10 BANI NUMERUL
ANUL I No. 23.
MFRCURI 18 DFCFMBRE 1835.
Grigork G. PEUCESCU
Director politic
ABONAMENTE:
In V«rA 1 an 40 lei, 6 luni 20 lei, 3 luni 10 lei în străinătate 1 an 50 lei, 6 luni 25 lei
REDACŢIA
No. 3.—Piaţa Episcopiei.—No. 3.
Barbu stef. DE LA VRANCEA
Prim-redactor
A N U N C I U R I:
anuncmrl pe pagina it patra linia 30 hani, anunriqrl şi reclame pe pag. III 2 lei linia.
ADMINISTRATIV
No. 3.—Piaţa Episcopiei.—No. 3.
C0ALITIUNEA
IN
FAGIA IVI. S. FtEGELTJI
BOUL-APIS
PARUIALA
DIN DURERILE LUMII
C0ALITIUNEA
IN
EAGIA M. S. REGELUI
In faţa atitudine! acestui guvern, care persistă a rămânea la cârma,
In contra voinţei ţeri Întregi, numai subt pretextul că oposiţiunea nu este represintată in Cameră, si că numai oposiţiunea din Corpurile legiuitoare este legală şi poate se esprime neîncrederea naţiuni in guvern;— ne pare de prisos a discuta cestiu-nea, pe care o pun Înainte susţii-torii guvernului, de a şti dacă con-liţiunea partidelor liberală - naţională şi liberalâ-copservătoâre este sau nu legală.
Această cpaliţiune in adevăr, a-vend in capul ei, bărbaţii cei mai Însemnaţi ce a produs ţara în epoca ei de regenerare, formează în adevăr oposiţiunea naţiunii Întregi contra guvernului colectivist.
Şi a ataca legitimitatea ei în asemenea împrejurări, este a ataca însuşi legalitatea partidelor politice.
Şi nu credem că se va găsi cineva se tăgăduiască legalitatea partidelor, de oare-ce din lupta lor iese tot binele ce poate aduce regimul representantiv.
Dar cine nu ştie cum se grupează cetăţenii in partide? Membrii unei partide n’au putut şi nu vor putea nici o dată so împărtăşească cu toţii aceleaşi opiniunî asupra tutulor ces-tiunilor, ce se pot ivi în discuţiunile politice; dar ei se invoesc lesne a-supra câtor-va mari principii cari servesc de bază politicei generale ce o partidă ia asupră-şl se susţiie în lupta cu o altă partidă de principii opuse; şi cât despre rest Îşi fac c.oneesiunni unii altora.
Tot ast-fel se formează şi coaliţiu-nile. Cetăţenii din partide diferite se înţeleg Intre dânşii să combată şi să răstoarne un guvern, care ameninţă ruina Statului. Fie-care partidă sau grup Îşi conservă opiniunilo sale politice. Inţelegereaîn coaliţiunea noas- , tră, constă intr’o unitate de acţiune i In luptă şi, după reuşită, in formarea , unui Ministeriu provizoriu, care să facă alegeri libere, cari alegeri apoi. printr’o adevărată represintaţiuue I naţională, să dea un Minister, adevărata espresiune a ţârei.
Ast-fel dar, a reproba coaliţiunea In Împrejurările de faţă, este a con-* damna p rinei piele pe cure se basează organizarea noastră politică.
Dar ce este mai mult, coaliţiunea,1 care represintă o putere mal mare,1 de cât aceea a unei partide, este singurul mijloc pentru a răsturna un guvern arbitrariu, şi prin urmare de a restabili jocul liber al guver-, nului constituţional.
Căci nu trebue se ne scape din vedere că aceasta constitue tot progresul făcut In ordinea politică.
Luptele partidelor au înlăturat res-belul civil din societăţile organisate pe principiul representaţiuni.
Ast-fel fiind, cnnliţiimen este oposi-ţinnea M. 3. Regelui! Atâta numai că, în loc să fie represintă te tn Cameră .din causă cănii fost respinse de la urna e-lectorală,prin violenţele cele mai brutale, au rămas afară din cumere şifor-meză oposiţiunea naţiune! In naţiune, iar nu in falşele ei representaţiuni.
M. S. Regele, care este Regele naţiune!, iar nu al catarul sau cu-tărui partid, şi mai puţin al colecti-vităţel, care nu constitue o partida, ci o adunătură de indivizi, cari şi fac din politică un mijloc de înavuţire; M. S. neapărat că va ţine eompt de dreptele reclamări ale coaliţiuni; şi nu va Întârzia de ale da satisfac-ţiune, pe cât mai este Încă timp.
Cu toată încrederea ce aveai în şefii coaliţiuni că vor conduce lupta pe căile legale, nu este mai puţin a-deverat că lupta este luptă, şi lupta Înăsprită, Împinsă până la cel din urină grad al resistenţei poporului, permisă de constituţiune, este un pericol pentru ordinea publică.
Când oposiţiunea este respinsă de la urna electorală, prin forţa brutală a guvernului; când adunările ei sunt Împrăştiate, prin desordinea introdusă lntrensele de poliţia deghisată şi In uniformă,de bătăuşi scăpaţi din puşcărie, cari maltratează pe cetăţeni şi-’i ameninţă în viaţa lor chiar; când dreptele reclamări ale oposi-ţiiinii nu sunt ascultate; — atunci rămâne se ne întrebăm care mai este mijlocul legal de resistenţă? Şi acest mijloc, ori cât de legal, ori cât de constituţional ar li, este un pericol pentru ordinea publica.
Trebue se sperăm de la înalta Înţelepciunea M. 3. Regelui, că va şti se înlăture un asemenea pericol, că va şti se useze de Înalta prerogativă a suveranităţi sale. Această prerogativă, care T pune pe dasupra ori cărei acţiuni politice a puterilor publice, care ’l pune d asupra partidelor in luptă, şi care este baza adagiuluî,—că regele face lot d’auna bine, şi nici odată reii —este ultimul şi suveranul control care menţine ordinea publică şi o restabileşte când este turburată.
Şi, într’un guvern absolut, condus de un inie despot turburat de conştiinţa răspunderi oeT apusa; iptr’uji guvern discreditat, desonorat, huiduit şi urît de popor, pentru că violează libertăţile salo ; pentru cala sărăcit, prin jafurile agenţilor sol, pentru opresiunea ce în curs de zece ani esercila asupra sa; pentru că nu inceleazâ de a’l umili dinaintea unor puteri streine, şi de al pune in pericol de conflict cu altele, într’un asemenea guvern nuse poate zice că exisţa ordine publica.
Dar cine este chemat şi are puterea se restabilească ordinea, fura sguduirî politice, cari pot se puia In pericol întreaga organisare politică a Statului? Ne apărat că nimeni altul de cât M. S. Regele; înlăturând pe micul despot de la putere, şi chiemând la cârma statului un minister provisoriu de persoane onorabile, cari se poată garanta libertatea alegerilor, acesta esR singurul mijloc prin care ţara ar putea se aibă un guvern, care se fie o adevărată expresiune a voinţei sale.
Solia, 28 Decembrie.—Se semnalează Încă un act de agresiune din partea Şerbilor. Prin această agresiune s a violat stipulaţiuuile cele mai exprese ale actului de armistiţiu.
Conformându-se strict prescripţiuni-
lor convenţumi. statul major bulgar e-vacuase Piratul lăsând un semi-escu-dron de geanriarmf Însărcinat cu poliţia şi cu menţinerea bonei ordine, până la sosirea autorităţilor administrative sârbeşti cărora trebuia să se redea oraşul . Dar trupele sârbeşti. Înaintea eelor cinci zile prevăzute lu armistiţiu, intrară ieri pe rmgftndito In oraş şi trasern focuri asupra cavaleriei bulgare, dintre cari 2 aO fost răniţi.
Comandantul bulgar după co a protestat contră acestui atac si contra violării armistiţiului s’a retras cu trupa sa.
Ast-fel de fapte causenza aci o oare care enioţiune. Nota privitoare la laptele semnalate ieri a remisă marilor Puteri. Guvernul bulgar cere ca o reparaţiune mare să se exigezr de la Sârbi.
Prinţul a vizitat azi ambulanţele o-raşului,
Paris, 28 Decembrie. — D. Yulos Grevv a fost ales din noii preşedinte al Republice! prin 457 voturi din 502 votanţi. Dreapta s’u abţinut.
Paris, 28 Decembrie.—D. Drisson refuzând de a rămâne preşedintele consiliului de miniştri formaţiunea noului cabinet, al cărui şef va fi d. de Freycinfit, pare probabilă.
\ lena, 28 Decemvrie. Ataşaţii militari al Germaniei şi ai‘italiei au plecat la Berlin şi la Borna, pentru a da socoteala despre misiunea ce aii avut guvernului lor. Ataşatul militar rus se pregăteşte şi el să plece la 31. Peter-sburg.
Belgrad. 28 Decembrie.— Trupele bulgare au jefuit Piratul Înainte de a'l părăsi.
lilcgrml, 2K Decembrie. — Regele ar voi să se formeze o. minister de couliţiune sub preşedinţia d.Guraşanin care, cu toate acestea, stârneşte să se retragă.
LUPTA
Citim tn Panşlund de la Turnu-Mâ-gurole:"
Din informaţiunile ijiurului >< Epoca » aflam ca capii oposiţiuuii au avut sîin-bată şi aveau sa uibu şi hun întrunire la D. G. Veruescu; şi că se ocupă cu multă seriositate de formarea comitetelor.
Ne pare bine că, cel puţin de când s’a roalisat, oposiţiunea se pane pe muncă şi aşteaptă tot de la dânsa singură, iar nu de la alţii sau de la împrejurări.
In ceea ce priveşte formarea comitetelor prin judeţe, suntem în măsură a auuuţu cu, aici In Turnu, un asemenea comitet s’a şi constituit deja, cu din membri ambelor partide.
POPULARITATEA REGELU CARUL
De sigur ca popularitatea Regelui Caro! este mare în ţara Românească. Acest lucru trebue se fie ast-fel,fiind ca ast-fel afirma gazetele reptile; fiindcă ast-fel declam favoriţii or unde aii prilejul se vorbească; fiind cu ast-fel sforăie miniştrii la tribuna parlamentului.
D. Ion Brătianu mai ales, de când este ministru a-tol puternic, nu rosteşte un aşa zis discurs, furâsespuie o anecdota şi fără se pomenească de un răposat, şi fără se tâuiiiepe murele căpitan.
«Vorbă se fie că târg se face» zice Românul. Că e numai vorbă deşartă afirmarea oficioşilor, nici că poate fi alt-fel,1 dar este lucru ciudat că pe acolo pe unde trece regele Carol nu prea se îmbulzeşte lumea ca la lirg. Aşa iată o dovadă!
