ANUL I No. 1<). SUPLIMENTUL DE DUMINECA Ll’NI 9 DUCEM BRE 1885. Grigore G. PEUCESCU Director politic ABONAMENTE: Iii ţară I an 40 lei, 0 luni 20 lei, 3 luni 10 lei In slraiuftbite 1 au 50 lei,'6 luni 25 lei R E I) A 0 Ţ I A No. 3.—Piaţa Episcopiei.—No. 3. Barbu -tef. DE LA VRANCEA Prlni-redactor A N U N C I U R I: «rtunciurl pe padina a patra linia .30 bani, .•iiitmciur) şi reclame pe pap. III 2 lei linia. ADMINISTRAŢIA No. 3.—Piaţa Episcopiei.—No. 3. APARE IN TOATE ZILELE SEPTEMANA FINANCIARA Hitiintiunen. — In privinţa lucrărilor diplomaţii relative la soluţiunea conflictului balcanic, Săptămâna trecută ne a dat tncă o dovadă de silinţele celor trei imperii de a ajunge la o înţelegere satisfăcătoare.--S a pretins, un moment, ca Rusia ar C manifestat intenţiunea de a’şî reserva libertatea sa de acţiune; sa zis, pe d altă parte, ca Austria ar fi oare-şi cum contraria unei desdaunari raţionale cuvenita Bulgariei.—E de pri-sos să accentuăm mai mult asupra a-cestor rumori contradictorii: comisiu-uea internaţională însărcinata cu delimitarea zoneid’ititre beligeranţi a venit sa risipească, la timp, îngrijirile .şi temerile de noi ostilităţi.—Poarta, de a-semenea, a început sa şi manifeste mai clar dorinţa de a nu sacrifica Causa Bulgarilor,şi.In fine. regele Milan, pare a se gândi mai mult la cautarea unui mijloc de a'şi conserva coroana pe cule pacifică, de câta risca din nod soarta neincredetoare a armelor. — Lumea finanţelor a cumpănit bine toate aceste circumstanţe, când s a decis a pune capăt stagnaţiunebşi a imprima nişte tendinţe mal animate pieţei. E important a se observa că mişcarea în bine. Iaca re am asistat în decursul ultimei săptămâni, a fost apropo generală. Viena, unde să concentrează acum toate firele politicei orientale, Viena cea mal repede şi mai bine informată despre ce se petrece în sferele diplomatice, a fost cea d'ântâiu, care nea dat semnalul mişcării de urcare. Şi să nu se piardă din vedere,că, sub respectul economic, Austro-Ungaria trece prin periculoasetncercări. Crisu băntue pieţele vecinului imperiu mai grav de cât s ar crede, la prima vedere.—Importul de grâne, la care Pesta şi Viena au fost silite a recurge în anul acesta, bilanţele neequelibrate ale te-saurului, deprcţierea simţitoare in valoarea dopositelor de mărfuri, slăbiciunea raporturilor comerciale şi, ca conse-quenţa, lăncczirea industrială de acolo, sunt o proba evidenta de situaţiunea neliniştitoare ce domneşte iu pieţele vecinei noastre.—In decursul complicuţiu-nilor din Balcani, noi am importat din Viena o câtime neobicinuita, până acum. de aur.—Arbitragiştii noştrii au găsit avantage să aduca direct aurul din pieţele principale ale Austriei, căci scri-sorilede schimb asUpraVienii, la vedere, aii fost atât de abundente în piaţa noastră, din causa operaţiunilor în cereale, în cât, în jena însemnată în care ne am găsit, a fost o punte de scăpare pentru noi aurul austriac, şi o causă mai mult de crisă pentru Viena. Aceasta este perfect adevărat, şi este suficient se aruncăm o privire asupra cotei vienese din luna trecută şi cea curentă spre a convinge pe ori-cine. Pe când fondurile locale şi străine denotau o crescere progresivă aproape fără întrerupere, de la încetarea ostilităţilor dintre Sârbi şi Bulgari, napoleonul sta nemişcat la cursul de l» f. şi 98 kr. Astăzi ’1 găsim la cursul de lo f- şi nimic nu ne autoriză să atribuim aceasta scumpete ver unei recrudescenţe a evenimentelor orientale. Ştirile particulare ce le primim silnic confirma aprecierile noastre şi ne dau măsură situaţiunei financiare şi a criseî economice din imperiul duulistic. Trecând la noi, constatăm ca săptămâna a fost bogată în discuţium, dacă nu în resultate financiare. Cu ocasiunea răspunsului la adresa Tronului, s a limpezit de către oratorii din Camera şi Senat multe cestiuui, cari încă păreau ca dau uascere la o-biecţiuui sau controverse. Se ştie, de es. asta-zi ca ne găsim nu numai în plina crisă economica dar şi tntr'un însemnat deficit bugetar. Situaţiunea financiară a tesaurului