ANUL l No. 30.
Grîgore G. PEUCESCU
Director politic
ABONAMENTE:
Jn ţarfl t an 40 lei, 6 luni 20lei, 3 luni 10 lei în străinătate 1 an 50 lei, 6 luni 25 lei
REDACŢIA
No. 3.—Piaţa. Episcopiei.—No. 3.
Barbo stef DE LA VRANCEA
Prim-redactor
ANUNCIURI:
anuncnirl pe padina a patra linia 30 bani, anunciurl şi reclame pe pag. III 2 lei linia.
ADMINISTRAŢIA No. 3.—Pista Episcopiei.—No. 3.
PREMIERUL NAZDRAVAN
MINŢIŢI
CALOMNIATORILOR
DE IA
VOINŢA NAŢIONALA" FUG ŞOARECI I
P ARICIDU L
PREMIERUL NAZDRAVAN
In poveşti şi basme multe se spun; dar ce plac mal mult copiilor e cum Împăraţii ’şi trimet copii la procop-sealâ, şi cum ridică palate; în toate aceste fapte întămplarea decide. A-puca Împăratul arcul din cui, 11 întinde voiniceşte şi săgeata zboară : încotro se duce săgeata, sau unde-o cădea, un băeat d’al Împăratului porneşte nouă cu a brânzei or un palăt i se ridică celei inai mici dintre zlnele sale de fete.
Şi azi, la noi, d. Hrâtianu face întocmai ca Împăraţii din poveşti. Când să joacă d’a schimbarea ministerului iea arcul lui Domiţian, cu care săgeta muştile, trage în partidul colectiviştilor, şi care deputat or senator va fi atins din grămadă aceluia li dă un portofoliul văduv de stăpân. Dar va fi destoinic or nu ca se’şl ducă greutăţile ministerului, va fi visat, nu va fi visat vr’o-dată, la reformele cerute de întreaga ţară in ramura ce’i dă pe mână, aceasta este o afacere fără nici-o importanţă pentru noul Împărat din poveste. D-nul Brătianu are o scuză pentru conştiinţa sa ; «am fost în tinereţe pra-purcic înarmată, ’şî zice d-sa, m’am făcut din senin ministru de rezboiu, şi armata a mers minunat de bine ; aşa ini-au spus prietenii din preju-rul meu. De ce cutare se nu fie un bun financiar?»
Dar până aci, calea valea. Mai departe povestea pusă în practică este şi mai hazlie. Primul ministru dupe ce şi-a innemerit, cu ochii închişi, miniştrii, îndată’i vine ciudă pe rîn-duiala ministerială.
Acum însă lasă arcul se i să odihnească.
Deschide frumuşel o cutie, scoate un «flaut fermecat», chiarnă pe rînd pe toţi miniştrii şi începe a le cânta. Ministrul căruia îi cântă începe să sară: şi joacă ce joacă, pe când cei l’alţi ascultă la uşa cabinetului Înmărmuriţi, iar d. Brătianu îl opreşte în mijlocul danţului şi ’i zice: «Tu din ministru de justiţie vei deveni un ministru de finanţe.» La al douilea : «tu din ministru de rezboiu te vei preface în ministru de externe I» etc.
Ast-fel ’şi farmecă ministerul, ’l întoarce pe dos, il farmecă, şi când să mânie il face praf şi fărime.
Această legendă nu se petrece nici la Smirna, nici la Kair, nici la Damasc; şi nu este furată nici din o mie şl una de nopţi. Faptele să petrec la noi sub împărăţia premierului năzdrăvan I. C. Brătianu.
Se luăm un exemplu.
Printre toţi oamenii noui, uduşi la minister de d-1 Brătianu, cel care, pe drept, avea mai multă trecere in
opinia publică era d-1 Nacu ca Ministru de Justiţie.
Profesor de Dreptul Civil la Facultatea din Bucureşti, om aşezat şi serios, neamestecat în nicî-o afacere bănească din câte să impută celor l’alţi miniştrii,—toate acestea lumea le credea şi le crede. Facă de ce mulţi oameni s’au bucurat la venirea sa ca Ministru de Justiţie. Şi cu toată destituirea nedreaptă a unui procuror, nineni nu avea temerea ca nu cumva d. Nacu se semene predecesorilor săi din partid. Ba, mai mult, se credea că va 11 singurul Ministru roşu care va face serioase reforme în justiţie.
Ce e drept tinărul Ministru s’arătă om harnic din capul locului. Convocă comisii, se consultă cu prietenii, întrebă curţile, s'adresă la înalta Curte de Casaţie. Or cât de pripită ar fi fost hărnicia sa, or cât era în neajuns de datele ce trebuesc unui bun reformator,—căci nu cunoştea nici personalul, nici numărul proceselor din ţară perdute şi câştigate, împărţite dupe causă , dupe persoanele in litigiu, dupe durată, dupe regiuni, dupe instanţe, etc,—or cât de novice era în materie de reformă, totu’şî, onestitatea şi bunâ-voinţa d-sale, puteau se’l ajute a îndrepta justiţia pe sfert dacă nu pe jumătate.
Dar dupe şase luni de gîndire, când toată lumea aştepta se’i va<Jă proectul seu, când ziarele chiar deschisese discuţia acestui aşteptat pro-ect, crisa ministerială sosi cu toate grijile ei. Proectul începu a face ceva mai puţin zvon.
Apoi cu desbaterile răspunsului la adresa tronului, tăcerea acoperi bietul proect, care se îngropă şi el ca şi cele l'alte proecte cari s’au oprit în calea metamorfoselor, rămânând în stare de crisalidă fără picioare, fără aripi, fără viaţă.
Noul minister s’a constituit, şi d. Nacu, făcându’şî scrum proectul seu cu care se încerca a reforma Justiţia, se vede exilat la ministerul de finanţe. De unde d-sa financiar? Gând a învăţat să conducă finanţele ţereî? Ce vraje l’a făcut să primească o situaţie atât de falşă? De unde s’ar fi priceput se facă faţă în specialitatea sa, să primească a fi surghiunit în ale finanţelor? Dar pentru un om cu conştiinţă, cum tre-bue să fie d-sa, a'l trece de la justiţie la finanţe este a suferi un adevărat exil ridicul, căci este un exil de minte. In finanţe: şi limba lor, şi socotelele lor, şi dara verile, şi personalul, şi neajunsurile lor, ’i suntstrei-ne. Nu va înţelege de cât prea puţin şi foarte cu greu. Prima sa in-cercare de presentarea socotelilor a fost aspru şi pe drept criticată.
Vroeşte poate să încerce şi in finanţe un proect de reforme?
Gândvasfirşi proectul, noi îi proorocim că, va fi prefăcut in ministru de răsboiu sau nu va mai face parte din minister.
Intimplarea d-sale nu e isolată; e un sistem de guvernare al d-lui Brătianu. Nu vroeşte miniştrii capabili şi speciali. îndată ce un ministru cearcă a face ceva durabil in ramura în care să pricepe, il preface or 11 a-lungă.
Căci povestea nu să petrece nici la Smirna, nici la Kair, nici la Damasc, ci la noi:
Primul-ministru are un arc de argint, mic cât arcul de muşte al lui Domiţian. şi un «flaut fermecat».
Când închide ochii şi trage cu arcul in partid ’şi compune ministerul, iar când cântă cu flautul ’şi farmecă miniştrii şi le preface şi mintea şi menirea.
Dar după flaut vine rîndul arcului ; ecă de ce povăţuim pe d. Nacu să numai cerce nici o reformă în finanţe.
de Ia Vrnncen.
Londra, 30 Decembre. — Sgomotul ce circula privitor la o victorie, repurtata de generalul Stephenson, asupra Sudanezilor, In împrejurările oraşului Kosheh, e confirmat.
Englezii ad luat de la inamic două tunuri şi 20 drapele.
Vtena, 30 Decembre. — In ultima circulară ce a adresat marilor Puteri, Poarta să mulţumeşte se Întrebe pe a-ceste din urmă, despre atitudinea ce vor lua, dacă Bulgaria va reclama de la Sârbia o despăgubire de resbel.
Cea mal mare parte din Puteri ad răspuns că ceşti unea despăgubirii, priveşte pe plenipotenţiarii însărcinaţi cu discuţiunea condiţiunilor de pace.
Belgrad. 30 Decembre.— Reservele ad fost liberate şi oamenii din al doilea ban congediaţi.
MINŢIŢI
Odată am reprodus şi noi o ştire dupe l’Etoile Roumaine, şi acesta ştire era o minciună.
Făgăduim cititorilor noştri că nu vom mai comite asemenea greşalâ.
Se revenim însă la fapt.
L’Etoilc Roumaine, organ oficios, a spus sâmbătă seara, nu că a aliat că ministerul să va forma în cutare sau cutare mod. A declarat positiv că ministerul e format, şi a Introdus în combinaţie nume de persoane cari au refusat a intra In cabinet.
Aşa dar VEtoile Roumaine a mintit.
Aceiaşi gazetă a pretins că nu e ziar oficios, şi că n’are nimic a face cu Ministerul Afacerilor srteine. A trebuit ca V Jndipendance Roumaine să recurgă la fotografie ca se confunda pe micul organ din strada Vămeî, căci altmintrelea continua a nega.
încă odată dar VEtoile Roumaine a mintit.
Voinţa Naţională urmând şi densa procedeurile colectiviste a trimes în Coloanele sale pe d. Brătianu să se plimbe pe la Florica, atunci când ştia că d. Brătianu a trecut de două zile peste graniţă.
Şi Voinţa Naţionala dar a mintit.
Monitorul Oficial in afacerea de la Bordeni a spus asemenea neadevăruri.
Monitorul Oficial prin urmare a mintit.
în urma incidentului Bâlâceanu, d. Brătianu a spus că Monitorul a reprodus nu o vorbă, ci cinci or şase linii cari sunt tocmai contrariul celor spuse de d-sa.
Conchidem că or d Brătianu, or Monitorul a mintit.
Ne oprim de o cam dată aci.
Când noi, carii nu suntem oficioşi — slavă Domnului—dăm clte o ştire, adăogând că aflăm sau că ni să zice, şi când această ştire nu se adevereşte, apoi trebue să fii sfruntat ca un colectivist ca să mai vorbeşti de scornirele ziarelor o-posante.
Când una din ştirile noastre dată
cu acele reserve, nu să adevereşte, (şi aceasta recunoaştem că s’a întâmplat şi să mai poate Întâmpla) noi indeplinindu-ne datoria de cronicari suntem de bună credinţă.
Ziarele guvernamentale însă. mint cu precugetare.
Şi dacă noi Întrebuinţăm verbul a minţi nu facem o apreciere injurioasă, constatăm un fapt.
De au colectiviştii în vocabularul lor o altă vorbă pentru a desemna faptele de mai sus, să ne-o spue, şi le făgăduim că vom schimba u-ceastâ expresie.
Numai se nu vie să spue lntr’un mod vag şi general că le aruncăm în obraz cuvinte groase. O repetăm, acestea sunt fapte.