In toamna aceasta regele a mers se vizileze Galaţii, şi in acea vreme se alia acolo şi Gavril-pu.şa, detronatul guvernator al Rumeliei.
Câte semne de simpatie şi de popularitate au dat Regelui cetăţeni-
men Ga laţului se poate vedea vedea din aceste cuvinte ale lui Gnvril-pnşa. spuse de densul cu aseasta o-cazie : Ce e dreptul la Calaţi hi re-nirra Hogelui n’a /tren fost itrdA/l-zeatâ mare, si pot afirma ca eu eram mai popular la Filipopoli, în ajunul detronarei mele, de cât crea Ia Calaţi regele Carol.
Xu’i aşa că spusa lui Gavril-paşa e nostimă?
Atonei cum re mâne cu zi l n ici le decUraţiuui ale colectiviştilor, că popularitatea regelui Carol, a marelui Căpitan, a crescut groaznic în aceşti din urmă zece ani de guver-nnmint liberal ?
PeiUrp njptjccpr iuri le voia explica, amân pe mâine respunsut meii d lui Ceorge Lahovary , directorul ziarului l’lnd<lprndance roitmâine.
N. F.
ŞTIRILE ZILEI
Allam cu multă plăcere că la Seve-rin s’a instalat o fabrică de carne conservată. Comuna ar fi acordat unei societăţi belgiano două ectare de pământ pe malul Dntiâri undo are să instaleze importanta construcţinne pentru conserve alimentare. Până acum aceasta societate cumpăra porci pe cari’i tae şi-l trimete In străinătate fură alia prepa-raţiune.
Tot răul are binele lui, şi ar fi de dorit ca rel'usul Ungariei de a prii mi vitele noastre să producă tn ţară in-duslria cărtiel conservate.
♦ *
Se zice că d-sohră Leria refusă se cânte la teatru, sub conducerea d-lul
şef al Orchestrei Stefunescu.
*
•	t
D-nu Vodianei, vice-consul al Austro-Ungariei tn capitala, a părăsit cri oraşul noslru, tn virtutea unul congediu.
*r
*	•
Iu privinţa remaniem Ministerului, Homânul dă următoarele interesante a-inanunte:
Sâmbăta seară se părea că cestiunea remanierii guvernului, care să turăgă-eşte de mui bine de o lună de zile, era terminată.
Decretul pentru numirea d-lui Eug. Stalescu la afacerile străine şi a d-lul Codrescu la finance, se semnase chiar de primul ministru şi ziarul l’Ftoile Houmaine, ale cărei relaţiuni cu d. Stă-tescu sunt cunoscute, anunţă cu litere mari şi tntr’un mod neîndoios com-plectareu cabinetului cu aceste 2 persoane.
Dar, remanierea este mal dificilă de cât sar putea crede.
1). Codrescu chiar Sâmbătă seara— de şi decretul se semnase — comunică d-lui general Leea, că s'aresgândil: nu primeşte ministerul.
Refusul se comunica primului ministru; se Întrunesc mal mulţi dopulati la d. Urzica, deputat, acasă, in scopul d a oturl pe d. Codrescu se primească ministerul. Acesta refusând din nod. mai cere un termen de câte-vn ore să se mai gândească.
In sfârşit cri la orele 11 comunică generalului Leca, Intr’un mod definitiv, refusul d’a Intra In cabinet.
Refusul categoric şi cel din urmă al d-lui Codressu face să mai Întârzie şi de asta data remaniarea cabinetului.
Erl, pe la orele 2, d. general Leca s a întreţinut cu primul ministru asupra aceleiaşi cestîunl.
Din toate acestea, un fapt cert reese:
d. Ion Brătianu nu mat găseşte miniştri. *
Primim numeroase plângeri lu contra Direcţianel căilor ferate care lasă vagoanele neîncălzite mai ales îu timpul zilei.
• •
In Focşani s a instituit un comitet compus dc mai multe doamne şi câţi-va profesori în scop de a da două baluri, cu al căror produs să se poată cum-
păra aparate de gimnastică pentru liceul din acel oraş, şi spre a se da ajutoare elevilor sărăci.
« •
• /.
Curierul Mehedinţului spune că în comuna Padeşiu , toate veniturile comunale se Impari între primar şi consilieri, pe când toţi cel-alţi funcţionari
nu’şi afl primit lefurile pe câtefî şi 4 ani. •
• *
Tot ocol ziar spune câ d-nu prefect Ghelmegeanu rtr (1 esecutând pe funcţionari se plateasca abonamentele la foea Voinţa Naţională, şî să trimită banii sub adresa d-lul profesor Btinge-ţianu.
DECRETE
I). C. Xacu, ministrul secretar de Stal la departamentul justiţiei a trecut la minis-ferhl do fifianee.
—Sufli numiţi miniştrii secretari de Stat:
1). Kug. Stat eseu, la departamentul justiţiei.
U. M. Pherekydc, la departamentul afacerilor străine.
—	Se aprobă mal multe virimente de fonduri, votate de consiliul general Nearaţu a se face tn budgetul zecimelor acelui judeţ, pe exerciţiul 1885 -ixgo.
—	D. doctor tn medicină C. Patroni, actualul medic primar la judeţul Vlaşra se permută tn aserP^HK'i calitate la judeţul Suceava, tn locul (f-lui doctor ştefan Grau-dea, care va trece In locul doctorului Pe-trotii, ca medic primar ai judeţului Ylaşca. —Prin decisiunea d-lul ministru de liuance cu No. 46,017 din 13 Decembre 1885, D. P. Nicolcsru,actual impiegat tnscrviciul taxsl de i]2 ojo, pe lângă biuroul vamal Vârcio-rova, este numit In aceeaşi calitate în serviciul exterior al vămilor, în locul d-lul Vasile Algiu, demisionat.
BOU L-A P l S
Ziarele dc oposiţic au avut un bun chilipir zilele acestea. Dinul superior a vorbiţi... Discursul lui a mai dat materie lu nenumărate articole pline de haz, toate pe tema celor spuse de şeful co* letivitâţel. Ce posiţie ruşinoasă este a avea de Prim-ininistru pc un om care nu poate deschide gura fără să nu spună copilării, enormităţi, lucruri fără nici un sens.
Dar cum vedem, rolul care 11 joacă d. I. Brătianu este un rol de tombateră. Copii îi fac coarde, pe dindos, iar bărbaţii abia Îşi pot stăpâni rtsul! Este senilitatea nu demnă, nu respectată, ci senilitatea cu istorioare de şezătoare şi cu raţionament de copii!
Bietul om în ce stare sufletească tre-bue sa se afle când ia cuvântul. Poziţia lui de Prim-ministru şi lucii Prim-ministru atol puternicii sdrobeşţe. El_ţi nevoit să abordeze toate chestiele puse de adversari, să esplice politica esteri-oara, să dea motive asupra cu tarei si-tuţii financiare sau economice. Dariei’ ce să abordeze asemena chestii când este absolut uecunoscalor în toate? Ce sa spună nenorocitul de siLuaţiu financiara, de politica lui externă, etc ? /
Pus în asemenea poziţie, grea pentru uu om chiar cult şi capabil, primul-mi-nistru este nevoit să îuşire verzi şi uscate de ţi-i mila să-l citeşti cu atât mai mult să-l asculţi. La dânsul toate evenimentele sa esplica prin anecdote, toate argumentele ţin câte de un fir de aţă. Logica sa este logica unui micro-cefal, evenimentele le reduce la fenomene microcosmice. Este iufenitezima-lul mic aplicat la politica colectivista.
Acum suntem cu totul lămuriţi în a-ceasta privinţa, oratorul cel mai ridicul din Parlament este Primul-ministru. Căci ride lumea când vorbeşte d. St. Belu, clocoteşte sala când îngâna câteva vorbe d. Djuvara; aceste rlsuri sunt Insa parţiale,ele să pot chiar localiza iu sala şi în tribune, cel mult clte va ziare răutăcioase să fac echo. Când Insa vorbeşte Primul-ministru atunci un hohot omerie sbucneşte, el să comunica în toata ţara, văile 11 repercutează dealurilor, pâraele îl ducrlurilor, rluriîe II povestesc Dunărei şi aceasta duce vestea în toată lumea.
Ce râsturnare poznaşă a lucrurilor. A avea în fruntea ţârei pe un.om care
>
Â
www.dacoromanica.ro
2
EPOCA — 13 DECEMBRE
este mai pedestru de elt cel din urmă colectivist şi totuşi a-i se face acelui om omagiu şi genuflecţii de semi-zeu, este culmea absurdului. Aceasta dovedeşte fetişismul cel mal grosolan. Este cum s'ar Închina cine-va la Boul-Apis sau la Elefantul alb. Căci tot atâta raţiune este pentru închinătorii d-lui Brâtianu cât era pentru Boul-Apis la vechii Egipteni sau pentru Elefantul alb la Bir-mani.

CRONICA
PARUIALA !
Omenirea din timpurile eroice, nu era * mai blânda de cât tn zilele noastre, şi când se ivea câte o neînţelegere între vecini, păruiala pronunţa hotârîrea sa definitiva, osândind pururea pe acel care mâncase trân-teala, pentru ca sC se înveţe minte se numai fie gaman.
Noi, care suntem de ginta latina şi ne coborîm în linie dreapta de la Romani, nu se putea sfi rămânem mal pe jos de cât străbunii nostril şi eram datori să introducem cel puţin 1n moravurile parlamentare, câte va deprinderi care sO amintâscă ca ne luam dupe tipicul fraţilor Horatius în lupta lor cu fraţi Curiatius.
Corpurile legiuitoare aveaQ un regulament interior slab, foarte slab : trebue modificat cu or ce preţ.
De o lună, o comisiune lucra zi şi noapte spre a da naştere unul regulament demn de timpurile Romanilor strămoşii noştri şi care se fie tot de o data la înălţimea camerilor actuale.
Tânărul deputat Djuvara. cunoscut pentru înrudirea sa cu scriitorii antichitaţel de când a făcut apel la memoria Iu) Pericles, a fost însărcinat se studigg .f/~u de amănuntul deprinderile Romanilor ' şi se elaboreze un noO regulament.
Eata articolele cele mai de căpetenie din acâstă lucrare :
Art. 5. Pentru ca alegerea unul deputat se poatâ fi validata de Camera, el este dator se dovedească mai întâia ca nu este invalid şi ca a urmat regulat, în cel din urma doui ani, cursurile de gimnastică ale d-lul Velescu.
Art. 40. Comisiunea de indigenat, comi-siunele budgetare, financiare şi celealte, sunt suprimate şi înlocuite printr’o singura comisiune numită de pugilat sau păruială.
Art. 41. înaintea acestei comisiunl se în-faţişâză în fie-care sesiune, candidaţii numiţi de fie care partid politic (oposiţie şi guvernamental) care a0 se susţie şi sC combată proectele de legi.
