JOUlo DECEMBRE 1885. GriGORE G. PEUCESCU Director politic ABONAMENTE: In ţară 1 an 40 lei, 61unl201el,3 luni 10 lei in şlriiinatate 1 an 50 lei. 6 luni 25 lei REDACŢI A Ifo. 3.—Piaţa Episcopiei.—No. 3. Har nu stuf. DE LA VRANCEA Prim-redactor A N U N C I U R I: nnunciuii pe pagina a patra linia 30 bani, anuneiurl şi reclame pe pag. 111 2 lei linia. ADMINISTRAŢIA No. 3.—Piaţa Episcopiei.—No. 3. APARE IN TOATE ZILELE „FII POPORULUI" LE(iE\ ASIPRV MONOPOLILll CARCIUMELOR TOMBOLA PROCESUL COl.OM'MIU Cil*ADISTF.AM căderea casei usher „fii POPORULUI" 81 SA RAC IA POPORULUI Nu se află durere a ţăreîcare să nu (le luată Iu ris de ignoranţi şi de amăgitori. A născoci cuvinte, cari ameţesc fără se Coprincjă ceva în ele, eacă o meserie mănoasă si cutezătoare, a-supra căreea dau năvală nemiluită oamenii ce abia ştiu se se iscălească, acei acărora toată Învăţătura se poate reduce la foi volante, şi, la urma urmelor, procopsiţii cari s’nu tnnomolit în ştiinţa broşurelor şi in cinstea geambaşilor. Şi dacă această pornire nr remâ-nea închisă în haita oamenilor de uliţă şi in creerul oamenilor fără noroc şi fără minte, fără vadă şi tară trecere printre cei ce cârmuesc afacerile publice, ar li un rău peste care mulţi ar avea dreptul se treacă, lăsăndu’l numai In biciul puritanilor. Dar această meserie trivială s’a întins ca o pecingine, s’a ridicat făţiş pe treptele sociale şi s’a încuibat, mai ales, in sfera guvernamentală de astă-zi. D'aci, spaima dreaptă a celor pe cari li mai îngrijesc soarta noastră ca popor mic, sărac şi încins de toate părţile de vrăjmaşi naturali. Căci ce însemnează vecinicul răspuns al Primului-Ministru de«patruzeci şi când i se pune o problemă dificilă de finanţe? Ce vrea se zică «libertate», când se vorbeşte de scoale? Ce şefie blagomania «fiipoporului», cu care banca ministerială se ridică, cănd i se pune în ochi nefericita icoană a societăţii noastre? Ce valoare poate avea, pentru un om In toate minţile lui, cuvintele de eri ale d-lui Câmpineanu: «înainte ! eacă ce suntem, înainte !» Ce poale fi acesta logomanie de căt numai şi numai o meserie de cuvinte ? Ce alt poate fi de căt industrie vicleană şi zadarnică, căci în schimbul jertfelor publice aceşti meseriaşi nu dau nici cisme, nici opici, nici postav, nici cămăşi, nici zahăr, nici mai puţin o guvernare de omenie, ci numai cuvinte, a căror valoare calpă ar trebui se revolte pe or ce om oare se bucură de o sănătate deplină. * Se râfuim o afacere. Se vedem puţin cum acest metod uşor, al guvernanţilor, se potriveşte cu singurul izvor de viaţă naţională. E vorba de agricultură. Toţi miniştrii cari s’au odihnii pe scaunul agriculturei, şi cu ei d. Ion Brâlianu, au trebuit se recunoască, şi aii recunoscut, că existenţa noastră economică este legată de brazdă, de mulţimea de jos, de cultivatori. Ne având niei-o industrie, peireane-nr fi fatala fără pământul pe care l’am aparat atâtea veacuri, şi fără ţăranul bun. umilit şi lipit de ogorul său. Foarte bine. Dnr ce grije să dn acestei temelii pe care ne sprijinim cu toţii, mici şi mari, profesii libere şi ne-libere? Acest guvern mărtu-t reşte singur că administraţie bună nu are încă ; cultură, ce n apucat din strămoşi: In loc de şosele, drumuri naturale, pe ploaie schimbate în nomol şi băltoage ; şcoli potrivite, de