.TOI I 15 DECEMBRE 1885.
ANUL I No. 22.
Origore O. PEUCESCU
Director politic
ABONAMENTE:
Iri ţară 1 an 10 lei, 6 luni ^0 lei, 3 luni 10 lei în străinătate 1 an 30 lei, 6 luni 25 lei
RED ACŢI A
No. 3.—Piaţa. Episcopiei.—No. 3.
JUNIMIŞTII
SI
CONSECINŢA POLITICA
comptul Dinam
AL
ESERCITIULUI 1884 - 1885 . VOINŢEI NAŢIONALE*1
ANALELE LITERARE
JUNIMIŞTII
ŞI
CONSENCINTA POLITICA
DacA revenim asupra acestei ces-tiuni, este mal In tei ii pentru ca ne place se discutam cu junimiştii.
Cum se nu'ţi fie drag se stai la vorbă cu bărbaţi cari vorbesc bine, cari scriu bine, şi cari, in toate dis-cuţiunile, dau exemplu de urbanitate şi do bună credinţă, cari pot singure se l'acă discuţiunele politice roditoare?
Şi cu toate astea ceea-ce ne îndemnă mai ales se revenim asupra acestei discuţiuni, este că a remas un punct nelămurit, şi poate o rectificare de făcut, la articolul pe care fam publicat in numărul din 4 Decembre al ziarului nostru.
Acest punct nu priveşte la diferenţe de program. Ori-ce s'ar zice, un program nu poate cuprinde de căt tendinţele generale ale unui partid şi, din acest punct de vedere, precisarea şi dacă vreţi, numerotarea ideilor unui program, nu con-stitue un alt program.
Intre programul partidului conservator şi programul junimiştilor, or căt le-am compara, eu unul nu ved de cât două deosebiri, de amănunt, dupe părerea mea, monopolul cârciumilor şi instituirea breslelor, pe cari le cere programul junimist, si de cari nu se pomeneşte in programul partidului conservator.
Dar, dacă suntem lămuriţi asupra programului, încercăm o mare ne-domirire in ceea-ce priveşte atitudinea politica a junimiştilor.
D. Maiorescu a afirmat in Cameră că administraţi unea. «ste intr’o stare aşa de nenorocită, în cât, în fie-care judeţ, se află câte un deposetar al favorilor şi al persecuţiunilor guvernamentale şi acei fac ce vor.
D. Maiorescu a mai afirmat că prestigiul justiţiei, în ochii oamenilor, este aşa de căzut, in cât or cine are vre un proces mai însemnat, se a-dresează la un anume advocat, care întrebuinţează înriurirea lui politică pentru câştigarea proceselor.
De altă parte, d. Carp a constatat că d. Brâtianu este Incongiurat de «jouisseurs» adică, traducând cu-vîntul, de oameni corupţi, cari se gândesc la plăcerile lor, nu la binele statului, şi că această corup-ţiune are se-1 sugrume.
Şi a adăogat că nu va intra nici o dată in guvern cu d. I. Brâtianu.
Din toate acestea noi ne-ain crezut autorisaţi a conchide că, junimiştii s’au hotărît se facă şi ei opo-siţiune serioasă guvernului şi că vor căuta se-1 restoarne.
Şi bucuria noastră a fost mare, pentru că ne intâlniam din nou cu amicii de cari fusesem despărţiţi, şi pentru că oposiţia dobindea nuoi forţe ca se combată şi se restoarne guvernul d-lui I, Brâtianu.
10 BANI NUMERUL
P0CA
APARE IN TOATE ZILELE
Dar, în urma desluşirilor date de d. Carp, prin discursul seu tn chos-tiunea personală, şi, în urma altor desluşiri, date de »România liberă» mai ales in numărul seu din 11 Decembre. iacâ-ne din nou în nedomi-rire.
Din aceste documente un lucru ne pare că am văzut, că adică junimiştii vor păstra tot atitudinea de mai ’nainte.
Dar atitudinea de mai ’nainte. numai clară nu era, ba era foarte echivocă şi nimeni n’a descris mai bine acestâ, cum se zicem, stare de echilibru nestabil, de cât d. Carp însuşi:
«Lumea e curioasă; atacăm banca ministerială, toţi aceia, ce au interes a ne surpa autoritatea morală, zic: a ! negocierile n’au reuşit. Vine apoi chestia porturilor france; noi constanţi şi consecinţi... suntem cu guvernul. Acum, negocierile sunt a-proape: junimiştii se apropie iar de stingă.
«Vine bugetul, şi se întîmpla că-1 criticăm; iar uu s’au ajuns la tocmeală cu guvernul.
«Vine politica exterioară.... noiam declarat că avem cea mai absolută încredere în politică exterioară a guvernului; îndată o parte din opoziţie strigă junimiştii: s’au ajuns iar la tlrg cu d. Brâtianu şi au se părăsească, pentru nu ştiu câte portofo-liurî, principiile lor, şi aşa maţ în colo,
«Ei, noi suntem de vină?. ... Dacă voiţi să luăm un om în cape aveţi încredere, se luăm pe d. Brâtianu şi la ce va zice d-lui suberiu cu amândouă manele.
«Voci. Primim!
«D. Carp. Priinpsc şi eu.
«O voce. Inr s’a ajuns la tocmeală.»
Iacă starea de mu; nainte: nimeni nu ştie ce săcrează despre Junimişti: Sunt guvernamentali? Sunt în o-poziţie ?
Suntem consecinţi! ne răspund junimiştii; dar nu consecinţi în înţele-sul clientului care zice tot ce zice patronul, ci consecinţi cu principale şi cil ideile noastre. Iacă adevărata consecinţă politică!»
Mărturisim că nu suntem de părerea d-1 ui Carp: noi cerem de la un om politic să fie consecinţe In amândouă Înţelesurile : să ştie şi i-deile pe cari trebue se le susţie şi guvernul pe care trebue să-l susţie.
Aveţi programul d-v., aveţi ideile d-v. pe care le susţineţi contra lu-tulor şi rămâneţi consecinţi cu ele; aceasta este bine, dar aceasta nu e de ajuns.
Sunteţi datori să căutaţi a le traduce In fapte, acele idei; şi, pentru aceasta trebue să răsturnaţi guvernul, care nu vi le primeşte, şi se veniţi d-v. la guvern ca săle realisaţi.
Căci aminterî există, dacă nu în idei, dar in purtare, o inconsecinţă care vă ridica or ce autoritate morală.
Cum? Iacă oameni cari au nişte , idei pe cari le cred bune.
Ei au In faţa lor un guvern pe
care’l văd că nu împărtăşeşte ideile lor, mai mult de cât atît, care este Incongiurat de «jouisseurs» şi care va cădea, in modul cel mai mise-rabil, sugrumat de «corupţiune» ; şi aceşti oameni, în loc de a câta să înlăture putreziciunea «care a-meninţă viitorul» şi de a veni ei ca să cureţe aerul şi să’şî aplice ideile lor, aceşti oameni încrucişează braţele şi zic: «noi nu suntem nici pentru, nici contra guvernului, suntem pentru ideile noastre!»
Şi aceasta s'ar numi consecinţă politică? şi acesta ar constitui «un
pas însemnat în viaţa noastră politică» !
De o mie de ori nu !
S’a văzut oameni, cari să şedea, cînd cu uni, cind cu alţi, după cum sunt In guvern, saii In opoziţie.
Dar această atitudine era. pînă acum, partea naturelor slabe, fără valoare personală, fără con vineţi uni, şi cari pun fanfaronada sau interesele lor materiale, mai presus de ori ce ideal politic. Şi ţara noastră, din nenorocire, este plină de asemenea oameni.
Dur bărbaţi cu valoare şi cu con-vincţiuui adânci se revendice pentru dânşii acest rol umilit şi să’lridice la înălţimea unui sistem, acesta nu e bine.
Pentru că, a fi astă-zT într’un partid, şi mline tn altul, omoară pe un om politic, or care i-ar fi sinceritatea convincţiilor lui, şi pentru că acest sistem este negaţiu-nea chiar a regimului represen-tativ, care nu va putea funcţiona regulat, de cât cînd vor fi două partide, numai două, care să-şi dispute puterea.
Acestea sunt cuvintele pentru cari sperăm că Junimiştii nu vor mai persista într’o altitudine ueho-tărilă iu privinţa guvernului şi primim cu multa plăcerea si gura rea ce ne dă archi-junimistnl In «România liberă» de la 11 Decembre, eft «ne vom intilni mal curind sau mai tlrziu » pe calea principiilor şi că «nu va trece mult timp piuă cind se vor clarificasituaţiile diferitelor grupuri politice.»
Gr. G. l’eucescu*
Pirot, 21 Decembre, 7 ore seara.— Armistiţiul a fost semnal Iu 5 ore, cu condiţiunile următoare:
Gomisiunea militară luând In consi-deraţiune, posiţiunile ocupate lu ziua Încetării ostilităţilor, şi victoriile repurtate de Bulgari a decis :
1-	iu Se va Încheia un armistiţiu ce va dura până la 1 Martie, pentru a ajunge la Încheierea păcii. Armistiţiul se va prelungi de drept, dacă nu se va Încheia pacea la această epoca. Dar daca ormis-tiţiul se va rupe după l-iu Martie, denunţarea va li făcută cu 10 zile Înainte de a reîncepe ostilităţile.
2-	lea Evacuarea Bulgariei de către Şerbi va Începe la 25 eorent, iar a Serbiei de către Bulgari la 27 eorent. Teritoriile evacuate vor li reocupate după 5 zile de trupele naţionale, dar autorităţile administrative vor relua puterea chiar In ziua evacuării.
3-	lea Frontierea ambelor State va servi de linie de delimitare. 0 zonă neutră de 3 kilometri va 11 stabilită din două părţi de la frontieră.
IV	Delegaţii Sârbi şi Bulgari vor regula chestiunea răniţilor şi priso-nierilor.
V	Delegaţii Însărcinaţi cu negocierile relative la Încheierea păcii, se vor numi imediat.
Comisiuneu era presidatâ de Locot-colonel Cerutti, compusa din colonelul Corniţele de Salles pentru Francia, din colonel Vedel pentru Germania, din colonel Primrose pentru Englitera, din colonel baron Kaulbars pentru Rusia, din general Şakir-Paşa pentru Turcia şi din colonel Rosemberg pentru Austria.