Art. 79. Voturile Camerei se daO prin păruială simpla, prin păruială cu lovituri de pumn şi prin păruială cu trântâlă.
Art. 80. Pentru votarea unei legi, se a-duce tn mijlocul Camerei deputatul care este pentru şi cel care este contra legel. Lupta începe: preşedintele numără loviturile şi proclamă resultatul votarei în favorul celui care a biruit.
Art, 81. Votarea prin păruială simpla, urmâza pînă când unul din luptători strigă :
Ajunge! Nu pot. lua parte la acest fel de vot deputaţi cheli $aQ care poarta perucă.
Art. 82. Resultatui pâruielel cu pumnu
sâ constata Je pe numC-rul lovituril&r primite de fie care—In ca» de paritate de pumni, resultatul este nul şi discuţia se amâna pe a
doua zi.
Vineri 15 Decembre, era diua otai a ta pentru epetiţiba gener da a punerel în Aplicaţie a noului regulament. Spre a se sti daca
trebuea sau nu se se 3eă cuîSntul d-luî C<5-' gâlniceanu. preşedintele desemnase doul deputaţi din partide opuse, adică pe d-nit Di-mancea şi lepurescu, care urmao se se ia la păruială.	—•>
Camera adastă resultatul acestei prime experienţe cu aceeaşi nerăbdare cu care o-ficerii nostril de artilerie adăstau experienţele cupolelor.
La ora trei, deputatul Dimancea şi deputatul lepurescu se coboară de pe băncile lor şi se opresco în mijlocul sacro sanclei incinte—cum zice d-nu N. Ionescu.
Cu surîsul pe buze se ploconesc fie care de trei-ori—ca la circ—aruncă beţele spre tribuna damelor şi apoi îşi scuipă în palme —tot că la circ—ca se nu le alunece degetele când se vor încâera.
De o data...tronc! Coconu Ştefan, chestorul, care nu ştia nimic despre cele ce se petreceau şi nu avea habar despre modificările Introduse în regulament, căci sufletul maicei fusese reţinut aiurea, se amesteca în trâbă şi desparte pe luptători.
Regulamentul cel noO a rămas dar ne pus în aplicare de o cam data. Eo însă. din causa lui coconu Ştefan, nu ştiu daca am perdut sau câştigat zece lei. Un confrate sC- prinsese cu mine—tot ca la circ—ca d-nu Dimancea va trţnti pe d-nu lepurescu, şi eU susţineam că d-nu Dimancea va fi trântit de lepurescu. pentru că, de : Nu se ştie de unde sare iepurele
!)lax.
PARTEA ESTERIOARA
1- raiU‘ln.Presideritul republice! a felicitai pe ministrul de răsboiU, genera-lul Campenon, şi pe ministrul de ester-ne, Freycinet pentru discursurile lor în cameră şi i-a poftit sa comunice şi lui Brisson felicitările sale. Ministrul a informat după aceasta pe d. Grevycă, după săvârşirea alegere! de preşedinte al republice!; şi va da demisiunea. Ministrul marinei Galiber, a demisionat încă de acum, din causa ca s’aîi despărţit coloniele de departamentul marinei.
Pretutindenea se Crede că, dându-şl ministrul demisiunea după alegerea preşintelui republice! şi ne mai primind Brisson să iie In lrunlea afacerilor, presidenţia cabinetului va trece a-supra d-lu! Freycinet.
Huliţi. In şedinţa camerei de la 7 Decembre, cu ocasiunea unei interpelaţii, adresata ministrului instrucţiei, a avut loc un mare scandal. Actualul ministru de esterne şi fostul ambasador al Italiei la Viena, contele Robiiant, înfuriat din causa sgomotului asurzitor ce domnea tn şedinţă, s'a sculat de pe fotoliu şi bătând cu pumnul în masă, rosti cuvintele: «Asta tot o prea mult.» Aceste cuvinte, nefiind awjite cum se
cade. aQ avut consecinţe foarte neplăcute. Mai mulţi deputaţi se repedira cu pumnii ridicaţi spre banca ministeriala şi începură să strige; «Afară cu ministrul Rustriac. înapoi la Viena. Aici nu e parlament austriac. Noi nu putemuferi a tot puternicia ministerială. Să ceară ertare sau să plece de a ici. «Contele Ro-bilant rămase încremenit şi camera a-bia după vr'o zece minnte s’a putut linişti spre a lua firul discuţiunel
Knglllern. — Deputatul engles Sir Thom$s Aeland. care. după visita cea făcut d-Iui Gladstone la Mavarden, a ţinut un discurs la Minecheud, a spus auditorilor să nu creadă în vorbele ziarelor cu privire la planurile d-lui Gladstone tn cestiunea irlandesă.Celeces’aii scris sunt fără nici un temeiu.
Spania. — Fostul deputat republican Paul Y. Angulo, care a fost bănuit d a fi luat parte la omorlrea mareşalului Prim. a publicat acum de curând o broşură la Paris, sub titlu: «Los asa-sinos de Prim». Aceasta broşură conţine o mulţime de indicii, care aruncă bănuiala asupra ducelui de Montpen-sier. Angulo afirmă că ducele a făcut mari sacrificiibânescl, pentru ca să prepare revovoluţia de la 180b şi să 'şi facă drum la tronul Spaniei. De-oare-ce 0-morlrea lui Prim a urmat foarte curând după alegerea lui AmadeQ de Savoia ca rege, Angulo crede că Prim, care era susţiitorul candidatului italian de domnie, a cazul jertfă din causa politicei salo. Tot In broşura aceasta sunt acu-saţl ca nepatrioţi şi conducătorii republicani Castelar, Ruiz Zorilla şi Pi y Margal.
Germania.—Ziarului Norddeutsche Allgemeine Zeitung i se comunică din Zanzibar că la 8 Decembre s'aîncheiat, pe bordul corăbiei germane «Bismarck», o convenţie de prietenie, comerciiî şi navigaţie intre imperiul German şi Sultanatul din Zanzibar. Un oficer german a şi plecat cu actul încheiat spre Berlin. Convenţia va fi supusă chiar In sesiunea aceasta consiliului federal şi Reichstagului.
PALATUL JUSTIŢIEI
Bucureşti 15 Decembre 1885.
Domn ide Prim-Jiedactor.
In numărul 17 al ziarului d-voastră am citit un articol asupra «Palatului justiţiei» semnat I n spectator,prin care se expune, în «nod eronat mersul afaceri întocmiri proectelor acestui palat.
Dorind ca publicul, şi în special cititori d-v. să fie luminaţi, cu date sigure, ’ml permit a vă alătura aci câteva lămuriri, pe cari, vă rog, a le da publicităţi, gata fiind a mat da şi altele când trebuinţa va cere.
Mulţumirulu-vă pentru, buna d-v. voinţă vă rog a primi încredinţarea deosebitei mele stime,
I. Socoleseu
Iacă tn realitate cum stau lucrurile Domnule Prim-Redactor:
LaBO Iulie 1809, (l)consiliul de miniştri cbnipus din d-niiD. Ghica, B. Boe-
(1) Deci la tsdy, s'a Început lucrările pregătitoare iar nu la 1872, cum spune '.Spectator», şi Qin.it miniştrii col <Je sus iar nu d. Gnsta-foru.
rescu. A. Golescu. G. Mânu, Al. Cre-ţescu. M. Cogalnicoanu, a făcut o In-
cheere, prin care se recunoaşte trebuinţa clădiri unul Palat de" justiţie imediat; In acea înrbeere se zicea la aliniatul al 2-a :
‘ « Se deschide un credit extraor-«dinar de 4.000 lei spre a se da ca «premiu aţrchitectulut care. până la 80 «Decembre, acelaşi an, va presenta «cel mai hnn proect, însoţit de devis «si condiţii, conform programului.»
« Dupe aceia d. ministru al justiţii «va presenta un proect de lege nece-«sar pentru obţinerea creditului trebuincios clădiri.»
Un raport fu făcut la Domn de către d-nu Boerescu atunci Ministru al justiţii, spre a cere aprobarea deschideri u-nui concurs pnlilic pe baza unui program special întocmit de d-ni archi-tecţi: Bureli, Pancu, Orăscu şi Beneş. Prin decretul Domnesc cu No. 1383 din 31 Iulie 1869, se aprobă deschiderea concursului.
Aci e locul să observam, cât de înţeleaptă a fost procedarea guvernului de atunci, căci, mal întâia a vrut să consulte oamenii speciali din ţara şi străinătate, asupra modului cum se poate întocmi în mod mai raţional un proiect pentru acest palat, si apoi să ceară creditele, pe baza unor proiecte studiate definitiv.
Tot de odată se recunoscu—prin decret domnesc — că deschiderea unui concurs public este obhgatore, în asemenea împrejurări, pentru a putea obţine cel mai bun proiect.
La 30 Decembre, cocurenţii trimiseră proectele lor, din cari cele mai bune e-rau, ale d-lui Architect Orăscu, şi al d-lui Architect Brauin din Prusia. Intre aste doua s'au judecat al d-lui Orăscu ca cel mai bun, propuindu-se mici modificări.
Cerinţele justiţiei erau mult mai mici atunci, şi clădirile costan mult mal ef-tin, în raport cu ce costă azi.
Pentru realisarea acestui proect, era convenit, ca judeţul Ilfov să ia parte la cheltuell cu jumătatea valoarea, sarcină care fiind foarte grea, afacerea s'a amlnat şi s'a uitat chiar.
Dupe 9 ani tocmai, cestiunea clădiri Palatului Justiţii, veni din noii în discuţie.
De astă-dată însă situaţia numai era aceiaşi; cerinţele Justiţii erau mult mai mari, preţurile mal ridicate la toate, şi dorinţa de a face o clădire monumentală, vădită.
Din aceste consideraţii primul proect nu se mai putea executa.
Se decise, dar, facerea unul nou proect pe base mai largi, în conformitate cu cerinţele arti şi ştiinţei moderne.
Spre acest sfârşit se începu preparativele, pentru deschiderea unui concurs public internaţional.
O comisie compusa din magistraţi şi avocaţi , aşternu un program complect de toate cerinţele Justiţii; o altă comisie de oameni technici, calculară întinderile de teren necesare, şi aleseră locul depestedrumdeBis. Doamna Balaşa , de oare-ce piaţa Constantin-Vodâ, numai era suficientă.
Se socotise cam 12.000 metri patraţi
de teren, necesar pentru a putea întocmi pe el proectul noului Palat.
Pe când totul era gata, vine ca ministru al justiţii d-nu D. Geani, şi în loc de a publica concurs, însărcinează cu contract pentru suma de 15.000 lei, pe und. Muntureanu Goldemhergi, săfacă proectul conform programului.—Acăsta era o favoare vădită, ce d-nu Geani făcea fostului său architect, şi cu toate protestările altor architecţi români, lucrurile merseră pe această cale.
