ANUL I No. 26.
SUPLIMENTUL DE DUMINECA
LUNI 16 DECEMBRE 1885
Grioorf. G. PEUCESCU
Director politic
ABONAMENTE:
In Iară 1 an W lei. 0 luni JO lei,?, luni 10 lei tu străinătate 1 an 50 lei, 0 luni 25 lei
H E D A C Ţ I A
No. 3.— Piaţa Episcopiei.—No. 3.
APARE IN TOATE ZILELE
SEPTEMANA FINANCIARA
Situaţiunea. Nimic deosebit n'a-vem a înregistra, tn câmpul activităţii politice, pentru săptămâna trecută, sati —casăfimmalprecişl—cea-ce s a tnftîm-plat, se poate considera ca un resultat natural a) săptămânii anterioare.
In peninsula balcanica armistiţiul s'a încheiat între beligeranţi, şi prinţul A-lexandru ca şi regele Milan s’aG îndreptat cătrecapitaIelelor, de bunasâmâ cu oare-care deosebire de ţinută, comandată de peripeţiele prin cari ’t aii făcut să treacă pe fie caro soarta armelor lor: alături cu tăcerea păstrată faţa cu suveranul Serbiei la Întoarcerea sa în Belgrad, avem a semnala sgomo-toasa şi entusiasta primire făcuta tâ-nărulul căpitan al Bulgarilor.
Negreşit că tncheerea armistiţiului, eveniment de altminteri prevăzut cu mult înainte, a avut consecinţele sale asupra mişcării Burselor. Speculaţiu-nea, este adevărat, scomtase deja efectele Încetării ostilităţilor, dar lot se mal găsiai! pe alocurea , cAţi-va increduli, câţl-va pesimişti, pentru cari nici intemperiile, nici apropierea sărbătorilor Crăciunului—atât de respectate de drept credincioşii Sârbi şi Bulgari — nici acţiunea comuna a puterilor, nu cântăreai! pentru nimic în balanţa apreţierilor lor. — De astă-data şi aceştia au trebuit să 'şl schimbe linia de purtare. Ast-fel să şi esplică numeroasele răscumpărări pe cari buletinele străine ni le semnalează ca având loc mal în fit -ce zi la Bursă; vânzătorii deschişi, suU precum se zice la noi, vânzările in f/ul ah perdut orl-ce speranţa de reîntoarcerea ;valorilor, po cari le speculai!, Iu cursurile acelea scăzute, provocate de n-acţiunea râsboiului în Balcani şi s'ai! decis se cumpere acum cu preţ mai rădicat, ceea-ce se obligaseră mai din’aintesă predea c’un preţ scăzut. Fenomenul acesta, precum ziserăm, e comun lutor pieţilor, în mai mari pro-porţiunl—se Înţelege— în străinătate, ceva mal slab la noi. Din această împrejurare, toate fondurile de stat şi cu ele, toate valorile de speculaţiune au câştigat In valută. în cât, daca este a-devărat că evenimentele politice n’ail în tot-d’auna o acţiune directă asupra atitu dinei târgurilor, rămâne însă constatat că,de astă-data, conducătorii pieţelor financiare au tras profite din limpezirea situaţiunei politice şi nu au e-
sitat să le renliseze cât mai în grabă. *
• *
Era şi timpul. Anul 1885 a fost în-tr'adevăr o cruda Încercare pentru creditul public: atâtea incurcâturişi calamităţi mal ca nu ne aducem aminte să, 11 înregistrat ver unalteserciţiu. Animosi-taţile patente d’intre Ruşi şi Englezi erau cât p'aci sădegenereze tu o lupta formidabilă în Afganistan. Acest incident, daca incident numai se poate numi, nu se aplanase încă şi un alt flagel puse stavila ori-cărel prosperităţi, silind capitalul să se ascunzâ: fu holera, care după ce seceră mulţime de victime în Spania,trecu In Italia, ameninţă Franţa şi puţin lipsi sănu selaţiuscu în orientul Europei. Carantinele, choltuelile eslra-ordinarealo statelor, teroarea inspirată de o moarte subită, spaima capitalelor, iată-ce seceră târgurile când o asemenea calamitate bântue oraşele. Trecu în fine şi holera; dar veni cestia Caroline-lor. Alt pericol de răsboip, uita panică in speculaţiune,noul porderi pentru capitalişti.
• «
*
Şi e periculos lucru când intră o-dala demoralisarea în rândurile speculaţi unei.
Poţi întrebuinţa toate mijlocele, poţi slei calea lutor argumentatelor, nimic nu va isbuti să mişte, să reanime spiritele abătute.—Ce poate fi mai caracteristic, pentru ilustrarea acestei obser-vaţiunl, ca esemplul următor. Circula mai de una-zi noutatea despre boala împăratului Germaniei; ba, înlr’o zi se accentua ca bătrlnnl suveran ar fi fost mai rfiil ca tot-d’a-una.