s a soldat pe eserciţiu) 1881-85, închis .a 30 Septembrie 1885, c'un deficit de eserciţiu de peste 16 milioane, iar deficitul bănesc al aceluaşi eserciţiu trece peste 5 milioane şi jumătate. Cu alte cuvinte, în anul espirat nu numai ca prevederile bugetare a fost inferioare constatărilor, dar pe lângă aceasta, cheltuielile au fost Inferioare veniturilor. Mulţi n*aii putut să’şi esplice aceasta anomalie: cum poate cine-va să cheltuiască mai mult de cât încasează ? şi cu toate acestea respunsul e foarte facil pentru cei obicinuiţi cu mecanismul nostru bugetar. In adevăr, de şi statul nu a emis in acest restimp bonuri de te-saur, de şi plăţile Jeauxecutat foarte regulat* eu toate ca încasările suferiau, totu şi nu trebue să uitam că visteria noastră avea şi are la disposiţiune resurse extraordinare cu o deslinaţiune speciala, du o parte, şi de alta ’şi are un compt-curent deschis la Banca Naţională — care, credem a nu ne înşela a-lirmând. e debitor în loc de creditor precum s’ar cădea se fie. Semnalăm aci lucrul intreucat, de oare-ce, institutul nostru de credit se mărgineşte a publica numai totalul cempturilor salt? curente şi se fereşte, ceea-ce e contrariu uzului stabilit In materie, să spreifice comptul curent cu ministerul finanţelor, ast-fel că nu suntem puşi în posiţiune de a proba la ce sumă se ridica datoria visterilla BancaNaţională. In asemene împrejurare, ce nevoie mai avea Visteria să recurgă la bonuri de tesaur ca se acopere datoria sa llo-tantă ? Un d. deputat a demonstrat cu ocasiunea respunsulul la discursul tronului. cadi.i renta emisa pentru con-strucţiuni speciale s'a Intrebuiuţat în anul 188 4-85 aproape 6 milioane în eh mituirii ordinare si nici guvernul, nici ver un alt orator trrf putut Infirma arătările, destiinurile deputatului In cestiune.— De alt-mintreli, desbaterile sunt defaţa, şi ori-cine poate ceti discursul d-lui Pa-ladi, spre a se convinge de adevăr. « * Intr’o altă ordine de idei, devine de asemenea de un interes netăgăduit discuţia din Parlament asupra situaţiunei financiare. St* scie că în decursul anilor 1879-81, a avut loc emisiunea biletelor ipotecare___Valoarea acestora d«*2G,260,0001. constituie un împrumut cu curs forţat, sau, dacă ar fi sa recurgem Iu un eufl-mism. o datorie llotanta ce 'şi asteapta consolidarea,—de stingere nici vorbă nu e—de vr'odoianl de zile. Ocircumstanţă verii de mari glasul acelora cari ml înceta Q d'a arăta nemulţămirea lor pen-truaceastă stare de lucruri.—BătScaNaţionala, spre a nu lăsa doâ tipuri diferite de valori fiduciare în circulaţiune,cea-ce ’î ar ficausatoare-şi cum inconveniente, —diversitatea în moneda de hârtie, se ştie ce neajunsuri nu causat Băncilor de emisiune din Italia—’şi lua sarcina de a înlocui ipotecarele din circulaţiune prin echivalentul lor în bacnote de alt» sale, si făcu să figureze cult* d'âiitaifi la activul bilanţului săli castockmelalic.— Nu e locul să mal repetam aci urgu-mentaţiunea nesflrşita, dar foarte întemeiata, cure s’ii produsîn contra acestei sisteme.—Destul t*ste să menţionam ca ministerul finanţelor a declarat de astă data că e pocale a dasflrsit răului.—Nu arătă, est<* adevărat, cum înţelege a a-junge aci, dar credem a şti că măsura propusă ar fi următoarea : Guvernul va emite bonuri de tesaur, zic linii, rentă nominală de un tip speriat zicem noi, 3 o/o sad cel mult lo o cu a cărei valoare va rambursa Băncii Naţionale sinetul in bilete ipotecare. Ţinem a semnala că combinaţiunea u-ceastn, de si nu cea mâl bună, nu e de concepţiunc recenta. încă de acum 2—3 ani, cu ocasiunea primului congres e-conomic ţinut la Iaşi, s’a indicat de unii membri al Congresului această măsură si s a recomandat studiului guvernului. Dar ori-cum ar fi. e bine să constatam Cii guvernul sau admiuistraţiunea Băncii a început să se gândiască lâ solu-ţiuneu acestei cestiuui ea să termine oduta cu consolidarea datorii din ipotecare. Finanţele terii «lin 1N72 — 187 1. Nu e o surprindere pentru nimeni ani-mositatcu cu cari s'au atacat gestiunile financiare din epoca de la 1872—77. — La prima vedere, orl-ce discuţiuneasupra acestei cestiuui, pare ciudata şi neînţeleasă, de vreme oe situaţiunile erau de faţă şi puteau înlătura ori-ce opi-niuui contradictorii,-elocuenţa ţifrelor, precum se zice nu poate da loc la controverse capţioase. Daca lucrul nu s’a petrecut ast-fel, causa e, în prima linie, Întârzierea depusă in încheierea tle/ini-nitivu a gestiunilor de care vorbim, pe de o parte ; deosebirea de sistem lu es-punerea finanţelor statului, pe de altă parte. De astă-dată, în sftr.