După un an şi mai bine de trudă, de voiagiurl, de amânări, în fine aduse un vraft de desemnurl, iscălite, legalizate, încadrate cu fel do fel de poleeli.
Atâta gălăgie şi reclamă să făcu In jurul astor foi do desemn,că începuse lumea să crează că e în adevăr ceva de ele, şi printr’n exces da complesenţâ, d. Voi nov ministru primitoral proiectului, şi puse de '1 fotografia şi '1 distribui pe la toate autorităţile judecătoreşti.
Când însă ministerul, însărcina o comisie deomeni speciali să judece proectul, să dete pe faţă ca acest proect era calp. Comisia respinse proectul pe ba-sele următoarelor conslderânte:
1)	Proectul d-lui Muntureanu presenta 16 curţi interioare, adevărate puţuri de infecţie;
2)	Avea peste 200 încăperi fără destinaţie, peste secţiile reservate;
3)	Odăile aveaQ 7 metre Înălţime ;
4)	Ferestrele şi uşile aveaQ dimen-siele porţilor de trasuri;
5)	Desemnurile erafl In mare parte false.
0) Devise, detaliuri. analise, saU caete de sarcini, mai de loc.
7)	Încălzitul şi ventilatul, imposibile.
8)	Imparţiala generală absurdă şi faţadele fără nici o unitate de stil.
9)	Terenul ocupat atingea suprafaţa de 17—18,000 metri pătraţi, pe când se duse numai 14.000.
10)	. Clădirea costă 12—14 milioane cel puţin. In loc de 3-4, afară de lucrările extra-ordinare şi neprevăzute.
In faţa acestor enormităţi, ministerul trebui sădea proectu d-lui Mor.tu reanu Încolo şi să se gândească la facerea unui alt proect în condlţiuni mai raţionale.—Iacă ce«Spectator» numeşte proect aprobat ca bun.
Iu urma acestei păcăleli ne aşteptam să vedem pe ministrul justiţii renunţând la greşitul sistem de comande personale. Dar din nenorocire, cu toate că architecţi! români cerură să se deschidă uri concurs public, totuşi influenţa d-lul Lecompt de Nouy fu mai presus de or ce, şi ministerul justiţii contracta cu d. Baiu fiul, tânăr architect frances din Paris, de abia eşit de pe băncile şcoalei, să facă un proect pentru plata de 60.000 lei.
Proectu d-lui Baiu, e deja adus şi supus examinări unei comisii de oameni speciali. In tot caşul, — pe cât 'I am putut observa — acest proect, se vede a fi făcut de un om special.
Vom analisa lntr'un studiu anume, calităţile şi defectele proectului d-lul Baiu, făcând şi o comparaţie Intre acest proect şi acela al d-lui Muntu-reanu.
Eacă faptele.
FOIŢA ZIARULUI «EPOCA»
3
El citea mult. împrumuta cărţi de pe unde putea. Era un sullet lacom de' a se umplea, şi se simţea tot-d’a-una deşert. A rare-ori s'ames-teca în larma şi jocurile şcolarilor. Observa totul, cugeta mult, şi vorbia puţin.
Şi această seriosilate precoce,particulară băeţilor nenorociţi, aceastuîndoealâ de sine şi frică de împrejurări, care devine un fel de boală organică pentru copii, ce n’au avut parte se'şi joace jocurile şi să’şi viseze visurile vârstii, de răul necazurilor ce’i troenesc şi’I Imbătrînesc fără de vreme,— ’i stinse, încetul cu Încetul, energia lui, nebiruită altă-dată, Jentusiasmul lui de şcolar, care «făcea furori», şi ambiţia lui de premiant-intei. — In clasa acincea. la clasificare, i-a trecut unul înainte, în clasa a şasea i-au trecut trei, dar nici o dată n’a încetat de a fi un şcolar bun.
Spiritul lui de observare, îndreptat pururea şi prea de timpuriu, asupra celor ce se petreceau în lume, îl făcu să înţeleagă cât e de greU să răsbaţi şi să ajungi a însemna ceva între al tăi, când eşti atât de sărac şi când ai nenorocirea de a fi mai deştept, mai cinstit şi mai simţitor de cât alţii,—
căci din acest punct de vedere, d-1 Ghervescu, primul lui dascăl, riu se înşelase — Radu era un barat deştept.
Acuin, când se făcuse mare, î-ar fi plăcut şi lui să aibă o vieaţa mai bună ş'o haina inul curată pe el, pentru că lumea te socoteşte după ce pari, nu după ce eşti, — şi el vedea bine, ca In discuţiile ce le avea une-ori In şcoala, părerile lui se gasiaQ neîntemeiate, numai din pricina că surtucul Ii era cam rupt.
Fusese un copil sănătos şi robust. Dar In clasa a cincea, după esamenu! de iarnă, elevii au făcut o mică petrecere, de la care Radu n’a putut lipsi. Acolo a trebuit să stea până pe la me-zul nopţii. Gând s'a întors a casa a cercat încetişor la uşă, şi-a găsit'o încuiată. N’a îndrăsnit să bată, ca să’i deschidă, şa avut imprudenţa de a se ghemui pe prispă. Vira ger, el era cam subţire îmbrăcat, ş’a tremurat toata noaptea. A doua zi era amorţit şi vî-năt, abia ’şi mai mişca In nesimţire picioarele şi braţele, ca pe nişte bucăţi de lemn.
De atunci a rămas pătimaş.
Dar versta lui a luptat. De o cam dată, i s’a părul glumă. In vară l’a prins nişte friguri, de cari-a scăpat In puţină vreme,—dar cari, pe toamnă, I au întors iarăşi, şi el le-a purtat de multe ori pe la şcoală, în clasa a şasea.
Familia, în care da lecţie, îl vestise că de la Septembre şi va pune copiii lntr'un pension de băeţi. Tocmai a-
cum se gândea el la un lucru pe care trebuia să’l fi făcut de mult: să dea esamen şi să intre bursier la St. Sava.
Preotul scrisese lui frate-so despre ingratitudinea acestui băât, pe care el îl Îngrijise şi îl iubise ca pe copilul lui. Radu îi lămurise mâ-set c’a trebuit să plece de la popa, pentru că nu mai putea să 'şi vază de lecţii, că la toamnă va căpătă un loc Î11 şcoala statului, că pe&te-un an va da un esamen greu, de lot ce-a învăţat, după care va lua o slujbă cu leală bună, şi că la vara viitoare nu va putea veni acasă, pentru c'a făgăduit unui prietin din clasa lui, se meargă la el ca să înveţe împreună.
Dar nici o dată n'a spus o vorbă rnăseî despre neîncrederea şi temerile lui pentru viitor, şi în tot-d'auna s'a silit, pe cât s’a putut, să’i cruţe durerea de a se îndoi de sănătatea lui.
In zilele, în cari simţia c'or să'l prindă frigurile, îmbuca ceva de dimineaţă, ’şi lua o carte, ş’o pornea rara pe dealuri.
Când timpul era frumos, o lua încetişor pe cărăruia şerpuită In curmezişul dealului, ce se ridica In faţa satului, şi cu ochii rătăciţi pe lanurile tăiate fălii-fălii, ca nişte trlmbe de pânză ce curgeau din creştet pân în dunga cenuşie a drumului, se laşa în dusul paşilor domoli, până ce seapâta din colo de muche, I11 valea ceialaltâ.
Acolo, In pustietatea întinderilor ce se mlădieau molatic şi se perdeaQ va-I luri-valuri In zări depărtate şi nede-
sluşite, sub cerul cald ş'aducător de soare al zilelor de vară, In mirosul fără asemănare de dulce, pe care '1 dă câmpului sulcina când e coapta, şi iarba când i s’a făcut de coasă, în a-cest farmec măreţ şi liniştit al singurătăţii, inima lui, atât de trudită la vlrsta de optu-spre-zece ani, se uşura de povara tuturor durerilor pământeşti. Acest aer sănătos şi parfumat ÎI reda vieţii toată puterea şi tinereţea pe care el credea c’a perdut'o. Capul i se limpezia ca de răcoarea unei dimineţi, după un somn Îndestulător, şi se simţia uşor ca un fir de iarbă, —era fericit.—
Aşa se aşternea de-alungul în marginea şesului, ş'acolo sta multa vreme cu faţa tn soare, cu degetele încleştate sub ceafă şi cu ochii pe jumătate deschişi. — Gândurile i se stingeau. încetul cu încetul, ca nişte raze la asfinţit şi toata fiinţa i se scufunda lntr’o dulce părăsire de simţuri, lnlr'o 0-dihnâ profundă, caldă şi binefăcătoare, — îi făcea sensaţia unui om tare trudit care, adoarme.
Urmarea c'o privire leneşa legănarea vălătucilor de nori ce făceau ape, sclipind, ca nişte bucăţi de sidef, plna ce se subţiiau ca un puf argintiu, se topeau şi se risipeau Încetişor ca fumul. — Iar câmpul încropii vibra de chiţcăitul ascuţit, prelung, tremurător şi metalic al cristeilor şi greerilor de iarba.
Aşa îşi petrecu Radu vacanţia a-ceasta. A rare ori frigurile îl biruiau
şi 11 smulgeau de tot din această fericită uitare de sine. In tot d'a-una se Întorcea a casă mai sănătos şi maidispus.
La plecare, mama Uinca l’a sărutat mai cu rupere de inimă, ş’a plâns mai cu foc, pentru ca Radu era mai slab şi mal trist, şi pentru c’avea sătreacâ vreme mai Îndelunga până să’l mai vadă.
Nici o data nu i s’a părut casa atît de jalnică şi de pustie, şi nici o dată nu i s’a părut aşa de grea şi de trista această singurătate, calda încă de fiinţa lui Radu.
Se uita în toate părţile să vada, dacă baeatul nu 'şi-a mai uitat ceva, (de alt-fel această grije era de prisos, căci băeatul era acum departe,) apoi îşi puse cârligul la uşa tinzii şi plecă prin vecini să'şi s tâmpe re amarul şi se'şi răcorească inima.
Dar după două săptămâni lungi de nelinişte, i se clăti geana dreaptă, ş’o bucură Dumnezeu c'un răvaş de la Radu.
lntr’un suflet alergă la comună, şi notarul capătă o găină grarii, iar ea o veste frumoasa:
Scumpă mamuca,
Am intrat ca bursier Iu şcoala slutului. Sunt sănătos şi vesel. Nu mai cer nimic lui Dumnezeu, de cât să te ţie sănătoasă casă te pot face fericită lntr’o zi.
Sărut mânele, dragă mamă, şi să ne
vedem cu bine.
Fiul tiu care te iubeşte Hudu.
A, Vlakuta.
