ANUL I No. 27. 10 BANI NUMERUL i MARTI 17 DECEMBRE 1885. îmi—i—— ni im Grigore G. PEUCESCU Director politic ABONAMENTE: In (ari 1 an <0 lei, 6 luni20 lei, 3 luni 10 lei In străinătate 1 an 50 lei, 0 luni 25 lei R E D A C Ţ l A No. 3.—Piaţa Episcopiei.—No. 3. Barbu stkf. DE LA VRANCEA Prixn-redactor A N U N C I U R I: a rumeniri pe pagina a patra linia 30 bani, anunciurl şi reclame pe pag. III 2 lei linia. ADMINISTRAŢIA No. 3.—Piaţa Episcopiei.—No. 3. APARE IN TOATE ZILELE SPB€TA€RiELB PARLAMENTARE CRIZA MINISTERIALA LUPTA ------ SERBII SI BULGARII CONFERINŢA D-IMULIA IIASDELi „SE NU FIE PREA TERZIU!“ DIN BtrHERILE LTMII CRONICA TEATRALA Aspectul ce Camera noastră înfăţişează privitorilor.de la venirea d-lui I. Brătianu la cârma ţârii,este vrednic de luarea aminte a patologulul. De când cn aşa numita revizuire a constituţiei si cu sporirea numărului aşa numiţilor representanţi al naţiunii, galăgia este o stare normală. Ilare ori isbuteşte cine-va se ţină un discurs de o oră, mal ales când are nenorocirea se nu vorbească pe placul colectivităţii; rare ori se întâmpla ca un membru al opoziţiei se fie ascultat cu acea religiosilate şi acel respect ce să aştepta de la o societate deliberativă serioasă. întreruperile şi sgomotul slut aşa de dese, lipsa de disciplină este aşa de Învederată, în cât privitorul rece se întreabă dacă asistă la o comedie rău scrisă sau la desbâterile unul parlament.J în or care parte a lumii, când două sule de oameni deliberează la un loet asupra unor interese aşa de capitale ca interesele unei ţâri, să al-eătueşte un fel de poliţie interna, un codice de deprinderi consacrate sau de precedente admise, care să slujească de normă în conducerea acestor desbateri. Este adevărat că şi Camera noastră are un regulament, care fixează ordinea în care trebue să vorbească fie-cine, care da preeminenţa unor ceştiuni asupra altora, care prescrie cuviinţa ca o condiţie sine qua nona acestor desbateri. Dar este cine-va în stare se facă pe colectivişti a păstra regulele parlamentare urmate în alte ţări? ’ŢI al găsit! Nimic nu’î înfrânează sau li conduce, nici autoritatea legală a codicelui parlamentar, nici mărimea intereselor puse în joc, nici cuviinţa datorită acelui public pe care curiositaţea îl grămădeşte zilnic in tribune. Se întâmplă chiar câte o dată că doi inşi vorbesc în acela-şî timp. strigând unul către altul, apostrofân-du-se în nişte termeni foarte latineşti,— le latin dans ses mots brave l’honnttete,—sau ameninţând u-se cu nişte gesturi de gladiatori şi transformând ast-fel «sacro-sancta incintă" într’o adunarede energumeni. Lăsăm la o parte banalitatea frazelor, umflătura idropicâ a expresiuniîor, in-coherenţa ideilor şi acel cortegiu de afirmări eretice in ordinea politică şi financiară, cari pun pe gânduri pe or cine vede în ce mâini a ajuns a-ceastă ţară. Patologia parlamentară va avea se înregistreze o mulţime de! originalităţi,datorite verve! oratorilor colectivişti, intre cari emfasa neadevărului, retorica cu orchestră â la Wagner, declamaţiunea vagă pot figura ca piese vrednice de institutul Leidesdorf. Se pare însă că aceste figuri de o-locinţă drastică nu sunt de ajuns pentru Ciceronii regimului. Alaltăeri, impetuosul vice-preşedinte al Came-ril, d. Dimancea, era se aplice, unul deputat refractar, acele argumente peremptorii, cu care colectivitatea a convins pe o mulţime de oposanţi, în alegeri şi In adunările de la Bos-sel şi Orfeu, despre dreptatea causel ce represintă. Norocul a fost că d. Moruzi, prefectul poliţiei, s’a interpus, ca Oh al doilea Nestor, spre a calma nervii Impetuosului Achille, şi ast-fel a isbutit a asigura inviolabi-tatea adversarului d-luî Dimancea. Altmintrelea, comedia ce se joacă de atâta timp în Dealul Mitropoliei s’ar fi prefăcut în melodramă şi poate chiar îulr’o tragedie Shakespeariană. *■ De altmintrelea, cum voiţi ca a-eeştî pacinici cetăţeni, deprinşi cti sgomotul şi manoperile electorale, se ştie a se conduce într'o adunare deliberativă? Cu greu, nişte oameni de o nervositate bolnăvicioasă, de o educaţie făcută la întâmplare, se pol obicinui a tracta ca cuviinţă nişte eestiunî, în cari abia veteranii înăspriţi in luptă ’şî pot păstra sângele relee. Dacă scene de felul acesta se repetă necontenit, dacă oratorii colectivităţii vorbesc mai mult cu mâinile decât cu gura şi mai mult cn gura de cât cu mintea, dacă două sau trei mori umbla de o dată şi fac un sgo-mot asurzitor, fără să se vază cel mal mic atom de faină, de vină nu sunt d-lor, ci d. I. Brătianu, care, per fas et ne/'as, a ţinut să’şi compună o asemenea adunare de novici cu nervii irascibili, cu figurile aprinse şi cu gesturile împrumutate de la Vicleimul fără perdea. Oare nu se găseau în această ţară alţi oameni, cărora alegătorii să le Încredinţeze representarea şi apărarea intereselor lor? A susţinea una ca asta, arii a închide ochii asupra realităţii celei mai netăgăduite şi a afirma că toată suflarea românească se compune numai din colectivişti. Oare aţâţi bărbaţi eminenţi, oneşti şi capabili, rămaşi afară din Parlament, nu ar fi represental cu mai multă demnitate şi cu mai multă sinceritate interesele ţării, mai ales astnzi când gravitatea pericolului face presenţa lor neapărată in Cameră şi in Senat? Da; insă d. Brătianu nu sufere să fie controlat. Veci-iiica d-sale ţinta a fost de a se Înconjura de nulităţi, cari să’şi plece voinţa înaintea voinţei d-sale, cari să’i ureze la «mai mare» de câte ori strănută şi să-T aplaude cu frenezie, de câte ori debitează de pe banca ministerială, cu acel sans (jhie oe’i este propriu, cele mal neauzite absurdităţi sau neexactitâţi. Pe când adevăraţii bărbaţi de Stat caută a a-tragoîn jurul lor tot ce este capabil şi onest, tot ce poate sluji ţara cu dragoste şi devotament, şeful colectivităţii a lucrat sistematic spre a înlătura toată capacităţile de la conducerea afacerilor publice, a’şl crea un Parlament, cum nu credem că se va mai găsi altul In istoria ţărilor constituţionale. Specialiştii seî nu numai că sunt incapabili, dar, ceea ce este şi mal rău, ei se cred capabili, şi superficialitatea cunoştinţelor lor este agravată prin aplombul cu care susţin teoriile cele mai ridicule. Tocmai pentru că nu se pricep la nimic, el cred că cu două sau trei fraze, luate în fugă şi nerumegate dintr’un tractat de economie politică, sunt în stare să pună capăt crizei e-eonomiee şi finanţiare ce ne bântuie, şi pe când aceşti finanţiari, economişti, legiuitori improvizaţi, debiteză retorica lor seacă în nplausele unei majorităţi inculte, agilii merge crescând, iar ruina economică se apropie cu paşi uriaşi. Într'o adunare de bărbaţi serioşi şi pricepuţi, nişte discursuri asupra situaţiei, ca cele rostite de dd. 1. Gftm-pineanu . Slolnjanu, Oostinescu et ulii ejitsdem farinae ar fi produs saii un rts emerite sau o milă profundă; în Camera d-luî I. Brătianu, ele aii fost salutate cu salve de aplause. O turmă rătăcită se ia după cel ce se pun in capul el; aceştia sunt de regulă cei ce cunosc mai puţin drumul, dar ei sunt cei mai indrâsnoţi. Aceasta se întâmplă şi într’o Cameră deliberativă: cei ce