ANUL 1 No. 23.
10 BANI NUMERUL
VINERI 13 DECEMBRE 1885.
Chiqork G. PEUCESCU
Director politic
ABONAMENTE :
In ţară 1 an 40 lei, 6 luni 20 lai,3 luni 10 lt*l hi străinătate 1 an 00 lei. 0 luni 25 lei
REDACŢ1A
No. 3.—Piaţa Episcopiei.—No. 3.
COMEDIE PARLAMENTARA
O DREAPTA CERERE
CRI SA ECONOMICA
O ii barba sau fara h>ark>a
POLITICA RUSIEI
CĂDEREA CASEI USHER
COMEDIA PARLAMENTARA
Sesiunea parlamentaro s'a Închis. Numai rămlne acum de cât buchetul final.
Ga anul trecut, ca anul precedent, după câte-va zile de discuţii Înfierbântate, cu ocasiarăspunsulutla adresa Tronului, camera ţi senatul a reintrat într'o linişte adlncă, într'un fel de pi-roteală vecină cu somnul, care nu va fl turburata de cât numai la sfârşitul legal al aşa numitei sesiuni parlamentare.
• Tocmai atunci guvernul are obicei să vie cu vre-o surprisâ, cu atât mal displăcută ţârii, cu cât e mal neaşteptata şi mai scump plătită. Acum doi ani a fost dotaţia Coroanei, anul trecut bugetul de 100 milioane. Ce noua surprindere ne mal poate reserva d-nu Brătianu de asta data ?Nu e vorba, noi ştim ca e om deştept, şi ne aşteptăm negreşit la o gradaţie ascendenta, la o surprindere şi mal hazlie de cât dotaţia şi bugetul de anul trecut. Dar vai de biata ţara cu surprinderi de felul acestora.
Unii să aşteptau ca unul acesta sâ nu se reînnoiască comedia—tristă comedie—a anului trecut. NădăjduiaU că de asta, prin excepţie, să se voteze legi, cum e usul In toate ţările, numai 1n urma unor discuţii lungi şi serioase. Ar fl de dorit să vedem discutându-se legile, chiar cu risicul d'a auzi pe d. Slolojan Anton apârîndu-le.
Ar fi de dorit ea ţara să afle limpede cum ministerul Brătianu, va acoperi deficitul de 22 de milioane ce ’l avem, euin va echilibra bugetul. Ar fi de dorit, mai ales, să se studieze eonvenţia comercială cu Austro-Ungaria. Această convenţiune expiră la Iunie 1880. Mai sunt numai şase luni, şi un lucru aşa de important ar trebui studiat şi discutat cu de amănuntul. Ar 11 de dorit... şi lung, prea lung ar fi pomelnicul tuturor dorinţelor ce cu drept cuveni are pe inimă naţia Întreagă.
Dar prea sunt naivi cel cari ar putea să creazâ un minut că aceste dorinţi să vor realiza. Ar 11 cu totul In contra tuturor obiceilor, ce s’a Introdus de v’o 8 am Încoace In regimul parlamentar al României.
La ultimul moment când va rămânea numai vr'o săptămâna până la închide-dea corpurilor legiuitoare, bugetul, cu deficit eu tot. convenţia comerciala, torentul de legi iniei şi mari, cari să acumulează anul Întreg In dosarele adunărilor—vor navali de o dată asupra bieţilor deputaţi cari,înecaţi In acest potop legislativ—rari nantesin gurgite vasto— vor vota vor vota inereti, cu supunerea şi inconscienţa unor «moutons de Pa-nurge» şi cu toată silinţa unor muncitori care sunt bine plătiţi pentru a face lucru prost.
Să ia seama Insă guvernul că prin a-cest proceded va ajunge la un resultat la care nu să aşteaptă ; adică, va izbuti udiscredita cu totul,nu deputaţii majori-tăţei, cari de mult numai aă nici un credământ, ci însuşi regimul parlamentar.
Ştim prea bine ca glasul nostru va fi, cum zice Scriptura, glas In pustiii, dar am crezut câ faptul acesta merita să'l spunem lumei, căci va rămânea una din însuşirile cele mai caracteristice ale tristului regim în care trăim.
Vleeu A. Hals.
Bărbi: stef DE LA VRANCEA
Prlm-redactor
ANUNCIURI:
pruificturi pe pagina a patra linia t!0 luni, un ii iui uri şi reclame po pag. III 2 lei linia.
ADMINISTRAŢIA No. 3.—Piaţa Episcopiei.—No. 3.
0 DREAPTA CERERE
DEPEŞELE „ imiţi IIIVIS

Domnul C. Nacu, ministru de justiţie .şi ad-interim de finanee, in şedinţa adunării deputaţilor din 5 De cembre, reapumjend d-lui N. Itmescu, a asigurat Adunarea câ 'şi pune toată activitatea In interesul public, In interesul ţârei, şi a terminat repetând câ va presenta în tot-d’a-una situa-ţiuni adevărate, clare, precise, fără a ascunde nimic, cum nu ascunde micul deficit ce există.
Având ferma credinţă câ d. Nacu va face excepţiune între colegii d-sale şi câ se va purta după cum ’i este vorba, luăm act de asigurarea şi promisiunea dată, ’i mulţumim cu recunoştinţă şi '1 rugăm din nou. respectos, se bmc-voiascâ a revoca disposiţiunea luată ca se nu se mal publice, prin Monitorul oficial, comp-tul de gestiune al tesaurului public, şi a ordona ca sâ urmeze a se publica regulat pe fie-care lună.—Numai comptul de gestiune ne poate spune tot; numai el ne poate arăta situaţiunea cea mai adevărată, cea mal clură,ceu mai precisă, fără ane putea ascunde nimic, de oare-ce el este oglinda casei şi când oglinda este curată, reflectează şi ne arată in ea tut ce intru şi ese în casu ţârei.
Asigurăm pe domnul Nacu câ u-ceastâ rugăminte nu estedictuta nici din spirit de oposiţie şi mai puţin Încă din lipsă de patriotism. Nu a-vem alt scop, de cât numai acela de a contribui ca financele ţări să lie In adevăr publice* pentru ca toţi să le cunoască şi sâ cOntribue la Îndreptarea şi prosperareu lor.—In ceea ce ine priveşte, şi ca contribuabil şi ca fost Directorul Comptubilităţei Generale a Statului, promit d-lui Nacu concursul meu gratuit, fără ură şi fără pasiune. Promit se fac despuierea cifrelor ce vor coprinde comptu-rile ce se vor publica, se le compar cu ale anilor trecuţi, se arăt diferenţele In mai mult şi in mai puţin ; se caut căuşele cari le a produs şi sâ compar realisârile cu evaluările bugetare, pentru a se vedea dacă trebue să ne intindern sau se ne stringent în cheltueli. Cu modul acesta, Comptul de gestiune va deveni barometrul, care să ne arate cu preci-siune, daca nu zilnic, cel puţin lunar, cum stau finanţele Statului.
Şi având acest barometru public va putea spune şi onorabilul domn Nacu, ceea ce a zis fostul ministru de finanee dl. G. G. Cantacuzino, prin situaţiunea presentatâ în 30 Septembre 1875 :
«Când cunoaştem esact situaţiu-«nea în care ne găsim; când ordi-«nea şi lumina domneşte în eomp-«labilitatea publică; când prin economii, iar nu prin Împrumuturi, ne «echilibrăm budgetul; când dato-«riile ni le plutim; putem li pe de-*<plin siguri, domnilor deputaţi, că «financele Românii nu pot merge de «cât prosperând.»
Aşa vorbea, aşa şi lucra guvernul conservator, şi numai lucrând astfel a isbutit să aducă financele statului,—fără a sărăci tura,—in prosperitatea crescândă in cure le a lăsat guvernului uetual. Acest vifrig guvern insă, In loc sa le facă şi mai prospere, ceea ce nu era greu, căci nu avea de cât se se menţie în chel-tuelile de atunci,—'şi bate joc do ele, sărăceşte ţara prin zilnice împrumuturi făcute la streini şi ast-fel le a reudus în miserabila stare in care le lăsase, tot domnul I. C. Brătianu şi oamenii d-sale, în anul 1808.
l'ana Milmil 1‘encoviei.
Paris, 23 Decembre. — D. Brison, preşedintele consiliului, aluat astâ-zi cuvântul. El s’a pronunţat, în numele guvernului, contra evacuării Tonkinu-lul şi pentru adoptarea integrala a creditelor cerute. Se crede ca mâine se va vota.
Vini». 23 Decembre. — Se comunică din Constănlinopol ziarului Tag-blatt cft marele Vizir a fost însărcinat să pregătească convocarea unei camere de notabili, anulogâ cu parlamentul lui Midhat-paşa.
Acest proiect ar fl fost recomandat Sultanului, din mai multe părţi de o dată, şi mai cu seamă de doi ambasadori, ca putând facilita admiterea unirei bulgare.
’l rlest, 23 Decembre.—Doi lucrători, dintre cari unul lucrase Luni pe bordul vaporului Triest al companiei Lloydu-lui Austriac, au murit ieri la sosirea lor din Veneţia. Unul dintr’ânşii oferia toate simptomele choleriî.
Observaţiunea de 24 de ore, care deja exista pentru proveninţele litoralului ve-neţian, a fost prelungită la 5 zile.
CRISA ECONOMICA
Anul 1885, de al curul sfîrşit ne a-propiăm, a fost fatal comerţului nostru. — Cuvtntul crisă a devenit atât de comun, semnificarea lui nu mai laşa îndoiala nici în spiritul analfabeţilor, în cât dacă ar fi se înregistrăm ver-o particularitate pe seama anului 1885, de sigur, fenomenul comercial al crisei ar ocupa întâiul dacă nu şi ultimul rând.
Atâtea opintunl contraediciorii s'uu semnalat, ori de câte-orl a fost vorba de combaterea acestui flagel, atâta vorbă s’a făcut In toate cercurile activităţii noastre de născocirea, de desvoltarea, de protecţia unei industrii naţionale, cât poate nici odaia nu s’a mai întâmplat.
Dar precum se ştie, toate aceste silinţe, lăudabile de altminteri, aă rămas In domeniul vorbelor şi al con-cepţiunilor, bilanţul realisarilor e Insa pe cât se poate de sărac.
