IO k>ani numenul
ANUL 1 No. 18.
DUMINECA 8 DECEMBRE 188.’).
Grigore G. PEUCESCU
Director politic
ABONAMENTE:
In ţari 1 an 10 Iert, 6 luni 20 lei, 3 luni 10 lei în străinătate 1 un 50 lei. 6 luni 25 lei
REDAC TI A
No. 3.—Piaţa. Episcopiei.—No. 3.
Barru step DE LA VRANCEA
Prim-redactor
A N U N C I U R I:
a nu ficiori pe pagina a patra linia 30 bani, a nunei uri şi reclame pe pag. 111 2 lei linia.
ADMINISTRAŢIA No. 3.—Piaţa Episcopiei.-No. 3.
IHSCl RSIL D-Lll STOLO,U\
ESPERIENTELE CU CUPOLELE
VICLEIM SI STEA“
DIN BACAU
CUGETĂRI
DISCURSUL D LUI STOLOJAN
Intervenţiunea junimiştilor în des-bnterile asupra răspunsului la me-sagiul tronului, ne-n procurat oca-siunea să auzim, pe lingă inevitabilul 48 al d-lui Brâtinnu, trei alte cuvăntări : ale d-lor Câmpineanu, Nacu şi Stolojan.
Nu vom zice nimica despre discursul d-lui Nacu. Chiar amicii săi recunosc c’a fost cu desăvârşire slab In această ocasiuue : «l’a Întrecut Stolojan», ne spunea un tl-ner colectivist.
Cu atât mai mult nu vom pierde timpul cu tenderul majorităţei. Lasă că era la necaz. In urma cuvintelor aspre, dar meritate, ale d-lui Carp, dară când cîne-va ’şi permite se facă fantesii ca cele eo-prinse In discursul d-lui Cimpi-neanu, ori-ce discuţiune serioasă este de prisos. Eacă Intr’adevăr, ce spunea cl-su, în şedinţa de la 28 Noembre:
«S'a făcut Împrumutul de 20 milioane. Să vedeţi, d-lor, Întrebuinţarea lui.
«Din 20 milioane, s'a cheltuit cu resbelul 40 milioane, cu drumul de fer BuzeU-Marăşeştl 9 milioane, cu armamentul ţârei 15 milioane, cu construcţiunl 15 milioane ; prin urmare cu 20 milioane s’a făcut faţă la necesităţi de 80 milioane. Mă veţi Întreba negreşit cum ? Ei bine! aceasta s'a făcut pentru-că nu suntem şarlatani (uplause). Nu promitem, facem. (aplause).»
Auziţi, lume bună par’car li povestea cu plinele lui Cristos! Un fost Ministru, un fost guvernator de bancă, spunînd enormitatea că din 20 milioane a plătit datorii de 80 «pentru ca nu suntem şarlatani; nu promitem, facem!» iaro cameră întreagă ascultând cu religiositate şi prorupend in aplause! Ce blago-manie nesărată ! Or-unde, un asemenea om s'ur considera bolnav.
Ne rămâne dară să stăm puţin la vorbă cu D. Stolojan. Omul şi-a dat osteneala, a adus fel de fel de cita-ţiuni: nu e vina lui dacă nu prea a brodit’o şi dacă axiomele presentate sunt nişte teoreme discutabile şi rc-solvate de sciinţa in genere, contra spuselor sale. De altminteri, nu facem, nici o dililcultate a recunoaşte că discursul său a fost mai cu miez şi mai bine de cât ale colegilor săi. •
• *
D. Stolojan, ca se ne ocupămnu-mai de partea economică, stabileşte aceste idei: crisa de astă-zî este datorită impregiurărilor prin care trece Europa întreagă şi a stărei de nesiguranţa In care ne găsim, şi despre aceasta, nu se poale aduce nici o vină partidului de la putere. Prin urmare, nu trebue căutata producerea crisei nici in sistemul monetar bimetalic, nici In organisarea Băncei Naţionale. Totul,
in această privinţă este bine chibzuit, cu atât mai mult că monome-talismul-aur este repudiat de pretutindeni, şi adesea creşterea ngiuluî este avantagioasâ pentru că Înlesneşte Introducerea de industrii în ţară. D. Ministru al Comercialul. în substanţă, se declară protecţionist şi bimetalic în acelaşi timp.
De sigur nu vom urma pe d. Stolojan In toate desvoltârile făcute. Sunt multe părţi inutile sau nepre-cisate bine, şi nici spaţiul nu ne permite multă vorbă. De aceia, pentru astă-zi, ne propunem a trata mimai despre Gestiunea monetară, silind u-ne a schiţa câte-va scurte ob-âervaţiunî în această privinţă.
Gestiunea etalonului monetar este la ordinea zilei aproape pretutindeni, intrând într’o faşă mal acută de prin 4870 şi mai ales în urma resbelulul ruso-ture. O mulţime de discuţiuni s’au urmat în toate părţile, şi tendenţa generală astă-zi este pentru adoptarea aurului ca etalon şi demonetisarea argintului.De unde a provenit aceasta ?
Uniunea latină creată în 1805 între Francia. Belgia, Elveţia şi Italia, admisese aurul şi argintul ca monedă şi avea drept scop tocmai propagarea acestei teorii. In timpii din urmă insă ea a fost silită se ajungă la demonetisarea argintului, fiind a-meninţată de a perde aurul : de o parte de America care de cât-va timp, trăgea aurul la densa şi batea moneda de argint numai in cantităţi foarte neînsemnate şi de uita, de Germania, care în urma resbelulut din 4870, admiţând etalonul de aur, a transformat in mărci, cantităţi însemnate de aur schimbate pe argintul seu. Uniunea era espusâ in pagube enorme,pentru-câ, in realitate, moneda de argint numai valează cât moneda de aur dupe proportiunen admisă de 1:15 şi jumătate, şi de a-ceia încă din 1878 ii poprit cu desăvârşire baterea monetei de argint. Va se zică, nu trecuseră nici 15 ani şi Uniunea latină demonetisa argintul !
D. Stolojan susţine, in discursul seu, că bimetalismul ur fi la favoare şi că secere reînfiinţarea acestui sistem, chiar acolo unde esistă mimai, aurul ca monedă. Ni se pare că d-sa se înşelă mult în această privinţă, tireşialu sa provine mal ales dinîm-p regi ura rea că s’a luat dupe economişti englesî, cari, având etalonul de aur şi ţinând la el cu ori-ce preţ, îndeamnă pe cei-Falţi a se supune bimetalismul ui, pentru a le remânea lor aurul in cantităţi îndestulătoare. Mai este şi impregiurarea câEnglesii. egoismul incarnat, nu cred pe alţii in sture se aibă monede de aur, dată numai pentru ţările civilisate ca ţara lor ! Dc aît-fel tendenţa către aur este universală şi se observă in toate părţile.
Italia a făcut ultimul Împrumut din 1883 pe aur, în scop de a aduna acest metal, specificând ca incaşul băncilor, de aci Înainte, să fie de aur cel puţin pentru jumătate. Belgia, In vara trecută, rupsese aproape participarea ei in Uniunea latină şi era gata să introducă etalonul de aur. Anglia ţine mai mult ca tot-d auna la metalul galben , iar Germania caută cu or-ce preţ să-şi complecteze moneta de aur necesară afacerilor. Este adevărat că in Germania se observă oare-carî nemulţumiri in a-ceastă privinţă: ele provin din causa necomplectări sistemului seu rnone-tarşi mai alesdiu causa crisei,produse prin măsurele protectoare edictatein timpurile din urmă şi cari au adus represalii din partea altor ţări; ni-
meni însă acolo nu se gândeşte serios la reintroducerea bimetalismului.
Fără a mai vorbi despre America, unde de la o vreme moneta de argint se bate în cantităţi aproape imperceptibile, şi unde sînt In momen-tu de a demonetisa eu desăvârşire acest metal, chiar ţările bimeta-lice cari constituesc Uniunea latină, tind către etalonul de aur. Francia, cea mai bogată dintre densele.suferăo adevărată jenă din causa cantităţei enorme de argint venit din Italia şi Belgia, şi de aceia, cu o-casiunea reînoirei couvenţiunei monetare, a stipulat clausa de liquidare în nur. Cu modul acesta, la Împlinirea noului termen fixat pentru Uniune, Francia va putea se Întoarcă tot argintul puterilor contractante, în schimbul aurului oe acestea sunt obligate n-î plăti.
Chiar noi, dacă ne dăm bine seamă de lucru, avem tendenţe către admiterea monetei de aur, pentru că în general, operaţiunile noastre principale se fac pe acest metal, şi apoi efectele de valoare şi cupoanele lor nu se plătesc iu argint.
Să fio numai un protest sau modă această direcţiune a spiritelor către monometalismul-aur?
Nu, fără îndoială. Tendenţa către aur este foarte naturală şi lesne de Înţeles. Intr’adever, moneda nu este numai un semn do valoare, ci uă a-devărată marfă care trebue se re-presinte tocmai valoarea ce i se dă. Fiind admise însă ca moneda două metale, aurul şi argintul, ele oscilează în valoare,după diferite împrejurări şi nici odată nu vor avea între densele un raport constant de valoare: dacă unul din cele două metale ’şi perde mai puţin din valoare sau câştiga ceva, el va 11 căutat mai mult de speculaţiune, si ast-fel cel alt metal, mai puţin lâvorisattva căuta să-l înlocuiască in piaţă, plătind din ce în ce un agio mai mare. aşa că vom avea perderi continue şi inevitabile. Şi mai lămurit: raportul de valoare Intre moneda de aur si argint este t: 15 şi jum. cu toate aceste, între aceste metale, considerate ca marfă, numai există acela-şi raport care astă-zi este în proporţiei nea de 1:40 şi chiar 1: 20. A ajuns că o monedă de argint de 5 lei nu mai valorează în realitate de cât 4 lei
De aceia, economiştii şi-au zis, cu drept cuvânt, că este peste putinţă a se mai conserva două metale ca monedă, fiind că raportul lor de valoare va oscila necontenit si ast-fel va aduce tot-d’auna pagube; şi au admis aurul ca singură monctâ, pentru-câ este mai mult îmbrăţişat şi răspunde mai bine necesităţilor şi spiritului epoceî.