loc; eacă ce nu are; earce are, cu vlrf şi Îndesat: serviciul militar, biruri grele, streini hrăpitori, biserică derăpnnată, preoţi beţivi, monopoluri berechet şi opt miniştrii in vfrfnl acestei lihnelî sociale. In faţa acestui scandal, voi cari vorbiţi cu împăraţii, voi rasă râvni-tcnre de belşug şi onoruri, voi năclăiţii în decoraţii şi cordoane streine, voi, socotiţi onest a respunde cu cuvinte sub care se pot adăposti de minune: şi ignoranţa, şi nepăsarea, şi viclenia, şi necinstea. «Libertate? fii poporului? patruzeci şi opt? înainte? » Aci e tot leacul agricultorilor ? In aceste cuvinte vi se închide toată mintea voastră? Inventaţi alte llăcurl noul cu cari să înbrobodiţi naţiunea; reţeta s’a învechit, şi seminţele de hai hui pe cari le-aţi semănat în ţară ş'au dat tristele roade: «libertatea» voastră a produs sărăcia, datoriile şi libertatea în bănit publici,—«fii poporului» au cuibat despoţii mici, lacomi şi întostaţi,——«palru-zeoi şi opt,tt 1 «1-1 ui Brâtianu, a născut pe imoralul optzeci şi cinci,—iar «înainte», al d-lnî Câmpineanu, nea dai îndărăt pună la timpurile in care clasa muncitoare şi productivă ora sclavă, în-genuchiatâ, stoarsă .şi pusă în rindul uneltelor brute. Nu. Chestiunile economice ale linei teri nu să deşleagă de oamenii ce să sfâtuesc pentru a găsi cuvinte cari uimesc si înşelă. Şi a lnbună-tăţi soarta plugarului este o datorie de căpetenie a acestor «fii at poporului»— şi este o datorie uşor de hi-plinit, cu atât mai mult cu cât nimeni nu le-ar cere se transforme dese verşi t toate mijloacele de producţie. Suferinţele ţăranului sunt multe şi mari. A le vindeca pe toate rămâne nu ideal, dar a’l scăpa de linele a stat, şi va sta, In putinţa or cărui guvern. In adevăr,—lăsând Ia o parte cât pământ are şi cât i s’a dat, şi cât i s’ar fi cuvenit după legesă i se dea,— trecând peste administraţie,—ne luând seama la impositele indirecte,— este o sumă do rele, uriaş de mare, care nu’i cade pe cap de cât din causa ne.şt inţei cu care ’.şi sparge şi ’şi seamănă ogorul. Ţăranul nu ’şi dă bine seama de in-prospâtarea pământului,—nu’şi face rotaţia bucatelor, — nu cunoaşte foloasele unor semănături,—habar nu are de industria agricolă cu care s’ar putea ocupa iu vreme de iarnă,— şi nu ştie ce animale de bătătură ar putea se’şî acioleze. Toate aceste neajunsuri grele nu provin de cât din ignoranţă. Şi miniştrii de agricultură, ai d-luî Brâtianu, zeci ani d’a rindul, au făcut politică de vanitate şi de bun trai, pe când adevărata lor politică ar trebui se le fie coarnele plugului .şi brazda. Din cele :{(M) de milioane, cu cari au sporit datoriile publice, pentru-ce nici un «fiu d'nl poporului» nu s'a gândit să facă şcoli mici, simple, potrivite cu trebuinţele acestui popor, din care ’şi fac o glorie că au eşit , şi o înaltă politică de a il minţi ? O şcoală de agricultură ca cea de la Herăstrău nu scoate plugar cult ; tinerii cari es d’acol.o pot fi profesori, moşieri, vechili pe la domeniile proprietarilor mari, darnici o dată ţăran care să. frământe şase pogoane de pământ. Numărul lor este mic; studiile lordes-voltate, şi trebuinţele ce ’şi creează sunt şi mai desvoltate. Dorinţele lo sunt mai mari de cât a’şi striuge călcâiul în opincă, mijlocul în şerpar or în chimir ; manele lor obicinuite cu