Se memorăm, Intru câl-va, toate câte
s’ati zis şi conceput în această privinţa: • •
*
So acusâ oare-când neaclivitaloa iniţiativei private : lumea la noi, se zicea, nu poarta nici un interes muncei naţionale ; toţi aşteaptă totul de la guvern. Ori, rolul economic al statului e seîucurageze iniţiativa privată,nu poate el să ia aceasta iniţiativa în tot-d'y-una; rolul guvernului e să pro-teagă industria născândă, nu c dat lui să esercitc ori-ce industrie — Aceste răspunsuri quasi-oflciale la adresa organelor, cari se lamentau de starea precară a economiei noastre naţionale, ln-curagiară pe câţi-va se dea semnalul deşteptării iniţiativi private.
La noi mai cu seamă, aude cultura e-conomică propriii zisă e aproape rudimentară, unde esilaţiunea începuturilor u foarte accentuată, se consideră ca un adevărat eveniment naţional formarea ligei economice care luă fiinţă acum doi trei ani, sub denumirea de «Congres enomic.» Ca toate noutăţile şi acesta se bucura la Început de toate simpatiile. —Câte discursuri, câte e-sortaţiuni. câte programe, n'au însoţit primele mişcări ale acestei iniţiative private.—In anul întâiu, litrul se opri aci; se zicea ca e destul şi se spera fructele pentru anulai doilea: Toată lumea însă ştie că şi acest an uvusflrşitul celui d’âutâiu, iar despre al treilea an nici nu mai putem avea consolaţiunta de a vorbi. —Totul a Început să intre în domeniul uitării. Un incident, nu găsim alt termen, ilustra întru cât-va primele simptome de manifestare ale ligei noastre economice. Graţie multor osteneli, se Înscena o exposiţiune embrionară; dar şi dlrisa avu resultatul numai al curiositâţii; nimic nu se mai reîncepu; ba, s'a mal făcut ceva, sa i-nundat gazetelecu critice chiar cuinvec-
live la adresa administraţii exposiţiu-nel, — s'a sădit descurajarea şi amărăciunea Iu inulle inimi nobile şi a-tâta tot.
• •
•
Ca un coraloriu al ligei economice avu ram liga agricola. — Cine nu salută cu ontusiasm, cercul agricultorilor noştri; de astă data iniţiativa avea a-vantajul de a grupa în jurul săii tot ce societatea noastră înumăra mai capabil, mai avut şi mai activ. Nu e vorbă aceiaşi natură de elemente alcătuise şi liga economică, dar se putea zice despre dlnsele că se uzaseră, se învechiseră, se tocise, jlntr’uii cuvânt, activitatea lor, din prea multe sforţări.
Cu cercul agricol, noi faclori intrară în acţiune, mai nici unul din liga economiştilor nu participă aci.
începutul fu mai mult de cât mulţă-mitor. Un organ la publicitate al cercului 'şi propuse sa lăţească, tu toate clasele agricole. învăţămintele privitoare la o cultură raţionala şi îndelungată ; studii speciale asupra stărei noastre economice şi asupra mijlocelor de îndreptare, ilustrară şi ilustrează coloanele «Cultivatorului». S’ar zice câ de astă dată se ţintise drept şi poteca reformelor şi a îmbunătăţirilor, bătută de nisee individualităţi marcante, va licsa pentru tot d’auna calea prosperităţii noastre economice.
Sa dea Domnul sa fia aşa: dar cele ce vedem petrecândn-se ne zice câ ne înşelăm.
• •
Să ne esplicâm. — Prin sacrificii şi ubnegaţiune, Cercul agricol câştigase un loc de onoare in corţejul activităţii noastre naţionale; prin Inteligenţa şi competinţa cu care Cultivatorul era redactat, această foia devenise indispensabila. — Ce mai lipsea, pentru-ca opera sâ devie durabilă ? l)e sigur no-pregetarea autorilor el. Din nefericire, pure-câ încercările raţionale sunt predestinate peirii la noi, toata clădirea a-ceasta ameninţa căderea, indiferentismul sapa inimele unora, mieşuarâ bărbăţia altora şi de la ilusiune, piua la deşii usittne nu fu de cât un pas.
lata ce citim In nltimul No. al «Cultivatorului:»
«Prin insghebarea «Cercului agricol», am «ţintit dar să dăm o formă concretă ne-«voilor ce ne strângeau pe toţi de o po-«trivâ, şi să propunem, celor cu datoria «dc a aduce Îndreptări, mijloacele liilătu-«răril acelor nevoi.
«şi tn fine mal bine puteam lucra toţi «împreună, pentru tie-care din noi in deo-«sebf- Kra ceşti unea de a face prin urmare «ca omul ţării să iasa din piroleala Iul o-«bicluuită, să se manifeste şi la noi mal «energic, mai impunător, mal profitabil «pentru interesele generale, precum s’a «manifestat, prin asociaţiunl, inal ales tu «America, In Anglia, In olanda, in (oale «ţările clasice ale activităţii umane, ale «iiiiţialivel cetăţeneşti.
«lată ce am ţintii.
«Nu ne ar fi fost poate permis să ne «amăgim, dar cată s’o declaram franc, «că ilusiunea noastră Întrecea cu mult «starea reală în care ne atlăm, ce se poate «caractcrisa cu un singur cuveni :	indi-
dftrenlismul.
«indiferentismul ne omoară !
«Mal e oare nevoie să observăm acum, când constatăm cu durere puţina susţi-«nere ce avem de la membrii acestei aso-«cjaţiuui, puţinul interes ce arată faţă «cu această utilă şi necesară instituţiune,— «să mal adresăm, zicem, apeluri şi conju-«rârl Ia aceia cari cu o lăudabilă ardoare «ne-aîi aplaudat la încercarea creării unul «Cerc ayricol, — a unuia singur poale in «toata această ţara de plugari ? !
«in Ungaria nu mal departe, trăiesc lo-«tuşl şi prosperă şâsezecl de asociaţiunl «agricole 1
«Ce ar trebui să conchidem dar despre «noi, despre plugarii români ce aii preten-«ţiunea de a represiuta fruntea acestei gru-«pe sociale, dacă ar li sâ ne punem In faţă «axioma sociologii moderne , că lu toate «succesele, ca şi Iu toate neisbânzile, Ire-«buie sâ cauţi pretutindeni omul ?
«Punândîntrcbarea, e datoria membrilor «Cercului agricol se o deslego cum va cre-«de mai demn şi mal potrivit intereselor «lor celor mal vil.»
Ce dovadă mai holârltoare sâ dam de inerţia noastră ? Ne remâne numai mângâierea speranţii că,pentru scăpa-
rea demnităţii noastre naţionale, de asta data cel puţin, râul va fi trecător.
Mai câ am resumat toate manifesta-ţiunile iniţiativei private pe tărâmul e-conomic.—De lupta individuală a flăcăruia nu vorbim: de sentimentalismul altora—care şl găsesc busola conduitei lor în o sfială măsuratei faţă cu puterea centrala, ne reservâm a tracta altâ-dată. —Sforţârileaeestora ne fac mai mult râu de cât bine: ele acoperă de multe ori a-devărul asupra stării penibile a economii noastre naţionale, şi esaltcază altă dată bunele coneepţinni ale altora, cari sub greutatea laudelor ’şiuita de ţinta ee’şi propun.
Şi nu do activitatea risipită a unuia ne ocupăm noi. — Concentrarea puterilor inteligente şi active decid de o mişcare salutară. — Precum ne indică Cultivatorul de la 1 Decembre, asocia-ţiunile sunt arenele Încăpătoare, unde poţi face pe omul unei ţări sâ se manifeste prin iniţiative îndrăsneţe,prin lucrări de acelea generoase, bogate în efecte surprinzătoare, pecari nu te poţi aştepta să le vezi realisâridu-se numai cu forţe Împrăştiate ale indivizilor unei naţiuni.
Conclusiunea noastră pentru astă-zi este câ piroteala ne ţine încă lipiţi locului şi ca direcţiunea mişcând noastre economice trebue să o căutăm In altă parte.
Cayrol.
ŞTIRILE ZILEI
Ministerul se zice ca e aproape format.
De astă data se pretinde ca d. Brâ-tianu va II ministru fură portofoliu, şi d. Stătecu va 11 numit lajustiţe.
Se zice câ numai titularul la afacerile
streine nu e încă găsit.
•
Cri a fost un consimt de miniştrii la Palat la care nu aluat parte d. Braliunu, fiind cam indispus.
D-na Adelina Palti a făcut cunoscut Direcţiune! Teatrelor câ,dupe fie-care representaţie, are nevoe de două (Iile repaos.
Rcpresentaţiile ce va da în Bucuresci sunt fixate pentru 0, 9 şi 12 Ianuarie stil nou.
Citim în Românul*.
Proiectul de lege pentru monopolul cârciumelor a început deja a 11 combătut de o mare majoritate de deputaţi şi senatori. Cei mai mulţi văd în acest proiect un imposit indirect ce se pune numai pe poporuţiunile rurale, In folosul esclusiv al Statului.
m
• »
In urma unor neînţelegeri ivite între d-nu Stefanescu şi d-nu Htibsch, cu o-casiuuea concertului EsipolT, d-nu Ste-fanescu şi a dat dimisiunea de şeful orchestrei teatrului naţional.
Ministerul cultelor şi instrucţiune! publice, vâcjând câ d-uu Gr. Cantacuzen nu voeşte cu nici-un preţ să ’şi retragă demisiunea, i’a primit’o.
D-nu Stăncescu a refusat să ţie chiar provisoriu locul de Director al Teatrelor.
• *
Consiliul de răsboi, dupe lângă corpul al 2-a de armata, va judeca în curând procesul căpitanuluiDragomirescu
acusat câ ar fi bătut pe un inferior.
• •
Din causa doliului CurţeT, anul acesta nu va fi bal la palat la 31 Decembre.
Primim din partea d-lul Stocnescu, redactorul Revistei Literare, o scrisoare în care ne spune cum ziarul nostru «Epoca,» adresat desluşit în Ruda-J'eatu a fost depus de factorul postai la redacţia Revistei Literare.
Caşul nu e unic. Mai multe numere ale ziarului «Epoca» adresate d-lui Po-pescu, avocat în Ploeşti, nu s’au espe-diat sau nu i s’a distribuit în Ploeşti.
Atragem atenţia d-lul Director General al Poştei şi Telegrafului asupra a-cestor fapte.
Lupta ce-ar întreprinde Poşta contra noastră, n’ar fi nici omenoasâ, nici legală, nici cinstită.
*
• »
www.dacoromanica.ro
2
EPOCA — 13 DECEMBRE
1 - ■	"	■ i i	■ ... ■■■■	■
Preciul camei care era in laşşl 20 de bani dileip trecute, s a urcat la 50 bani kilogramul.
*
• •
Trenul accelerat care soseşte la Galaţi la 0 ore, a călcat Miercuri noaptea pe un cantonier Intre staţia Brăilă-Bar-hoşl.