şit, s’a pus capăt şi neînţelegeri: Camera Deputaţilor, în ultimele şedinţe a încheiat definitiv socotelile statului pe anii 1872— 1877. Ne reservâm a reveni asupra câtor-va cestiuui de principiu, pe care Camera le-a resolvut cu aceasta ocasiune, căci, precum se va vedea, deputaţii au diferit de Curtea de Compturf In modul lor de a încheia socotelile; ast-fel că, cei d'ântâiu aii constatat deficite, acolo unde consilierii înaltei Curţi de Cornp-turi arătau escedenlc şi legea compta-bilitaţii generale a primit din partea Cainerif o interpretare cu totul deosebită de a Curţii de Corupturi. Dai* se reproducem , pentru asta-zi resultatui gestiunilor pe anii 1872—7 4, ast-fel cum s’au votat de Cameră, amânând aprecierele noastre pentru altă o-casiunc. Anul 1872 a) Drepturi con s Li la te : Veniluri . . . lei 80,942,541—53 Cheltuieli . . . „ 91,258,241—82 Deficit bugetar . ,, *4,315,700 29 b; Operaţiuni săvlrşite: încasări .... lei 82,843,949—35 Plaţi ..... „ 88.723,182—08 Deficit bănesc . ,, 5,879,255—55 Anul I87;< a)-Drepturi constatate: Venituri. . . . lei 90,152,698—70 Cheltuieli . . . « 99,125,120—17 Deficit bugetar« 2,992,421—47 b) Operaţiuni săvîrşite: încasări . . . lei: 92,853,599—04 Plăţi...........- 97,447,230-29 Deficit bănesc *■ 4,593,059—05 \niil IN7I a) Drepturi constatate: Venituri. . . . lei 88.847,218— 48 Chel lucii ...« 9<;,i80.05S—40 Deficit bugetar « 7.039,439—W8 I») Operaţiuni săvlrşite : Încasări. . . . lei 82,021,087—02 Plăţi 94.055,085—4!» Deficit bănesc» 12,054,040—47 Penthicompletarea acestor elemente bugetare trebuie să ţinem seamă şi de rămăşiţe cari modifică în mod simţitor balanţele de mal sus. Rămăşiţele afl fost: de pe 1872 . . de lei 4,098,592—18 <» « 1875 « h de « 3,279,100—00 « « 1874 « « de « 0.220,181—40 Totalul rămăşiţelor pe aceşti trei ani. . . «13,003,870—70 l'iripil. Qscilaţiunile în cursul fondurilor de stat şi al valorilor au fost indicaţi* tn buletinele noastre zilnice. Este de observat ca în decursul acestei săptămâni, urcarea a fost aproape continuă, cu toate realisârile la care a dat loc. Li-quidaţiunea ajutată de crescerea valorilor s'a operat iu condiţium de înlesnire, cum arare-ori se întâlneşte la nof. Capitalurile fiind retrase de casele de Credit, esista temere de reporturi a-nevoiase. Din fericire, pentru specula-ţiune, vânzările deschise supliniră lipsa, aşa că preţurile reporturilor fură chiar mal eftine ca de ordinar. Băncile naţionale merită locul întâii! tn ordinea de urcare. Cu două zile înainte de liqujdare, acâsta valoare se ţină la 1050 si în mai puţin de 8 zile câştiga 100 lei (1.145 . Daciele câştigă aproape 20 punte, incheiând săptămâna la cursul de 204. Conslrucţiu-nile, cumpărate de un consortium Interesat la crescerea acestei valori, ce inspiră,—pe drept ori pe nedrept atâtea temeri speculaţii—câştiga 40 punte si inchid la 177. Principalele fonduri di* stal si de credit au Încercat puţine oscilnţiunt spre urcare din causa scuinpotei aurului; cota includerii este: 5 la sută perpetuu . . . . 87 5 » » amorlisabile . . . 91 3/4 (> » n couv. rurale . . . 83 -- 5 » » Bucureşti . . . . 72 — 7 » » rurale . . . . . 103 — 5 » » rurale . . . . . . 85 3/4 7 » » urbane. . . . . 97 1/2 5 » » urbane . . . . . 80 1/2 Pensiunile.................... 205 — Agio.................t , . 17.t»0 Tendinţa e fermă.— Se spera şi o mai însemnată reprindere pentru septă-mâna viitoare, daca incidente supărătoare nu se vor ivi cum-va. « avrol. Belgrad. 