ANUL 1 No. 22.
10 BANI NUMERUL
DUMINECA 22 DECEMBRE 1S85-,
Grigore G. PEUCESCU
Director politic
ABONAMENTE:
In larii 1 an 40 lei, 6 luni30 Iei,3 luni 10 lei în străinătate 1 an 50 lei, 0 luni 25 lei
R F. I) A C Ţ I A
No. 3.—Piaţa Episcopiei.—No. 3.
Rarbu stef. DE LA VRANCEA
Prlm-redactor
A N U N C I U R I:
jnmieuiri 110 imeiua a patra linia 30 baril, ninutoiurl şi reclame pe pag. III 2 lot linia.
ADMINISTRAŢIA No. 3.—Piaţa Episcopiei.—No. 3.
APARE IN TOATE ZILELE
D ALE COLECTIVITATEI
SEPTEHWA FIW>C1ARA
TRIBUNA DIN SIBIU
O intrunire la Obor
DIN DURERILE LUMII
D ALE COLECTIVITATEI
Cine a urmărit desbaterile corpurilor legiuitoare de la redeschidere s'a convins, suntem siguri, că. afară de câte-VH discursuri hune ale opo-siţiunei, n’a avut din partea majori-tâţei decât cuvinte seci şio complectă lipsă de seriositate în diferitele lucrări a căror soluţiune i-a fost încredinţată.
Lucru nu ne surprinde eâtu-şi de puţin. Şcoala demagogică a d-luî Brătianu şi a adepţilor sei nu putea da alte resultate : este mult mai uşor pentru cine-va se îngâne doue-treî frase sonore, pe cari le găseşte făcuta gata, acestea nu cer nici o muncă, din contră ele produc efect asupra acelora cari nu 'şi dau osteneala se mal raţioneze şi permit politicienilor, fără cea mai mică pregătire,se des-lege cestiunile cele mai grele ale or-ganisărei Statului Român.
N’ar li nici un rău dacă jocurile a-cestor energumeni ar li gratuite; ne doare însă inima când ne gândim la ceea-ee perde ţara din causa lor, nu numai băneşte darjchiar moraliceşte! Guvern şi majoritate parcă ’şi nu dat un cuvânt de ordine se nu studieze nimica serios din trebuinţele publice şi se risipească fără cel mai mic scrupul averea statului, a comunei şi a diferi telorstabilimentedebine-facere. O legătură strînsă uneşte întreaga Colectivitate şi fle-care membru al ei considera ca o sfintă datorie a nu se atinge decâştigurile nedrepte, pe cari Împrejurările sau voinţa guvernului le ocrotesc unora dintr’lnşii!
Si* nu ni se zică că exagerăm, pentru-că exemplele sunt numeroase şi se repetă zilnic.
Am putea lua, ca se precisăm un fapt dintr’o mie, caşul împrumutului de 2 milioane al Eforiei spitalelor civile, votat de Cameră In şedinţa de la IC Decembre. Din-tr'insu ne putem convinge de doue lucruri : uşurinţa cu care se fac legile şi spiritul de risipa ce domneşte
pretutindeni la noi.
*
• *
Eforia spitalelor civile a cerut se fie autorisată a se împrumuta, cu două milioane, pentru a reconstrui spitalul Golţea, spitalul de copii şi a plăti un rest datorit pentru băile fnceptrte-^ bulevard.
Fiind vorba ae "im aşezământ de bine-facere, ale cărui'TTîŢduŢÎ al1 0 destinaţiune determinată, era iffŢr6" sar ca Adunarea deputaţilor se examineze cu minuţiositate starea casei Eforiei, trebuinţele de Întâmpinat şi sumele indispensabile pentru cutare sau cutare lucrare. Şi mai special, fiind vorba de clădirea unor spitale, trebuea se se ştie lămurit ce proporţiuni vor lua aceste con-strucţiunl, oât vor costa şi până
la ce punct bugetul veniturilor va fi încărcat, căci numai ast-fel se putea veden dacă, ceea-ce mai rămâne din venituri, acoperă necesităţile întreţinerei bolnavilor si dacă, prin urmare, este cu putinţă începerea unor asemenea lucrări. Mai mult, când era in joc o adevărată speculă, ca localul băilor şi prăvă-lielor dupe bulevard, căuta să se examineze, foarte de aproape, dacă asemenea Întreprinderi sunt folositoare aşezământului de bine-facere ce le întreprinde şi în tot caşul ce a nume sume se cer pentru aceasta.
Cum a procedat Camera cu n-ceastâ ocasiune ?
Raportul comitetului delegaţilor, ca în tot-d’auna, nu spune nimica. Nu coprinde cea mal mică dată sau desluşire, de şi cestiunea era destul de importantă , mulţumind 11-se a îngâna că «administraţiunea Eforiei spitalelor din Bucureşti nu numai este mai competentă d’a judeca cari sunt lucrările cele mai utile şi urgente, pentru satisfacerra publicului suferind, dar are in favoarea sa un trecut demn de încrederea publică, despre buna şi filantropica ad-ministraţiune a fondurilor ce i-au fost şi ’i sunt încredinţate.» Acestea sunt singurile cuvinte date de comitetul delegaţilor In sprijinul împrumutului cerut de Eforie ; ele consti-tuesc de sigur pentru or-ce om de bun simţ, curată cacofonie fără nici un înţeles !
Cel puţin in şedinţa publică s'a îndreptat lucru şi s’au dai desluşirile necesare? Fereaseă D-zeu ! Eroul zilei a fost renumitul Dr. IUmniceanu, care a presentatcu această ocasiune nişte argumente ce vor remânea legendare. Ca se dovedească intr’ade-văr necesitatea terminare! băilor, cumulardul nostru ne-a vorbit despre inhalaţiunile de brad de la Glei-chemberg si Reichenehal şi despre nevoia ce are de densele «casierul de la casa de Depuneri care nu poate să meargă acolo» ! Sica se probeze că toate planurile şi devisurile sunt bine stabilite, medicul Eforiei ne-a povestit despre «ambulanţele noastre pe câmpul de lupta» şi despre «stindardul românesc l'âlfâind la Belgrad şi la Sofia» !
Să nu se creadă că inventăm : ar fi fost şi greii să-şî Inchipuiascu cineva aşa bazaconii ; am căutat să re-sumăm fidel discursul vestitului întrerupător din dealul Mitropoliei.
Va se zică se invoeşte unui aşezământ de bine-facere un împrumut Însemnat şi despre a cărui întrebuinţare nu se ştie absolut nimica! Nimeni nu şi-a dat osteneala să lămurească cât mai trebue pentru terminarea băilor, care este costul reclădire! Spitalului Colţi şi ce anume sume se destinează pentru Spitalul de copii.
Iată pe ce mâini sunt încredinţate atâtea interese importante şi cucută uşurinţă se dispune de milioane !
a* a #
Gestiunea în sine este din cele mai grave.
^ Nu doară că am li contra refacerei spiDuuiV^ £°Pţea. ille cirui ziduri sunt pătrunse '	de mult
trebuiau derîmate, sau că luL a'ea ce-va de zis despre terminarea ‘!a~ stalaţiunilor la spitalul de copii. A " semenea lucrări se impun şi părereU1 noastră este că ele puteau premer ge numeroaselor şi luxoaselor fan *
la sil ce şi-a permis până astă-di E-foria spitalelor civile.
Ori ce om cu minte insă se întrebă: ce va se <jica aceasta administraţi-une n unui stabiliment de bine-fa-ceri, care ’si vinde averea pentru a face localuri de petrecere, cu băile de pe bulevard, şi care este silită să se împrumute spre a clădi localuri pentru bolnavii săi. Ge însemnează pro-fusiunoa instalaţiunilor de la Sinaia când Eforii recunosc singuri Că nu au sumele necesare pentru acoperirea lucrărilor indispensabile? Cum se permite luxul în folosul celor sănătoşi, atunci când necesarul lipseşte bolnavilor?
Multe se şoptesc în această privinţă. Un control serios ar aduce mari foloase, căci ne-ar descoperi multe turpitudini şi ar reda bolnavilor întrebuinţarea reală a veniturilor lor.
Nu ne adresăm, negreşit pentru aceasta la guvernul d-luî Brătianu. Ar ii să-I cerem prea mult: trăind prin mijlocul îngăduelilor neertate, ii este peste putinţă să strîrpească vre-un abus. O mână spală pe alta şi amândouă obrazul!
Numai publicul onest şi luminat, caro mai curând sau mai tânjhu va avea se ’şî zică cuvîntul decisiv a-supra afacerilor publice, va li în po-siţiune se aducă o îaidreptare, şi de acea ne adresam «ou încredere către dânsul. Ar fi şi păcat ca pene în cele din urmă fiertura bolnavului să ingraşe lăcomia color abusivi!
I). C.Po|M*scn.
I.ondra. 1 Ianuarie. — Vice-regele Indiilor a declarai Birmania ca anexată imperiului. Presa engleză aplauda această masui-a.
SEPTEMANA FINANCIARA
Silimtiunva. Nici o schimbare In configuraţia generală a politicei eslerioaro. Noutăţile cele mal recente, pe cari le primim din peninsula balcanică, ne Înfăţişează starea lucrurilor cu destul de satisfăcătoare : adică, aceasta părere, care de altminteri.pare a fi împărtăşită de toţi, nu trebuie considerată de cât cu privire la momentele de faţă. fără a accentua nimic asupra celor ce ziua de mâine ne reservă. — Conform con-diţiunilor armistiţiului, trupele s’aă retras de pe teritoriele invadate, eomi-ţând oare cari represalii, de o parte şi de alta: dară, aceste incidente, comune tutor urmatelor în pieptul cărora se a-gită resentimente contrarii, n'afl avut nici o consecinţă nenorocită ; au provocat, este adevărat, un şir de rec.a-maţiunî din Solia şi Belgrad către marele puteri, lucrurile însă s’aii mărginit din fericire numai aci, adică la simple escarmuşurî de depeşl.
Afacerile interne europene de asemenea n'aU eşit din starea lor normală. In Spania, dupe restabilirea încercării de revoltă de mai de ună-zi, lucrurile s’au mal liniştit; pretenţiunile de domnie s’aă mai răcit oare-cum.—In Franţa evenimentul alegerii preşedintelui republice s’a petrecut iarâ-şl în linişte, de oare-ce protestatiunile şi abţinerea de la vot, cari au avut loc. n’au putut impedica realegerea d-lui Grevy. — In Anglia, cabinetul tory a rămas la guvern şi Birmania pare pacificată.—Pe ţărmiî Sprei, octogenarul Guilelm, primeşte, cu placiditatea-! obicinuită, felicitările tutor Curţilor domnitoare şi sânătatea-I este ca tot d auna.