RevistaCotemporanulNo. 18, conţine următoarele srieri:
Articolul hotartt şi intreb. lui tn dia-lec. istrian.
Origina familiei, proprietăţei private şi a statului de Fr. Engels (traducere).
Despre hipnotism (zis şi somn magnetic).
Ctnteee populare din Moldova.
De ale instrucţiei publice.
Cănii, Unei poeme. Doina.
Scandalul de la «Alexadru cel Imn».
Cu ce temeiuri căutau unii In trecut să alunge din limba cuvinte.
De prin lume adunate şi la lume iarăşi date.
Către abonaţi.
• *
Erl seară un băiat de 12 ani, care a fost oslndit de multe ori, a fost prins tocmai Iu momentul când fura un portofoliu din buzunarul unei dame în fada bisericei Creţulescu.
DECRETE
- Comuna BucurescI este autorisată sft vlntjă, prin licitaţie publică, confor-mându-se prescripţiunilor legel de com-tabilitate generala a Statului, locurile râmase proprietatea sa cu ocasia recli-flcărel Dâmboviţcl, şi cari locuri sunt situate Intre podurile din stradele fta-hovel şi Brâncoveanu, în faţa arsenalului armatei şi acelu rămas din proprietatea d-lul IJlai, aflat Intre bulevardul Elisaveta Doamna şi strada Bre-zoianu
CRONICA
Cii bar Im sau Tara ba Hm ?
Mare cearta fuse acum doi ani la A-cademie spre a se şti dacă Ştefan cel mare, domnul Moldovei, trecuse prin mânele bărbierilor, adică daca avusese barbă sad nu ?
Cu toate că statua fostului Doinii s'a înălţat pe una din pieţele laşului, ces-tiuuea bărboi lui Ştefan a rămas încurcată şi d-nu Stâtescu va putea foarte bine să ceara revisuirea sentinţei, pronunţata de Academie In aceasta afacere bărbierească.
Anul acesta, car a eşit la maidan o împrejurare de acelaş soiil.
O informaţiune publicată In Românul zilele trecute, ne spune ca tambur-ma-jorul de la Regimentul al 3-a de linie fiind spân—cu toate că n'a fost birjar muscălesc înainte de a trage sorţ—Ministrul de răsboid i’a poruncit o barba falşă, cumpărata din budgetul statului, de la artistul Mackauer bărbierul, — pardon—coaferul teatrului naţional.
In copilărie , auzisem la Puris un cântec glumeţ, prin care se istorisea în vre-o cinci cuplete, neajunsurile unui invalid cu capul de lemn, nevoit să’şi
----IS—l	_________ â_".
scoată capul din.şiurup şi să'l pue bine într'un toc. tu toate serile când se ducea să se culce 1
De aceea, am crezut ca Ministerul de răsboid a poruncit Itnârului Trandafir Coarde-Spnrtt. vre-uo cântec de acelaş fel şi ca face cea ce se numeşte reclamă, Iii favoarea poetuUii, lăsând să se ba-nuească ca exista un tarnbur-major cu o barba falşă.
Un oficer de intendenţă, cu care am avut o lungă întrevedere, m'a asigurat Insă ca faptul este adevărat şi ca tam-bur-majorul în chestiune ne-a vând două barbe.una pentru zilele de lucru si alta pentru Duminecă şi sărbători, se va deschide o mare suscripţiune naţională, In scop de a se da viteazului militar mijloacele să'şi primenească o-brazul.
Apoi acel oficer m’a dus la magasia regimentului şi’mi a arătat podoaba păroasă a tambur-majorului atârnată într’un cuier !
Cu toate că nu mergeam acolo In calitate de controlor, trebue să mărturisesc că am constatat că partea dreaptă a barbet era mâncată de molii. Magosinerul mi-a tălmăcit această nenorocire. prin faptul că în tot timpul vere! s’au făcut reparaţii la palatul din oraş şi că din această cauză, garda s'a schimbat fără inusică, adică fără tarnbur-major ; prin urmare barba n’a fost întrebuinţată.
Din neîngrijire, s’a perdut din vedere a se păstra în camfor.
Toate bune ; acum ştim că ecsistă un tarnbur-major cu o barbă falşă, dar nn ştiam pentru ce.
Deslegarea enigmei am avul’o Iii sfârşit astă-zi, când am citit într'un număr special al Monitorului oficial un decret, prin care d. general Fal-coyanu este destituit din funcţiunea de Ministru de răsbol, pentru motivul câdând o barbă tambur-majorului de la Regimentul al 3-a de linie, a susţinut principiul*! socialiste !
—	Nu ştii d-ta. i’a zis d. Brălianu cu asprime, că faptul de a da lie căruia ceea ce ’i lipşeste, intra In domenul teoriilor socialiste? Azi dai barbe , mâine ai să Împărţi moşii!
—	O II. a răspuns d. Faleoynnu, dar ştii ce a zis tlrislos: «Dă şi ţi se va du !» M’am gândit si la mine! De ; om fără cusur nu se găseşte. Poate, că 'ml lipseşte şi mie ceva !
Ma\.
POLITICA RUSIEI
Le Nord, organul diplomaţiei ruse, comentând atitudinea guvernului rusesc faţă cu panslavismu, conchide In următorul chip:
Hotarît, consecinţe, neclintit înăuntru ca şi afară, cabinetul de St. Pe-tersburg a mers până Iu capăt pe calea ce ’i era trasa de interesele bine înţelese ale Rusiei şi de angajamentele sale internaţionale.
Departe d'a se lolosi de împrejurări, spre a căuta revanşa unui tratat îndreptat contra el, Rusia a făcut conşciincios tot cea stat în puterea el spre a menţine stipulaţiunile acestui tratat.
A intrat însă, tn obiceiurile cabine-
tului din Londra de a săpa acest târlm.
l a plăcut Turciei d’a grăbi surparea acestui tărlm. prin şovăirile şi defecţiunile cî.rr;
De unde a1 rezultat o situaţie cu totul nouă. Rusia o poale primi cu atât mai lesne, cu cât o desleagă de dureroasa îndatorire de aşi infrlna simpa-tiele ei tradiţionale pentru coreligionarii ei din Orient, fără osebire de naţionalităţi şi că ’i permite a căuta prin-Ir'o comună şi leală Înţelegere cu celelalte două curţi imperiale, mijloacele d'a îndestula legitimele aspiraţiuriî ale creştinilor din Orient.
Vorbind apoi de aserţiunile presei engleze, care afirmă pe toate tonurile ca Rusia şl a pierdut pentru tot-d’a-una simpatiele popoarelor balcanice şi că d’acum înainte s’a substituit, Inrîurirei ruse în orient. Influenţa Angliei, organul cancelariei ruse ia în rls laudele foilor engleze şi declară, că geaba se sună fanfara triumfală cabinetului din Londra, geaba acesta ’şî dă osteneala a Învârti manevrele cele mal complicate, a săvârşi evoluţiunile cele mai contradictorii, el nu vor reuşi nici o data a rupe legaturile seculare indestructibile ce unesc Rusia orthodoxă cu popoarele a căror existenţa este opera el esclusiva, şi ale căror interese ea le îngrijeşte, chiar In cazul când e silita a stăpîni aspiraţiunile lor premature şi rătăcirile lor întâmplătoare.
PARTEA ESTERIOARA
I Inginera Lumea politica nu prea da crezământ desminţirei în doi peri ce face Gludslone în cestiunea irlandesă. Pali Mall G-..zette susţine că ştirea ce a publicat este adevărată, şi foaia conservatoare Saint-Iames Gazette, accentuează de asemenea că Gladstone nu tăgaduiesce cuin că n'ar avea planul ce i sc atribue, Jnumai cât comunicările lui Ilerbert Gladstone au fost premature. De altminterea d. Gladstone a avut la 1808 lot aceasta tactica. Părerea generală este ca destăinuirile sunt, daca nu mal mult, cel puţin un balon de Încercare din partea lui Gladstone.
Saint-James Ga zel Ic comunică mal departe, că membrii actuali al cabinetului numai în acel caz vor rămânea în funcţiune, când Camera comunelor le va da un vot de încredere categoric. Numai cu o aprobare pasivă, Sâlisbury nu se mulţumeşte. Cabinetul este gata se lărgească sfera autonomiei administrative şi locale în Irlanda, dar nu va primi nici odată proiectul unui parlament irlandez, ori-care ar fi garanţiile ce s’ar oferi.
Frauda. Camera francesă a^iceput la 9 1. c. discuţia în privinţa Tonkingu-lul. Cel d’tntăiu dintre oratori a fost e-piscopul Freppel, care dc şi este membru al dreptei, totuşi a apărat politica tonkineză a guvern ului. «A deşerta Ton-kingul», zice oratorul, «este o necinste pentru noi». Al doilea orator a fost Bo-naparlistul Delafosse Acesta a combătut politica urmată până acum, declarând că spre a menţine Tonkingul trebuiesc 50,000 de soldaţi, iar Francia, în schimb, se va alege cu un deficit anual de 100 milioane. Dacă Francia voieşte colonii, atunci să le caute în Africa. Al
FOIŢA ZIARULUI «EPOCA»
EDGAR POE
CADEREA
CASEIUSHER
(thad. de FAUR)
Cum, de sigur, eram zdrobit, în acel moment extraordinar, de o mulţime de sensaţil opuse, dar mal ales de uimire şi de o spaimă nemăsurată, totuşi păstrai destulă pricepere pentru a nu mări escilarea nervoasa a prietenului rneă prin vr'o observaţie. N’aş fi erei,lut de loc că el să fi băgat de seamă la acest zgomot, cu toate că să vedea tn acele momente o schimbare stranie în starea luf. De cum şedea întâi, tocmai ochi In ochii mei, el sucise puţin câte puţin
fotoliul ast-fel câ să întorsese In faţa uşel; ast-fel efl nu puteam a’S vedea toate trăsurile chipului, cu toate ca'i vedeam cum ti tremura buzele, ca şi cum ar fi murmurat ceva neînţeles. Capul li eâijuse în pept; ştiam că nu adormise; ochiul, pe care i'l vedeam de profil, era deschis şi neclintit. Ş’apoi nu putea adormi, căci corpul să legănă dintr'o parte Inlr’alta, într’o mişcare dulce, dar statornică şi necontenit a-ceaşi.