au se rupă gâtul tu-tulor se pun în frunte si se fac conductorii ei. I.ncenzio. CRIZA MINISTERIALA Ministerul e cârpit dar criza ministerială nu e sflrşilă. Nici colectiviştii nu pot lua în serios noul minister. După ce au recunoscut că ministernl e uzat, după ce d. Cornea a ccrul'că tot cabinetul să demisioneze pentru ca d. Brătianu să vie cu uiţi coleginuolacum ucelaş minister rămâne carula chiar colectiviştii îi dedesorăun brevetde incapacitate. Numai cele două locuri vacante îşi primesc titulari lor. Chiar generalul Fâlcoianu rămâne la reshel. D. Bratianu pretinde al mai impunecorpului ofiţeresc care nu’J vrea cu nici un preţ De aceia nu crede nimeni ca aceasta combinaţie să fie serioasă şi sgomolele privitoare la nuoi schimbări ministeriale Îşi urmează cursul. De pildă se zice: retragerea d-lor Fâlcoianu şi Stolojan nu o înlăturata prin noua cârpeala ministeriala. Aşa dar.de şi ministerul e cârpit, dar criza rămâne deschisa. In acesta privinţă, recunoaştem câd. Brătianu a făcut un progres. Până acuma aveam criza ministerială periodică, acum.avem crizaininis-terialâ permanentă. Cu modulacesta, cinci, şase generali cari doresc să obţie portofoliul res-belului, speră mereu; cinci, şase avocaţi rămân desemnaţi la justiţie. Astfel el îşi păstrează încrederea în d. Brătianu şi până să-şi vaza visul cu ochii, el se arăta pe lâuga magistraţi ca miniştrii de mâine şi afacerile lor nu merg mal răii. Maro progres! Paris, 27 Decembre. — i ori; seara-Oportunişlii ar voi să pună pe d. Bri-son ca candidat de preşedinte al republice!. Dreapta ar avea,la rândul său, inten-ţiuuea do a presinta pe amiralul D. Hompierre. Dar pîna acum, alegerea d-lul Grevy pare sigură. Paris, 27 Decembre.— 11 ore seara, D. Brisson ’şi declina ori ce candidatură la preşedenţia republlcei, şi consiliază pe toţi republicanii sa voteze pentru d. Grevy. Paris, 27 Decembre. — D. Contele de Diesbaeh, primul secretar al legaţi unii din Bucureşti, este numit cavaler al legiunii de onoare. Solia, 27 Decembre, -r- Prinţul A-lexandru a dat un ordin de zi către armata unde ,re-sultatele produse de această experienţa, dacă ne vor parveni până la ora cinci. * « * Curierul Balasan spune că primăria din Iaşşi a luat măsuri să sp lipească pe fie care pâine câte o eticheta imprimata, ca semn verificator pentru exactitatea greulăţei. • • Trupa de operetă francesă, care joacă la sala Bosse!, va da în luna Ianuarie o serie de zece representaţiuni în oraşul Galaţi. • • Intre candidaţi pentru Prefectura judeţului Buzăll, se zice ca ar fi şi d. Po-litimos. • • Un comitet compus de mai mulţi a-matori a diferitelor ramuri a artelor frumoase, s'a decis u redacta In Iaşşi un ziar cu titlu «Amicul Artelor», care va apare de două ori pe lună,cu Începere de la 1 Ianuarie 1880. DECRETE Comuna tybană Ploeşll este aulorisată să cumpere, pe seama sa, cu preţul de li,000 lei casele din acel oraş ale d-lul G. NLculescu. — Comuaa rurală Cara-Orman/ din judeţul Tulcca, este aulorisală s6 perceapă câte va laxe. —Comuna urbană Câmpu-Lung este au-ulorisută să contracteze de la Casa de depuneri şi consemnaţiunt un împrumut de iei 100.000, cu procent de 5 0/0 pe an, plă-libil în timp de 25 ani prin anuităţi cari sc vor Înscrie în budgetul comunelca chel-tuell obligatorii. — U. C. Stefănescu s'a numit director al arestului preventiv din judeţul \rgcş. —Comuna urbană OdobeştI din judelui Putna este autorisată a percepe următoarele taxe; Lei B. 2 — de la un libret de servitori. — 05 de la decalitru gaz. — 30 de la decalitru păcură. — 10 de la perechea de bol sad cal de Ja trăsurile încărcate cu ori-ce povară, ce vor intra in comună. 1 — de la suta de lei în sus din preţul unei viţe ce se va vinde în zilele de târg, bâlciu saft iarmaroc. www.dacoromanica.ro 2 EPOCA — 17 DECEMBRE rasellor chiui pe BKffia-Novak.ace\ mare general al luiMihaiO Viteazu, a cârtii o-rigine serba, a slabilit'o, într'un chip neîndoios, chiar d-nu llâjdeu. printr'un anume studiu ce a consacrat eroului-martir, pe care l numeşte braţul drept al lui Mihai-Viteazu. Arătând, ca tiabu-Novak se trage din Sârbi a. de unde a emigrat In tinereţe, revoltat contra bei-licului impus de regina IrTna poporiiluî şerb, pentru zidirea Semendrief cu castele măreţe!... Revenind asupra interesului ce poartă Românii popoareler de peste Dunăre, ilustrul conferenţiara desfăşurat In trăsuri măreţe, ajutorul nepregetat şi puternic ce au dat vechil noştri! domni Şerbilor şi Bulgarilor, spre a'i scăpa de robia Turcilor si In cele din urmă duioasa ospitalitate ce le a fost tot-d’nuna acordată pe pământul României, care le era limanul de scăpare. Devenind România atunci, bulevardul Nordului contra peninsulei balcanice căc,tuta cu totul In puterea Turcilor, cum este menită d’aci Înainte a fi bulevardul peninsulei balcanice, când va fi ameninţată de Nord. De unde reiese, interesul reciproc,al popoarelor balcanice pentru existenţa lor. Şi în această privinţa durerosul războia ce a izbucnit peste Dunăre, va servi de lecţiune atât Sârbilor şi Bulgarilor, cari aO fost d’o potriva părăsiţi,de aşa numiţii lor protectori,în restrişte. Încât, rămâne invederat popoarelor din peninsula balcanică, ca numai o buna înţelegere şi unire între ele, este scăparea lor şicareva puteafiocrotităprintr’ocon-federaţiune, larealizareacâreiatrebuesă lucrăm din toate puterile,pe careocrede foarte putincioasâ ilustrul conferenţiar, căci însusi reprezintă deja o confedera-ţiune academică, ca membru al Aeade-mielor din Bucureşti, Sofia şi Belgrad. « Membrii Athenculul român, cum se ştie, 'şl au propus a ţine o serie de conferinţe, în scopul d'a înlesni desfacerea biletelor loteriei pentru clădirea palatului sân. Trebue să constatăm cu mâhnire, că publicul capitalei na corespuns, cum se cuvenea, legitimei aşteptări a ilustrei asociaţi uni: Nici titlul de actualitate, nici numele universalmente strălucit al conferenţiarului, n'aU putut atrage marele nostru public, la această interesantă conferinţa, care s’a ţinut, ca şi cele-l-alte, în faţa unul auditoriu prea restrîns. ltnl>n-\o\nk. SA NU FIE PREA TÂRZIU! Este titlul unei mici broşuri a cărei apariţiune am şi «nunţat’o. Poliţia a călcat casa unul d-11 Creţu care ar 11 împărţit câte-va exemplare dintr’însa şi o plîngere s'a adresat în această privinţăd-lul Procuror general. Scriitorul anonim arata într'un stil limpede şi liniştit starea în care se afla administraţia internă a ţării şi modul cum se conduce politica esle-rioara de către actualul guvern. Publicăm în întregul ei această broşură. «Situaţia ţerel, faţa cu evenimentele ce se desfăşura în peninsula balca- 1 nică, este din cele inal ameninţătoare. Inti adevăr. se ne dam bine seama de starea noastră interioara precum şi oe relaţiunile noastre exterioare, şi vom putea lesne deduce viitorul ce ni se pregăteşte. Sta ren interioara a itoniiniei in I 885 Finaticiele ruinate de un guvern inept şi lacom : datoria publică a covârşit miliardul. Cheltuell colosale se fac, mal puţin în interesul statului, de cât în acela al devotaţilor d-lui I. G. Brâtianu, care însă nu negligc de a’şl face părticica sa, prin