(Va tJrwa)
$

www.dacoromanica.ro
EPOCA 18 DECEMBRE
3
DE PRETUTINDENI
F.glpetiil
Se scrie din Cair, ca Monsegniorul Sogaro, vicarul Papei pentru Africa centrala, priveşte mişcările de până acum a le Sudanezilor, ca Încercări de a masca planul pentru a pune mâna prin pustie pe o veche cale de caravane, ce duce la Asuan Esuh şi Assiut şi spre a se aşeza cu putere într'unul din aceste puncte strategice. Ministrul de râzboiu Abdel-Kader consideră planul de neverosimil dar nu nerealizabil; iargeneralulStefensnn crede, ca părerea monseniorului Sogaro e întemeiata şi ia mâsuri serioase In consecinţa, dispunând recunoaşterea ma-rel Oase ce se afla lângă Assuan. Căci, o ivire a Sudanezilor pe un punt al E-gipetului propria zis, ar fi de cea mai mare gravitate, pentru liniştea de până acum a Beduinilor.
In cercurile părintelui Sogaro, se crede, că numârul insurgenţilor Sudanezi e de 30,000; adevărul este că s’aiî numărat 40 de steaguri In cetele rescu-laţilor.
Sora Capoini, de curând scăpată din robie, povesteşte, ca urmaşul Mah-diulul, a esprimat de mal multe ori speranţa la Obdunnan, că la viitorul Harit (ce cade tn Iulie) se va întrona ca calif în Cair 1
Bosnia
împăratul Austriei a numit Mitropolit ortodox al Bosniei, pe archiman-dritul NicolaievicI, care va priimi hirotonia de Archiereu din mâinile Pa-triarchulnl de Carlovăţ.
Prin aceasta a mai dispărut încă un vestigiă al suveranitaţelSultanuluIpestc uceasta ţară, de vreme ce mitropoliţii Bosniei şi ai Herţegovinei 'şi primeai! învestitura de la Sultanul şi hirotonia la Constantinopoli.
Ilolern
O depeşe pin Triest anunţa moartea, unui lucrător şi a soţie sale de holera, în spitalul d'acolo. Autorităţile aii luat cele mai straşnice măsuri pentru năbuşirea răului.
Consiliul sanitar din Constantinopoli a decis, că provenienţele din Triest să fie supuse unei observaţium de 48 ceasuri, cum şi unei purgaţium de către medicul sanitar în ori care port al Levantelui.
In porturile ruse din Marea Neagra, s’a prescris o carantină de 14 zile, pentru provenienţele din porturile ita-liane, cum şi din cele austriace după Adriaticâ.
Caile ferate Chineze
La Începutul lui Ianuarie, vor pleca din Berlin mat mulţi funcţionari su- 1 periori ai Bancei liisconto Geselscha ft, al Băncei germane şi ai Casei Krupp în China, spre a recunoaşte tarîmul relativ la proiectul căilor ferate chineze, cu privire la împărtăşirea germană In aceste afaceri (Geschaft !
fuile ferate în Congo
Mouvemerit Geographigue» ce apare la Bruxelles, zice ca zilele acestea, s’a subsemnat convenţia pentru concesiunea companiei-câilor-ferate aleCon-gului, din Manchester, spre a construi calea Congului.
Subscrierea acţielor, se va Începe în curând; iar prima emisiune va fi de 25 milioane.
Itoeovlna
Din Rădăuţi se telegrufiiuzâ, că întrunirea cercului politic român Concordia s a ţinut la 13 ale corentei şi a hotărît pentru viitoarele alegeri la Reichstagul din Viena, a susţine candidatura d-lor profesori /. Sbie.ru. R. Morar iu şi M Piteiu.
Hiuliculli «Un Serbia.
Mere sensaţie a produs la Belgrad predarea de bună voe a profesorului Stuparici, care fiind condamnat la moarte pentru rescoalâ din Zuiciar, fugise în Rusia unde trăia în condiţiuni foarte princioase, şi a se întoarse de una-zi, pe neaşteptate în patria sa, constituindu-se de bună voie prizonier la Belgrad ; unde, fiind cu totul necunoscut, a trebuit să documenteze poliţiei identitatea sa, cum că este lntr'adevăr, persoana condamnată la moarte 1
Cazul acesta, provoacă o surprindere cu atât mai mare.Jcu cât, prin formula executorie a tribunalului marţial, s a dat laditudine autorităţilor a esecu-ta îndată hotărîrea capitală, când ar
pune mâna pe ori care condamnat în lipsă.
Prefectul poliţiei din Belgrad a supus telegraficeşte cazul Regelui, care a ordonata se suspenda eseeuţiunea.
Redactorul şef al ziarului radical! • OdjrA » profesorele Gaia. care fusese condamnat pentru un delict de presa, a fost graţiat de Regele. Acesta este întâiul cas de graţiare, pentru un jurnalist în Serbia.
I’rcsa streina in Frâne in.
Asociaţiuneacorespondenţilor streini din Francia a numit sindic al presei străine pe d. Singer, corespondent al ziarului Nene Freie Presse. Tot-odatâ asociaţiunea a numit pe d. Singer preşedinte al ei pentru 1880.
Funcţiunea cailor ferate intre România si Uerinanin.
Cn începere de la 1 Ianuarie 1880 intră în vigoare. In ce privesce funcţiunea căilor ferate între România şi Germania, un nou tarif direct, care conţine, partea I, disposiţiuni generale, partea II, caetul 1, contractul între căile ferate române şi staţiunile porturilor germane, partea II, caetul 2, contractul între căile ferate române şi staţiunile din Germania, afară de ţara Rhinului , Vestfalia, partea II, caetul 3, contractul între căiie ferate române şi staţiunile de la Rin—Vestfalia. La ziua notata mal sus, nu vor mai avea valoare disposi-ţiunile părţef I, stabilite la 1 Martie 1883, iar disposiţiile prevăzute în partea III, caetul 1, cu începere de la 1 Martie 1883, rămân şi mai departe în vigoare.
Ziarele din Morbihan (Francia) istorisesc un fapt foarte grav care s'ar fl petrecut la Vannes. Este vorba despre un soldat caro a murit în urma maltratărilor suferite.
Eatâ ce zice ziarul Progresa!:
«Iosif Aubin, născut la Roză, tânăr soldat din a 2-a chemare, fusese încorporat In bateria 4-a din regimentul 35 de artilerie. Cu toate, că făcea parte dintr'o familie de agricultori bogaţi, Aubin avea o mure temere de caii şi nu se putea hotărî sâ încalece. Credurăoare instructorii ca el urată rea voinţă? Nu se ştie. Lunea trecută, Aubin retuşând iar sâ încalece, un sub-oflcer se duse la comandantul Bazaine care porunci ca tânărul soldat să fie legat pe cal. In loc de a i se lega numai picioarele, nenorocitul fu înfăşurat în frânghii de legat finul şi se pretinde chiar că i se puse şi o curea de pe gât, apoi calul fu pornit în goana marc în manej.
Lesne ’şl închipueşte cine-va dure-rele sărmanului soldat care simţia la fie ca re mişcare cum I strâng frânghiele, cum ’l sugrumă pe când, şaua Ii rodea picioarele! De odată, şaua se întoarse, nenorocitul câiju pe pământ fâ-cându'şl la cap o rană adâncă. Atunci în loc de a'l transporta de urgenţă la spital, acei care erau faţa doborîrâ asupra nenorocitului Aubin. Un sub-oficer se apropriă şi ’l lovi cu biciuşca pe când se rostocolea frământat de dureri.
Apoi fu condusîn acâstăstare comandantului Bazaine şi în faţa acestuia, din ordinul acestuia, fu bătut din nou cu toate că tremura ne putând sâ mai stea nici tn picioare.
Comandantul zise:—Bagaţi’l la carceră.
Acesta fuse ordinul superiorului şi pentru că eccesul de zel se iveşte chiar în brutalitate, sub-olicerul însărcinat cu esecutarea ordinului, lovi pe Aubin cu piciorul în şale, ast-fel că soldatul căzu jos.
El fuse aşezat pe un pat de ambulanţe şi transportat la carceră.
Se zice chiar, că în acel moment— lucru de necrezut—un ofiţer porunci soldaţilor să poarte patul de ambulanţe pe umeri, pentru că Aubin să cază de mai sus, daca se va rostocoli de dureri.
Când ajunse la carcera, soldatul leşină.
Era galben ca ceara, şi ar fi trebuit se inspire mila tutulor.
Şeful sberă : Uitaţi-vă ce fricos este; aduceţi o doniţa cu apă şi aruncaţii-o în obraz.
Ordinul fu executat şi soldatul câzu jos aproape înecat; apoi fu Iasat singur.
Peste două ore toţi să întoarseră ca să vază ce face, şi’l găsiră mort.
Cadavrul fu transportat la spital, se răspândi svonul ca Aubin era numai bolnav, şi în timp de trei ore medicii se încercară să învieze pe soldat.
A doua zi (ratele lui Aubin sosi la Vannes şi înmormîntarea să făcu Miercuri. Camarazii defunctului adusese o coroană.
La gară. când ajurrse cortegiul se au-diră de mai multe ori strigătele: ' Jos Bazaine! «Se mai zice ca în drumul casei comandantului Bazaine se lipise o publicaţie ast-fel conceputa». Unchiul vindea pe soldaţii noştri, nepotul îi ucide!»
Zilele trecute, oficerul si sub oficerii consideraţi de public ca cei mal vinovaţi în această afacere, au fost huiduiţi In mai multe rânduri.
Progresul zice că autopsia cadavrului a fost făcuta de d-nii Roy medicul primar al spitalului militar şi Olivier medicul ajutor de la regimentul 35 de artilerie, asistaţi d-ni Maurie şi Closmandeve. Se zice că pe corp se vedeau urmele loviturilor do biciuşca. Pe gitse vedea dunga făcuta de cureaua care strlngea pe nenorocitul Aubin. La cap, genuchii şi mâna dreapta avea mai multe răni — Apa rece aruncată asupra capului soldatului a produs o con-gpstiune cerebrala.
Familia nenorocitului Aubin are in-tenţiunea să urmărească pe autorii a-cestei crime. Generalul Duez se va însărcina cu urmărirea; el este fostul comandant al divisiei a 2-a la Vannes şi bun prieten al familiei, căci a şi botezat pe una din surorile lui Aubin.
Se mal zice că familia ar fi făcut la Nantes o a doua autopsie a cadavrului.
Ministrul de răsboi nu poate să stea nepăsător, faţa cu nişte fapte atât de grave, care nu pot rămâne nepedepsite.
DUELUL STEFANESCU DJUVARA
Bucureşti 17 Decembre 1885 Domnule Stefănrscu
Vă alăturăm pe lângă aceasta procesele verbale ale afacerei d-voastră, din care puteţi vedea destul de clar că numi putut să ţinem cu de-a sila pe teren pe adversarul d-voastră, de oare ce martorii d-lul Djuvara, după cererea d-lui, a refusat categoric să primească repaosul necesar pretinsei osteneli a d-lui Djuvara, saii amânarea luptei pe altă zi.