Observai toate acestea repede, şi începui povestirea lui Sir Launcelot, care urma ast-fel:
« Şi acum, faimosul cavaler scăpând de furia trigrozitore a zmeului, adu-cându’şl aminte de pavăza de arama, ear farmecul cel scris nimicindu-se, abătu din cale trupul zmeului şi păşi înainte vitejeşte, pe podeala de argint a castelului, spre partea zidului unde era pavăza care nu aşteptă să se apropie şi câiju la picioarele sale, pe podeala de argint, cu o puternică şi îngrozitoare răsunare.»
Abia sfârşisem cele din urmă silabe şi—ca şi cum o pavazâ de aramă ar fi căzut, în acel moment chiar, pe o pardoseală de argint,—auijii un ecou desluşit, adânc, metalic, resunând, dar par’c'ar fi fost năbuşit. Eram cu desăvârşire enervat; sării în piciore; dar Usher nu îşi întrerupsese leganarea sa
regulata. Mă repezii spre fotoliul pe care şedea. Ochii săi erau ţintiţi drept înaintea lui, şi toată făptura lui era înmărmurită ca o stana de peatra. Dar, când pusei mâna pe umerii lui, un fior violent îi cutreeră toată fiinţa, un surâs bolnav tremură pe buzele sale, şi observai eu vorbea încet, foare încet—un fel deşopot repede şi nearticulat,—ca şi cum u'ar fi avut conştiinţa de presenţa mea.Mă aplecai cătreel.şiîn sfârşit sorbii oribilul înţeles al cuvintelor sale:
— Dar tu nu auijli? Eu, aud şi am a-mjit multă vreme, multă, multăvreme multe minute, multe ore, atâteazile am a-uzit—darnuîndrăzniam—Oh ! fieţi milă de mine, nenorocitul de mine! N'am îndrăznit, n am îndrăznit să vorbesc! Noi, am ingropat-ădevie.'Nu ţi-amspus câsim-ţurile mele erail fine? Ţ'o spui acum câ am auzit primele salemişcâri uşoareînfun-dul coşciugului. Le am auzit, sunt atâtea zile, multe zile. dar nu îndrăzneam, nu îndrăzneam a vorbi! Şi acum, în astă noapte,Elhelred,oh!oh ! uşa pusnicului e sfârîmată, şi gemetile zmeului şi zgomotul pavâtjii! Spune mai bine câ e zgomotul coşciugului său şi scârţiitul ţlţînelor de fer ale închisorei sale, şi lupta înfiorătoare din coridorul de aramă! Oh! unde să fug? N o s'o vedem chiar acum aici? N o să vie ea ca să mă acuze de pripirea mea? Nu i-am auzit eu paşii pe scară? Nu simt eu greaua
treilea a fost Paul Bort. care a combătut politica de evacuare în starea actuala a lucrurilor.
La această şedinţa a asistat un public cât se poate de numeros. In loja diplomaţilor erau contele Hoyns, nunţiul Rendeşi ministrul plenipotenţiar al Chinei. colonelul Geng-li-Tong.
Serbii» Consiliul comunal din Belgrad s'a întrunit tn şedinţă la 9 Decembre, fiind Invitaţi jtoţT cetaţânîî mat de seamă. Cu această ocasiune s'a luat o resoluţiune, ca să se trimite la regele o deputăţie cu o adresă de lealitate şi a’l ruga să continue răsboiu! pentru a a restabili onoarea armelor sârbeşti. Cetăţenii sunt gata să Iacă on-eo sacrificii. Resoluţia a fost primită In unanimitate.
Pe basa unor date, pretinse autentice, numărul total al sârbilor căzuţi în resboiti este, cu oflceri cu tot, de 810.
Partidul progresist a hotărlt să mal înfiinţeze două ziare politice, cari să apere guvernul.
Bulgaria. Principele Alexandru al Bulgariei a adresat principelui Alexandru de Hessea următoarea telegramă, cu data de 10 Decembrie: Armistiţiul s'a semnat tocmai acum şi plecarea armatei începe mâne dimineaţă. Mai întâia trebuiesc sârbii să paraseaseă teritoriul bulgar anume până la Decembrie, după acea se va retrage armata bulgară, în termen de trei zile, de pe teritoriul sârb. Armistiţiul expiră la i Martie st. n.
Spinii». La Tarragona s'a descoperit un complot, de o mică importanţă. Un caporal a lost arestat.
Agenţii lui Zorilla desvoltâ mare activitate. Guvernul veghiaza însă pre-tutindenca şi din măsurile ce a luat se poate conchide câ este pregătit pentru ori-ce eventualităţi, ast-fel în cât să poată înăbuşi repede şi cu energie orice încercare de rescoala.
DE PRETUTINDENI
ln*it«-ii<'tin public» in llaliu
Budgetul instrucţiei publice pentru regatul Italiei, propus Inactuala sesiune a parlamentului, se ridica la cifra de 30,147.118 fr. adică cu suire de două milioane asupra eserciţiulul actual.
Insulele ( arolitte
Se sene din Hamburg, că vasul de resboid Albatros a arborat pavilionul german pe toate insulele mal Însemnate dupe partea apusană a archipe-laguluî Garolinelor, dar că această luare In stăpînirc va trebui a fi părăsită, ca fiind contrarie convenţiunei ispano-germane, intervenita în aceasta afacere dupe arbitragiul Papei.
Gazetta de l'oss, vorbind d’aceasta regreta că liota Germaniei a fost angajata lnlr’o întreprindere a le cărei rezultate trebuiau să fie părăsite, dar constata hotartrea ce au arătat oficeril marinei germane ai vasului lltis, în faţa marclor vase de răsboiu spaniole şi crede că aceasta va învedera în faţa Europei prestigiul tinerel marine germane.
Complot iu Anglia.
In privinţa ameninţărilor al căror o-biect a fost In timpul din urma prinţul de Galles, moştenitorul coroanei en-
şi oribila bâtae a inimei sale? Ne-bnnule!
Cu aceste vorbe, el se ridică furios în picioare, şi urlă aceste silabe, ca şi cum şi-ar fi dat sulletu!:
— Nebunul e! ţi-ani spus că acum e Ungă uşel
In momentul acela chiar, ca şi cum energia supraumană a cuvântului său ar fi doblndit puterea unui farmec, marile şi vechile aripi de uşe, pe cari le arăta Usher, să deschiseră încet şi greu ca nişte fălci uriaşe de abanos.
Vântul le deschisese;—dar la spatele acestei uşi sta lunga fiinţă a Madelenel Usher, învăluită în giulgiul său. Vesmintele sale albe erau pătate de sânge, şi lot trupul seQ uscat purta urmele unei lupte spăimântătoare. Câtva ea stete tremurând, Inpleticindu-se pe pragul uşii;—apoi, de-o-datâ cu un strigăt sfâşietor şi profund, ea căzu greu In faţa fratelui său, şi. In violenţa şi desăvlrşita sa agonie, ea 11 doborî la pământ; el era acum cadavru şi victima spaimelor sale de mal ’nainte.
Eu fugii din aceasta camera şi mă depărtaiu de această clădire, ameţit de spaima.
Vijelia era încă in toată furia sacând străbateam vechia şosea. De o-dată, o lumină stranie polei calea; mă întor-sei să văz de unde ar putea să se reverse aeestâ minune, căci nu lăsasem
gleze, ziarele din Londra spun, că poliţia secretă a arestai un fotograf anume Iohan Magee şi pe femeia sa, cari prin scrisori în cari fâceau aluzii la o conspiraţie urzi ta contra prinţului de Galles, au încercat a stoarce de la moştenitorul tronului sumade730 lire sterling. Ambii preveniţi atl fost menţinuţi în arest.
Kuglezil in Egipet
Situaţiunea Englezilor în Egipet devine iarăşi foarte îngrijitoare, în urma îndrăzneţei mişcări ofensive ce au reluat răsculaţii din Sudan. Intr’o conver-saţiune ce corespondentul lui r/wiesdin Cair a avut cu Abd-el-Kader paşa, ministrul de rezboiu al Kedivului, iată cum se înfăţişează situaţia:
Daca trupele engleze se vor retrage spre Wady-Halfa, vor trebui a se da înapoi până la Assuan şi apoi până la Cair. Ori-ce pas înainte face Englejilor 100 amici şi ori-ce pas înapoi le crează 200 vrăjmaşi. De geaba să câştiga la victorii de armata engleza, dacă e silita a se trage ’napoî, sângele vărsat va fi nefolositor, căci nimeni nu se va îndoi de înfrângerea Englezilor. Este de trebuinţă a se proclama hotârîrea de a sfărâma rescoala şi trebue executată. Ait-feliu toate silinţele şi sacrillcielo o-meneştl sunt zadarnice. '
Insula Madagascar
Consiliul general al insulei franceze Reuniunea, a votat în unanimitate o rezoluţiune către camera Deputaţilor, spre a cere anexarea la Francia a insulei Madagascar.
Insula madagascar, fjic petiţionarii, ne aparţine, noi vă cerem un pământ ce e al nostru, ce e bunul nostru, bunul Franciel
Sanalaten I’apei
Ziarul la Capitale, din Roma, arata câ Papa suferă d’o astma complicata cu o uşoară bronşita şi cu un Început de ent evită.
„LIPTA“ SI „vom MTIOVILV*
In număru de ieri al Luptei, d. Panu scrie următoarele:
«Voinţa Naţionala» răspunde la so-maţiunea mea. Ea işî retrage cuvintele calomnioase de «salariat al Evreilor.» Faţă cu o perfidie şi lngiosire fără mar-genl din partea altor ziare guvernamentale, dreptatea mă face să recunosc ca «Voinţa Naţională» ştie a se opri sad a da înapoi pe calea infamiilor.
Ziarul Bucureştean îmi fagâdueşte că are să citeze pasage din ziarul med, ca să dovedească că am luat apărarea E-vreilor. Nu are nevoe de aceasta; tot ce am scris gândesc şi astazI; nu mă păzesc de loc ori când de a spune că ceea ce sa face cu Evrei estered,red atât pentru el cât şi pentru ţară. Dacă «Voinţa Naţională» voeşte să discute insa serios chestia evreilor, adaog încă »lnsâ serios» fără calomnii şi insinuări, sunt gata ori când. Cu declamatorii, umflaturi patriotice şi personalităţi mă refuz de a discuta, căci ele nu pot duce la nici uu resultat.
Încă ceva, «Voinţa Naţională» inal a-daogâ In răspunsul ei câ dacă m'a bă-
In urma mea de cât marele castel cu toate umbrele sale. Lumina pornia din luna plină care apunea, roşie ca sângele: şi acum stralucia viu prin acea crăpătură din zidurile castelului, ce a-bia sâ putea vedea odinioară, care, cum am spus’o, străbatea în zig zag toată clădirea de la coperiş până la temelie.