Dacă ele sunt falşe, se dea ziarele oficioase probă de aceasta, şi le făgăduim că vom declara în ziarul nostru că noi am minţit şi că ele spun adevărul.
FUG ŞOARECI
—	Duminica erea să fie o întrunire colectivista în coloarea do galben. Abia vre-o 50 de inşi s au putut aduna de poliţie.
—	Pentru prima oară d. Brătianu a înttmpinat greutăţi ca să'şi găsească miniştri.
D. Codrescu a refuzat d’a intra tn Cabinet şi d. general Loca asemenea a refuzat.
—	Pentru prima oară camerile colectiviste aO Indrăsnit a’şl arăta nemulţumirea tn contra cutărul saă cută-rul ministru.
Ast-fel posiţia d-lor Stolojan şi Făl-cojanu e sdruncinata de tot.
ErI, Camera respingea un proiect al guvernului şi dădea un vot de blam ministerului.
—	In acelaşi timp, Senatul dădea un vot de neîncredere d-lui Mitiţă Sturdza care a scapat, graţie numai dibăciei preşedintelui care a escamotat votul.
Toate acestea sunt simplome semnificative, şi ne explic acum cea ce vroia să zică d. Câmpineanu, când la Cameră a dat ţipetul de alarma : «şoarecii fug!»
---------i--------------------------4
ŞTIRILE ZILEI
Eri, urma să se ţie un consilid de miniştri la palat; acest consiliu nu s’a putut Insa ţine din causa indispoziţiu-
nel d-lul I. Brătianu.
*
* •
Principesa de Wied, muma M. S. Reginei, este aşteptată In curând la Bucureşti.
*
# ¥
Guvernul otoman a interzis pe timp
de un an esportul cailor şi catârilor
din vilaietale Siriei şi Alepulul-*
Biserica Anglicana a comunicat tuturor bisericilor ortodocse că de acum înainte formează cu biserica Ortodocsă a răsăritului un singur corp, In tot ce priveşte dogmele credinţei şi ale moralei creştine ortodocse, pâstrându-şl numai formele cultului.
✓ * *
Fostul revisor şcolar, d. Scipione Bă-
descii a publicat, sub titlul O monstruoasă nedreptate, o scrisoare deschisă adresată d-!ui Dim. Sturdza, ministrul instrucţiune! publice.
Prin această scrisoare d. Bădescu răspunde acusaţiunelor ce i s’au adus de d. ministru şi In baza cărora a fost destituit din funcţiunea de revisor şcolar.
* *
#
Duminica 22 Decembre 1885, la ora 2 după amiazi, va fi la Ateneu repre-sentaţiune musicală şi dramatica dată de d-na Julia Cocorescu, cu bine-voitorul concurs al d-şoarei Carlotta Le-ria, al d-nei Petrescu şi al d-lor Al. D. Brâiloiu, St. B Vladoianu, C. Diini-
trescu, L. Levâque, St. Iulian, M. Ma-teeseu şi J. Petrescu.
• •
România spune că la adunarea generală a acţionarilor băncei naţionale mal mulţi acţionari vor propune consiliului de administraţie să staruiasca pentru a se numi d. J. Câmpineanu ca guvernator al băncei.
* •
Monitond oficial de asta-zi publică raportul prefectului poliţiei capitalei către ministerul de interne, In privinţa crimelor şi delictelor comise în capitala In cursul lunel Noembre. Prefectura nu semnalează de cât vr’o două-zecl de furturi, pe când în realitate s’aO comis în acest interval peste 250. Causa eroare! este ca poliţia n’a
descoperit de cât 20 din 250.
• *
•
Sala Teatrului Naţional din Bucureşti va produce, pentru fie-care din represintaţiunile d-nei Patti, 25,000 de lei, din cari 10.000 se vor da canta-tricel, 11,000 impresarului şi 3,000 vor rămâne teatrului.
DECRETE
—Comuna urbană Bucureşti este autori-satăsăcumpere, prin bună învoiala sad la licitaţiune publică, imobilul situat pe alr. Plevnei No. 77, proprietate a d-lor Eugenia Milliade şi Vasile Papavierul, pentru a servi la prelungirea bulevardului ELisaveta Doamna.
—	Prin decretul regal cu No. 2.905 din 14 Decembre 1885, dupe propunerea făcută de d. ministru secretar do stat la departamentul de interne prin, raportul sub No. 16, 671, şi pe basa ari. 48 dm legea comunala, s'a disolvat consiliul comunei rurale Ţuţuleştl-Găleseştl din judeţul Argeş, pentru motivele arătate tn sus citatul raport.
—	Prin decretul regal cu No. 2.934 din 16 Decembre 1885, dupe propunerea făcută prin raport de acelaşd. ministru, d. licenţiat tn medicină loan Niţulescu este numit în postul vacant de medic al plâşel Pea-tra-Muntele din judeţul Neamţu, cu reşedinţa In oraşul Peatra.
—Prindecretulregalcu No.[2.940 din 1885, dupe propunerea făcută prin raport de d. ministru secretar de stat la departamentul agriculturel, industriei, comerciulul şi domenielor.d.I. G. Saila, licenţiat îndrept, actual referent statistic, se numeşte tn funcţiunea de şef de biuroft clasa II, din divisiunea agriculturel, industriei şi comerciulul din acel minister, tn locul d-lul Gr. A. Duca, trecut tn altă funcţiune.
—Se aprobă votul consiliului general al judeţului Muscel din sesiunea ordinară a a-nulul curent, a se face un viriment de fond In budgetul drumurilor acelui judeţ pe exerciţiul financiar 1885—1886, la alocuţiunea cap. I, § 2, de lei 6.760 bani 17.
—D. G. Popescu, fost controlor, este numii controlor fiscul.
PARTEA ESTERIOARA
Frnncla. Le Temps crede a şti că Brisson a refusat piuă acum reconstruirea cabinetului. Dacă dânsul va stărui în refusul săti, este probabil că . va fi însărcinat Freycinet cu compunerea cabinetului.
Cu ocasiunea alegerei preşedintelui republicel de către congres aQ avut loc următoarele incidente : Preşedintele Leroyer citeşte decretul, prin care a fost convocat congresul. Ornano (Bona-partist) întrerupe : « Aceasta este adunarea usurpatorilor» (sgomot). Trubert, a cărui alegere fusese anulată, dar care mai pe urmă a fost ales din nou, intrând în sală, fu primit cu aplause de către dreapta, iar stânga răspunse :
«Să trăiască republica» (sgomot îndelungat). Kerdrel (din dreapta) cere cuvântul, spre a propune amânarea congresului pîna când se vor complecta locurile declarate vacante. (Dreapta a-probă, stânga protestează). Cassagnac strigă: Congresul ilegal. Lipsesc patru departamente. Kerdrel voieşte sa se urce la tribună, dar este împedicat.
Dreapta protestează). Preşedintele Leroyer declară ca dânsul represintâ legea .şi nu poate permite lui Kerdrel să se urce la tribuna, pentru că congresul
(
www.dacoromanica.ro
l
actualmente nu este decât un colegiu electoral. Dreapta cere aplicarea regulamentului. Leroger răspunde : Nu este nici un regulament, căci daca ar fi l'aş aplica. Cassagnae. Atunci aici suntem tn piaţa. Miehelin intransigent voeste să propună convocarea constituantei, dar Lerover retuşa d a i da cuvântul. Sgomot. Dreapta protestează Preşedintele Leroger ameninţă că va întrerupe şedinţa Şi abia pe la doua ore s’a putut precede la vot. Membrii dreptei n'au răspuns la apelul nominal. Resul-tatul votului este cunoscut.
Î nrola. Din Constanlinopol se scrie: Atât sferele diplomatice de aici cat si Poarta sunt de convingere ea pacea între Bulgaria şi Sârbia este asigurată. Ambasadorul italian, contele Corii, care a fost invitat să re mână tn ConstanB-nopol pînâ ce se vor termina Încurcăturile actuale, asteapta numai şedinţa finală a conferenţei şi apoi va pleca la postul săil cel noii. Opinia publică nu este atât de optimistă ; se crede ca crisa actuală se va tărăgăi pîuă la primăvară şi atunci va Începe acţiunea marilor puteri. Iradeaua, care ordonă plecarea lui Muktar-Paşa la Egipt, este privită ca o consecinţă a răspunsului prevenitor ce a dat Englitera la ultima notă circulară a Turciei,prin care Poarta cerea de la puteri să dea fără amânare o soluţiune cestiunef rumeliote.
Actualul presidenl al consiliului de administraţie pentru datoria publică, d. Cailard, a presentat marelui vizir Kiamil-Paşa, la 3 1. c., un memorid, prin care ît atrage atenţiunea asupra necesităţel d’a apăra, eu ocasia resolvâ-rei crisel bulgare, Interesele creditorilor Turciei şi în consecinţă d’a stărui sa se plătească tributul bulgar, să se primească o parte din datoria statului de către principal şi sa se stabilească şi o contribuţie anuala pentru Humclia Orientală.
Itiisin. Împăratul şi împărăteasa se vor duce de sărbătorile Crăciunului la Petersburg şi vor rămînea,probabil,aci plnă la Începutul postului celui mare.
Sgomotul privitor la o apropiată călătorie a principelui Alexandru la Petersburg nu găseşte nici un resunet în sferele competente. Din partea acestora se accentuează ca principele Alexandru care cunoaşte măsura simpatiilor de cari se bucura tn sferele guvernamentale şi mai cu seamă în împrejurimea împăratului, nu se va espune pericolului d’a fi primit rău din aceste părţi, unui pericol, pe care de sigur nu'l vor echivala că te-va manifestaţii din partea cercurilor slavo-flle. Restabilirea bunelor relaţii va urma de la sine, încetul eu Încetul, şi conform mersului evenimentelor ; un pas personal din partea principelui nu este privit ca indispensabil, cu atât mai puţin un pas pripit, care ar putea fi rău interpretat atât în Rusia cât şi în alta parte şi care ar putea pune la o proba neplăcută prestigiul principelui.
Spania. Drept mulţumită pentru că a fost ales preşedinte al Camerei deputaţilor, Cunovas del Castillo, după co a lăudat mai ântăiu pe răposatul rege Aifonso, zise că condiţia fundamentală pentru menţinerea pâcei interne este
sprijinirea Augustei doamne, care a-fara de caeonna mai are încă trei nm tive spre a reclama supunerea tuturor, virtutea, tinereţea şi durerea; ei. Daeâ s ar răsturna tronul, ar unriJi cea mat îngrozitoare atCirchie «i prin ea distrugerea patriei. Dnpă încheierea discursului resuuară vii aplauseşi ura pentru regina. Srfnes o deputăţie, care să a-ruto reginei condoNnţa Camerei. Tot astfel s’a urmat si în Senat, undea vorbit Marlinez Campos.