Atât fu de ajuns pentru ca specula-ţiunea să 'şi schimbe linia de orienta-ţiune. In deşert să mal încerci a raţiona cu dânsa; dacă te sileşti a a-
rătu Cu a dnua-zi chiar, după Intlra-plarea încetării din viaţă a Împăratului Germanii, ordinea lucrurilor In Berlin va fi aceiaşi, că de sigur sunt pregătiţi acolo pentru toate eventualităţile, nu primeşti drept răspuns de cât unsurls de neîncredere şi atâta tot. Astă-zi,cândştiriie alărmâloare au fost cu totul dosminţite, încă sunt mulţi cari slăruiesc a susţine că în curând trebuie să ne aşteptam la schimbări importante din partea Berlinului.
Daca dar nu mai rămâne juici o îndoiala asupra stării bolnăvicioase a speculaţiune! în general, suntem conduşi a deduce de aci ca o cauza primordială a dat naştere acestei stări de lucruri şi toate cele-ce se observă zilnic nu sunt de cât nişte mici Împrejurări subsidiare care vin de agită, inui mult sad mai puţin, pe marele bolnav. am numit târgul european din 1885. Aceasta eausa prin excelenţă am arătat’o în atâtea rînduri deja : e criza neîmpăcată care a succedat pretutindeni perioadei de prosperitate din ultima perioadă cincenală.
Aceasta este adevărata faţă a lucrurilor şi orl-ce ne-am propune să articulam în alt sens.n ar II de cât o parte a adevărului, o escepţiune fără în-semnânate în complexul situaţiunei.
Rămâne dar ca conductorii statelor să aviseze la mijlocul pentru îndreptarea răului sau pentru atenuarea lui.
Aceasta este şi menirea noastră şi de aceia zi cu zi semnalam caile de ameliorare,
O cmivenllum' Intre multele defecte cari au preşezut la întocmirea Bancei noastre naţionale a fost şi acela de a nu se 11 stipulat prin statute, de odutfi cu strângerea biletelor ipotecare din cirouluţiuue şi măsurile pentru achitarea valora lor. Ga să fim drepţi, trebuie să recunoaştem ca se prevăzuse întru cât-va ca In termen do 4 ani, biletele să fie plătite Bancei cu din valoarea inoşielor vândute. Se lnttmplă Insa că, de şi parte, din moşiile ipotecate fură vîndute, valoarea lor nil s'a afectat la acest servicii!. La o Întrebare adresată de un d. deputat ministrului domenielor în această privinţa, se primi un răspuns care confirmă vânzarea, dar nu probează ca fondurile respective nu aii fost în-slăinate de la destinaţiunea lor. —Cu toate acestea, tot fu bună la ceva întrebarea impacientului deputat : ca acceleră încheierea unei oonvenţiunl între Banca naţională şi guvern, pentru care adunarea generală a acţionarilor o convocată pe ziua de 8/20 la-nuariii 1880.
Din inl'ormaţiunile culese reiese că basele acestei convenţiuni ar ii urină-mâtoarele :
a)	Biletele ipotecare nu se vor retrage de lu Bancă do cât treptat, într’un spaţiu de 27 ani, în proporţiuue de câte un milion pe fie-care an, care se va plăti de către guvern, din vlnzarca imobilelor ipotecate, plus un comision de 1 o/o
b)	Prin acest mod de rambursare, Banca se angajaza la o operaţiune cu termen lung, contrariu statutelor sale şi depăşind chiar durata insliluţiunoi; prin urmare, o modificare în statute devine obligatorie ; se, va cere adică acţionarilor la 8 Ian. viitor ca să pre-lungiască durata Bănceflntr'atât ca termenul corivenţiuneisă nu întreacă viaţa chiar a instituţii; ar fi vorba de a se mai cere încă 12 ani. pe lingă cel 20 ani prevăzuţi prin statute.
Precum se vede convenţiunea, cure precum se zice, a fost deja semnată şi prin urmare, nu aşteaptă de la acţionari de cât ratificarea ei, departe de a pune sflrşit răului, care a provocat cu drept cuvânt criticiţe cele mai aspre,din contră, ’1 perpetuează. Nu e locul aci să demonstrăm cum aceasta modificare propusa în statute, atacă legea constitutiva a Bancei, şi ’i minează asistenţa; cum prin eşalonarea amortisării ipotecarelor, guvernuljconsobdează, în condi-ţiunî favorabile lui, datoria tlotantâ de 20 milioane, dar periclitează creditul public, lăsând să figureze şi deasladata pe 27 ani biletele ipotecare la incaşul
Băncii Naţionale.. Constatăm numai faptul, rămânând a'l desvolta.la locul cuvenit.
• •
La începui circula ştirea că aranjamentul între Banca şi guvern ar 11 fost cu totul altul. Credem a şti ca sistemul propus nu întâlneşte mulţi aderenţi nici chiar în sinul administraţiunoi Bancei. Piaţa de sigur nu va agrea a-ceastă convenţiune: se poate ca ea să fie adoptată în adunarea generala din Ia-nuoriu, dar aceasta nu însemnează nimic: multe rele s'nii putut trece cu vederea deadunările generale a multor so* cietăţî'anonime; lucrul nu e noii.