Şi tn vreme ce priveam, aceasta crăpătură, să lârgia repede; o umflare de vânt, un vârtej furios se porni; întregul disc strălucitor al lunel s'arâta erodată vederel mele. Capul mi-ameţicând văzul puternicele ziduri în două. S’au-zi un sgomol prelungit, un vuet ca o mie de cataracte,—şi lacul adine şi a-adormit să închise trist si tăcut, peste ruinele Casei Usher
Fine.
www.dacoromanica.ro
EPOCA 13 DECEMBRE
3
nuit do a fi avocatul plătit al evreilor este că nu a crezut că am con vine (iu ni şi Încă de asemenea natură.
Pentru a confunda pe scriitorul nedemn a acelor linii mă mărginesc a spune următoarele:
Acum şeapte sau opt ani eram la Paris. Acolo era o societate a studenţilor Români, laacea societate sediscutaiî deosebitele chestiuni de la ordinea zilei. Fiind-ca în ţară tncepusa a să agita chestia evreilor, aceasta chestie, a fost pusă şi în societatea studenţilor spre discuţie. Am vorbit şi eil In acea chestie, am vorbit arătând cum chestia evreilor nu este aşa de periculoasă cum să crede şi ra'nm pronunţat pentru o larga împământenire. Gând am vorbit erail faţă peste opt-zecl studenţi, astă-zi toţi oameni de societate. Fac apel la unii din ei de care mi aduc aminte, ca să spună dacă cele ce declar nu este purul adevăr, şi anume d-nii : C. C. Arion, I). lonescu, Hârjeu, St. Haretu. Miro-nescuinginer,Disescu.Tataranu ect.etc îmi aduc chiar aminte că d-nil G. A-rion, D. lonescu şi Mironeseu m au combătut In acele Intruri. Pc atunci nu făceam politică nici nu avem ziar.
Ceea ce credem în chestia evreilor cu şeapte sau opt ani urmă, cred şi a-cum. Nu’nii am schimbat o iotă din convingerile mele.
Aşi voi să'mi răspundă la acestea «Voinţa Naţională».
Am uitat să amintesc numele Încă a unei persoane, Fiind la Paris, de multe ori am discutat în particular şi tot tn sensul de mai sus chestia evreilor şi cu d-l N. Xenopol, directorul «Voinţei Naţionale». Probabil că d-l N. Xenopol nu are cunoştinţă de calomniele care mi să aruncă tn ziarul ce dirigeazâ.
C>. Plinii.
GAZETA TRIBUNALELOR
Marţi, 10 Decembre, se presentâ Înaintea Curţii de Apel din Bucureşti, secţiunea I, un proces destul de interesant prin numeroasele cestiunl de drept la cari dedea naştere. De aceia vom căuta să schiţam punctele principale ridicate cu aceasta ocasiune.
Eacâ mat lntliu, speţa :
In anul 1870, D, Buescu face un act de danie către ginerile sefl D. T. Pâcleanu pentru anume avere, mobila si imobila. Ambele părţi semnează, declarând mulţumire pe coprin-derea actului, care se depune In Tribunal, cu petiţiune, de către donator. Tribunalul constata ca s'aă presintat ambele părţi, că s’a cetit actul atât donatorului cât şi donatarului care a declarat că acceptă, şi, tn vederea a-cestor declaraţiuni, ordonă transcrierea In condica respectivă. La 1871, * moare donatarul şi lasă ca moştenitor pe fratele său A. Pâcleanu, care stăpâneşte de atunci averea.
De un an, dacă nu ne Înşelăm, se ridică un moştenitor al donatorului, cerând nulitatea dopaţi unei pentru nelndeplinire de forme : acţiunea Insa a fost respinsă de Tribunalul BuzăCi.
înaintea Curţii, presidata de d-nu Prim-Preşedinte A. Cantacozino, s’a presentat apelantul, prin d. avocatG. Danielopolu şi intimatul, asistat de d-nii M. Ferechide, M. Marghiloman şi Emil Teodoru.
Apelantul pretindea că donaţiunea este nula pentru următoarele cuvinte: 1-iă nu există o Încheiere de autenticitate din partea Tribunalului, ci numai o Încheiere pentru ordonarea transcripţiunei,ceea-ce nueste suficient; 2) chiar de s’ar priimi ideia ca în-tr’un singur jurnal se pot ingloba ambele operaţiuni, totu-şl nu s'au îndeplinit disposiţiunile art. 8(11 God.civ. pentru autenticitatea donaţiunei; 3) în tot caşul, în josul actului de dona-ţiune jnu se văd semnăturile originale ale judecătorilor, ceea-ce nu s’a îndeplinit nici In registru respectiv. Combatea, tn acela-şi timp, prescrip-ţiunea invocată, pentru că actele nule nu constiluesc juste cause de aquisi-ţiune şi pentru că moştenirea universală nu formează titlul pentru începerea unei noul prescripţiuni.
Avocaţii defendorulul invocat! attt validitatea actului cât şi dobândirea proprietăţei lucrurilor dăruite prin prescripţiune.
Este adevărat că donaţiunea trebue făcuta In forma autentică, Insă aceasta există în caşul de faţă, pentru că Tribunalul constata declaraţiunea voinţei părţilor. NicâirI legea nu cere Încheierea a două jurnale deosebite, de autenticitate şi de transcripţiune. Practica Încă, constanta piuă la 1874, era în acest sens, neţinându-se condici deosebite de autenticităţi de cât
de la acea epocă. Afară de acestea, formalităţile speciale prevăzute de art. 801 Cod. civ. nu se pot întinde prin interpretare, şi nici este drept a se imputa părţei, pentru nesemnarea judecătorilor pe actul ce li s'a încredinţat. destul ca în realitate oxislfl un asemenea jurnal încheiat de Tribunal, jurnal copiat pe act şi certificat de grefier. Gât pentru prescripţiune, dnpă legea română moştenirea constituente un titlu de aquisiţiune, mai ales că, după principiile codului nostru, moştenitorii universali pot Începe o nouă posesiune în persoana lor chiar, dacă autorii lor aă deţinut în mod precar, îşi In speţă există posesiune de 10 uni cu buna credinţă de la moartea donatorului.
Curtea, după ce «ascultat pe părţi, a amînat pronunţarea pentru 17 Decembre viitor.
*
• • •
Înalta Gurte, în secţiuni-unite. a re-solvat. zilele acestea o cesliune importantă relativ laţperimarea judecaţilor. SC ştie că un apel sau recurs, lăsat în nelucrare, se poate perima, după cererea părţei interesate, daca a trecut doui ani de la cel din urmă uct de procedură, şi ca perempţiunea pronunţata are drept efect desfiinţarea acelui apel sau recurs. Se naşte însă dificultate a-supra punctului de a se şti: ce va să zică «cel din urma act de procedură,» saă mal bine, dacă simpla cerere de redeschidere a unul dosar fără scoatere de citaţiunl presentâ săQnu acest caracter?
înalta Gurte a judecat ca numai scoaterea ci taţi unil'or întrerupe perempţiunea, simpla cerere de redeschiderea dosarului s’aii plata citaţiunilor fără ca ele să fie scoase, neconstituind acte de procedură. De altminteri jurispru-denţa sa, tn acest sens. este constanta de mal mult timp.
•lustiis.
FELURIMI
Caiete de scris Interzise. — Conform avisuluî consiliului sanitar superior, ministrul instrucţiei din Austria a Interzis întrebuinţarea în şcoale a caietelor şi tablelor de scris, pe care sunt trase linii diagonale. Motivul înterzice-rei este că acestea slăbesc nervul vedere!.
* •
Maestru \ erdi. — După cum se a-nunţâ din Genua, Giuseppe Verdi a sosit acolo şi s’a incartirat pentru iarnă, cade obiceiă, în Palazzo Doria. Bătrânul maestru încă de mult 'şi alege Genua ca la loc de şedere pentru iarna, din causâ ca dânsul, ca duşman al contactului social şi ceremonial, nic&iri nu poate trăi atât de retras şi neobservat ca în Genua. Seara se duce la un restaurant liniştit şi puţin frecuentat. Mal na-inte mânca la CafTâ de la Concordia şi avea obiceiul, de câte ori îi rămânea viu în butelie, să spună chelnerului sC'i păstreze pentru a doua zi, lipind pe butelie un bilet cu numele săti. Gu biletele acestea chelnerii făceau mal pe urmă un comercifi important, vânzându-le ca autografe. Aflând Verdi despre aceasta, a părăsit cafeneaua şi de atunci a devenit mai precunt în ce priveşte punerea iscaliturei sale. Dânsul petrece mal tot timpul In studii serioase de muzica şi după cum ne spune un ziar din Genua, opera «Iago», pe care lumea o aşteaptă de atâtea vreme, ar fi deja gata. Libretul acestei «ultime» opere este, după cum se ştie, făcut de Arigo Boito, com-positorul-poiet al lui «Mephistopheles».
SENATUL
Şedinţa de Miercuri 12 Decembre I8 8 ,5.
Şedinţa se deschide la 2 1/2 ore sub preşedinta d-l ui Al. Orescu vice-pre-şedinte.
77 Senatori prezenţi.
La ordinea zilei petiţiuni şi indigenate.
Slab de tot!...
împământenirea d-lul Eduard Said-man, farmacist din Craiova se primeşte cu 30 voturi.
Indigenatuld-lui George bucur Cloacă se adopta.
împământenirea d-lui |Panait Chi-riazi nu se poate vota din cauza insuficienţei numărului votanţilor.
Şedinţa se ridică la 3 ore!
CAMERA
Şedinţa de Joi 12 Decembre 4Stih. Şedinţa se deschide la ora 1 şi jum. subt preşedinţa d-lul general Loca, fiind prezinţi 93 d-nl deputaţi.
I) Preşedinte propune ca Adunarea să se ocupe astăzi cu votarea recunoaste-roi calitâţei de român, mai ales a militarilor.
f), Nacu depune proiectul de lege al monopolului chibriturilor şi acela pentru modificarea eâtor-va articole din legea creditelor agricole.
Se votează recunoaşterea calitâţei de cetăţean român a d-l Ui căpitan Stanciu Dimitrie.
Se citeşte cererea de indigenat a d-lut Zacharia Mavromati.
D. Cerkez observa că aceasta nu este o recunoaştere ci un indigenat.
D. Ion A gând vorbeşte contra admitem acestei legi. fiind că se cere dispensa de stagii.
D. I. Cdnipnieanu susţine votarea indiginatului.
D. Ştefan Belu sail Belio susţine din răsputeri votarea acestui indigenat, fiind că onorabilul este din Teleorman, unde a tost ales d-sa deputat de către Chiriţopulu. Simpaticul domn Ion Câmpineanu era dator să sprijine dorinţa lui tata socru.