întreprinderile Carada, Alcaz, etc., şi împinge neruşinarea pînă a provoca făţiş subscrierea de un milion în favoarea sa, subscriere silită pentru funcţionari, comercianţi şi mal cu seamă pentru întreprinzătorii de lucrări publice, în dara-averl cu statul. Hârtia-monedă a inundat ţara, gonind aurul: ast-fel că agiul s’a suit până la 18 0/0 şi cine ştie la cât se mal poate ridica. Poporul geme sub greutatea impo-sitelor, şi va fi cu desăvârşire ruinat când politica nechibzuită şi neromânească a d-lul I. C. Brătianu va mal deslanţa asupră'I şi flagelul rechisiţiu-nilor. Administraţia nu mal există de cât pentru a susţine interesele colectiviştilor, şi, pentru acest scop, districtele noastre s'au transformat în paşa-Itcuri, din timpii cei mal nefaşti al Orientului. Desfidem pe ori cine a taxa de exagerata această comparaţie; căci cutoţil cunoaştem cele ce se petrec în Vâlcea, Teleorman, Tecucifl, precum şi în cele l'alte districte ; fapte cari zilnic se des-voltă în presa noastră. Justiţia, care, după Constituţie trebue să formeze a treia putere în stat, justiţia, care e menita a garanta viaţa, onoarea şi averea cetăţenilor, a devenit şi ea un instrument slugarnic în mânile d-lui T. C. Brătianu. Ce frumoase ilusiunî ne făcâm asupra tinerilor noştri magistraţi! Dar ce decepţiune cercăm văzând că printre dânşii s’aă putut recruta agenţi poliţieneşti al unui guvern compus, la rândul seu, de agenţi ai străinului, care pare a fi jurat peirea acestei nefericite ţări, demnă de o soartă mal bună. Armata. Aceasta instituţiune, câruia datorim independenţa ţerel, cari, în ori ce altă parte, este obiectul celei mai vii şi părintesc! îngrijiri, a devenit la noi un instrument de partid, Suveranul abdicând de la toate prerogativele ce ’I acordă Constiluţiunea. înaintările, decoraţiunile sau pedepsele, sunt distribuite după cum se cred oamenii mal mult sau mai puţin devotaţi partidului colectivist, iar nu după meritele sad greşalele lor. Legi speciale şi personale s’au votat de Camere, şi promulgat de Rege. în beneficiul celor incapabili, sau celor condemnaţi de juridieţmnile militare. Nu este îndoială că armata va corespunde pururea la aşteptarea ţârei, că ea 'şi va fare tol-d'a-una datoria, dar cu câtă amărăciune, cu câtă decepţiune, cu ce descuragiare 1 In toţi anii se serbează ziua de 28 Noembrie, ziua câderel Plevnel. Acea aniversare se exploata mal cu seamă de Majestatea Sa Regele, fără a se gândi, că nu este un militar care să nu-şl aduca aminte de puţina solicitudine şi de lipsa a ori cărei iniţiative a Majestăţel Sale în tot timpul campaniei din Bulgaria. Armata noastră a bine-meritat de la patria în campania de la 1877, dar crede Majestatea Saca ostaşulRomîn nu este adînc mâhnit văzînd puţinele roade ce a cules ţara din sângele vărsat înaintea Plevneî? Care a fost acţiunea Majestăţel Sale în condiţiunile pacel? Ce satislacţiune s'a dat armatei şi ţârei ? S'a pierdut Basarabia şi s’a luatDo-brogea în condiţiunl de nu se poate a-pâra. S'a ocupat Arab-Tabia fără nici o glorie, şi s'a părăsit în mod ruşinos. Auzim mereu că Majestatea Sa pre-sidează — nu mal ştim pentru ce lucruri de nimic—Consiliul de Miniştri, şi în toate chestiunile importante, nu ştie nimic, nu se interesează de nici una din ele, sau, precum 'I place a se scuza mered, a vrut să fie Constitu-ţional\ Ast-fel a lăsat pe d. Ion Brătianu să compromiţă tot viitorul acestei ţări, iar 12 domenii le-afi făcut toate bune. Vorbirăm de cele 12 domenii, care lasă un gol însemnat în tcsaurul public, dar ce să zicem despre cele-l-alte domenii ale statului, cari continua se vând, spre a alimenta risipele regimului, de oare-ce produsul vânzărel lor, în loc d'a se face fond, secheltueşte ca venit ordinar? Din ministerul Domeniilor,Comerţului şi Agriculturei desfidem să ni se arate un resultat pipăit, corespunzător sacrificiilor ce se face cu întreţinerea acestui minister, devenit o adevărată sinecură, saO mijloc de căpătuire ; căci, domenu-rile ce Vodă-Cuza le-a luat de la călugării greci, ca să le dea ţârei sale, în curând nu vor mal exista. Singura ispravă a acestui minister a fost d’a împărţi sămânţa de grâa şi de porumb pe la locuitori, mijloc foarte nemerit pentru a se scurge marfa stricată a favoriţilor d-lui Brătianu. In Instrucţiunea publică e destul a ne pune întrebarea dacă azi sunt mal multe şi mai bune şcoli comunale de cât în vremea veche! Eforii a şcoalelor. D. Sturdza, credincios moralei şi deprindere! sale, se semnalează zilnic prin veninul ce arunca asupra şcoalelor şi tinerimei ce le frequenteazâ. Ne mărginim a aminti protestul celor 18 capi de instituţiuni din capitala, care încă aşteaptă un resultat. Ce să mal zicem despre Biserică şi Cler, care să nu fie cunoscut de toată lumea ? Se exploată slăbiciunea şi lipsa de caracter a Mitropolitului nostru primat. ca să se pue mal bine In evidenţă, şi să se ridice mal sus. Episcopatul catolic. E de plâns starea seminarelor noastre, şi neruşinata exploatare a clerului mirean. Avem un minister al Lucrărilor Publice, In capul căruia se pune d. Radu Mihal, astâ-di, când avem o pepinieră de oameni speciali şi capabili In ramura ingineriei. Aceasta constitue un scandal tot atât de mare, cât şi ridicarea sa la grad de general, cu călcarea disposi-ţiunilor celor mai precise a legeî de Înaintare în armata. Dar d-nu I. Brâtianu avea nevoe de o asemenea numire la un post atât de lucrativ, ca acela de Ministru al Lucrărilor Publice, ca să poată mai lesne distrage de la adevărata lor destinaţiune fondurile ce se votează, în toate sesiunile Camerilor noastre, în modul cel mai fantastic, pentru lucrări de milioane, a căror executare se amâna în mod nedeterminat. Dar până la executarea acestor mari lucrări, e destul a se vedea deplorabila stare a şoselelor noastre, şi, cele ce zilnic se relatează de presă în privinţa drumurilor de fer, şi a tot ce depinde de acest minister, justifică cu prisos aserţiunea de mal sus. Situutla Ivxterionra In relaţiunile exterioare, liberul nostru arbitru nu mal există. Noi nu mal putem avea o politică românească: suntem condamnaţi a executa ordinele ce ni se dau de la Berlin. Suveranitatea Porţel era o jucărie, pe lângă acea mult mai grea, mal oneroasă şi mai umilitoare în care am că-Zut acum. Azi suntem sub regimul unui contract dintre Uegele Carol şi Ion Brătianu! Hegele st conducă politica exterioară,—şi am vă^ut cu ce triste resul-tate,—iar d. I. C. Brătianu si exploate ţara fără control, in beneficiul s6u si al amicilor sei. Am veZut folosul negativ ce s’a obţinut In urma campaniei de la 1877, am văZutjquestia Dunărei compromisă, am YăZut cum ţara a devenit un târg exclusiv deschis mărfurilor germane, şi a-tâtea alte umiliri, dar ne mal era re-servat, şi cu ocasiunea evenimentelor din Bulgaria, a vedea respinsă de la Constantinopole pretenţiunea inoportuna şi târZia venită de dărâmarea po-siţiuuilor întărite după malul drept ai Dunărei. Cine scie ce ne mai reservă viitorul! Sub guvernul destrăbălat al d-lul I. C. Brâtianu, lipsit de orl-ce control atât din partea Camerilor, cât şi din partea Suveranului, ne putem aştepta la toate. Noi