Căpitanii Bulgari PanoIT şi VinarofT şi coloneii! sârbi Topalovici şi Milano-vicl, au fost alipiţi lacomisiune cu vot consultativ.
Cu toate că puterile recunosc victoriile bulgarilor, decisiuuea a pra-dus o impresiune rea, căci armata se aştepta la o altă satisl'acţiune.
In senul comisiunii principala con-diţiune privitoare la evacuare a fost mult timp discutată, ea era privită de
Bulgari ca consfinţirea succesului lor.
Delegaţii cei mai favorabili Bulgarilor au fost ai Fraudei, Angliei şi ai Turciei. Atitudinea curat l'avoraliilă“a lui Şakir paşa a fost foarte veciitâ.
Ea confirma tot cea ce se ştie despre noile disposiţium ale Turciei către Bulgaria.
Madjid paşa a sosit azi. Comisarii vor pleca mâine dimineaţa.
Soli:». 22 Decembre.— Iuti'un ordin tle zi adresat armatei. Prinţul Alexandru anunţând Încheierea armistiţiului, pe baseie puse de comisiuneu militară internaţională, mulţumeşte ofiţerilor şi soldaţilor de bravura şi purtarea lor exemplară.
El declară că recunoaşte cu gratitudine, că armata bulgara datoreşte succesele sale îngrijirilor constante ale împăratului Rusiei şi admirabilei activităţi a ofiţerilor instructori cari aii ştiut să inspire soldaţilor bulgari, cu iubirea patriei, calităţile militare, cărora ei datoresc victoriile lor.
Belgrad, 22 Decembre.—Actul semnat de membrii comisiunii militare internaţionale, care conţine clatisele şi condiţiunile armistiţiului, a fost comunicat îndată color două quartiore generale, spre a fl executat.
Pctcrsburg» 22 Decembre.—Aci ca şi la Sofia se fac mari sforţări pentru a produce o apropiere Intri* Ţar şi Prinţul Alexandru.
Paris, 22 Decembre! — S’a încheiat pacea între Franţa şi Madagascar.
In virtutea tractatului, llovaşîi primesc protectoratul Fraudei, şi se angajeze a plaţi o sumă de 10 milioane franci, ca despăgubire de resbel.
Itoiuii. 22 Decembre. —I). de Schol-zer, ambasadorul Germaniei pe lângă Vatican, a exprimat Papii mulţumirile împăratului, pentru mijlocirea sa binevoitoare şi imparţiala în afacerea Caro-linelor. D. de Scholzer a spus că inter-venirea lui Leon al XIII a restabilit şi fortificat raporturile amicale alt* Germaniei şi Isnaniei, turburate înlr un moment, în urma unei neînţelegeri.
COMPTUL DEFINITIV
AL
i: * I. It ci 111 I I I 188 1-1885
De la 1 Aprilie 1881 până la 1 Aprilie 1885, după complul încheiat şi publicat de ministerul Finanţelor tn espuncrea financiară presintată Corpurilor legiuitoare, rcsullă că Statul a constatat ve-' nituri totale lei 120.205.534 bani 50.
Dacă din veniturile care însumează această suma, am scădea acele ce nu sunt venituri normale proprii a le anului 1884-1885 şi anume: din vânzări de moşii, ecarete şi vii, lei 2.085.111 bani 07 ; din baterea monedei de argint lei 1.478.880 bani 85; din rămăşiţele c'scrciţiurilor închise lei 2.417.0 41 bani 04: din vlnzarea pământurilor în Dobrogea lei 1.242.580 bani 47 ; din preţul pământurilor date însurăţeilor lei 1.300.223 bani 83, cari toate fac lei 8.504.756 bani 40; reinftn venituri normale curate lei 111.070.778 bani 13.
Pe când veniturile adevărate n'afi fost de cât do lei 111.070.778 banil3,părintescul şi economul nostru guvern a cheltuit lei 133.807.717 bani 39; adică cu lei 22.130.930 bani 20 mai mult de cât ’i-a putut da ţara.
A cheltuit 22.130.030 bani 20 mal mult de cât a putut da ţara In timpul unui an, de la 1 Aprilie 1881 până la 1 Aprilie 1885, numai pe mâncare, căci de întreţinut nu numai ca tiu a Întreţinut nimic. dar a lăsat de s'a stricat şoselele, podurile,materialul căilorferateşi toate cele-l-alle, ast-fel că trebuiesc îndoite şi întreite sumi pentru a te readuce în stare buna de Întrebuinţare. Cât pentru lucrările nuoi de care se glorifică Domnul Brătianu, ele s'afi făcut cu bani lm-prumulaţide la streini,cărora li s'ari dat titluri de rentă româna, plătitoare In monezi de nur nu numai cât vom trai noi,dar şi cât vor trai copii copiilor noştri, cari au sa plătească ceea ce desigur n’au să mai găsească, căci până atunci
Barbu stef DE LA VRANCEA
Prim-redactor
A N U N C I U R I:
«nniicmrl pe pagina a patra linia 30 bani, anunciurl şi reclame pe pag. III 2 lei liiiia.
ADMINISTRAŢIA No. 3.—Piaţa Episcopiei.—No. 3.
multe din cele făcute se vor distruge.
Lucrările riuot făcute, precum clădirile şi căile ferate terminate şi netermi-nate—care recunoaştem şi noi că pot fi bune şi utile, prin ele Inşite, în timpuri de belşug făcute cu bani din ţară—nu numai că nu sunt producătoare—băneşte vorbind— dar încă ne cer, pe lângă anuitatea ce plutim streinilor, şi nuoi cht'ltueli ca sale întreţinem, pentru a ue putea servi de ele. Ca dovada putem da chiar Palatul Regal din Bucureşti care pe lângă Capitalul de Toi 3.517.354 bani 57, întrebuinţat pentru mărirea, restaurarea şi mobilarealui ceea ce ne repre-sintâ o anuitate de circa lei 240.000 aur, ne mai cere şi îndoite cbeltuell anuale de întreţinere, pe cari trebue sa le dăm, căci alţ-fel pierdem şi capitalul cheltuit. Tot ast-fel este şi casărmile, spitalele căile ferate de interes local şijcele-l-alte lucrări făcute.
Prin acest nenorocit mijloc de a ne tot împrumuta de la streini, pentru a face lucruri nuoi, cari ne cer pe lângă plaţi de anuităţi şi nuoi cheîtueli de întreţinere, am ajuns din 100 milioane, la cât se urcase toate cheltuelile Statului In anul 1870, inclusiv cheltueli de bună întreţinere şi noui lucrări: să se urce în 1884-1885 la lei 133.807.717 lumi 30, mimai ca să nu murim, căci, o repetăm, pentru cheHue.de de întreţinere sumele sunt rcdhse la aproape nimic şi nuoile lucruri s’aii făcut cu baril Împrumutaţi de la Streini.
Si cu toate acestea, domnul Joan Bra-liaiiu lot ţipă că este econom, ca nu fură nici d-lui nici ai d-lui, iar noi ca neghiobii plătim şi’l lăsăm să facă ce vrea.
I’uiia Milinil Pencovlol.
ŞTIRILE ZILEI
Pre cum am anunţat eri, noua combinaţie ministerială n’a putut se iasă azi în Monitor. D. Bratianu întîmpina dificultăţi multe; D. Gen. Lccca nu vrea se zice, se primească portofoliul internelor, de cât dacă va fi lăsat stăpân pe departamentul său.
» *
Vineri se va da în sala Dacia o repre-sintaţie in folosul imprimeriei Universului.
m
Penă azi s'a decis următoarele candidaturi din opoziţie pentru alegerile parţiale. D.general Haralambie îşi va pune candidatura la Craioyaşi fi. Petre
Grădişteanu Ia Turnu-Severin.
•
* •
Se ijice că d-nu deputat Dimitriade va fi numit prefect al judeţului Buzeu. şi d-nu Lăţescu prefect al judeţului Bacău.
# *
Citim In Românul.
Aflăm că astăijU trei ofiţeri de intendenţa, d-nii Ursachf, Basarabescu şi Stancovici, s'aii dus la d. Petre Grădiş-teanu, pentru a'i cere sari sâ desmintă cuvîntul de lepre, ce (Ţarul Veteranul le-ar fi pus în gura d-sale, în darea de seamă despre procesul d-lui colonel Grădişteanu, cuvînt rostit la adresa o-fiicierilor de intendenţă, saO să'şi tră-milă împuterniciţii săi pentru a da satisfacere celor ofensaţi pe câmpul de onoare.
Cei trei oficieri, ne găsind pe d. P. Grădişteanu acasa, îi au lăsat o scrisoare în coprinderea celor arătate mai sus.
Ziarele dinMoldovaspun căDuminică seara pe la orele 10, a venii în Iaşşi un lup până pe strada Toma Cosma.
• ♦
Corpul profesoral de la şcoala de co-merciu din Galaţi, a subscris o suma de o mie de lei, pentru a veni în ajutorul înfiinţam uneibibleotece la acea şcoală.
www.dacoromanica.ro
o
EPOCA — 12 DECEMBRE
DECRETE
—	D. 3. Ci. SI r« velita s‘jt numit iliroctor al şcoalei normale superioare din Iaşi.
—	D. N. Filotti este numit rcvisor şcolar al judeţelor Botoşanl-DorohoiO.
—	Medicul veterinar SimuloScu s'a numit în cadrul oficerilur sanitari de rc-seryi.
—	D. Emanoil Dumitrescu s'a primit In corpul silvie cu gradul de guard general clasa l-a.
—	1). J. Vutinescu s'a numtt sub casier la Mehedinţi.
Un comunicat araţii cil, In tot cursul a-nulul, n’a existat tn Brăila de cât cinct caşuri de anginufUftericA,
„VOINŢEI NAŢIONALE1'
In numărul de erî al «Voinţei Naţionale» mi să face mie, personal, un proces deidei; se caută o contrazicere între ce credeam eu acum un an, aproape, şi între ce crez acum. St' reinprimă, tn coloanele acelui ziar, o revistă d'odinioarâ scrisă de mine, şi o coriclusie dinlr’o altă revistă a mea de mâi alaltâ-erl.
Aş fi putut să tac.nevăijând nici o contrazicere Intret'prima mea odiţie»şi cea de «a doua», dar m’am temut ca nu cum-va lumea să crează că şi efl am a-vut aceeaşi conduită în publicitate ca şi d. Xenopolu.