La noi desbaterile cameriler aă provocat în săptămâna această oare-carf desilusiuni, în unele cercuri, dar crisa
ministerială a dispărut şi se poate presupune că actualii deţiitori ai portofo-lielor, nu vor lăsa să treacă aceste momente preţioase fără să nu conlucreze lâ ameliorarea afacerilor din departamentele lor.
Să convenim, prin urmare, că afară do surprinderi neprevăzute, liniştea se va prelungi şi pîna la finele anului nostru, precum am avufo, în toate direcţiunile, în cursul săptămânii trecute. Datoria publica a Icrîi. Ministerul finanţelor a depus în Camera proiectul de buget al datorii publice pe anul 1880—87. Din espunerca situaţîunel tesaurulul, care însoţeşte bugetul.resultă că la finele eserciţiulul 1885—86, Statul român datoria :
Capital de amortisat: 088.026.124 1.38c.
0 anuitate de	55.301.4501.16c.
Ceea-ce am constatat eă s'a petrecut cu ocasiunea aprobării socotelilor pe anii Î872-70, se întîmplă acum şi cu determinarea ţifrei esacte a datorii noastre publice.
I11	adevăr, espunerea situaţiunel tesaurulul public presintată corpurilor legiuitoare în sesiunea aceasta, coprinde de la pag. 21 pînâ la pag. 32 o critică asprăfisupra finanţelor ţării din perioda 1872-70. Lăsând la o parte suprinderea ce se cade sa producă, a-supra fie-căruia, acest sistem lipsit de obiectivitate, cu care administraţia finanţelor 'şt propune sădea seamă Parlamentului de situaţia tesaurulul, ne mulţumim a constata contradreţiunea, saă mai bine zis deosebirea isbitonre, care esista între cea-ce Camera deputaţilor a votat în ultima şedinţă, când a ficsat definitiv deficitul bugetar pentru anul 1870 la :
Ivi: 22.601,516 52
şi lutre darea de seamă a d-lui ministru de finanţe care vorbeşte de un deficit de:
lei: 51.077 726 16
ales la închiderea eserciţiulul 1870. — (v. Sil. tes. 1885 pag. 23).
lată, la ce resultate ajunge cine-va, când părăsind tărlmul dropiei judecaţi, nu sta la îndoială asupra alegorii mijloacelor pentru a zugrăvi Î11 negru o
espunere financiară.
*
* *
Contraziceri de acestea le tnttlnim, precum ziserăm şi Î11 calculele de pro-porţiune făcute pentru alegerea ţifrei esacte a datorii publice.
Aşa bune-oarâ, se susţine că anuitatea pe care o serviaStatul în anul 1870 pentru amortisarea datoriei sale era (v. S. t. pag. 22) de :
Lei: 57.068.110, 65
pe când astâ-zi această anuitate s'a redus (vezi pag. 15, b. d. pub. 85) la
l.ei : 55.601.150, IO
E de prisos să. mai spunem că com-paraţiunea ast-fel făcută, e lipsita de ori-ce fundament.—Mai bine să espli-căm lucrul şi pe urmă să ne pronunţăm.
Şi înainte de toate, ca să stabilim o justă comparaţiune între [anuitatea pe 1870 şi aceia pe 1880, trebuie să eliminam din ambele sume, indicate mai sus, pe toţi factorii, cari nu pot intra în calcul, după cum vom vedea.
1.	Podurile de fier recla-
mauîn I876oanuitate de lei 1.443.274.
2.	Linia ferată lasy-Tîn-
gheni, o anuitate de «	452.425,85
3.	Bonurile rurale o a-
nuitate de............« I4.400.00U-
4.	Linia ferată Bucu-
reşti-Giurgiă.........<* 2.010.000—
Total 18.305.099,85 Din aceste anuităţi, statul nu mai este obligat să plătească astă-zi decât: 1. Pentru linia Iâşl-
Unghenl . . . . lei 228.057,24 2	» ruralele convertite ................ 2.047.940—)
2.270.597,24
Anuitate stinsă pentru eserciliul 80 . .	16.020.102,01
de care suntem conduşi a nu ţine seama, dacii, voim săaproţiem cu imparţialitate sarcinele bugetare esislente la
_ \ ^
I
1870 şi create din nou pe eserciţiul 1880.
Scăzând dar din anuitatea pe 1870 de . . lei 57.008.140.01
Porţiunea de anuitate care nu mai apasă asupraeser.80de »	10.029.102.61
Române ca anuitate proprie de a fi comparata cu an. act:	41.039.038.04
Această cifră balansată cu anuitatea prop. pe 1880 de	55.304.459,16
Găsim un escedent de anuitate pe comptul Iui 1886	14.205.421.12
S'a putut observa că îu decursul de la 1870 — 80 mai multe împrumuturi s’au stins, prin urmare de ele nu poate beneficia o periodă financiară în favoarea alteia, când voim să balanţăm sarcinele create de administraţiele respective.
Este adevărat că descreşterea anuităţii ruralelor seatrilme şi conversiune! periodului actual, însă reducerea e minima, dacă ţinem seama de prelungirea cu încă de 33—35 ani care s'a mai dat termenului de amortisare cu ocasiunea conversiunel. De asemenea trebue să mai trecem în favoarea eserciţiulul 1880 şi lucrările uuoi săvârşite. Dar toate aceste avnntage cumpănite nu pol depăşi peste 7 milioane.
Prin urmare o socoteală înţeleaptă ne ar conduce la resultateîe următoare :
Anuitatea periodei 1886, (1.55.304.459,10) mai puţin lucrările săvârşite represin-tateprin7 milioane, lei... 48.304.459,10.
Anuitatea periodei	...
1870, redusa la termenul de comparaţie «	4t.039.038.04.
adică un escedent în defavoarea exerciţiului 1880 de lei . . .	7.204.421,12.
Resumându-ne zicem; nu este esacl că în periodul de lu 1870-80 anuitatea Statului s'a micşorat, prin economii si scăderi de dobînzi cu:
Ivi 1.765.681,41)
precum s’a susţinut în Cameră, ziaristica şi aiurea, ci din contră s'a mărit această anuitate cu:
Ivi 7.265.121.12
Iată dar o nouă contrazicere pe care o relevăm în calculele obicinuite actualmente spre a explica, după qcasiă, situuţiunea tesaurulul public,când pentru o perioadă, când pentru alta.
Cdyrol.
ŞTIRILE ZILEI
Erî am anunţat ca în caşul când guvernul ar oferi casele Paapa familiei lui Costurile Rosetli, ea va relusa a-cest dar.
In numărul de erî al Românului, d. Vi utilă Rosetti declară că nu va primi nimic de la guvern.
Felicităm pe d. Rosetti pentru liotă-rîrea sa despre care 11’ani avut cea mai mica îndoiala.
1). Brătianu care a rămas atât de mult dator lui Costache Rosetli, II putea mai bine răsplăti cu mai multa recunoştinţă si mai multă stima.
Cea ce am spus in privinţa teatrului naţional şi orchestrei s'a adeverit: cri seară d-ra Leria a cântat sub conducerea orchestrei de către d-nu Hiibsch, refusând cu or-ce preţ să joace dacă d-nu Stefănescu ar ocupa scaunul de şef al orchestrei.
* *
♦
Noaptea trecută casa unei babe din Tataraş a fost drama unei prădăciunl. Baba ajunse prin munca el de-şl făcuse vre-o câte-va parale , mal ales prin munca casnica, aşa avea vre-o două vaci şi alte cele in ce priveşte gospodăria. Nişte oameni cunoscuţi îşi puse ochiul pe babă. In sara trecută se ' de cu vreme şi se ascund în ^ sei. Pe la miez de noapte f tindă şi intra la babă : e ş’ogâtueş'olasă mai m>
www.dacoromanica.ro
o
EPOCA — 22 DECEMBRE
cur! Atât mai bine pentru ţara mea, pentru patria noastră, căci voiu fi deştept si ager pentru apsrarea României şl a partidului liberal tn tocmai ca argintul viu. (Bravo ! Bravo !).
La luptă, domnilor alegători, căci mari pericole ne ameninţă. Lâplausej.
Să trăiască domnul Ion Brfttianu şi cu familia! Aplause Îndelungate). -
Voci. Si5 vorbească d. Muscă 1
Alte voci. D Belu să vorbească!
D. Muscă (apare la tribună). Domnilor alegători!
Toc/. D. Belu să vorbească. Muscă şade pe Galben ce caută In Negru ?
I). Muscă. Nu este adevărat, fraţilor, stau pe Negru, aici ie patria mea.
Voci. Ba pe Galben stai, te-am găsit şi la masă tot acolo.
D. Belu (vine la tribună). Si pe mine m'a înjurat opoziţia la gazeta, pentru că sunt ultra liberal şi ultra-revizio-nist. Păcat că nu mai ie Radu-Mihaiii prefect, ca să lc arătăm noi.
M'a acuzat un Crac că am făcut un manifest politic. Pe viaţa mea dacă am făcut. Să mă Îngropaţi dacă mint.
Apoi de, frumos le şade să vorbească de femei In manifest şi apoi să iscălească Crac ?
Bine că ie numai unu cu numele ăsta că ilaca ereau mai mulţi cum dracu era să iscălească ? Mal mare ruşinea zeu !
Eu una ştiu, să trăiască d-nu Bră-tianu. Om nu gluma. în toate dimineţile îi trimet câte un cozonac, câte un coş cu pere pergamute, la Cameră şi la Senat 11 duc In careta mea. Aşa să apăra ţara, cetăţeni, da nu cu vorbe la gazetă, nu cu calomnii, (aplause frenetice).
Apoi nn ştiu eti ce erea pe vremea lui Catargiu? De, eram cu ei. Eu tn tot-d'a-una am fost cu guvernu, fiind-că sunt om imparţial.
Pentru ce acusă pe guvern In toate zilele? Pentru-că se fac, pe ici, pe colo câte-va abuzuri? Apoi să ne erte dumnealor. Eu ştiQ una: că fata cea mal frumoasă nu poate se dea de cât aceea ce are.
D-l Muscă. Astea nu sunt vorbe de întrunire, astea sunt lucruri de ruşine.
C-l Belu. Cum zice Francezul, domnule Musca.
D-l Muscă. Nu mă chiamă Muscă, domnule.
D-l Urlu. De geaba zbîrnii,câ n'ai majoritate şi să nu mă faci că te spui domnului Bratianu.
(D-l Belu,se scoboară furios de la tribună şi’şi caută căciula. Pe scaunul unde o pusese şăde d-l lonescu Muscă).