In teorie dară nu se mai face nici o dificultate pentru a se condemna sistemul bimetalic. Gând insă este a se trece in practică, se impune tu-tulor această cestiune : aurul existent astă-zi este suficient pentru alimentarea monetară a lumei Întregi? Punctul acesta devine mai ales important , pentru-că este posiliv in ştiinţă că lipsa numerariului necesar, sau cea-ce se numeşte contracţii! nea monetară, aduce tot-d’auna crisă. in această privinţă se fac o mulţime de discuţiuni si calcule, fără a se şti nimic positiv, pentru-că numai practica lucrului ne poate da uu resultat definitiv. Dupe toate probabilităţile insă, considerându-se cantitateaesistentâ de aur,mareades-voltare a chârtiilor de credit şi îm-pregiurarea că numai ţările cele mai
culte şi mai avute, vor participa la o asemenea reformă, se crede In general că ar fi cu putinţă introducerea etalonului de aur. Hn încă, in această ordine de idei, se propune, la cns dc necesitate, întrebuinţarea argintului în drugi, enre va putea fi depus la bănci sau în casa statului, de unde posesorii vor avea a primi titluri pe aur, dupe cursul zilei.
Aşa dară se înşeală d-nu Ministru al Gomerciului când afirmă că astăzi lumea Înclină către bimetalism; din contra, teoria contrarie este la faveare, fiind adoptată aproape pretutindeni. Toată dificultatea este numai de practică pentru-că în toate părţile este o mulţime de argint şi guvernele sunt încurcate pentru în-buinţarea ce i-ar putea da.
Negreşit nu ne pronunţăm In mod absolut pentru introducerea etalo-mului-aur la noi, pentru-câ se ridică cu această ocasiuue o mulţime do dificultăţi practice, pe cari numai cei de la guvern au obligaţiunea se le resolve. Cu toate acestea,de şi cunoştinţele noastre sunt restrlnse în această materie, am crede că s'ar putea obţine fără multe greutăţi, Introducerea etalonului de aur, care ar fi de un folos real pentru ţara noastră, şi aceasta mai cu .seamă pentru următoarea îndoită considera pune.
Numerariul nostru de argint nu este tocmai însemnat: bucăţile de 5 lei nu sunt în număr prea mare, iar cele divisionare vor rămâne negreşit, ca necesare schimbului.
Toate operaţiunile mai Însemnate ale particularilor şi ale statului, se soldează în aur.
Negreşit, cu aceasta ocasiuue, ar trebui schimbat pe aur stocul metalic al Bănci Naţionale, ceea-ce de la Început căuta se se introducă ca pentru toate efectele de valoare ale statului şi ale aşezămintelor particulare, şi ceea-ce se putea obţine pe atunci cu mici sacrificii.
Pretindem noi însă că cu schimbarea etalonului, crisa va dispare i-mediat ?
Nu. fără îndoială. Crisa la noi este nu numai monetară dar curată e-conomiea, si provine diip o mulţime de impregiurărî pe cari ne vom încerca să le examinăm tntr’unul din nuinerile viitoare ale Epavei. De o cam dată afirmăm numai, că într'o ţară bine organisată şi în stare normală, monometalismul aur ar produce foloase reale, evitând perderile cauzate capitaliştilor, prin creşterea a-giuluî şi comerciului în general, prin ridicarea scomptuluî la casele de credit şi prin încărcarea la plata mărfurilor străine.
l>. C. Popescu.
Paris, 17 Decembre.—Camera va începe luni discuţiunea privitoare la creditele cerute de guvern pentru corpul de expediţiuni în Tonkin, Cabinetul respinge or ce reducţiune asupra ţifre-lor ce a propus.
Itonia. 17 Decembre.—Actul de mijlocire relativ la chestiunea insulelor Ca-roline, a fost semnat asta-zi In Vatican, între representanţil Ispaniel şi Germaniei şi cardinalul Iacobini.
Acest act sc compune din propunerile formulate de Papa şi din articolii redigiaţi pe urma de ambele părţi, în urma adesiunii lor la basele angajamentului, propuse de Suveranul Pon-tific.
Roma, 17 Decembre.—Camera a terminat astăzi discuţiunea generală a proiectului de perequaţiunea impositu-lui fonciar. Ea a decis se se înceapă discuţiunea pe articole, trecând la ordinea zilei asupra tutulor propunerilor presentate,
Roma. 17 Decembre. — Monitorul oficia! publica ca corniţele Corii, actual ambasador ai Italiei la Constantino-pol, este transferat tn acelaş post la Londra.
Itclaind. 17 Decembre.— Comîsiu-nea militară internaţională a sosit aci la amează. La orele 3 va pleca către Niş.
Sofia. 17 Decembre. — Aflăm din sorginte sigură că Austria s'a declarat dispusă a sus|ine In sinul conferinţei militare o resoluţiune, ce tinde a face parte victoriilor şi înfrângerilor părţilor beligerante.
Nici un trimis sârb sad bulgar nu va lua parte în corni sta nea militară. Coticlusiunea armistiţiului va trebui să fie urmată fără întârziere de încheierea păcii, pe care atât Austria cât şi cele Talie puteri e dispusă a o fa-vori'sa pe cât va fi cu putinţa.
Londra, 17 Decembre. — Banca de Englitera a ridicat escomptul la 4 0/0.
Londra. 18 Decembre.—O neînţelegere s’a ivit Intre comisarii ruşi şi cei englezi, relativ la fixarea graniţei afgane, împrejurul lui Meruciak.
Din causa acestei neînţelegeri, comi-siunea a suspendat lucrările sale.
Sofia. 18 Decembre.— Comisiunea militară va sosi probabil, mâine la Pi-rot, unde Şakir-Puşa o va întâlni.
Sofia. 18 Decembre.— Madjid-Paşa a sosit— După toate informaţiunile ce am primitde pretutindeni, cea din urmă comunicaţi une a guvernului princiar, făcută murelor Puteri, a produs In genere o bună impresiune.
Se aşteaptâ cu încredere decisiunile comisiunii internaţionale.
\is. ÎS Decembre.— Comisiunea internaţionala, a fost primită la sosirea sa la Niş, de Colonelul MilanovicI, şeful stutului-mujor sârbesc.
Ea a plecat tndata la Pirot.
Yienn. 18 Decembre. — Corespondenţa politica afirmă ca nu este exact sa se zică că Bulgaria pretinde înlr'un mod absolut să primească o despăgubire de resbel. E adevărat ca guvernul princiar a făcut propuneri In acest sens, dar nu le menţine de cât pentru formă şi cu intenţiuneade a le părăsi, dacă se va recunoaşte unirea Rumeliel cu Bulgaria.
Seiiilin. 18 Decembre.— Se (jice că mulţi soldaţi bulgari aii murit de frig.
( onsfantlnopol. 18 Decembre. — Sgomotul circula, In oare cari cercuri politice, ca Poarta ar Ii angajiat pe prinţul Alecsandru sa consimjă la un armistiţiu, pe basele unei evacuări simultana.
Vicniu 18 Decembre.— Ziarul rus •>Novoie Vremiea», pretinzând, pe basa Încredinţare! ce’i da unul din corespondenţii săi di ii Constantinopol. ca baronul Calice ambasadorul Austro-Unga-rifei, ar fl Îndemnat pe Poarta sa intre lu 14umelia,pe când ambasadorii Rusiei şi Germaniei o sfătuiau sa nu facă a-ceasta, Fremdenblatt, se (Jice autorisat să declare ca aserţiunea este cu totul ne-exacta.
Roma. 18 Decembre.— Raporturile diplomatice între Italia şi Columbia au fost suspendate. însărcinatul de afaceri al guvernului italian la Bogota a fost recbemaţ la Roma.
Afona. 18 Decembre.— ICmnera a votat împrumutul de 100 milioane, conform cererii guvernului.
Calare. 18 Decembre.— Munlene-grul termină înarmările sale. Armata va număra 20 baterii de artilerie şi primit 45,000 puşcl perfecţionate.
EXPERIENŢELE CU CUPOLELE
Eri Vineri s'au Început experienţele cu cupolele, experienţe ce vor dura 15 zile.
La orele 11, aii plecat de la gara de Nord comisiunea militară,ce are de preşedinte pe generalul A. Ariou,Împreună cu numeroşii ataşaţi militari, cari au fost trimişi dinadins ca să asiste la aceste experienţe.
Comisiunea a trecut la Cotrocenl, şi
www.dacoromamca.ro
EPOCA 8 — DECEMBRE
lăsând linia caro leaga cele două gări centrale, a apucat pe o linie strategica, tn direcţia Bolintinului. oprindu-se la o distanţa cam de 100 metri de cupole.
Mai lntâiu sî> facem o mică descripţie a acestor cupole.
Aceste cupole sunt tn număr de două; una lucrată In Germania si cea laltâ în Franţa la Saint-Chaumont.
Cea germana, mult mai simpla, costa 190000 fr. S'a clădit un mic turn di* zidărie, peste care s’a aruncai pălmuit tn cât sâ'l acopere aproape_până sus. Astfel zidăria nu să zăreşlemal de loc.avînd tu faţă numai o înălţare de pământ ca o movilă. Iji culmea movilei, or mai bine la acel vârf al zidirei, eşit d asupra, vine un acoperiş sferic de metal. A-ceastft parte metalică protege cele două tunuri.
Zidăria fiind acoperită cu pământ, e la adăpostul ghiulelelor vrăjmaşe. Numai partea metalica rămâne expusă loviturilor de tun. Trebue Insă remarcat că scoarţa de oţel e atât de groasă, în cât numai când 11 ghiulele ar lovi-o in acela? loc, ea ar li găurită. Ca să se evite aceasta , acoperişul se mişcă, lunurile tnvârtindu-se cu densul. Cu modul acestăli ecu neputinţa vrăjmaşului se izbească mai de mulle ori, tocmai In acelaşi loc.
La Turela germană sunt adaptate două tunuri Krupp.de 15 genţiraetre.
Cupola franceza e mai complectă; ea costă 2110,000 franci. Partea de zidărie acoperită de pământ e ca aceia u cupolei germane. Interiorul şi acoperişul Insă sâ. deosebeşte mult. In interior (de la acoperiş până In fundul turelei) sunt trei caturi. Oamenii cari fac manevra şed tn calul de jos.
Partea de sus se compune dintr’o placă mişcătoare, înconjurată de o cuirasă rotundă. In care sunt făcute doue găuri, pentru cele două tunuri din sistemul de Bnnge de* 15,5 centimctre.