Ziserăm că în alt mod se presupunea a se stabili aranjamentul de care tratăm. — In săptămâna financiară precedentă am indicat, în linia mente mari, cam în ce ar fi constat, sau ar fi trebuit să fi constat acâstă convenţiune. Piaţa credea ca şi noi, în cât ieri când se citi în «Monitorul oficial» avisul deconvo-vocare, toţi primiră ştirea în cele mai bune condiţiuni şi cu multă înlesnire acţiunile Bancei Naţionale atinseră cursul de 1200. A fost de ajuns însă ca să, se afle adevăratele base ale convenţiune!, care sunt cele menţionate mai sus, pentru ca spiritele să se răcească şi Băncile să revie la 1180.
Hnantcle terii de la 187.-»-1 870 Camera deputaţilor a votat în şedinţa de la 5/47 Decembre legile pentru încheierea definitiva a socotelilor pe anii 1875 până la 1870. De asta-datfl avem complect verificată, în ultima instanţă, situaţiunea financiara a ţării până la revenirea la guvern a partidei ce ne administrează încă.
Pentru economistul care se va ocupa o-biectiv cu studiarea finanţelor noastre, pe periodul da la 187fLpâtui la 1770 şi pe cel de la 1877 până astăzi, discuţi unile cari au avut loc in Camera deputaţilor, în şedinţele de la 5 Decembre şi cea precedentă, sunt nişte documente de o însemnătate nepreţuită. S'a resolvutla 10 Decernare în Camera, cea-ce 9 ani de discuţi lini, de acusări, de pamflete financiare, de precedente nenorocite n'au putut deslcga.
Zicem precedente. Acesta ne reaminteşte un fapt de o actualitate netăgăduită. Se ştie răsunetul produs de articolele Craioveanului din «Româniţi liberă» ; e vorba acolo de stabilirea unor precedente constituţionale pe complul perioadei administrative de la 1870 la 1885. — Pe lărîmul economic şi financiar, studiul precedentelor ne ar conduce la resultate mal isbitoare de cât cele ale Craioveanului. Actele oficiale citite în camera, hotârlrile înaltei Curţi de compturi, curioasa dislocare în opiniunea acestei Curţi de. socoteli do lai870încoa; schimbarea minorităţii de la 1872-75 In maiori late la 4870-85, şi vice-versa: fară-jena cu cari teorieie în materie de bugete au fost tractate fie în Camera, fie.ln noua administraţie a finanţelor, fie la Curtea de compturi, diversitatea în alegerea deficitelor, respectiv esccdcntclor, cari au variat pentru aceaşi perioda după autorităţile ce le au stabilit sau revăzut, ne demonstra deşertăciunea noastră şi tendinţa de a înşira şi esplica ţifrelenu după firea lucrurilor ci după necesitatea momentului.
Dar toate aceste observaţiunl slut c-lcmente pentru un studiu desfivtrşil a-supra materii şi le recomandăm persoanelor com pelin te.
Iată tabloul socotelilor pe anii 1875-77.
Anul 1875
a; Drepturi constatate:
Venituri .... lei 101.994.027-35 Cheltueli . .	.	. » 112.820.808-97
Deficit bugetar, lei 7.835.271-02 li) Operaţiuni săvârşite:
Încasări .	.	. .lei .98.485.677-22
Plăţi..............»	110.847,233-27
Deficit bănesc lei 12.361.550-05
Amil 1870
a) Drepturi constatate:
Venituri ... lei 92,701,078—91 CKeltucIÎ ~	115.002,425—43
Deficit bugetar . ,, 22.901,346—52
b) Operaţiuni săvîrsite :
încasări . .	. Iei 81,144,686—64
Plâţi ....	„ 113,197,771—68
Deficit bugetar . ,, 32,053,085—04
Aci sefineşte situaţiunea financiară a vechiului period.
C uyrol.
Paris. 20 Decembre, J— Senatul a
votat cu 225 voturi contra 61, creditele cerute de guvern pentru expe-diţiunea Tonkinulul.
Belgrad, 20 Decembre. — Trupele sârbe aă părăsit chiar ieri teritoriul bulgar, contrariu condiţiunilor armistiţiului. Bulgarii le-au urmărit şi uCi reocupat îndată Bregova, Adlie şi râpele Timokulul. Comandantul trupelor sârbe constatînd această violare flagranta a uneia din clausete armistiţiului, guvernul din Belgrad a adresat o protestare în această privinţa murilor puteri.
In ciuda aserţiunilor contrarii venite din Sofia, se constată ca In Serbia sunt mul mult de 3000 soldaţi bulgari pri son ieri. Numai In Belgrad sunt deja 2596.
Solia. 26 Decembre.—Trupele au defilat în mijlocul aclamârilor entusiaste ale poporului. Prinţul, purtând coroana de lauri ce-i o oferiseră damele, udresa lie-cărui regiment, la trecerea sa în faţa estradei de onoare, cuvinte de felicitări, cărora respundead strigătele de ura entusiaste ale soldaţilor.
Defilarea isprăvita, Prinţul a reintrat în Pulat, unde, a mulţumit membrilor corpului diplomatic, precum şi lui Mad-jid-I’aşa, pentru că ai! onorat armata cu presenţa lor.
Oraşul întreg e pavoasat. Se observă mui cu seamă faţada Ministerului de răsboiu unde nişte drapele cu colorile ruseşti fâlfâie uluturcn cu drapelele bulgare.