Românii n'aoi avut fericirea d’a cădea nici pe un Bernardotte, care a ştiut să se identifice cu patria sa adoptivă, nici chiar pe un Alexandru de Bat-temberg, care numai prin abnegarea şi valoarea lui personală, este pe drum de a crea o mare şi puternică Bulgaria. Acesta va merita numele de atare căpitan, fără de a avea nevoe ca acest ti- 1 — de la cotitul unui vas. — ÎS pentru cântâritul a 100 kilograme. — D. C. Danielescu, s'a numit Impiegat clasa II la biroul statistic din admi-nislraliunea centrală a finanţelor. SERBII SI BULGARII Conferinţa d-lui Hăjdtu ţinută Duminică la Atheneu Ilustrul academician începându’şl conferinţa, s’a făcut mai întâia ecoul părere! de râQ a tutulor Românilor, pentru râs boi ul fratricid de peste Dunăre. Apoi, spuse auditorului sâd, ca ne fiind Înzestrat cu grădina cuvAntăre), sâ nu se aştepte a le înfăţişa buchete, neputându-le da de cât fructe. Mărturisim, fără nici o pretenţiune, c'am gustat cu plăcere fructele şciinţel marelui nostru Maestru, ca nişte umili drept credincioşi şi nu ne propunem a da aci o analiză a acestei însemnate conferinţe, în speranţă, ca nu va întârzia a vedea lumina tiparului. Dar, credincioşi modestei noastre datori! de cronicari, suntem nevoiţi a însemna aci, trăsurile cu totul nuol şi foarte importante cu cari a ilustrat d'as-tă-dată, această veche theză, marele nostru istoriograt. După o repede întroducţiune asupra formărel rasei slave, d. Hăjdău, cu puterea prestigiului netăgăduitei sale competinţe, a enunciat o nouă teorie istoriograflcă, susţinând, că peninsula balcanică nu este numai o unitate geografică, dar mat cu seamă, o unitate etnică, pe temeiul substratului traco-latino-român, pe care s'aii super-pus rasa slavă in aceste regiuni. Că, sArbii descind din Cehi, iar Bulgarii din Poloni şi la începutul aşezărei lor pe valea Dunărei formau o apă, des-părţindu-se mal în urmă in naţionalităţi. Departe de noi îndrăzneala d’a despica teoriele emise şi cu atât mai mult cutezanţa d’a întreprinde aci o polemică ; însă iarăşi ca simplii cronicari necredem datori a însemna aci impre-siunile ce am putut culege. Aşa, pentru teoria unităţei etnice a peninsulei balcanice, o forţă şi viitoare Excelenţă a observat, că e o măreaţă fantasie... Gât priveşte deşceudinţa Sârbilor din Cehi, nu s'a văzut nimic nofl,întru cât rasa lor slavă, cum şi aşezarea lor în Moesia superioară de la Începutul secolului ol Vl-a, este bine documentată. Insă deşceudinţa Bulgarilor din Poloni, a părut cu totul nouă, cu atât mal mult cu cât, ginta lor mongolică, pare c'a fost stabilita de cel mai mare istoriograf slav al secolului nostru, marele Ceh Palaţkg, cu toată desăvârşita )or transformaţiune în naţie slavică. IJ-nil profani, vâd chiar în chipul ţăranului Bulgar, cea mal perfectă asemănare cu tipul ta tar. In cât cel puţin majoratul Sârbilor In naţiune asupra Bulgarilor, pare neîndoios. Noi credem, că marele nostru slavist, dintr’un simţimânt generos,minunat a-propiat împrejurărilor actuale, a voit a a da pas d’astă-dată Bulgarilor, jertfind FOIŢA ZIARULUI «EPOCA» l)l\ IIIIIIIIIIŢ LUIII Ea îl iubia, fireşte, ca în lot-deauna ba chiar mal mult ca ori când,—dar el era aşa de trist şi de cuminte, dar ea se simţia aşa de proastă în faţa unui om atât de Învăţat, în cât se temea sa'I vorbiască, îşi închipuia că'l supără cu înfâţişerea ei. Abia din când în când, şi c'o umilinţa, pe care nu ’şî-o putea stăpâni, mai îndrâsnia să se apropie de Radu. Câte o dată se necăjia, în cugetul ei, pe toată aceastăjînvăţetură, ce-o înspăimânta şi care-o despărţia aşa de grozav de copilul el. Alte ori ea perdea din vedere că '! este mamă, sta smirna înaintea fiu-său şi 'I vorbia cu smerenie ca unul om străin şi foarte respectat, — şi nu uial îndrâsnia să se apropie de el şi să’l desmerde ca altă dată. Radu se simţia din ce în ce mal grea stăpânit de gânduri urîte şi mai fără de nădejde. — El avusese un vis frumos, un dor duios şi mângăetor, care ’l ln-târia în ceasurile lui de oboseală şi descurajare. In copilăria lui se gândia c’are să vie-o vreme când va putea face pe măsa fericită şi mândra de fiul ei. Dar vremea aceea se retrăgea tot mal departe dinaintea lui, şi el îşi vîrîse In cap ideea ca e bolnav şi va muri înainte de-a o mal ajunge. In adevăr, de cât-va timp îl cerca, în răstimpuri, un junghiu in prpt.—Iarna trecută 11 apucase-o tuse obrasnică, de care-abia a scăpat Î11 primăvară.—Câte o dată asuda noaptea, şi dimineaţa se scula obosit, indispus, buimac şi cu gura rea. Ş’apol suferinţile lui morale deveniafl din ce în ce mal mari şi mai vătămătoare sănătăţii lui. Se făcuse de-o sensibilitate, cure nu era de loc estraordi-nară verstei lui, dar în împrejurările, în cari era pus, ar fi fost mal bine să n’o aibă. Pentru oameni! săraci şi espuşl fatal umilinţilor, natura ar fi trebuit să'şl croiească un sistem nervos mai din topor, mai... a nesimţire, ceva... aşa cum e la animale şi la mulţi oameni bogaţi. Aşa să gândia adese or! Radu, care înghiţia toate brutalităţile popii, năbuşindu’şî în pept mânia şi ura ce’l sugruma, şi pe care n’avea putere s'o arunce tu obrazul acelui om grosolan şi nesimţitor, care’l umilia şi’l călca în picioare, pentr’ uri miserabil adăpost, ce’l da sub acoperişul lui. —Căci popa '1 avea tot ca pe-o slugă la casa lui, şi a-nii cari se scurseseră şi clasele prin care bâeatul trecuse, pentru sflnţia-sa nu însemnaa nimic. Aceleaşi mojicii, aceleaşi mustrări, la toată îmbucătura, a-celaşi dispreţ inconscient şi dobitocesc. de ce poate să se petreacă în inima şi în mintea unul bâeat, care începe a simţi ş'a pricepe lucrurile. Dar preuteasa de câtâ-va vreme prinsese a’i arăta o bună-voinţâ ş'o dragoste neobicinuita. In vorba el, în ochii el galeşi, în toată purtarea ei, faţă cu Radu, punea un fel de căldură, de alintare stângace şi proastă, care, la vîrsta în care ea se afla, era nesuferit de ri-diculă. Aceasta femee, care lulRaduputeasă'l fie mamă, îşi pusese ochii pe cel şaptesprezece ani a! lui, şi în lipsa popii, umplea capul bietului băeat cu toate fleacurile ce'I trâsniad prin minte: Cum a iubit’O pe ea lumea, cum umblă şi azi o mulţime — să se dea în dragoste cu ea, cum i-a trimes vorbă, prin babă, şi mai alaltâ-eri, băcanul din colţ, —dar ea nu vrea. I-ar plăcea un bâeat tinerel, aşa ca Radu bunâ-oară... Apoi îl ruga să nu spue la nimeni ce-aude de laea.Şi’şî făcea ochii dulci,şi ofta, şi ’şî piţigâiaglasul, şi se mlădia ca opi-sicâ, într'un fel de milogeala desgus-tatoare; îşi apăsa inima, care i se umfla în pept, îşi ducea palmele la obraji ca să’şl astâmpere arsurile, şi 'şl lua un aer timid şi ruşinos, şi nişte strîm-băturl de copila nevinovată. Radu asculta nemişcat, şi se uita lung şi nepriceput la aceasta namilă de femee ordinară şi nesuferită. — Privirile lui, reci şi fără nici o espresia, se opriaa când pe mâinele eî cojite şi butucănoase, când pe chipul ei uricios, cu nişte obraji mari şi îmbujoraţi, c’o gură largă şi jimbatâ, şi cu nişte ochi de tătar, mititel, fără coloare, sgâiţl prosteşte şi duşi în fundul capului. Gând Radu a înţeles de ce e vorba, l’a prins o scârbă nestăpânită de casa în care se afla, şi s’a hotârît cu ori ce preţ să plece de acolo. A umblat, a stăruit, s'a rugat de toţi, ş'a găsit în sflrşit o meditaţie, într'o familie, la nişte copil leneşi, idioţi şi obraznici, cari 'I scoteafl sufletul şi ’I zâdârnicead toată osteneala şi stăruinţele Uil. Plecarea lui din casa popii a iscat un mic scandal, la care el nu s’aştepta.