D-l Urlu. Scoală-te că te-ai pus pe căciula mea.
(D-l Muscă se scoală şi d-l Belu Îşi ia căciula).
Mai multe voci. Eşti cu musca pe căciula, domnule Belu, d’aia pleci ?
D-l Muscă. Cetăţeni !
Pod. Destul, ne-am saturat!
D-l Muscă. Numai două vorbe.
D-l Belu. (de afara.) Pe Galben, nu aici!
Cortina cade.
Itudu T/.nndara.
PARTEA ESTERIOARA
Turcia Circulara trimisa de către Poartă marilor Puteri, care să ocupa de eventualitatea unei despăgubiri de resboiu din partea Serbiei către Bulgaria. să mărgineşte a Întreba, ce atitudine vor lua puterile în faţa unei asemenea cereri, In cazul când s ar face cerere din partea principelui Bulgariei. Majoritatea puterilor a respuns ca a-ceasta este un punct care nu poate fi discutat de cât cu ocasiunea negoţieri-lor pentru pace.
Apropierea ce s a mijlocit de cât-va
timp intre Poarta şi Englitera se menţine. Cabinetul englez, în timpul din urmă, a declarat de repeţite ori câ dânsul, prin concesiuni bine-voitoare, doreşte să înlesnească înţelegerea dorita de către Poarta în cestiunea rumeliotă şi va da tot sprijinul seQ pentru ca să se termine cât mai repede cu nego-ţierile.
Organul guvernului turcesc, Tarik, zice că marile Puteri pun pe Turcia îutr'o situaţie fatala, dacă nu vor lua o grabnică hotărtre în cestiunea rumeliotă. Chieltuielele pentru armată au a-juns să fie insuportabile.
Englitera. — Ştirile sosite la Fo-reign Office constată ca din partea Turciei, Serbiei, Bulgariei şi Greciei s'au făcut, în timpul din urma, comande însemnate do arme şi muniţiuni la fabricile engleze. De asemenea raportează agentul diplomatic al Engliterel din peninsula balcanică ca statele de a-ci fac mari pregătiri derăsboiă. Dincau-sa aceasta oficiul de esterne nu împărtăşeşte orbul optimism al publicului engles în priviuţa soluţiunel crisei balcanice. Cu toate acestea, se crede ca influenţa morală a puterilor, cari toate par a simţi în mod sincer trebuinţa pentru pace, va putea înlătura pericolele crizei balcanice şi în special va putea Impudica ca să isbucnească din nou resboiul între Serbia şi Bulgaria La ministerul de esterne se crede că criza nu va fi înlăturata fără intervenţia puterilor şi că în special în ce pri-vaşte grăbirea ;şi asigurarea negoţie-rilor pentru pace între Serbia şi Bulgaria, intervenţia puterilor este indispensabilă. Cabinetul englez este ho-târlt să sprijinească or ce intervenţie în acest sens. Cererea unei despăgubiri de răsboiu din partea Bulgariei, cabinetul englez nu o admite. Acest punct de vedere al Engliterel este cunoscut atât la Constantinopol cât şi la Sofia, şi ast-lel cabinetul englez când va cere trebuinţa de sigur nu va întârzia d'a da sfaturi atât Porţel cât şi guvernului bulgar în acest sens.
Germania.—Proectul de lege privi-vitor la monopolul spirtoaselor este probabil că va veni în discuţia consiliului federal, abia pe la sfârşitul lui Ia-nuare. Se vede că mal sunt încă multe dificultăţi de înlăturat. Nu mal încape însă îndoială că proectul, In cele de pe urmă, va fl primit de către consiliul i. deral, pentru ca să poată fi apoi presen-tat Reichstagului.—Agitaţia contra a-eestui monopol a început deja. Acum
vazlndu-se în ghiarele lor je prefăcu moartă. Tâlharii crezând o moartă o i-au şi o dau sub pat; apoi cotrobăind prin casă iau ce socot de trebuinţă şi se cam mai duc.
Baba când simţi să oaspeţii s’au depărtat a eşit de sub pat şi s a dus la comisia a V şi denunţă faptul. Câţi-va agenţi poliţieneşti întovărăşesc pe babă până la acei oameni căci i cunoştea şi
i-au prins ca din oală.
• •
•
Societatea română pentru Grădini de Copii Scoli Froebeliane.)
Duminecă la 22 ale curentei,ora 3 1 2 p. m. micii copilaşi din Grădina de Copil a Societăţii Curtea Bisericii Sf. Ecaterina) serbează pe Moş Ajun al lor cu bună dimineaţa, cu stâua,cu vicleim, cu pomul Crăciunului, când vor arăta ce aU lucrat şi vor priimi mici jucării.
Sub-semnatul în numele Comitetului roagă atât pe domnii membri ai Societăţii cât şi pe toţi aceia cari se intere-reazâ de şcoala micilor copilaşi, să bine-voiasca a asista la această serbare.
Ofrande generoase precum: încălţăminte, haine, jucării etc. se priimesc cu recunoştinţa la direcţiunea scoalei,spre a se împărţi la copii sărăci.
Preşedinte, 1». f'aringdi.
« •
Ministerul instrucţiune! publice a a-dresat o circulara către directorii şi directoarele de pensionate, invitându'i se Îndemne pe copii a face economii şi a
le depune la Casa de Economie.
• *
•
Tînărul N. Maimarolu, a susţinut cu mult succes Tesa sa pentru licenţă,înaintea juriului esaminator.
Subiectul ales de candidat era «Capacitatea femei măritate în dreptul Roman şi român.»
* *
Aflăm că frumosul edificii! ce se construia în Brăila pentru gimnasiu, şi care era aproape gata, a fost consumat de un incendiu Vineri noapte.
DECRETE
—	Comuna rurală BâluşenI este autori-sată a percepe mal multe taxe.
—	L>. doctor în medicină S. Hasnaş este numit provisoriu în postul vacant de medic al urbei Hărlău.
—	Locuitorii foşti arendaşi ai moşiolor Statului Inconjuratoarea mănăstire) llachi-toasa şi Tarniţa din j. Tecuciu, pe periodul 186(1—1871, şi aceia al moşiei Talăruşi din judeţul Suceava pe periodul 1876—1880, suni şi remân apăraţi de plata sumelor re mal datorase Statului, după contractele de arendare, pe expusele perioade, capele şi procente.
—	Locuitorii comunei AricescI din judeţul Prahova remân scutiţi pentru lot-d’a-una de plata deficitului resultat din rea-rendarea în coruptul lor a moşiei Stalului Aricesci pe anii 1868, 1869 şi 1870.
—	Locuitorii foşti arendaşi al moşielor Statului ltâsliritul şi Apusul şi Vatra schitului Cotmeana din judeţul Argeş, pe anii 1876-1877, 1878 şi 1879, sunt şi remân pentru tot-d'anna scutiţi de plata sumei de lei 32.791 bani 10, plus procentele ce mal dato-resc Statului dupe contractele de arendare pe anii menţionaţi.
FOIŢA ZIARULUI «EPOCA»
<i)
l)l\ mumii LUMII
(Urmare)
Cercă să nu mal cugete la nimic; — lucrul e cu neputinţă în asemenea împrejurări.
Se învârtea în pat, îşi întorcea perna pe partea cealaltă şi 'şi vîra braţul sub eă-pătâiă, îşi aşeza picioarele şi trupul în stările cele mai slobode, şi urmăria cu auzul huruitul fie-carei trăsuri de pe stradă, până ce se stingea încetişor în depărtare, Une-ori umbla să'şî surprindă cu mintea trecerea uşoară şi pe furişa fiinţii consciente la starea de somn, —ori se gândea la câle-ceva molatic : Îşi închipuia câe pe mare. şi ’l leagănă valurile; ori că se suie încetişor, în-tr'un|balon, şi pluteşte pestelntinderâne-mârginite, netede ca apa şi arse desoare.
Intr'un târziu adormi.
A doua-zi el n’a simţit când s’au sculat băeţii, şi pedagogului i-a fost milă să ‘1 detepte, fiind ca '1 ştiia bolnav şi fiind că era «băiat dun». De alt-fel aceasta li se întlmpla pentru orima ora: lui Radu— se nu se scoa-vreme, şi pedagogului se’i fie mila. w'O veni mai de dimineaţă şi bată In dormitor. Se a-ul Radu şi '1 privia li-
—	Sunt numiţi «i permutaţi: b. V. Apo-stolescu, actual jude al ocolului Pătârla-gele, judeţul Buzeu, fn aceiaşi cablate la ocolul Horezu judeţul Vâlcea, în locul va cant.
—D.C. Jitianu, licenţiat al făcui ţâţei juridice din Bucureşti, actual jude al ocolului Curtea-de-Arges, tu aceeaşi calitate la ocolul Pâlârlagele, judeţulBnzefi, în locul d-lui V. Apoşiolescu, permutat.
—	D. Al. M. Vestiniau, actual substitut Ia tribunalul Argeş, întrunind condiţiunile ari. 47 din legea judecâtorielor de ocoale, judecător la ocolul Curlea-de-Argcş, îulocul d-lul G. Jitianu, transferat.
D. N. MaimarolOj licenţiat al facultăţel juridice din Bucureşti, întrunind eondiţiu-nile art. 1, 3 şi 7 din legea de admisibilitate, substitut la tribunalul Argeş, In locul d-lul Al. Vestinian, îuainlal.
„TRIBUNA" DIN SIBIU
D. Slavici, directorul Tribunei, da de cât-va timp o deosebită atenţiune afacerilor din România. Nu ne supăra a-cest lucru. Dorim să se stabilească cea mol strlnsa legătură între mişcarea Românilor din România şi Românii de peste munţi.
Un lucru ne surprinde însă, d. Slavici,fost redactor al «Timpului» cu convingeri conservatoare, astă-zl este un admirator fără reservA al politicei d-lui I. C. Bratianu.
o e
Nu lasă să treacă nici o ocasiune fură d’aadresacuvinteiusultfttoare la adresa partidelor din oposiţie şi d’a tămâia pe cel ce conduce astă-zî politica României.
Fără îndoiala, este liber d. Slavici a seri pe hârtie tot ce pofteşte, dar gâu-dindu-se la trecutul şi la posiţia sa, ar trebui să fie dacă nu recunoscător, cel puţin nepărtinitor. Ar putea, după ce în România a făcut pe adversarul d-l ui I. Brătianu, să se mulţumească, astăzi In Transilvania, să fie un simplu cronicar, în ce priveşte pe România.