Se anunţă pentru astu seară iluminaţi unî strălucite.
LUPTA
Comitetul executiv al partidului li-beral-conscrvator a luat hotărîrea să se iibţio la alegerile parţiale.
Nu ain de gând a judeca această decizie; mâ mulţumesc a mă înclina In faţa ei.
Ce vreau Insa să spui, e ca în faţa unei asemenea hotarlri, ni se impuneîn-tr'un mod imperios datoria d a eşi din inacţiunea,în care lîncezim de mal bine de un an.
Am avut ocazia să constat, că o mulţime de persoane interpretează abţinerea de la alegeri ca o abţinere de la luptă.
0 asemenea equivocă nu poate să planeze mai mult timp asupra noastră, şi aparţine şefilor noştrif d'u şterge aceasla impresie greşită.
De aceia, daca până azi dorinţa generală erea să reîncepem cât de curând lupta în contra guvernului şi să facem fără întârziere întruniri publice, acum această dorinţă devine o datorie.
De ne vom abate de la această datorie, vom pierde, să fim siguri, mult târâm în opinia publică şi ne vom înstrăina o mulţime de partisanl care aşteaptă de la noi să luptam, nu numai prin presă, dar prin toate mijloacele, pentru răsturnarea guvernului actual.
Acum două luni s'a ţinut o însemnată întrunire la Clubul liberal-conser-vator.
La această întrunire au luat parte comitetul central şi comitetele din judeţe, cari prin un vot formal, aii dat un mandat comitetului executiv d'a Începe imediat întrunirile publice, atât în Capitală cât şi în judeţe.
Fiind dl, chemat laaceastâ întrunire, am dat şi ed un vot în acest sens, 'mi permit alntreba: ces'u făcutcu aceade-cisiune şi când are să înceapă campania de înLruniri publice?
Daca fac aceasla, e că sunt convins că vorbesc în numele a multor prieteni politici, atât din capitală cât şi din judeţe,—precum sunt gata a o proba.
A. l'ilipcseu.
Barbu stef. DE LA VRANCEA
Prlm-redactor
ANUNCIURI:
anunciurl pe pagina n ţpatra linia 20 hani, unuririurl şi reclame pe pag. III 2 lei linia.
ADMINISTRAŢIA No. 3.—Piaţa Episcopiei.—No. 3.
INFORMATIDNI
I). doctor Marcovici e ameninţat se’şi piearză locul de la Eforia Spitalelor.
I). Sitnion Mihâlescu se sileşte din răsputeri ca să depărteze de la Eforie pe distinsul nostru medic.
* +
Azi Corniţele Tornielli dă, la legu-ţiunea italiană, un mare prânz.
D-sa a făcut 25 de invitaţii.
♦ *
Iată Încă câte-vă amănunte, privitoare la experienţele de eri cu cupolele.
Cupola franceză a fost lovită de vre-o 23 de ori. Una din lovituri a isbit’o ast-fel, In cât ghiuleaua a pătruns la o adâncime de vre-o 20 de centimetre.
La cea din urmă salvă două, ghiulele au lovit In acelaşi loc, unde cupola mai fusese lovită Înainte. Acest loc allându-se tocmai la punctul unde se Împreună placa superioară şi acoperişul cilindric, o bucată din cupolă a căzut, dar tot a rămas o couje de o grosime de 25 centimetre.
Onorurile zilei sunt pentru arti-lorişti uoştrii, cari au tras admirabil de bine.
♦ •
Eri erea mare discuţie la Capşa între d-nii general Palat, Nicolae lonescu, Ganlili şi alţii, in privinţa procesului Pandrav.
Unii susţineau că cu toate că favoritul d-1 ui Brâtianu a lost şters din cadrele armatei, ministrul de justiţie, făcând recurs in Casaţie, îl poate or-când reintegra In cadrele oşti roi.
*
• •
Eri seară a fost a treia întrunire literară la d. I. Negruzzi.
D. llujdâu a citit cuvântul adânc din marele dicţionar etimologic. D. D. Olănescu a citit mai multe poe-sii traduse de d-sa dupe lloraţiu şi d. D. ltosetti a citit două acte din-tr’o revistă teatrală, pe care o va presinta zilele acestea comitetului teatral.
• •
Direcţiunea teatrelor a fost nevoită se insiste pentru ca d. Stefănescu siYşî retragă demisiimea ce dedese de şef al orchestrei operei, aceasta din eausă că n’ar fi avut cine conduce orchestra la representaţiunile
ce se vor da de d-na Patti.
*
• *
Decretul pentru eomplectarea cabinetului, care n’a aparul încă in Monitorul Ofiieial de astupi, s’a publicat în (jiarul l’Etoile de eri seară.
II reproducem;
D. I. C. Brăliamt, Preşedinte al Consiliului şi ministru de interne.
D. E. Stălescu, Afacerile Streine.
D. I). Shtrdza, Culte şi intrucţiurie publică.
D. Codresctt, Finanţe.
D. A 'acu, Justiţie.
D. Stoiojan, Domenii.
D. general Fulcoganu, Răsboiu.
II. Radu Mihal, Lucrările publice. *
• *
Mâine d. Cogâlniceanu '.şi va dos-volta interpelarea privitoare la ex-pulsiuni.