Aş putea, răspunzând,să acuz pe acuzatorii mei, dat- mă temea nu cum-va lumea să mă socotească crescut In aceeaşi şcoală cu redactorii şi amicii puternici al «Voinţei Naţionale».
Prefer să povestesc istoria acelei reviste cu care, azi, pătimaşii mei adversari se încearcă a mă prăpădi, — apoi, vom vedea dacă m'ati prins în vr’o contrazicere de idei, şi dacă şi la mine dorinţa de pricopseală este izvorul credinţelor politice.
Am scris trei ani la «Rom. Lib.», sub direcţia profesorului meu d. D. A. Lau-rian. In această vreme m’am îndeletnicit cucâte-vâ subiecte literare; In a-nul din urmă am cercat a întreprinde o mică luptă economică. Mi-am ales problema agricolă la noi. Polemică, pur şi simplu, n’am făcut nici odata. Am o ciudă pronunţată contra acestui gen. înţeleg polemica când de desubtul el este un subiect economic. Numai şi numai polemică, la mine, a fost, şi va II, o oseep-ţie foarte rară.
Când rn'am retras de la «România Liberă», regretând cercul de prieteni, buni şi sinceri, cu cari lucrasem atâta vreme, n'am mal vroil a scrie la nici un ziar. aşteptând ca timpul se ini limpoziasca năzuinţa mea nehotorlta. Politica este o afacere peste măsură de grea, mâi ales pentru cei începători.
După două luni, d. DumitruOl&nescu, cu care lnpărtăşiam aceleaşi credinţe literare, care ’ml făcea cinstea de u’ml citi o mulţime de lucrări d'ale sale, Inedite, căruia ’i arătam din când în când câtc-o novelăcecomiteam,—d.Dumitru Olănescu, ’ml propuse să intru la «Voinţa Naţională».Trebue să să ştie că d-sa este un «fermecător»; şi vorba, şi gestul, şi francheţii, şi un fel de aer descep-tic bun, şi firescul său îndatoritor, şi
lipsa de or-ce mândrie,—toate acestea ’I înzecesc Influenţa ce an* asuyra prietenilor săi. Ab
Cu toate ajcesÂ|. la început, n’am vroit se gânde.sq la povaţa sa. ll-sa o ştie* l-am vorbit decrâdmţele mele nesigure a ne puse le încercare. Am tăragăit. If spuneam ca dacii'aş mai încerca gazetăria aş dori să scriu la un ziar-lu carejţ cel puţinde patru ori oe seplănsjtrfa, s ar scrie chestiuni speciale Şi a?insistat multă vreme; aprdapedoue luni â'frb-cul la mijloc, până să mă hotărascăa mă întâlni cu d-1 Robescu, p'atunci directorul «Voinţei Naţionale».
D-hn Robesen i-am spus că la vîrsta mea, strein de politică,nu pot avea nici-o simpatie pentru oamenii politici, fie el din or-ce partidă ar fi : că ilici alături cu ei nu am luptat, eă nici In aceleaşi idei nu am crescut: şi că, tn fine, dacă in’aş hotărî vr’o dala să scriu la «Voinţa Naţională» ar 11 numai când d lor ar consimţi să’i reformeze menirea, l-am propus un mic plan de organisare. I-atn spus'o neted că un organ guvernamental ar trebui să discute problemele economice şi sociale ale ţărel. Agricultura, comerţul, impositele, cadastrul şi statistica, lu prima linie, ar trebui să preocupe cinstit un ziar care aspiră a deveni o forţa în societete. l-am mărturisit că numai şi numai polemică şi dis-cuţilgenerale nu iutrăln gusturile mele.
Nu ştiu daca i-a căi,lut la inima părerea mea. Mi-a spus,de-şi cam Indoelnic, că doresc cu toţii a reorganiza ziarul. Dar , a tăragăit. A trecui septămâm eu nu le-am scris nimic, nici n'am vroit să iau parte în redacţia d-lor.
Apoi, dupe noui si repeţite insistenţe din parţead-lui Dumitru Olănescu, am scris o revista. Am avut o noua întâlnire cu d-nul Robescu ; şi aceleaşi păreri i-am susţinut în privinţa ziarului ce dirigia.
Scurt; din Noemvrie până In Aprilie, am scris In «Voinţa Naţională» două reviste, datorite insistenţelor prietenului meu Demetru Olănescu.
Vâijând ca d-lor nu priimesc o organizare a ziarului, la rîndul meu n’am priimit a face politică In el.
Şi pentru a încheea cu această parte a răspunsului meu , întreb acum pe Primul-Redaclor al «Voinţei Naţionale:
— Domnule Xenopol, crezi d-ta în conştiinţă, curată dacă să poate, — că dacă m’ar fi măgulit protecţia şefilor d-tale n’aş fi obţinut'o ? Crezi d-ta ca dacă aş li vroit să ’ţi am locul ce ’1 al astă-zî nu l’aş fi avut? N’aş fi avut de cât să mă plec. Şi crezi onest, în urma împrejurărilor ce narai , a lăsa să se Înţeleagă că mu fost vr’o-datu redactor in toată forma şi cu plată la Voinţa Naţionala ? Dar dacă d-ta nu ai ştiut nimic din cele de mal sus, nu 'ţi pot imputa de cât că prea pari, Iară voe, Incorect,şi d o reutate obscură, bolnava, ambiţioasă.
Cât pentru d. Dumitru Olănescu, carele ştia totul pe şortul lui, a vă lăsa să dispuneţi lu publicitate, de ccea-ce obţinuse numai prin Influenţa d-sale, acest fapt al d-lui, se numeşte abuz de încredere. Şi de nu va li doinirii, cu regret îi voi cita caşuri analoage, în care oamenii culţii din alte ţări, au
taxat de abuz de încredere exact a-ceeaşi faptă.
, In urma acestora, să vedem pentru (feri idei. pentru care contrazicere, sunt rV.it aslâ-zi în vileagul lumeî.
SflMai întâi, aş fi putut zice: «e ojre-vista anonimă:te un tnesfaevăr cu posedaţi manuscrisul meii : nu mă priveşte.»
Dar pentru mme, carele n’am obiceiul d’a scrie trei ani în Ho mânu! ş’apoi a trece !n Voinţa Naţionala pentru a ponigri ideile Românului, pentru mine socotesc şi cuviincios şi cinstit a enumera ideile ce am scris*, In treacăt, iu revista din Voinţa Naţională.
Tot ce scriu aci mă priveşte pe mine, şi uu poate obliga întru nimic pe colegii mei.
i“. Am susţinut că o minoritate nu trebue să părăsească mandatul ce’i încredinţează ţara. Aceeaşi crdinţa împărtăşesc şi azi.
2°. Am susţinut ca prin retragerea oposiţiei din camere majoritatea poate lucra şi singură constituţionaliceste. Aceeaşi credinţă ain şi azi.
fi". Ani admis ca un guvern, cu o majoritate, are presumpţîa de fapt că re-presinta un mandat al ţării, şi că nu’l poţi resturua de cât pe căile legalii. Aceeaşi convingere ani şi azi.
i°. M'am pronunţat contra lurbură-rilor ce unii din tineri ( chestie de vîrşta şi de temperament) ar putea admite ca mijloc de lupta politică. 0 Revoluţie nu poate fi legitimă istoriceşte de cât când ea porneşte dela un Întreg popor. Aceeaşi convingere împărtăşesc şi azi.
5". Am desaprobat lupta continuu de cuvinte, dorind ca să văij, în duelul ziarelor, ciocnirea de studii, deosebirea de idei Iu cest iun ile vitale ale ţărel. A-ceeaşi dorinţa am şi azi.
6*. N’am crezut ca oamenii politici, deosebiţi prin idei, pot forma nn partid cu viaţa lungă. Am admis ca o lege naturală cu o cterogencitate nu poate fi trainică. Aceeaşi părere, pentru lumea fisicâ ca şi pentru cea morală, Împărtăşesc şi azi. Multă lume Crede contrariul. Aici nu încape supărări*.
7. Am susţinut că dacă o partidă a-cuza pe cea raită şi vice-versa, fără a’şl dovedi acuzările,aceasta slubeşteşi discreditează ţara. E un adevăr. Cine nu ’1 crede? Aceustăcredinţă o am şi astăzi.
Aceste idei sunt în revista despre care vorbim.
hifine,eacâ conclusia articoluluimeO, publicat în Epoca, 27 Noemvrie 1885:
»Vn mini uter care organizează o statistică şi dă publicităţei re sulf aţele ei, c un tntor care 'şi dă socotelile administraţiei sale.«
».ŞV un tntor care nu ’.şi dă socotelile trebue. se fie or neghiob or necinstit: risipeşte or fură.»
Eaca o credinţă a mea pe care am a-vut’o, o ain ş’o voi avea.
Ei şi ? Unde e contrazicerea dintre mine şi mine? Cum această credinţă ar sfârlma pe cele de mal sus? SaQ cum a-celea nus’arpotrivi cuacâsta din urmă?
Dar, dacă nu mă supără lipsa de logică şi ura unora de la Voinţa Naţională,—mărturisesc că m’a întristat a-buzul de încredere al unui om cult şi simpatic.
«le la \ iimcea.
«Putere ai asupră’mi. Fă ce voeşti din mine!»
Radu: Cu buza’mi hnbrunată de a ta aş vrea să mor»!
Se aud paşi. Radu s’ascunde după perdele—George, bărbatul ei, intră. O întreabă dacă nu cum-va iubeşte pe un altul. Ii spune că el e sceptic. Il vorbeşte despre poetul Bâfăcescu şi despre romanul lui Clarelie »La nutison vide.» Discuta amândoi despre căsătoriile de azi.
George, cure e stăpân pe situaţie, face alusil la amorul ei şi Ia morfina lui Radu. »Se duce la perdele şi ia pe Radu demână.»lşl aduc aminte de-o ast-fel de prinsoare făcută lu Gimnaziu.—George spune cum a prins biletul lui Radu.— Elena începe să ’şî iubească bărbatul— ba chiar îl găseşte nostim cum se cade. Radu , prietin amândurora , pleacă. George zice frumos morala fabula.— Cortina cade.
Aceasta e comedia cu care Începe revista.
După asta urmează «Fragmente din istoria familiilor boereştl» de d. B. Florescu.
Şi iaraşi vine d. Dimitriade cu Începutul unui roman «Intre crimă şi moarte.»