Asemenea declaraţiuni din parle-le le am crezut mal mult de cât suficiente pentru satisfacţiunea onoarel d-voastră, şi prin urmare credem ca misiunea noastră e terminată.
Primiţi vă rugăm încredinţarea osebitei noastre stime.
M Balf
Alecu A. Ralş.
Proces-1 erbal No. 1
In urma unui articol publicat în numărul de 15 Decembre 1885 al ziarului «l'Etoile Roumaine», d-nu Barbu Stefănescu a trimis la d-nul A. Djuvara, redactor-şef al ziarului «l'Etoile Roumaine» pe d-nii Mihail P. Balşşi Alecu A. Balş, pentru a cere de la dln-sul numele autorului zisului articol. D-nu Djuvara a declarat martorilor d-luî Stefănescu că, articolul emana de la redacţia ziarului, dar ca el Inse ia răspunderea asupra lui.
Iu consecinţa, d-nii M. P. Balş şi A. A. Balş s’a pus în raport cu d-nii D. Ionescu şi Lecca, martori ai d-lui A. Djuvara.
Martorii ambelor părţi, constatând că nu poate fi conciliată afacerea, au holarît o întâlnire în condiţiile următoare.
Arma va fi spada de duel (âpee de combat.) La 3 metri de ’ndărâtul fiecărui adversar, se va trage pe pământ o linie peste care nu vor putea trece.
Mănuşa de pele (gantde viile) esin-gură automata.
Mâna stingă nu va putea fi întrebuinţată. Lupta va înceta numai după o rană, care ar pune pe unul din adversari în o stare de inferioritate constatată prin medicul, care va însoţi pe martori.
întâlnirea va avea loc Marţi 17 Decembre 1885, la orele 10 dimineaţa. Pentru d. Djuvara Pentru d. Stefănescu
D. Ionescu	M.Balş
C. Lecca	Alecu A. Balş.
Proces— Verbal.
No 2.
Azi Marţi 17 Decembre 1885, la orele 10 de dimineaţa, a avut loc întâlnirea pe teren, prevăzută, în proeesul-verbal No. 1, între domnii B. Stefănescu şi A. Djuvara.
A fost şeasepase, fie-care de câte trei minute şi cu intervale de trei minute între fie-care pasă.
La ântâia pasă, d-nu B. Stefănescu a primit o mica sgârielurâ la ante-braţul drept.—Medicii au constatat, precum o declarase deja d-nu B. Stefănescu, că lupta poate continua, aceasta sgârie-tură fiind fără importanţă.
In timpul tutulor paselor,nici unu din adversari n’a trecut peste bariera lio-târîtâ în procesul verbal No. 1.
După a şasea pasa d-nul A. Djuvara a declarat martorilor săi că refusă d a continua lupta din causa excesului de osteneală.
Martorii d-lui Djuvara, constatând neputinţa d-lui Djuvara d a continua, au cerut încetarea desăvârşită a luptei.
Martorii d-lui Stefănescu au cerut continuarea luptei după odihna nece-
sară d-lui Djuvara. saii amânarea luptei pe altă zi.
Martorii d-lui Djuvara au refasat ambele propuneri.
In consecinţă neam despărţit, iscălind acest proces-verbal.
Bucuresci 17 Decembre 1885. Pentru d. Djuvara Pentru d. Stefănescu I). Ionescu.	M. Balş
('. Lecca.	.4. Balş.
liriiiTWTE- şgg*	'ag&agggwi
SENATUL
.Şedinţa de Marţi / 7 Decembre.
D-nu D. Sturdza Ministrul Cultelor anunţa fomplectarea Cabinetului.
D-uu Vergati, anunţă o interpelare d-lui Ministru al instrucţiei publice. în privinţa mal multor călcări delege de către Ministrul instrucţiei, asupra învăţământului privat,cum şi a promovare! şcolarilor dintr’o clasa, tntr’alta.
Ministrul instrucţiei, declara, că va răspunde mâine.
Preşedintele , faee cunoscut , că în urma inîrărei în minister a d-luî Rtă-
tose.u. im loc de vice-preşedinte devine vacant, dar pofteşte Senatul a alege un noă vice-preşedinte.
Se suspendă şedinţa pe 5 minute, spre a se consulta senatorii.
La redeschiderea şedinţei, se precede la alegere şi rezultatul votului este:
Domnu Dimitrie Guşti, se alege vicepreşedinte cu 58 voturi din 83 votanţi, fiind şi 5 bilele albe ; d. Aurelian întruneşte 13 voturi.
D-nu D. Guşti, mulţumeşte Senatului, pentru aceasta.
l’e urmă Senatul procede la cercetarea de indigenate.
Indigenatul d-lui NiculaeG. Cuba, se priimeşte cu 44 voturi.
Indigenatul d-lui Eraclie Durro. se priimeşte cn 34 voturi.
Indigenatul d-lui Cornelia Isofescu. se admite asemenea cu 34 voturi.
împământenirea germanului, d-nu George Kaufmes, spiţer tn Braila, se primeşte cu 33 voturi din 40 votanţi.
împământenirea armeanului d-nu A7-colae Baron Capri, se admite.
Şedinţa se ridică la 4 ore, anunţân-du-se cea viitoare pe mâine.
CAMER A
.Şedinţa de Luni 1G Decembre 1885.
Şedinţa se deschide la’ora 1 1/2 supt preşedinţa d-lul general Leca.
De faţa sunt 115 deputaţi.
D. preşedinte vesteşte că asta-zi este aniversarea naşterei M. S. Regina şi crede a fi Interpretul lntregei adunări pentru a felicita pe M. M. L. L.
I). D. Star za citeşte decretul pentru reconstituirea ministerului, cu intrarea tn cabinei a d-lui Stăteseuşi Ferikidi.
D. A’. Voinov ,se plânge ca serviciul căilor ferateeste foarteprost. Ast-fel, vagoanele de persoane sunt neîndestulătoare şi netneâlzite, aşa ca lumea îngheaţă în ele. (Aplause).
D.preşedinte spune că se va lua aci.
D. E. Costinescu roagă a se lua în discuţie de urgenţa proiectul de lege pentru tneuragiarea industriei naţionale.
D. ministru al justiţiei se uneşte cu cererea aceasta.
D. Pop declară ca amina interpelarea adresata d-lul ministru al comerciului, în privinţa oprirei dală de a se taia rî-matorii destinaţi a fi trecuţi în Austro-Ungaria, în urma înţelegere! avută cu d. ministru.
D. Eug. Stătescu, roagă a se amâna discutarea proiectului de lege pentru a-cordarea unui credit de 2 milioane trebuincios la construirea palatului de justiţie.
Se votează proiectul de lege pentru desfiinţareu mai multor biurouri vamale.
La ora 2 Camera trece In secţii.
Şedinţa a durat o jumătate de ceas. Fie-care minută a costat dar nouă-zeci şi cinci de lei şi 50 de buni!
INFOR MATIUNI
Eri s’au făcut experienţele tragere! la ţintă asupra cupolei germane urmând tragerea până când cupola a fost lovită de trei zeci de ori. O parte din placă a fost sfărâmată şi câte-va piroane s’au stricut.
Astăzi experienţele vor urma, trăgând u-se cu mortiere.
* •
♦
D-I Leonida Sterea a adresat d-luî prim procuror de Ilfov o petiţiune prin care se plânge că de mal bine de o lună s’a denunţat parchetului faptul că d-uul Ştefan Demitriu a oferit 8000 lei celor ce voiau a oferta an-treprisa bălţilor spre a se retrage de la licitaţie—şi că acesta denunţare n’a primit nici o urmare.
•
# •
In urma unui articol injurios publicat In jiaru) l’Etoile Roumaine, d. Barbu Stefănescu, redactor şef al ziarului Epoca, a cerut o satisfacţie peterîmulde onoare d-lui A. Djuvara, deputat.
Arma aleasa a fost spada, şi condi-ţiunile cele următoare:
Lupta nu va înceta de cit atunci
cînd linul din luptători va fl rănii destul de grav spre a nu putea urma lupta.
După mai multe reprise, d. A. Djuvara, a refusat de a urma lupta, pretextând că este ostenit.
Martorii d-lui Ştefanespuerau d-nii: A. şi M. Balş, ear ai d-lui Djuvara d-nii C. Lecca şi D. Ionescu.
• •
fie In I Ianuarie vom Introduce iu /larul nostru midie si in semnale îmbunătăţiri.
In curând vom da foaie amănuntele ce pot Interesa pe cititori noştri.
• «
Tenorul Dimitreseu part1 că refuză se cânte la representaţiunele d-nei Patti, dacă nu i se va plăti
câte o mie de franci pefie-cara seară.
• *
Dându-se jos din sanie d-nu general Brinlmont a alunecat si s’a lovit la picior. Accidentul însă nu e grav.
Din această pricină n’a putut avea loc un prânz ce erea se’l da eri d. Th.Văcărescu, fostul nostru ministru la Bruxella, in onoarea generalului Brialmont.
Mâine deputaţii şi senatorii Îşi i-nu vacanţiilede crăciun.
« •
Se espunea mai de ună-zl primu-lul-ministru, d. 1. G. Brâlianu, culă incurcâtură şi batjocură a produs In ramura învăţământului public şi particular, mania actualului titular al instrucţiune! noastre, de a ediela la regulamente şi ordonanţe, pe cari a doua-zi a fost silit se le desfiinţeze.
— Aşa este, răspunse şeful cabinetului, dar uitaţi că d-1 Sturza, eo-legulmeu, a strălucit în deosebi prin-tr’un regulament, pe care încă nil l’a desfiinţat şi la cure ţine mai cu deosebire: vorbesc de regulamentul bragagiilor.
Se ştie că d-1 Sturza e autorul măsurii ca bragagii se nu staţioneze pe lângă intrările şcolilor.
Autetnic.
• •
Biuroul Ateneului ne face cunoscut că la Bârlad sâ va înfiinţa o sucursala a Ateneului.
Putem adăuga cu această ecasie că d-nu Ştefan Sturza a rostit un discurs foarte aplaudat, din care vom cita mâine câte-va pasaje.
DEPESI SPECIALE
[ale ziarului Epoca)
Vicii», 21) Decembre.— Ziarul Frem denblat desminte amănuntele publicate prin ziiirul Glas Cznugora cum ca Austria şi-ar fi Înmulţit trupele la Plevlie şi Novibazar.
Sunt mulţi ani de când Austria n’a mărit câtuşi de puţin numărul trupelor sale.
ULTIMA ORA
I.ondru, 29 Decembrie.—Ziarul «Daily Chronicle > spune că regele Mi lan a însărcinat pe d. Uaraşaniu sa formeze un minister de coaliţiunc.