CALOMNIATORILOR
de la	- ——-
* VOINŢA N AŢ10 N A L A »
1). Pnnu, în Lupta de azi, respunde calonmielor ce i s’ail aruncat de Vo-in(a Naţională prin următorul articol ce'l reproducem în întreg :
Fiind că Redactorul de la «Voinţa Naţională» caula se mă calomnieze pe furiş, după ce nu a reuşit pe faţă, sunt nevoit să mă pun în polemică cu el şi sa’I daă odată pentru lot-d'uuna o bună lecţie.
D-nul care scrie la «Voinţa Naţională» în una din zilele acestea a îndrăznit, fiind lncuragiat de faptul ca evitam să intru în polemică cu el, a afirma ca sunt «salariat de Evrei®. I-am propus tot ce un om cu onoare poate propune celui mai aprig duşman al său, Insă tot om de onoare. Nu a primit. Era deci dator se retracteze tot ce a zis. Nu a lacut uici aceasta ci s’a retractat numai pe jumătate afirmând a doua oară că apăr pe Evrei insă (jratis. A adaus Insă că dacă a zis ca sunt plălit de Evrei este că crede că nu pot să am convingeri. La aceasta am respuns acelui domn lnfundîndu'l din noO : i-am citat dovezi nediscutabile că acum opt ani la Paris avăm aceleaşi idei tn chestia Evreilor ca şi acum.
Pentru ori-ce om care ar avea cel mai mic simţ de demnitate, polemica părea sfârşita pe tărlmul personal. Cel mult putea să Înceapă o discuţie a-«upra chestiune! Evreeşt! pentru a se vedea dacă eil sunt greşii saQ contrazicătorii mei.
A discuta Insă serios asemenea chestie nu este uşor, căci la cele dlnltl cuvinte imediat vezi pe fanaticul şi pe ignorantul aparţini Iu plină lumină. De aceea «Voinţa Naţională» de Sâmbătă a găsit de cuviinţa a face o retractare la retractare şi a afirma din nou că pledez chestia Evreilor pentru a avea sorijinul lor bănesc, «căci avlnd sprijinul lor, ui sprijinul, «cel puţin In unele oraşe din Mol-«dova, a unui element puternic.»
Ori cât de multă scârbă simţesc ea să staă la vorbă cu un asemenea om, sunt dator să o fac. Cu desgust deci Îmi îndeplinesc această sarcină,
Mai Intll redactorul acelei fol să Întreabă cum să se numească purtarea unul om care Intre un conflict Intre streini şi ţară ia partea străinilor? II întreb şi eO cum să numesc fapta unui om care afirma un neadevăr ? Căci îl somez să spună când am făcut eu a-
ceasta, sub pedeapsa de a mă ţinea de făgăduinţa care J-am dnt'n de. Iu Început acestei polemice, adecă/de al calific-: de mizerabil.
De doj am de când ani ziarul<■ Lupte» o singură dată chestia s a pus între străini şi Romlni, eu ocazia plîiftSrei Evreilor din Londra Lordului Salis-bury. Sâ’mi citeze, fiinţa care ţine condeiul lai «Voinţa Naţionala», cuvintele care le-am scris alunei sad cu ori-» care altă ocazie. Piuă atunci pentru a se vedea tristul rol care'l joacă d-nul de la *<Voinţa Naţională» voiu aminti tuturor un fapt. Numita foae cu acea ocazie a rejirodus din «Lupta»' acele rin duri. le-a reprodus pentru a a-rflfa Evreilor că atunci când rin ameninţări din afară toţi Hominii sunt uniţi. Şi asla-zi spune ca am luat In acel conflict a-părarea străinilor 1.. Eata parte din cuvintele ce scriam atunci:
«Dar dacă ar fi voit numai aceasta, «demersul lor (al Evreilor) era supor-«tubil; dar el aii mai voit Încă ceva mai «grav şi mai costisitor pentru noi, aă «voit se ne lovească lu amorul propriii «de naţie libera, să ne umilească pu-«indu-ne In situaţia Zanzibarului Înaintea căreia flota Germană face ac-«lualmente demonstraţii navale sau tn «categoria Turciei, căria Ambasado-«rul Englez îi face din când In cînd «reproşuri asupra situaţiei Armenilor «din Asia !.
'«Prin această demarşâ imprudentă, «Evreii din Londra ne-ad făcut nouă «tuturor Românilor situaţia foarte lim-«pede. Ori ce presiune străină ne va «găsipe toţi uniţi, gala a rezista la ori ce cereri, a respinge ori ce amestec, «neprimind introduce rea celei mai mici «reforme şi aceasta pentru un singur «cuvinl: fiind că cererile, propunerile,
«reformele ne sunt indicate din afară.
«Ori de câte ori Evreii de aicea sau «din Londra se vor adresa nu la noi, ci (da străini, este de datoria şi de dem-«nitatea noastră de a respunde prin un «non-possumus categoric. Şi aceasta in-«dependent de faptul dacă reclamaţiile «său plângerile lor sunt drepte saa nu,
«ele sunt neacceptabile pentru noi îndată «ce ele trec prin cabinetele străine. Ori «ce rotnhi, ori care i-ar fi părerea in «chestia Evreilor, trebue să respingă chiar «pretenţiele ce le-ar crede de a/minterea «Întemeiate, pe câtă vreme vin de ta «străin.» Aderarea la dănsele arflştir-«birea neatârnare) noastre, Înjosirea «demnităţel noastre. Noi nu intervenim «lu regularea chestiei agrare Irlandeze «de şi este constatat că cea mai odi-«oasă tiranie apasă asupra acelui nobil «popor. Noi suntem aspru dezaprobaţi «când ne ocupam de soarta fraţilor «noştri de peste Prut şi de peste munţi. «Să ne fie şi nouă permis a nu primi a-«mestecul acelora care ar trebui mal «bine să fie umani In Irlanda şi mai pu-«ţin exploatatori cu cele 200 milioane «de supuşi din India.
«Presa noastră nu a făcut să resară «în-deujuus această idee, ea nu a res-«pins categoric amestecul ca principiu, «ea a cătat să dovedească mai cu samă «că incriminările Evreilor sunt nefon-«date.
Este deci constatat că «Voinţa Naţio-
a spus o infamie când a afirmat că m conflictul iscat inirv ţara şi străini am lunt apăra- ea acestor din urma.
Merg mai departe Ca omniatorul de la na ea guvernamentală simţea objec-ţiuneu ca tn ţara nu sunt numai pO cu asemenea idei In chestia Evreilor. El ştia Im şi d-nil Carp şi MuioreSou sunt, sau lerau de aceleaşi pfireri. De acea caută a face distincţie. Intre mine şi acel domni zicând că. pe când lei Întâi susţm din convingere că Evreii nu sunt periculoşi ţâre), eu fac aceasta numai pentru a mă arăta agreata'/ Evreilor. Şi cu ce dovedeşte aceasta ? Cu discursul d-lul Maiorescu din camera de revizuire asupraart.7. Şi apoi adaugă: «între sim-«patiele şi sprijinul Evreilor şi între in- | «teresele ţârei, d-nia sa (d. Maiorescu) «s a aplicat câtră acestea din urmă.»
Pentru ce însă scribul colectivist nu aminteşte şi de discursuld-lui Carp ţinut cu acea ocazie? Pentru ce tace asupra lui ? Pentru că discursul d-lulCarp Tdăo dezminţire sdrobilouro, pentru că d-iiu Carp, a vorbit în favoarea, Evreilor. Şi aceasta este aşa de adevărat în cât, d-nu Carp chiar, zilele acestea a esplicat atitudinea sa in chestiunea Evreilor dând indirect un blam retrospectiv deneconse-cinfă d-lul Maiorescu, relativ la discursul acestuia din Camera de revizuire asupra art. 7.
Eata in adevăr ce a spus acum câteva zile d-nu Carp în Camera:
«A venit tratatul de la Berlin. ECt, «conservator, adversar declarat al d-lui «Brfttianu, eram pus în posiţiune d’a «alege intre cunvincţiuni/r mele şi intre «rolul meii de oposant. Dar fiind-câ eram «adversarul d-lui Brătianu, mi-aşi fi «schimbat ideile? Eraţi în drept să ve-«niţt eu Monitorul in mână. să’mi ziceţi: «ce spuneai, d-le Carp. la 68 şi ce spui «astă-zi ? Ntt’mt am părăsit convincţii/e: «şi de şi ştiam—şi acesta e unul din a-«celc servicii cari mi le-a imputat d-nu «Cămpineanu—că acţiunea mea va fi fo-«lositoare adversarilor mei, am\ pus «datoria mea de om consecinţe mai pre-«sus de cât datoria mea de oposant».
Să fie deci a doua-oarâ constatat că «Voinţa Naţională» căutând a denatura faptele şi a trage un argument în contra mea din ele, a comis o a doua infamie.
Am zis că d-nul de la foaea guvernamentală, încă de In începutul articolului, a cautat să insinueze că vorbind în favoarea chestiunei Evrceşti am căutat a avea sprijinul Evreilor bogaţi. In modul acesta spera că va putea să prindă calomnia. Iu adevăr cine-va luând a-pârurea causei unor oameni bogaţi este mai lesne presupus că aceasta n’o face gratis.
Ei bine! şi aice acel domn a fost de rea credinţa. Eu am luat apărarea nu a Evreilor bogaţi, ci a celor săraci, a studenţilor, a tinerilor crescuţi în ţară şi trecuţi prin scoaleie noastre. Din contra am criticat pe guvern că a împământenit la început numai pe bancheri şi pe cei bogaţi din care cei mal mulţi nu aveau drept la Impămlntenit, refuzînd indigenatul elementului Evreesc nco-fensiv tânăr şi sărac.
Iată ce scriam In articolul din 7 August 1884 :
EPOCA — 20 DECEMBRE
nală
FOIŢA ZIARULUI «EPOCA»
1
PARICIDUL
DE
GUI DE MAUPASSANT
Avocatul susţinuse că este o nebunie. Cum s’ar fi putut alt-fel înţelege această crimă de nepomenit?
Intr’o bună dimineaţă să găsise, In trestişl, aproape de Chatou, două cadavre legate Împreuna, femea şi bărbatul, bine cunoscuţi In lume, bogaţi, tineri mai mult, şi căsătoriţi numai din anul trecut, femea nefiind văduvă de cât de trei ani.
Nu li să ştia nici un vraşmaş şi nu fuseseră jefuiţi. Să păreau că ar fi fost a-runcaţl de pe mal In rîQ, dupe ce fuseseră loviţi unul de pe altul, cu un lung şiş.
Instrucţia nud cscoperise nimic. Pescarii cercetaţi nu spuseră nimic ; era se se lase In uitare afacerea, când un tim-plar din salul vecin, dupe nume Geor-ges Louis, zis Burghezul, veni să se dea drept prins.
La toate întrebările., nu răspundea de ?ât acestea:
—	Pe barbat îl cunoşteam de doi ani, pe femee de şease luni. Dese ori el ’ml da să repar mobilele vecin pentru ca sunt meşter bun în meseria mea.