— Sflnţia-sa, cari ’i spusese de multe ori când s’afia în toane rele şi’şl da vânt gurii, ca e o belea pe casa lui, şi ca nu ştie cum să scape de pacostea asta, care stâlâstunpecapullui,—deastădata văzăndu'l gata să plece cu tot dinadinsul din casa lui, nu perdu prilegiul de a’şl arăta răutatea şi mojicia în toată murdara el goliciune. — Apoi stă!, bâete, că nu merge treaba aşa....Ce fel de vorba ’i asta? Te ţin în cas’atâţiu ani şi le hrănesc de pomană, şi când Iţi abate... hop, îţi iei catrafusele ş'o ştergi 1... Ce, aşa scrie la cărţile voastre? Potoleşte te, bâete, c’avem socoteli amândoi....Da... Ce crezi ? avem de furcă.... Şi nelnduratul popă i-a oprit legătura cu toate cărţile şi cu ce mal avea de acasă,—iear bietul baeat, galben de ciudă şi far'o lacrimă ’n ochi, a plecat cu ce-avea pa el, şi nici o dată nu s'a mai întors pe-acolo. El era iubit de camarazii lui, şi mulţi prietini din şcoală l'aa ajutat care cu ce-aa putut. Dar s'aa găsit şi de aceia, cari să'şl bată joc de sărăcia lui şi să'şl vîre degetele, rizend, prin spărturele hainei lui vechi, cu mânecile scurte, care abia '1 mai încăpea, şi prin care viforul şueraa batjocura şi desnadajduire, pe vreme de iarnă. Şi toate umilinţile, pe care el le pri-mia c'un zimbet silit şi dureros, isbiaă grefl şi adânc, ca nişte tăişuri de topor, în aceasta natura blajină, de-o mândrie stăpânită şi îngăduitoare, care 'şl închidea durerile şi-’şl le strivia In ascuns, c'o putere neobicinuita la vîrsta aceia. ţVa urmai A. Vlahuţă < »>• www.dacoromanica.ro EPOCA 17 DECEMBRE 3 S > r tiu să'i fie decernat de linguşitorii neruşinaţi şi interesaţi. PenC la alte recompense, el are iubirea şi încrederea poporului sâQ, care vede ca, departe de a exploata patria sa adoptivii, el zilnic se sacrifică pentru densa. Onoare lui şi ferice de Bulgari cu un asemenea Suveran! Dar ce st' zicem de noi, care am a-funs d’a nu fl alt-ceva de cât materie imposabilA, şi care suntem loviţi mişeleşte chiar atunci când ne permitem a cugeta măcar asupra intereselor economice sad politice ale ţârei noastre? Acum este vorba a se şti câta vreme vom mal rabda o asemenea stare de lucruri? A indica râul, este a face lumina, şi când lumina este făcuta, râul este pe jumătate vindecat. OrI-ce Român, iubitor de ţara sa, trebue sâ'şl pue următoarea Întrebare: Poate tl admis, In secolul In care trăim, şi In starea de cultură la care am a-juns, ca o societate Întreagă să fie redusă la rolul de sclavi, pe când nu e mult timp, că se mal găseai!, In senul el, oameni cari ştiail sa apere drepturile ţârei lor contra unor influenţe mult mal puternice de cât cele de azi, şi îşi sacrificau chiar viaţa pentru binele obştesc? Dar ni se va (jicc: Ce e de făcut? Meargă tot omul de bine la Majesta-tea Sa Regele şi zica’l: «Ce tot căutaţi pe inamicul di-«nastiei? «Inamicul cel mal pericolos al di-«nastiei sunteţi chiar Majestatea «Voastră. «Vreţi consolidarea dinastiei? Pro-«baţi că sînteţi In adever Constitu-«ţional, că ţineţi compt de nevoiele «poporului, că ve preocupaţi de vii-«torul acestei nefericite ţeri, că v’aţi «ident ficat, în toate şi pentru tot-«d’a-una, cu poporul Român, şi In «fine că nu admiteţi seefestrarea la «care aţi fost redus, de bună voe şi «In mod interesat. «Rupeţi bariera ce d. Brâtianu a «avut infamia d'a pune între Majes-«tatea voastră şi ţară, barieră care se «compune de 12 domenurî, pe care «le plătiţi cu preţul desafecţiunel «unui popor întreg! «Slnteţi de 20 ani in această ţara; »aţi putut cunoaşte ţara şi oamenii. «Luaţi dar opt oameni oneşti, iudeii pendinţi şi capabili, puneţi’i la «cârma Statului, uzaţi de dreptul ce ve dă Constituţia alut lntr’aceasta, «cât şi în disolvarea Gamerilor slu-«garnice de azi, şi lăsând Naţiunea «a se rosti In deplină libertate pen-«tru alegerea mundatarilor sei, veţi «restabili equilibru şi veţi face a se «curma imputările ce se ridică in «contra tronului din toate unghiu-«rile ţereî, imputări, cari au fost «tot-d’a-una prevestitoare de mari «şi periculoase furtuni!» Din două una: SaQ ea Regele va asculta glasul naţiune!; şi atunci, datoria ! ori cărui Român este de a’l susţine şi | de a l apăra: Sau va urma pe calea pe care jse află 1 din nefericire, şi atunci e bine a 'şi a-minti că răbdarea îşi are mărginite ei, şi că multe tronuri s’ao surpat din aceleaşi cause. Multe s'a deochiat In această ţară; si ast-fel nu mai face nici un efect ameninţarea cu pericolul ce ar resulta din râsturnarea dinastiei! Nici un om cu minte nu doreşte a-ceasta ; dare bine ca sâ ştie Majestatea Sa că nu e destul a pune numai prin cuvinte. In relief, importanţa politică a personalitâţeî sale, pe cât timp faptele ai! fost departe d'a confirma, până a-cum, aceasta importanţă. Nu l-am vâzut efectele nici In pierderea Rasarabiel; nici tn primirea Dobrogel, în condi-ţiunl desastroase; nici In cestiunea Evreilor; nici mal cu seamă In dara-averile cu Strusberg şi cu râscumpărarea drumurilor de fer; şi încă mal puţin în robirea Dunărei. Româuii nu sunt uşa de tâmpiţi în cât să nu le cunoască toate acestea; dar nu le place schimbările de domni, şi vecheazicăloarespune; ca «schimbarea domnilor este bucuria nebunilor». Cu toate acestea nu o mal puţin adevărat că între două rele se prefera tot-d'auna răul cel mal mic. Şi d acea ei recurg la un avertisment, asupra câruiu Majestatea Sa trebue să cugete serios; şi să nu uite că cuvintele prea târziii, ai! devenit fatale nu numai pentru simpli murilorl, dar mal cu seama pentru Rogi.... DE PRETUTINDENI Pacea frnnco-hovasn Ministerul afacerilorstreineal France-a comunicat cauzele esenţiale alepacel Încheiată cu regina Madagascarului. Tratatul are lfiarticole şi s'a semnat la 17X breja Tamartava de cât re amiralul Miot. d. Patrimonio şi plenipotenţiarii Hovuşil. Projectul tratatului a fost re-digiat de guvernul francez şi trimis la Madagascar, fiind primit de Hovaşî In toată întregimea sa, afară de trei articole, dintre cari 2 secondare. In privinţa despăgubirilor datorite străinilor prin operaţiunile militare, s’a însărcinat Francia a le plăti în socoteam Reginei Madagascarului, de la care seva despăgubi treptat. Prin urmare guvernul Republice! a devenit mijlocitor între guvernul Hovasilorcu străinătatea, cea ce este de o potrivă cu căderea Madagascarului sub protectoratul Francei, scop pe care ’1 a avut In vedere expediţiunea franceză Întreprinsă acum doui ani contra marel insule. Ririnanin O depeşă din Londra, arată că si-tuaţiunea devine din ce în ce mal gravă în Birmania. Toată ţara este străbătută de liacoiţi (locuitori din munţi cari ard şi je-fuesc peste tot. O panică grozavă a coprins toată po-pulaţiunea cure ’şi părăseşte în mase locuinţele. 