D. Slavici a găsit însă de cât-va timp că tot ce se face în România de către oposiţie este rău şi că numai d. 1. Brâ-tianu este acela care ştie să facă politica. Ba,spre a releva şi mai mult superioritatea omului din fruntea stăpâni-rei, după ce adresează oposiţiei cuvinte nevrednice, mai inventează şi lucruri, Iii socoteala acesteia, care nu s a petrecut nici-o-datâ. Aşa de es. In numărul de la 19 1. c. afirma că, In cercurile, al căror organ este România, înainte cu vr’o două zile de cspulsarea Românilor ardeleni, se hotărlse să publice un manifest de protestare contra guvernului pentru ca tolerează în România pe ire-dentişti. De aci d. Slavici conchide cum câ toată lupta oposiţiei, după ce guvernul a făcut aceea ce doria oposiţia, este ueesplicabilă.
Suntem datori, cu aceazta ocasiune, să’i spunem d-lul Slavici, că densul a a-vansat nişte lucruri neesacte, căci ceea ce se pune In socoteala celor de la România nu este aşa. Partidul liberal-conser-vator, fără îndoială, nu poate aproba propaganda iredentista, dar de aci nu urmează câ ar fi voit espulsarea llomâ-
niştit cum doarme.
Elevii se duseseră toţi în repetitor. Mai era o jumătate de ceas până să se sune de intrare prin clase.
Radu era palid la faţa. De o dată tresări prin vis şi ’şî strîmbă faţa, scâncindu-se Intr’un plâns uscat, ca un copil ce s’a speriat prin somn.
Gheorghe îl clatină tare, ca să se deştepte. Radu gemu, tresări iarăşi,’şi deschise ochii mari, sperieţi, îi ţinu cât-va pironiţi asupra amicului său, în-tr’o căutătură aiurită şi moailă, ca de nebun, apoi zlmbi, şi se sculă din pat, întrebând câte ceasuri sunt. Spuse că se simte mai bine, că tocmai acum în ziuă, visase un vis foarte curios, care ’l umplea de groază. Şi se frecă la ochi, cătând să’şî aducă bine-aminte. Se făceaînlr’o casă străină, nu ştia unde, — într’o odae, pe un pat era întins un prosop curat şi 'părea cu acopere ceva. El se spălase, şi căuta să se şteargă. Ridica prosopul, şi de subt el i se arătă ceva înfiorător : două picioare tueate de pe la genunchi şi încălţate cu nişte buşmachil noi, pe cari ’i cunoştea... Cine-va ’i spuse câ sunt picioarele mă-sei. El tresări de spaimă şi începu să plângă. Atunei Gheorghe l’a deşteptat;
Se îmbrăcă în grabă şi se scoborîră amândoi. Radu avea o slăbiciune simţită, în tot corpul. Părea că se frânge de pe la IncheeturI, ochii roşi îi ardeau In cap şi ’l usturau ca de fum, gura i-era uscată şi buzele arse, în stornah avea o leşuelă, şi peptul ’şl-l simţia a-
nilor ardeleni şi că prin urmare ar fi a-vnt în gândul lor tocmai măsura luata de guvern. Şi apoi să nu se uite câ sunt d-nii Ciurcu, cari n’au avut nimic d’a face îrredentismul, şi cart au fost es-pulsaţi. fără d’a da prilej d-lui Slavici d a blama guvernul român pentru această măsură.
Dar admiţând cum că ce zice d-nul Slavici, în socotenlaa partidului liberal conservator, este întocmai, oare nu s ar fi cuvenit ca d. Slavici sa nu facă abus de buna-voinţa conservatorilor, cu cari n a încetat d a întreţine legături. Nu se gândeşte d. Slavici ca amestecându-se în politica României face un rău servicii! Românilor de peste munţi? Căci ce ar fi dacă s’ar schimba guvernul? Iu acestcas d. Slavici ar trebui să’şi şehim-be politica sau se facă oposiţie. Care ar fi resultatul ? D. Slavici ar înceta d’a fi consecinţe sau în loc d’a folosi Românilor de peste munţi, ar strica.
Reserva In politică este câteodată calea cea mai bună.
CRONICA
O iu I i*u ni re In obor
Patria fiind în pericol din pricina coalizăm partidelor din opoziţiune, marele partid liberal-naţional colectivist se organizează şi’şf numără rîn-durile.
In acest scop un loc de adunare mal nemerit decât oborul nu se putea găsi: acolo se vînd dobitoacele, acolo se a-dună colectiviştii.
La ora 3 după amiază întrunirea se deschide cu mare pompă, de şi fusese anunţata pentru ora 2.
Fel de fel de mutre simandicoase apar.
Mal IntâiQ şi mai în frunte apare simpaticul d. Ion Gâmpineanu cu surî-sul său legendar pe buze, după el vine onorabilul lonescu Muscă; apoi d. C. F. Robescu, d. Ghiţă Vornicu d. Nae Ulmeanu etc. etc.
Să nu uităm şi pe d. Ştefan Bellu sau Bellio.
I). Ion Gâmpineanu se urcă la tribună tn mijlocul aplauselor unui mare număr de cetăţeni pacinici. Aceşti oameni când n’au pe cine bate îşi bat palmele de necaz.
D. Ion Câmpineanu. Fraţilor ! aplau-se) Ne-am întrunit astăzi pentru a ne înţelege ce avem de făcut faţă cu ma-noperile infamei opoziţiuni, (Bravo! Bravo!).
Intre ţară)şi opoziţiune este un abis (Bis! strigă din resputerl mal mulţi cetăţeni.)
Sunt nişte fii vitrigl! Au îndrăznit să scrie prin gazetele lor că am luat hapuri cu mercur şi ’ml au zis cu sunt ramolit !
Voci. Cum ? Cum ?
D. Câmpineanu. Ramolit, adică... Că mi s’au muiat creeriL
Nu este adevărat că mi s’au muiat, minciuna, nici o dală num fost mai tare la cap ca astăzi, (aplause îndelungate).
Mă acuză cu am luat hapuri de mor-
pesat ca de-o greutate mare ce’l Ină-buşia. — Când răsufla, aerul i se pră-buşia tn plămâni ca ceva tare, şi rece, căre i lovia şi făcea să’l doară ca o bubă, acolo tnlâuntru,— ş’atunci îl apuca o tuse seacă ce’l slarima peptul.
Gheorghe suleria foarte mult, şi se îngrijea de starea amicului său. — Doctorul şcolii i s’a părut prea nepăsător. A stat morţiş de capul lui Radu şi l’a înduplecat să meargă la Doctorul Mar-covicl. Acesta i-u dat nişte hapuri de sulfat de chinină, şi i-a recomandat su se duca de vara undeva, la aer curat, şi să nu mai lucreze, să citească foarte puţ iu şi să duc'o viaţă regulată.—Gheorghe câta In tot-deauna să'l mângâe, spuindu’i cât de bine au să petreacă n vacanţie, la el la ţară. — Radu va bea In toată dimineaţa câte-un pahar mare de lapte. Mama lui îl va iubi ca pe copilul ei, şi surorile lui—căci avea două surori nemăritate — îl vor iubi ca pe fratele lor.—Se vor plimba cu toţii pe câmp şi prin pădure, se vor juca, vor face tot felul de nebunii, — vor fi atât de fericiţi şi Radu se va face sănătos şi gras cât un măcelar...
Primăvara îl mai înveseli. Sănătatea lui Radu mergea în spre bine. Faţa i se mai înveseli şi'n frumoasele Duminici, in Cişmigiu, pe o banca retrasă, a-mendoi şedeau fericiţi, ceasuri întregi, sub un copac înfrunzit, şi’şt tăiau viitorul în felurite planuri, care de care mai mari, mai frumoase şi mai imposibile.
Ge mult să iubiau şi ce bine trăiau
ei, aşa perduţi cu mintea ca’ntr'o poveste, In auritele lumi ale închipuirii lor, lipindu'şi inimile şi’ngemenăndu'şi gândurile ca să le’npingă departe în-sborul aceluiaşi vis. Ei îşi vedeau întreaga viaţă şi toate bucuriile amestecate la o laltă şi nici o dată nu s'au gândit ca s’ar putea întâmpla alt-fel de cum cugetai! ei.
Radu băgă de seamă câ alaturi de Gheorghe, încetul cu încetul li revin toate ilusiile, cari’l părăsiseră intr’o vreme şi pe cari ’şi le crezuse perdute tot-d'a-una.
Dar Într’o zi, — era aproape de e-samen—toţi elevii clase; a şeaptea ste-teau strânşi în curtea şcolii şi sporovăiau sgomotos intre dânşii. Tocmai se dăduse notele de peste an, şi se ştie că această Împrejurare stlrneşte In tot-d’auna discuţii între şcolari.—Cum vorbiau aşa, Radu se arătă, se vede, cam răutăcios cu un elev leneş şi vestit în şcoală prin mojicia lui, şi cum era deprins să dea de-a dreptul când ştiia câ spune-un adevăr, cercă să convingă pe acest camarad al lui, că pentru lenea ce-a desfăşurat în cursul anului, nota cinci, pe care-o căpătase j se pare un adevărat haţîr. Şi cum îi vorbia aşa liniştit, dându se aproape de dânsul,—acesta în Vederea şi’n auzul tuturo»a;j| împinse pe Radu în colo şi c'o râutate veninoasă şi bestiala îi zise,'răstit;
—Dâ-te mai încolo, ofticosule,—ce 'mi sufli în gură?...
Acest neaşteptat respuns 11 isbi pe
Radu, brutal şi violent, ca un pumn în obraz. S’ar fi repezit să’l bată, dar simţi că i se Împleticesc picioarele, şi braţul ce ’1 ridicase ÎI căzu în jos, greă şi mort ca al unui paralitic.—Gheorghe 11 văzu vânăt, şi ochii lui sângeraţi ardeau în văgăune, înfiorători ca ochii unul ucigaş—se repezi la el, îl apucă în braţe şi ’l scoase din grămada, si fiind-că Radu tremura, 11 dojeni că e copil şi se aprinde aşa—pentru un lucru de nimic,—îi înşira toate mojiciele grosolane, pe care. acel şcolar le spusese camarazilor lui, şi ’l ruga frumos, netezindu’I mâna, să se liniştească, şi să nu mai fie supărat de asta.—Apoi schimbă vorba. îi spuse c'a primit un ravaş de-a casă în care ’i scriecă i aşteptă cu nerăbdare pe amândoi,—c’ailuiauînceputde pe-acum să iubească pc Radu,—că peste două săptămâni vor fi la Găiceiu....