căldura claselor nu mal pot răbda gerurile ; si, în genere, o minte care se înalţă prin studii, ceva mai desfăşurate, destoinică d’a dirige, nu mai poate fi potrivită cu munca directă, cu practica imediată a ştiinţei, mai ales când această muncă e grea si materială. Geea-cc ne treime nouă sunt şcoli agricole regionale, şcoli cotnunale-agricole. La ce folosesc plugarului nostru, care nu se des li peşte de pământul său de cât de nevoe, acele clase primare prin cari* trece, după întâmplări, şi să spocşte cu nişte cunoştinţe streine meşteşugului seu ? Gâte-va oraşe, mai mult in mintea lui, eâte-va fluvii, rîurî şi gtrle pe cari le-ar afla că să resfiră iu America, câtc-va socoteli, ca regula de trei şi proporţii,— toate acestea nu’l ajută intru nimic la spargerea ogorului său, şi nici va afla, hunioară, când treime se’şi semene răpi ţa, nici cum se şi-o apere de viermi. Ia loc de aceste scoli primare-ru-rale, aşa cum sunt întocmite, cu geografiile, catechismele, gramaticele şi geometriile lor, am putea n-vea, cu aceleaşi cheltueli, modeste şcoli agricole, din cari săteanul, după ce n învăţat să scrie şi să citească, să poată dohtndl idei de agricultura practică şi de industrie agricolă. Numai ast-fel săteanul ar ajunge ca să scoaţă ban alb din huliganii care ’i putrezeşte morman in bătătura sa săracă ; numai ast-fel ar învăţa se’şi crească păsăretul pentru a avea d’ale gurei ; numai ast-fe! s’ar în-brâca în lina caldă şi sănătoasă a oilor lui, In loc s’o schimbe pe fustele de stambă, scrobite şi friguroase. Dar dacă poporul s'nr lubogăţi, dacă puţin ar da de bine, iubrăoat şi nutrit mai din ldişug, «fii poporului», de la putere, nu l'ar mai putea guverna cu vorbe goale ca «libertate şi înainte!» Un popor bine nutrit, nervos si viguros, cu voinţă şi cu minte limpede, ar scutura de pegrumaji or-ce guvern de despoţî lacomi şi piperniciţi. Un popor sărac nu poate avea nici voinţă nici gândire. Ei şi? Domnul Câmpineanu a strigat, pri în cameră: «înainte! înain te !» de 1« Vranoea DEPEŞELE „AGENŢIEI HAVAf Paris, ISDecembre.— Camera d c p u ta ţi I o r-D. lîoblct, iniaislru al Instrucţiunii publice şi al Cultelor,rGspum,laud unei interpelări, asupra motivelor cari raft farul să priveze pe mal mulţi preoţi de lealii lor, declară că el na e de loc partisau al sopurnţiunii Biserieei de Stat. şi eă cere din parte» preoţilor aceiaşi supunere călre Guvern pe care o aft şi cei l’alţi funcţionari. Camera votează tn line prin 331 volan, cOntra 107, un ordin de zi prin care aprobă purtarea ministrului. I N F 0 n M A Ţ 1 U N I Primim din Lisabona o depeşă trunchiată; dar după textul ce am primit ,3putem presupune că ne anunţă moartea regelui Fer-dirWnd, latul regelui Portugaliei. LEGEA ISt m IIIIMIPIILII II CARCIUMELOR Critica expunerei de motive II lleetllleure.