8e cer ajutoare de autorităţile engleze. I'oliliea colonialii u Gernniiici Prinţul cancelar, are de gând dupe anul nou, a supune Reichstagului o nouă carte albă, asupra politicei coloniale a Germaniei. Protocolul privitor la posesiunile franceze şi germane dupe coasta apu-sana u Africei şi din Oceanul de Sud, a fost subscris la 24 Februarie în Berlin. SENATUL Şedinţa de Luni 16 Decembre. Şedinţa să deschide la ora 3 sub preşedon-(ia prinţului I). Gr. Ghica. 85Senatori fiiţft. Preşedintele arată, că tn aşteptarea raportului pentru proiectul de lege asupra cumulului, ce se ailă la tipar, întreabă Senatul dacă poate a o pune imediat la ordinea zilei de vreme ce Senatul nare nimic la ordinea zilei. It-im ministru al cultelor arată, că guvernul neştiind ce modificări a introdus comitelui delegaţilor, nu se poate Învoi asupra punerel la ordinea zilei. Senatul rezervă cestiunea. Ne având nimic la ordinea zilei, senatul trece în secţiuni!... Şedinţa să ridică la ora 3 «i 15 m. adică după cinsprezece minute !.,. CAMERA Şedinţa de Luni 16 Decembre 18Uit. Şedinţa se deschide sub preşedintad-tflî General Leca. Răspund la apelul nominal 123 d-nl deputaţi. Se acordă d-luî deputat Nica un conge-dift de 5 zile. 1). Pop comunică că a primit o telegramă de la mal mulţi comercianţi din Dolj că guvernul român a oprit tâerea rimătorilor destinaţi a fi exportaţi în Austro-Ungiim şi roagă adunarea ca să se asocieze cu d-sa ca sa roage pe ministrul respectiv spre a revoca această măsura. D. Preşedinte declară că va comunica lu-crut ministrului. Se votează indigenatul d-lul Bftiioanu. Interpelarea d-lul Mânescu, adresată d-lul ministru al justiţiei, se amână dupe cererea interptetantulu. Interpelarea d-lui Gogălniceauu se amână până după sărbători, cu învoiala d-sale. Se votează fără discuţie proiectul de lege pentru cedarea oraşului Turriu-Măgurele a unul teren al stalului din judeţul Teleorman. D. Epurescu cere de la ministrul instruc-ţiuueî dosarul cu noulaeglemenlşcolarele. D. Maneseu, raportor dă citire proiectului de lege prin care se autoriză Kforia spitalelor civile a contracta un împrumut de 2 milioane pentru construirea de spitale, terminarea băilor de pe bulevard elr. D. A'. lonescu combate proiectul de lege pentru cuvintu! că Adunarea n'a fost consultată etnd s’a triceput conslruiea băilor. D. Cagalniceanu declară că ar 11 de prisos să se respingă legea fiind-eft împrumutul ieste deja făcut la Societatea Dacia România. D. Agariei cere amânarea legal, până când se vor aduce planul şi devizul băilor. L). Dr. Rdmniceanu susţine proiectul de lege. 1). Coyalniceanu susţine şi d-sa votarea împrumutului. Discuţia se Închide şi proiectul se ia In consideraţie. La art. t ia cuvtntul d. .V. lonescu şi propune un amendament care se respinge. Ari. 1 şi II se votează. INFORMATÎUNI Sa zice cu d. 1. Brătiimu, în urma scandalului întâmplat do ună-zi la Cameră, ar fi povăţuit pe d. Diman-cea sc’şî dea doinisiutiea de vicepreşedinte al Camerei. Eri a fost o întrunire polilicăla d. Dm. Brâtianu. * * Eri l’Etoileroumaine a spus că ministerul e format, şi ă şi dat listă ministerială fără nici o reservâ. Ni se spune că această ştire ece se cheamă pe franţuzeşte un canarii. Vom reveni asupra acestei proceduri a organului Ministerului Afacerilor străine. • • Suntem informaţi că d. M. Feri-kidi care refuzase a întră în minister, a primit acum definitiv portofoliul afacerilor streine. Zilele trecute, la clubul militar, d. general Fâleoianu a declarat mai multor uficeri ca este nevoit să se retragă de In minister şi se reia funcţiunea su de şef al marelui statui ăj or căci de primă vani va fi resbel. Se crede ca oficerii streini aflaţi în Capitulă vor fi invitaţi Joi la prânz la palat. ■ • * D. Bezits, representantul casei To-nett din Viena, a încetat grabnic din viaţa, eri dimineaţă. Tribunalul a pussigilele pe prăvălia sa din str. Lipscani. * * • I). Creţii a depus o plângere la parchet in contra violărei do domiciliu ce a suferit’o sub cuvânt că ar fi autorul broşnrei : Sc nu fie prea târziii despre care vorbim mai sus. • România liberă de azi află că la Întrunirea de ieri dincoloare de galben a colectiviştilor s’a votatoresoluţiune de încredere în minister. Ba bine că nu. * • • Comitetul permanent a judeţului Ilfov ai desfiinţat pentru emisă de economii întreg serviciul tehnic şi a congediat pe toţi inginerii judeţului. Cu modul acesta toate lucrările de birou privitoare la studiile tech-nice pentru viitoarea campanie de vară, se găsesc suspendate. * • România Liberă de astă seară e informatică Ministerul s’a reconstituit ast- fel: I). Ferikidi la externe; Eug. Ştă-tescu la justiţie; Nucii la finanţe; Stolojau de agricultură, comerţ, industrie şi domenii. D. general Fâlcoianu la rezboî,.... până ce sc cor termina experienţele cupolelor. D. i. Brâtianu la interne,..- pună va găsi pe einc-ra din Moldova pentru acest departament, apoi va trece la război. • * A apărut o broşură intitulata Doi exilaţi (Niculae şi Alex. Giurcu) de Un amic intim al familii. Extragem din această broşură următoarele linii: «/!. Harem dn Mayr a declarat pe onoare că nici densul ....... ........................ nici guvernul sdă n’ait cerut expuha- rea nimPnut din tară«>. # • • De şi complectare a ministerului n'a fost încă oficial anunţata parlamentului, intrarea in cabinet a d. Eug. Ştătescu, este sigură, căci fiind felicitat azi la Senat de mitropolitul Primat, ’i a răspuns : se o te feliciţi dupe re ol eşi... Se ştie, că Senatorul guvernamental Cişrnan a fost condamnat de Curtea cil juraţi din Iaşi in pricina omorului socrului seu. Majoritatea Senatului s'a sfătuit azi asupra mnsureî ce urmează se ia faţă de colegul criminal, şi dupe o vie discuţie a hota-rlt, a ’i proclama din oficiu colegiu vacant, pentru absenţe nemotirate! ULTIMA ORA Solia, 28 Decern brie.— O nouu încefirare a avut loc la 25 Decembre lângă satele Novo-Selo şi Crival'ka, tn districtul Vrnnja Nişte parlamentari sârbi sepresenlasera comamlantelut trupelor bulgare, declarând câ conform armistiţiului,, serbii se vor retrage cu 3 kilometre t na pol. Dar pe la 10 ore dimineaţa, serbii profitând de ceaţâ, se apropiarâ de avanposturile bulgare, deschiseră foc din trei părţi de o-dală şi răniră un oficer şi câţl-vu soldaţi. Sgomotul circula că aceste fapte se vor comunica murilor puteri de către guvernul bulgar. Itoma» 28 Decembre. Generalul Jujfini aghiotantul Regelui se va ilare la Berlin spre a remite împăratului Vilbelm, cu o-casiunea jubileului sâft, o scrisoare din partea regelui Humbert. I*nris , 28 Decembre. - La alegerile complimentare de ieri din Paris, a reuşit lista radicală. Londra, 28 Decembre. — Guvernul englezii a hotarit sa se trimeaţa In Egypt, trupe de ajutor pentru a merge (mutra Sudanezilor. l'esln, 28 Decembre. — Un comunicai adresat jurnalului «Nemzet» constata ca contraria alţrmaţiunilor sale, nu s'afi făcut arestări numeroase tn urma apari-ţiuniî broşurii ce purta titlul «România Iridenlă». S'afi arestai numai 14 persoane cari aii fost mai toţi îndată liberaţi. Naă remas de cât 3 din el, cari aii fost ţinuţi ca arestaţi, fiind-ca tribunalul din M'afos-Vusarheiy a ordonat o instrucţiune