Radu nu ’l răspundea nimic şi nici u'asculta ce ! spune. în capul lui vuiau amarnic acele grozave cuvinte ce'i căzuseră ca un trăsnet. Nu mal vedea nimic înaintea ochilor —*; vljtiau urechile ca lângă scocul unei mori. în coşul peptiâui simţia o durere grea şi ’nd°S(ftă, care! curma viâţa,—pare că o cange de fer i se înfipsese în inimă şi i-o strivia strîngând o din ce în ce mai puternic şi mai neînchipuit de dureros.
A. Vlăbuţă.
(Va urma)
www.dacoromanica.ro
A
EPOCA 22 DECEMBRE
3
câte-vazile, întrunindu-seîn Berlin vân-dâtorii şi producătorii de spirtoase au hoturtt tn unanimtate se lupte din toate puterile contra tnflinţărel monopolului, s* *' Înainteze petiţiunî la locul competent, să facă propagandă prin articole de ziare şi broşuri printre proprietari, printre ţărani şi printre fabricanţii de spirtoase din provincie, accentuând că monopolul ar deveni o nenorocire pentru Întreaga patrie germană. Pentru rea-lisarea acestui scop s’au strîns bani de ajuns.
Ilnlin.—Este proeabil câ la primăvară se va face o reducţiune In statul garnisoanelor din Africa.—Contele Ni-gra va sosi la 7 sau 8 Ianuarie la Viena, spre a’şi ocupa postul.—Ştirea, cum că representantul Italiei la Madrid va fi ridicat larangul de ambasador, este neîntemeiată. — Contelui Latour, representantul Italiei la Belgrad, i s’a acordat un congediu mai îndelungat din causă de boală. Pe timpul absenţei sale, va fi înlocuit de către consiliarul de la Ambasada din Petersburg, contele Zannini.
CRONICA PARLAMENTARA
Şedinţa de ieri Vineri 20 Decembre.
Prezintă premierului a fos trebuincioasă foarte şi în această şedinţă, alt-fel ministrul o păţea din nou.
La ordinea zilei eraţi Convenţiu-nile încheiate de Regia monopolului tutunurilor cu mai mulţi antrepozitarl, cari aă cerut reduceri In preţurile o-lerite la licitaţie, supt cuvânt câ s’aă înşelat în apreţierl.
Marea majorităţe a Camerei, adică 5 din 7 secţiuni,au respins aceste con-venţiuni şi s’aO pronunţat pentru re-zilarea contractelor, numind raportor pe deputatul din oposiţiune, Nico-rescu.
D. Ion Brătianu însă, onestul d.Brft-tianu are un mare interes, ca aceste convenţiunl sa fie votate şi se puse su pieptul ca să izbutească.
In contra proectului guvernului şi pentru proectul majorităţei secţiunilor, aă vorbit d-nii Ion Rădulescu şi Pop; pentru proiectul guvernului n'a vorbit nimeni; iar minoritatea dim Comitetul delegaţilor, propu un contra proiect pe care '1 susţinuse d. Poo-naru Bordea, Ministru flnancelor şi d. Prim-ministru.
Dupe d-sa neapărat discuţia se închise şi comitetul delegaţilor se întruni pentru a discuta contra proiectul minorităţei. Acesta fu respins.
Punîndu-se Insa la vot cu bile, rezultatul fu următorul: votanţi 120; bile albe pentru proiect 84, bile negre contra 42.
Ast-fel imensa majoritate care în secţiuni avusese o părere, şl’o schimbă imediat ce d. Ion Brătianu bătu din picior.
La Art I. lua cuvântul d. Paladi, pentru al combate. Campania era pierdută însă.
D. Ministru Nacu, care a râspuns d-lui Paladi a fost şi cu acest prilej de o slăbiciune escepţionalâ.
Art. I. şi legea în total fu votată cu 07 bile albe contra 24 negre.
După cum se vede s’a format în cameră un grup destul de însemnat compus din oposiţie şi din câţi-va deputaţi independenţi, care pune pe gânduri pe guvern.
Şi eu am prevăzut încă de la început câ multe surprinderi ÎI rezervă guvernului actuala sesiune a Camerei.
Penel.
DE PRETUTINDENI
O noua enciclica papala.
Papa Leon XII l-a a subscris la 22 Decembre o nouă Enciclică către lumea catolică prin care incuviinţeazâ un jubileu pe anul 1880.
Papa reaminteşte publicaţiunea celei din urmă Enciclice Jmmortale Dei, în» demnând popoarele a se inspira de principiele ereştine în conducerea lor privata şi publica, trebuind să faca a se trece.aceste principii în instituţiunile şi legile lor.
Noua Enciclică este o exhortaţie la pietate şi caritate.
Temeri de re/.boiu la prima-vara.
In cercurile politice din Londra, sa răspândit de cât-va timp unele ştiri despre neînţelegeri serioase între Austria şi Rusia.
Zilele acestea, zgomotele în această privinţă au luat un caracter foarte grav, de când se ştie, că Austria a încehiat în Anglia mal multe contracte pentru furnituri de muniţium şi material de re-
boiu.cu condiţia d a fi predate toate negreşit la sfârşitul lui Martie anul viitor 1886.
Jurământul solemn al regentei Spaniei.
Cortegiul sărbătoresc ce a condus pe Regina-regenta la Congres era format de opt trasuri de gală,dintre cari iu cea din urma şedea d-na Maria Crislina cu amândouă princesele. Pe stradele pe unde a trecut cortegiul, armata era înşirată în spalier. Ferestrele şi balcoanele erau împodobite cu covoare ; mulţimea sta înţesată, păstrând totuşi o solemnă tăcere.
La intrarea regentei în Sala Congresului princesele de Burbon: Isabella, Eulalia cum şi mirele celei din urmă Don Antonio de Montpensier se plecară respectuos, iar membrii Cortezilor răspunseră cu adinei plecăciuni. Când intră regina Cristina conducând dc mână pe micele sale fiice, izbucniră strigăte tunătoare de vivate.
Regina luă loc pe Tron acoperit de un măreţ baldachin,celedouâ mititele prin-ceselnconjuraiiînpicioared'ambele părţi pe muma lor, dând ast-fel priveliştea unei grupe de oatingătoare gingăşie.
Preşedintele Congresului, Domnu Canovas del Castillo, însoţit de doui secretari, păşi, cu evangelia în mină In faţa reginei, care reînnoi înaintea Cortezilor, jurământul ce depusese la 28 Noembre înaintea Consiliului de miniştrii, cu o voce sonoră, clară şi în cea mai curată limba spaniolă. După care, regina se retrase încet urmata de urări enlusiaste.
La întoarcerea spre palat, poporul a-clamă cu căldură pe regina-regentă, cum şi familia regală.
Calatorii imperiale
împăratul Braziliei Dom Pedro II-lea d'Alcantara şi Bragnţa, a amânat călătoria ce era să întreprindă estimp în Italia.
FELURIMI
Contesa Roşa Mira fiori.—La 15 a. I. c. a Încetat diniviaţă o doamnă, care, timp îndelungat, a jucat un mare rol în Italia. Ea a fost o fată din popor şi în tinereţea el nici n’a visat că va ajunge vre-odata se fie amanta, şi mai pe urmă femeia unul rege. Victor Emanuel, a Cărui dragoste pentru femei era în deobşte cunoscuta, s’a amorezat aşa de mult de densa în cât, după ce li făcu cunoştinţa, nu se mai putu desparţi de ea. Mal mulţi ani de-a rândul favorita regală avea o deosebită influenţă, care uneori se manifesta chiar şi în afacerile stalului. Contesa era e-vlavioasâ şi popii de multe ori cântau se influenţeze prin ea asupra regelui. Toate încercările lor însă au rămas zadarnice în faţa constituţionalismului lui Victor Emanuel. După moartea reginei Adelaida, făcu pe regele să se cunune cu ea în ascuns, ceea ce a provocat o mare furtună tn Italia şi mal ales In familia regală. Se zice că principii dinastiei n’au convenit nici odată cu copil lui Victor Emanuel din căsătoria din urmă, cari poartă titlu de conte şi contesa Miraliori. Nu se ştie sigur daca contesa a fost saii nu frumoasă în tinereţe. Părerile celor cari au cunoscu-t’o în vremea aceea sunt deosebite. Tot ce se ştie este ca popularul rege Victor Emanuel a iubit’o cu patimă.
♦ *
O statistică curioasă «L'Intermediaire des chercheurs et des curieux» a voit să afle care a fost soarta celor şeapte-zeci şi şase preşedinţi HI Convenţiei.
18 aQ fost guilotinaţi, 3 s'a sinucis 8 ad fost depărtaţi, 6 încarceraţi, 4 aQ înebunit şi 22 au fost scoşi afara din lege.
Teţî cel cari au avut onoarea d'a fl aleşi de două ori au murit pe eşafod-*
• *
O cestiune de lămurit. Doi ţărani, 'TCeacşii Şi Bratu, o iau la drum spre capitală pentru ca Să ggyra lămurire de la un vestit advocat în ■privinţa pricinel lor. Ajunşi la advocat, ambii îî presinta două citaţii identice pentru ziua de judecată. Advocatul citeşte :
Ţăranii Neacşu şi Bratu sunt acu-saţl cu destul temeiu că cu ocasia chefului de Duminică din satul X. au lovit în cap cu paharele pe conlocuitorul Dan, fiind înţeleşi de mal na-inte; ei au vătămat prin urmare sănătatea şi trupul unui altuia cu in-tenţiune : delict care se pedepseşte conform art...
«Aţi făcut acest lucru întreabă advocatul.
“Da» respund amândoi într’un glas.
«Fiind înţeleşi de mai nainte, cu paharul, în cap ?»
“Da, aşa este, domnule advocat.»
Pe ţărauul Dan. Duminica trecuta la chef ?»
■Da».
«El bine atunci ce vreţi să ştiţi ?»
«Nu înţelegeţi domnule advocat ? Noi am bătut pe ţăranul Dan, pe cînd aici se zice :» ei aii vătămat sănătatea şi trupul unui altuia. Cine este acest altul ?
SENATUL
Şedinţa de Să rabata 21 Decembre.
Şedinţa se deschide la ora 2,sub-pre-şedinţia d-lul Al. Orăscu, vice-preşe-dinte.
100 Senatori faţa.
Congediu! d-lui Boldur Laţescu de 2 luni de la 10 Ianuarie viitor, se aprobă de Senat.
Ministrul de Externe, depune conveu-ţia internaţională pentru protegiarea caldelor sub marine şi eere urgenţă, pentru că termenul ratiflcârel e scurt.
Mal multe voci, ce facem cu cumulu'..