Şi când îl Întrebau :
—	Pentru ce i-ai ucis?
El răspundea Încăpăţânat:
—	I-am ucis pentru că voiam a ’i ucide.
Alt nimic nu spunea.
Acest om de sigur era un copil natural, dat odinioară la o doică de la ţară, apoi părăsit. N’avea alt nume de cât Georges Louis, dar flind-ca, crescând i să desvollase mintea peste măsura, a-vând gusturi şi delicateţe Înnăscute, pe cari nu le avea prietenii săi, 11 porecliseră «Burghezul»; şi nu’i ziceaQ altfel. Trecea de foarte priceput In meşteşugul tlmplârieî. Ba chiar sculpta In lemn. Apoi 11 credeai! foarte exaltat, părtaş al doctrinelor comuniste şi chiar nihilist, neobosit cititor al romanelor de zvânturări, al romanelor cu drame sîngeroase, alegător influent şi orator abil in întrunirile publice de lucratori saQ de ţărani.
Avocatul să bizuise pe nebunie.
Cum, Sutr’adever, s’ar putea crede că acest lucrător să fi ucis pe cei mai buni clienţi, bogaţi şi darnici, (aşa mărturisea el) cari îi deduseră lucru In timp de trei ani, pentru trei mii de franci, (uşa să vedea în catastifele sale.) O singura esplieare se putea admite: nebunia, i-deea fixa a declasatului care să răzbuna pe doui burghezi dintre burghezi, şi a-
vocatul aduse cu mult înţeles vorba despre « burghezul»,nume dat de ţărani acestui părăsit. Apoi strigă :
—	Nu este oare o batjocură, şi o batjocură în stare d’a aprinde încă pe a-cest nenorocit băeat care n’are nici tată. nici mumă? Este un republicau zvăpăiat. Ce zic? El ţine chiar de acel partid politic pe care Republica II împuşca şi ’1 exila altâ-dată, pe care azi îl primeşte îl sinul et, de acel partid pentru care incendiul este un principifl şi omorul un mijloc foarte bun.
Aceste triste doctrine, aplaudate as-ta-zi in reunirile publice au perdut pe acest om. El a ascultat pe republicani, pe femei chiar, da, pe femei, cerând slngele d-lul Gambeta, slngele d-lui Grevy; mintea lui bolnava s’a împleticit; el a voit slnge, sîngede burghez!
D-lor, nu pe el trebue să’l condamnaţi ci pe Comună!
Un murmur de aprobări să auzi. Să vedea bine că avocatul câştigase causa. Ministerul public nu replică.
Atunci Preşedintele puse acusatului întrebarea obicinuita:
—	Acusat nu mai ai nimic de zis în apărarea ta?
Acusatul să ridică:
El era puţintel de talie, blond ca seca ra,cu ochicenuşii.fixişilimpezi.Unglas tare. sincer, sonor eşia din acest bâeot delicat, şi schimbă, de la primele cuvinte, opinia ce ’şi făcuse lumea de el.
Vorbi cu sumeţie, cu un ton declamator, dar aşa de apasal în cât cele mal
mici cuvinte să auziau până tn fundul sălci:
— Domnule Preşedinte, ilind-că nu vreau să mă duc într’o casă de nebuni şi fiind ca aş primi mal bine Guilotinu, vreau să vă spui tot.
Am ucis pe acest barbat şi pe această femee pentru ca ei erau părinţii mei.
Acum, ascultaţi-me şi mă judecaţi.
O femee, uăscând un copil, îl trimese’ la o doică. Să fi ştiut ea oare cel puţiu în ce ţara complicele săQ duse mica fiinţă nevinovată, dar ursită la vecinicâ miserie, la ruşinea unei naşteri nelegitime, mai mult: la moarte, pentru ca uitară acest copil, pentru că doica ne-mai primindu-şl simbria lunară, putea, cum se înlîmplâ|adesea, să’l lase peirel, să’l lase foamei şi să moară de părăsire.
Femeea care mă lăptâ fu cinstita, mai multdecâtcinatită. mal femee, mai mare, mai mumă de cât muma mea. Mă crescu. Şi nu făcu bine îndeplinin-du-şi datoria. E mai bine să lase morţi pe aceşti nefericiţi aruncaţi prin satele din vecinătate, tocmai cum să arunca murdăriile.
Crescui cu gândul vag că am asupra-mi o necinste. Cei l’alţl într o zi, ’mi ziseră «bastard». Ei nu ştia ce vrea să zică acest cuvânt; auzise unul din ei a-cest cuvânt pe la părinţi. Nici eu nu ştiam ce însemnează, dar îl simţiam.
Eram, pot să vă spui, unul din cei mai deştepţi din şcoala. Aş fi fost să fifl un om cinstit, d-le Preşednite, poate
i
www.dacoromanica.ro
«Norma ce Camarile de atunci au a-«vut la împământeniri nu afl fost tol-«d’a-una norma legei. In general s’a dat «drepturi la Evreii care făcuse mai mult ■ vuet. şi la cel mai influenţi ;»
Iată cum mă exprimam mal pe larg în un articol din 1885 :
«Dar chestia principală unde să vede «lipsa de tact politic şi o rea înţelegere «a lucrurilor, este chestia Impămlnte-«nirilor. Odată articolul 7 votat, ce tre-«buia să facă un guvern Înţelept şi «nişte camere patriote şi serioase? «Trebuia ca din masa profundă Evre-«iască să ia clementele cele mai curate maT âsîmilatine'i' mat neofensive. Sînt «un număr respectabil Jde tineri Jiăs-«cuţi şi crescuţi In ţarii, şi cunoscând «şi vorbind perfect limba noastră, nea -«vtnd nici o legătură cu străinătatea, «nefiind In corespondenţă nici cu a-«lianţk izrailită nici cu altă confrerie. «Aceşti tmeri.^trecuţi prin şcoalele «noastre, bacaloriaţi, oameni în socie-«tate saă studenţi la diferite facultăţi «nu să destină nici comerţului, nici nu «sunt bogaţi In cât să lip In pericol «comerţul nostru, moşiele noastre. Pe «lângă aceştia sunt o sumă de alţi E-«vrei inofensivi, muncitori, trăind mo-«dest, fiind în ţară dm moşi şi strămo-«şi lor. Mai este alt r.umăr de bărbaţi «culţi, medici saQ cu alte profesiuni «care au dat dovezi ca pot a să lipi de «aeest pftinânt şi de interesele ţârei. «Sunt de asemenea dintre comercianţi «oameni care aQ drept de a aspira la i« cetăţenie.
«Ei bine, pe de alde aceştia jtrebniaii «camerile sc’î împământenească. Fă-«când ast-fel el ar fi dovedit că iau la «serios modificarea art. 7. şi in acelaşi «timp arătau o reală pricepere politică.
«Făcut'au camerile, adecă guvernul, «aşa ceva? Toţi ştim că nu. Guvernul «(nu nuii spunem camerile) s’a grăbit «a face din art. 7, ca aplicaţie ceva derizoriu, el a vroit să arunce praf in «ochi împământenind pe cine ? Pe înalta «finanţa izraelită si pe acei ce. strigase «mai tare in contra firet in străinătate.
«Nu voim bine înţeles a vorbi răQ de «nimenea; cine a avut drept, îlnanţiar «saQ nu, u meritat să se împaraînte-«nească.
«Cu alte cuvinte pleiada mică dar pu-«temică şi bogată izraelită, acea care «are in lăzile ei atâtea milioane cât n’au «toţi Evreii ceilalţi împreună, aceea sau «o parte din ea a fost împământenită.
Rămine deci stabilit că departe de a apăra pe Evreii bogaţi, eU am condamnat unele din împâmîntenirile lor şi nu apăr în special decât pe elementul tînăr şi folositor ţărei, pe elementul sărac şi modest.
Deci în cursul unui şi aceluiaşi articol până acum am constatai o a treia infamie din partea Voinţei Naţionale.
Dar întreb şi eU la rândul meU, dacă aţi voit să împământeniţi numai pe un mic număr do Evrei, pentru ce aţi împământenit tocmai pe Bancheri? Căci d-voastrâ Colectiviştilor 'i-aţlîmpâmîn-tenit. Să mal spun rumorile ruşinoase care aQ circulat în timpul Impămlnte-nirilor? Pentru onoarea acestei ţâri trebue să tac. Vorbiţi de bancheri? Dar
un om superior, dacă părinţi mei n’ar fi lacut crima d'a mă lepăda.
Aceasta crimă aăsomis-oln contra mea. EU am fost victima şi eî vinovaţii. Eram fără apărare, ei fură fără milă. Trebuia să mă iubească şi ef m’atl a-runcal pe drumuri.
Le datoram viaţa dar viaţa să iie oare un dar? A mea, în tot caşul, nu era de cât o nenorocire. După ruşinoasa lor a-zvîrlire, nu le mai datoram de cât răzbunarea. Ei aii săvârşit asupra mea faptul cel mai câinos, cel mai nelegiuit cel mal moustruos care poţisăvîrşicon-tra cui-va.
— Un om insultat izbeşte; un om căruia i se fura bunurile Ie reea cu forţa. Eu am fost mai furat, mai înşelat, mai chinuit, mai pălmuit jmoraliceştev mai desonorat, de cât toţi aceea a cărora mânie d-voastră ertaţi.
Mi-am ivzbuuat, am ucis. Eram în dreptul meu legitim. Le-am răpit fericita lor viaţă în schimbul oribilei vieţe ce mi-aU dat.
0 să-mi vorbiţi de paricid! Să fi lost ei părinţii mei, aceşti pentru care eu am fost o povara blestemată, o spaimă, o pată de infamie, pentru cari naşterea mea a fost o nenorocire şi viaţa mea o ameninţare de ruşine ? Ei aii căutat o desfătare egoistă: au avut un copil neaşteptat. Au suprimat Copilul. Rîndul meu a venit de a face acelaşi lucru cu ei.
Şi cu toate şcestea, acum în urma chiar, era gata să-i iubesc.
(Va Urma)
EPOCA 20 DECEMBRE
3
cinp a lunt a pararea bancherului Ncu-şot în cameră,'dată nu d. Brătianu? Îmi vorbeşte redactorul Guvern a montai de străini şi de interesele străinilor ? Dar cine a modi ficat sub presiunea stră inilor, art. 7 din Constituţie, daca nu d. Bratia-nu? Acest mare patriot, incamaţia naţionalismului. oare nu el a fost acela care s a tîrguit la Berlin şi a venit apoi st se târgueasefi si In camera pentru E-vrei ? Şi să nu mi se spună că aşa cerea interesul. Pentru gloriola ridiculă de a fi recunoscuţi de independenţi, un om cu convingeri nu Ie calcâ In picioare si omul nostru le-a călcat. Apoi a-ceastn să cheamă patriotism ?