Suntem in măsură a făgădui primului ministru, multă plăcere pentru mâine.
E probabil înst că d. Brâtianu st ca înbolnăvi. ca st nu răspunsă.
* *
Azi la 2 ore trebuia se fie o întrunire colec.tivistâprovocatu de d. Câm-pineanu, in coloare de galben.
Până la 3 ore, nu s'a început încă, ne fiind mai mult de 50 persoane a-d una Le.
www.dacoromanica.ro
4
EPOCA — 16 DECEMBRE
CASA DE SCHIMB
I. M. F E R M O
27,—STRADA LIPSCANI, 27—
< l IISl 1. BICI II E S < I
1.3 Decembre 1885
Rente amortizabilă . . .	91 1 2 r
;>% Renta perpetua ....	87
>>% Oblig, de stal		831 2
o% Oblig, de «t. druinu defer	
7% Scis. fun«. rurale ....	1671 4
5% Scris. fune. rurale . . .	fcr» 3 4
7% Scris func. urbane . . .	1*8
in% Scris func. urbane . . .	91 t i
">% Scris. bine. rurale . . .	81 1 i
5% împrumutul comunal . .	7 m
Oblig. Casei pens. tlei 10 do®.)	203
împrumutul cu premie . . .	.»
Acţiuni băncel nation . . .	ÎIM
Acţiuni -Dacia-Romania » . .	263
>• Naţională		220
» Credit mobiliar . .	200
» Constructiunl. . . .	ISA
► Fabrica do hârtie . .	
Argint contra aur		18
Bilete de lianei contra aur. .	18
Florin auatriaci		
CURSUL Bl\ VIENA	
Napoleonul		
Ducatul		
Lose otomane		
Hubla hârtie		
CURSUL I>I\ HPRI.IX	
Acţiunile C. F. R		
Oppenheim		
Obligaţiuni noul 6X C. F. R.	
«* M 5% >»*»»>	
Hubla hârtia		
CURSUL l>E PARIS	
Renta Români		
Lose otomana		
Schimb		
Paris 3 luni		
» la vedere		100
Londra 3 luni		
» la vedere		23.23
Berlin 3 luni		
Viena la vedere	| 2.01
A L E C U A. B A L Ş
AVOCAT
66 Strada Dionişie consultaţii de la 8—12 dimineaţa.
D. R. ROSETTI
AVOCAT
Strada Batişle No. 4.
O DOMNIŞOARA
Absolvenţii a cursului secondar şi având Diploma de maturitate, se
oferii a da lecţiuni, In vre-o familie, pentru cursul primar sau secundar.
In special pentru limba franceză, matematici şi ştiinţele fiisico-natu-rale.
A să adresa la redacţiune.
PUBLICITATEA
SiUtULU!
,,E P O C A “
Strada Episcopiei, IVo. 3.
ANUNCIUR1 SI RECLAME
anunciuri pe pagina a IV, linia 30 bani, anunciuri si reclame
pe pagina III 2 lei linia.
KtlIIMI I. Iii! UY\ CIUŢIII RAGF.LEI SI BmiiTISILlI
Sistemul prof. Dr. JAEGER
llccunoscut pretutindeni ca cel mai escelinte
CORONAT DC JURIUL MEDICAL DIN LONDRA CU MEDALIA DE AUR"
A V ÎS
Sub-semnatii, având numai noi singuri dreptul de a fabrica vest mintele de lâna ce se poarta pe dedesupt, vestminte zise Normale, precum si cuverturile de paturi in lâna curata de Cămilă, t ari păzesc de răceli si reumatisme
Declarăm că am încredinţat în România unicul deposit al produselor
noastre Casei
AUX QUATRE SAISONS
7 2, Calea Victoriei 72, (in fata Palatului Regal).
Declaram ca nu recunoascem ca VERITABILE de cât flanelele ce se găsesc în aceasta casa. — Comande din provincie se fac direct.
Preţuri curente şi broşuri se /râmi/ gratis şi franco după cerere
W. BERGER’S SOHNE (Stuttgart)
0 DOMNIŞOARA
Care cunoaşte: limbile Franceză, Germană, Engleză, precum şi piano doreşte a da lecţiuni în schimbul unui prânz zilnic sau unei resplăţi cuviincioase.
Adressa strada Ştirbei Vodă No. 5.
DE VENZARE.
Proprietatea Sitiscasca din judeţul Teleorman-Garâ la 5 minute depărtare. A se adresa la d-na Elisa Cbronidi, Intrarea Rosctti No. 5.
DE VEZNARE.
Moşia Rîea Noua din judeţul Teleorman, plasa Telttorman, comuna Rlea. Moşia are 200 stj. masa sau aproape 400 pogoane. Este de arendat a 200 galbeni şi se Întinde până iu bătătura celei de a 11-a staţie a căi ferate Costeşti-Turnu-Măgurele.
Doritorii se pot adresa la D. Gr. G. Peucescu, str. Clemenţei No. 2, unde vor vedea planul şi vor lua ori-ce alte lămuriri.