1!) Decembre. — Comisiu-nea internaţională s’a constituit ieri la Niş. Ataşatul militar al ambasadei Italiei la Viena, Locotenenlu-Golonel Ceruţii, a fost ales president, pentru ca cornisiunea de delimitare se datoreşle iniţiativei cabinetului din Roma. Regele a primit tn audienţa pe ataşaţii militari cari aii plecat la Pirot. — Şeful stutului-major, Colonel Topalovici, a fost autorisat să încheie armistiţiul. Paris. 19 Decembre. — Congresul pentru alegerea Preşedintuluî Republice!, se va reuni la 28 Decembre. \ESTI1\TA Sil \EIU SIWRE ? In discuţiunen adresei, d. Ion G. Brâtianu zicea ooposiţiuni: «veniţi cu fapte nu cu vorbe» şi, vorbind de libertatea presei, a adâogat in cameră: «Aş întreba pe fiecare din d-v. se spună câţi am dat in judecată, de când suntem la guvern?» Şi. pe când d. 1. O. Uratianu zicea aceste cuvinte, se judeca înaintea Curţei deappel din Bucureşti, procesul unor studenţi cari au fost daţi in judecată, pentru un delict de presă. Aceşti studenţi făcuseră un nffipt in care nu ziceau decât: «Jos Brâtianu, profanatorul şi schingiuitorul libertăţilor publice! » şi pe eareî’au lipit în mai multe locuri. Pentru acest simplu fapt, aceşti doui studenţi au fost ţinuţi ta inrhi-soarc preventivă 50 de zile ! şinu numai atât,dar au fost daţi in judecată, nu la juraţi, cum cere constituţia, ci la Tribunal şi Tribunalul, i-a condamnat, iot pentru a- cele afipte, Ia câte 2 luni de închisoare si la câte 500 lei amendă ! Este adevărat că Trib. a zis că nu c* delict de presă; dar ştiţi pentru ce? PentPu că nu ar fi delict de presa, toate delictele ce se comit prin presă, ci numai delictele ce se cornii prin presa puriodîen ! Aşa In cât procurorii d-lui 1. O. Brâtianu ar putea se bage In inelii-soare preventivă pe toţi aceia ce, dupe pari*rea lor, ar comite vre un delict, prin vre o broşură politică, prin vre un manifest scris pe foi despărţite, prin vreo profesie de credinţa lipită pe ziduri şi cele alte! Este lesne de înţeles ca o teorie n-tât de ridicolă nu poate nici se sufere discuţiunen si Curtea a declarat că delictul, comis de cei dnol Studenţi, nu putea li de cât delict de presă. Ast-fel dar, la întrebarea d-lui Brâtianu : pre câţi a dat in judecată, de când e la guvern, pentru delict de presă; răspundem : iacă duoi studenţi cari, nu mimai ea a fost daţi în judecata, dar încă au fost ţinuţi la închisoare preventivă 50 de zile, .şi, ar fi fost ţinuţi încă 50, cel puţin, daca nu se găsea un om de iniina ea se depue 2000 lei si se le râră liberarea provisoriă. Acestea nu sunt vorbe, este un fapt. D-l Brâtianu mai zicea: «Se spună cui am închis noi gura, in cari adunări publice am băgat oştire şi am dat lumea afară, sau am închis gura oratorilor băgându-i în puşcărie, cum s’a făcut supt guvernul d-lui Catnrgiu.» Şi cu toate aste.a toată lumea ştie ce s'a petrecut la Orfeu. Sergenţii deghizaţi şi alţi spioni ai poliţiei, au fost postaţi iii cârciuma din faţă si îmbătaţi de poliţie. Aceştia veuiau în sală si luau pe câte unul din auditori, ii tîra afară şi-ii batea cumplit ; pe urma poliţia ii ducea la a-rest. Ţipetele nenorociţilor străbateau plnâ in sală şi curtea şi strada erau pline de sânge. Intarituţide vin şi de sânge, .şi asmuţiţi de poliţie, acei desmetici au urmărit cu înjurături şi cu ameninţări pe eaţi-va cetăţeni cari au cşit prin faţa, şi prin minune d-l Ver-nescu, a scăpat cu viaţa. Poliţia nu s'a mulţumit cu atât : i-a asmuţit asupra clubului conservator; au siluit poarta cea mare, au suit scările, gonind pe d-l Ion Lahovary şi nu s’a oprit, do cât auzind trei lovituri de revolver ? Toate acestea s’a petrecut ziua na-miazâ mare în faţa poliţiei şi a parchetului. Şi parchetul s'a pus se instruiască, nu contra mişeilor cari făcuseră acele violenţe, ci contra oamenilor oneşti cari se adunaseră se’şi esercile dreptul de întrunire şi cari fuseseră bătuţi, şi ameninţaţi cu moartea. Iaca iar un fapt! D. Brâtianu nu ştie ce se petrece suI>1 guvernul seu, saiî se face ca nu ştie? Florica este un mormânt, atât de adânc, in câtd. Brâtianu nu mai aude nimic îndată ce se duce la vie, sau d. Brâtianu a cultivat arta de a spune cele mai mari neadevăruri fără să roşescă? Să fie neştiinţă sau neruşinare? Ceusor. INFORMATIUNII In urma cuvintelor insultătoare pronunţate de d-nu Câmpineanu In Camera la adresa junimiştilor,cu ocasiunea dis-euţiunel respunsului la mesagiul tronului, d-nu Leon Negruzzi si'a dat de-misiunea din funcţiunea de primar al oraştiliil liiş.