Eri nu fost vizitate eu de amăruntul cele doue cupole. In cupola francesă, comisiunea compusă din ofiţeri români a stal mai bine de două ore. Căpitanul frances, earee chiar descoperitorul acestei cupole, a făcut un lung curs ca sâ explice tot mecanismul, atât de complicat, al acestei cupole. La a-ceasta n’afl fost faţaoliţerii străini.
Generalul Brialmont fiind bolnav n’a putut lua parte la aceste experienţe.
Eri comisia s'a ocupat aproape numai cu un singur lucru: zmuCeăla tunurilor. Pentru aceasta s'a tras eu tunurile ambelor turele. Mai lultifi lunurile au fost încărcate cu pilituri de fier. Pe urma din cupola germană s'a tras şi cu ghiulele, dar crea prea târziu ca să mai poată trage şi cupola francesă. Resultatele obţinute au fost excelente. Zmuceala nu să produce mal de loc.
S'a observat un lucru foarte avan-tagios turelei francese: Intre două lovituri de tun nu trece nici măcar un minut şi jumătate, pe când cu turela germana după o prima lovitura şi până sâ se tragă o a doua, a trecui 2m. 43.
încă un avantaj ce'l mal are turela francesă e ca mecanismul el nu e legat, ca In turela germană, cu cuirasă. Astfel la cea germană, or-ce stricăciune făcută cuirasei, poate se împiedice turela d‘a mai funcţiona.
Azi se va începe tirul ca să se vadă precisiunea ce o pot păstra tunurile.
In curând se va începe o experienţa foarte interesantă. O bateriede artilerie va trage asupra turelelor ca sâ se vadă ce stricăciuni li sâ pot face.
De-o-cam-dalâ s'a constatat o mure superioritate a cupolei francese asupra celei germane.	A.
ŞTIRILE ZILEI
Astă-ziijjlatorele patru, va fi ohtlrunire a oposiţiei la d-nu Vernescu. — La a-ceasta întrunire va lua parte şi d-nu D. Brătianu.
L.
•
l)-nu General Brialmont. fiind puţin indispus, n'a putui lua parte la experienţele cupolelor ce s au făcui en.
Stmbăta viitoare, d-nu Marchis de Bisio şi d-na Bisio vor părăsi capitala spre a merge la Petersburg.
• •
Curtea cu juraţi din Galaţi a judecat Joi procesul unui fost primar al comunei Folteşti. aeusai de falş In acte publice.
Comisiunea juraţilor a pronunţai un verdict de achitare.
M. S. Regele a primit eri dimineaţa la orele un-spre-zcce, Liiuroul şi comi-siunea Senatului, însărcinată a presinta
M. S. răspunsul la Mesagiul Tronului. *
* •
Din intendenţa militară, n'a reuşit la examenele pentru gradul de major de cftt un singur căpitan, din 18 cari s'au presentat.
I’e la începutul lunci Ianuarie va sosi
In Bucuresci, A. S. principesa de Wied
muma M. S. Reginei.
*
* •
Joi s'a judecat de tribunalul Ilfov secţia III, procesul celor cari aii luat acum 3 luni, banii din casa administra-ţiunei Românului.
Gei doi aeusaţi cori au recunoscut ca sunt autorii furtului aii fost osândiţi la 2 ani şi jumătate închisoare şi solidari la despăgubire de 1000 lei.
* •
Vineri, la 0 Decembre ora 1 p. m. A-eademia a ţinut şedinţă publică. D. Gr. Tocilescu a cetit nişte documente despre «Iiiscripţiuni de la Adam Klissi, Si-listra şi Recica, precum si despre Rhy-
tonul dela Poroinalnjudeţul Mehedinţi» *
♦ *
Sărbătoarea de la 30 Noembre dată în Şahi Teatrului, în folosul loteriei e-dillciului Atheneului, a produs aproximativ 18,000 lei.
Scoţtndu-se ehei bielele, se crede eă beneficiul net al seratei va trece peste
14,000	lei.
COLEGII ELECTORALE VACANTE
lori din Mehedinţi, esteconvocat tn ziua de 5 Ianuarie. ■
—Colegiul 1 electoral pentru depu-itaţl din judeţul Dorohoifi este 'Con-voc;it. în ziua de i lanu.arie lssfl.
—	Colegiul I electorii I pentru deputaţi din judeţul Botoşani este con-
i vocal, iul ziua de 8 Ianuarie 188(>.
—	Colagiul l electoral pentru debutaţi din judeţul Muscel este convocat, In zina de 28 Decembre 1885.
—	Colegiul II electoral pentru deputaţi din judeţul Bacău, este convocat, în ziua de 28 Decembre 1885.
Colegiul III electoral pentru de-putaţr''(Tîh judeţul Argeş""*s'te cdn^ vocat, tn ziua de 12 Ianuarie 1880.
—	Colegiul III electoral pentru deputaţi din judeţul Putna, este convocat. In ziua de 12 Ianuarie 1880.
—	Colegiul III electoral pentru deputaţi din judeţul Suceava, este convocat tn ziua de 12 Ianuarie.
teste chiar că steaua d-lui Djuvara n'aş-teptâ. pentru a şi lua ziua buna de la public, de cât ea sfântul Ion alegătorul
să 'şi trimealâ Cimerile acasa, precum stelele cari apar la crăciun pier a doua zi după sflntul Ion Botezătorul.
Dej astâ-data, nici fondurile secrete, nici umbra lui Perieles nu va putea izbuti Sre-o minune;[e luciu hotărtl : Steaua partidului apune.
Itii«Iii Tzandnrn.
CRONICA
DECRETE
—	l)-nu A. G. Popovicl, directorul prefectura Tecuci ii, este autorişat sâ ia parte la lucrările consiliului de re-visie.
—	D-nu D. lancovicl, directorul prefecturei Tulcea, este autorişat să ia parte la lucrările consiliului de rc-visie.
—	D. E. Ciocanelli s'a numit co-misar-inspector pe lingă Prefectura poliţiei capitalei.
*
—	Colegiul I-iu electoral pentru senatori de la judeţul Bacău este convocat In ziua de 30 Decembre.
, ţ— Colegiul I-iu electoral pentru senatori de la judeţul Dolj, este convocat pentru 8 Ianuarie.
—	Colegiul al 2-a electoral pentru senatori din Teleorman, este convocat pentru 28 Decembre.
—	Colegiul I-iă electoral pentru sena-
<i Vicleim» si «stea».
In anul trecut, la deschiderea Parlamentului, toată noua i/r)irrafiuur,h\lro-dusâ in Camera graţie nonei ere Inaugurata de către d. Ion G. Brătianu, de-filă la tribună pentru a face cuvenita temenea marelui elector al României.
Emoţionat de acest nenorocit debut al viitorilor liberali-naţionali—dacă 'I o mai ţine Dumnezeu multe zile pe partid la putere.— D. Mihalţ Gogălniceauu, califica afacerea de Vicleim».
Camera a aplaudat,Muncea pe d. Co-gălniceanu, iar irozii au tacul chitic.
i a
Pe vremea acea d. Alexandru Djuvara, alesul administraţiei la Colegiul II de Brăila, lipsea de la Camera, fiindcă mi putea lipsi de la şcoala, şi ast-fel nu putu decora eu nostima’i figura defileul «vieleimisl».
La Paris tusa vin gazete din Bucureşti si d. Djuvara, tntr'o Duminică Când i se dote voiă ca să iasă în oraş, Sini într’o noapte când sari zidul şcoa-leî, află dintr’un ziar păţania irozilor, confraţii săi de vtrstâ şi de norocire e-lectorala.
0 ideie luminoasă străbătu atunci întunericul capului şeii. Ecrica\ strigă d.Dj uvara. Eu trebue să mă deosibese de cei-ralţl, dar... nu prea. Ei aii umblat cu Vicleimul, eii voi ii umbla cu Steaua.
Zis făcut, şi fiind că România este Belgia Orientului, unBelgian fu comandat tn străinătate pentru ca se dea lumină acestei Stele a României.
Precum tuşă în tradiţie S/raoa ori de
cât ori întâlneşte Vicleimul pe stradă,
trebuie să i se închina lui, ca semn de
inferioritate, lot ast-fel şi in mascarada
parlamentară, Steaua a rămas mai pe
jos de Vicleim, căci debuturile Viclei-
miştilor de acum un an, au fost cu mult
superioare marelui fiasco făcut de către
conducătorul Stelei.
*
• *
Acuma numai să ţie mult.
Bieţii băeţi strigă neîncetat pe la uşile tutulor: Cine primeşte Steaua frumoasă fi luminoasă.... şi nimenea nu o primeşte, ba ce este mai mult, Belgia, ingrata Belgie, precum odinioară a retras pe generalul Brialmont care voia să fortifice Bucureştii, este hotărttâ sâ’şl retragă profesorul de franţuzească, care fortifica gramatica ziarului.
Prin cercurile bine informate se şop-
CONVENTIUNEA MONETARA
Dupe rum se ştie. de vr’o lună de zile
s'au început la Paris negoţierile cu Belgia, pentru a face să reintre acest stat tn Uniunea latină , reconstituita prin convenţia de la (î Noembre st. n. trecut. Intre Fraueia, Grecia. Italia şi Elveţia. Aceste negoţieri au avut drept resultat încheierea unui act adiţional, care s'a semnat la 1 ,13) 1. c. la ministerul afacerilor streine din Francia, Intre plenipotenţiarii celor cinci puteri, după cum se constată printr'o notă publicată in Foaia Oficială. Belgia adera la convenţia din (î Noembre. In ce priveşte lichidarea pieselor de cinei franci eu oeasiu-nea disolvărei uniunei, s'a stabilit că solda ce trebue rambursată până la suma de 200 milioane, va 11 împărţită tn două: jumătăţi: una va fi rambursată în aur sau In trate, conform disposiţiuni-lor convonţiunei de la 0 Noembre; cea-1-ultă va 11 retmpatrială pe calea schimbului. Suma care va trece peste 200 milioane de franci ve ii rambursată tn aur sau în trate. Francia şi Italia 'şi reservă facultatea de a reclama aplicaţiunea a-celuiaşlmod de lichidaţieîntre ele, până la concurenţa aceleiaşi sume. Disposi-ţiuni speciale stabilesc condiţiunile de circulaţie pentru piesele uniunei tn Belgia, modul de lichidaţie între ele si Elveţia, precum şi contigentul mouetelor divisionare alocate in Belgia,
PARTEA ESTERIOARA
Itiisin. Aici este privită ca sigură încheierea unui armistiţiu sârbo-bul gar ; aceasta, fără îndoială, ca o urmare a bunelor servicii din partea puterilor. Gu modul acesta ambele părţi pot face concesiune, fără ca sâ compromită prestigiul naţional. Cabinetul rus pare că ’şi-a modificat planurile în ce privesce crisa orientală. De sigur, tractatul de Berlin nu l’a recomandat ca basa conferenţei din dragoste pentru acest tratat, ci pentru ca să evite complicuţiuni ameninţătoare. Gliiur şi după înlăturarea în parte a pericolului, prin faptul.că Serbii au fost respinşi, cabinetul rus n’a încetat d'a ţine la respectarea tratatelor, ca cea mai sigură garanţie pentru liniştea comună. Dar dacă tratatul de Berlin a fost pe faţă contestat în conferinţa din Constantinopol şi Turcia nu voesce se se folosească de binefacerile lui, Rusia nu poate, In oposi-ţie cu toate puterile, să’l menţină. S'a-crificându-sc Insa tratatul şt fucându-se schimburi în situaţia politica a vreunuia dintre Statele balcanice, Rusia redobândeşte libertatea sa do acţiune şi trebuie sâ judece lucrurile dintr’un alt punct de vedere. Daca este vorba să se revisuiască tratatul, atunci revi-suirea se nu se facă în favorul unuia dintre statele balcanice şi în paguba celui-lalt, ci în favorul tuturor, conform tratatului de la San-Stefano.
