN IIIJII.IN Acţiunile C. F. R Oppenheim. ....... Obligaţiuni noul 0% C. F. R. 109 70 104.50 k » fl% *»*>»* 101,30 Rubla hărtle 200.15 Ct ltSl L DE P.XHIX Renta Rom A ni 88 Lose otomana Scltimli ...... Paris 3 luni » la vedere Londra 3 luni 100 15 » la vedere 25.30 Berlin 3 luni 124 Viena la vedere 2.01 O DOMNIŞOARA Absolventă a cursului secondar şi având Diploma de maturitate, se oferă a da lecţiuni, în vre-o familie, pentru cursul primar sau secondar. In special pentru limba franceză, matematici şi ştiinţele fiisico-natu-rale. A se adresa la redacţiune. DE V EZ N A R E. Moşia Rîea Noua din judeţul Teleorman, plasa Teleorman, comuna Rîea. Moşia are 200 sţj. masa sau aproape 400 pogoane. Este de arendat a 200 galbeni şi se întinde până în bătătura celei de a 11-a staţie a căi ferate Costeşti-Turnu-Mâgurele. Doritorii se pot udresa la 1J. (ir. G. Peuceseu, str. Clemenţei No. 2, unde vor vedea planul şi vor lua ori-ce alte lămuriri. PUBLICITATEA 'SZMiVLVl „EPOCA Str*acia Episcopiei, No. 3. i 4 ANUNC1UR 1 SI RECLAME anunciuri pe pagina a IV, linia 30 bani, anunciuri si reclame pe pagina III 2 lei linia. urau iii: un conţii \ iiacpiki ni ii li muismmii Sistemul prof. Dr. JAEGER Hecunosnit pretutindeni ca re! mat escelinte CORONAT DE JURIUL MEDICAL DIN LONDRA CU ,, MEDALIA DE AUR" a v i $ Sub-semnatii, având numai noi singuri dreptul de a fabrica vestmintele de lâna ce se poarta pe dedesupt, vestminte zise Normale, pre-J cum si cuverturile de paturi in lâna curata de Cămilă. Cari păzesc «le răceli si reumatisme Declarăm că am încredinţat In România unicul deposit a! produselor noastre Casei AUX QUATRE SAISONS 72, Valeu Victoriei 72, (in fufa Palatului Ilegal). Declaram ca nu recuuoascem ca VERITABILE de cât flanelele ce se^ găsesc în aceasta casa. — Comande din provincie se fac direct. Preţuri curente şi broşuri se t vămii gratis şi franco după cerere W. BERGER’S SOHNE (Stuttgart) OFICIUL DE PUBLICITATE „ROMÂNIA" IQ, STRADA ACADEMIEI, BUCURESCI Primesce anunciuri, inserţii şi reclame pentru 0RI-CARE ZIAR din capitală, judeţe şi străinătate. ry-r^r «r- ▼ -y DOCTORIL EMIL MW Vechiu profesor de arta moşitu-hn şi medic primar al spitalelor ST. Spiridon din Iaşi, instalftndu-se In Bucureşti str. Clemenţei, 2f> de-u-supra Farmaciei, da eonsultaţiuni de la 8—11 a. m. şi 0—8 post-me-ridiane. A L E C U A. B \ L Ş AVOCAT 66 Strada Dionisie consultaţii de la 8—12 dimineaţa. D. R. ROSETTI AVOCAT Strada Batiste No. 4. DE VENZARE. Locul din strnda Dionisie No. 20 şi strada Crinului No. o. Acest loc are faţa pre strada Dionisie 27 metri, pre strada Crinului 40 metri şi adâncime de 44 metri. Se vinde în total sau In loturi, de câte o a gatra parte. Doritori se pot adresa la proprietarul lui, D. Gr. G. Peuceseu, str. Clemenţi No. 2. 1NSTITUTI0N BLAR.AMBERG BURSE Bursa Parisului Cursul de la i /anuare IS85 Renta franceză 4 jurn. la suta, 100.25 —109.40 detto bulevard 10 ore, 109,35 Renta română perpetuă o la sută 88,50 109.40 detto C. F. R. 6 la sută.