şi. « f Aflăm cu părere de răii ca d. Or. Oo-zadini se afla de doua (iile bolnav. Midiei! nâdajduesc o repede însănătoşire. Eri s'aii urmat experienţele cu cupolele. M. S. Regele a visitut de dimineaţă turelele, dar a plecat când au sosit eo-misiunea şi ofiţerii străini. D. Gen. Brialuiont a fost faţă la experienţe. Eri s'a făcut tragerea de precisiune. Cupola francesă şi cupola germană an tras fie care doâ salve, de câte 10 lovituri tie-care salvă. Precisiunea e tot atât de man* la fiecare cupolă, numai cupola francesă a tras îiivtrtinduse, pe câini cea germană a rămas fixă. Se poale dar constata şi tn această privinţă o mica superioritate a cupolei franresc, cu toate ea experienţele de eri nu suni definitive. * M. S. Regina fiind indispusa ile cât va timp, doctorul Theodori ar li cerut o consultaţie cu alţi doctori. * f . * # . m |lii; ’ Eri a fost o întrunire a capilor lululor grupuri din coaliţiuiie la d. Yernescu. Mâine luni la 4 oi*e va fi o alta întruniră la ti. Alex. Lahovary. Lucreza într’un mod activ la nrgani-saţia comitetelor. * D-nu tir. Ciiulaenzen, direclorole teatrului naţional şi'a dat demisiunea fiind nevoii sâ petreaeflearna în slreină-tate, pentru causede sănătate. Eri seara a lost întrunire ia d-nu Maiorescu. D-nu llajdaua citit cuvljilul acolo, din dicţionarul etimologie. D-uu Negruzzi a cilito satirii si mai multepo-esii. Membrii soeielaţei inacedo-rouiâne sunt Convocaţi aslă-di la orele două la palatul l’nivw'siLiţei. , , , m m Baronul Stârcea,deputat, a propus in dieta Bucovinei, desfiinţarea serviciului de control de la graniţa, lu care este supusa corespondenţa telegrafica română, re mâi ud ase înfiinţa iu Cernăuţi. D-nu Essipo/f, care trebuia să’şi dea azi primul concert, nici u’a sosit incăîn Bucureşti. Astăzi nu să va face experienţe cu cupolele. Mâine numai, vor urma aceste experienţe. r\ —in " • * L'Etoile rownaine de eri, confirma ştirea, că d. Slătescu i-a comunicat scrisoarea către independentă înainte d a o fi trimes chiar independenţi. Mai mult încă, scrisoarea s’a trimes mm întâiu ziarului guvernamental, care a trimes numai o copie Independenţi. Lucrul e, uu să poate mai puţin corect. • • Biuroul Atheneuluî a nuniitocomi-siune de exeeuţiune. compusa de trei persoane, pentru a pregăti lucrările privitoare la începerea cladirel edificiului Atheneuluî. Aceasta comisiune şi a luat misiunea de a conduce, până la sfârşit, a-ceasla importanta întreprindere. Clubul Regal a luat 1000 bilete ale lolariei Atheneuluî, platindule imediat la Banca. 1). Procopie Gazotti, membru al Clubului Regal, a luat 1.000 bilele, po care asemenea le-a plătit imediat. * • • l»«* lai IO «re «liniim*ata nTuii mai primii iiiei o iloposn lln\as, pena la * «re. DEPESI SPECIALE (ale ziarului Epoca) Belgrad. *20 l>ec«*im r«*.—Comi-siuiK^a iiil«>i*iiatioimla primita la \i«*h «It* B«*g«*l«* îlilaa «*.•,!«* asl«*p-lala ia 4‘ur«*ml la Pirot. V«*«*asla <*omisiim«* se va dm*<* la ainâiulniie qiiarti«*rnri generale unde vii stabili zona neutra. Aceasta lucrare se va face pe basele elaborate si p<* temeiul plaaurilor ee vor presenin stalurile uiajoare din umedmie părţile. Belgrad. 20 l)«'<*i‘iid»r«*.— l u-«■rai ile «‘omisiuni iatenmli«»nal<‘ vor li probabih* sl’nrsile marţi s*«ui mt*reuri. www.dacoromanica.ro EPOCA — 9 DECEMBRE CASA DE SCHIMB I. M. F E R M O 27,—STRADA LIPSCANI, 27— (i it s i i. ni ci im: s ( i * Decembre 1 8 8 5% Renle. amortizabilă . . . 9114 r.% Renta perpetua .... 87 0% Oblii;, de stal Si 6% Oblig, de st. drumu do Tor 7% Scis. Tune. rurale .... 103 5% Scris. Tune. rurale . . . sos 7% Scris Tune. urbane. . . . 97 ti% Scris funo. urbane . . . 