Voinţa Naţională ’mi citează un articol. II Invit să le reproducă pe toate. Ii daii voie st apelam la un arbitru pentru a să vedea dacă în toate articolele mele mam pus vre-odată din puntnl de vedere Evreesc şi dacă nu am vorbit tot-dauna aşa cum înţeleg eu, îiî sensul adevăratelor interese ale ţârei. Cum Cii nu am conformaţia crierului redactorului Voinţei Naţionale pentru a înţelege lucrurile ca dânsul, de această sfi'ml dea voe a nn face un merit.
Acel domn Îndrăzneşte a'mi vorbi de patriotism. Dar ce înţâlege el prin patriotism? Cum? A avea prejudiţii ridi-cule, a găndi ca o babă de mahala, a nu şti să studiezi o chestie cu sînge rece, a avea panice de om incult care nu vede mal departe do cât vîrful nasului, a răcni în toată ziua banalităţi în contra Evreilor, a simţi animozităţi de fiinţă barbara şi necultă, aţi inchipui ca un fanatic că împămîntenirea unui singur Evreu este un pericol naţional, aceasta oare însamnă a fi patriot ?
A avea un art. 7 în constituţie, a-l eluda sistematic, a nu voi să distingi când e vorba de Evreii între omul folositor ţârei şi cel care nu e, aceasta însamnă patriotism ?
A profita de antesemitismul din Europa pentru a eluda un articol pozitiv, a acumula In sinul unei populaţii de 800,000 sullete nemulţumiri, pentru ca la cel întâi vânt favorabil chestia Evre-eascâ să se pună earăşl de străini pe tapet, ca apoi să ni se impună din afară o nouă soluţiune, aceasta însamnă patriotic şi politic lucru ?
Daca patriotismul d-voastră să compune din asemenea elemente să vă fie de bine. Eu unul declar cu mîndrie ca nu sunt patriot de asemenea stofă şi mi-ar fi ruşine să ţin un condeiu în mînă, când în capul meu nu aşi găsi ca se combat pe un adversar de cât infamii, ear ca idei de susţinut nimic altă ceva decât rficnitorii de om incult şi incapabil de a înţelege o chestie socială.
Nedemnul care îndrăzneşte, sub masca anonimului, a calomnia lumea, de sigur că să razemă pe infama maximă «ca-«lomniez, calomniez, il en restera tou-«jours quclque chose.» Am să’i dovedesc contrarul,am să i arăt acestei fiinţe că infamia are sa ramînâ pe fruntea lui.
(>. 1’hiui.
CRONICA PARLAMENTARA
Şedinţa de ieri Miercuri 18 Decembre.
La ordinea zilei a fost proiectul de buget al drumurilor de fer.
Şedinţa a fost cât se poate de interesantă şi de instructiva şi a dovedit încă o data inteligenţa şi capacitatea oamenilor gnvernului
Bugetul a fost atacat cu multă vigoare, atât de membrii opoziţiunei declarate, precum d-nii Cogalniceanu, Pa-ladi, Ciocazan, precum şi de membrii mal independenţi ai majorităţel precum d-nii Voinov şi Ion Marghiloman. Iar apărarea nu i'a luat’o de cât raportorul d. Petre Ene, d. N. Fleva, advocat al căilor ferate şi d. Radu Miliaiu, |ministrul lucrărilor publice. Nici un alt membru al majorităţel nu a luat această sarcină.
D-nii Paladi, Ion Marghiloman şi Co-gălniceami constată reaua stare în cure se află căile noastre ferate, lipsa de vagoane, scumpetea tarifelor etc.
D-nii Paladi şi Cogălniceanu, şi cel dintâi mal ales, arată ca consiliul de administraţie este numai o sinecură, ca nu lucrează absolut nimic şi ca încasează numai tantieme şi diurne până la suma de 00,000 lei.
AeştI doi domni susţin apoi ca drumurile de fer sunt foarte prost administrate de stat şi că în curând va veni ziua când ele vor trebui date Iu in-trepriderea unor societăţi române.
D. Paladi se ridică încă şi în contra suprimârei propusă a mai multor funcţionari, căci aceasta va avea de rezultat numai dezorganizarea serviciului.
D. Cogălniceanu arata chipul păgubitor şi nesocotit în care se construesc Căile noastre ferate, piecum de exem-
plu se face cu linia Bucureşti-Feteşti. unde mai întâi stau aşezat traversele, cari putrezesc de patru ani pe cânip^, şi railurile şi în urmă se fac cele Falia lucrări.
In Dobrogea lucrurile staii si inii răii. Acolo preţurile pentru transporturi sunt esorbilantc şi toată lumea preferă să intrebuinţeze carele cu boi şi cu bivoli de cât se se ruineze cu drumul de fier.
D-l Cogălniceanu declara că va vota bugetul, căci pol-mâne ieste I Ianuarie, dar cere să se aducă îmbunătăţiri drumurilor de fier, căci lucrurile nu mai pot merge ast-fel.
D-i N. I'o/noc criticu propunerea d-lor Paladi şi Cogălniceanu pentru darea în întreprindere particulară a drumurilor de fier, Insă constată şi d-sa reaua administraţie a căilor ferate,
D-sa arată cum ca Statul considera drumurile de fier ca un mijloc de spe-culăpentru â'I procura venituri, iar nu ca un servicii! caretrebue pus la dispoziţia publicului pentru trebuinţele sale.
D. Voinov arată ca vagoanele sunt rău încălzite şi Insuficiente şi că pasagerii degeră tn vagoane.
Apoi cu deputaţii s a adoptat o purtare foarte necuviincioasă, căci conductorii, tn loc sâ le ceară biletele de liber parcurs,’I strigă pe număr căci deputaţii au fost uumerotaţl.
I). Voinov declara şi d-sa că va vota bugetul, căci n'are ce face, alt-fel era hotarît sfi voteze în contra.
D-l Petre Ene raportorul, cat^sâ răs-punză acuzaţiunilor aduse, însă nu izbuteşte de fel, Rare-orI am văcjut un deputat mal lipsit de miez. mal sail vorbitor şi mal ne-ascultat de Cameră. Mal toţi deputaţii se scoală rău convorbesc şi d-l Ene vorbeşte la nimicuri în timp de 15 minute înantea băncilor aproape goale.
Efectul e dezastros pentru majoritate.
D-l Ciocazan declară că nevoit fiind va vota şi d-su bugetul, dar va cere reducerea mai multor funcţionari.
D-l N. Eleva, advocat la drumurile de fier, apără pe cât poate guvernul, în-tr’im limbagiii nespus de ridicol.
D-sa, nici una nici două, susţine că nimenea n’are dreptul să atace guvernul fiind-că densul face atâta bine cât este prin putinţă.
D-l Hadu Mihaitt se şcoala foarte descurajat pentru a respunde.
D-sa declară că este omul care respectă legile şi nu esc nici o iotă din litera şi spiritul ei.
Adresendu-se către d-nil Paladi şi Voinov, d-l ministru declară că ud venit să vorbească ca la tribunal....
D-l Voinov. D-ta să te duci la poliţie !...; (Zgomot, Aplause, Întreruperi}.
D-l ministru. D-l Voinov rău s’a supărat....
D-l Voinov. fii cuviincios! (Aplause,
esclamărl I)
D-l ministru etl în tot-d’a-una am fost cuviincios cu reprezentanţii naţiune!, ast-fel n’aşi mai sta aci!.. (Zgomot).
Rog să votaţi bugetul.
Discuţia se închide.
Se pune la vot luarea în consideraţie cu bile, şi se votează cu 72 bile albe contra 80 negre.
Toate veniturile să votează fără nici o discuţie.
La g I al chel luciilor d. G. Paladi, propune un amendament pentru suprimarea tantiemelor Consiliului de administraţie precum şi la reducerea je-toanelor de prezenţă la 50 franci de şedinţă.
D. Paladi, arată cu acest prilej, cum d. Ministru respectă legile, căci, pecând In legea cailor ferate se spune că direcţia nu va putea libera nimănui bilele de biler-parcurs, în regulamentul făcut îo urmă, se prevede că miniştrilor de Stat şi familielor lor li se pot da bilete gratuite.
Iată respect de lege I
D. Cantilli declara că şi d-sa este pentru amendamentul d-l ui Paladi, clar că suprimarea se poate face numai prin-tr'o lege iar nu la buget.
Amendamentul pus la vot cu bile da următorul rezultat:
Bile albe pentru 54.
Negre contra 43.
Deci amendamentul este primit. (A-plause prelungite).
D. Nacu, Ministru de finance, declară foarte emoţionat că ministerul consideră primirea amendamentului ca un vot de blam şi ca se va retrage. (Mure emoţiune printre colectivişti; sgomot, animaţie).
D. Ion Cdmpineanu declară că majoritatea n'a voit se dea uu voi de blam ministerului, şi spune că va propune o moţiune de încredere.
D. M. Cogălniceanu spune că Adunarea deputaţilor este suverană la votarea
bugetelor şi ca miniştrii n ad dreptul să puie cestiunea de încredere.
Appl moţiunea..propusa de către d. Câmpineatiu nu se ponte vota acuta ci peste trei zild; acum Camera n are de cât se meargă acasă.
D-nii I. Carrtflfi şi N. Voinov, regrelă declaraţia d-l ui ministru, fiind-că nu fost motivată prin nimic.
Camera n a înţeles ar* dea guvernului nici un vot de neîncredere.
D. general Leca declară că d. ministru s’a supărat nu de votul dat dar de cuvintele d-luî Palade.
D. ministru Nacu, adaogă câ în urma cuvintelor d-lul Paladi ministrul n’avea alt ceva de făcut. Acurna rămâne ca A-dunarea să votez»* moţiunea pentru a comunica lucrul d-lul prim-ministru.
I). Ion Cdmpineanu spune că sunt lucruri cari nu trebuiesc spuse In parlament. Răii a făcut deci d. Paladi de ă vorbii de familiile miniştrilor.
Dupe alte câto-va booHi ulii siinpati-ru/uî domn Câmpineanu care declară că este omul cel mal onest şi ca n'are ce mânca, discuţia se incihde şi moţiunea de încredere, scrisă de către d. G. F. Bobescu, tntr'un stil cu desăvârşire nerod din care pricină d. Chi-ţu strîmbă de mai multe ori din nas— se pune la vot cu apelul nominal. Colectiviştilor le e frică grozav de uu vot ascuns.
Moţiunea se acceptă cu 8i voturi fiind şi lfl abţineri.
D. M. Cogălniceanu a declarat că lucrul nefiind de cât o afacere de familie între guvern şi majoritate, opozi-ţiunea se va abţine.
Cel mal mulţi din oposiţiune, în urma acestei declaraţium, pleacă acasă.
Majoritatea 'şi a perdut cu totul cheful.
Iată numele celor abţinuţi; M. Cogălniceanu, N. lonescu, G. Chiţu, N. Voinov, I. Palade, A. I’oşacov, StroicI, 1. Răuldescu, Racoviţâ, Epurescu, Ni-eorescu. Pleşca, Pop, Oroveanu şt doi miniştri.
Prost stă colectivitatea, dacă are nevoie de asemenea voturi de încredere.