—Acţiunile băncei române—Creditul Mobiliar român Împrumutul F.lin din 1879 320.— 325,— idem din 1881 — 277.50, Banca Otomană, 500.—. 501 25 deto bulevard 10 ore, 501,25,—,— Datoria turcii 14,40 4 jum. la sută 1 i,50 Lose turcsşti, 30,— 35.—.Datoriaunificatâ egiptenă 0 la sută 325.324 . Schimbul Londrei la vedere 25,22, 25.22. detto la Berlin 122,87 122. Bursa de Berlin PEMI0NIT Iii: nEM01SELI.ES Strada Sf. Voevodi La Direction a l’honneur d'inlbrmer Ies parents qu’elle a pris pour l anuăescolaire 1885-80, des dispositions d'apres lesquelles Ies e.vnmens auronl lieu dăsormais dans Ies ăcoles publiques. lticn ne sera neglige pour assurer Ies progres et le bien-âtre des ălăves qu'on voudra biea lui conifer. La rentree a eu lieu le i'f septembre 1885. DE VENZARE. Proprietatea Slllscnscu din judeţul Teleorrnan-Garâ la 5 minute depărtare. A se adresa la d-na Elisa Chronidi. Intrarea Rosetti No. 5. i PHMTD li guturaiului, gripa, bronşita,’etc., LiUll I IIAsiropulă şi pasta pectorală de Nafe de Del&ngrenier possedâ uâ eflica-citate sigură şi constatată de unu mare uumeru de medici. Fără săre de opium (Morfina sau codeină) »e dă fiird Umere la Copii boluavi de Tiuie, de hdguştld. Paris, 53, rue Vivienne, şi in tdte farmadele DIN LUMEA INTKfcUÂ Cursul de la i Ianuare 1885. Napoleonul 10,15 Renta română a-morbsabitâ 5 Ia sută, 92.25-92.25. Obligaţiunile C. F. R. 0 la sută 104,20-103, detto detto 5 la sută 100,50-100,70. împrumutul danubian Openheim, 108-50 10. Rubla hârtie comptant,199,70^199,95 Schimbul Londrei 3 luat 20,22-20,22, detto Parisului 2 luni 80,25-80,25. detto Amsterdam detto 108, 107,90 împrumutul municipal Bucureşti 1884 92, 30 Bursa Londrei Consolidatele engleze99 sfert. Schimbu Parisului pe 3 luni, 25,43 detto la Berlin 3 luni, 20,57, detto la Amsterdam 3 1. 12,03. action de la banca rom. 5 1/2. Bursa de Viena Napoleonul 9,985 9,985—Ducatul 5,97, 5,-97. Imperialul, 10,30,10.30, Lire turceşti, 11,38 11-38. Argint contra hârtie, 100.Rubla hârtiecomptată 123,25-123.25 Acţiunile Credit Anstalt 29(5.90—297,—. Renta metalică 5 la sută , 83,50 — 83,40. Renta hârtie 83,20,83,20. Renta aur, —, — Lose turce 17,50—17,50 -Schimbul Londrei la vedere 120,35-126 35 detto detto Paris 50,---49,97, detto Berlin la vedere 02, — 62, detto Ams terdam la vedere 104,50-104,50. Bourse de Francfort Cursul de ia 4 Ianuare 1885. Renta Roumanieî amortizabilă 5 0/0 92. 50 92.1 8 MERSUL TRENURILOR CAILOR FERATE ROMANE Valabil de la 20 Mai 1 Iu»iu 1885 Ducii i'esU-ltouiaii Itiicui'CKll- Vi^reiorova Itoimui-llueuresli uoap. p. m. p. m. Roman plec. 8.25 12.30 5,45 Galbinl — 1,07 0,37 Bacău 9.20 1,40 7,20 Valea-Seacă — 2,17 8,15 liăcâciunl — 2,58 8,59 Sascut 10.23 3,18 9,43 Adj ud 10.45 3,52 10,29 Pub'Stl 4,11 dim. p. m. 11,01 MărăşeştI 11.18 4,34 6,40 5,05 11,30 Focşani 11.52 — 8,26 5,45 12,49 R.