Vecinica sărăcie pe-o noapte de Ia-nuar, cu mama culcată pe patul de scânduri şi învelită in sdrenţe, cu doi copii flămânzi, din cari cel mai mare, p’aci-p’aci să fie de-o vîrsta cu măsa. şi cu un tata meşter lemnar, bun, harnic, cinstit ; dar care nu găseşte de
PARTEA ESTERIOARA
Knglllci’a. Diarele enirlese publică o scrisoare a lordului Tlarlington către preşedintele comitatului electoral, prin care lordul declara, ca dânsul n’are nimic a face cu tot proectul ce se atribue lui Gladstone în privinţa Irlandei şi ca dânsul rămâne consecinţe cu vederile sale. esprimale mal de mult, cu privire la politica Iul Parnell.
După mformaţiunne TOT Times, nb stă în gândul cabinetului Salisburv d a propune amânarea parlamentului până la Februarie : din potrivă, încă înainte de începerea discuţiunei asupra răspunsului la mesagifi, va cere un vot de încredere de la camera comunelor.
Italia. Mai multe societăţi patriotice voind să serbeze, prin manifeslaţiuni publice, aniversarea lui Oberdank, &fa fost lmpedicate, în esecutarea planului lor, de către autoritutea competenta. Studenţii, conduşi de mai mulţi fruntaşi radicali, de asemenea au voit să a-ranjeze o aniversare la universitate, dar ajunşi aci afi găsit porţile închise. Comisarii de poliţie i-afi înduplecat apoi să meargă pe la casele lor. Faptul acesta al studenţilor a avut drept urmare că a doua «Ji rectorul universilă-ţei a dispus suspendarea cursurilor până dupe serbătorile Crăciunului şi a ameninţat ca îudata ce s’ar mal ivi vreun esces, fie cât de mic, va închide u-niversitatea.
Spania. Ziarele din Spania publică o scrisoare politică a mareşalului Lopez Dominguez, prin care acesta declara că menţine, în întregul său, programul politic al stângei dinastice. în ce pri-vesce guvernul, dânsul este dispus să păstreze o atitudine bine-voitoare ; dar doresce, şi va stărui, ca militarii să nu mai facă politică. Cu modul acesta,mareşalul voesce să Înlăture desbinarea care s’a produs atât In rândurile stângei cât şi tn rândurile guvernamentale, din cauză ca s'a dat câte-va posturi unor membrii militari, ai stângei dinastice.
De la regele Alfonso au rămas mai muţte scrieri interesante, cu a căror lectură şi studii se ocupa actualmente regina.
Pregătirile pentru esposiţia universală, ce se va deschide în Iunie la Madrid, continua cu cel mal mare zel.
Franci» — Un manifest publicat în ziarele republicane face cunoscut ca ziarele grupurilor moderate şi o-porluniste s’afi învoit să propună o listă comună, pe care o vor şi sprijini, eu ocasiunea [alegerilor ce vor avea loc în Paris la 15 Decembre. Comitetul, care a compus lista, a acceptat titlul de «Union de lapressere-publicuiue». Pe lista se găsesc trecute următoarele nume : Ranc, Paul Devâs, Greppo, Paul Drroulâde, Lcveillc* şi Muzei.
Germania. — Publicul german a fost surprins zilele acestea cu vestea că Reichstagul va avea In sesiunea a-ceasta să st* ocupe cu un proiect de lege privitor la monopolul vânzarel băuturilor spirtoase. Proiectul este deja gata şi In curând va fi supus consiliului federal. Mai multe greutăţi s’au ridicat în privinţa aceasta din partea
lucru dip cauza afluenţii străinilor, Toţi sunt anemici, in speranţa de a fi mai interesanţi. Copii tremură de frig, nici vorbă...
— Mi-e foame, mi-e frig!... ese din sughiţurile lor înecate de plâns etc.
Romanul de sigur se va putea lungi uşa după"trebuinţă.
Urmează apoi tref poesil totde acest autor, a.şa că aproape întreg numărul 1, al «Analelor Literale» e plin ţin a-mândouă înţelesurile) de d. Dimilriadi Mircea.
* t
Dar de nicăeri, nici din piesă, nici din roman, nici din poesil, nu tresare nici o cugetare originală, nici o observare mal deosebită, nici o noutate de formă savî de fond.
Atunci care e ţinta, ce urmăresc redactorii acestor «Anale», când 9 sumă de piatitudiniştl s au plimbat de mult prin ce scriQ dumnealor ?..
Nenorocirea e, ca la noi se bizue * grozav tineretul pe inspiraţie şi nu vrea să se convingă că Îndeletnicirea literara e o chestie de muncă serioasă, că trebue să cauţi, să observi cu deamăuuiUul, să studiezi adine, îndelungat şi cu rabdarea unul meseriaş onest, pentru ca sa’iui mal poţi spune ce-va nou despre un lucru; căci pentru Dumnezeu!... toate sunt spuse şi despre toate mai e de spus, pentru cine ştie să muncească.
S'a isprăvit cu literatura de spâr-cueală şi de superficialităţi banale.
Mi-e indiferent subiectul şi mi-e scârba de revoltele şi declamaţiile du-
guvernelor din Germania de Sud. A-cum se'crede Inse că şi acestea s'au împăcat cu ideea monopolului. Intâm-plându-se ca guvernele de la Sud să nu primească proiectul, atunci se va înfiinţa monopolul numai pentru ţările de la nord.
SCRISOARE DESCHISA
d-l ui
EUGENIE STATESCU
România de ieri publică următoarea scrisoaredesdiisa a d-lui LeonidaSterie, adresată d-lui Eugenie Stătescu :
Am citit tn Voinţa Naţională do la 1 Decembre scrisoarea deschisă ce a’ţi a-dresat'o d-lui T. Maiorescu, şi m’am 0-prit asupra conclusiunilor acelei scrisori care se mărgineşte puind cesliu-nea d-lui Maiorescu: Ce deosebire este intre fapta d-sale şi acea a unui spara-fucil.
Nu mă voiu ocupa de loc de scrisoarea In sine. privind aceasta pe d. Maiorescu.
Voiesc numai să profit de modul cum d-v. veniţi prin presă a pune cestiuni
altora) şi să vă fac şi eu câte-va cestiuni d-voastră:
Ai putea sâ'rai spui d-le, care este diferenţa Intre un tâlhar care la drumul mare atacă pe un călător, şi latre faptele comise de frăţiorul d-tate Paul Sta-tescu, prefectul de Tulcea, denunţate în mai multe rânduri priu.presă ?
Eu unul, cred că diferenţa este mare, căci tâlharul de la drum are mai mult cavalerism de cât fratele d-tale; — el, riscă viaţa lui când atacă pe călător, pe când d. Paul Statecsu are toată garanţia inpunităţel.
Ai putea să'mi spui d-le, cum se numeşte faptul d-tale şi a frăţiorului d-tale de a interveni pe lângă ministerul do-menielor, la licitaţia|publică a pescărie-lor din Dobrogea. după cum se constată din scrisoarea antreprenorului Ştefan Dumitriu ce a adresat'o asociatului săil Mihail T. Sebe?
Eu unul. cred că aceasta se numeşte misitie.
DE PRETUTINDENI
f'i'i/u in Danemarca
Ministerul Estrup, a depus în parlament o propunere tinzând a introduce în Constituţie un articol addi-tional.
Dupăcoprinderea acestui articol dacă la desbatereu budgetului statului parlamentul n’ar putea ajunge la învoiala, o comisiune va fi numita, compusă din zece membrii ai Lantstingu-lui (camera Seniorilor şi din zece membrii ai Fglketingîduţ(Camera Deputaţilor).
Această comisiune se va Întruni imediat şi va discuta toate punctele asupra cărora Camerele aă fost în neînţelegere şi va vota priimirea sail respingerea lor.
Deriziunile comisiune! vor avea putere de Lege.
mitale, pe vecinica temă a nedreptăţilor şi miseriilor sociale.
Nu te încânta de sunetul vorbelor ce’ţi vin sub condeiu. — Fâ-mă să simt sărăcia şi boala eroilor tăi. Scurmă inimele şi spintecă nervii. Studiază durerea şi palimele în cele mal ascunse adâncuri ule lor şi stai, cu ochii îu patru, la câpătliul eroului tău bolnav, casă'i surprinzi prefacerea şi stingerea vieţii în fie-care răsuflare.—Nu'i de a-juns să’mi spui că eroul tău e anemic şi îmbrăcat în sdrenţe ca să mă emoţionezi. Am văzut o inie de anemici îmbrăcaţi In sdrenţe. Tu—dacâ eşti artist aratâ’rai clar şi înlr'un relief puternic ceea ce eu, om de rând, nu pot vedea desluşit.
Cu inspiraţii din souiu—uu faci treabă. Aşterne-te pe muncă. Observă şi studiază cu răbdare. Fără o concepţie ş'o gestaţie regulată, nimic nu se naşte Întreg.
Bagajul învechit de fleacuri lăsaţi’! în hasnaua vremii ş'a uitării.
Ce înseamnă acest neastâmpăr copilăresc de-a ne juca de-a scriitorii? Nu vedeţi d.-voastra că sunt atâţia saltimbanci şi jougleun literari, flămânzi de nemurire, euri'şi prăpădesc vremea şi devin ridicull? Ce vă mal trudiţi aşa de clacă şi de florile mărului? Ce gol să umple «Analele» d-voastra, atât de goale şi ele săracele?!
Aţi crezut numai de cât, că e o datorie literară a ne veni şi d-voastră de
Crăciun cu acest caltaboş literar?.....
Intrebuinţaţi-vă timpul mai bine.
Credeţi-mă, domnii mei, că lumea e sătulă de-aşa ceva.
Mirmidon.
FOIŢA ZIARULUI «EPOCA»
ANALELE LITERARE
Cu acest nume a apărut o revistă lunara. Avem pân'acum primul număr. Redacţia şi administraţia e în Strada Vântului No. 7.
Coprinsul revistei începe c'o încercare dramatică de d-nu Mircea C. Di-mitriadi: «In noaptea nuntii,» comedie Intr'un act şi versuri.
SCENA I.
Elena, mireasă, intra îu camera nupţială, cade obosită Intr'un fotoliu şi zice un monolog, de 53 de versuri, în care ne descoperă că, în sfârşit, s’a măritat cu Vereanu, fără voia el. — Radu, iubitul ei adevărat, a venit la cununie; el era palid ; — ea s’a uitat la dânsul, şi el i-a făcut un sumii, apoi i-a dat de ştire printr'un bilet că vrea să ’I vorbească. — Monologul cade cu necaz a-supra m uzi cel, care se aude cântând.