DE VENZARE.
Locul din strada Dionişie No. 20 şi strada Crinului No. 5. Acest loc are faţa pre strada Dionişie 37 metri, pre strada Crinului 40 metri şi adâncime de 44 metri. Se vinde In total sau în loturi, de câte o a gatra parte.
Doritori se pot adresa Ia proprietarul lui, D. Gr. G. Peucescu, str. Clemenţi No. 2.
INSTITUTION BLARAMBERO
Strada Sf. Voevodi
La Direction a l'honneur d'inrormer Ies parenls qu’elle a pris pourl'annâe scolaire 1885-86, des dispositions d'aprăs lesquelles Ies examens auront lieu dăsormais dans Ies ăcoles publiques.
Rien ne sera năgligâ pour assurer Ies progrăs el le bien-6lre des âlăves qu on voudra bien lui confier.
La rentrăe a eu lieu le lcr seplembro 1885.
LE PLUS ANCIEN BUREAU
DE
Pour institutrices, gouvernantes, valets et femmes de Ghambre, ete.
Leţons particulieres en toules Ies langues, piano et musique vocale.
Tenu par Catherine Kari..
Dirige par Anna becher, instilu-trice franc;aise.
11, Strada, Stirbey-Voda 11.
Bucarest.
BURSE
Bursa Parisului
('ursul de Iu 25 Decembre 1885 Renta franceză 4 jum. la suta, 100,10 —109,20 dello bulevard 10 ore, 100,15 Renta română perpetuă 5 la sută 88,— —,— delto C.P. R. 6 la sută—.—Acţiunile bâncei române—Creditul Mobiliar român Împrumutul Elin din 1879 320,25 330,25 idem din 1881 279.—280,— Banca Otomană, 497.50, 7>01 25 deto bulevard 10 ore, 497,50,500—Datoria turcă 14,40 4 jum. la sută i i,45 Lose turcsşti, 35,50 35.50, Datoriaunifieală egiptenâ 0 lasulă 322.321 , Schimbul Londrei la vedere 25,22, 25.23, detto ta Berlin 122,87 123.
Bursa de Berlin
Cursul de la 25 Decembre 1885.
Napoleonul 10,15 Renta română a-morlisabilă 5 la sută, 92.25-92.25. Obligaţiunile C. F. R. 0 lu sută 104,-103,90 detto delto 5 la sută 100,70-100,80. împrumutul danubian Openheim, 108-80 10. Rubla hârtie comptanl, 199,50-199,30 Schimbul Londrei 3 luni 20,22-20,22, det to Parisului 2 luni 80,25-80,30. detto Amsterdam delto 107,70108, Împrumutul municipal Bucureşti 1884 92, —
Bursa Londrei
Consolidatele engleze99 sfert. Schimbu Parisului pe 3 luni, 25,43 detto la Berlin 3 luni, 20,57, detto la Amsterdam 3 1. 12,03. uction de la banca rom. 5 1/2.
Bursa de Viena
Napoleonul 9,985 9,985—Ducatul 5,97, 5,97. Impe-rialul, 10,30,10,30, Lire turceşti, 11,38 11-38. Argint contra hârtie, 100.Rubla hârtiecomptatâ 123,25-123.25 Acţiunile Credit Anstalt 293,80—293,90. Renta metalică 5 la sută , 83,20 — 83,20. Renta hârtie 83,—,82,90. Renta aur, —, — Lose turce 17,50—17,70 — Schimbul Londrei la vedere 120,50-120 45 detto detto Paris 49,97-49,95, detto Berlin la vedere 02, —62,10 detto Amsterdam la vedere 104,50-104,45.
Bourse de Francfort
Cursul de la 25 Decembre 1885.
Renta Roumaniel amortizabilă 5 0/0 92.06 92.
MERSUL TRENURILOR CAILOR FERATE ROMANE
Valabil de la 1885
Bucurcsli-B ornau
Bucureşti-YtYrciorova
Arătarea Trenurilor
	Tr. ac.|Tr. p. |Tr. p.			Tr. pl.	Tr.		T. ful.[T. ac.iTr. p		
I noapte		a. m.	dim.	dim.			p.m.	dim.	p. m.