—In critica noastră dc ieri din eroare de tipar s'a omis un rând tnlreg, care întunecă lnlr'atăta înţelesul intregu-lui pasagiu tn căi e nevoe dea'l reproduce astă-zl sub-liniind cuvintele omise : «0 asemenea lege existu în Franţa, înîl-«inţată la 1873 sub d. Tbiers, se aplica cu «rigoare şi resnltatole el sunt bune. In-«tr'ânsa se prevede penalităţi, atât contra «colora care se găsesc tn stare de beţie tn «locuri publice, cât şi contra debitanţilor «de băuturi spirtoase cari se dovedesc a fi vvindut beuturi acelora ce deja se aflau în «stare de beţie. Duca insistăm asupra acestei critice , este pentru două considera-ţiunî : 1. iiind-eâ găsim în expunerea de motive şi în proiectul d-lui 0. Nacu o mulţime do idei, cari, emanând de la un bărbat de însemnătatea d-snle, ne pâr preţioase a fi puse în vederea cititorilor : 2. Iiind-eâ atrăgând atenţia asupra acestui proiect, ol nu va putea fi votat cu obicinuita uşurinţa, ci sc vor găsi, no place a spera, printre cel chemat! a’l preface în lege, unii cari. citind acest mic studiu, vor alege argumentele ce vor crede juste pentru ale aduce în discuţi unea generala. Aceasta şi intră in ntribuţiunile presei; şi continuăm întreprinderea noastră cu cugetul ca îndeplinim o datorie. l'nuldiu obstacolele care tmpodecă rea-lisaroa acestor dorinţe este întervenireu u-nel n treia persoane, care se interpune tn-tre proprietarul mare şi cel mic, cu scop de a trai şi a se înavuţi în detrimentul a-inândOrura. Modul iulerpunerel osie sau prin forma de notari, scriitori la căminul, safi ca apărători al intereselor ţăranului, săit ca negustori, mal cu seamă de băuturi spirtoase. Acea a treia persoana a cărui interpunere interesată intre proprietarul mic şi mare pare d-luî Nacu atât de fatală, noi am arătat-o în articolul precedent ca este chiar guvernul,'— se ne înţelegem,—guvernul, ca cel dc azi, care, aplicând a-supro proprietarilor maxima: divide ct impera, găseşte folos d’a Învrăjbi pe sătean contra arendaşului şi a proprietarului. Modul interpunere! snlle e cunoscut de ori cine a trăit la ţară. Notarii comunelor sunt şi ei instrumente de vrajbă, daracţiu-nen porneşte de sus şi coboară toate treptele administrative. Ga dovadă că notarii nu sunt de cât instrumente, iar nu causa proprie de vrajbă, punem întrebarea : care este colectivistul acela, care fiind proprietar de moşie, a avut vrajbă cu sătenii din causa notarului satului? Nici unul n’o se răspundă; cuci nu s’a putut iotimpla faptul. Ştia bine nenorocitul notar că la cea d’ântâiu Încreţitură de sprincene din partea favoritului zilei, prefectul şi suh-pro-fecţul se vor întrece care mai de caresă’i deasatisfacţiea, alungând,se nu se mai vază, pe nenorocitul disgra-ţiat. Întrebaţi insa pe nenorociţii proprietari mari din oposiţie cum trâcsc la moşiele lor ? Prefectul pentru a face pe placul guvernului şi câte odată pentru gustul seu propriu.nugăseşte destule ocasii ca se’şî urate puterea, Imundul; subprefectul pentru a complace şefului seu, fie d’a dreptul, fie prin Primar şi notar, începe o persecuţie sistematica în contrâ-î, sau făţişă sau ascunsa, după firea Iui, iar Primarul şi Notarul, îndemnaţi şi învăţaţi cum sunt, dau drumul fără nici o măsură tutulor vexaţiunilor. Acolo să vod'i vrajbă Intre proprietarul mic şi mare, vrajba care ii expune p’amln-dol Ta ruină! Dacă p’aei p’acolo tabloul nu se presintă tocmai sub aceste negre fete, diferite sunt căuşele. Saii că proprietarul e silit a face sacrificiul convingerilor sule şi, intră cu administraţia pe calea trnnsactilinelor, saii ca este el însuşi destul de însemnat personagiu pentru a inspira o oare-şi-care infrenare salutarie zelului p»oa făţişul administraţiei locale, care cunoaşte din experienţă, că în politică este o roată care, în-vârtindu-se, când