95 5% Scris. Tune. rurale . . . sn\ S% împrumutul comunal . . 71 & Oblig. Casei pens. tel 10 dob. 205 împrumutul cu premie . . . 30 Acţiuni băncei nntion . . . li;ai Acţiuni «Daeia-Homaiua » . . . Naţionala 210 » Credit mobiliar . . . 200 » Coustructiunl.... 175 » Fabrica de hărtie . . Argint contra aur . . . . :. 1750 Iblelc do Bancă contra aur. . 1750 Florin austriarl 2.01 A l IISI 1 IHA \ ll.v \ Napoleonul 10 Ducatul 5.97 lxme otomane 17.70 Rut da hârtie 121.70 (lliSll.IH\ lll'IU.IN Acţiunile C. F. H Uppnnbeim 108.70 Obligaţiuni noul rt% C. F. R. 103.20 •» H 5% H 9 » < 100.20 Rubla hărtie 199.30 A A RSl'l. I»K 1* \11IS Renta Romftnă Lose otomana 35.50 Schimb ...... Paris 3 luni 99-70 >. la vedere 25-20 Londra 3 luni *• la vedere 123.70 Berlin 3 luni 2.01 Viena la vedere DE VENZARE Locul din strada Dionisie No. 20 şi strada Crinului No. 5. Acest loc arc faţa prc strada Dionisie 37 metri, pre strada Crinului 40 metri şi adfin-cime de 44 metri. Se vinde In total sau in loturi, de câte o a gatra parte. Doritori se pot adresa la proprietarul lui, D. Gr. G. Peucescu, str. Clemenţi No. 2. DE VEZNARE. a Moşia Rîea Noua din judeţul Teleorman, plasa Teleorman, comuna lliea. Moşia are 200 stj. masa sau aproape 400 pogoane. Este de arendat a 200 galbeni şi se întinde până în bătătura celei de a 11-a staţie a căi ferate Cosleşti-Turnu-Mâgtxrele. Doritorii se pot adresa la I). Gr. G. Peucescu, str. Clemenţei No. 2, unde vor vedea planul şi vor lua ori-ce alte lămuriri. OFICIUL DE PUBLICITATE „ROMÂNIA IS, STRADA ACADEMIEI. 18 BUCURESCI Primesee anunciuri, inserţii şi reclame pentru ORI-CARE ZIAR din capitală, judeţe şi străinătate. tr-r^r * T T V DOCTORII DM 'IU Vechiu profesor de arin moşit u-Iiii şi medic primar al spitalelor SI. Spiridon diil laşi. iustalându-setn H»cuiv«ti str. Clemenţei, E5 de-a-supra Fumăriei. da ronsullalium de la 8—lt a. ni şi ilijpst-ino-rifiune. ■ , • iitiiitiii. iii: lui couiit ii tom si iimnnstiiui Sistemul prof. Dr. JAEGER ftectmoscul pretutindeni rn cel nhii rarefiate COHONAT DC JURIUL MCD1CÂL DIN LONDRA CU “MEDALIA DE AUR" A V I S Sub-semnatii, având numai noi singuri dreptul de a fabrica vestmintele de lâna ce se poarta pe dedesupt, vestminte zise Normale, precum si cuverturile de paturi in lâna curata de Cămilă. ( ai i pn/csc tic răceli si rciiiiinlisnic Dedatam râ am încredinţat tn România unicul deposil al produselor noastre Casei AUX QUATRE SA1SONS /.?, Colea Victoriei 7 2, { in foto Palatului RegalK Declaram ca nu recunoascem ca VERITABILE de cât flanelele ce se găsesc în aceasta casa. — Comande din provincie se fac direct. Preţuri curente şi broşuri se trântit gratis şi franco după cerere W. BERGER’S SOHNE (Stuttgart) ALEG U A. D A L Ş . MW IT f Cti Strada Dionişie 'consultaţii de la 8—12 dimineaţa. O DOMNIŞOARA Absolventa a cursului secundar şi având Diploma de maturitate, se oferă n dn leeţiiini, iu vre-n familie, pentru cursul primar sau secundar. fu special pentru limba franceză, matematici şi ştiinţele (iisieo-natu-rale. A se adresa la redacţiune. D. R. ROSETTI AVOCAT Strada Batiste No. 4. DE VENZARE. Proprietatea Sillscnscil din judeţul Teleorman-Gara la 5 minute depărtare. A se adresa la d-iia Elisa Clironidi, Intrarea Rosetti No. 5. PHMTQ h guturaiului, gripa, bronşita, etc., LUIl I IlASiropuIu şi pasta pectorali d** Nafe do Delangrenier possedâ ui eficacitate sigură şi constatată de unu mare numerii de medici. Fără sire de opium (Morfina sau codeini) se di fard temere la Copii bolnavi de Tusse, de Răguştlă. Paris. 53, rue Vivienne, şi in Uite farmaciele DI* Ll'MCA INTRtu INSTITUT10N BLARAMBEGG l*E\NI0V\AT DE DEM0I8ELLE8 Strada Sf. Voevodi La Directiou a l’bonneur d’inl'ormer Ies parenls qu'elle a pris pouiTanriâe scolaire 1885-86, uc3 disposilions d’apreB lesqueLles Ies exatuens auront 1 icn desormais dans Ies âooles publiques. Rien no sera nâgllgâ pour nssurer Ies progres et le bien-etre des âlâves qu'on voudra bien lui confter. La rentrde a eu lieu te tpr septembre 1885. ’TiVfl Wfl'T/i gaMWt.