Yice-preşedtutele comunică Senatului că Camera ’şl a luat vacanţa d’azl pînă la 8 Ianuarie şi cum dupe constituţie, Senatu nu poate luara în lipsa Camerei cerc ca Senatu Sâ decidă,
D-nu Mârzescu.nu admite teoria constituţionala a d-lul Vice-preşcdinte, căci cu chipul acesta, guvernul ar putea foarte lesne paraliza prin unu pe cel-l’alt corp legiuitor. Oratoru priimeşte vacanţa, fără motivele biuroulm.
Senatu ’şl ia vacanţă, până la 9 Ianuarie inclusiv.
D. II. Isvoranu, vorbeşte contra urgenţei cerută de ministrul de externe ca intempestivă, în momentul, când Senatu e în discuţia unei legi atât de importante ca cumulul.
Dupâ insistenţa ministrului, majoritatea încuviinţează urgenţa.
Se suspenda şedinţa spre a se trece în secţiuni pentru studierea conven-ţiunel.
Mal mulţi Senatori, strigă, vectnica pomenire legei asupra cumulului!.
după absolvirea şcoalei, trecuţi da
dreptu ca oficeri de rezervă.
Legea să ia In consideraţie şi se votează in câte-va minute.
Ora regulamentara sosind, se amână discuţia generala la 9 Ianuarie 1880.
Senatorii majorităţei se grăbesc a merge la masă la palat !
CAMERA
Şedinţa de Sirnbătă 21 Decembre 1885.
Şedinţa se deschide la ora i sub pre-şedinţa d-lul Lecca.
D. Epuresctt, cere încă odată dosarul Ministerului de Instrucţie cu noul reglement şcolar.
D. Preşedinte, declară că d-ni Deputaţi pot merge la minister să vadă dosarele câci miniştrilor le vine greu să le aducă.
D. Epurescu , cel puţin un extract dupe dosar.
D. Vernsi, adresează o interpelare d-lui Ministru al Instrucţiei,relativ la ordonanţele sale cari au zăpăcit şcoala.
D. Eleva, depune proectul de lege comunal.
D. Rădulescu, întreabă pentru ce nu se înlocueşte demisionatul revizor şcolar din Argeş.
D. Pop, vorbeşte în cestiune personală.
D. Rădulescu, adreseazăo interpelare d-lui Preşedinte al Consiliului asupra purtărel sale faţă cu Deputaţii.
D. Stoicescu, raportor, citeşte proectul de lege pentru acordarea unui credit de 2 milioane lei pentru palatul de justiţie.
D. Agarici, în cestiune prealabilă, cere amânarea acestui proect de lege până dupe votarea bugetului, pentru a se vedea dacă sunt fonduri.
D. Ministru al Justiţiei, combate a-mânarea care se respinge.
în acest moment începe discuţia în fond.
INFOR MATIU NI
După o jumătate oră şedinţa se re-deşchide sub preşedinţa prinţului D. Gr. Ghica.
Se da cetire proiectului de lege în privinţa convenţiunei caldelor submarine, să ia în consideraţie şi pu-nîndu-se la vot se admite in unanimitate.
Se continua desbaterilc, asupra le-gelcumululuî.
D. //. Izvoratnt, arata că ceruse cuvântul In discuţia generala asupra lege cumulului, dar ca sâ nu impacienteze Senatul, renunţa rezervându-şi dreptu al vorbi, daca nus’o Închide discuţia sau la articolul ântâiu.
Se cere închiderea discuţiei.
Dr. Severin contra închidere! discuţiei, protestă contra slăbiciune! majorităţei, d’a lâsa minoritatea sâ conducă des-baterile.
D. Araba, se mira de dr. Saverin pe care s’a obicinuit a’l vedaa tot-d’auna pentru închiderea discuţiunei, şi crede câ legea stând aproape un an la Senat, ar trebui se se voteze azi.
Se pune la vot închiderea discuţiei prin bile, votarea urmează cu mare zgomot.....
47 bile vota contra şi 38 pentru închiderea discuţiei; prin urmare desba-terile continua.
D. Lupaşcu, vestitu stâlp al colecti-vităţel, ia cuvântul şi desfăşoară plicti-cosu sân şir-te-mărgărite!
La 4 ore şedinţa urmeaza sosind şi primul ministru.
D. Ioan Brătianu, părăsind banca ministerială înaintează către locul ocupat de d-nil Boerescu şi Mârzescu, cu cari se întreţine cât-va, Intr’un chip a-nimat.
Primul ministru. întrerupe desbate-rile şi roagă ps Senat a trece din secţiuni pentru a cerceta şi vota îndată legea prrn care elevii şcoalei de poduri şi şosele, dupe terminarea cursului de patru ani, sâ fie consideraţi
ca oficieri* ln reserv4-
Senatul hîjuviinţeazâ, întrerupe din
nod discuţia genC:#,. a,supra cumu-lului şi trece în secţiuni:...-
Bietu d-nu Lupaşcu, rămâne u
gura căscată....Dar ’şl-o închide, cm.
se uită la primul primul-ministuu, dându-se jos cu umilinţă de la tribună!
Şedinţa se deschide pentru a treia oară la 4 i/2 ore.
D-l general G. Angelescu raportoru, da cetire proiectul de.lege, prin care Elevii şcoalei de Poduri şi Şosele vor fi scutiţi de voluntariatu de 6 luni şi
Ni se spune că In şedinţa de eri a Senatului, d. vice-preşedinte 0-rescu se plimba prin secţiuni cu o moţiune de blam contra d-lui ministru al instrucţiune! publice d. Sturdza, căci tul corpul profesoral este cu desevftrşir. nemulţumit de
procedările d-lui ministru.
*
* *
Eri a fost întrunirea consiliului de administraţie al drumurilor de fier.
Două propuneri s’au presintat. Unii vroiau ca toţi membri consiliului se demisioneze, iar alţi vroiau ca consiliul se intente un proces statului pentru reducerea diurnelor, pretinzând câ asemenea reducere nu se poate face de cat prin un proiect de lege.
* *
*
Aflăm in ultimul moment că d. Const. Robescu şi-a dat demisia din membru al consiliului de administraţie al duumurilor de fer.
Azi la 3 ored. Ioan Calenderu şi-a dat demisia de preşedin al acelui consiliu.
Ştim câ conţinutul acestei demisii e foarte aspră pentru mai multe persoane foarte sus puse şi rugăm pe d. ministru al lucrărilor publice se dea publicităţi demisia d-l ui Ga-^lenderu.
* •
Consiliul de revizie de pe lingă corpul al 2-lea de armată va judeca Luni recursul celor 16 grade inferioare din eseadronul de tren acu-sate pentru revolte şi lovirea superiorului lord. sub-locotent Otnescu. Consiliul de resbel ii osândise la diferite pedepse corecţicnale numai
pentru nesupunerea la ordine.
#
* •
In urma mesurei inieă luată de d. Sturdza de a espulsa din liceu 13 elevi traşi la sorţ care se plătească cu tot viitorul lor pentru cei vinovaţi, mulţi părinţi de familie au protestat in modul cel mai energic
d. Preşedinte al Consiliului.
D. Sturdza ar fi nevoit după cât nj e spune, sau se revie asupra a-ceste* Proce(^ari turceşti, sau se demisie
neze.
Con:,
i de revisie a
www.dacoromanica.ro
stâzi la trei luni închisoare, pe trei soldaţi din regimentul de călăraşi de sub a căror pază a scăpat banditul Lupu.
România Liberă de azi alia că dupâ sărbători, d. Kug. Stâtescu va presanta un proiect pentru a consfinţi şi inamovibilitatea membrilor de la Curţile de apel.
* •
Astăzi sâmbătă Senatul, Camera, tribunalele ’şi iau vacanţele de Crăciun.
Majoritatea Senatului, in şedinţa de azi, era cât p’aci se se descompue, asupra incidentului ridicat de minoritate d’a se închide discuţia generală asupra cumulului, pentru care la un moment dat părea câştigată o imensă majoritate.
Prinţul Ghica mirosind primejdia, în momentul d’a se păşi la vot prin bile. în cunoştinţă prin telegraf pe primul ministru, care veni într’un suflet şi avu timpii d’a salva situaţia cu none roluri.
In timpul serhn(orilor nu \oin puica scoate siipicnicntul (Ic Dumineca.
Peutru I Ianuarie insa vum scoate un numer literar si ilustrai pe care abonaţii noslri îl vor primi gratis.
ULTIMA ORA
Drag-a, 2 Ianuarie. — După jurnalul «Narodny Listv», ataşatul militarul Rusiei la Viena, colonelul baron de Kaul-bars merge la St. Petersburg. El duce O scrisoare ce prinţul Alexandru a a-dresat’o Ţarului, unde şi exprima devotamentul sâu şi ’lcere să permită reintrarea ofiţerilor ruşi în rangurile armatei bulgare. Prinţul zice în această scrisoare , că convingerea sa este că Serbia va începe resbelul.
I.o	ml ca, 2 Ianuarie.- (j depeşa n-dresatâ din Berlin ziarului «Standard» spune ca s’au deschis negociarl pentru a pregăti o nouă întrevedere între cei 3 împăraţi In toamna viitoare, cu oca-siunea manevrelor armatei Austriaco în Galiţia.
Berlin, 2 I anuarie.—Princesa-Victo-ria, soţia Prinţului Wilhelm de Prusia, este atinsă de pojar.
BI LETN miNCIAR
Bucureşti, 21/31 Decembre.
Afacerile din ce în ce mal restrînse. De altmintreli intrăm în serbătorl, şi toată lumea cugeta mai mult a’şl restrln-ge posiţiunea, lăsând totul dupe i Ianuarie 1886.
Cu toate acestea, observaţiunea noastră de ieri că tendinţa e ferma n'a fost desminţita de cele petrecute ln Bursa de azi.
Agiul oscilează Intre 17.20 şi 17.30
Daciele păstrează cursul anterior de 278. Băncile naţionale fac obiectul unor operaţiuni cu totul mărginite. Conven-ţiunea dintre guvern şi Banca deşteptase puţin speculaţiunea ln favoarea a-cestel valori, dar aceasta disposiţiune a fost de scurta durata. Se ştie în a-devăr cât de defavorabila este, pentru creditul Băncii, convenţiunea ln cestiune, aşa câ piaţa ’şl a dat seama re-* pede de cum trebuie s’o primească.
Cu toate că ne găsim la scadenţa celor mai multe cuponae, totu’şl disponibilele nu par destul de numeroase ; — in cât singurul aliment a! urcării lipseşte şi dânsul.
Străinătatea e fermă. Viena, mal cu seamă, a profitat de pquidaţiunea finelui Decembre, spre a aduce creditul Anstalt peste 300 fl.