-Sărat 12.39 Tr. 6. 9,55 2.14 BuzeO 1.46 11,35 11,00 3,33 MunLeoru — 11,53 — 4.28 Mizil 2.50 12,39 5,33 Albeşti — 1,05 — Tr. 22 6J6 Valea-Căiug. — 1,18 seara seara v0,25 Ploeştl 3.33 1,35 8,05 9,5illl i,45 Crivina — 2,22 8,35 l 4 Buftea 2,59 9,12 -<* Ş*11,11 Chitila 4.48 3,15 9,26 G |> 11,22 Bucur. sos. 5.00 3,30 9,40 111,35 p. m. seara pt ‘a m. STAŢIUNEA Arătarea Trenurilor STAŢIUNEA Arătarea Trenuril or Tr. ac.lTr. p. |Tr. p. ITr. pl-| Tr. T. ful.[T- ac. |Tr. p. 1 noapte a. m. dim. dim. p. m. dim p. m Bucureşti p. 11,00 8,30 745 645 5.00 Bucuresci p. 4,U5 9,00 4,30 Chitila 11,13 8,46 8,30 5,17 Chitila — 9,14 4,47 Bufleu — 8,59 8,19 — 5.31 CiocftnescI — — 5,07 Crivina — 9,20 9,04 — 6,09 Ghergunl — 9,47 5,27 6,09 Ti tu 5,07 10,03 5,51 Ploestl 12,17 10,05 9,35 8,19 GuescI — 10.3O seara Valea -C&lug — 10,59 6,36 Pitesci 0,24 11,35 7,:>5 Albeşti — 11,00 8,30 Curbu — p. ni. 9,06 Mizil 1,14 11,30 8,52 Potcoava —/ 12,48 9.24 Monteoru 12,10 p. m. 9,52 Slatina 8,08 1,18 10.04 Buzău 1,59 12,25 1,00 10,57 Piatra — 1,40 10,32 R.-Sărat 3,lr — 2,15 11,20 Balş — 1,57 10,54 Focşani d. 4,16 Tr. 7. 3,38 4,23 Păleşti — 2,19 11,23 Mărâseştl 5,00 2.00 5,15 6,38 Circea seara — 11,35 Pu lest! — 2,26 5,57 11,00 Crai ova 9,30 2,54 12,01 Adjud 6,01 12,55 6,39 Fii iaşi 10,17 3,50 1,04 Sascut 6,24 1,20 7,18 ButofeşU — — 1,25 Râcăciunl — 1,48 8,01 Strehaia — 4,24 1,47 Valea-Seacă — 2,20 8,41 Ti m nea — — 2,10 BâcăQ 7,31 2,40 9,35 Prunişoru — — 2,20 Galbinl 3,32 10,29 Palota 11,30 5,3 2,46 Roman sos. 8,45 •4,10 11,15 T.-Severi n 12,03 5,52 2,3-4 dim. p. m. nua p. Văi-cior. sos. 12,05 6,15 •1,00 Verciorovu-ltucurcsli Vfircior. pl. seara 7,45 dim. 11,00 noap. 11,35 T.-Severiu 8,09 11,25 12,11 Palola 8,44 11,59 12,53 Prnisoru — — 1,10 Ti m nea — p. m. 1,26 Strehaia — 12,40 1,49 Butoe.ştl — — 2,07 2,30 Fii iaşi 10,04 1,11 Crai o va 11,00 1,58 3,42 Circea — 3,58 Peleştl • 2,18 4,12 4,30 Balş — 2.40 Piatra — 2,58 5,03 Slatina 12,28 3,23 5,44 Potcoava — 3,50 0,17 Corbu — — 6,41 Piteşti 2,23 5,23 8,25 Gaestl — 6,20 9,24 Titu 3,41 6,50 10,04 Gherganl — — 10,23 Ciocăneşti — seara 10.41 Chitila — 7,42 11,01 Bucureşti s. 4,45 7,55 11,15 lineare»*» i-Giurgiu STAŢIUNEA Arătarea trenurilor T. Tul.l T. ac.| Tr. p. Bucureşti p. dim. 5,40 a. rn. 7,10 p. m. 5,30 Fi lard .— 7,40 6,05 Sintestl 7,58 6,33 Vidra — 8,06 6.46 Grădişte — 8,16 7,01 Comuna 0,24 8,26 7,21 Bănoasa — 8,52 8,03 Trăieşti — 9,10 8,21 Giurgiu T” 9,25 8,45 Smârda sos. 7,10 9,30 (•iiii'jfiu-ltiicurestl Smârda pl. p. m. 2,25 a. nu 8,00 p. m. 5.40 Giurgiu — 8,14 5,55 Frătestl — 8,27 6,10 Bâneasa -T- 8,53 6,40 Coma na — 9.24 7,17 Grădişte — 9,31 7,26 Vidra — 9,42 9,51 7/(2 Sintestl 7,53 Filare! — 10,31 8,21 Bucur. sos. 3,52 10,45 9,00 Gulnti-ltu/cu Galaţi pl. noap. a. m. 7,00 seara Bărboşi 2.49 7,40 8,10 Brăila 2.27 8,23 8,55 Muftiu — 9,00 Janca 3,21 9,34 Făurel 