Bucureşti p.	11,00	8,30	745	645	5.00	Bucuresci p.	4,05	9,00	4,30
Chitila	11,13	8,46	8,30	—	5,17	Cbitila	—	9,14	4,47
Bultea	—	8,59	8,19	—	5.31	Ciocftnescl	—	—	5,07
Cri vi na	—	9,20	9,04	—L	0,09	Gherganl	—	9,17	5,27
					6,09	Titu	5,07	10,03	5,51
Ploeştl	12,17	10,05	9,35	8,19		Gâesct	—	10,30	seara
Valea-Călug	—	10,59			6.36	Ui lesei	6,24	11,35	7,55
Albeşti	—	11,00			8,30	Corbu	—	p. m.	9,06
Mizil	1,14	11,30			8,52	Potcoava	—	12,18	9,21
Monteoru		12,10	p. m.		9,52	Slatina	8,08	1,18	10,04
BuzăO	1,59	12,25	1,00		10,57	Pialra	—	1,40	10,32
R.-Sărat	3,Ir	—	2,15		11,20	Balş	—	1,57	10,54
Focşani	d. 4,16	Tr. 7.	3,38		4,23	Păleşti	—	2,19	11,23
Mârâşeştl	5,00	2.00	5,15		6,38	Circea	seara	—	11,35
Pufeştl	—	2,26	5,57		11,00	Crai ova	9,30	2,54	12,01
Adj ud	6,01	12,55	6,39			Filiaşl	10,17	3,50	1,04
Bascul	6,34	1,20	7,18			Butoieştl	—	—	1,25
Râcâciunl	—	1,48	8,01			Slreliaia	—	4,24	1,47
Valea-Seacâ		2,20	8,41			Timnea	—	—	2,10
Bâcâd	7,31	2,40	9,35			Prunişoru	—	—	2,26
Galbinl	—	3,32	10,29			Palota	11,30	5,3	2,46
Roman sos.	8,45	4,10	11,15			T.-Severin	12,03	5,52	2,31
	dim.	p. m.	noap.			Vărcior.sos.	12,07	6,15	4,00
Atoni an-llueurcsti
	uoap.	p. m.			p. ni.		seara	dim.	uoap.
Roman plee.	8.25	12.30			5,15	Vărcior. pl.	7,45	11,00	ii,»
Galbinl		 .	1,07			0,37	T.-Severin	8,09	11,25	12,11
Bucâft	9.20	1,40			7,20	Palota	8,44	11,59	12,53
Valea-Seacâ	—	2,17			8,15	Prnisoru	—	—	1,10
Răcâciunl		2,58			8,59	Timnea	—	p. m.	1,26
Sascut	10.23	3,18			9,43	Strehaia	—	12,40	1,49
Adj ud	10.45	3,52			10,29	Butoeştl	—	—	2,07
Pufestl		4,11	dim.	p. m.	11,01	Filiaşl	10,04	1,11	2,30
Mârâşeştl	11.18	4,34	6,40	5,05	11,30	Craiova	11,00	1,58	3,42
Focşani	11.52	—	8,26	5,15	12,49	Circea	—	—	3,58
R.-Sărat	12.39	Tr. 6.	9,55		2,14	PeleştI	—	2,18	4,12
BuzăQ	1.46	11,35	11,00		3,33	Balş	' 		2,40	4,30
Monteoru	—	11,53	—		4,28	Piatra	—	2,58	5,03
Mizil	2.50	12,39			5,33	Slatina	12,28	3,23	5,44
Albeşti	—	1,05	—	Tr. 22	6,06	Potcoava	—	3,50	6,17
Valea-Câlug.	—	1,18	seara	seara	6,25	Corbu	—	—	6,41
Ploeştl	3.33	1,35	8,05	9,57	6,45	Piteşti	2,23	5,23	8,25
Crivina	—	2,22	8,35	—	10,41	Găeştl	—	6,20	9,24
						Titu	3,41	6,50	10,04
Buftea	—	2,59	9,12	—	11,11	Gherganl	—	—	10,23
Chitila	4.48	3,15	9,26	11,16	11,22	Ciocăneşti	—	seara	10,41
Bucur. sos.	5.00	3,30	9,40	11,30	11,»	Chitila	—	7,42	11,01
		p. m.	seara	noapt	a- ni.	Bucureşti s.	4,45	7,55	11,15
Arătarea Trenurilor
VOrciorova-BucurcMi
Bucuresci-Giurgiu
Arătarea trenurilor
	T. fu 1.1	T. ac.l	Tr. p.
	dim.	a. m.	p. m.
Bucureşti p.	5,40	7,10	5,30
Filaret	—	7,40	6,03
Sintestl	—	7,58	6,33
Vidra	—	8,06	6.46
Grădişte	—	8,16	7,01
Comana	6,24	8,26	7,21
Bănoasa		8,52	8,03
Frătestl	—	9,10	8,21
Giurgiu	—	9,25	8,45
Smărda sos.	7,10	9,30	
(ilurgiii-Bucurest i			
	p. m.	a. ni.	p. IU.
SmArda pl.	2,25	8,00	5.40
Giurgiu	—	8,14	5,55
Frătestl	—	8,27	6,10
Băneasa	—	8,53	6,40
C.omana	—	9,24	7,17
Grădişte	—	9,31	7,26
Vidra	—	9,42	7,42
Sintestl	—	9,51	7,53
Filaret	—	10,31	8,21
Bucur. sos.	3,52	10,45	9,00
(«uliiti-Buzcu			
0	noap.	a. m.	
Galaţi pl.		7,00	seara
Bărboşi	2.49	7,40	8,10
Brăila	2.27	8,23	8,55
Muftiu	—	9,00	
Janca	3,21	9,34	
FAurel	3,48	0,08	
Cilibia	—	0,43	
Buzău sos.	4,15	8,15	
Buzeo-Galati			
	noap.	p. in.	
Buzătl pi.	11.53	12,45	
Cilibia	dim.	1,15	
Fâurel	12,80	2,46	
Janca	2,18	2,21	
Muftiu	—	2,49	dim.