«Ce muzică infamă !... Nu are nici un gust.»
Apoi vine o tirada asupra psicologiei cazului ş'asupra obiceiurilor sălbatice ale lume! şi părinţilor, cari nu te lasă
să ei pe cine ţi’i drag. (sgomot la
fereastră).
Monologul,speriatoare-cum, urmeză:
«Ce sgomot se aude ?.. Fereastra se deschide !»
(Apare Radu palid .
«AA/tu eşti, tu aicea?!.. Oh ! repede
o ’nchide,
«Să uu te mai vază nimeni!... Oh !
intra mal curând.
Radu zice c a venit su'i şoptească cuvântul de altă-dată: «Eleno, le iubesc!»
Elena T răspunde că de...«Cuvântul
este sacru, e nobil, este mare .... dar.... Asi e soţie!—Se plânge de barbatu-so, ca uu ştie bontonul, şi i se pare nătâng, incetincl. Apoi roagă pe Radu,să plece. —Radu T spune de nişte jocuri diafane ş'o asigură că nu poate să plece, că.... să 11’aibă nici o teama, ca avut grija să pue morfină lu paharul lui bărbatu-său, la masă.—Elena, on-cum,. ţine să răinâe soţie fidelă. Dar Radu T ia piuitul printr'o declaraţie de trel-zecl de stihuri, în care o face se înţeleagă, precum că iubirea e cuvânt sacru, cuvânt D-zersc, T spune despre dulceaţa din ochii ei...şi ’I aminteşte cum pe-o noapte înstelată, ea făcând 11T lm . Radu declaraţie..pin vorba iu vorbă ŢOCNI
UN SARUTAT.
Ce deştepta natura din somn 'i fermecat !
Elena (perdută la sînu’ij Oh!...taci!... taci!...
Radu imai pasionat) o reasigură că bărbatul ei doarme, ş'o roagă să se îndure şi să se lase... să’şi petreacă noaptea amândoi «in lâncedă iubire».
Elena se împotriveşte inca.—Mai îndemâna i-ar veni să fuga cu el în ţâri străine.
Radu li pune în cunoştinţă dificultăţile acestui pas şi li atrage luarea a-minte asupra iubirei de ţară...
«Căci disterarea T aspră şi suferinţa grea;»
Elena se Înduplecă:
f
r
www.dacoromanica.ro

EPOCA 12 DECEMBRE
3
l®ro<*es nihilist.
Se vesteşte dfai Versovia, ca In procesul celor 29 nihilisti, procurorul imperial a cerut pedeapsa cu moarte pentru 20 acuzaţi: iar apărarea a pledat pentru oslnda simplă şi In cel mai grofi caz, să nu treacă peste patru ani de Siberiă.
Se aşteaptă verdictul.
Alianţa Ispnno-niarucanu
Ambasada sultanului deMaroc.care petrece de o lună tn Spania, a avut o misiune politică de cea mai mare importanţa, propuind guvernului spaniol, nici mai mult nici mal puţin, de cât o alianţa ofensiva şi defensivă contra Germaniei!
Sultanul Marocului a fost forte Înspăimântat de încercările Germaniei spre a se aşeza pe coastele septentrionale ale Marocului, cum reiese Intr'un chip învederat din sondagele şi recunoaşterile operate de vasele de res-boifl germane, tn timpul din urmă. In cât, simţind primejdia cu flneţa caracteristica Arabilor, guvernul marocan ’şl a întors îndată privirile spre aliaţii săi |lireşti: Spania şi Francia, cărora în schimbul unei alianţe ofensive şi defensive contra vrăjmaşului comun, sultanul Marocului le oferă cesiuni teritoriale nsemnate.
Pentru acelas sfârşit, guvernul marocan va cere şi sprijinul moral al Angliei, care are cel mai mare interes, a nu îngădui ca puterea Germaniei să Iacă umbră sau să lmpedice influenţă ce esercitâ In acele ţinuturi, prin posesiunea Gibraltarului.
liii'nmnin.
Pare că anexiunea acestei ţări la imensul imperiu iudo-britanic, nu se va petrece tocmai neted cum cred Englezii căci un frate ul deposedatului rege Thibo, s’a declarat pretendent la tronul Birmaniel şi printr’o proclamaţiune ce a adresat poporului, ordonă a nu se da ascultare Englezilor, nici a li se procura arme ori pro viziuni, căci, la o dinpotrivă urmare ameninţa a da foc satelor şi o-raşelorce vor ţine cu Englezii.
Un corp de armată indo-bretanic, sub comanda generalului Normau, a plecat la Bhamo, în întâmpinarea pretendentului.
Eg,i>et.
Situaţiunea pe Nil îngrijeşte din nou foarte mult pe guvernul Angliei. S'a dat ordin din Londra, comandantuluiar-matei engleze din Egipet, generalul Fremantle, d’a întări numai de cât garnizoana din Acsabeh, pentru care scop. s’au trimis despărţiri militare însemnate din Assuan.
Din Cair se .vesteşte, că 10,000 insurgenţi sudanezi sub comanda lui Mehemet-el-Gaber s au adunat In Im-prejurimele de la h'osbeh, în cât este mare temere de noui şi sângeroase în-câerân.
Holera
0 depeşă din Viena anunţa, ca guvernul austriac a ordonat din noii o vizitare sanitară a vagoanelor venind |din Italia, in urma cazurilor holerice ce s'aQ produs în ţinutul veneţian.
Intr'adevăr, zilele acestea s'aii ivit la Veneţia 25 cazuri holerice, din cari zece mortale ! Cu toate acestea, autorităţile italiene tăgâduesc până acum Întinderea epidemiei.
Primim uamătoarea scrisoare!
Domnule redactor
Ca răspuns la informaţiunea publicata în numărul 17 al ziarului d-v. de la 6 Decembre daţi'mi voe să vă pun în vedere cum s au petrecut faptele.
La 1877, după resbel, pe când ne întorceam toţi oflceril victorioşi şi veseli câne făcusem datoria către ţară; mal lie-care din noi cumpăra cal, fie de la Cazaci, fie da la turci chiar, pe preţuri ridicole. Ajunşi în ţară, am fost denunţat ca am furat caii Statului. Am fost achitat. In urmă am fost dat în judecată că 'i-am schimbat. Am fost condamnat.
In urmaacestel condamnaţii nedrepte, care pe de o parte m'a pus în posiţie d’a demisiona, iar pe de alta am fost silit de a chema pe ministerul de resbel înjudecata,pentru casăm! restituecaii, cari eraă proprietatea mea, sau valoarea lor, căci eu am dovedit că toţi caii matriculaţi şi priimiţi ’l am restituit. S’a apărat ministerul de resbel şi s'a a-părat până la ultima instanţa cu răutate
chiar în contra mpa. dar justiţia a vă*
zut că ran 'mi sa luat averea şi a condamnat pe minister să ’mi plătească preţul cailor, soldei, cheltueli de can celaria ele.—Prin urmare vedeţi, d-le redactor, ca cil am fost condamnat de justiţia militară pentru propria mea a-vere, ceea ce face nenorocirea mea si ceea ce ar face ca ministerul să caute a cere singur reabilitarea mea.—Cânddo-riţi, vă pot dovedi cu acte în mână tot ceea ce avansez.—Prin urmare raportorul dv. nu ’şl a dat seama când a făcut ca jurnalul dv. să aibă aerul dea seri glume asupra posiţii mele nenorocite; nenorocire nemeritata.
Primiţi, vă rog, d-le Redactor, încredinţarea prea osebită! mele consideraţii.
Căpitan Niţescu.
P S;'Detalierile acestui proces nfi
fost publicate în Imparţialul No. 2fl,27 28, 29, .20, din 85—Ear actele ni s’aii a-rătat şi nouă.
Căpitanul Niţescu roagă pe cele alte ziare să publice această scrisoare.
SENATUL
Şedinţa de Miercuri 11 Decembre / 88.5.
Interpelarea va fi comunicată guvernului.
La ora 1 si 8 1 Camera trece în secţiunii P
Şedinţa a durat Şi de minute şi a cotat 2025 de lei, deci fie-care minuta a costat câte snfite-zeci si eine) de lei.
Prost şi scump.
I’enel.
INFORMATIUNII
Experienţele de eri eu cupolele, au fost foarte interesante si poate chiar decisive.
Alaltă-eri începuse tragerea lasemn cu cupola germană cnre fără a se Învârti a tras 50 de focuri iu limp de 2 ore şi 28 minute.
Eri cupola franceză a tras 50 de focuri InvArtindu-se în timp de o ora şi un sfert.
Pe lângă acest avantagiu obţinut de cupola franceză, ea a mat avut o mare superioritate în privinţa pre-cisiunei.
De 9 ori din 50, tunurile cupolei germane n’au luat foc.
DEPESI SPECIALE
(ale ziarului E/ ura)
Belgrad, 23 Decembre. S au ivit neînţelegeri Intre M inisl ru de răsboî Fra-nasovici şi cel lalţi membri ai cabinetului.
Franasovici ameninţă cu demisiunea sa. dacă nu obţine direcţiunea esclusiva a aprovisionarel armatei. Horvatovîcl Intr’un raport amănunţit găseşte câ cererea lui Franasovici este pe deplin justificată.
S’a înfiinţat un consiliu superior de justiţie militară, spre a pune capăt lipsei de disciplină militară. Horvatovîcl a dat ordin să se împuşte şease-ţjecl de soldaţi pentru insuborcTonanţă.
ULTIMA ORA
Belgrad, 23 Decembre.—Cinci sute voluntari bulgari au năvălit asupra districtului Vranjâ şi nu jefuit sătul Jeleş-niţa.
Două companii sârbeşti au înaintat şi au pus pe fuga voluntarii bulgari, din-
Şedinţa se deşchide la 2 ore sub preşedinţa d-lui General Vernat, Vice-preşedinie.
09 Senatori prezenţi.
D-nu V. A. l'eeche, suindu-se la tribună citeşte o expunere de motive, foarte bine alcătuită, prin care propune a se înfiinţa la Galaţi un liceu.
Senatul admite a se trimite de urgenţa proiectul de lege relativ la transformarea gimnaziului din Galaţi In Liceă.
Se pune din noQ la vot împrumutul judeţului Bacăfi.