Belgrad, 29 Decembrie.— Trupele bulgare au devastat cu toiul oraşul l'irot, înainte dc a’l evacua. Aii luat cu dânşii chiar clopotul cel mare de la o biserică.
Hegele Milan a distribuit săracilor din Pirot 5000 de franci, în numele Prinţului moştenitor.
Starea de asediu s’a proclamat in districtul Pirot.
Sollu, 29 Decembrie.—Sgomotul circulă de două zile, cum că sârbii retrăgându-se ar II jeluit satele din regiunea Vidinuluî.
Astăzi s’a confirmat această noutate.
TEATRE, CONCERTE, PETRECERI
Marţi, 17 Decembre.
Teatru Xalionul. Amicii Falşi.
Sula Bossei. Barbe hleue.
Orfelini. Trupa pantonimâ.
BILETI\ FIY4M4K
Bucureşti, 17/29Decembre.
O curioasa mişcare s’a observat eri sârai către? ore, în târgul liber: pe când tendinţa erea mal mult slabă ; pecânu cursul Vieuil sosia într’o uşoară reacţiune, se a-rătară de odată vre-o câţi-va cumpărător, care în câte-va minute urcară cursul Con-slrucţiunilor la 195; o deosebire de 8—0 fr. la cdle-va secunde e o periculoasă tendinţă care poale daocasiuni la surprinderi supărătoare, baciele şi băncile sunt staţionare. Agio 17.40.
Ca vroi.
www.dacoromanica.ro
4
EPOCA — 18 DECEMBRE
PUBLICITATE	A
zim'Jhvi	
,, E P o c	A “
Str-mln. Episcopiei, No. 3.	
ANUNCIUR 1 SI RECLAME	
anunciuri pe pagina a IV, linia 30 bani, anunciuri si reclame	
pe pagina III 2 lei linia.	
	
REGNUL DE \,\\\ COMIS\ RAGELEI SI HEIMSTISMIIII
Sistemul prof. Dr. JAEGER
necunoscut pretutindeni ca cel mat eseeliute
CORONAT DL JURIUL MEDICAL DIN LONDRA CU ,, MEDALIA DC AUR"
A V I S
.
Sub-semnatii, având numai noi singuri dreptul de a fabrica vest mintele de lâna ce se poarta pe dedesupt, vestminte zise Normale, precum si cuverturile de paturi in lâna curata de Cămilă.
( uri păzesc de răceli si reumatisme
Do el arii m cu am Încredinţat In România unicul deposil al produselor
noastre Casei
AUX QUATRE SAISONS
72, Calea Victoriei 72, (in fala Palatului Ilegal).
Declaram ca nu recunoascem ca VERITABILE de cât flanelele ce se găsesc în aceasta casa. — Comande din provincie se fac direct.
Preţuri cu roite .şi broşuri se triimit gratis şi franco după cerere
W. BERGER’S SOHNE (Stultgart)
0 DOMNIŞOARA
CASA DE SCHIMB
I. M. F E R M O
27,—STRADA LIPSCANI, 27-
( l ll s l l. IU CI 11 1 s 17 Decembre 1885		( 1
5% Rente amortizabilă . . .	9* I	
Renta perpetna ....	88	
6% Oblig, ile stat		Si	
•>% Oblig, de sl. dniinil de Fer		
7% Scis. Func. rurale. .	tfttli?	
0% Scris func. rurale .	86 1 i	
Scris lunc. urbane . . .	SW i i	
6% Scris func. urbane . . .	91	
5% Scris. func. rurale . .	80	
5% împrumutul comunal . .	73	
Oblig. Casei pens. lei 10 dob.	SOS	
împrumutul cu premie . .	31	
Acţiuni băncel nalion	1185	
Acţiuni 'Dacia-Romania » .	m	
> Naţională		225	
*> Credit mobiliar . .	200	
» C.onstructiuni. . . .	188	
>• Fabrica de hArtie . .		
Argint contra aur		17 1/2	
Bilete de Bancă contra aur .	17 1 2	
Florin austriael ......	2.01	
Cursul di\ yif.v \		
Napoleonul .......	9.98	
Duratul			
l-ose otomane		17.50	
Rubla hftrtie		1231H	
cursulnrv itriti i\ Acţiunile C. F. R			
Oppenheini	 Obligaţiuni noul C% C. F. R.	108.90	
	i 04.10	
u i» r>% » »< »	100,70	
Rubla hărtie		199.95	
CURS! I. 1>I. 1* \ms		
Renta Romănă		88 1 j 2	
Lose otomana	.	35. 75	
Schimb	 Paris 3 luni			
» la vedere		100	
Londra 3 luni			
» la vedere		25.25	
Berlin 3 luni		121	
Viena In vedere		2.01	
A L E C U A. 13 A L Ş
AVOCAT
66 Strada Dinnişie consultaţii do la 8—12 dimineaţa.
D. R. ROSETTI
AVOCAT
Strada Batişte No. 4.
O DOMNIŞOARA
Absolventa a cursului secondnr şi având Diploma de maturitate, se
oferă a da locţiuni, în vre-o familie, pentru cursul primar sau secondar.
In special pentru limba franceză, matematici şi ştiinţele tiisico-natu-rale.
A se adresa la redacţiune.
Care cunoaşte: limbile Franceză, Germană, Engleză, precum si piano doreşte a da lecţinnl în schimbul unul prânz zilnic snu unei resplâţî cuviincioase.
Adressa strada Ştirbei Vodă No. 5.
DE VENZARE.
Proprietatea SiUscnscn din judeţul Teleorman-Garfi la 5 minute depărtare. A se adresa la d-na Klisa Chronidi, Intrarea Rosetti No. 5.
DE VEZNARE.
Moşia Rîea Noua din judeţul Teleorman, plasa Teleorman, comuna Rlea. Moşia are 200 slj. masa sau aproape 100 pogoane. Este de arendat a 200 galbeni şi se întinde pănă în bătătura celei de a 11-a staţie a căi ferate Gosteş ti - T ur nu- M ag urele.
Doritorii se pot adresa la D. (Ir. G. Peucescu, slr. Clemenţei No. 2, unde vor vedea [danul şi vor lua ori-ce alte lămuriri.
DE VENZARE.
Locul din strada Dionisie No. 20 şi strada Crinului No. 5. Acest loc are faţa nre strada Dionisie 37 metri, pre strada Crinului 10 metri şi adâncime de li metri. Se vinde In total sau In loturi, de câte o a gatra parte.
Doritori se pot adresa la proprietarul lui, D. Gr. G. Peucescu, slr. Clemenţi No. 2.
1NSTITUTION Bl-ARAMBKRG
Strada Sf. Voevodi
La Direclion a l'honneur d'informer Ies parenls qu'elle a pris'pour l'annâe scolaire 1885-80, ues dispositions d'apres lesquelles Ies exaineus auront lieu desormais dans Ies ăcoles publiques.
ftien ne sera nâgligă pour assnrer Ies progres et le bicn-âtre des ăleves qu'on voudra bien lui conlier.
La rentrâe a eu lieu le 1" seplembre 1885.
LE PLUS ANCIEN BUREAU
1)E
P L A UE M E IM T
Pour institutrices, gouvernnutes, valets el femmes de Cbambre, etc.
Lecons particUlieres en toutes Ies langues, piano et musique vocale. Tenu par Catherink Kaki..
Di rigă par Atma Becher, institu-tricc francaise.
11, Strada, Stirbey-Vuda 11. Bucarest.
BURSE
Bursa Parisului
Cursul de ht 28 Decembre t $ 85 Renta franceză i jum. la sula. 100,1'* —100,20 detto bulevard 10 ore. 100,15 Renta română perpetuă 5 la sută 88,— —detto C F. R. 0 la sută—— Acţiunile bâncei române—Creditul Mobiliar român împrumutul Elin din 1879 320,25 336,25 idem din 1881 270.—280.— Banca Otomană, 397.50. 501 25 deto bulevard 10 ore, 407,50,500— Datoria turcă 14,40 4 jum. la suta 14,45 Lose turcsşti, 35,50 35.50, Datoriaunificată egiptână 0 la sută 322.321 , Schimbul I.ondrei la vedere 25,22, 25.23, detto la Berlin 122,87 123.
Bursa de Berlin
Cursul de la 28 Decembre 1885.
Napoleonul 10,15 Renta română a-mortisabilă 5 la sută, 92.25-92.25. Obligaţiunile C. F. R. 0 la sută 104,-103,90 detto detto 5 la sută 100,70-100,80. împrumutul danubian Openheim, 108-80 10. Rubla hârtie comptant, 190.50-199,30 Schimbul Londrei 3 luni 20,22-20,22, detlo Parisului 2 lum 80,25-80,30. detlo Amsterdam detlo 107,70108, împrumutul municipal Rucureştf 1884 92, —
Bursa Londrei
Consolidatele engleze99 sfert. Sehimbu Parisului pe 3 luni, 25,43 detto la Berlin 3 luni, 20,57, detto la Amsterdam 3 1. 12,03. action de la banca rom. 5 1/2.
Bursa de Viena
Napoleonul 9.98 9,975—Ducatul 5,97, 5,97. Impe-rialu), 10,30,10,30, Lire turceşti, 11,39 11-39. Argint contra hârtie, 100.Rubla hârtiecomptatâ 123,25-123.25 Acţiunile Credit Anstalt 297,50—297,00. Renta metalică 5 la sută , 83,40 — 83,40. Renta hârtie 83,20,83,10. Renta aur, —, — Lose turce 17,50—17,70 Schimbul Londrei la vedere 126,35-126 40 delto detto Paris 40,97-49,95, detto Berlin la vedere 02, — 02, detto Amsterdam la vedere 104,50-104,50.
Bour se de Francfort
Cursul de la 28 Decembre 188ă.