3,48 0,08 Cilibia 0,43 BuzăQ sos. 4,15 8,15 llti/.eu-Gululi Buzău pl. Cilibia Faure! Janca Mu fii ii Braila Bărboşi Galaţi sos. noap. p. m. 11.53 12,45 dim. 1,15 12,80 2,46 2,18 2,21 — 2.49 dim. 2,21 3,31 6.45 3,06 4,11 4,45 7,30 Tcrgovîste-Tllu Târgovisle p a. m. 8.10 p. m. 4,50 \ ăcăreştl 8,33 5,13 Nucetu 9.00 5,40 Titu sos. 9,30 6,10 (-nlitli-XIiirnsesli STAŢIUNEA Arătarea tronurilor Tr. r. Tr. a. Tr. p. a. m. Galaţi pl. 8,05 Bărboşi 8,48 Ser be şti 9,12 Independinl 9,28 Hanu-Conac 10,10 Iveşti dim. 10,34 TecuciO 5,04 11,23 MărăşeştI 5,30 11,54 Xlui-usc.sti-Gnluti seara p. m. MărăşeştI pl 11,13 4,40 Tecuciu 11,47 5,31 Iveşti 6,03 H.-Conachi 6,26 Independinţ 7,08 Serbeşt 1 7,24 Bărboşi 7,55 Galaţi 8,30 1‘locsli-Predcal dim. dim. seara Ploeştl pl. 10,00 8,49 7,01 Băicoifi 10,35 9,28 7,39 Câinpina 05,29 9,51 8,02 Comarnic 11,27 12,09 p. m. 10,17 8,29 Sinaia 11,03 9,08 Buşteni 12,26 11,18 9,23 Predeal sos. 12,50 11,40 9,45 IVedeal-Ploesti p. m. p. m. dim. Predeal pl. 5,40 5,50 7,30 Buşteni 6,01 6,11 7,50 Sinaia 6,19 6,52 8,09 Comarnic 6,52 8,25 8,42 Câmpina 7,16 8,50 9,05 B&icoiu 7.38 — 9,27 Ploeştl sos. 8,10 6,42 9,5ă TUu- T6i‘goviste a. m. seara Titu pl. 10,25 7,00 Nucet u 11,07 7,42 Văcăreşti 11,35 8,10 Tergoviştc s 11,55 8,30 Ploesli-Slanie STAŢI UNEI Arătarea trenurilor Tr. fl.|Tr.ac.|Tr. p. Ploesci pl. Buda Poiane Slauicu sos. a. m. 10.45 11,10 12,12 12,40 Slanic-PIoesti Slănic pl. Poiana Buda Ploeştl sos. p. m. 6,00 6,23 7,22 7,50 Tecuciu-Derlail TecuciO pl. Berchecl Gbidicenl Tulova Bârlad sos. a. m. 6.15 6,48 7.16 7,32 8,00 a. m. 11,40 12,21 12,58 1,20 1,50 p- m. 5,30 6,19 6,54 7,16 7,45 Ilărl ud-Ţccuciu S ... . 1 „ pi. Tul ova GhidicenI Berbeci Tecuciu sos. 9,14 9,41 1Q,20 14,50 Itoman-lasi STAŢI UNEI Arăt. Tren. Tr.ac.l p. am. Roman pl. Paşcani T.-Frumos laşi. sos. dim. 9.51 10.51 1,53 1,50 p. m. •4,47 4,15 8,24 9,52 lusi-Ituiiiaii laşi pl. T.-I’rumos Păşcanl Roman sos. p. m. 4,08 5,25 7,17 7,53 dim. 6,52 8,35 10,01 11,06 l'asconi-Suceava Paşcani pl. Vereşri Suceava — 1 dim. 10,40 12,08 12,23 sera 7,15 9,17 10,09 s -•cavu-Pascaui — 9,41 9,29 9,55 10,25 Iaşi eni Iaşi p!>5 Uiigbeni j/,9 a. m. 11,50 1,21 icui-Iusi 111 p. m. Unghe 2,00 Iaşi 3,32 p. m. 4,40 6,12 •ci-Dolosuni Veres' Botoş. Boloş. Veres. p. m. 2.08 2,03 5.21 7.21 p. m. 9,49 11,42 3,15 1,55 npina-Doriana Câmp Doflar Uoftan Cămpi a. m. 11,20 11,40 i p. m. 6,40 6,58 Verescl Păşcani sos. 5,40 0,41 m. | ţjpl., 7,51 9,15 Ad jud-Tărgul-Ocna Adjud pl. T.-Ocna sos. T.-Ocna p. Adjud sos. p. m. 4,15 6,10 a. in. 10,35 12,15 Consta nla-Ccrnavodu Constanţa p Murfut Iar Medjidie Cernavodăs p. m. 2,50 3,37 4,18 5,02 dim. 9,10 9,57 10,38 11,22 Cernavoda-Constaiilu Cernavodă p Medgidie Murlallar Constanţa p. m. 5.50 7.45 8.29 9,10 p. m. 2,00 1 o ->z\ -,_o 3,39 L22 1 4,33 1 dim i .mai bucureaci. Tipografia «Le Peuple lloumain,» strada Episcopiei No. 3. www.dacoromanica.ro; jt