D-nu Lupaşcu, d’astâ data, se pune de santinelă la urnă şi se ploconeşte la lie-care senator spre a vota pentru!.. Majoritatea se îndura şi admite legea d’abia cu 34 voturi.
Mare chief pe d-nu Lupaşcu!
Se pune la vot Împrumutul judeţului Oltu.
De rândul acesta palpită lângă urnă, bietul d-nu Meitani!
Senatul admite legea.
Indigenatul d-lui Ion Vineşu, inginer
de mine, se admite cu 33 voturi.
împământenirea d-lui Ion Cania, farmacist diu Buhuşl, se respinge.
Se nat u trece în secţiuni, adică se duce la plimbare...
Şedinţa să ridică la Hore, anunţânu-se cea viitoare pe mâine.
CAMERA
Ni se spune câ d. Brătianu ar fi o-târit se den d-lui general Cernnt portofoliul Ministerului de resbol, de oare-ce candidatura d-lui general A. Anghelescu nu este agreată de palat.
• *
Fratele d-1 ui major Pandrav a făcut astăzi recurs în casaţie contra sentinţei de condamnare pronunţată de consiliul de resboi.
După codicole de justiţie militară acest recurs nu se poate admite de Curtea de Casaţie de cât îu caz de esces do putere, dupe cererea Ministerului de justiţie.
Kemâne acum se vedem acum care va fi părerea Ministerului In cazul de faţa.
• •
D. senator. C. Mârzescu pleacă astăzi la laşi.
D. general Fălcoyanu a încetai de u mai merge la ministerul de resboi u oin causa reiaţi un ilar sale mai mult de cât inoordale cu toţi ofiţerii generali.
• *
Casierul usinei de gaz care încercase se se sinucidă alaltâ eri, se
trecari 150 art fost făcuţi prisoniori. Ei vor fi judecaţi de un tribuna) de res-boiu,
tonslantinopnl. 23 Decembre. -Gazi-Muctar-Paşa. comisar pentru E-gypt a ple.cat aseară.
I.«mira.25 Decembre.-"Daily-Tele-graf» spune că parlamentul se va deschide la 12 lanuare.Mesagiulreginei nu va fi citit In camera comunelor de cât pe la 18 Ianuarie, după ce deputaţii cei noi vor presta jurământul.
TEATRE CONCERTE PETRECERI
Mereuri 11 Decembre ISH5.
Teatru National: —Concertul Kssipofi' şi un lefi şi un zlot.
Sala liossel! — Madame Boniface.
Orfelini. — Hoţul şi Fanaragiu, Rămăşagul.
Dacia. — (Vineri 20 Decembre) — Duol sfioşi. Boerul suh masca de ţăran. Danţurl naţionale.
• *
Vineri 20 Decembre la Sala liossel, ftonc-fieiul d-lul B. Grigoire, barytonul tr upei franeese, pentru întâia dată : La fUlc du Tamborci-miijor.
tura din orient e pe cale de a se limpezi mult vniesCf să apese puţin asupra cursurilor Înainte-de a se angâfa la cum-
părări.
Ori-cum ar fi, constatăm o oare-care slabiciirtip In valorf. o scumpefe tn aur. —agio ede 17 90—17.95 şi o stapnnţiune aproape complectă.
De la culisa a pornit scăderea. înaintea Bursfl de astâ-zi se arătară mulţi vânzători : Daciele seâzură la 207, Băncile la 1145 şi Construcţiunile la 185.
La Bursa oficială slăbiciunea se accentua.
Străinătatea însă e fermă.
Viena de azi ne aduce napoleonul 9.99, Creditul Anstnlt 291.50, rublele 123.25 şi fondurile orientale mai ferme.
închiderea fără afaceri.
Tendinţa liniştită.
( m rol.
NOTIFICARE
D-lul Ministru al Finanodor, Domnule Ministru.
Conforinându-mă lege! pentru titlurile la purtător perdule, distruse, furate ctc., am onoare a văi notifica ca In anul 1872, Iunie 13, ini s a spart casa de către făcători de rele. cari miau furat duoă bonuri domeniale de câte 1.000 lei fie-care şi cari purtau N. 58.737 şi 58.894.
Aceste bonuri eu le cumpărasem In anul i771 de la uu bancher din Bueu-rescl anume Nieolae Hristu.
Ultimi le procente, adică cnponnl de 1 Ianuarie 1872, le-am primit InTBncu-rescl de la casa respectivă.
Aceste duoă bonuri domeniale cari ini s au furat în 1872, Iunie 13, s’a fi distrus prin ardere de către Constantin Dumitroscu, unul din boţii ce le-au furat, pentru a nu se alia la dânsul, precum se constata din liotărirea cur-ţei cu juraţi din Bucurescl, dală la 31 Martie 1873.
In virtutea dar a le.gei dirQ883, relativa la titlurile la purtător perdule, furată, distruse, pe de-o parte vin prin-tr’aceastâ notificare a face opunere ea să nu plătiţi în mânile nimenul nici capitalul de lei 2.000 al bonurilor indicate mal sus, nici procentele cuveniţi" lor; iar pe de alta vă declar că pentru această afacere mi-am ales domiciliul la d. advocat I. N. Şoimescu, strada Polonă No. 98.
Primiţi, d-le ministru, încredinţarea distinsei mele conşideraţiunî.
Atina Floropolu, prin procurator eu procura legalizată de prefectura poliţiei capitalei sub No. 207 din 1885.
1. N. Şoimescu.
Corpul Portăreilor Tribunalului Ilfov.
Presinta s’a primit astă-zl la 28 No-, embre 1885, conform art. 47 din regulament.
p. Şef-portărel, /. Popor ici.
No. 14.908.
Şedinţa de Mice uri 11 Decembre 1885.
Şedinţa se deşchide la ora 1 şi 10 m. sub preşedinţa D-lui Câmpineanu.
Răspund la apelul nominal 105 deputaţi.
Se acordă un concediu de 10 zile d-1 ui Skileru.
D. Manescu Întreabă pe d-nu ministru al justiţiei când va promulga legea a-supra autentificare! actelor supt semnătura privata.
D-1 ministru va respunde peste trei zile.
I). E. Costinessu anunţă că a depus pe biroul Camerei proiectul de lege pentru lncurafarea industriei Naţionale.
Camera votează urgenţa.
D. Etn. Porumbaru citeşte raportul şi proiectul de lege asupra socotelelor Statului pe unul 1805.
D-1 Ar. lonescu cere a se trimite raportul şi legea din nou la tipar, de oare ce sunt mai multe Îndreptări făcute In ele cu mâna d-lui raportor.
D-l PoYumbaru cere Camerei ca să voteze legea, flind-că cesliuneaa mal fost discutată şi este In destul de cunoscută.
Camera voteazâ propunerea d-1 ai N. lonescu.
D-l Maca depune proiectul de lege relativ laumnirea poştală internaţională şi la tarifele telegrafice.
I)-l Lupulescu cere a se Împărţi d-lor deputaţi tarifele vamale autonome din anul 1870.
D-l ministru al justiţiei fugâdueşte că va împlini dorinţa d-lui Lupulescu.
D-l M. Cogălniceanu interpelează pe primul ministru: in virtutea cărei legi guvernul udat afară din ţară pe iv.se Români.
găseşte la spitalul Colţea. Doctorii aO estras gloanţele şi se speră ca nenorocitul va putea scăpa dacă uu se va produce vre o hemoragie internă.
• *
Ministerul instrucţiunii publice a olărit ca toţi copii pregătiţi particular sc depue examenele lor numai la şcoala comunală din strada Lu-caci.
Copii mici în verstă de G şi 8 ani sunt nevoiţi se plece acolo tocmai de la un capei opus al oraşului, din care causă mulţi sau îmbolnăvit pe vremea aceasta aspră.
Ar fi fost utit de bine ca fie-care copil se meargă la şcoala cireon-scripţiunei în care loeueşte!
•
• «
D. Prefect al poliţiei a cerut de la ministerul de interne se intervie pe lângă acel de resbuiu pentru ca d. căpitan Bottea care din favoare stă arestat intr’o cameră a prefecture! se fie transferat la penitenciarul de la Văcăreşti.
• •
D-nu Carp organisează la proprietatea d-salle din judeţul Vasluiu o mare vinătoare la care va lua parte un număr însemnat de prieteni.
D-sa a şi părăsit Bucuresciul erî dimineaţă.
Bucureşti, 11 (23) Decembre.
Intr’atâta este adevărat că specula-ţiunea nu voeşte tot-d’auna să ţie socoteală de tendinţa generala a .situTi-ţiuneî, fie politice or comerciale, în cât ziua de astă-zi ne a dat o probă ho-târttoare îu această privinţă. In adevăr, se ştie ca resultauta ultimei acţiuni diplomatice în peninsula balcanică e cam aceasta : comisiunea militară îndată ce şi-a terminat lucrările tehnice, le-a comunicat ambelor cartiere generale ale armatelor beligerante; guvernamăntele respective, ţinând seamă de deferinţa cuvenita puterilor, n’au stat mult la îndoială ca să ac-oepte bazele propuse pentru armistiţiu. Principele Alexandru merse şi mai departe ; priiitr un ordiu de zi dat vic-torioaselorsale armate, mulţâmeştetru-pele pentru succesele repurtate şi le esplicâ necesitatea de a se supune ho-tărlrel puterilor. Armistiţiul dar e as-ta-zi un fapt înplinitşi esitaţiunea nu mal are raţiunea [de a ocupa vre un un loc, cel puţin pentru acum, în spiritul lume! financiare.
Dar speculaţiunea la noi, a judecat cu totul alt-fel. Ea a socotit potrivită ocasiunea să se descarce de o parte din | marfă, se’şl uşureze, precum se zice posiţiunea. — Aşa a şi făcut; se Intîmplâ însă, avându-se în vedere strîmptoarea pieţei noastre, ca mai toţi speculanţii se a ratară vânzători în a-celaşi minut, In cât cursurile slăbiră fără să dea loc la multe afaceri.
Se poate ca şi o alta opiniune să ’şi găsească temeiul ei In privinţa scădem sau slăbiciune! noastre. Casele mari de la noi, la haide bangue, aşa numite, au fost până acum cele mal indârâlnice ca să ajute mişcarea de urcare din zilele trecute. Ele văzând astă-zl că încurcâ-
Minislerid Financcelor,
Direcţiunea cpiuptabilit,filei generale.