Indigenatul se votează cu 4'.» bile albe contra 31 negre.
Se votează recunoaşterea calitaţăl de cetăţean român a locotenentului Dimitrie Modoc cu (37 bile albe contra 2 negre.
Se votează recunoaştearea caliteţei de cetăţean român a căpitanului Ioan Yasilescu cu (39 bile contra 1 neagra.
Se votează recunoaşterea calitâţei de cetăţean român a d-lui Anania Vodă Moldoveana cu (10 bile albe contra 9 negre. >
Se votează Indigenatul d-lui G. Suţu cu 49 bile albe contra 13. negre
Se votează recunoaşterea calităţei de cetăţean român a d-lui N. Galea, cu 57 bile albe contra 1 neagră.
Se pune la vot recunoaşterea calitâţei de cetăţean român a d-lui G. Dră-gănescu.
I). Jepurescu cere a se pune la vot a-ceste cereri de indigenare.tnordinea in-trărol, iar nu dupe bunul plac. '
Legea se votează cu 47 bile albe contra 17 negre.
Se voteaza recunoaşterea calitâţei, de cetăţean român a d-lui Niţâ ManolesCu cu 02 bile albe contra 5; aceea a d-lui Tanase Tânâsescu cu 55 bile contra 0 şi aceea a d-nului Nicolae Di mă cu 57 contra 3.
La ora 3 şi un sfert se urinează cu votarea indigenatelor.
I’eiiel.
INFORMATIUNII
La 9 Ianuarie se va judeca de Tribunalul Ilfov un proces foarte curios :
Consiliul de igienă a intentai o acţiune corecţie nai ii d-nului Bruzzesi pentru că Iară n fi farmacist, vinde medicamentele doctorului Mathei.
9	9
Se zice că în caşul când d. general Lecca ar intra în noua combinaţie ministerială, d. 1. Câmpineanu va li ales preşedinte al Camerei.
*
* *
Ni se spune că ministerul de Interne ar 11 referat se primeeascâ de-misiunea d-luî Leon Negruzzi, primarul comunei Iaşi.
* *
»
Esperienţele cu copolele au fost foarte interesante erî.
Fie care cupolă trebuea se tragă zece lovituri de precisie, fără comandă.
Cupola germană a dat resultate proaste. Cupola francesa a tras mai bine, dar nu într’un mod însemnat şi in tot caşul mai râu de cât eri.
Era otârit se se înceapă pe urmă tragerea asupra unor ţinte mişcătoare, dar din causaceţei, esperienţa s’a amânat pentru astăzi.
E probabil că tragerea asupra cupolelor nu va Începe de cât Vineri.
•
• *
Incidentul intre d. Petre Grădiş-teanu şi ofiţerii de intendenţă s’a aplanat.
* •
Se vede că d. Brâtianu se preface numai că e bolnav,
Mai deună-zi principele Ourous-sof a făcut o visită de afaceri preşedintelui consiliului.
Eri d. Brătiann trebuia se dea ministrului Rusiei, respuus la comu-nicaţiunea verbală ce acesta îi făcuse.
Atunci s’a îmbolnăvit d. Brâtianu
si a Însărcinat pe prefectul Poliţiei a’l scuza pe lângă Principele Ourous-sof că nu poate se’l Întâlnească,
D, Petre Grădişteanu trebue să plece la Tumu-Sevetin. ca să-şi sus-ţie candidatura.
Liberalul din laşi desminte ştirea privitoare la demisia d-lui Leon Ne-gruzzî din locul de primar al laşului.
Ziarul guvernamental adaogă:
D. Negruzzi e junimist când grupul numit ast-fel este lipii pe lângă partidul de la guvern or care ar fi el, dar când numitul grup se separă, atunci d. Negruzzi rămâne guvernamental.
Sperăm că d. Negruzzi va releva această aserţiune şi vom reproduce cu plăcere răspunsul d-sa le.
• *
România afiă că «Voinţa Naţională» având nevoie de bani spre a se susţine, a trimis acum tuturor deputaţilor colectivişti bilete de a-bonament pe un an. Aceste bilete aii fost trimise secret chestorilor spre a opri din diurnile senatorilor şi
deputaţilor costul abonamentului.
*
* ♦
Astă-seara la Senat întrunire ex-tra parlamentară n Colectiviştilor.
• *
Naţiunea, de azi afiă că proeetul de lege în contra cumulului rămâne pe loc din vina d-luî Stâtescu care părăseşte Senatul înainte de ridicarea şedinţei din care causa Comitetul delegaţilor pu poate lucra.
*
• •
Azi, din causa ceţei experienţele Cupolelor n’au putut Începe de cât pe la 2 ore.
Tragerea se făcea asupra unei ţinte mobile la distanţa de 3600 metri.
Cupola germană a deschis focul, trăgând trei salve la interval de 5 minute aproximativ.
Cupola francesă a urinat. Irăgind asemenea trei salve.
Afară de comisiunea Română şi representanţh nrmalelor străine, nu mai asistat mai multe persoane cunoscute, printre care d. General Flo-rescu.
La orele 2 3 i, M. S. Regele însoţit de adjutantul de serviciu d. Maior Perticari a venit se vacjâ resultatul tirului.
Superioritatea Cupolei Francese se afirmă din zi în zi.
Mâine «Epoca» va publica un articol asupra costiunoi fortificaţi anilor şi oportunităţei Cupolelor.
• •
•
România libebă de astăzi publică un nou articol asupra prccdcntelor constituţionale create de ministerial Brâtianu un iscălit un Craiovean (T. Maioroscu).
Vom reproduce acest important articol.
Ni se spune că d. căpitan Diinan-cea de la Pvrotecnie ar fi inventat un revolver de o perfecţiune care nu lasă nimic de dorit. S'a numit o comisiune specială spre a’l esamina şi a’şi da părerea.
Un model de pe acest revolver a fost oferit M. S. Regelui.
Duminică 15 Decembre orele 3 p. in.
D-l B.P. Haşdău, membru al societăţilor academiei din Sofia şi Belgrad, va ţine conferinţa sa deja anunţată: Serbii şi Bulgari.
9	9
Eri la d. Dumitru Brâtianu s’au Întrunit diferiţii şefi aioposiţiei.
S’a făcut declaraţia din partea liberalilor conservatori că nu au se participe la alegeri. Liberalii-naţionalî insă au hotărit ca se lupte in alegerile parţiale.
9	9
Atn vorbit zilele trecute despre un furt prin efracţiune comis pe calea Victoriei In faţa spiţeriei Eitel.
Afiai că nu giuvaergiu israelit domiciliat alături de locul unde s’a comis furtul, a fost utut de adânc impresionat prin acest fapt, în cât a înebunit.
Astă-zi va fi transferat la casa de sănătate a d-lui doctor Soutzo.
DEPESI SPECIALE
(ate ziarului Epoca)
Viena. 21 Decembre.— Dopeşi private, ce susese din Berlin, anunţa că reconciliarea Intre împăratul Rusiei şi principele Alexandru al Bulgariei este eminentă.
Se crede că Principele Alexandro va obţine In curând reabilitarea sa, si că această să va face prin numirea sa la gradul de general rus.
ULTIMA ORA
Mi. 24 Decembre. — Corniţele de Khevenhullor, ministru plenipotenţiar al Austro-Uiigariel şi d. Garaşanin preşedintele consiliului de miniştri al Serbiei au plecat azi către Niş.
Belgrad. 2i Decembre. — 0 depu-taţiune compusa din patru zeci de consilieri municipali a fost primita de regele Milan, Ea ’i-a asigurat de sentimentele ei de fidelitate şi de devotament pentru dânsul şi pentru dinastia sa.
Constnntinopol, 23 Decembre. — In urma depeşii din 18 Octombrc, prin care prinţul Alexandru cerea garanţii tn privinţa siluaţiunii, ce a creat Bulgariei resbelul, Poarta a emis ieri o circulara, prin caro sezisoaza Puterile cu o propunere relativa la o despăgubire bănească ce trebue ceruta Serbiei In numele Bulgariei.
In acelaşi timp Poarta insistă pentru ca puterile să răspuuză Ia circulara de la 13 Decembre.
Berlin. 24 Decembre.—Un tratat im-de comerţ s'a sub-scris la 20 Decembre periul German şi SultanuldinZanzibar. Acest tractat ţine tn seamă interesele ce poseda noile dobândiri teritoriale ale societăţii Alricane-orientale.
I .om!rn, 23 Decembre.—Dupe «Daily News» Marele puteri aii respuus toate la circularea Porţii declarând că ar trebui Iu adevăr să se acorde o com-pensaţiune Bulgariei, lie prin anexarea Rumeliei, fie prin unirea personala a celor două provineiî.
Londra, 21 Decembre. — O esplo-siune s’a întâmplat în minele de huilă de la Poutyprid Ţara Galilor), 120 de mineri aii fost oinorîţi.
TEATRE CONCERTE PETRECERI
■luoi 12 Decdnbre ISIS.
Teatru \nl tonalKean. — Vineri 13: Glrollc—Girotla.
Sala Itossel. —M-zelle Nitouche.
Orfeum. — Două lele. Mihnea şi Huha.
Daria.— (Vineri 20 Decembre) —D'uoî sfioşi. Boerul suh masca de ţăran. Daiiţurl naţionale.
Vineri 20 Decembre la Sala Bossel, Beneficiul d-lut fi. Grigoire, barytonul trupei francese, pentru întâia dată : t.a fitte du Tam borenmajpr.
Bucureşti, 12 Decembre.
In locul; slăbiciune! cu care deschise bursa de âstă-zi, avurăm a înregistra, către Închidere, o reprindere destul de. însemnată.—In târgul fondurilor, chiar de dimineaţă seobserva o mişcare neo-bicinuitâ. Disponibilele resultate din cuponul Decembre, au adus în piaţă un stock de bancnote cari aşteaptă căpătuirea (le placement).—Casa de economii pe de altă parte, se silesce a produce cât mal bune beneficii clienţilor soi, şi de asta data nu a putut găsi un titlu mal producător—pastrându-se proporţia— ca 61a suta din conversiunea ruralelor. Ast-fel acest titlu, din causa multelor cereri a câştigat cursul de 84, la depăşit chiar şi în cele din urma se negoţia cu 81 318,în câtimi destul de însemnate.