furci». Guvernul turcesc urmăreşte cu cea mai mare atenţiune pregătirile resboinice ale Grecilor şi In special pregătirile pe mare. Se zice că Grecia a cumpărat cele două cuirasate comandate de către China In Germania şi se crede ea la o eventuala începere a ostilităţilor. Grecia va căuta. Înainte de toate, să Impedice liota turcească d'a eşi din Dardanele şi să încerce a debarca la un punct al golfului de la Salonic. Trupele aşezate d'a lungul graniţei Epirului vor avea să se ţină In defensiva. Din acest plan, Poarta conchide că Grecia nu se gândesce la Fplri ăi Ta o parte dîn Maăedoniâ.
Itiilii'itria. Guvernul bulgar a res-puns puterilor cari aii propus întocmirea unei comisiunl militare în modul următor
După ce guvernul bulgar a arătat motivele cari aă făcut pe Serbia să
primească condiţiunile armistiţiului, a socotit că puterile vor hotărî care să fio pentru Şerbi sau pentru Bulgari condiţiunile, cari să corespunda posi-ţiei ce ocupă beligeranţii. Guvernul a rămas suprins când a văzut că puterile vin acum cu o propunere, care se referă la o cestiune de importanţă secundară, cu atât mat mult că o linie de demarcaţiune pentru zona neutră esista deja pe teritoriul sârb. Guvernul nu poate prin urmare consimţi ca demarcaţiunea zonei neutre se se facă pe teritorul bulgar de oare-ce intervenţia Austro-Ungariel nu s'a făcut de cât tn vederea Serbiei.
De aci resultă că comisia militară, care n'are de a se ocupa de cât cu lucruri tcchnice , n’are nici o raţiune de a fi. Cu toate acestea guvernul primesce propunerea pentru întocmiri*» unei comisiuni, spre a dovedi respectul către puteri, staruiesce Insă ca comisiunea se nu reguleze numai afacerea pur technjcă, ci să ia In consideraţie şi situaţia Bulgariei, precum şi biruinţele şi perderite. Guvernul este dar convins că puterile vor primi următoarele propuneri : 1. Ga delegatul Bulgariei să fie primit lu cornisiune tot aşa ca şi delegatul Serbiei? 2. Ca puterile să nu permită cu nici un preţ Serbiei d'a reîncepe ostilităţile şi să o îndatoreze d’a deşerta cât mai curând teritoriul bulgar. Guvernul cere în fine răspuns grabnic, pentru ca se se poată înţelege cu Madjid paşa, în ce priveşte restabilirea păcei.
Englitera. Ştirile ce circulă în privinţa înţelegerei lui Gladstone cu Par-nelliţii să contrazic unele cu altele. In ori-ce cas se pare că până acum nu e-xislă nici o invoiala In privinţa condi-ţiunilor. Darcum-că Gladstone este dispus se faca concesiuni însemnate naţionaliştilor, spre a stabili un modus vi-vendi Intre liberali şi Parnelliţi, reiese şi dintr'o scrisoare a fiului lut Gladstone In care să găseşte şi următorul pasagiu: «Nimic nu m'ar putea face să tiu pentru despărţire, dar daca cinci părţi din şease In Irlanda cere un parlament în Dublin, pentru administrarea afacerilor lor locale, atunci în numele dreptaţei şi al înţelepciune!, nu pot sâ nuadmit aceasta cerere». Primirea unor asemenea condiţiurii din partea lui Gladstone este probabil e* va da naştere unei desbinări In sinul partidului liberal.
Spâni». Gu privire la cele petrecute în clubul conservator se comunică din Madrid următoarele : îndată ce aii venit la Club vr’o miie de Ro-merişti, Canpyiştii s'au retras protes-
F01ŢA ZIARULUI «EPOCA»
CUGETĂRI
Vâslaş, ce-alearga, împins în zare De oarba sete a fericirii,
Pe câmp de ape Iară cărare,
Omul e pururi prad’amâgiril,
Căci scris e dorul sâ 'şi- l agaţe Numai de umbroşi de năluce, Ce'n a lui vecinie întinse braţe Zadarnic cearcă sâ le apuce.
Şi când viaţa abia ’l-o rază,
Atât de slabă şi trecătoare,
Gând ştie bine că ’nainteazâ în spre-a peireî de veci văltoare,-
De ce vâsleşte si se repede,
Cu-atâta pripă şi nerăbdare,
Dup’o nălucă de foc, ce-o vede Fugind în noapte’I, din zare ’n zare?
Asta 'i ascunsa vieţii dorinţă.
Ce n spre apusuji vecini#.* împinge: Ori-ce lumină i-o suferinţă,
Scăpare i noaptea ’n care se stinge!
Tremurătoare, viaţa bate,
C’o frică oarbă şi ne’nţeleasa.
La poarta păcii netulburate,
Din care omul n’a vrut sâ iasă ;
Căci chinul vieţii, cine Far cere ? Ce stea de sine’şl s'ar mai aprinde. Când ar şti bine că ’i-o tlurere Din întuneric a se desprinde !...
Unde mă duceţi, visuri deşarte?
De ce, lucefăr, te-afunzi în zare,— Mă laşi in urma ti tot mai departe. Pe câmp de ape—fără cărare?
Unde ’s acele limanuri sfinte, Chinul amarnic se mi’l omoare?.. Mai înainte! — mai înainte! li şoptesc glasuri amăgitoare; —
Şi omul trece pe ’ntinsa mare.
Cu valuri repezi, şi ape-adânci, — Călător vecinie in nerăbdare, Împins de vânturi, lovit de stânci.-
Târziu, când simte că e aproape Clipa, In care valul, sub dânsul,
Sâ se desfacă şi sâ ’l îngroape,—
Se uită'n urmă, şi ’l umple plânsul;
Căci tot trecut» ’i pare-o comoară De fericire, remasâ’n drum.
Pan şi durerea'i de-odinioara Plină de farmec ovede-acuin.
Şi nu se ’ndură să se despartă De-atâtea visuri—veştede foi.
Ci ’n năzuinţa ’i oarbă, deşearta. Dă sâ’şî întoarcă barca ’nnpoi. .
(Copil ce umblă s'adune stele De pe oglinda blândelor ape,) Dar cad trudite braţele’i grele, Cârma şi vâsle lăsând se'i scape!
Gându'i adoarme în nemişcare, Ochii s’acopâr, stinşi, sub pleoape, A nefiinţiî eternă mare,
Valu-’şi desface ca se ’l îngroape ;
Căci, rupţi din valu’i s’asvârl in soare Nenumăraţii stropi de vieaţă,
Şi n al ei haos recad, când moare Clipa, de care, lacomi, s'agaţă I
A. \ tutuita.
www.dacoromanica.ro
EPOCA 8 DECEMBRE
3
tand pentru violarea ce s a adus statutelor. Romero Roliledo a fost apoi proclamat de cap al partidului. Dansul a declarat tn discursul sâu râ va apăra stindardul adevăratelor principii conservatoare, cava lupta pentru dinastie şi pentru ordinea publici! şi că din acest motiv va sprijini guvernul actual, dar nu va pactacu el, după cum a făcut Canovas. Sfârşitul discursului lui Romero a rost primit cu vil a-plause.
Bucovina, In şedinţa dietei de la 3 Decembre deputatul Turcan şi alţi tovarăşi &ă propus sporirea judecătorilor de ocol şi crearea unei judecătorii supreme în capitala Bucovinei.
Propunerea s’a trimis la comisiunea pentru propuneri. Deputatul Vasile Mo-raru a propus să se facă un împrumut de *200,000 de fiorini, spre a se converti suma datorită creditului funciar rural din Galiţia, şi să se însărcineze comitetul ţărei ca să presinte în cea mai de aproape sesiune un statut privitor la crearea unei bănci a ţe-rel.în scop d'a sprijini şiîncuragia întreprinderile agricole.
CRONICA PARLAMENTARA
SENATUL
Şedinţa de la 5 Decembre 1885 care se dcchide la 2 ore sub pre.şedenţia prinţului I). Gr. Ghica.
Răspund la apelul nominal 07 senatori, care cresc în timpul şedinţei cu 21, întărziaţi din causa gr eu ţaţei comuni raţiunilor!
D. Boldur Lăţeseu, anunţa guvernului o interpelare, ce promite a fi foarte interesanta, asupra vinzărei bunurilor statului din Bucovina.
Continuarea şi sfilrşitul deshaterilor p’articole, a adresei către tron.
ImorulitHteH YriininKt raţiune!
I). Ilariu lsvoranu, luând cuvăntul asupra celui din urma paragraf al a-dresel prin care Senatul promite con- 1 cursul săQ guvernului, crede că corpurile legiuitoare n’ar trebui să acorde concursul şi încrederea lor guvernului, de cât cel puţin cu condiţiunea expresă, ca administraţiunea să devie morală şi onestă. De oare-ce scandalurile ce se petrec în toata ţara, prin co-rupţiunea administrativa a fi ajuns la culme şi pentru ca să nu învenineze acum desbaterile face graţie de exemple, dar sfidează pe primul ministru, să declare cu mâna pe conştiinţă dacă administraţia e onestă şi morală....