in privinţa lor. C'onsluntinopol, 26 Decembre. —lutîr-zieroii cea depărtată a armistiţiului — t Martie — a impresionat într'un mod defavorabil guvernul otoman, care vede In aceasta, dorinţa oare căror Puteri de a întârzia soluţiunea Rumelieî, pentru a a-junge la o învoială contrarie vederilor porţii. Guvernul a telegrafia! la 23 b nouă circulară tn care semnalează starea precară a Rumelieî. nesiguranţa Spiritelor şi sacrificiile pecuniare făcute tn urma prelungind crisei, el insistă din nuQ ca puterile să sc tuţeleagă pentru a termina a-ceastft rrisă cât se poale de iute. Deci e probabil că o conferinţă se va reuni peste vre o două-zecl de zile, după cererea Porţii. Cercurile diplomatice din contră cred că întârzierea armistiţiului s'a făcut pentru a permite Porţii şâ se poală înţelege direct cu prinţul Alexandru. Pe de altă parte sgomolul circulă ca Madiid-Paşa e însărcinat «(^negocieze o înţelegere directa, şi că ar îi a vut de cu-rînd cu Prinţul o lungă Intrevorbire din care ar fi tras bune speranţe, precum şi că ar fi telegraflat pe scurt, că va trimite un raport detaliat Prin scrisoare. Sc asigură că semnarea împrumutului Hirsr.h a fost obţinut numai In urma ra- orluluî Iul Ali-Saib-Paşa ministru de rosei, tn care se arată starea precară a trupelor din Căusă relei stări a lesaurulul, stara succeplibilâ de a provoca o rescoală tn armată. Sultanul ar fi semnat lăsând toată responsabilitatea acestui contract, ministerului;’dar tn acelaşi timp pentru a mcuagia armata şi marina, a acordat săbii de onoare ministrului de resbel şi Iul Ilassin-Pnşa ministrul marinul. FOIŢA ZIARULUI «EPOCA» CRONICA TEATRALA A încetat, pentru câlâ-va vreme, o-pera, nu s’a mai pregătit nici o nouă o-pereta, şi lumea s’a cam înjumătăţit la Teatrul Naţional. Pe de o parte moda, pe de alta puţina cultură literară, sunt căuşele acestei indiferenţe vădite cu care publicul priimeşte partea dramatică a Teatrului. Fără glnddo&îuprospâta vehementa discuţie asupra necesitatei pripite a unei opere româneşti, putem spune, în treacăt, ca artiştii operit, afară de d-ra Leria, în majoritate sunt mal jos de cât râi, şi unii prin esccpţie ceva mai sus de cat râd. Vocile întunecate, învăluite, car! te fac sâ aurji sunetele tocmai cum ve% Rente amortizabila . . . ui 1,-2 i 5% Renta perpetua .... 87 Ct% Oblig, do stal 831 2 »i% Oblig, dr st. drumu defer 7% Scis. func. rurale. . . . 1031/4 5% Scris. fnne. rurale, . . . 8b 3 4 7% Scris func. urbane . . . 98 0% Scris func. urbane . . . 9t 1/2 5*4 Scris. func. rurale . . . 81 12 5% împrumutul comunal . . 721/2 Oblig. Căsoi pens. lei 10 dnb.i 203 Împrumutul cu premie . . . 30 Acţiuni bfineel nation . . . ii 50 Acţiuni "Dacia-Roman ia » . . 265 » Naţională 220 » Credit mobiliar . . . 200 » Constructiunl. . . . 185 » Fabrica de hârtie . . Argint contra aur 18 bilete de Baucf contra aur. . 18 Florin austriacl 2.01 CURSUL RIN VIF.N.V Napoleonul Ducatul Lose otomane Rubla hârtie CURSUL RIN RURI.LV Acţiunile C. F. R Opponhe.im. Obligaţiuni noul 6% C. K. R. « » 5% » » » Rubla hârtie CURSUL DE PARIS Renta Românii Lose otomana Schimb ...... Paris 3 luni » la vedere 100 Londra 3 luni » la vedere 25.25 Rerlin 3 luni 123.80 Viona la vedere 2.01 A L E C U A. B A L Ş AVOCAT fi fi Strada Dionişie consultaţii de la 8—12 dimineaţa. D. R. ROSETTI AVOCAT Strada Batiste No. 4. O DOMNIŞOARA Absolventă a cursului secondar şi având Diploma de maturitate, se oferă a da lecţiuni, în vre-o familie, pentru cursul primar sau secondar. In special pentru limba franceză, matematici şi ştiinţele liisico-natu-rale. • A se udresa la redacţiune. PUBLICITATEA „E P O C A “ Strada Episcopiei, No. 3. ANUNCIURI SI RECLAME anunciuri pe pagina a IV, linia 30 bani, anunciuri si reclame pe pagina III 2 lei linia. BURSE Bursa Parisului Cursul tle la 2.3 Decembre 1885 Renta franceză i jum. la suta. lOtt.lO —109,20 delto bulevard 10 ore, 109,15 Renta română perpetuă 5 la sulă 88,— —,— delto C.F. R. 0 la sută—.—Acţiunile băncei române—Creditul Mobiliar român împrumutul Elin din 1879 320,25 330,25 idem din 1881 279.—280,— Banca Otomană, 497.50. 501 25 deto bulevard 10 ore, 497,50,500— Datoria turcă 14,40 4 jum. la suta 14,45 Lose turcsşti, 35,50 35.50, Datoriaunificată egiptenâ6 lasută 322.321 , Schimbul Londrei la vedere 25,22, 25.23, delto la Berlin 122,87 123. Bursa de Berlin REGNUL IIL L.4YI CONTRA RAGELEI SI RGlllTWI Sistemul prof. Dr. JAEGER Ilecunoscut pretutindeni ca ce! mai escelinte CORONAT DC JURIUL MEDICAL DIN LONDRA CU ,, MEDALIA DE AUR" Sub-semnatii, având numai noi singuri dreptul de a fabrica vest-j* mintele de lâna ce se poarta pe dedesupt, vestminte zise Normale, precum si cuverturile de paturi in lâna curata de Cămilă. Cari păzesc (le răceli si reumatisme Declarăm că am încredinţat în România unicul deposit al produselor noastre Casei AUX QUATRE SAISONS 72, Calea Victoriei 72, (in faţa Palatului Regal). Declaram ca nu recunoascem ca VERITABILE de cât flanelele ce se găsesc în aceasta casa. — Comande din provincie se fac direct. Preţui t curente şi broşuri se trămit gratis şi franco după cerere W. BERGER’S SOHNE (SUittgart) 0 DOMNIŞOARA Care cunoaşte: limbile Franceză, Germană, Engleză, precum şi pinno doreşte a da lecţiuni în schimbul unui prânz zilnic sau unei resplâţi cuviincioase. Adressa strada Ştirbei Vodă No. 5. DE VENZARE. Proprietatea Sitiseascii din judeţul Teleorman-Gară la 5 minute depărtare. A se adresa la d-na Elisa Chronidi, Intrarea Rosetti No. 5. DE VEZNARE. Moşia RîeaNoua din judeţul Teleorman, plasa Teleorman, comuna Riea. Moşia are 200 stj. masa sau aproape 400 pogoane. Este de arendat a 200 galbeni şi se întinde până în bătătura celei de a 11-a staţie a căi ferate Costeşti-Turnu-Măgurele. Doritorii se pot adresa la D. Gr. G. Peucescu, str. Clemenţei No. 2, unde vor vedea planul şi vor lua orî-ce alte lămuriri. DE VENZARE. Locul din strada Dionişie No. 20 şi strada Crinului No. 5. Acest loc are faţa pre strada Dionişie 37 metri, pre strada Crinului 40 metri şi adâncime de 4i metri. Se vinde în total sau în loturi, de câte o u gatra parte. Doritori se pot adresa la proprie-^ tarul lui, D. Gr. G. Peucescu, str. Clemenţi No. 2. TNSTITUTION BLARAMBERG mSIONUT DE DEMOISELLES Strada Sf. Voevodi La Pirection a l'homieur d'informer Ies parents qu'ellc a prispourl'aaueescolaire 1885-86, des dispositionsd'aprăs lesquellcs Ies examens au ronţ lieu dăsormais dans Ies ăcoles publiques. Rien ne sera negligă pour assurer Ies progres et le bien-dtre des ăiâves qu'on voudra bien lui confier. La rentrăe a eu lieu le i" seplembre 1885. LE PLUS ANCIEN BUREAU DE P L A C E IW E N i Pour institulric.es, gouvernantes, valets et femines de Ghambre, etc. Leţons particulieres en toutes Ies langues, piano et musique vocale. Tenu par Cathkrink Karl. Dirige par Anna Becher, institu-trice fran<;aise. 11, Strada. Stirbey-Voda 11. Bucurest. Cursul de la 95 Decembre 1885. Napoleonul 16.15 Renta română a-morlisabilă 5 la sută, 92.25-92.25. Obligaţiunile C. F. R. 0 la sută 104,-103,90 dettodetto 5 la sută 100,70-100,80. împrumutul danubian Openheim, 108-80 10. Rubla hârtie comptant, 199,50-199,30 Schimbul Londrei 3 luni 20,22-20,22, detto Parisului 2 luni 80,25-80,30. detto Amsterdam detto 167,70108, împrumutul municipal Bucureşti 1884 92, — Bursa Londrei Consolidatele engieze90 sfert. Schimbu Parisului pe 3 luni, 25,43 detto la Berlin 3 luni, 20,57, detto la Amsterdam 3 1. 