Valorile de speculaţiune au de asemenea o bună ţinută. S’ar putea deduce ca opiuiunea indicata eri, că s’ar fi apasat asupra cursurilor spre a cumpăra mai eftin, să fie cea adevărata.
Agiul însă nu oferă indicii de îndreptare : valuta e tot de 17,90 contra aur.
Băncile Naţionale să menţin la 1145. Daciele ajung la 2(36, după ce căzuseră la 2(34. Construcţiunile fac 181.
Viena calmă. Napoleonul 9.985. Creditul Antstal 293.90. Loturile turceşti 17.70 adică în creşcere cu 50 kr.
închiderea la noi fermă.
Cayrol.
MIŞCAREA PORTURILOR
Braila, V Decembre 188b.
Grâu	7000 h	. 57 113	gr. Corabia	â 9.40
»	1100 »	tiO 314	» .Moldova	.» 12.25
	800 »	60-	>* »	» 11.70
»	800 »	59 —	>» »	» li.50
Porumb 900 »		57 112	» Magazie	!» 7.—
Orz	2100 »	42. A	» »	» 4.35
	1100 »	44 1]4	» BuzeCt	» 4.75
	Braila.	4 0 Decembre 1885		
Grâu	3900 ti.	57 313	Calafat â	9.25
H	125 »	57 112	Magazie »	9.40
»	3120 »	58 3J4	Corabia »	9.70
O fi* N	20.000 k.	—	Magazie »	lOOjOk.
	1050 h.	—	Magezie »	10 0 0 k.
Activitatea mal însemnată în zilele trecute s'a oprit aproape, din cauza încetării navigat,iuneî pe Dunăre.

1
www.dacoromanica.ro
4
EPOCA — 13 DECEMBRE
IMPRIMERIE
DU JOURNAL
LE PEUPLE ROUMAIN
plice de l Episcopie. en face le squ»re
BUCAREST
Celle Imprimerie, organisme avee un mnlerlel eoinpletement neur, de provennnce excluslvemenl IVunruise (Fondcrie A. I urlot el Cle), pourvue d‘un riehe ussorltment do mmeteres los plus va-rles et de presses Mnrlnonl de preelslon, est i\ iiieme d’ex6culer loutes sorles de travaux.
POUR LES COMMAN DES , S’ADRESSKR A L’ARMINISTRATION DU JOURNAL
PROMPTITUDE, EXECUTION SOIGNEE, PRIX MODERES
DOCTORII EMIL MW
Vechlu profesor de aria moşit u-luî şi medic primar al spitalelor Sf. Spiridori din Iaşi, instalându-so In Bucuroşii slr. Clemenţei, 25 de-a-supra Farmaciei, dft consultaţi «ni de la 8—11 a. tn. şi 6—8 post-me-ridiane.
I > A A A A	A.
OFICIUL DL PUBLICITATE „ROMANII1 :
;	10. STRADA ACADEMIEI, 10	[
BUCURESCI
' Primesoe anunolurl, inserţii şi reclame [ ' pentru ORI-CARE ZIAR din capitală, iu- ’ deţe şi străinătate.
I	t * t srsr-y-' j
CASA DE SCHIMB
I. M. F E R M O
27,-STRADA LIPSCANI, 27—
fl'RSl'L Bl C l II F, S ( I
1'/ Decembre t A 85
:>*, Rente amortizabilă . . .	91 1 2
Renta perpetna .... 0% Oblig, de stat		ST 831/2
•% oblig, de st. drumu defer	
Scis. fuuc. rurale . . . .	1031/4
5% Scris. Tune. rurale . . .	85 t/2
7% Scris func. urbane . . .	971 ’2
ti% Scris func. urbane . . . 5% Scris. func. rurale . . .	90 80 j 2
«;% împrumutul comunal . .	72
Oblig. Casei pens. lei 10 ilob.	205
împrumutul cu premie . . . j Acţiuni bfiueel uation . . .	A) «50
Acţiuni ■■ Dacia-Rom&nia » . .	265
« Naţională		225
» Credit mobiliar . . .	200
•> Conatructiuni. . . . » Fabrica de hărtio . .	182
Argint contra aur		18
Bilete de Hance contra aur. .	18
Fiorin austriaci		2.01
CURSUL IUN VIEN A	
Napoleonul		9.98.5
DucatHl		5.97
l.ose otomane		17.20
Hubla hârtie		123.75
CURSUL DIN BERLIN	
Acţiunile C. F. R		
Oppenheim	 Obligaţiuni noul 6% C. K. R.	108.90 103.90
« ** »»•»•*	100.80
Rubla hârtie		
CURSUL DF. PARIS	
Renta Română	 Lese otomana		
Schlmli 			
Paris 3 luni ....... » la vedere	 Londra 3 luni		100
» la vad ere	 Berlin 3 luni		25.25 123.75
Viena la vedere		
O DOMNIŞOARA
Absolventă a cursului secondar şi având Diploma de maturitate, se
oferă a dii lecţiuni, în vre-o familie, pentru cursul primar sau secondar.
In special pentru limba franceză, matematici şi ştiinţele fiisico-natu-rale.
A se adresa la redacţiune.
0 DOMNIŞOARA
Caro cunoaşte: limbile Franceză, Germană, Engleză, precum şi piano doreşte a da lecţiuni In schimbul unui prănz zilnic sau unei resplăţi cuviincioase.
Adressa strada Ştirbei Vodă No. o.
D. R. ROSETTI
AVOCAT
Strada Batişte No. 4.
DE VENZARE.
Proprietatea Slliseuscu din judeţul Teleorman-Garâ la 5 minute depărtare. A se adresa la d-na Elisa Chronidi, Intrarea Hosetti No. 5.
A L E C U A. BALŞ AVOCAT
66 Strada Dionişie consultaţii de la 8—12 dimineaţa.
DE VEZNARE.
Moşia Rîea Noua din judeţul Teleorman, plasa Teleorman, comuna Rlea. Moşia are 200 stj. masa sau aproape 400 pogoane. Este de arendat a 200 galbeni şi se întinde până in bătătura celei de a Il-a staţie a căi ferate Costeşti-Turnu-Măgurele.
Doritorii se pot adresa la D. Gr. G. Peucescu, str. Clemenţei No. 2, unde vor vedea planul şi vor lua ori-ce alte lămuriri.
DE VENZARE.
Locul din strada Dionisie No. 20 şi strada Crinului No. 5. Acest loc are faţa pre strada Dionisie 37 metri, pre strada Crinului 40 metrişi adâncime de 4 4 metri. Se vinde în total sau tn loturi, de câte o a gatra parte.
Doritori se pot adresa la proprietarul lui, D. Gr. G. Peucescu, str. Clemenţi No. 2.
1NSTITUTI0N BLARAMBERG
Strada Sf. Voevodi
La Direction a l'honneur d'inlormer Ies parents ou’elle a pris pour l'annâe scolaire 1885-80, des dispositions d'apres lesquelles Ies exarnens auront lieu desorinais dans Ies ăcoles publiques.
llicn ne sera negligă pour assuror Ies progres et le bien-âtre des ălâves qu’on voudra bien lui confler.
La renlrâe a cu lieu lo 1" scplembre 1885.
BURSE
Bursa Parisului
Cursul de la 93 Decembre 1885 Bonta franceză 4 jum. la suta, 100,20 —109.20 detto bulevard 10 ore. 109,20 Renta romună perpetua 5 la sută —,— —,— detto C.F. R. 0 la sută—,— Acţiunile bâncei române—Creditul Mobiliar român împrumutul Elin din 1879 325,— 336,25 idem din 1881 280.—278,— Banca Otomană, 502.50. 500— deto bulevard 10 ore, 503, 75, — Datoria turcă 14— 4 jum. la suta 371/2 Lose turcsşti, 35,50 35.50, Datoriauniflcată egiptănă 6 la sută 322.322 , Schimbul Londrei la vedere 25,24, 25.24, detto la Berlin 123, 123.—
Bursa de Berlin
Cursul de la 93 Decembre 1885.
Napoleonul 16,16 Renta română a-mortisabilâ 5 la sută, 92.25-92.25. Obligaţiunile C. F. R. 0 la sută 104,20-108. detto detto 5 la sută 100,50-100,80. împrumutul danubian Openheim, 108-90 10. Rubla hârtie comptant, 199,50-199,30 Sehimbul Londrei 3 luni 20,22-20,22, detto Parisului 2 luni 80,30-80,80. detto Amsterdam detto 168, - 168, împrumutul municipal Bucureşti 1884 91,90.
Bursa Londrei
Consolidatele engleze99 sfert. Schimbu Parisului pe 3 luni, 25,43 detto la Berlin 3 luni, 20,57, detto la Amsterdam 3 1. 12,03. action de la banca rom. 5 1/2.
Bursa de Viena
Napoleonul 9,985 9,99—Ducatul 5,97, 5,97. Impe-rialul, 10,30,10,30, Lire turceşti, 11,38 11-38. Argint contra hârtie, 100. Rubla hârtie comptată 123,25-123.25 Acţiunile Credit Anstalt 294,30—294,40. Renta metalică 5 la sută , 83,20 — 83,20. Renta hârtie 82,1X3,82,90. Renta aur, 109-80, —Lose turce 17,20—17,50 Schimbul Londrei la vedere 126,35-126 40 detto detto Paris 50-,-—50,. detto Berlin la vedere 62,- J 3,) > detto Amsterdam la vedere 104,y5-104,55.
Bourse de Francfort
Cursul de la 93 Decembre 1885.
Renta Roumaniel amortizabilă 5 0/0 92. 92.
MERSUL TRENURILOR CAILOR FERATE ROMANE
Valabil de la 1885
!iu(’urc**li-K oman
ercioi ova
Bucuresei-Giurgiu
STAŢIUNEA
Arătarea Trenurilor
Tr. ac.lTr. p. |Tr. p. |Tr. pl.| Tr.
STAŢIUNEA
Arătarea Trenurilor
T. ful.|T. ac.|Tr. p
	noapte	a. m.	dim.	dim.			p.m.	dim.	p. m.