Preşedintele protesta contra acuza-ţiunci generoase de imoralitate ce se aruncă asupra administraţi unei, ceea ce constitue o insultă pentru toţi slujbaşii I.
O furtuna de prisos.
D. Mârzescu, suinduse la tribună insistă asupra imperioasei necesităţi d’a se revizui legile şi blamează din nou închipui cel mai energic, îndrăsneala miniştrilor şi mul cu seamă p’a ministrului Cultelor care cu de la sine putere sau prin simple regulamente administrative culcă legile sau introduce dispoziţiunt contrarii textelor positive de legi existente.
Oratorul, printr’o digresiune, a cărei trebuinţă n’am inţeles’o, atacă chipul cu care se preda religiunea în scoală, loveşte iarăşi cu vehemenţă Episcopatul, declarând că Cathehismul tlmpeşte copii !...
Ceea ce stîrneşled astâ dată o furtună pe banca prelaţilor (spre vădita mulţumire a guvernanţilor.)
I). Eug. Stătescu, strigă că cuvintele oratorului ’i au revoltat adîncile sale credinţe religioase! Provocând pe orator a nu demoraliza tinerimea ce ’l ascultă, prin dispreţul ce arunca asupra religiei, căci şi aşa populuţiunea este d’ajuns pornita spre şcepticism...
I). Mdrzescu, protestă de sentimentele sale curat religioase, dar voeşte să se revizuiască învăţătura religiunel...
Episcopatul, se ridică, protestând contra îngăduirel da se trage religiunea la bara Senatului şi ameninţa a părăsi sala....
Liniştea restabilinduse, ia cuvântul, P p. S. S. Mitropolitul Moldovei, care apăra episcopatul de acuzaţiunile ce ’l a adus d. Mârzescu, atribuind interesul acestuia pentru preoţii de mir, manevrelor electorale spre a câştiga popularitatea preoţilor cu a le cărui voturi s’ar fi ales.
Coada partidului Roşu
D. Eug.Stătescu, suinduse la tribună, respinge stigmatul de imoralitate şi co-rupţiune, ce se aruncă asupra administraţi unei guvernului actual, fără a se produce probe.
ţ *
*•
*	mr •»	■ - •*- -	/ ••
_ ——j- .. ■ —	;-------—
Intrând In analiza compoziţiunoi eoa-liţiutiel eposiţiel, d. Stătescu laşa d'o parte pe conservatori cari fireşte nu pot crede în principiale liberale; luând însă la cercetare, valoarea morală a grupurilor liberale dissidente, oratorul arată, că cea inai mare imputare, ce se facea partidului de la putere, de opoziţia conservatoare, era, prea marea putere ce se da unor persoane secondare din partidul roşu şi ca, după ce guvernanţii 'si au tăiat această coadă lepădănd’o, o-poziţia s’a grăbit a’şi o lipi!...
Superbul orator, se fereşte Insă, a pomeni ceva, despre coadele conserva-torilor pe cari guvernanţii şi le-au pus în cap şi se mărgineşte a spune, că guvernanţii au catat a se scutura de esclusivismu ce Ii se imputa odinioară.
\minciada ministeriala
D. Stătescu, dupe ce pronunţa, în a-plauzele entusiaste ale majoritaţel, un înflăcărat panegeric pentru glorificarea colectivitâţel şi a şefului ei. termina vestind colectivitâţel, că se va induplesq a intra in minister, spre aşi da slaba! sini concurs guvernului, in faţa coaliţiel ce se ridică l
Lealitatea majoritate!
Se cere închiderea discuţiei.
D. Ilariu lsvoranu, contra închiderel, întreabă majoritatea dacă este leal a se închide gura minoritâţel, după ce i s’a aruncat mănuşa de cel mai puternic apărător al guvernului
Oratorul declară, că voeşte a da probele pe cari se internează, când stig-matisează ca imorală administraţia, iar dacă nu i se va da cuvântul, va considera majoritatea ca pe un vrăjmăşiei care dupece’şl a descărcat toate cartuşele fuge dupe câmpul luptei !
Tnblou linul
Se cere Închiderea discuţiei cu mare zgomot şi se primeşte. Punându-se la vot, prin apel nominal adresa, au votat pentru X0 senatori, contra fi şi anume d-nii Dumitru Brătianu, C. Boe-rescu, I. Diamandi, Chintescu, Izvo-ranu şi Mârzescu.
S’au obţinut d-nil Boldur-Laţeseu şi Frumuşeanu.
Senatul decide, u duce in eorpore a-dresa la palat
Şedinţa se ridica la 5 ore şi se a-nunţa cea viitoare pe Luni.
Foc bengal
La sfârşitul sfârşitului, voinicosu) ge-neralu Radu Mihaiu, ministrul lucrărilor publice, se aprinde foc şi strigă cât ’i ia gura, că pentru risipele de care
a fost acuzat este gata a răspunde..a
treia zi după Inflerbinţeaîâ !... Halal!...
Bulm-Yovae
ADUNAREA DEPUTAŢILOR
Şedinţa de joi 5 Decembre 1885
Această întreaga şedinţa a fost consacrată la votarea socotelclor Statului pe arii! 1875, 1870, şi 1877.
Socotelele pe cel doi ani d’intiiu s’ail votat fără discuţie; înaintea voţârei proiectului de lege asupra Socotelclor anului 1877 d. Nicolae lonescu luă cu-vîntul.
Oratorul critică obiceiul ce s’a luat de a se prezenta Compturile Statului dupe zece ani, în loc să se presinte la fie care doi ani, pre cum gălsueşte Constituţia.
Ctnd eram tn opoziţie, subt ministerul Catargiu, adaogă d-1 lonescu, noi liberalii adresam aceleaşi critice guvernului şi fagăduiam că atunci când vom veni la putere avem să a-ducem socotelile precum cere Constituţia. Cum a ramas cu fâgăduiala noastră ?
Vorbind de perceperea impozitelor, oratorul constată cu durere că perceptorii vînd ptnă şi cenuşa din vatra oamenilor săraci, că prin oraşele cele mari, ca Bucureştii şi Iaşi, să vlnd căsuţele văduvelor şi bătrlnilor pentru plata hiruluf, că ţaranil aii început să emigreze diu pricina vexaţiunilor administraţiunel şi altor vexaţiuni. Nimic numi-a sfârlmat mal mult inima, exclamă d-1 lonescu, de cit faptul acesta, al emigrărei ţăranilor.
Oratorul sflrşeste cerlnd de la actualul ministru de fin ance, o făgadu-iala măcar, că pe viitor conturile vor fi prezentate Camerei, în termenul cerut de constituţie.
D-l C. Nacu, ministrul ad-interim la finance răspunde d-lul Nicolaie lonescu că ministerul nu poate făgădui aceea ce cere d-1 lonescu, dar că ’şl va da toată silinţa ca conturile să fie pregătite mal iute ca piuă acuma.
In privinţa emigrărei ţăranilor d-sa declara că iei n ai) fugit de răul din ţara
Românească, ci au plecat în urma ademenirilor unor agenţi streini,cari le făgăduia pământuri în Bulgaria etc.
într’un cuvtnt, tot vechea poveste: Guvernul partidei naţionaJ-liberalc, a-cela care a făcut resbelul glorios, independenţa şi regatul, acel guvern cere îşi da toate silinţele ca ţara să fie cât se poate mai fericită.
in urmă proectul de lege a fost votat cu mare majoritate, iar onorabilul d-nu Chiţu, care presida, a vestit că şedinţa publica va fi tocmai luni.
Mare veselie parlamentară.
Penel.
DIN BACAU
Iu ultima mea corespondenţa, în care vă vorbem despre apropiatele alegeri din Bacau, vă spuneam ca la deputăţia nu se presinta. de-o-cam-dată, decât un singur candidat, anume D. Gheor-ghe Manoliu, patronat de Adminis, traţiunoa locală, după porunca d-lui General Leca.
Astăiji se mai vorbeşte de alte două candidatura, una d-lul Costache Tulbura, fostul Judecător Supleninte de la Tribunalul local, de curând demisionat, care se <jjce ca ar fi obţinut de la puternicul general promisiunea că va păstra neutralitatea între elăşid. Gh. Manoliu. Dealmintrelea, pe cât ştim. dl.Tulbure nu ar aparţine încă nici unui partid.— A doua candidatură este acea a d-lui Chiru, directorul gimnasiului local,care conteacjâ pe concursul corpului profesoral pentru a fi alesă.— Se crede că şi d. Chim ar putea să obţină favoarea protecţiunel marelui om, care dispune actualmente de destinele Bacăului, că doar şi d-sa este om destul de mlftdi-dios pentru a fi pimit în rîndurile colec-tivitaţei;
Ceia ce ne mira este că oposiţiunea nu se mişcă cu această ocasiune.— Oare acum, că coaliţiunea este un fapt îndeplinit, nu ar fi timpul da a se renunţa la tactica fatală, după noi, a ab-ţinerei, adoptata de cea mai mare parte u oposiţiunei la ultimele alegeri.— Vă pot asigura ca de şi Comitetul Libera-lilor-Independenţl de aicea s’a desor-ganisat, de şi de mult Bacaul pare a dormita în apatia, în care l’a acufundat regimul care ne sugrumă, totuşi mai sunt încă elămente de Independenţă şi de vitalitate în Bacan ; a cestor elemente, însă, le trebue o impulsiune energica. un semnal de raliare.—Aşteptăm deci cu nerăbdare ca Comitetul Oposiţiunei Unite să tramita pe ori care din Şefii Coaliţiunei ca sa provoace Întruniri şi sa deştepte spiritul public.
\il.
DE PRETUTINDENI
Acnitii in Ku.sin
Svet .(lumea) tonul dincolo malresplu-dite ziare ruseşti, întreţine o mare agitaţiunea contra aşezâroi nemţilor în Rusia, dar mai cu seamă în Polonia, După ce constata că nemţii formează deja 1 (10) diu populaţia regatului polon (750.000 suflete) ziarul rus cere a se lua măsuri energice şi grabnice spre a se îndrepta acest reu.
După ştirile mai proaspete din Polonia, agitaţia acesta n’a rămas fără efect: guvernul rusesesupune unuicontrol aspru pe nemţii din Rusia şi în mal multe centruri industriale, a disolvat asocia-ţiunile germane.