Văzul şi luat luilii aslă-zl, 2 Decembre,. 1885.
p. Director, A’. G. Sloianescu.
Capul biuroului, M. Andricu.
BIBLIO GR AFIA
Concursul pentru C atreda de I ilo-solie de In externatul secundar d>’ fete din Iaşi In 8 pag. 21.—laşi.—1885.
Despre inbuuatatlrea dreptate! Ia
noi de Griijore loan Lahovari, in 4 pag. 56. Tipografia (Imbl Iii—Bucureşti. 1885.
O DOMNIŞOARA
Absolventă a cursului secondar şi avend Diploma de maturitate, se
oferă a da leoţiunî, în vre-o familie, pentru cursul primar sau secondar.
In special pentru limba franceză, matematici şi ştiinţele fiisico-uatu-rale.
A se adresa la redacţiune.
0 DOMNIŞOARA
Care cunoaşte; limbile Franceză, Germană, Engleză, precum şi piano doreşte a da lecţiuni iu schimbul unui prânz zilnic sau unei resplâţi cuviincioase.
Adressa strada Ştirbei Vodă No. 5-
D. R. ROSETTI
AVOCAT
Strada Batişte No. 4.
www.dacoromanica.ro
4
EPOCA— 12 DECEMBRE
CASA DE SCHIMB
I. M. F E R M O
27,—STRADA LIPSCANI, 27—
CI II S I I, li l < l li E S ( |
/ 1 Domn bre 1885
r>x Rente amortizabitfi . . .	91 1 ?
&% Renta perpetna ....	37
0% Oblig, de stal		83
Oblig, de sl. dnmul defer	
7X Seta. func. rurale ....	103
5\ .Scris. tune. rurale . . .	85 1/2
7% Scris funo. urbane . . .	97
6% Scris func. urbane . . .	90
5% Scris. func. rurale . . .	80 3/4
SX împrumutul comunal . .	72
Oblig. Casei pens. lei 10 dob.)	208
împrumutul cu premie . . .	:(0
Acţiuni băncei nation . . .	1150
Acţiuni 'iDacia-Homania » . .	265
• Naţională		2*0
» Credit mobiliar . . .	2oo
» Constructiuni....	180
*• Fabrica de hârtie . .	
Argint contra aur		18
Hilete de Banei1 contra aur. .	18
Florin austriaci		2.01
CURSUL I»I\ \ IF.AA	
Napoleonul		
Ducatul		5.97
Lose otomane		17.20
Rubla hârtie		123.25
CURSUL IMN BERLIN!	
Acţiunile C. F. R		
Oppenheim		108.90
Obligaţiuni noul 6% C. F. R.	104.20
a » 5% » »> >»	100.50
Rubla hârtie		199.50
CURSUL DE PARIS	
Renta Română		
Lose otomana		35.50
Sohimli 			
Paris 3 luni		
o la vedere		KW
Londra 3 luni		
•> la vedere		25.20
Berlin 3 luni		123.80
Viena la vedere		2.01
0 DOMNIŞOARA
Care cunoaşte limbile : Franceza, Germană, Engleză, precum şi piano doreşte a da lecţiuni în schimbul unui prânz zilnic sau unei resping cuviincioase.
Adressa strada Ştirbei Vodă No. 5.
O DOMNIŞOARA
Absolventă a cursului secundar şi având Diploma de maturitate, se
oferă a da lecţiuni, in vre-o familie, pentru cursul primar sau secundar.
In special pentru limba franceză, matematici şi ştiinţele iiisieo-natu-rale.
A se adresa la redacţiune.
PUBLICITATEA
„E P O C A
Strada Episcopiei, IST o. 3.
* k
ANUNCIUR I SI RECLAME
anunciuri pe pagina a IV, linia 30 bani, anunciuri si reclame
pe pagina III 2 lei linia.
IMPRIMERIE
DU JOURNAL
LEPEUPLEROUMAIN
PLACE DE L EPISCOPIE, EN FACE LE SQUARE
BUCAREST
Celle imprimerie, orgnnisre nvee un materiei eomplelemenl neuT, de provenanee eveiusivement franyaise (l onderle A. I urlat el C**), pourvne d*un rlehe assarllment de earaeteres ies plus varie» et de pre»«es Miw-immi de preelsian. est ai menie d*e\eeuter tautes sarles de travamv.
POUR LES COMMA.N DES , S.'ADRESSER A L’ADMINISTHATION DU JOURNAL
PROMPTITUDE, EXECUTION SOIGNEE, PRIX MODERES
DE VENZARE.
Locul din strada Dionisie No. 20 şi strada Crinului No. 5. Acest loc are faţa pre strada Dionisie 87 metri, pre strada Crinului 40 metri şl adâncime de 44 metri. Se vinde în total sau în loturi, de câte o a gatra parte.
Doritori se pot adresa la proprietarul lui, D. Gr. G. Peuoescu, str. Clemenţi No. 2.
DE VEZNARE.
Moşia Rîea Noua din judeţul Teleorman, plasa Teleorman, comuna Rîea. Moşia are 200 stj. masa sau aproape 400 pogoane. Este de arendat a 200 galbeni şi se întinde până in bătătură celei de a 11-a staţie a căi ferate Costeşti-Turnu-Măgurele.
Doritorii se pot adresa la D. Gr. G. Peucescu, str. Clemenţei No. 2, unde vor vedea planul şi vor lua ori-ce alte lămuriri.
DE VENZARE.
Proprietatea Sitiseasca din judeţul Teleorman-Garu la 5 minute depărtare.
A se adresa la d-na Elisa Chronidi, Intrarea Rosetti No. 5.
A L E C U A. B A L Ş
AVOCAT
66 Strada Dionisie consultaţii de la 8—12 dimineaţa.
D. R. ROSETTI
AVOCAT
Strada Batişte No. 4.
INSTITUT! ON BLARAMBERG
h:\sio\mt nt: iiemoiselles
Strada Sf. Voevodi La Direction a l’bonneur dinformer Ies parenls qu'elle a pris pour l'annâe scolaire 1885-86, des dispositions d'aprâs lesquelles Ies examens auront lieu desormais dans Ies âcoles publiques.
Rien ne sera nâgligâ progrâs el le bien-âtre voudra bien lui confter.
La rentrâe a eu lieu le l,r septembre 1885.
BURSE
pour assurer Ies des âtâves qu’on
rn MTD k guturaiului, pipa, bronşita,ete., L U IN I nASiropuIu şi pasta pectorală de Nafe de Delangrenier possedâ uâ effica-citate sigură şi conslatată de unu mare numeru de medici.
Fără săre de opium (Morfina sau codeină) se dă fard temere la Copii bolnavi de Tusse, de Rdguştld.
Paria. 53, rue Vivienne, şi in tâte farmaciele
DIB LUMEA INTHtOÂ
Bursa Parisului
Cursul de la 2? Decembre 1885 Renta franceză 4 juin. la sula, 109.20 —109,25 detto bulevard 10 orc, —,— Renta română perpetuă 5 la suta —,— —,— detto C.F. R. 0 la sută—.—Acţiunile băncei române—Creditul Mobiliar român împrumutul Elin din 1879 025,— 336,25 idem din 1881 280.-292,50 Banca Otomană, 502.50. —, — deto bulevard 10 ore, 503, 75,—Datoria turcă 14— 4 jum. la suta 371/2 Lose turcsşti, 35,50 35.50, Datoriaunificată egiptânâ 6 la sută 322.322 , Schimbul Londrei la vedere 25,24, 25.24, detto la Berlin 123, 123.—
Bursa de Berlin
Cursul de la 22 Decembre 1885.
Napoleonul 16,10 Renta română a-mortisabilă 5 la sută, 92.20-92.20. Obligaţiunile C. F. R. 6 la sută 103,80-104. detto detto 5 la sută 100,20-100,40. împrumutul danubian Opcnheim, 108-70 10. Rubla hârtie comptant,200,02-200,85 Schimbul Londrei 3 luni 20,21-20,21, detto Parisului 2 luni 80,30-80,30. detto Amsterdam detto 168, - 108, împrumutul municipal Bucureşti 1884 91,50.
Bursa Londrei
Consolidatele engleze99 sfert. Schimbu Parisului pe 3 luni, 25,43 detto la Berlin 3 luni, 20,57, detto la Amsterdam 3 1. 12,03. action de la banca rom. 51/2.
Bursa de Viena
Napoleonul 10 — 10 — Ducatul 5,97, 5,97. Impe-rialul, 10,32,10,33, Lire turceşti, 11,38 11-38. Argint contra hârtie, 100.Rubla hârtiecomptată 123,25-123.25 Acţiunile Credit Anstalt 294,30—294,40. Renta metalică 5 la sută , 83,10 — 83,10. Renta hârtie 82,80,82,90. Renta aur, 109-10, —Lose turce 17,20—17,20 Schimbul Londrei la vedere 126,45-120 45 detto detto Paris 50,02—50,. detto Berlin la vedere 62,10- 62,10 detto Amsterdam la vedere 104,60-104,60.
Bourse de Francfort
Cursul de la 22 Decembre 1885.
Renta Roumaniei amortizabilă 5 0/0 92. 921/2.
MERSUL TRENURILOR CAILOR FERATE ROMANE
Valabil de la 1885
liucuresti-lloinun
llucuresli-\ eroiorova
STAŢIUNEA
Arătarea Trenurilor
Tr.ac.ITr. p. ITr. p.|Tr. pb|Tr. a.
	noapte	a. m.	dim.	dim.	
bucureşti p.	11,00	8,:w	745	645	5,00
Chitila	11,13	8,46	8,30	—	5,17
buftea	—	8,59	8,19	—	5,31
Crivina	!—	9,20	9,04	—	6,09
					6,09
Ploeşll	12,17	10,05	9,35	8,19	
V'alea-Călug	. 	!	10,59			6,36
Albeşti				11,00			8,30
Mizil	1.14	11,30			8,52
Monteoru		12,10	p. III.		9,52
Buzătl	1,59	12,25	1,00		10,57
R.-Sărat	3, lr	—	2,15		11,20
Focşani	d. 4,16	Tr. 7.	3,38		4,23
Mărâşeştl	5,00	2.00	5,15		6,38
Pufeştl	—	2,26	5,57		11,00
Adjud	6,01	12,55	6,39		
Sascut	6,24	1,20	7,18		
Râcăciunl	—	1,48	8,01		
Val ea-Seacă		2,20	8,41		
BâcăO	7,31	2,40	9,35		
Galbinl	—	3,32	10,29		
Roman sos.	8,45	4,10	11,15		
	dim.	p. ni. 1 noap. |			
Itoinuu-ltucuresti					
	uoap.	p. m.			p. m.