Penel.
SENATUL
Şedinţa de Juoi ii) Decembre.
Şedinţa se deschide la ora 23/1 sub pre-şeiidinţa d-lul l). Ghica.
85 senatori preseuţî.
După cererea d-lul Orcscu şi Lupascu se deci liră vacant colegiul reprosinlul de d. Cişmnn, din cauza absenţelor nemotivate, iar nu din cauza că a fost condamnai după cum ceruse d-nu Lerescu.
Nu se pune în discuţiune proectul de lege asupra reanijajerii sub-o/ileritor din cauza că Primul-Ministru lipseşte.
I). Ilariu Isvoranu ’şi desvollă interpelarea adresată d-lui Ministru al Instrueţiunel relativă la suprimarea gimnasiulul real din T.-Severin.
Iu tot timpul vorbirel sale, d-i Isvo-ranu a fost viu aplaudat de către majoritate.
Triste semne pentru domnia d-lul Mi tiţă !
D-l Ministru al Instrucţiei lugădueşte a prevede în budgetul viitor suma necesară pentru întreţinerea acestui gimnasta.
D-l l. Isvoranu anunţă o nouă interpelare Ministrului de Finanţe asupra taxei de 5 0/0 asupra salarielor.
Se lacepe discuţia asupra lege! cumulului.
CAMER A
Şedinţa de Joi li) Decembre 1885.
Şedinţa se deschide la ora 1 şi 10 sub preşedinţa d-lul 1. Agaricl. D-l faţă sunt 95 deputaţi.
D-l Prim-ministru cereCamerel ca sărcc-tifice tariful Autonom pus deja în aplicare şi să numească pentru aceasta o comi-siune.
D-l Brătianu anunţă că mâine expiră şi convenţia comercială cu Elveţia.
D-l N. lonescu este de aceiaşi părere şi cere Camerei să treacă în secţii şi acolo să aleagă comisia.
D-l N. Voinov nu este de aceiaşi părere, d-sa se pronunţă peutru cercelatoa tarifului dar uu cu scopul de a se încheia o convenţie cu Elveţia.
D-l Prim-ministru spune că temerile d-lul Voinov n’aft temeifi. Acumae vorba numai să se aleagă comisia pentru cercetarea tarifului şi atâta tot.
D-l Ion Cdmpineanu e de aceaşl părere.
Se admite trecerea In secţii.
D-l Poenaru Bordea adresează o interpelare d-lul ministru al financielor în privinţa unul regulament vecsator dat peni ru aplicarea legel asupra impozitului funciar.
D. Vilner depune un proiect de lege pri-viior la extragerea păcurel.
D. Aug. Pesacov adresează d-lul minis-al flnancelor o interpelare relativ la înfiinţarea portului Bechet.
D- Paladi îşi esplică cuvintele rostite ieri cu privire la biletele de liberă călătorie a familiilor miniştrilor.
D. Nacu neagă a fi rostit nişte cuvinte pe cari i le impută d. Paladi.
D. Cogalniceanu râ.-puude in cestiune personală la atacurile ce i le a adus ieri d-nii Voinov şi N. Fleva.
1). Ioan Cimpincanu intervine fără nici un rost în dezbatem pentru a combate pe d. Cogalniceanu.
D. Al. Djuvara ostenitul aplaudă tn ruptul capului făcend marţ şi pe d-rul llâm-uiceanu in această privinţă.
Se vede eâ s'a odihnit!
Lr ora 2 4/2 Camera (rece In secţiune pentru un ceas.
INFORMATIUNI
Krî seara, tn urma votului Camerei prin care s’n înjumătăţit tantiema membrilor consiliului de administraţie al căilor ferata, d-nu 1. Brătinnu a chemat la densnl a-casă pe mai mulţi colectivişti. Le-e făcut aspre observa(iuriî pentru lipsa lor de disciplină şi a sfârşit prin cuvin fele ; «Aţi ajuns ca copii la doica; îndată ce nu sunt Ungă d-v, trebue se faceţi câte o prostie !
Pentru Slmbâtă M. S. Regele a chemat la prânz la pa lat o parte din d-ni senatori şi deputaţi.
Prin culisele Camerei se vorbeşte ca guvernul are intenţiunea se ofe-reze familiei G. A. RosetUcasele statului râmase de la d-nu V. Paapa tn care locueşte acum d-nu Cornea.
Mal mulţi deputaţi stau plâns pre-sidenlului consiliului de Miniştri contra administraţiunei actuale a căilor ferate oare lasă pururea vagoanele nelncălzite.
• *
•
Se zice că budgetul actual cu toate reducerile făcute, presintă un deficit de 20 milioane franci.
• *
•
Ziarele romînesci, de peste munţi ne comunică că la Cluj, mai mulţi fruntaşi români ’şî-âu luat sarcina de a Înfiinţa un institut de credit şi economii, sub numele de -Economul». Scopul acestui institut este de a ajuta pe poporul romîn prin împrumuturi si a propaga spiritul de economie.
La liceul sfinţii Sava, un profesor a fost huiduit de elevi. Ministerul ne cunoscând cari sunt cei culpabili, in loc de a proceda la o anchetă serioasă a dat ordin se se tragă la sorţ un-spre-zece elevi care vor fi espul-saţi pentru tot-d auna din şcoulele Statului.
Nu luăm partea celor indiscipli-naţî, dar idea de a trage la sorţ cine trebue se fie pedepsit ni se pare tot ce poate fi mai nenorocit. Eatâ viitorul unor tineri sfărîmat, nu pentru că sunt vinovaţi, dar pentru că astfel a hotărlt sorţul.
* *
Eată numele tinerilor desemnaţi de sorţ spre a flespulsaţî din liceul Sfîntu Sava : Crihan, Cruţe,seu, Co-coreseu. Temelie, Lazarovici, Bogdă-nescu, Zauifirescu, Avramescu, FaJ-
fer, Tâmpennu. Budişteanu.
*
*
Ştirea dată despre demisiunea d-lui prim-procuror Manolescu, nu este întemeiată,
o o •
Astă-seară părţile teatrului cel mare vor sta închise din eausa re-petiţi linei generale a tragedii Marţial. • •
Ni se asigură că d. Radu Mihai, şi-a dat demisia din minister din causa votului de eri a camerei.
Pene nu vom vedea’o în Monitor nu mai credem nici chiar dacă ar spune’o l’Etoile Houniaine.
o
' o o
Azi d. Creţu a fost chemat la parchet unde d-sa s’a plâns că i s’a făcut călcare de domiciliu din partea d-luî inspector Goga, sub cuvînt că e autorul broşurei Să nu fie prea tânlifi.
lj. inspector Goga a spus că fiind că a fost camaradul d-luî Creţu în scoală, d-sn li a făcut o visită (la unu dupe miezul nopţi) iar nu avea
de gând să-i facă percliisiţio.
*
* •
Astă-seară mare întrunire a majorităţi la Senat.
Colectivişti să tem că dacă ar putea veni d. Brătianu, să nu le facă aspre mustrări pentru lipsa de disciplină ce au arâlat’o eri, atât la Senat cât şi la Cameră.
Azi erea se vie la Senat discuţia privitoare la suh-ofiţeri.
Ştim prin sgomotul de culoare, că senatorii aveau de gând se profite de această ocazie ca să dea un vot de blam d-lul Făleoianu.
Preşedintele a cerut se se amâne discuţia fiind că d. Brătianu vrea se asiste la desbaterl.
Inr’una din şedinţele sf. sinod, ale sesiuneî ce s a închis, s’a petrecut o scenă violentă în sacra Aula, între ministru cultelor şi episcopul Romanului; D. Mitiţă Sturdza lnfu-riinduse ameninţa pe Episcopul de Roman cu darea afară! Monseniorul Melchizedek indignat d atata cutezanţa replica ministrului, că la rându l, poate in 24 ore se l dea afară din minister!.....
Mitropolitul primat înspăimântat părăsi in graba sala, ducându-se la colonelul Bibescu, cgeria regimului
cu care împreună in tr’un suflet s’a dus la primul-ministrminde ţinură .sfat. 1). Brătinnu, mirosind despre ce poate fi vorba, nu mai pordu vreme şi se duse Indata se dea vizită părintelui Melhisedek, cu care se întreţinu foarte mult între patru ochi.
A doua zi d. Mitiţă Sturdza. sâ-rulă la Senat, mâna Episcopului de Roman! Iar d. Câmpineanu vorbea la Cameră, de schimbarea constelaţiu-neî....
In sfîrşit atacurile d-luî Mârzescn. contra mitropolitului Moldovei şi E-piscopuluî de Roman, nu făcui ca majoritatea Sinodului se renunţe a censnrn administraţiei eparhiei Un-gro-Ynlahiei şi ast-fel părintele Calinii- scăpă teafăr şi In sesiunea a-ceastâ.
* *
Citim în Naţiunea de astă seară :
După votul dat eri de Cameră asupra amendamentului d-lul G, Palktde în privinţă jetoanelorde prezenţa şi a tantiemelor membrilor consiliului de ad-ministraţiune a Cailor ferate Române, vot considerat de d. Ministru Nacu ca vot de blam, o raita se dete imediat prin toate otelurile irtc. spre a aduna pe deputaţii cari plecaseră. Săniile alergau In toate părţile, şi In mal puţin de o jumătate de oră o droaie de colectivişti fura readuşi pe dealul Mitropoliei pentru a vota moţiunea de încredere în guvern.
D. Naeu declarase că nu se poate înfăţişă dinaintea primului ministru,pîna ce nu se v i spăla ruşinea ce o păţise.
ULTIMA ORA
ItelgraU, 31 Decembre.—Regele n’a primit demisiunea cabinetului, care va trebui se dea socoteală scupciuel despre politica urmată de dânsul.
Cu toate astea retragerea d-lul Gara-şanin şi a colegilor sfei e un lucru hotărlt.
Vis. 31 Decembre. — Voluntarii bulgari nevoind se evacueze împrejmuirile Nişulul şi Pirotulul, generalul Horvatovicî a ordonat să-l gonească.
Londra. 31 Decembre. — Noutăţile primita din Si am spun ră statale cele mici ale regalului pregătesc o coaliţiuno, ce are tic scop gonirea Englezilor din Birmariia.
Solia, 31 Decembre. — Faptele ce serbii atribue tn fie care zi Bulgarilor sunt privita aci ca neîntemeiata, şi nimenldin cercurile diplomatice nu Ie dă vr'o importanţă. Aflăm că guvernul princiar s'a ho-tărît să lase a se produce ast-fel de atacuri fără a respunde, cu toata că aii în mâinile lor toate mijloacele spre a explica şi demonstra că Sârbii anunţă lapte cu lotul greşite.
Se pare chiar că masacrul celor 3 primari şi u celor 50 de ţâranl, care a fost obiectai une! ilepeşi de ieri din Belgrad, s ar li întâmplat nu pe teritorul Yidinulul, ci In apropiere de Pirot, şi că Sârsii iar nu Bulgarii ar 11 autorii uceslor fapte.