Masacrul Creştinilor in Analii
Propaganda-Fide din Roma, publică raportul [Vicariatului apostolic din Co-chiuchina orientală, care stabileşte numărul creştinilor masacraţi astă vară In reşcoalaAnamiţilor, precum urmeza:
0 preoţi misionari europeni, 7 preoţi iadigenî, 60 catehiştl, 270 călugăriţe indigene şi24,000|creştinlail fost omorîţi.
Apoi, 200 parochil creştine cu desăvârşire pustiite, 225 biserici incendiate; 17 orfelinate, 10 mănăstiri, 4 colonii agricole, 2 seminarii şi 2 farmacii uu fost cu totul nimicite.
Chin n
Se vorbeşte din Pechin, ca tn capitala cerescului imperiu domneşte o mare Îngrijire din pricina intrigelor la cari se dau agenţii ruseşti, spre a frământă nemulţumiri tn populaţiuneadin provincia Kuldja.
Se zice că Ciung-lfijamen, departamentul afacerilor streine al Chinei, ar fi îndreptat pentru aceasta Rusiei, mustrări energice.
DESFIINŢAREA SCO ALEIDE SILVICULTURA
Citim In Revista Apelor şi Pădurilor din Paris următoarele:
io Decembrie curent
Pecând guvernul Englez, urmând impulsia opiniei publice se preocupa d'a Înfiinţa un învăţământ de silvicultură special, guvernul Român, care ar trebui să aibă o mare îngrijire de păduri, de vreme ce ele constitue partea cea mai Însemnată a pădurilor Statului, este în ajun d’a presinta la cameră un projpct de desfiinţare a scoale! de silvicultură. de curând creată la Bucureşti. Această măsură, ar fi motivata pe eu-vtntul că Şcoala de agricultura de la Herăstrău e părăsita de tinerii şcolari, care ne găsind nici o ocupaţie la eşirea lor din scoală, preferă a intra tu şcoala de silvicultură, a cărui elevi sunt a-proape siguri d’a II întrebuinţaţi în serviciul pădurilor.
Ar fi foarte straniu se vedem sacrificând u-se o scoală care da dovedi evidente de vitalitate, pentru a da viaţă u-nei alteia, care să vede că nu corres-punde unor trebuinţe aşa urgente, de oare-ce, precum ni se scrie, nici că mal are elevi.
Vom lua lămuriri şi vom reveni a-suprn acestei ceşti uni.
INFORMATIUNII
Astftcjli la tribunal era o mare ferbere printre avocaţi, care întrebau dacă Consiliul de desciplinâ va româno impasibil faţă cu acusaţiunile ce’şl an adus mutual d-nul Stătescu şi Maiorescu zilele trecute.
• •
M. S. Regele a fost astăi,li de dimineaţa da a visitat cupolele.
• •
D. I. Brătianu s’a făcut nevăzut la întrunirea extra-parlamcntară de Joi sără d-sa n’a putut veni fiind-că.... era cam bolnav.
Acum aflam cad. Brătianu a plecat la Florica şi ca nu se va întoarce înainte de lnfiT.
* »
Din causa boalel şi absenţei primu" lui ministru, nu s’a putut decide nimic la lntruirea de Joi seară la Senat, şi tot din aceasta causa. Camera s a amânat pe luni.
• .
• *
Aflăm ca azl-noapte un necunoscut a răzbit lu cofetăria d-1 ui Râdulescu şi, spărgând tijgheaua, a furat vr’o 200 de lei. Hoţul, ca de obiceiu, n’a fost supărat de nimenea din oamenii poliţiei.
* *
Sesiunea I, a Curţei cujuraţl de Ilfov s'a Închis astâili după amînarea procesului tâlharului Barbu Niţa.
Sesiunea a doua, va începe In 10 [Decembre,
*
* #
Ştirea dată de unele ziare că d. comisar regal ar fi făcut recurs contra sentinţei de achitare în procesul Colonelului Gjadişteânu, nu are nici un temelii. Consiliurile de răsboiu având aceiaşi legislaţie ca şi Curţilecu juraţi comisarul regal nu are dreptul nici odată să facă recurs în contra verdictului ce se pronunţă.
Ştirea despre retragerea d-luiD. SLur-za de la minister, este eronată.
D. Sturza va păstra portofoliul său şi singurile schimbări ce se vor face în minister sunt dupe cât ni se afirmă cele următore :
D. Stătescu va lua afacerile streine, d. Codrescu, iinuncele şi d. general Făleoianu se va retrage de la răsboiu.
Pentru acest din urmă minister, nu s’a otărît încă dacă va fi luat de d. Brătianu sau de generalul A. Angelescu.
♦ •
Pentru dovedirea autorului crimei dupe strada Berzei, s au făcut până a-cura trei arestări, dar ele n’aO adus nici un resultat.
Este bănuit ca instigator un tânăr de 18 ani, fost în servicii! în acea casă, gonit pentru rele purtări şi care tn ziua comitere! crimei s’a întors acolo, căutând să nu fie văzut de nimeni.
• *
•
Astă-zl s au presentat la redacţia noastră câţi-va comercianţi din capitala cari ne-au denunţat, că un controlor comunal anume Oprea Râdulescu, de la gară, şicanează şi insultă zilnic pe comercianţii şi chirigii ce cară mărfurile şi cari aii nevoie d’a intra în atingere cu acest necuviincios funcţionar.
Denunciâm, la rândul nostru, această neomenie celor,în drept spre a lua măsurile cuvenite.
* *
♦
Rata după |clt ni se spune numele căpitanilor care an reuşit le examenele pentru gradul de maior: din artilerie d-ni Năsturel, Stroescu şi Danessu: din cavalerie, Şaguna,' G. Florescu şi Fâ-nuţă : de la geniu, Culcer ; de la flotila. Goslinski şi Iriniescu; din infanterie, Boteanu, şi Dancovici: din intendenţa Teodoroyici, , „.***■*
• *
De necrezut dar textual. — In F. Sa-
ţtonală de azi citim :
Rum Inia literară este numele unul organ redactat de eâţl-va tineri, în scop neapărat de a lumina poporul şi d’a cultiva «limba şi literatura română.»
Pentru moment tineri redactori aO făsptndit următorul prospect scris în franţuzeşte şi adresat mal cu seamă sexului frumos:
Nous, nous permetlons, de vous prier de bien vouloir nrquittcr l’abo-namento de la revue qui est tres modeste, de 5 fres. pour faună* et qui vous-avez ci jahit vous trouverez la quittance.
Prospectul mai adaogă ca M. S. Regina a bine-voit a da protecţiunea sa acestei întraprinderf.
Voinţa Naţională, răspunde somaţiu-nei ce-i adresase d. Panu cu să probeze eâ Lupta e salariată de Evrei.
lată-i pe scurt argumentaţia.
Lupta a făcut articole favorabile E-vreilor.
Or d. Păun a probat că n’are con-ştinţă fiind că a părăsit pe d. Brătianu
De aceia a tras concluzia că Lupta trebuia să fie salariată de Evrei.
Cu toate acestea Voinţa consimte aşi retrage cuvântul şi a declara chLupta susţine gratis pe Evrei.
Curată logică colectivista.
* •
D'acuin in colo vom scoatem tonte Ihiminicclc un supliment pe care *1 vor primi si abonaţii uostri.
Haine la "i ore vom scoate «Iar un supliment.
DEPESI SPECIALE
{ale ziarului Epoca)
Vienn. 17 Decembre. — Poarta a trimes o circulara puterilor, prin care cere o nouă întrunire a conferinţei pentru a se regula chestiunea Rumelicî.
t onstunlinopol, 17 Decembre. — Sultanul e dispus a primi unl-rea Bulgariei eu Itiimclia in persoana principelui Alexamlru.
Se cr<'«i<k ea MndJI-pnsn a primit misiunea d'a «lu«*c propunerile pentru înclieerca parei.
Se asigura ca Turcia e gata a faee mari concesiuni principelui Alexandru, dar ea ui stărui spre a-si menţine eu orice preţ drepturile ei de suzeranitate.
Yiena, 19 Decembre. T< ghlatt primeşte ştirea că cele trei imperii sunt hotărlte a nu face Bulgariei de cât concesiuni foarte mici.
Berlin. 19 Decembre.—Dupe o depeşa primita «i«* .\orddciitcclic Allegemeine Zeit ling. Poarta refuza arbitragiul propus de Grecia, în privinţa neînţelegerilor rare sunt asta-zi pendente.
IIIHTIN FLVHCIAR
Bucureşti, 7 It) Decembre 1885.
Judecând după Impresiuuea ce a produs în piaţă ultimele nuvele primite din a-fară, suntem tn drept a recunoaşte că târgul nostru nu mal da marc crezemânt uşor pretinse incurcăturl diplomatice, ce ar fi pe cale de a se nasce. Este adevărat că sunt mulţi interesaţi a vedea reîncepân-du-se ostilităţile lu Balcani, din causă că ameliorarea din ultimele zile i-afl surprins cu vânzări peste puterile lor, şi cumpărătorii nu le dau de loc ocuziunea să se rea-copere. Cea mal Însemnată mişcare hi sensul acesta ne o dai! Băncile Naţionale, pe cari le vedem, din urcare tn urcare, atingând cursul de 1150. baciele se ţiu la 2o5 şi Construcţiunile la 170.
Agio sjugur face o notă discordantă. Aurul sc caută astăzi cu 17.85 şi e din ce iu mal rar.
Tendinţa e fermă.
Cayrol.
ULTIMA ORA
I.oiidru, 19 Decembre.— Times confirmă că d. Gladstone a lucrat tntr’adevâr un program, ce coprinde stabilirea unul pur-lamcnt irlandez la Dublin, şi conchide de aci, că şeful partidului liberal voieşte să revie la putere.
I.ondra, 19 Decembre.—Daily News află că 10,000 sudanezi ameninţă oraşul Kosheh şi se aşteaptă la noi lupte.’
Agram, 19 Decembre. —In urma scandalului ce s’a Întâmplat In dieta de la.A-grum la 6 octombre trecui, tribunalul a condamnat doul deputaţi D. D. Slarcoviel şi GîrzanicI la 3 luni de închisoare. Pe când se pronunţa sentinţa, un tînăra strigat: «Preşedintele va fi a treia victimă» şi Fncepu să înjure membrii tribunalului, poliţia fa arestat.
kt ;

v «X . .j
www.dacoromanica.ro
*s	Y.