«riV»ys -- ■■•««KwraSMMrMi i s nniîi'îhyu ZIARULUI „EPOCA Str-iadu Episcopiei, No. 3. ANUNCIURI SI RECLAME anunciuri pe pagina a IV, linia 30 bani, anunciuri si reclame pe pagina III 2 lei linia. rr îitv'—te: aar axaa: sm BURSE Bursa Parisului Cursul de la 18 Decembre 188a Renta franceză 4 jum. la suta. 10U.25 —109,20 detto bulevard 10 ore, 109,25-Ronta română perpetuă 5 la sută 87,50 87,75 detto C.F. R. 6 la sută—,—Acţiunile băncei române—,— Creditul Mobiliar român—,— Împrumutul Elin din 1879 341,25idem dinl881 24)4.295, Banca Otomană, 505.25. 500,25 deto bulevard 10 ore. 500, 500 *25. Datoria turcă 14 4 jum. la suta35,50 Cose turcsşti, 35,50 35.50, Datoriauni licătă egiptenii <5 la sută 323.323 Schimbul Londrei la vedere 207,75, 207.75, detto laBerlin 123.12t5.03 Bursa de Berlin Cursul dc la 18 Decembre 18Să. Napoleonul —,— Renta română a-uiortisabilă 5 la sută. 92.20-92.20. Obligaţiunile C. F. R. 0 la sulă 103,80-104. detto detto 5 la sută 100,20-100,40. Împrumutul danubian Openheim, 108-70 10. Rubla hârtie comptant,200,02-200,85 Schimbul Londrei 3 luni 20,21-20,21, detto Parisului 2 lum 80,30-80,30. detto Amsterdam detto 108, - 168, împrumutul municipal Bucureşti 1884 91,50. Bursa Londrei Consolidatele englezedd sfert. Schimbu Parisului pe 3 luni, 25,39detto Ia Berlin 3 luni, 20,52, detto la Amsterdam 3 1. 21,03. Bursa de Viena Napoleonul 10 —9,995, Ducatul 5,97, 5,97. Impe-rialul, 10,32,10,31, Lire turceşti, 11,30 11-35. Argint contra hârtie, 100. Rubla hârtiecomptată 123,25-123.50 Acţiunile Credit Anstalt 294,10—995,10. Renta metalică 5 la sută , 88,20 83,40. Renta hârtie 82,80,82,80. Renta aur, 109-10, — Lose turce 17,70—17,50 Schimbul Londrei la vedere 120,40-120 10 detto detto Paris 50,—49,97. detto Berlin la vedere 02,05-,.02 detto Amsterdam la vedere 104,00-104,00. MERSUL TRENURILOR CAILOR FERATE ROMANE Valabil de la £££ 1885 Itucurcsli-ltom an l!ururcsli-\ crrioravu Arătarea Trenurilor Tr. ac.lTr. p. jTr. p-ITr. pl.ţTp. a . T. ful.fT. ac.lTr. p. I noapte ii. 111. dim. dim. p. m. dim. p.pi. Bucureşti p 11,00 8,30 7*5 045 5.00 Bucii rosei p 4,05 9,01. 4,30 Chitila 11.13 8,4G 8,30 — 5,17 Ghilda — 9,14 4,47 Bullea — 8,59 8,19 — 5,31 Ciocănesc) . aJ— 5,07 Criviua ! 9,20 9,04 1 * 6,09 Gherganl — 9,47 .5,27 0,09 Titu 5,07 10,03 5,51 Ploeştl 12,17 10,05 9,35 8,19 (iăescl — 10,30 seara Valra-Gâlug — 10,59 0,36 Pi l esei 6,24 11,35 7,55 Albeşti —* 11,00 8,30 Gorbu — p. in. 9,06 Mizil 1,14 11,30 8,52 Potcoava — 12,48 9,24 Monteoru 12,10 p. m. 9,52 Slatina 8,08 1,18 10,04 Buxău 1,59 12,25 1,00 10,57 Piatra — 1,40 10,32 R.-Sărat 3,lr -s 2,15 11,20 Balsu — 1,57 10,54 Focşani d. 4,16 Tr. 7. 3,38 4,23 Păleşti — 2,19 11,23 Mârăşeştl 5,00 2.00 5,15 0,38 Gircca seara -+• 11,35 Pufeştl — 2,26 5,57 11,00 Crai ova 9,30 2,54 12,01 Adjud 6,01 12,55 6,39 Filiaşl 10,17 3,50 1,04 SascuL 6,24 1,20 7,18 ButoiesLI — — 1,25 Râcăciunl — 1,48 8,01 Strehuia — 4,24 1,47 Valea-Seacâ , jfrf 2,20 8,41 Tiinuea — -- 2,10 Bacău 7,31 2,40 9,35 Prunisoru — — 2,20 Galbint — 3,32 10,29 Palula 11,30 5,3 2,40 Homan sos. 8,45 4,10 11.15 .1,.-Severi n 12,03 5,52 2,34 dim. 1 p. m.Rioap. | 1 Vorc-ior.sos. 12,05 6,15 4,00 Arătarea Ti-enurifoC Itomun-lliicurcMti Verciorovo-IJuc n ceşti uoap. p. m. p. m. seara dim. 1 uoap. Ilomau plec. 8.25 12.30 5,45 Vfircior. pl. 7.45 11,00 11,35 Galbinl — 1,07 6,37 T.-Soveriu 8,09 11,23 12,11 BacăO 9.20 1,40 7,20 Paleta 8,44 11,59 12,53 Valea-Seacă . 2,17 8,15 Prnisoru — 1,10 Hăcăciuul — 2,58 8,59 Tini nea - p. m. 1,20 Sascut 10.23 3,18 9,43. Strebaia — 12,40 1,49 Adjud 10.45 3,52 10,29 Butoeştl — — 2,07 Pufestl 4,11 dim. p. m. 11,01 Filiaşl 10,04 1,11 2,30 Mârăşeştl 11.18 4,34 0,40 5,05 11.30 Grai ova 11,00 1,58 3,42 Focşani 11.52 — 8,26 5,45 12,49 Gircea , — 3,58 B.-Sărat 12.39 Tr. 0. 