Renta Rouruaniei amortizabilă 5 0/0 92.18 92.00
MERSUL TRENURILOR CAILOR FERATE ROMANE
Valabil de la Sil 1885
Iturui-csti-lt omiui
Itueuresti-X ărelorova
Arătarea Trenurilor
jin | iun	l'r. ac.|	Tr. p. |Tr. p. ITr.pl.			Tr.	O 1 A | IU A UiA	T. ful.|	f. ac.	Tr. p
1 noapte		a. m.	dim.	dim.			p.m.	dini	p.m
Bucureşti p.	11,00	8,30	745	645	5.00	Bucuresci p.	4, (fi	9,00	4,30
Chitila	11,13	8,46	8,30	—	r.,1-	Chit ila	—	9,14	4.47
Bulina	—	8,59	8,19	—	5,31	Ciocăneşti	—	—	5,07
Crivina			9,20	9,04			6,09	Gherganl				9,47	5.27
					0,09	Titu	5,07	10,03	5,51
Ploeşll	12,17	10,05	9,35	8,19		Găescl	—	10,30	sca ra
Valea-Căi ug	—	10,59			0,36	Pitescl	6,24	11,35	7,55
Albeşti	—	11,00			8,30	Corbu	—	p. ni.	9,06
Mirii	1.14	11,30			8,52	Potcoava	—--a. -	12,18	9,24
Monteoru		12,10	p. m.		9,52	Slatina	8,08	1,18	10,04
Buzău	1,59	12,25	1,00		10,57	Piatra	—	1,10	10,32
R.-Sărat	3,1 r	—	2,15		11,20	Ba Is	—	i ,57	10,54
Focşani	d. 4,16	Tr. 7.	3,38		4,23	Păleşti	—	2,19	11,23
Mărăşeştl	5,00	2.00	5,15		6,38	Circca	seara	—	11,35
Pufeştl	—	2,26	5,57		11,00	Crai ova	9,30	2,54	12,01
Adjud	6,01	12,55	6,39			Filiasi	10,17	3,50	1,04
Sascut	6,24	1,20	7,18			Butwcştl			—	1,25
Răcăciunl	—	1,48	8,01			Strei ui ia			4,24	1,47
Valea-Seacâ	—	2.20	8. ii			Tini nea					2,10
Băcău	7,31	2,40	9,35			Pruaişoru	—	j		2(Aj
Galbinl	—	3,32	10,29			Palola	11,30	5,3	2,46
Roman sos.	8,45	4,10	11,15			T.-Se veri n	12,03	5,52	2,34
	dim.	p. m.lnoap.				Vereior.sos.	12,0 >	6,15	4,00
Itoiuan-Baciirest!						\ oreiorova-llueuresU			
	noap.	p. m.			p. ni.		sear.i	dim.	noap.
Roman plec.	8.25	12.30			5,45	Vârcior. pl.	7,45	11,00	11,35
Galbinl	)H	1,07			6,37	1’.-Severi ii	8,09	11,23	12,11
Bacău	0.20	1,40			7,20	Palola	8,41	11,59	12,53
Valea-Seacă	—	2,17			8,15	Prnisoru	-		—	1,10
Răcăciunl	•—	2,58			8,59	Ti m nea	. —•	p. m.	1,20
Sascut	10.23	3,18			9,43	Slreliaia			12,40	1.49
Adjud	10.45	3,52			10,29	Butoesll			—	2,07
Pulrijtl		Ml	dim.	p. m.	11.01	Fii iaşi	10,04	1,11	2,30
Mărăşeştl	11.18	4,34	6,40	5,05	11,30	Crai ova	11,00	1,58	3,52
Focşani	11.52				8,26	5,45	12,49	CirceS					3,58
R.-Sărat	12.39	Tr. 6.	9,55		2,1	Pe Ieşti		2,18	4,12
Buzeă	1.46	11,35	11,00		3,33	Ba Îs			2,40	4,30
Monleoru	—	11,53	*TT’		4,28	Piatra			2fi8	5,03
Mizil	2.50	12,39			5,33	Slatina	12,28	3,2:1	5,44
Albeşti	—	1,05	—	Tr. 22	6,06	Potcoava	* 		3,50	6,17
Valea-Călug.	—	1,18	seara	seara	6,25	Corbu					6,11
Ploeştl	3.33	1,35	8,05	9,57	6,45	Piteşti	2,23	5,23	8,25
Crivina	—	O 09	8,35	—	10,41	Căesll	—	6,20	9,24
						Ti I u	3,41	6,50	10,04
Buftea	—	2,59	9,12		ti.lt	Clierganl	—		,	10,23
Chitila	4.48	3,15	9,26	11,16	11,22	Ciocăneşti			seara	10,41
Bucur. sos.	5.00	3,30	9,40	11,30	11,35	Chitila		7,42	11,01
		p. m.	seara	noapt	a- m.	Bucureşti s.	4,45	7,55	11,15
Arătarea Trenurilor
Itui'ui'e.sci-tiiui'^iii
Arătarea trenurilor
	T. ful.l	T. ac.l	'Tr. p.
	dim.	a. m.	p. m.
Bucureşti p.	5,40	7,10	5,30
Filurot	—	7,40	6,05
Sintestl	ţţ-	7,58	6,33
Vidra	■		8,06	6.46
Grădişte	—	8,10	7,01
Comatia	6,24	8,26	7,21
Băneasa	—	8,52	8,03
Frătcstl	—	9,10	8,21
Giurgiu	—	9,25	8,45
Smârda sos.	7,10	9,30	
(■iurgiii-Hiiciirestt			
	p. m.	a. m.	p. m.
Smârda pi.	2,25	8,00	5.40
Giurgiu		8,14	5,55
Frălesll	—	8,27	6,10
Băneasa	.		8,53	6.40
Comuna	—	9,24	7,17
Grădişte	—	9,31	7,26
Vidra	—	9,42	7,42
Sintesll		*	9,51	7,53
Filaret	—	10,31	8,21
Bucur. sos.	3,52	10,45	9,00
(■alati-Buxeu			
	noap.	a. ni.	
Galaţi pl.		7,00	seara
Bărboşi	2.49	7,40	8,10
Brăila	2.27	8,23	8,55
Muftiu	—	9,00	
Janca	3,21	9,34	
Făurel	3,48	0,08	
Cilibia	—	0,43	
Buzău sos.	4,15	8,15	
Ituy.eu-Gululi			
	noap.	p. ni.	
Buzău pl.	11.53	12,45	
Cilibia	dim.	1,15	
Făurel	12,86	2,46	
Janca	2,18	2,21	
Muftiii	—	2,49	dim.
Brăila	2,21	3,31	6.45
Bărboşi	3,06	4,11	7,30
Galaţi sos.		4,45	
T6rgovistt		‘-Titu	
	a. m.	p. m.	
Târgoviste p	8.10	4,50	
Văcăreşti	8.33	5,13	
Nucetu	9,00	5,40	
Titu sos.	9,30	6,10	
Cula ti-Murasesli
Arătarea trenurilor
	Tr. f.	Tr. â.fTr. p.	
			a. m.
Galaţi pl.			8,05
Bărboşi			8,48
Serbesll			9,12
lndependinţ			9,28
Hanu-Cunuc			10,10
Iveşti	dim.		10,34
Tecuciu	5,04		11,23
Mărăşeştl	5,30		11,54
Mui‘iiscsli-(>alnli			
	seara		p. m.
Mărăşeştl pl	11,13		4,40
Tecuciu	11,47		5,31
Iveşti			6,03
H.-Gonachi			6,26
lndependinţ			7,08
Serbeşll			7,24
Bărboşi			7,55
Galaţi			8,30
I * I o esti-l* redea I
	dim.	dim.	seara
Ploeşll pl.	10,00	8,49	7,01
BăicoiO	10,35	9,28	7,39
Cămpina	05,29	9,51	8,02
Comarnic	11,27	10,17	8,29
Sinaia	12,09 p. m.	11,03	9,08
Buşteni	12,26	11,18	9,23
Predteal sos.	12,50	11,40	9,45
IVetleal-IMoesti
	p. m.	p. m.	dim.
Predeal pl.	5,40	5,50	7,30
Buşteni	6,01	6,11	7,50
Sinaia	6,19	6,52	8,09
Comarnic	6,52	8,25	8,42
Cămpina	7,16	8,50	9,05
Băicoiu	7.38	—	9,27
Ploeştl sos.	8,10	6,4-	9,55
Titu-	Tcrgo viste		
	a. m.	seara	
Titu pl.	10,25	7,00	
Nucelu	11,07	7,42	
Văcăreşti	11,35	8,10	
Târgovişle s	11,55	8,30	
IMocsIi-Slanic
STAŢIUNE!	Arătarea trenurilor		
	Tr. fl.|Tr. ac.|Tr. p.		
Ploescl pl. Iluda Potane Slănini sos.	a. m. 10,45 11,10 12,12 12,10		
Sliuiie-IMoesti			
Slănic pl. Poiana Buda Ploeştl sos.	p. m. 6,00 6,23 7 *>(i 7^50		
Tecuciu-llărlad			
TecuciO pl. Berchecl G liidice ni Tu Iova Bârlad sos.	a. m. 6.15 0,48 7.16 7,32 8,00	a. m. 11,40 12,21 12,58 1,20 1,50	p‘ m. 5,30 6,19 6,54 7,16 7,45
Bârltul-Teeueiu			
Bârlad pl. Tutova Ghidicenl Berbeci TecuciO sos.	a. m. 8.40 9,14 9.41 10,10 10,40	p. m. 2.50 3,24 3.51 4,20 4,50	p. m. 8.40 9.41 9,29 9,55 10,25
lasi-Unglieni			
Iaşi pl. Unghenl s.	p. m. 3,25 3,49	a. m. 11,50 1,21	
l ngliciii-lasi			
Ungheni pl. laşi sos.	p. m. 2,00 3,32	p. ni. 4,40 6,12	
Yeresci-ltotosani
Verescl pl.	p. m. 2.08	p. m. 9,49	
Botoşani s.	2,03	11,42	
Botoşani pl.	5.21	3,15	
Verescl s.	7,21	1,55	
(ainpiiia-!>ortana
Cămpina p. Doflana s. Doflana p. Cămpina p.
a. m. 11,20 11,40
p. m. 0,40 6,58
Itoniau-lasl
STAŢIUNE!	Arăt. Tren.	
	Tr.ac.| p. am.	
Roman pl. Păşeam T.-Frumos Iaşi. so-.	dini. 9,51 10,51 1,53 1,50	[>. m. 4,47 4,15 8,24 9,52
Insl-ltoinnn		
Iaşi pl. T.-Frumos Paşcani Roman sos.	p. m. 4,08 5,25 7,17 7,53	dim. 6.52 8,35 10,01 11,00
l'useuni-Suceuva		
Păşeam pl. Vereşcl Suceava	dim. 10,40 12,08 12,23	săra 7,15 9,17 10,09
Sueeuvu-PaAeuui		
Suceava pl. Verescl Pâşcaul sos.	p. m. 5,00 5.40 6.41	dim 6,54 7,51 9,15
Adj ud-T ei-g 111-0 e nu		
Adjud pl. T.-Ocua sos. T.-Ocna p. Adjud sos.	p. m, 4,15 6,10	a. m. 10,35 12.15
Coiistuutu-Cernu vodă		
Constanţa p Murl'atlar Med jidie Cernavodă s	p. m, 2,50 3,37 4,18 5,02	dim. 9,10 9,57 10,38 11,22
Orna vodii-( onsluula		
Cernavodă p Medgidie Murfallar Constanţa	p. in. 5.50 7.45 8.2? 9.10	p. m. 2,0) 2,25 3,39 [ 4,22 1 '.,33
Bucuresci. — Tipografia «Le Peuple Roumain,» strada Episcopiei No. 3.
’Jţ}
www.dacoromanica.ro