’T "'V-	:
4
EPOCA —8 DECEMBRE
IMKTORU m MW
Vechili profesor de arta ihoşitu-lui şi medic primar al spitalelor Sf. Spiridnn din laşi. instaWndu-sp îu Bucureşti str. Clemenţei, 2o de-a-supra Farmaciei, dă consulta ţiuni de la 8—11 a. in. şi 0—S posl-me-ridiane.
ALECU A BALS
w o< VI
66 .Strada Diouişie oonsullalit de la S—li? dimineaţa.
D. R. ROSETT1
AVOCAT
Strada Batiste No. 4.
DE VENZARE.
Proprietatea Sllisensca din judeţul Teleorman-Oara la o minute depărtare. A se adresa la d-na Elisa Chronidi, Intrarea Rosetli No. :>.
ki»l m \w\ mm «acelei si «mm umilii
Sistemul prof. Dr. JAEGER
O DOMNIŞOARA
Absolventă a cursului secondar şi avend Diploma de maturitate, se
oferă a da lecţiunî. în vre-o familie, pentru cursul primar sau secon-dar.
In special pentru limba franceză, matematici şi ştiinţele fiisico-natu-rale.
A se adresa la redacţiune.
1'' fi MTQ A guturaiului, gripa, bronşita, etc., LUIl I imSiropulu şi pasta pectorală i d<* Nafe de Delangrenier poşsedâ ui efiica-citale sigură şi coostatală de unu mare nuineru de medici.
Fără aăre de opium (Morfina sau codeinâ) se '] <11 fără trinert la Copii bolnavi de Tunse, de ‘
năţjuşiUd.
Paris, 53, rue Yivienne, şi in tdte farmaciele
LE PLUS ANCIEN BUREAU
DE
Recunoscut pretutindeni ca cel tna) esce/iufe
CORONAT DC JURIUL MEDICAL DIN LONDRA CU „ MEDALIA OE AUR "
P L A C E M E IM T
Pour institutrices, gouvernantes, valets et fetiimes de Chambre, ele.
Lecons particulieres eri toutes Ies langues, piano et musique vocale.
Temi par Catiieiunk Karl.
Dirige jiar A tina Decker. institu-triee franeaise.
11, Strada Stirboy-Voda 11.
B ti o a r e s t.
a v r s
Sub-semnatii, având numai noi singuri dreptul de a fabrica vestmintele de lâna ce se poarta pe dedesupt, vestminte zise Normale, precum si cuverturile de paturi in lâna curata de Cămilă.
Cari păzesc de răceli si reumatisme
Derlarflm ca am Încredinţat în România unicul deposit al produselor
noastre Caseî
AU QUATRE SA1SON
72, Calea Victoriei 72, (in faţa Pa lat aha Ilegal).
Declaram ca nu recunoascem ca VERITABILE de cât flanelele ce se găsesc în aceasta casa. — Comande din provincie se fac direct.
Preturi carenţe si broşuri se trântit gratis şi franco după cerere
W. BERGER’S SOHNE (Stuttgnrt)
Bursa de Berlin
Cursul de la 18 Decembre 1885.
Napoleonul —Renta română a-mortisabilă 5 la suta, 02.20-92.20. Obligaţiunile C. F. R. 0 la sulă 103,80-104. detto detto 5 la suta 100,20-100,40. Împrumutul danubian Oponheim, 108-70 10. Rubla hârtie comptant,200,02-200,85 Schimbul Londrei 3 luni 20,21-20,21, detto Parisului 2 luni 80,30-80,30. detto Amsterdam detto 108, - 108, împrumutul municipal Bucureşti 1884 91,50.
Bursa Londrei
Consolidatele engleze99 sfert. Schimbu Parisului pe 3 luni, 25,39 detto la Berlin 3 luni, 20.52, detto la Amsterdam 3 1. 12,03.
pmm.TATB*
ZIARULUI
„EPOCA
Strada Episcopiei, IVo. 3.
4 4
ANUNC1U R I SI RECEAME
anunciuri pe pagina a IV, linia 30 bani, anunciuri si reclame
pe pagina III 2 lei linia.
■ «r 'wmrc
IL4M nw'UBtawaaa»
CASA DE SCHIMB
I. M. F E R M O
27,—STRADA LIPSCANI, 27—
CI IISI I. It U C L M i: S ( |
7 Decembre 1885
5% Rente amortizabilă . . .	91 s
~i% Renta perpelim ....	87
0% Oblig-, de stat		83
0% Oblig, de st. diurnii defer	
Scis. fune. rurale. . . .	103
5% .Scris. func. rurale . . .	8514
7% Scris Tune. urbane . . .	97
<i% Scris func. urbane . . .	90
5% Scris. func. rurale . . .	80 b
e% împrumutul comunal . .	71 y,
Oblig, casei pens. ilei 10 dob.	zor.
împrumutul cu premie . . .	30
Acţiuni băncei nation . . .	1130
Acţiuni «Dacia-ltoaiania » . .	205
» Naţionalii		210
» Credit mobiliar . . .	200
» Constructiunl. . . .	ifr>
» Fabrica de liărtie . .	
Argint contra aur		1750
Milele de Bancă contra aur. .	1750
Florin austriac!		2.01
cuitsi i. i»i\ \ if.a v	
Napoleonul		10
Ducatul		5.97
Lose otomane		17.70
Rubla hârtie . . . ... .	123.70
< I BM 1. IMN IlF.lt 1.IN	
Acţiunile C. F. R		
Oppenhelm.	108.70
obligaţiuni noui ti% C. F. K.	103.20
« « 5% » » »	100.20
Rubla hârtie			199.30
i i bsi i bi: rxitis	
Renta Română		
Lose otomana. . . i . ■. . 1	35.50
Hcliilnl		
Paris 3 luni		
» la vedere		25-20
Londra 3 luni		
» la vedere		123.70
Berlin 3 luni		2.01
Viena la vedere		1
DE VENZARE.
Locul din strada Dionisie No. 20 şi strada Crinului No. 5. Acest loc are faţa pro strada Dionisie 37 metri, pre strada Crinului 10 metri şi adâncime ţie 4 i metri. Se vinde In total sau în loturi, do câte o a patra parte.
Doritori se pot adresa la proprietarul lui, D. Gr. G. Peucescu, str. Clemenţi No. 2.
DE VENZARE.
Moşia Rîea Noua din judeţul Teleorman, plasa Teleorman, comuna Rtea. Moşia are 200 stj. masa sau aproape 400 pogoane. Este de arendat a 200 galbeni şi se întinde până îu bătătura celei de a Il-a staţie a căi ferate Costeşti-Turnu-Mâgurele.
Doritorii se pot adresa la I). Gr. G. Peucescu, str. Clemenţei No. 2, unde vor vedea planul şi vor lua ori-ce alte lămuriri.
INSTITUT! ON RLA RAM BERCI
Strada Sf. Voevodi
Li Direclion a l’lionneur d'informer Ies parente qu'elle a pris pouri'nnncescolaire 1885-8(5, des disposilions d'apres lesquelles Ies exatnens aurout lieu dăsormais dans Ies âcoles puliliques.
Ilien ne sera aeglige pour assurer Ies progres et le bien-ătre des âleves (|u'on voudra bien lui coulier.
La rentrăe a eu lieu le lor seplembre
IMitiiti mao « -ic-, J l.l 1,1 r.
BURSA PARISULUI
Cursul de la 18 Decembre 1885
Renta franceză 4 jum. la suta, 109,25 —109,20 detto bulevard 10 ore, 109,25-Renta română perpetuă 5 la sută 87,50 87.75 detto C.F. R. 6 la sulă—.—Acţiunile băncei române—,—Creditul Mobiliar român—,— împrumutul Elin din 1879 341,25idem dinl881 294.295, Banca Otomană, 505.25. 506,25 deto bulevard 10 ore, 500, 506.25, Datoria turcă 14 4 jum. la sutâ.35,50 Lose turcsşti, 35,50 35.56, Datoriauniflcatâ egiptână 6 la sută 323.323 , Schimbul Londrei la vedere 207,75, 207.75, detto laBerlin 123,123.03
Bursa de Viena
Napoleonul 10 —9,995, Ducatul 5,97, 5,97. Impe-rialul, 10,32,10,31, Lire turceşti, 11,30 11-35. Argint contra hârtie, 100.Rubla hârtiecomptată 123,25-123.50 Acţiunile Credit Anstalt 294,10—295,10. Renta metalică 5 la sută , 83,20 — 83,40. Renta hârtie 82,80,82,80. Renta aur, 109-10, —Lose turce 17,70—17,50 Schimbul Londrei lu vedere 126,40-126 10 detto detto Paris 50,—49,97. detto Berlin la^vedere 02,05-,.02 detto Amsterdam la vedere 104,00-104,00.
MERSUL TRENURILOR CAILOR FERATE ROMANE
Valabil de la 1885
ltu<*iii'<‘H(i-l tonul ii
lliicurrsti-VArcioi'Uvtt
Bucii resci-Giurcriu
STAŢIUNEA
Arătarea Trenurilor
Tr. ac.lTr. p. |Tr. p.|Tr. pl.|Tr.a ,
	noapte	a. m.	dim.	dim.	
Bucureşti p.	11,00	8,30	745	645	5.00
Chitila	11,13	8,46	8,30		 I	5,17
liultea	—	8,59	8,19		5,31
Cri vi na		9,20	9,04		 [	6,09
					0,09
Ploestl	12,17	10,05	9,35	8,19	
Valra-Călug	—	10,59			6,30
Albeşti	—	11,00			8,30
Mi zii	L14	11,30			8,52
Monteoru	—	12,10	p. m.		9,52
Bu.\6u	1,59	12,25	1,00		10,57
R.-Sârat	3, lr	—	2,15		11,20
Focşani	d. 4,16	Tr. 7.	3,38		4,23
MărăsestI	5,00	2.00	5,15		0,38
Pu Ieşti	—	2,20	5,57		11,00
Adjud	0,01	12,55	0,39		
Sascul	0,24	1,20	7,18		
Răcăciuul	—	1,48	8,01		
Valea-Seacă	—	2,20	8,41		
Băcăii	7,31	2,40	9,35		
Galbinl	—	3,32	10,29		
Roman sos.	8,45	4,10	11,15		
	dim. |	p. m.lnoap. I			
Boninn-Bueu rosti					
	uoap.	p. m.			p. m.