Situaţiunea Băncii Naţionale la 11 Decembre, acusa o creştere a incaşului metalic de lei808.000, argint, se înţelege. — Portofoliul descreşte cu lei
148.000	şi avansurile pe fonduri de stat se micşorează şi ele cu lei 358.000.— Circulaţiunea biletelor descreşte numai cu 499.000 lei.
In epoca corespunzătoare din anul espirat, în caşul metalic era mal mic cu lei i.770.000; înschimb însă, circulaţia era mai mică cu 10.224.000 lei, portofoliu era superior cu lei 553.000 şi, a-vansurile pe fonduri de stal atingea ţi-fra de 20.452.0001el,adică întrecea avansurile de acum cu 9.712.000 lei.
In mod general, şi făcând abstracţiune de avansuri, bilanţul de an era mai bine cumpănit ca cel de est-timp.
închiderea Bursiî a fost liniştita.
(p
BIBLIO GB
Concursul pentru <’
'ofle ' externatul

4
EPOCA— 22 DECEMBRE
CASA DE SCHI MU
I. M. F E R M O
27,—STRADA LIPSCANI, 27—
(I l« S 4 I III CI II I S C I
2/ Decembre 1 $85
5% Rente amortizabilă . . . 5% Renta perpetna ....
6% Oblig, de stat............
6% Oblig, de st. drumu defer 7% Scis. func. rurale .... 5% Scris. func. rurale . . . 7% Scris func. urbane . . . 6% Scris func. urbane . . . 5% Scris. func. rurale - . . 5% împrumutul comunal . . Oblig. Casei pens. ;lel 10 dnb.l împrumutul cu premie . . . Acţiuni bîincel nation . . . Acţiuni «Dacia-Romania » . .
» Naţională..............
» Credit mobiliar . . . » Constructiunî. . . . » Fabrica de hârtie . .
Argint contra aur............
Bilete de Banei1 contra aur. . Florin austriac!.............
CURSUL I»I\ VIF.N \
Napoleonul .
Ducatul . . . Losc otomane Rubla hârtie .
CURSUL DIX BERLIN
Acţiunile C. F. R...........
Oppcnheim. .......
Obligaţiuni noul 6% C. F. R.
«	»	5% » »	»
Rubla hârtie................
CURSUL RE I*ARIS
t*i:i 4 i
8$
84 1 2
100 3 4 84 98 8y
80 1 4
TI 1 i 806 :il
1180
268
225
200
198
"S
17 30
17730
2.01
Renta Română L.ose otomana.
Seliimli
Paris 3 luni . .
» la vedere . Londra 3 luni u la vedere Berlin 3 luni . . Viena la vedere .
100 20
25.30
124
2.01
O DOMNIŞOARA
Absolventa a cursului secondar şi având Diploma de maturitate, se
oferă a da lecţiunî, în vre-o familie, pentru cursul primar sau secondar.
In special pentru limba franceză, matematici şi ştiinţele fiisico-natu-rale.
A se adresa la redacţiune.
PUBLICITATEA
„EPOCA
4 4
Strada Episcopiei, No. 3.
ANUNCIURL SI RECLAME
anunciuri pe pagina a IV, linia 30 bani, anunciuri si reclame
pe pagina III 2 lei linia.
BURSE
Bursa Parisului
DE VEZNARE.
Moşia Rîea Noua din judeţul Teleorman, plasa Teleorman, comuna Rîea. Moşia are 200 stj. masa sau aproape 400 pogoane. Este de arendat a 200 galbeni şi se întinde până în bătătura celei de a II-a staţie a căi ferate Costeşti-Turnu-Mâgurele.
Doritorii se pot adresa la D. Gr. G. Peucescu, str. Clemenţei No. 2, unde vor vedoa planul şi vor lua orl-ce alte lămuriri.
REOIMIL DE HM CONTRA RACELEI SI REIAIATISMILM
Sistemul prof. Dr. JAEGER
necunoscut pretutindeni cu ce! mat esceUnle
CORONAT DE JURIUL MEDICAL DIN LONDRA CU .. MEDALIA DE AUR'
A V I s
Sub-semnatii, având numai noi singuri dreptul de a fabrica vest mintele de lâna ce se poarta pe dedesupt, vestminte zise Normale, precum si cuverturile de paturi in lâna curata de Cămilă.
Unri păzesc de răceli si reumatisme
Declarăm că am încredinţat în România unicul deposil al produselor
noastre Casei
A U X QUATRE SA1SONS
72, Calea Victoriei 7.2, (in faţa Palatului Regal).
Declaram ca nu recunoascem ca VERITABILE de cât flanelele ce se găsesc în aceasta casa. — Comande din provincie se fac direct.
Preţuri curente şi broşuri se trântit gratis şi franco după cerere
W. BERGER’S SOHNE (Stuttgart)
»-
<
OFICIUL DE PUBLICITATE „ROMÂNIA"
18,
STRADA ACAD!
BUCURESCI
:miei, îs
Erimesce anunciuri, inserţii şi reclame -entru URI-CARE ZIAR din capitală, iudele şi străinetate.
■Nry-v v r	ărrv
DOCTORII. EMIL MM
Vechiu profesor de arta moşi tutui şi medic primar al spitalelor Si. Spiridon din Iaşi, instalându-seln Bucureşti str. Clemenţei, 25 de-a-supra Farmaciei, dă consultaţiuni de la 8—11a. m. şi 0—8 post-me-ridiane.
A L F G U A. 1JALŞ
AVOCAT
tif> Slrada Dionişie consultaţii de la 8—12 dimineaţa.
D. R. ROSETTI
AVOCAT
Strada Batiştc No. 4.
DE VENZARE.
Locul din strada Dionişie No. 20 şi strada Crinului No. 5. Acest loc are faţa pre strada Dionişie 37 metri, pre strada Crinului 40 metrişi adâncime de 44 metri. Se vinde în total sau în loturi, de câte o a gatra parte.
Doritori se pot adresa la proprietarul lui, I). Gr. G. Peucescu, str. Clemenţi No. 2.
Cursul de la 31 Decembre 1885 Renta franceză 4 jum. la suta. 109.25 —109.40 detto bulevard 10 ore. 109,35 Renta română perpetuă 5 la sută 88.50 109,40 detto C. F R 6 la sută,—Acţiunile băncei române—Creditul Mobiliar român împrumutul Elin din 1879 326,— 325,— idem din 1881 — 277.50, Banca Otomană, 500.—. 501 25 deto bulevard 10 ore, 501,25,—,— Datoria turcă 14,40 4 jum. la suta 14,50 Lose turcsşti, 36,— 35.—.Datoriaunificată egiptână 6 la sută 325.324 , Schimbul Londrei la vedere 25,22, 25.22, detto la Berlin 122,87 122.
Bursa de Berlin
INSTITUTION BLARAMRERC
PENSIOM Vr DE IIEMOISELLES
Strada Sf. Voevodi
La Direclion a Ihonneur dinformer Ies parents qu’elle a pris pourrannâescolairc 1885-80, des dispositions d’aprâs lesquclles Ies examens aurorit lieu dâsormais dans Ies âcoles publiques.
ltien ne sera nâgligă pour assurer Ies progrâs et le bien-âtre des ălâves qu'on voudra bien lui conlier.
La rentrâe a eu lieu lo 1" septembre 1885.
Cursul de la .31 Decembre 18 85, Napoleonul 16,15 Renta română a-mortisabilă 5 la sută, 92.25-92.25. Obligaţiunile C. F. R. 6 la sută 104,20-103, detto detto 5 la sută 100,50-100,70. împrumutul danubian Oponheim, 108-50 10. Rubla hârtie comptant,199,70-199,95 Schimbul Londrei 3 luni 20,22-20,22, detto Parisului 2 luni 80,25-80,25. detto Amsterdam detto iC8, 167,90 Împrumutul municipal Bucureşti 1884 92, 30
Bursa Londrei
Consolidatele eng1oze99 sfert. Schimbu Parisului pe 3 luni, 25,43 detto la Berlin 3 luni, 20,57, detto la Amsterdam 3 1. 12,03. action de la banca rom. 5 1/2.
Bursa de Viena
DE VENZARE.
Proprietatea Sitiseasca din judeţul Teleorman-Gară la 5 minute depărtare. A se adresa la d-na Elisa Chronidi, Intrarea Rosetti No. 5.
P P MTO A guturaiului, gripa, bronşila, etc,,
LU IN In Ar ............................
Siropulu şi pasta pectorală de Nafe de Delangrenier possedâ uâ eficacitate sigură şi constatată de unu mare uumeru de medici.
Fârâ sâre de opium (Moriina sau codeinâ) se dâ fard temere la Copii bolnavi de Ttoje, de
Rdguşild.
Paris, 1)3, rue Vivienne, şi in tote farmaciele
'	OIK LUMEA INTAfcoi -m.i«m —
Napoleonul 9.985 9,985—Ducatul 5,97, 5,-97. Imperialul, 10,30,10,30, Lire turceşti, 11,38 11-38. Argint contra hârtie, 100.Rubla hârtiecomptată 123,25-123.25 Acţiunile Credit Anstalt 296,90—297,—. Renta metalică 5 la sută , 83,50 — 83,40. Renta hârtie 83,20,83,20. Renta aur, —, — Lose turce 17,50—17,50 -Schimbul Londrei la vedere 126,35-126 35 detto detto Paris 50,—49,97, detto Berlin la vedere 62, — 62, detto Amsterdam la vedere 104,50-104,50.
Bours de Francfort
Cursul de la 31 Decembre 1885.
Renta Roumaniel amortizabilă 5 0/0 92. 1/8 92.1 8
MERSUL TRENURILOR CAILOR FERATE ROMANE
Valabil de la Si 1885
Uuem-eHli-ltoinan
Itiicuresti- Verelorova
ŞTAŢIUNEA
Arătarea Trenurilor
Te. ac.|Tr. p. |Tr. p. |Tr. pl.
Tr.
| noapte		a. m.	dim.	dim.	
Bucureşti p.	11,00	8,30	745	645	5,00
Chitila	11,13	8,46	8,30	—	5,17
Buftea	—	8,59	8,19	—	5,31
Crivina	—	9,20	9,04	—	6,09
					6,09
Ploeştl	12,17	10,05	9,35	8,19	
Valea-Călug	—	10,59			6,36
Albeşti	—	11,00			8,30
Mizil	1.14	11.30			8,52
Monteoru		12*10	p. m.		9,52
Buzăă	1,59	12,25	1,00		10,57
B.-Sărat	3,lr	—	2,15		11,20
Focşani	d. 4,16	Tr. 7.	3,38		4,23
Mărăşeştl	5,00	2.00	5,15		0,38
Pufeştl	—	2,26	5,57		11,00
Adj ud	6,01	12,55	6,39		
Sase ut	6,24	1,20	7,18		
Băcăciunl	—	1,48	8,01		
Valea-Seacă	—	2,20	8,41		
Băcâă	7,31	2,40	9,35		
Galbint	—	3,32	10,29		
Roman sos.	8,45	4,10	11,15		
	dim.	p. m.	noap.		