12,03. aclion de la banca rom. 5 1/2. Bursa de Viena Napoleonul 9,985 9,985—Ducatul 5,97. 5,97. Impe-rialul, 10,30,10,30, Lire turceşti, 11,38 11-38. Argint contra hârtie, 100.Rubla hârtiecomptată 123,25-123.25 Acţiunile Credit Anstalt 293,80—293,90. Renta metalică 5 la sulă , 83,20 — 83,20. Renta hârtie 83,—,82,90. Renta aur, —, — Lose turce 17,50—17,70 -Schimbul Londrei la vedere 126,50-120 45 detto delto Paris 49,97-49,95, detto Berlin la vedere 62, —62,10 delto Amsterdam la vedere 104,50-104,45. Bourse de Francfort Cursul de la 25 Decembre 1885. Renta Roumaniel amortizabilă 5 0/0 92.06 92. MERSUL TRENURILOR CAILOR FERATE ROMANE Valabil de la 20 Mai 1 Iuniu 1885 Buc ii re st i-lt om u n ltuenresti-\ ereiorovn Roman-Bucuresti uoap. p. m. p. m. seara dim. noâp. Roman plec. 8.25 12.30 5,45 Vărcior. pl. 7,45 11,00 11,35 Galbinl — 1,07 6,37 T.-Severiti 8,09 11,25 12,11 BacăU 9.20 1,40 7,20 Palota 8,44 11,59 i2,53 Valea-Seacă — 2,17 8,15 Prnisoru — 1,10 Râcăciunt — 2,58 8,59 Ti m nea — p. m. 1,26 Sascut 10.23 3,18 9,43 Strehaia 12,40 1,49 Adj ud 10.45 3,52 10,29 Butoeştl — — 2,07 Puîcstl 4,il dim. p. m. 11,01 Filiasl 10,04 1,11 2,30 Mârăşeşti i 1.18 4,31 6,40 5,05 11,30 Craiova 11,00 1,58 3,42 Focşani H.52 — 8,26 5,45 12,49 Cir cea — — 3,58 R.-Sărat 12.39 Tr. 6. 9,53 2,14 Beleşti 2,18 4,12 BuzăO 1.46 11,35 11,00 3,33 Balş 2,40 4,30 Monleoru — 11,53 — 4,28 Piatra — 2,58 5,03 Mizil 2.50 12,39 5,33 Slatina 12,28 3,23 5,44 Albeşti — 1,05 — Tr. 22 6,06 Potcoava — 3,50 6,17 Valea-Călug. — 1,18 seara seara 6,25 Corbu — 6,41 Ploeştl 3.33 1,35 8,05 9,57 6,45 Piteşti 2,23 5,23 8,25 Crivina — 2,22 8,35 — 10,41 Gâeşti — 6,20 9,24 Tilu 3,41 6,50 10,04 Buftea — 2,59 9,12 — 11,11 Ghergaul — — 10,23 Chitila 4.48 3,i5 9,26 11,16 11,22 Ciocăneşti seara 10,41 Bucur. sos. 5.00 3,30 9,40 ti,30 11,35 Chitila 7,42 11,01 p. m. seara noapt a- in. Bucureşti s. 4,45 7,55 11,15 STAŢIUNEA Arătarea Trenurilor STAŢIUNEA Arătarea Tr eu Tr. ac.l Tr. p. | l'r. p. Tr. pl. Tr. T. ful.|T. ac. i 1 noapte a. m. dim. dinul p.m. dim Bucureşti p. 11,00 8,30 745 645 5.00 Bucuresci p. 4,05 9,00 Chitila 11,13 8,46 8,30 — 5,17 Chitila — 9,14 Bullea — 8,59 8,19 — 5,31 CiocânescI — — Crivina — 9,20 9,04 — 6,09 Gherganl — 9,47 6,09 Tilu 5,07 10,03 Ploeştl 12,17 10,05 9,35 8,19 Găescl — 10,30 Valea-Călug — 10,59 6,36 Pi lesei 6,24 11,35 Albeşti — 11,00 8,30 Corbu — p. nu Mizil 1,14 11,30 8,52 Potcoava — 12.48 Monleoru — 12,10 p. m. 9,52 Slatina 8,08 1,18 Buz&O 1,59 12,25 1,00 10,57 Piatra 1,40 R.-Sărat 3,1 r ■ 2,15 11,20 Balş 1.57 Focşani d. 4,16 Tr. 7. 3,38 4,23 PăleşLl — 2,19 Mărăşeştl 5,00 2.00 5,15 6,38 Circea scara — Pufeştl — 2,26 5,57 11,00 Craiova 9,30 2,54 Adjud 6,01 12,55 6,39 Filiaşl 10,17 3,50 Sascut 6,24 1.20 7,18 Butoieştl —e — Răcăciunl — 1,48 8,01 Strehaia 4,24 Valea-Seacă — 2,20 8,41 Timnea . — Băcăă 7,31 2,40 9,35 Pruuisoru j Galbinl — 3,32 10,29 Palota 11,30 5,3 Roman sos. 8,45 4,10 11,15 T.-Severi n 12,03 5,52 dim. | p. m.lnoap. 1 Vercior.sos. 12,0’» 6,15 p.m 4,30 4.47 5,07 5,27 5,51 sea ra 7,55 0,06 0,24 10,04 10,32 10,54 11,23 11,35 12,01 1,04 1.25 1.47 2,10 2.26 2,46 2,34 4,00 VCreloro va-Bucureşti Ilucuresci-Glurglu Arătarea tronurilor T. ful.l T. ac.l 'l'r. p. dim. a. m. p. m. Bucureşti p. 5,40 7,10 5,30 Fi Iarel r 7,40 6,05 SintestI — 7,58 6,33 Vidra — 8,06 6.46 Grădişte — 8,16 7,01 Comana 6,24 8,26 7,21 Băneaşa — 8,52 8,03 Frăţeşti — 9,10 8,21 Giurgiu — 9,25 8,45 Smârda sos. 7,10 9,30 Giurgiu-Ruetiresti p. m. a. m. p. m. Smârda pl. 2,25 8,00 5.40 Giurgiu — 8,14 5,55 Frâtestl — 8,27 6,10 Băneasa 8,53 6,40 Comana — 9,24 7,17 Grădişte — 9,31 7,26 Vidra — 9,42 7,42 SintestI — 9,51 7,53 Filare! — 10,31 8,21 Bucur. sos. 3,52 10,45 9,00 Guîuli-Ru/.cti Galaţi pl. uoap. a. nu 7,00 seara Bărboşi 2.49 7,40 8,10 Brăila 2 27 8,23 8,55 Muftiu — 9,00 Janca 3,21 9.34 Făurel 3,48 0.08 Cilibia — 0,43 Buzfiă sos. 4,15 8,15 Rii/.eu-Guluti uoap. p. m. Buzău pl. 11.53 12,45 Cilibia dim. 1,15 Făurel 12,86 2,46 Janca 2,18 O Of 2Ay Muftiu — dim. Brăila 2,21 3,31 6.45 Bărboşi 3,06 4,li 7,30 Galaţi sos. 4,45 Tărgovisle -Tltu a. m. p. m. Tărgoviste p 8.10 4,50 Văcăreşt I 8,33 5,13 Nucetu 9.00 5,40 Tilu sos. 9,30 6,10 a. nu Galaţi pl. 8,05 Bărboşi 8,48 Serbeştl 9,12 Independinţ 9,28 Hanu-Gonac 10,10 Iveşti dim. 10,34 TecuciO 5,04 11,23 Mărăşeşti 5,30 11,54 Galali-Murascsli STAŢIUNEA Arătarea trenurilor Tr. f. |Tr. a-lTr. p. Mamsesii-Gnluti seara p. in. Mărăşeştl pl 11,13 4,40 Tecuci u 11,47 5,31 Ivesll 6,03 H.-Conachi 6,26 Independinţ, 7.08 Serbeştl 7,24 Bărboşi 7,55 Galaţi 8,30 IMoesti-Predeul dim. dim. seara Ploeştl pl. 10,00 8,49 7,01 Băicoiu 10,35 9,28 7,39 Câmpina 05,29 9,51 8,02 Comarnic 11,27 10,17 8,29 Sinaia 12,09 p. m. 11,03 9,08 Buşteni 12,26 11,18 9,23 Predeal sos. 12,50 11,40 9,45 l’i-rdcal-lMoesli p. m. p. m. dim. Predeal pl. 5,40 5,50 7,30 Buşteni 0,01 6,11 7,50 Sinaia 6,19 6,52 8,09 Comarnic 6,52 8,25 8,42 Câmpina 7,16 8,50 9,05 Băicoiu 7.38 — 9,27 Ploeştl sos. 8,10 0 A'2 9,55 Tilu- TCrgovisle a. m. seara Tilu pl. 10,25 7,00 Nucetu 11,07 7,42 Văcăreşti 11,35 8,10 Târgovişfe s 11,55 8,30 Ploesti-Slanlc STAŢIUNE! Arătarea trenurilor Tr. fl.|Tr. ac.|Tr. p. Ploescl pl. Buda Poiane Slănicu sos. a. m. 10,45 11,10 12,12 12,40 Slaiiic-Ploesli Slănic pl. Poiana Buda Ploeştl sos. p. m. 6,00 6,23 7 22 7,50 Tecuelu-Bârlad Tecucifi pl. Bercheci Ghidiccnl Tulova BOrlad sos. a. m. 6.15 6,48 7.16 7,32 8,00 a. m. 11,40 12,21 12,58 1,20 1,50 p- nt. 5,30 6,19 6,54 7,16 7,45 B 6 r 1 n d-Teeuciu Bârlad pl. Tulova Ghidicenl Berbeci Tecuciu sos. a. m. 8.40 9,14 9.41 10,10 10,40 p. m. 2.50 3,24 3.51 4,20 4,50 p. m. 8.40 9.41 9,29 9,55 10,25 lasl-Liigheui Iaşi pl. Unghenl s. p. m. 3,25 3,49 a. m. 11,50 1,21 Ingheui-Iasi Ungheni pl. Iaşi sos. p. m. 2,0C 3,32 p. m. 4,40 6,12 Veresei-Holosani Homan-lasi Vcrescl pl. Botoşani s. Botoşani pl. Verescl s. p. m. 2,08 2,03 5.21 7.21 p. m. 9,49 11,42 3,15 1,55 Cn m p i nu~I >ofla n a Cămpina p. Doflana s. a. m. 11,20 11,40 p. m. Doflana p. Câmpina p. 6,40 6,58 —1 STAŢIUNE! Arăt. Tren. Tr.ac.|'p. am. Roman pl. Păşeam T.-Frumos Iaşi. sos. dim. 9.51 10.51 1,53 1,50 p. m. 4,47 4,15 8,24 9,52 lust-Roiiiuu Iaşi pl. T.-Frumos Păşeau1 Roman sos. p. m. 4,08 5,25 7,17 7,53 dim. 6,52 8,35 10,01 11.06 l’usetmi-Şuecuvii Păşeau! pl. Vereşcl Suceava dim. 10,40 12,08 12,23 sera 7,15 9,17 10,09 Suceava-Pascanl Suceava pl. Verescl Păşeam sos. p. iii. 5,00 5.40 6.41 dim 6,54 7,51 9,15 Adjud-Tdrgul-Ocnu Adjud pl. T.-Ocna sos. T.-Ocna p. Adjud sos. p. m. 4,15 6,10 a. m. 10*35 12,15 Constanla-Cornavoda Constanţa p Murfatlar Medjidie Cernavodă s p. m. 2,50 3,37 4,18 5,02 dim. 9,10 9,57 10,38 11,22 Cei-navoda-Constanta Cernavodăi Medgidie Murfatlar Constanţa r « p. m. > 5.5C 7.4î 8.21 9,IC p. m. 2,00 2,25 3,39 4,22 4,33 Bucuresci. — Tipografia «Le Peuple Roumain,» strada Episcopiei No. 3. www.dacoromanica.ro