Solia, 31 Decembre. — Aghiotantul prinţului, căpitan Marino!', care a fost rănit la Slivniţa, unde comanda aripa dreaptă a armatei bulgare, a încetai din viaţă din causa rănilor sale.
TEATRE CONCERTE PETRECERI
Joi 19 Decembre t885.
Teatru National: — Relaş.
Sula liossel. — La belle Hâlâne.
OlTcum.—1Teatru mecanic. -- Expediţia din Sudan.—Bruwu şi Wilsou.—Grivila.— Cina tară sfârşit.
Alliencu. — Duminecă 22 Decembre Ileprescutaţiunemusicalâ şi dramatică dală cu concursul d-el J. Cocorescu — Lcria— Brâiloiu şi alţi artişti. — începutul ora 2.
I* It O ti It A U l
Partea I-u
1.	Trio en nil bemol .... ffumpiel .M“‘"{'.ocoresco, MM. Yliuloyanoet C. Dimilresco
2.	I.e elmpcau, monologue . J. Normand M. Lâvâque.
3.	>111- Ies ninin .... Passorieu el
M. Braîloiu.	Galipaux.
Partea 2-a
\. a. I,ur reies................Bizet
I». Ma/urka.....................Godard
M“
5. a. 1,'oiselet b. Aime-nioi
Cocoresco
mazurka de Chopin
Mile C. Leria Partea 3-a
MOŞTENIREA DL LA REROSATA
Comedie localisată de D. Roselli.
BIBLIOGR AFIA
Concursul pentru C atreda de l'ilo-solle de la externatul secundar de fele din Iaşi In 8 pag. 21.—Iaşi.—1885.
Despre inbunaluUrca dreptalei la
noi de Grigore Ioan Lahnvan, tn i pag. 50. Tipografia GcbIiI fii—Bucureşti. 1885.
D. R. ROSETTI
AVOCAT
Strada Batişte No. 4.
O DOMNIŞOARA
Absolventă a cursului secondar şi având Diploma de maturitate, se
oferă a da lecţiuni, în vre-o familie, pentru cursul primar sau secondar.
In special pentru limba franceză, matematici şi ştiinţele fiisico-nalu-rale.
A se adresa la redacţiune.
www.dacoromatiica.ro
4
EPOCA — 20 DECEMBRE
.. E
PUBLICITATEA
P O C A
Str*acla Episcopiei, No. 3.
i i
ANUNCIURI SI RECLAME
anunciuri pe pagina a IV, linia 30 bani, anunciuri si reclame
pe pagina III 2 lei linia.
			
			
UMIL DE USA COMA «ACELEI SI REIMATOMH.il
Sistemul prof. Dr. JAEGER
Recunoscut pretutindeni ca cel mal escelhite
CORONAT DC JUmUL MEDICAL DIN LONDRA CU MEOALIA DE AUR"
â V I s
Sub-semnatii, având numai noi singuri dreptul de a fabrica vestmintele de lâna ce se poarta pe dedesupt, vestminte zise Normale, precum si cuverturile de paturi in lâna curata de Cămilă.
Cari păzesc ile răceli si reumatisme
Declarăm că am Încredinţat In România unicul deposit al produselor
noastre Casei
AUX QUATRE SAISONS
72, Calea Victoriei 72, (in faţa Palatului Ilegal).
Declaram ca nu recunoascem ca VERITABILE de cât flanelele ce se [găsesc în aceasta casa. — Comande din provincie se fac direct.
Preţuri curente şi broşuri se trămit gratis şi franco după cerere.
W. BERGER’S SOHNE (Stuttgart)
0 DOMNIŞOARA
CASA DE SCHIMB
I. M. F E R M O
27,— STR\DA LIPSCANI, 27—
( I IISI I, Itl C 1 li V. S U I
19 Decendire 1885
5% Rente amortiza bilţi ...	92 f	
5% Renta perpetua ....		
6% Oblig. de stal		8t t 2	
C*î Oblig, de st. drumu defer		
Scis. Tune. rurale ....	104	
5% Scris. Tune. rurale . . .	86 m	
7% Scris Tune. urbane . . .	08 3/4	
6% Scris func. urbane . . .	91	
bai Scris. Tune. rurale . . .	82	
5% împrumutul comunal . .	73	
Oblig. Casei pens. lei 10 dob.)	206	
împrumutul cu premie . . .	31	
Acţiuni băncei nation • . .	H80	
Acţiuni "Dacia-Homanln » . .	268	
* Naţionala		225	
» Credit mobiliar . . .	800	
» Constructiunl....	193	
» Fabrica de hârtie . .		
Argint contra aur		17 40	
Bilete de Băncii contra aur. .	17 40	
Florin austriacl		2.01	
CURSUL D1A V1E\ \		
Napoleonul		9.98.5	
Ducatul			
l.ose otomano		17.50	
Rubla hârtie		12325	
CURSl l. ni\ BERLIN		
Acţiunile C. F. R	^		
Oppenheim. .......	108.	
Obligaţiuni noul 6% C. F. 1T.	104.20	
K U 5% MW»»	100.70	
Rubla hârtie		199.90	
CURSUL DE P \RIS		
Renta Română		88 50	
Lose otomana			
Schimb			
Paris 3 luni			
» Ia vedere 		100	
Londra 3 luni			
*• la vedere		25.30	
Berlin 3 luni		124	
Viena la vedere ......	2.01	
A L E C U A. BALŞ
AVOCAT
66 Strada Dionişie consultaţii de la 8—12 dimineaţa.
D. R. ROSETTI
AVOCAT
Strada Batişte No. 4.
O DOMNIŞOARA
Absolventă a cursului secondar şi având Diploma de maturitate, se
oferă a da lecţiuni, în vre-o familie, pentru cursul primar sau secon-dar.
In special pentru limba franceză, matematici şi ştiinţele fîisico-natu-rale.
A se adresa la redacţiune.
Care cunoaşte: limbile Franceză, Germană, Engleză, precum şi piano doreşte a da lecţiuni în schimbul unui prânz zilnic sau unei resplăţi cuviincioase.
Adressa strada Ştirbei Vodă No. 5.
DE VENZARE.
Proprietatea SHiseasea din judeţul Teleorman-Gară la 5 minute depărtare. A se adresa la d-na Elisa Chronidi, Intrarea Rosetti No. 5.
DE VEZNARE.
Moşia Rîea Noua din judeţul Teleorman, plasa Teleorman, comuna Rîea. Moşia are 200 stj. masa sau aproape 400 pogoane. Este de arendat a 200 galbeni şi se întinde până iu bătătura celei de a Il-a staţie a căi ferate Costeşti-Turnu-Măgurele.
Doritorii se pot adresa la D. Gr. G. Peucescu, str. Clemenţei No. 2, unde vor vedea planul şi vor lua orî-ce alte lămuriri.
DE VENZARE.
Locul din strada Dionişie No. 20 şi strada Crinului No. 5. Acest loc are faţa pre strada Dionişie 37 metri, pre strada Crinului 40 metri şi adâncime de 44 metri. Se vinde in total sau In loturi, de câte o a gatra parte.
Doritori se pot adresa la proprietarul lui, D. Gr. G. Peucescu, str. Clemenţi No. 2.
INSTITUTION RLARAMBERG
Strada Sf. Voevodi
La Direction a l'honneur d'informer Ies parents qu'clle a pris pour l'annâc scolaire 1885-86, nes dispo3itions d'aprăs lesquelles Ies exatnens auront lieu dăsormais dans Ies ăcoles publiques.
Rien ne sera nâgligâ pour assurer Ies progres et le bien-6lre des ălăves qu’on voudra bien lui confler.
La renlrâe a eu lieu le I0' septembre 1885.
LE PLUS ANCIEN BUREAU
DE
Pour institutrices, gouvernantcs, vnlets et femmes de Chambre, etc.
Leţons particulieres en toutes Ies langues, piano et musique vocale.
Tenu par Catiierine Karl.
Dirige par Anna Becher, institu-trice franţaise.
11, Strada Stirbey-Voda 11.
Bucarest.
BURSE
Bursa Parisului
Cursul de la .10 Decembre 1885 Renta franceza 4 jum. la suta. 109.40 —109,35 detto bulevard 10 ore. 109,35 Renta română perpetuă 5 la sută 88,50 109,40 detto C. F. R. 6 la sută.—Acţiunile băncei române—Creditul Mobiliar român împrumutul Elin din 1879 325,— 330,— idem din 1881 277.50 285, Banca Otomană, 501.25. 502 50 deto bulevard 10 ore, 501,25,50250 Datoria turcă 14,40 4 jum. la suta 14,50 Lose turcsşti, 36,— 35.50, Datoriaun ifleată egiptână 6 la sută 324.322 , Schimbul Londrei la vedere 25,22, 25.22, detto la Berlin 122,87 122.
Bursa de Berlin
Cursul de la 10 Decembre 1885.
Napoleonul 16,15 Renta română a-mortisabilâ 5 la sută, 92.25-92.25. Obligaţiunile C. F. R. 6 la sută 104,20-103, detto detto 5 la sută 100,50-100,70. împrumutul danubian Openheim, 108-50 10. Rubla hârtie comptant. 199,70-199,95 Schimbul Londrei 3 luni 20,22-20,22, detto Parisului 2 luni 80,25-80,25. detto Amsterdam detto 168, 167,90 împrumutul municipal Bucureşti 1884 92, 30
Bursa Londrei
Consolidatele engleze99 sfert. Schimbu Parisului pe 3 luni, 25,43 detto la Berlin 3 luni, 20,57, detto la Amsterdam 3 1. 12,03. action de la banca rom. 5 1/2.
Bursa de Viena
Napoleonul 9,98 9,985—Ducatul 5,97, 5,96. Impe-rialul, 10,30,10,30, Lire turceşti, 11,37 11-38. Argint contra hârtie, 100.Rubla hârtiecomplală 123,25-123.25 Acţiunile Credit Anstalt 296,90—297,—. Renta metalică 5 la sută , 83,50 — 83,40. Renta hârtie 83,20,83,20. Renta aur, —, — Lose turce 17,50—17,50 — Schimbul Londrei la vedere 126,35-126 35 detto detto Paris 50,—49,97, detto Berlin la vedere 62, — 62, detto Amsterdam la vedere 104,50-104,50.
Bourse de Francfort
Cursul de la 30 Decembre 1885.
Renta Roumaniel amortizabilă 5 0/0 92. 1/8 92.1/8
ns nt f p b
MERSUL TRENURILOR CAILOR FERATE ROMANE
Valabil de la 1885
Uiicurcsli-Roniun
lliiciii-csti-\ Crcioi'ova
STAŢIUNEA
Arătarea Trenurilor
Tr. ac.|Tr. p. |Tr. p. |Tr. pl
Tr.