9,55 2,14 Peleşll — 2,18 4,12 BuzăO 1.40 11,35 41,00 3,33 Balş — 2,40 4,90 Muuteoru 11,53 1— 4,28 Piatra — 2,58 5,03 Mizil 2.50 12,39 5,33 Slatina 12,28 3,23 5,44 Albeşti — 1,(6 — Tr. 22 6,00 Potcoava — 3,50 0,17 Valea-Eălug. — 1,18 seara seara 0.25 Qorbu — 0,41 Ploestl 3.33 1,35 8,05 9,57 ti i*F> Piteşti 2,23 5,23 8,25 Criviua — ') 0*> 8,33 10,41 Găestl — 6,20 9,24 Titu 3,41 0,50 10,04 Buftea — 2,59 9,12 11,11 Gliergani — —i- 10,23 Chitila 4.48 3,15 9,26 11,16 11,22 Ciocăneşti — seara 10,41 Bucu. ros. 5.00 3,30 9,40 11.30 11.35 Chitila -ii 7,42 11,01 p. m. seara noapt a- m- Bucureşti 4,45 i |DD 11,15 ltneiii*e.sei-(«iiirgiu STAŢIUNEA Arătarea trenurilor T. Iul. 1 T. ac 1 Tr. p. dim a. ni p. m. Bueureşli p 5,4( 7,1( ■ 5,30 Filare! 7,4( 6,05 Si rit eşti — 7,5E 6,33 Vidra . 8,01 6.46 Grădişte — 8,11, 7,01 Goma na 6,2' 8,2C 7,21 Bănoasa 8,52 8,03 Ffătesl 1 — 9,10 8,21 Giurgiu — 9,25 8,45 Smârda sos. 7,10 9,30 Giurg- iii-llucuresl i p. m. a. m. p. in. Smdi-da pl. 2,25 8,00 5.40 Giurgiu — 8,14 5,55 Frăţeşti — 8,27 6,10 Băneasa — 8,53 6,40 Goma na 9,24 7.17 Grădişte — 9,31 7,26 Vidra — 9,42 7,42 Sinlesl) — 9,51 7,53 Filare! — 10,31 8,21 Bucur. sos. 3,52 10,45 9.00 A>iilaAi-itii/.<*u uoap. a. m. Galaţi pl. 7,00 sea ra Bărboşi 2.49 7,40 8,10 Brăila 2,27 8,23 8,55 Muftiu — 9,00 Janca 3,21 9.34 Făurel 3,48 0,08 Cilibia — 0,43 Buzău sos. 4,15 8,15 I >ii/i‘ii-< .a la I i Buzău pl. Cilibia Făurel Janca Muftiu Bruiia Bărboşi Galaţi uoap. 11.53 dim. 12,86 2,18 2,21 3,00 p. in. 12,45 1,15 2.40 2,21 2,49 3,31 4.11 4,45 dim. 0.45 7.30 l iTgoi isl< -Titu a. ni. p. m. Tergoviste p 8.10 4,50 Văcăreşti 8,33 5,13 Nucetu 9.00 5,40 Titu sos. 9,30 6,10 Gnlnli-Marusesli STAŢIUNEA Arătarea trcuurjlor Tr. f. |Tr. a.|Tr. p. Galaţi pl. Uarboşi Serbcşli Indepcndinţ Haiiu-Oonac I veştii Tecuciii Mărăşestl dini. 5,04 5,30 a. ni. 8,05 8,48 0,12 9,28 10,10 10,34 11,23 11,54 Ma cascsti-Galali seara | p. m. Mârăşeştl pl 11,13 4,40 Tecuci 0 11,47 5,31 Iveşti 0,03 ll.-Conachi 0,20 fndepeudinţ 7,08 Scrbeşti 7,24 Bărboşi 7,55 Galaţi 8,30 l*loesli-l’redcal dim. dim. seara Ploeştl 10,00 8,49 7,01 Baicoiil 10,35 9,28 7,39 Cămpina 05,29 9,51 8,02 Comarnic 11.27 10,17 8,29 Sinvia 12,09 11,03 9,08 p. m. Buşteni 12,20 11,18 9,23 Predeal sos. 12,">0 11,40 9,45 I*i*edeal-I*loe»ti p. m. p. m. dim. Predeal pl. 5,40 5,50 7,30 Buşteni 0,01 6,11 7,50 Sinaia 0,19 6,52 8,09 Comarnic 6,52 8,25 8,42 Cămpina 7,16 8,50 9,05 BaicoiO 7..J8 — 9,27 Ploeştl 8,10 6,42 9,55 l‘loesli-Slanîe Titu-'l'ărsuvisle Titu pi. Nucet u Văcăreşti Tergo.vişle 4a. m. 10,25 11,07 11,35 11,55 ,seara 7,00 7,42 8,10 8,30 STAŢIUNE Arătarea trenurilor Tr. II.|Tr. ac.|Tr. p. Ploescl pl. Buda Poiane SJânicu sos. a. m. 10,45 11.10 12,12 12,40 Slauic-I’loosii Slănic pl. Poiana Buda Ploeştl sos. p. m. 0,00 6,23 7,22 7,50 Teciieiu-Uei-lail Tecuciii pl. Bercbecl Ghidicent Tuto vă Bârlad sos. a. ni. 6.15 6,48 7.16 7,32 8,00 a. m. 11,40 12,21 12,58 1,20 1,50 p* m. 5,:to 0,19 6,54 7,16 7,45 Ii6i*latl-Teeuclu Bârlad pL Tuluva Ghidicenl Berbeci Tecuciii sos. a. m. 8.40 9,14 9.41 10,10 10,40 p. m. 2.50 3,24 3.51 4,20 4,50 p. m. 8.40 9.41 9,29 9,55 10,25 lasi-l nglioni Iaşi pl. linghenl s. p. m. 3,25 3,49 a. m. 11,50 1,21 Unglieiii-lnsi Ungheni pl. Iaşi sos. p. m. 2,00 3,:)2 . O s^ . ** -S, d \ eresei-llotosani Verescl pl. Botoşani s. Botoşani pl. Veresci s. p. m. 2,0T 2,03 5.21 7.21 p. m. 9,49 11,42 3,15 1,55 ofTniia Cămpina p. Doflana s. Doftana p. Cumpina p. a. m. 11,20 11,40 p. m. 6,40 6,58 Ituinan-Iasi STAŢIUNE Arăt. Tren. Tr.ac.l p. am. Roman p*l Paşcani T.-Frumos Iaşi. sos. dim. 9,51 10,31 1,53 1,50 p. ni. 4,47 4,15 8,24 9,52 lasi-ltoiuan Iaşi pl. T.-Frumo < Păşeam Roman sos. p. m. 4,08 5,21 7,17 7,53 dim. 6,52 8,35 10,01 11.06 l’uscaiii-Sucoa va Pâşcanl pl. Vereşcl Suceava dim. 10,40 12,08 12.23 sera 7,15 9,17 10,09 Sucea ia-A*aseani Suceava pl. Cere cl Paşcani sos. p. m. 3,00 5.40 6.41 dim 6,54 7,51 9,15 Ydjud-Tergul-Alenu Adjud pl. T.-Ocna sus. T.-Ocna p. Adjud sos. p. m. 4,15 6,10 a. m. 10,35 12,15 t.oiislRiila-A orna iuda Constanţa p Murfatlar Medjidie Cernavoda s p. ui. 2,30 3,37 4,18 5,02 dim. 9,10 9,57 10,38 11,22 A'<*i*na v oda-t onslanla Cernavodăp Medgidie Murfatlar Constanta p. ni. 550 7 45 8 29 9,10 p. ni. 2,00 2,25 8,39 4,22 4,33 Tipografia «Le Peuple Roumain,» strada Episcopiei No. 3. — Bucii rosei. www.dacoromanica.ro