Bucureşti p.	11,00	8,30	745	645	5,00	Bucuresci p.	4,05	9,00	4,30
Chitila	11,13	8,46	8,30		5,17	Chitila	—	9,11	4,47
Buftea			8,59	8,19	—	5,31	Ciocănescl	—	—	5,07
Crivina	—	9,20	9,04	—	6,09	Oherganl	—	9,47	5,27
					6,09	Titu	5,07	10,03	5,51
Ploeşll	12,17	10,05	9,35	8,19		Oâescl	—	10,30	seara
Valea-Oălug	—	10,59			0,30	Pitesc!	6,24	11,35	7,55
Albeşti	—	11,00			8,30	Corbu	—	p. tu.	9,00
Miz.il	1,14	11,30			8,52	Potcoava	—	12,48	9,24
Monteoru	—	12,10	p. m.		9,52	Slatina	8,08	1,(8	10,04
BuzăO	1,59	12,25	1,00		10,57	Piatra	—	1,40	10,32
a.-Sărat	3,Ir	—	2,15		11,20	Balş	—	1,57	10,54
Focşani	d. 4,16	Tr. 7.	3,38		4,23	Păleşti	—	2,19	11,23
Mărăşeştl	5,00	2.00	5,15		6,38	Circeu	seara	—	11,35
Pufeşll	—	2,26	5,57		11,00	Craiova	9,30	2,54	12,01
Adjud	6,01	12,55	0,39			Filiaşl	10,17	3,50	1,04
Sascat	0,24	1,20	7,18			Butoieştl		—	1,25
Hâcăciuul	—	1,48	8,01			SLrehaia	—	4,24	1,47
Vaţea-Seacă	—	2,20	8,41			Tiînnea	—	—	2,10
BăcăQ	7,31	2,40	9,35			Prunişoru	—	—	2,26
Oalbini	—	3,32	10,29			Palota	11,30	5,3	2,46
Roman sos.	8,45	4,10	11,15			T.-Severin	12,03	5,52	2,34
	dim.	p. m.	noap.			Vercior. sos.	12,05	6,15	4,00
Roman-Uueuresti						Vâreiorova-Bueurestl			
	uoap.	p. m.			p. m.		seara	dim.	noap.
Roman plec.	8.25	12.30			5,45	Vărcior. pi.	7,45	11,00	11,35
Oalbini	—	1,07			0,37	T.-Severin	8,09	11,25	12,11
BacâQ	9.20	1,40			7.20	Palota	8,44	11,59	12,53
Val ea-Seacă	—	2,17			8,15	Prnişoru	—	—	1,10
RăcâciunI	—	2,58			8,59	Ti m nea	—	p. m.	1,26
Sascut	10.23	3,18			9,43	SLrehaia	—	12,40	1,49
Adjud	10.45	3,52			10,29	Butoeştl	—	—	2,07
Pil l est!		4,11	dim.	p. m.	11,01	Filiaşl	10,04	UI	2,30
Mărăşeştl	11.18	4,34	6,40	5,05	11,30	Craiova	11,00	i,58	3,42
Focşani	11.52	—	8,26	5,45	12,49	Circea	—	—	3,58
R.-Sărat	12.39	Tr. 6.	9,55		2,14	Peleştl	—	2,18	4,12
BuzGO	1.46	11,35	11,00		3,33	Balş	—	2.40	4,30
Mo ntcoru	—	11,53	—		4,28	Piatra	—	2,58	5,03
Mizil	2.50	12,39			5,33	Slatina	12,28	3,23	5,44
Albeşti	—	1,05	—	Tr. 22	6,00	Potcoava	—	3,50	6,17
Valea-Gălug	—	1,18	seara	seara	6,25	Corbu	—	—	6,41
Ploeştl	3.33	1,35	8,05	9,57	6,45	Piteşti	2,23	5,23	8,25
Crivina				2,22	8,35	—	10,41	Găeştl		6,20	9,24
						Titu	3.41	6,50	10,04
Buftea	—	2,59	9,12	—	11,11	Oherganl	—	—	10,23
Chitila	4.48	3,15	9,26	11.16	11,22	Ciocăneşti	—	seara	10,41
Bucur. sos.	5.00	3,30	9,40	11,30	11,35	Chitila	—	7,42	11,01
		p. m.	seara	noapt	a- m.	Bucureşti a.	4,45	7,55	11,15
Arătarea [renurilor
	T. ful.	T. ac.	Tr. p.
	dim.	a. m.	p. m.
Bucureşti p.	5,40	7,10	5,30
Filaret	—	7,40	0,05
Sintesll	—	7,58	0,33
Vidra	—	8,06	6.46
Grădişte	—	8,16	7,01
Comuna	6,24	8,26	7,21
Bănoasa	—	8,52	8,03
Frâtestl	—	9,10	8,21
Giurgiu	—	9,25	8,45
Smârda sos.	7,10	9,30	
Giurjjin-Bucuresti			
	p. m.	a. m.	p. in.
Smârda pl.	2,25	8,00	5.40
Giurgiu	—	8,14	5,55
Fi’ătestl	—	8,27 8,53	0,10
Băneasa			 ' ,		6,40
Comuna	—	9,24	7,17
Grădişte	—	9,31	7,26
Vidra	—	9,42	7,42
Sintesll	—	9,51	7,53
Filaret	*		10,31	8,21
Bucur. sos.	3,52	10,45	9.00
Gulali-Uuiceu			
Galaţi pl.	noap.	a. m. 7,00	seara
Bărboşi	2.49	7,40	8,10
Brăila	2.27	8,23	8,55
Muftiu	—	9,00	
Janca	3.21	9,34	
Făurel	3,48	0,08	
Cilibia	—	0,43	
Buzău sos.	4,15	8,15	
Itn/.eu-Galuti			
Buzăil p!.	noap. 11.53	p. m. 12,45	
Cilibia	dim.	1,15	
Făurel	12,86	2,46	
Janca	2,18	2,21	
Muftiii	—	2,49	dim.
Brăila	2,21	3,31	6.45
Bărboşi	3,06	4,11	7,30
Galaţi sos.		4,45	
Târgoviste		-Titu	
Târgoviste p	a. m. 8.10	p. in. 4,50	
Văcăreşti	8,33	5,13	
Nucctu	9.00	5,40	
Titu sos.	9,30	6,10	
Galall-Martt.sesll
staţiunea	Arătarea trenurilor		
	Tr. f. ITr. a.|Tr. p.		
			a. ra.
Galaţi pl.			8,05
Bărboşi			8,48
Scrbeştl			9,12
Independinţ			9,28
Hanu-Conac			10,10
Iveşti	dim.		10,34
Tecuci ă	5,04		11,23
Mărăşeştl	5,30		11,54
ăla rasesli-l. u 1 at i			
	seara		p. m.
Mărăşeştl pl	11,13		4,40
Tecuciu	11,47		5,31
Iveşti			6,03
H.-Conachi			6,20
Independinţ			7,08
Serbeştl			7,24
Bărboşi			7,55
Galaţi			8,30
Ploesli-l'redoai
	dim.	dim.	seara
Ploeştl pl.	10,00	8,49	7,01
Bfiicoid	10,35	9,28	7,39
Câmpina	05,29	9,51	8,02
Comarnic	11,27	10,17	8,29
Sinaia	12,09 p. m.	11,03	9,08
Buşteni	12,26	11,18	9,23
Predeal sos.	12,50	11,40	9,15
Predeal-PIoesti
	p. m.	p. m.	dim.
Predeal pl.	5,40	5,50	7,30
Buşteni	6,01	6,11	7,50
Sinaia	6,19	6,52	8,09
Comarnic	6,52	8,25	8,42
Câmpina	7,16	8,50	9,05
BâicoiO	7.38	—	9,27
Ploeşll sos.	8,10	6,42	9,55
Titu-	Tărgoviste		
	a. mJ	seara	
Titu pl.	10.25	7,00	
Nucetu	11,07	7,42	
Văcăreşti	11,35	8,10	
Târgovişte s	11,55	8,30	
PIoeMti-Slanic
STAŢIUNEI	Arătarea trenurilor		
	Tr. fl.ţTr. ac.|Tr. p.		
Ploescl pl. Buda Poiane Slănicu sos.	a. m. 10,45 11,10 12,12 12,40		
Slanic-lMoeati			
Slănic pl. Poiana Buda Ploeştl sos.	p. m. 6,00 6,23 7,22 7,50		
Tecuchi-Ilârlad			
TecuciO pl. Berchecl Ghidicenl Tutova Bârlad sos.	a. m. 6.15 6,48 7.16 7,32 8,00	a. m. 11,40 12,21 12,58 1,20 1,50	p- m. 5,30 6,19 6,54 7,16 7,45
Bărliui-T eeuciu			
Berlad pl. Tut ova Ghidicenl Berbeci Tecuciu sos.	a. m. 8.40 9,14 9.41 10,10 10,40	p. m. 2.50 3,21 3.51 4,20 4,50	p. m. 8.40 9.41 9,29 9,55 10,25
lasi-Uogheni			
laşi pl. l'nghenl s.	p. m. 3,25 3,49	a. m. 11,50 1,21	
l'ngbeul-lasl			
Ungheni pl. Iaşi sos.	p. m. 2,00 3,32	p. m. 4,40 6,12	
VereseJ-Holosa ni			
VerescI pl. Botoşani s. Botoşani pl. VerescI s.	p. m. 2,08 2,03 5.21 7.21	p. m. 9,19 11,42 3,15 1,55	
Campiiin-Doftana			
Cămpina p. Doftana s. Doftana p. Cămpina p.	a. m. 11,20 11,40	p. m. 6,40 6,58	
Roman-la-si		
STAŢIUNE!	Arăt. Tren.	
	Tr.ac.j p. am.	
Roman pl. Păşcunl T.-Frumos laşi. sos.	dim. 9.51 10.51 1,53 1,50	p. m. 4,47 4,15 8,24 9,52
lasi-Runiuii		
laşi pl. T.-Ftuuioh Păşeam Roman sos.	p. m. 4.08 5,25 7,17 7.53	dim. 6,52 8,35 10,01 11.06
Pascuni-Suecava		
Paşcani pl. Vereşel Suceava	dim. 10,40 12,08 12,23	săra 7,15 9,17 10,09
Suceava-I’ascani		
Suceava pl. Veresci Păşeam Sos.	p. m. 5,00 5.40 6.41	dim 6,54 7,51 9,15
Atljiiil-'Ierg’ul-Oena		
Adjud pl. T.-Ocna sos. T.-Ocna p. Adjud so-.	p. m. 4,15 0,(0	" ■ a. m. 10,35 12,15
Consta nta-Ornn vodă		
Constanţa p Murfatlar Medjidic Cernavodă s	p. m. 2,"0 3,37 4,18 5,02	dim. 9,10 9,57 10,38 11,22
Ceriiuvodtt-t'mistaiita		
Cernavodă p Medgidie Murfatlar Constanţa	p. m-5.50 7.45 8.29 9,10	p. m. 2,09 2,25 3,39 1 4,22 1 4,33
Tipografia «Le Peuple Roumain,» strada Episcopiei No. 3. — Bucuresci.
*>.v
www.dacoromanica.ro