Itomau plec.	8.25	12.30			5,45
Galbinl	—	1,07			6,37
Bacăii	9.20	1,40			7.20
Valea-Seacă	—	2,17			8,15
Răcăciuul	—	2,58			8,59
Sascut	10.23	3,18			9,43
Adjud	10.45	3,52			10,29
Put'estl		4,11	dim.	p. m.	11,01
Mărăşeştl	11.18	. 4,34	6,40	5,05	11,30
Focşani	11.52	‘ 		8,20	5,45	12,49
R.-Sărai	12.39	Tr. 6.	9,55		2,14
Buzău	1.40	11,35	11,00		3,33
Mouteoru	—	11,53	—		4,28
Mizil	2.50	12,39			5,33
Albeşti	—	1,05	—	Tr. 22	6.00
Valea-Eâlug.				1,18	seara	seara	6,25
Ploeştl	3.33	1,35	8,05	9,57	6.45
Crivina	*—	2,22	8,35	TT, j	10,41
Buftea		_	2,59	9,12	___	11,11
Chitila	4.48	3,15	9,20	11,10	11,22
Bucu. ros.	5.00	3,30	9,40	11,30	11,35
		p. m.	seara	noapl	a- m.
STAŢIUNEA
Arătarea Tren arilor
T. ful.fT. itc.iTr. |>
	p. m.	dim.	p. m.
Bucuresci p.	4,05	9,00	4,30
Chil ila	—	9,14	4,47
Ciocănesc!	—	—	5,07
G benga rn	—	9,47	5,27
Tilu	5,07	10,03	5,51
Găesci	—	10,30	seara
Pi tesci	0,24	11,35	7,55
Corbu	—	p. m.	9,00
Potcoava	—	12,48	9,24
Slatina	8,08	1,18	10,04
Piatra	—	1,40	10,32
Bulsu	—	1,57	10,54
Păleşti	—	2,19	11,23
Circea	scara	—	11,35
Crai ova	9,30	2,54	12,01
Fii ia si	10,17	3,50	1,04
Buloiestl	—	—	1,25
SLrehaia	‘		4,24	1,47
Ti m n ea	—		2,10
Prunisoi'u	• rr—	—	2,20
Palotâ	11,30	5,3	2,40
j .-Severi n	12,03	5,52	2,34
Yercior.sos.	12,0.5	0,15	4,00
VOreloi	ovo-Bucoresti		
	seara	dim.	noap.
Vercior. pl.	7,45	11,00	11,35
T.-Soverin	8,09	11,25	12,11
Pulola	8,44	11,59	12,53
Prnisoru	—	—	1,10
Ti m nea	-	p. m.	1,20
SLrehaia	—	12,40	1,49
Butoeşti	—	—	2,07
Fii iaşi	10,04	UI	2,30
Crai ova	11,00	1,58	3,42
Circea	—	—	3,58
Peleşll	—	2,18	4,12
Bals	—	2,40	4,30
Piatra	—	2,58	5,03
Slatina	12,28	3,23	5,44
Potcoava	—	3,50	0,17
Corbu	—	—	0,41
Piteşti	2,23	5,23	8,25
Căeşl!	—	0,20	9,24
Titu	3,41	6,50	10,04
Gherganl	—	—	10,23
Ciocăneşti	—r}	seara	10,41
Chitila	—	7,42	11,01
Bucureşti	4,45	7,55	11,15
Arătarea trenurilor
	T. ful.	T. ac.	Tr. p.
	dim.	a. ra.	p. m.
Bucureşti p.	5,40	7,10	5,:»
Fihirel	—	7,40	0,05
Sini osii	—	7,58	6,33
Vidra	—	8,06	6.40
Grădişte	—	8,10	7,01
Corn ana	0,24	8,26	7,21
Băneasa	—	8,52	8,03
Frătesll	—	9,10	8,21
Giurgiu	—	9,25	8,45
Sinârda sos.	7,10	9,30	
Giurgiu-Bucureşti			
	p. m.	a. m.	p. m.
Smârda pl.	2,25	8,00	5.40
Giurgiu		8,11	5,55
Frătesll	—	8,27	6,10
Băneasa	—	8,53	0,40
Coma na	—	9,24	7.17
Grădişte	—	9,31	7,26
Vidra	—	9,42	7,42
Sintestl	—	9,51	7,53
F ilarei	—	10,31	8,21
Bucur. sos.	3,52	10,45	9,00
CuIati-Bu/.cu
Galaţi pl.	noap.	a. m. 7,00	seara
Bărboşi	2.49	7,40	8,10
Brăila	2 27	8,23	8,55
Mul! iu	—	9,00	
JJanca	3,21	9.34	
Făurel	3,48	0,08	
i'Ci libia	—	0,43	
iBuzău sos.	4,15	8,15	)
Bu/eu-(.alati
Buzău pl.	noap. 11.53	p. m. 12,45	
Cilibia	dim.	1,15	
Făurel	12,80	2,46	
Janca	2,18	2,21	
Muftiii	—	2,49	dim.
Brăila	2,21	3,31	6.45
Bărboşi	3,00	4,11	7,30
Galaţi		4,45	
Terg-ovisle-Titu
Tergoviste p	a. m. 8.10	p. m. 4,50	
Văcăreşti	8,33	5,13	
Nucetu	9.00	5,40	
Titu sos.	9,:10	0,10	
(•nlali-MnrascsIi
STAŢIUNEA	Arătarea trenurilor		
	Tr. f. /Tr. a.		Tr. p.
			a. ni.
Galaţi pl.			8,05
Bărboşi			8,48
Serbeştl			9,12
Independinţ			9,28
Hanu-Conac			10,10
Iveşti	dim.		10,34
Tecuci fi	5,01		11,23
Mărăşeştl	5,30		11,54
Mai-nsrs(i-(uiln li			
	seara		p. m.
Mărăşeştl pl	11,13		4,40
Tecuci u	11,47		5,31
Iveşti			6,03
Il.-Coriaciii			6,26
Independinţ			7.08
Serbesl i			7,24
Bărboşi			7,55
Galaţi			8,:»
1'Joesti-I‘redeal			
	dim.	dim.	seara
Ploeştl	10,00	8,49	7,01
Baicoiu	10,35	9,28	7,39
Câmp i na	05,29	9,51	8,02
Comarnic	11,27	10,17	8,29
Sinaia	12,09	11,03	9,08
	p. m.		
Buşteni	12,26	11,18	9,23
Predeal sos.	12,50	11,40	9,45
l‘r('(l('lll-l>10CNli
	p. m.	p. m.	dim.
Predeal pl.	5,40	5,50	7,;»
Buşteni	6,01	6,11	7,50
Sinaia	6,19	6,52	8,09
Cumaruic	6,52	8,25	8,42
Câmpina	7,16	8,50	9,05
Bâicoiu	7.38	—	9,27
Pioeşll	8,10	0,42	9,55
Titu-	Tărgoi iste		
	{a. in.	jseara	
Titu pl.	10,25	7,00	
Nucetu	11,07	7,42	
Văcăreşti	11,35	8,10	
Tergovişţc	11,55	8,30	
IMoesti-Nlanic
STAŢIUNE	Arătarea trenurilor		
	Tr. lj.ţTr. ac.|Tr. p.		
Ploescl pl. Iluda Poiane Slânicu sos.	a. m. 10,45 11.10 12,12 12,40		
Sluuic-IMoeMi			
Slănic pl. Poiana Buda Ploeştl sos.	p. m. 6,00 0,23 7,22 7,50		
Teeueiu-Bdrliwl			
Tecucifi pl. Berchecl GhidicenI Tuto va Bărlad sos.	a. m. 6,15 6.48 7,10 7,32 8,00	a. m. 11.40 12,21 12,58 1,20 1,50	!>• m. 5,30 0,19 6,54 7,16 7,45
B«'*rln«l-Trruriu			
Bârlad pl. Tuţuva GhidicenI Berbeci '1’ecuciiT sos.	a. in. 8.40 9,14 9.41 10,10 10,40	p. m. 2.50 3,24 3.51 4,20 4,50	p. m. 8.40 9.41 9,29 9,55 10,25
Insi-liigbrui			
Iaşi jjI-UnglienT s.	p. in. 3,25 3,49	a. m. 11,50 1,21	
1 ugbrni-l&si			
Ungheni pl. Iaşi sos.	p. m. 2 4) 3,36!	p. m. 4,40 6,12	
\ eresci-Botosiuii			
Veresci pl. Botoşani s. Botoşani pl. Verescl s.	p. m. 2,08 2,03 5.21 7.21	p. m. 9,49 11.42 3,15 1,55	
Cuuipina-Boflunn			
Câmpina p. DoRana s. Doftana p. Câmpina p.	a. m. 11,20 11,40	p. m-6,40 6,581	
Itoinaii-lasi
STAŢIUNE
Arăt. Tren.
Tr.ac.| p. am.
Roman p-1 Păşcanl T.-Frumos
Iaşi. sos.
dim.
9.51
10,51
1,53
1,50
m. 4,47 4,15 8,24 9 &
lasi-ltuinan
laşi pl.
T.-Frumos Paşcani Roman sos.
p. m.
4,08
5,25
7,17
7,53
dim.
0,52
8,35
10,01
11,00
Pascani-Sueeavn
Păşcanl pl.
Vereşcl
Suceava
dim. | sera 10,40	7,15
12,08	9,17
12,23|	10,09
SuceaIţ-Pascaoi
Suceava pl. Uere rl Păşcanl sos.
p. ni. 5,00 5,40 0,41
dim
0,54
7,51
9,15
Ailjud-TArg-ul-Ocuu
Adjud pl. T.-Ocna sos. T.-Ocna p. Adj ml sos.
p. m 4.15 0,10
a. m. 10,35 12,15
Consta iila-Ucrnavoilu
	p. m.	dim.
Constanţa p	2,50	9,10
MuiTat Iar	3,37	9,57
Mcdjidie	4,18	10,38
Cernavodăs	5,02	11,22
Oruavodu-CottslanUi		
	p. m.	p. m.
Cernavodă p	550	2,00
Medgidia	7 ‘45	2,25
Murfatlur	8 29	3,39
Constanţa	9 10	4,22
		1 4,33
Tipografia «Le Peuple Itoumain,» strada Episcopiei No. 3. — Bucuresci.
www.dacoromanica.ro