1 noapte		a. ni.	dim.	dim.			p. m.	dim	p. m
Bucureşti p.	11,00	8,30	745	645	5.00	Bucuresci p.	4,05	9,00	4,30
Chitită	11,13	8,46	8,30	—	5,17	Chitila	—	9,14	4,47
HulTea	—	8,59	8,19	—	5,31	Ciocănescl	—	—	5,07
Cri vi na	—	9,20	9,04	—	6,09	Ghcrgani	—	9,47	5,27
					0,00	Tilu	5,07	10,03	5,51
Ploeştl	12,17	10,05	9,35	8,19		Găescl	—	10,30	seara
Valea-Câlug	—	10,59			6,36	Pitescl	6,24	11,35	7,55
Albeşti	—	11,00			8,30	Corbu	—	p. IU.	9,06
Mizil	1.14	11,30			8.52	Potcoava	—	12,48	9,24
Monteoru		12,10	p. m.		9,52	Slatina	8,08	1,18	10,04
Buzăă	1,59	12,25	1,00		10,57	Piatra	—	1,40	10,32
R.-Sărat	3,Ir				2,15		11,20	Balş	—	1,57	10,54
Focşani	d. 4,16	Tr. 7.	3,38		4,23	Păleşti	—	2,19	11,23
Mărăşeştl	5,00	2.00	5,15		6,38	Circea	seara	—	11,35
Pufeştl	—	2,26	5,57		11,00	Craiova	9,30	2,54	12,01
Adjud	6,01	12,55	6,39			Filiaşl	10,17	3,50	1,04
Sascut	6,24	1,20	7,18			Buloiesll	—	—	1,25
Răcâciunl	—	1,48	8,01			Slrehaia	—	4,24	1,47
Valea-Seacă	—	2,20	8,41			Timnea	—	—	2,10
Băcâi'i	7,31	2,40	9,35			Prunisoru	—	—	2,20
GalbinI	—	3,32	10,29			Palo la	11,30	5,3	2,46
Roman sos.	8,45	4,10	11,15			T.-Severin	12,03	5,52	2,34
	dim.	p. m.lnoap.				Vercior.sos.	12,0.	6,15	4,00
iloinan-llucu resli						Verciorova-Rucurestl			
	uoap.	p. m.			p. m.		sear i	dim.	uoap.
Roman plec.	8.25	12.30			5,45	Vărcior. pl.	7,45	11,00	11,35
GalbinI	—	1,07			0,37	T.-Severin	8,09	11,25	12,11
Ba că ă	9.20	1,40			7,20	Paiola	8,44	11,59	12,53
Valea-Seacă	—	2,17			8,15	Prnisoru	—	—	1,10
Răcăciunl	—	2,58			8,59	Timnea	—	p. m.	1,26
Sascut	10.23	3,18			9,43	Slrehaia	—	12,40	1,49
Adjud	10.45	3,52			10,29	Buloeşti	—	—	2,07
Pufestl		4,11	dim.	p. m.	11.01	Filiaşl	10,04	1,11	2,30
Mârăşeştl	11.18	4,34	6,40	5,05	11,30	Craiova	11,00	1,58	3,42
Focşani	11.52	—	8,26	5,45	12,49	Circea	—	—	3,58
R.-SâraL	12.39	Tr. 6.	9,55		2,14	PeIesu	—	2,18	4,12
Buzăfi	1.46	11,35	11,00		3,33	Balş	—	2,40	4,30
Monteoru	—	11,53	—		4,28	Piatra	—	2,58	5,03
Mizil	2.50	12,39			5,33	Slatina	12,28	3,23	5,44
Albeşti	—	1,05	—	Tr. 22	6,00	Potcoava	—	3,50	6,17
Valea-Călug.	—	1,18	seara	seara	6,25	Corbu	—	—	0,41
Ploeştl	3.33	1,35	8,05	9,57	6,45	Piteşti	2,23	5,23	8,25
Crivina	—	2,22	8,35	—	10,41	Gâesti	—	0,20	9,24
						Titu	3,41	6,50	10,Oi
BuRea	—	2,59	9,12	—	11,11	Gherganl	—	—	10,23
Chitila	4.48	3,15	9,26	11,16	11,22	Ciocăneşti	—	seara	10,41
Bucur. sos.	5.00	3,30	9,40	11,30	11,35	Chil ila	—	7,42	11,01
		p. m.	seara	noapt	a- m.	Bucureşti s.	4,45	/,DO	11,15
STAŢIUNEA
Arătarea Trenurilor
T. ful.ţT. ac. |Tr. p
Rucuresei- Giurgiu
Arătarea trenurilor
	T. ful.l	T. ac.	Tr. p.
	dim.	a. m.	p. m.
Bucureşti p.	5,40	7,10	5,30
Filaret	—	7,40	6,05
SintestI	—	7,58	6,33
Vidra	—	8,06	6.46
Grădişte	—	8,16	7,01
Comana	0,24	8,26	7,21
Bănea sa	—	8,52	8,03
Frătestl	—	9,10	8,21
Giurgiu	—	9,25	8,45
Smârda sos.	7,10	9,30	
Giurgiu-Bucuresti			
	p. m.	a. m.	p. m.
Smârda pl.	2,25	8,00	5.40
Giurgiu	—	8,14	5ţî)5
Frătestl	—	8,27	6,10
Băneasa	—	8,53	6,40
Comana	—	9,24	7,17
Grădişte			9,31	7,26
Vidra	—	9,42	7,42
SintestI	—	9,51	7,53
Filarel	—	10,31	8,21
Bucur. sos.	3,52	10,45	9,00
Galati-Hu/.cii
Galaţi pl.	noap.	a. m. 7,00	seara
Bărboşi	2.49	7,40	8,10
Brăila	2,27	8,23	8,55
Muftiu	—	9,00	
Ja nea	3,21	9,34	
Fânrel	3,48	0,08	
Cilibia	—	0,43	
Buzău sos.	4,15	8,15	
Hiizeu-Guluti
BuzăO pl.	noap. 11.o3	p. m. 12,45	
Cilibia	dim.	1,15	
Făurel	12,86	2,46	
Janca	2,18	2,21	
Muftiu	—	2,49	dim.
Brăila	2,21	3,31	6.45
Bărboşi	3,06	4,11	7,30
Galaţi sos.		4,45	
Tergoviste-TiUi
Tergovisle p	a. m. 8.10	p. m. 4,50	
Văcăreşti	8,33	5,13	
Nucetu	9,00	5,40	
Titu sos.	9,30	6,10	
Golati-Marascsti
Arătarea trenurilor
	Tr. f.	Tr. a.	Tr. p.
			a. m.
Galaţi pl.			8,05
Bărboşi			8,48
Serbeşti			9,12
Independinţ			9,28
Hanu-Conac			10,10
Iveşti	dim.		10,34
Tecuciu	5,04		11,23
Mărăşeştl	5,30		11,54
Marasesti-Galati			
	seara		p. m.
Mărăşeştl pl	11,13		4,40
Tecuciu	11,47		5,31
Iveşti			6,03
H.-Conachi			6,26
Independinţ			7,08
Serbeşti			7,24
Bărboşi			7,55
Galaţi			8,30
1‘lucsti-I'redeal
	dim.	dim.	seara
Ploeştl pl.	10,00	8,49	7,01
Ilăicoiu	10,35	9,28	7,39
Câmpina	05,29	9,51	8,02
Comarnic	11,27	10,17	8,29
Sinaia	12,09 p. m.	11,03	9,08
Buşteni	12,26	11,18	9,23
Predeal sos.	12,50	11,40	9,45
Predeal-PIoestl
Predeal pl. Buşteni Sinaia	p. m. 5,40 6,01 6,19	p. m. 5,50 6,11 6,52	dim. 7,30 7,50 8,09
Comarnic Câmpina Băicoiu Ploeştl sos.	6,52 7,16 7,38 8,10	8,25 8,50 6,42	8,42 9,05 9,27 9,55
Titu-	Tărgoviste		
Titu pl. Nucetu Văcăreşti Tergovişte s	a. m. 10,25 11,07 11,35 11,55	seara 7,00 7,42 8,10 8,30	
IMoestl-Slanlc
Arătarea trenurilor
	Tr. fl.|Tr. ac.|Tr. p.		
PlocscI pl. Buda Poiune Slănicu sos.	a. m. 10,45 11,10 12,12 12,40		
Slanic-lMoesli
Slânic pl.
Poiana
Buda
Ploeştl sos.
p. m. 6,00 6,23 7,22 7,50
Tccuciu-Berlad
	a. m.	a. m.	p- m.
TecuciO pl.	6,15	11,40	5,30
Berchecl	6,48	12,21	6,19
Ghidicenl	7,16	12,58	6,54
Tutova	7,32	1,20	7,16
Bărlad sos.	8,00	1,50	7,45
ll«>rlad-T ecuciu
Câmp iu a-Dof l ana
	a. m.		
Câmpina p. Doftana s.	11,20 11,40	p. m.	
Doftana p.		6,40	
Câmpina p.		6,58	
Bârlad pl. Tutova Ghidicenl Berhect Tecuciu sos.	a. m. 8.40 9,14 9.41 10,10 10,40	p. m. 2.50 3,24 3.51 4,20 4,50	p. m. 8.40 9.41 9,29 9,55 10,25
lnsi-Ungheni			
Iaşi pl. Uiighenl s.	p. m. 3,25 3,49	a. m. 11,50 1,21	
Ungheni-lasi			
Ungheni pl. Iaşi sos.	p. m. 2,00 3,32	p. m. 4,40 6,12	
Veresei- Botoşani			
Verescl pl. Botoşani s. Botoşani pl. Verescl s.	p. m. 2.03 2.03 5.21 7.21	p. m. 9,49 11,42 3,15 1,55	
Roman-Iasi		
STAŢ1UNEI	Arăt. Tren.	
	Tr.ac.| p. am.	
Roman pl. Păşcanl T.-Frumos Iaşi. sos.	dim. 9,51 10,51 1,53 1,50	p. m. 4,47 4,15 8,24 9,52
lasi-Roman		
laşi pl. T.-Frumos Păşcanl Roman sos.	p. m. 4,08 5,25 7,17 7,53	dim. 6,52 8,35 10,01 11,06
I’useani-Siieeava		
Păşcanl pl. Vereşcl Suceava	dim. 10,40 12,08 12,23	săra 7,15 9,17 10,09
Sucea vu-l*ascani		
Suceava pl. Verescl Păşcanl sos.	p. m. 5,00 5.40 6.41	dim 6,54 7,51 9,15
Adjud-T6rgul-Ocna		
Adjud pl. T.-Ocna sos. T.-Ocna p. Adjud sos.	p. m. 4,15 6,10	a. m. 10,35 12,15
Constantu-Cernavoda		
Constanţa p Murfatlar Medjidie Cernavodăs	p. m. 2,50 3,37 4,18 5,02	dim. 9,10 9,57 10,38 11,22
Cernu vodu-Uonstanta		
Cernavodă ţ Medgidie Murîatlar Constanţa	p. m. >1 5.50 7.45 8.28 9,10	p. m. 2,00 2,25 3,39 4,22 4,33