Koman-Bucuresti					
	uoap.	p. m.			p. m.
Roman plec.	8.25	12.30			5,45
GalbinI	—	1,07			6,37
Bacău	9.20	1,40			7,20
Valea-Scacă	—	2,17			8,15
Răcăciunl	—	2,58			8,59
Sa scut	10.23	3,18			9,43
Adiud	10.45	3,52			10,29
Puiestt		4,11	dim.	p. m.	11.01
Mărăşeştt	11.18	4,34	6,40	5,05	11.30
Focşani	11.52	—	8,26	5,45	12,49
R.-Sărat	12.39	Tr. 6.	9,55		2,14
Buzăă	1.46	11,35	11,00		3,33
Monteoru	—	11,53	—		4,28
Mizil	2.50	12,39			5,33
Albeşti	—	1,(6	—	Tr. 22	0,06
Valea-Călug.	—	1,18	seara	seara	6,25
•>stl	3.33	1,35	8,05	9,57	6,45
	—	2,22	8,35	—	10,41
			2,59	9,12			11,11
	' 48	3,15	9,26	11,16	11,22
	I	3,30	9,40	11,30	11,35
		p. m.	seara	noapt	a- m.
STAŢIUNEA	Arătarea Trenurilor		
	T. ful.|T. ac.		Tr. ii.
Itucuresci p.	p.m. 4,05	dim. 9,00	p. ni 4,30
Chil ila	—	9,14	4.47
Ciocănesc!	—	—	5,07
Gherganl	—	9, Î7	5,27
Titu	5,07	10,03	5,51
Găescl	—	10,30	seara
Pitesci	6,24	11,35	7,55
Corbu	—	p. m.	9,06
Potcoava		 '	12,48	9,24
Slatina	8,08	1,18	10,04
Piatra	—	1,40	10,32
Balş	—	1,57	10,54
Păleşti	—	2,19	11,23
Circea	seara	—	11,35
Craiova	9,30	2,bi	12,01
Filiasl	10,17	3,50	1,04
Buioiest!	—	—	1,25
Slreliaîa	—	4,24	1,47
Timnea	—	—	2,10
Prunisoru	—	—	2,26
Palota	11,30	5,3	2,46
T.-Severin	12,03	5,52	2,34
Vercior. sos.	12,05	6,15	4,00
Vdrciorova-Bucure			sli
Vârcior. pl.	seara 7,45	dim. 11,00	noap. 11,35
T.-Severi n	8,09	11,25 11,59	12,11
Palota	8,44		12,53
Prnişoru	—	—	1,10
Timnea	—	p. IU.	1,26
Sire bai a	—	12,40	1,49
ButoestI	—	—	2,07
Filias!	10,04	LII	2,30
Craiova	11,00	1,58	3,42
Circea	—	—	3,58
Pe Ieşti		2,18	4,12
Balş	—	2,40	4,30
Piatra	—	2,58	5,03
Slatina	12,28	3,23	5,44
Potcoava	—	3,50	6,17
Corbu	—	—	6,41
Pitest!	2,23	5,23	8,25
Căestl Titu	—	6,20	9,24
	3,41	6,50	10,04
Gherganl	—		IU,23
Ciocăneşti	—	seara	10,41
Chitila	—	7,42	11,01
Bucureşti s.	4,45	7,55	11,15
Itucuresci- («inrgid
STAŢIUNEA	Arătarea trenurilor 1		
	T. Iu LI	T. ac.l	Tr. p j
Bucureşti p.	dim. 5,40	a. m. 7,10	p. m.l 5,30
Filaret	—	7,40	6,05
Sin test!	• —	7,58	6,33
Vidra	—	8,06	6.46
Grădişte	—	8,16	7,01
Coma na	6,24	8,26	7,21
Băneasa	—	8,52	8,03
Frâtestl	—	9,10	8,21
Giurgiu	—	9,25	8,45
Smârda sos.	7,10	9,30	
ăiurgiu-ltucuresti
Smârda pl.	p. m. 2,25	a. m. 8,00	p. m. 5.40
Giurgiu	—	8,14	5,55
Frâtestl	—	8,27 8,53	6,10
Băneasa	—		6,40
Comana	—	9,24	7,17
Grădişte	—	9,31	7,26
Vidra	—	9,42	7,42
SîlftesU	—	9,51	7,53
Filaret	—	10,31	8,21
Bucur. sos.	3,52	10,45	9,00
Culali-liu/.cu
GalaR pl.	noap.	a. m. 7tOO	seara
Bărbos!	2.49	7,40	8,10
Brăila	2,27	8,23	8,55
Mu Iii u	—	9,00	
Janca	3,21	9,34	
Fâurel	3,48	0,08	
Cilibia	—	0,43	
Buzău sos.	4,15	8,15	
liu/.cu-Galuti
	noap.	p. m.
Buzău pl.	11.53	12,45
Cilibia	dim.	1,15
Făurel	12,86	2; 4*
Janca	2,18	,*j
Muftiu		2,21
Brăila	—	2.49
Bărbos	2,21	3,31
Galaţ'	3,06	4,11
1 sos.		4,45
— Tergoviste-Titu		
T	a. m.	p. m.
ârgoviste p	8.10	4,50
Văcăreşti	8,33	5,13
Nucetu	9.00	5,40
Titu sos.	9,30	6,10
C-alati-Mui-uscsti
STAŢIUNEA	Arătarea trenurilor		
	Tr. f.	Tr. a.	Tr. p.
			a. m.
Galaţi pl.			8,05
Bărboşi			8,48
Serbesti			9,12
IndepondiiR			9,28
Hanu-Conac			IU,10
Iveşti	dim.		10,34
Tecuciă	5,04		11,23
Mărăşeştl	5,30		11,54
Murnsesli-Galall
	seara		p. rn.
Mărăşeştl pl	11,13		■4,40
Tecuciă	11,47		5,31
Iveşti			6,03
H.-Gonacii i			6,26
Independinţ			7,08
Serbesti			7,24
Bărboşi			7,55
Galaţi			8,30
Plocsti-Predeal
dini.
6.45
7,30
Ploeştl pl. Băicoiu Câmpina Comarnic Sinaia Buşteni Predeal sos.	dim. 10,(X) 10,35 05,29 11,27 12,09 p. m. 42,26 12,50	dim. 8,49 9,28 9,51 10.17 11,03 11.18 11,40	seara 7.01 7,39 8.02 8,29 9,08 9,23 9,45
Prcdeal-Ploestt			
1	P TP '		
Prede»!	V	p. m.	dim.
Br -»• e1-	5,40	5,50	7,30
.şlenl	6,01	6,11	7,50
sinaia	6,19	0,52	8,09
Comarnic	6,52	8,25	8,42
Câmpina	7,16	8,50	9,05
Băicoiă	7.38	—	9,27
Ploeştl sos.	8,10	6,42	9,55
Tilu-	-Tergovişte		
	a. m.	seara	
Titu pl.	10,25	7,00	
Nucetu	11,07	7,42	
Văcăreşti	11,35	8,10	
Târgovişte ?	11,55	8,30	
IMoesti-KIaiilc
Itoman-lasi
STAŢIUNE!	Arătarea trenurilor		
	Tr. fl.|Tr.aC.|Tr. p.		
Ploescl pl. Buda Poiane Slănicu sos.	a. m. 10,45 11,10 12,12 12,40		
SUtnic—Ploesti			
Slănic pl. Poiana Buda Ploeştl sos.	p. m. 6,00 6,23 7,22 7,50		
Tecuclu-Berlâd			
Tecuciă pl. Berchec! Gbidiceni Tuto va Bârlad sos.	a. m. 6.15 6,48 7.16 7,32 8.00	a. m. 11,40 12,21 12,58 1,20 1,50	p- m. 5,30 6,19 6,54 7,16 7,45
Bărlad-Tecuelu			
Bârlad pl. Tutova Gbidiceni BerhecI Tecuciă sos.	a. m. 8.40 9,14 9.41 10,10 10,40	p. m. 2.50 3,24 3.51 4,20 4,50	p. m. 8.40 9.41 9,29 9,55 10,25
lasi-Fngheni			
iaşi Viighenl s!	p. m. - y 1 3,49	a.m. | | y. ., . 1 1,211	
ITigheni-lasi			
Ungheni pl. Iaşi sos	p. m. 2,0C 3,32	p. m. 4,46 6,p:	
Veresci-ttotosani			
VerescI pl Botoşani s Botoşani pl VerescI s	1 p. m. 2.08 2.02 5.21 7.21	p. m. 9,44 14,41 3,1 ” 1.55	
(ampina-lioftana			
Câmpina p. Doftana s. Dollana p. Câmpina p.	a. m. 11,20 11,40	p. m. 6,40 6,58	
STAŢI UNEI	Arăt. Tren.	
	Tr.ac.| p. am.	
Roman pl. Pâşcanl T.-Frumos Iaşi. sos.	dim. 9,51 10,51 1,53 1,50	p. m. 4,47 4,15 8,24 9,52
lasi-Itoman		
laşi pl. Ţ.-Frumos Paşcani Roman sos.	p. m. 4,08 5,25 7,17 7,53	dim. 6,52 8,35 10,01 11,06
I’ascanl-Sueeava		
Pâşcanl pl. Vereşc.l Suceava	dim. 10,40 12,08 12,23	săra 7,15 9,17 10,09
Suceavu-I*nseani		
Suceava pl. VerescI Pâşcanl sos.	p. m. 5,00 5.40 6.41	dim 6,54 7,51 9,15
Adjud-Târgul-Ocna		
Adj ud pl. T.-Ocna sos. T.-Ocua p. Wl.jurî sgis.	p. m. 4,15 6,10	a. m. 10,35 12,15
Uonstaiita-Cerna vodă		
Constanţa [ Murfatlai' Medjidic Cernavoda	p. m 2,5C 3,3* 4,lt il 5,0‘.	dim. 9,10 9,57 10,38 11,22
Ceruav oda-Uoiistanta
Cernavodă p Medgidie Murîallar Constanţa
i. m. 5.50 7.45 8.29 9,10
. m. 2,00 2,25 3,39 4,22 4,33
Bucui
— Tipografia «Le Peuple Roumain,» strada Episcopiei No. 3.
www.dacoromamca.ro