Roman plec.	8.25	12.30			5,45
Galbinl	—	1,07			6,37
Bacăfi	9.20	1,40			7,20
Valea-Seacă		2,17			8,15
Răcăciuni	—	2,58			8,59
Sascut	10.23	3,18			9,43
Adjud	10.45	3,52			10,29
Putestl		4,11	dim.	p. m.	11,01
Mărăşoştl	li.18	4,34	6,40	5,05	11,30
Focşani	11.52	—	8,26	5,45	12,49
R.-Sărat	12.39	Tr. 6.	9,55		2,14
BuzeO	1.46	11,35	11,00		3,33
Mo nteoru	—	11,53	—		4,28
Mizil	2.50	12,39			533
Albeşti	—	1,05	—	Tr. 22	6,0(5
Valea-Călug.		1.18	seara	seara	6,25
Ploeştl	3.33	1,35	8,05	9,57	6,45
Crivina	—	2,22	8,35	— ,	10,41
Buftea			2,59	9.12		11,11
Chitila	4.48	3,15	9,26	11,16	11,22
Bucur. sos.	5.00	3,30	9,40	11,30	11,35
		p. m.	seara	noapl	a* m.
Arătarea Trenurilor
	T. ful.	T. ac.iTr. p	
Bucuresci p.	p.m. 4,05	dim. 9,00	p. III. 4,30
Chitila	—	9,14	4,47
Ciocănesci	'		—	5,07
GherganI	—	9,47	5,27
Titu	5,07	10,03	5,51
Găescl	—	10,30	seara
Pitescl	6,24	11,35	7,55
Corbu	—	p. m.	9,06
Potcoava	i- ITT •	12,48	9,21
Slatina	8,08	1,18	10,01
Piatra		 ‘	1,40	10,32
Balş	—	1,57	10,54
Păleşti	—	2,19	11,23
Circea	seara	—	11,35
Craiova	9,30	2,54	12,01
Fii iaşi	10,17	3,50	1,04
Butoieşti	—	—	1,25
Strehaia	■ 		4,24	1,47
Timnea	—	—	2,10
Prunişoru	—	—	2,26
Palota	11,30	5,3	2,46
T.-Severin	12,03	5,52	2,34
Vercior.sos.	12,05	6,15	4,00
V6rciorovu-Bucuresti			
Vercior. pl.	seara 7,45	dim. 11,00	noap. 11,35
T.-Severin	8,09	11,25	12,11
Palota	8,44	11,59	12,53
Prnisoru	—	— '	1,10
Timnea	—	p. m.	1,26
Strehaia		12,40	1,49
Butoesll	—*	—	2,07
Fii ia si	10,04	Ml	2,30
Craiova	11,00	1,58	3,42
Circea	—	—	3,58
Pe Ieşti		'	2,18	4,12
Balş	. —.,‘1	2.40	4,30
Piatra	—	2,58	5,03
Slatina	12,28	3,23	5,44
Potcoava	—	3,50	6,17
Corbu			 .	—	6,41 8,25
Piteşti	2,23	5,23	
Gâestl	—	6,20	9,24 10,04
Titu	3,41	6,50	
GherganI	—	vr	10,23
Ciocăneşti	—	seara	10,41
Chitila	—	7,42	11,01
Bucureşti s.	4,45	7,55	11,15
llHCuresei-Giurgiu
STAŢIUNEA	Arătarea trenurilor		
	T. ful.l	T. ac.J	Tr. p.
	dim.	a. m.	p. in.
Bucureşti p.	5,40	7,10	5,30
Filaret	—	7,40	6,05
Sintesli	—	7,58	6,33
Vidra	11 kT7Tlfr	8,06	6.40
Grădişte	i—'	8,16	7,01
Comana	6,24	8,26	7,21
Băneasa	—	8,52	8,03
Frâtestl	—	9,10	8,21
Giurgiu	—	9,25	8,45
Smărda sos.	7,10	9,30	
Gfurgtu-llueuresti			
	p. m.	a. m.	p. m.
Smărda pl.	2,25	8,00	5.40
Giurgiu	—	8,14	5,55
Frătest!	—	8,27	6,10
Băneasa	—	8,53	6,40
Comana	iv -Ll	9,24	7,17
Grădişte	—k {	9,31	7,26
Vidra	—	9,42	7,42
Sintesli	—*	9,51	7,53
Filaret	—	10,31	8,21
Bucur. sos.	3,52	10,45	9,00
Galuti-Buzcu			
	noap.	a. m.	
Galaţi pl.		7,00	seara
Bărboşi	2.49	7,40	8,10
Brăila	2,27	8,23	8,55
Muftiu		9,00	
Janca	3,21	9,34	
Făurel	3,48	0,08	
Cilibia		,	0,43	
Buzău sos.	4,15	8,15	
ftazeu-Galati			
	noap.	p. m.	
Buzău pl.	11.53	12,45	
Cilibia	dim.	1,15	
Făurel	12,86	2,46	
Janea	2,18	2,21	
Muftiu	—	2,49	dim.
Brăila	2,21	3,31	6.45
Bărboşi	3,06	4,11	7,30
Galaţi sos.		4,45	
Târgovisti		-Titu	
	a. m.	p. m.	
Târgoviste p	8.10	4,50	
Văcăreşti	8,33	5.13	
Nucetu	9.00	5,40	
Titu sos.	9,30	6,10	
Guluti-Mn rusesti
- STAŢIUNEA	Arătarea trenurilor		
	Tr. f.	Tr. a.|Tr. p.	
			a. m.
Galaţi pl.			8,05
Bărboşi			8,48
Scrbeştl			9,12
lndcpendinţ			9,28
Hanu-Conac			10,10
Iveşti	dim.		10,34
Tecuci u	5,04		11,23
Mărăşeştl	5,30		11,54
Marascsti-Galuti			
	seara		p. ni.
Mărăşeştl pl	11,13		4,40
Tecuci u	11,47		5,31
Iveşti			6,03
H.-Conachi			6,26
lndependinţ			7,08
SerbeştI			7,24
Bărboşi			7,55
Galaţi			8,130
lMoesti-Predeal
	dim.	dim.	seara
Ploeştl pl.	10,00	8,49	7,01
Băicoiu	40,135	9,28	7,39
Câmpina	05,29	9,51	8,02
Comarnic	11,27	10,17	8,29
Sinaia	12,09 p. m.	11,03	9,08
Buşteni	12,26	11,18	9,23
Predeal sos.	12,50	11,40	9,45
Predcal-lMoesti
	p. m.	p. m.	dim.
Predeal pi.	5,40	5,50	7,30
Buşteni	6,01	6,11	7,50
Sinaia	6,19	6,52	8,09
Comarnic	6,52	8,25	8,42
Cămpina	7,16	8,50	9,05
BăicoiCi	7.38	—	9,27
Ploeşti sos.	8,10	6,42	9,55
Tilu-TărgoviMe			
	a. m.	seara	
Titu pl.	10,25	7,00	
Nucetu	11,07	7,42	
Văcăreşti	11,35	8,10	
Tergovişte s	11,55	8,30	
IMoesti-Hlanic
STAŢIUNE!	Arâtarea trenurilor		
	Tr. fl.|Tr. ac.|Tr. p.		
Ploescl pl. Buda Poiane Slănicu sos.	a. m. 10,45 11,10 12,12 12,40		
Slanic-PIoeMli			
Slănic pl. Poiana Buda Ploeştl sos.	p. m. 6,00 6,23 7,22 7,50		
Tecuclu-llârlad			
Tecucift pl. Berchecl Ghidicenl Tutova Bârlad sos.	a. m. 6,15 6.48 7,10 7,32 8,00	a. m. 11,40 12,21 12,58 1,20 1,50	p- m. 5,30 6,19 0,54 7,16 7,45
Ileriu d-Teeueiu			
Bârlad pl. Tulova Ghidicenl BerhecI TecuciO sos.	a. m. 8.40 9,14 9.41 10,10 10,40	p. m. 2.50 3,24 3.51 4,20 4,50	p. m. 8.40 9.41 9,29 9,55 10,25
lasMJngbeni			
Iaşi pl. Unghenl s.	p. m. 3,25 3,49	a. tn. 11,50 1,21	
Ingheni-lasi
	p. m.	p. m.	
Ungheni pl.	2,00	4,40	
Iaşi sos.	3,32	6,12	
Veresei-BotoSani
Yerescl pj. Botoşani s. Botoşani pl. Veresci s.	p. m. 2,08 2,03 5.21 7.21	p.m. 9,49 11,42 3,15 1,55	
( 'am p inu-Duftuna			
Cămpina p. Doftana s.	a. m. 11,20 11,40	p. m.	
Doftana p. Cămpina p.		6,40 6,58	
llonian-lasi
STAŢ1UNE1	Arăt	Tren.
	Tr.ac.| p. am.	
Roman pl. Paşcani T.-Frumos laşi. sos.	dim. 9,51 10,51 1,53 1,50	p. m. 4,47 4,15 8,24 9,52
lusi-ltomun		
Iaşi pl. T.-Frumos Paşcani Roman sos.	p. m. 4,08 5,25 7,17 7,53	dim. 6,52 8,35 10,01 11,06
Pascani-Suceava		
Păşeam pl. V'ereşci Suceava	dini. 10,40 12,08 12,23	sera 7,15 9.17 10,09
Şuceuvu-l’ascuui		
Suceava pl. Veresci Păşcanl sos.	p. m. 5,00 5.40 6.41	dim 6,54 7,51 9,15
Ad jud-Târgul-Oena		
Adjud pl. T.-Ocna sos. T.-Ocna p. Adjud sos.	p. m. 4,15 6,10	a. m. 10,35 12,15
Con slttiila-Cei-na vodă		
Constanţa p Murfatlar Medjidje Cernavodăs	p. m. 2,50 3,37 4,18 5,02	dim. 9,10 9,57 10,38 11,22
Cernu vodu-(onstantu
Cernavodă p Medgidie Murfatlar Constanţa
p. m 5 50 7 45 8'29 910
. m. 2,00 2,25 3,39 4,22 4,33
Tipografia «Le Peuple Roumain,» strada Episcopiei No. 3. — Bucuresci.
www.dacoromanica.ro