Brăila	2,21	3,31	6.45
Bărboşi	3,06	4,11	7,30
Galaţi sos.		4,45	
Târgovist(		-Titu	
	a. m.	p. m.	
Tărgovisle p	8.10	4,50	
\ âcăreşll	8,33	5,13	
Nucet u	9.00	5,40	
Titu sos.	9,30	6,10	
Galati-Marascsli
STAŢIUNEA
Arătarea trenurilor
Tr. L ITr. u.|Tr. p.
a. m.
Galaţi pl.			8,05
Bărboşi			8,48
Serbeştl			9,12
Independinţ			9,28
Uanu-Conac			10,10
lveşll TocuciU	dim.		10,34
	5,01 5,30		11,23
Mărâşeştl		11,54	
Alarasesli-Galull			
	seara		p. m.
Mărăşeştl pl Tecuci U	11,13 11,47		4,40 5,31 6,03
Iveşti			
M.-Conaehi			6,26
Independinţ			7,08
Serbeştl			7,24
Bărboşi			7,55
Galaţi			8,30
l’Ioesti-Preiieai
	dim.	dim.	seara
Ploeştl pl.	10,00	8,49	7,01
Băicoiu	10,35	9,28	7,39
CAmpiua	05,29	9,51	8,02
Comarnic	11,27	10,17	8,29
Sinaia	12,09 p. m.	11,03	9,08
Buşteni	12,26	11,18	9,23
Predeal sos.	12,50	11,40	9,45
Predeal-Ploesti
	p. m.	p. m.	dim.
Predeal pl.	5,40	5,50	7,30
Buşteni	6,01	6,11	7,50
Sinaia	6,19	6,52	8,09
Comarnic	6,52	8,25	8,42
CAmpina	7,16	8,50	9,05
BăicoiQ	7,38	—	9.27
Ploeştl sos.	8,10	0.42	9,55
Titu-	T6rgovisle		
	a. m.	seara	
Titu pl.	10,25	7,00	
Nucelu	11,07	7,42	
Văcăreşti	11,35	8,10	
Tărgovişle s	11,55	8,30	
Rloesli-Slanic
STAŢIUNE!	Arătarea trenurilor		
	Tr. lT.|Tr. ac.|Tr. p.		
Ploescl pl. Buda Poiane Slănicu sos.	a. in. 10,45 11,10 12,12 12,40		
Slanie-I’locsti			
Slânic pl. Poiana Buda Ploeştl sos.	p. m. 6,00 6,23 7,22 7,50		
Teeuciu-Bărlad			
TecuciO pl. BerchecI Ghidicenl Tutova Bârlad sos.	a. m. 6.15 6.48 7.16 7,32 8,00	a. in. 11,40 12,21 12,58 1,20 1,50	p- m. 5,30 6,19 6,54 7,16 7,45
Bdrlad-Tecueiu			
Bârlad pl. Tutova Ghidicenl Berhecl TecuciO sos.	a. m. 8.40 9,14 9.41 10,10 10,40	p. m. 2.50 3,24 3.51 4,20 4,50	p. m. 8.40 9.41 9,29 9,55 10,25
Iasi-lnglioni			
laşi pl. Unghenl s.	p. m. 3,25 3,49	a. m. 11,50 1,21	
l'uglicni-Iasi			
Ungheni pl. Iaşi sos.	p. m. 2,00 3,32	p. m. 4,40 6,12	
Veresci-Botosani
Boinun-lasi
Verescl pl. Botoşani s. Botoşani pl. Verescl s.	p. m. 2.03 2.03 5.21 7.21	p. m. 9,49 11,42 3,15 1,55	
Cnuipiua-Doflunu			
CAmpina p. DoRana s.	a. m. 11,20 11,40	p. m.	
Doftana p. CAmpina p.		6,40 6,58	
STAŢI UNEI	Arăt. Tren.	
	Tr.ac.j p. am.	
Roman pl. PăşcanI T.-Frumos laşi. sos.	dim. 9.51 10.51 1,53 1,50	p. m. 4,47 4,15 8,24 9,52
lasi-Bonmn		
laşi pl. T.-Frumos PăşcanI Roman sos.	p. m. 4,08 5,25 7,17 7,53	dim. 6,52 8,35 10,01 11.06
Rusca ui-Succa va		
PăşcanI pl. Verescl Suceava	dim. 10,40 12,08 12,23	săra 7,15 9,17 10,09
Suceava-I’uscaiii		
Suceava pl. Verescl PăşcanI sos.	p. ni. 5,00 5.40 6.41	dim 6,54 7,51 9,15
Adjud-TOrguI-Ocn a		
Adj ud pl. T.-Ocna sos. T.-Ocna p. Adjud sos.	p. m. 4,15 6,10	a. m. 10,35 12,15
Constantu-Ornavoda		
Constanţa p Murfatlar Medjidie Cernavodăs	p. m. 2,50 3,37 4,18 5,02	dim. 9,10 9,57 10,38 11,22
Ceruavoda-Constanta
Cernavodăp Medgidie Murl'atlar Constanţa
Bucuresci. — Tipografia «Le Peuple Roumain,» strada Episcopiei No. 3.
t
www.dacoromanica.ro