te aştepţi mal puţin. aduce sus pe cei ce penă eri ernii jos, şi vice-versu. După ce d. Nacu vorbeşte de notari,— fără a’şi reaminti că aceştia sunt funcţionari comunali, şieâ dacă ei sunt causa relelor, nu legea de faţă prevede înlăturarea lor, şi prin urmare Îndreptarea—mai pomeneşte şi de nişte a pâra ton ai intereselor ţăranului. La cine face alusiune? despre cine e vorba? Este oare de acei oameni politici care la noi par a monopolisa iubirea de satian ? Cari nu deschid gura într’o întrunire publică, fără a deplânge cu lacrimi de crocodil trista lor soartă ? Sau se leagă de acel soia de oameni care degrada profesiunea de avocat, exploatând ignoranţa nenoro-tilor săteni şi abusând de Încrederea lor ? Apoi in ambele caşuri altisin d-sale nu merge departe; ea se opreşte aproape de tot, în cercul amicilor săi politici, ba se poate opri chiar în cercul colegilor săi din minister. Am auzit, şi eu ca toata lum>», vorbindnse de oare-care proces faimos la Craiova, în care un avocat— p’utunci ne eşit încă la lumină—ar ti luat apărarea intereselor unei obşte de moşneni, atât de mult iri cât şi le-a însuşit, până In sfîrşit, ca fiind ale lui proprii. Dacă d. Nacu nu cunoaşte aceasta istorioară, n’are de câta Întreba pe vrc’un amic al său de peste Olt—n’am zis pe un coleg—şi va vedea atunci că a Misiunile d-sale au putut deştepta dureroase amintiri. Mai enumera printre căuşele relelor de care suferă ţăranul si pe neguţătorii, mai cu seamă de băuturi spirtoase. Care va să dicâ neguţătorii In genere si cei de băuturi spirtoase in special. Daca legile azi în vigoare, s’ar ap-plica pretutindeni conştiincios, acei neguţători n’ar putea fi de cât Români şi Creştini, mai adese-orî ei sunt chiar săteni din localitate; câte-odatâ însă sunt şi târgoveţi pripăşiţi pe la ţară". Acestora ţăranii le a dat numele de Albăstrime. Influenţa albăs/riniei asupra ţăranului a produs — o recunoaştem— mai mult resultate vătămătoare. Dar ce e de făcut ? Putem oare să ne gândim a desfiinţa lăintrji aceasta ori ce comerţ la ţara ? Putem opri pe orâşan d a' se strămuta, clapă ii place, la sat? Putem se cugetam în mod serios la exputsarea lor din sate? Nu rideţi! tocmai la aceasta pare a se ii oprit d. Nacu... Citiţi şi vă încredinţaţi cu ochii: Numărul crescând al acestor oameni şi reu! la care este expus proprietarul măre din partea lor. şi faptul ca proprietarul mic cade foarte des victima lor, trebue sa ne făcu a cânta mijlocul de a departa a-ceştl oameni din comunele rurale. Cum? Vroieşte d-sa acum se ex-pulseze din comunele rurale şi pe notari, şi pe negustori, şi pe apăraturi, pe toţi! Idea e hazlie. Dar su vedem prin ce mijloace? Douft din aceste mijloace sunt arătate in legea de faţa : destiinţarea axiselor in comunele rurale, şi încredinţarea vtn-zftivl băuturilor spirtoase unor persoane care se bucura de o bună reputaţii!ne. Mărturisim eâ nu vedem în ce desfiinţarea dreptului de axiz, adică acelui venit comunul, care se u-rendează de obieeiu la unul dintre principalii circiumari ai satului, poale aduce îndreptarea relelor de care suferă săteanul. Dar cea ce vedem foarte bine este că desfiin-ţându-se acest venit, comuna va re-mlnea lipsită de cea mai limpede şi mai importanta parte a finanţelor sale. www.dacoromanica.ro 2 - — . KPOCA 5 — DECEMBRE —- Confraţii iluştrii do l;< laşi nu demonstrat ifoja fu ziarul «Lunta», că acest venit ropresintri cnm a oui* din trei părţi din budgetul tot ni al comunelor. Aceasta e adevărul. Desfiinţarea acestiri venit va avea de prim resultat declararea in stare de faliment a comunelor noastre rurale. Ne mărginim pentru azi în a afirma aceasta, resorvemlu-ne a dovedi afirmarea noastră iiitr'un articol special ce, în curciid. vom consacra cesliuneî. Al doilea mijloc c încredinţarea venznreî băuturilor spirtoase unor pommn*'. care se huv.iira de o huită re-putaţiune. Aci e nodul cestiunei. Deslegarea pe mâine. t . < F. ŞTIRILE ZILEI A 27-a tragere a obligaţiuuilor casei jiea-siunelor, sîi efectuat cri. Rcpreseiihuiţiî puterilor streine, venit.l In capitală spre a asista la esperienlclr cu cupolele, aii fost primiţi în audienţa de M. S. Regele. • >• * Aslâ-zi la orele lo si jumăt ate a l'osl un Consilia de Miniştri la Palat. * * » Citim în Hantânul: Ni se spune ra d. Ion Br&iianu nu numai en a fost impresionat «le discursurile oposilitunel, rostite cu oea-ziiiriea desbaterilor răspunsului la Mesagiu «tar chiar a fost supărat pe unii din coleeli-visll cari t’ar ti espus a auzi multe ailrvă-rurl neplăcute. Curtea de apel din Focşani a condamnat pe comuna Focşani la 30,000 lei, rostul planurilor foculr- de «l-nul inginer Frunză pentru aducerea apei în oraş si la fino lei cheltuoll «l'«* judecăţii. Hevisor şcolar al judeţului Ilfov, se zice ră s«- va numi d-nu l.npu Anlonescn. Erl s'a înmormântat tPnârulC. Porliriaile li «st revisor şcolar a) judeţului Ilfov, rare «.li- mult timp suferea «Ir o boală de prpl. * t Se scrie Rot/uinului tiin Constanţa eu dala de dl Noembre: Astă zi, consiliul «]«* resbrl «Ionicii, după itwjâ zile de plina şedinţa, a ritmlamnal asl-l'ol pe rebelii mililari «lin Tulceu: Li «lool ani pe sergentul maior şi pe toţi cel-l-alţl sergenţi, afară de unul, care nu s'a condamnat d«* cât la şâse luni. Soldaţii părtaşi la rcvollâ la cal şâso luni, unuia 'i s’a dat un an. Consiliul a deviza! afacerea în două: Daoă actul săvârşii de acusaţl în Tuleea, couslilue fapt de revoltă sau nu. Şi al doilea, «Iacă înţr'adevăr rebelii s'au opus a se linişti la somaţi unea făcută Jor «1c. către sub-luc. Otnăscu. ba cea d'ântâiă cesliupe a răspuns că n’a «sistat revoltă; la cea d’a doua a răspuns alternativ condamuâiulu-i «lupa cum am zis mal sus. • * * Curlen de apel va pronunţa astă-zl sentinţă sa In procesul tinerilor Crişnu şi Si-li.şleau. » • fj-ră Cari o fia beria a prelungii pe le.r-ineii de două luni contractul sân cu direcţiunea. teatrului naţional. Astă seară s^inlrunesle la Primărie Co-misiunea tns «rcin|ila cu elaborarea legel acciselor si dosarea nuoilor larifuf). Iu cuinuna Pâ «lin judeţul Suceava i încetat «din viaţă iun locuitor Simian bipoeanu, tu xfrstă de 110 ani. DECRETE — S'au numit: d-nuLupu Anlonescu, i*e-visor şcolar al jutleţulul Ilfov şi «l-nu Ya-sile Sangeorgian, revisor şcolar al jinli-ţu. Iul Romana ţi. — Modicul de batalion. Şecbânt^cu U. s a recul in posiţie de reformă penlru lipsă de cunoştinţe medicale. — S’k primit demisiunci «lin armată a locotenentului Auastasiu Petre din regimentul 8 de linie. — Sub-ofleenil Bnrisluwsky din şcoala «le la Bistriţii, s'a înaintai la gradul de sublocotenent tu regim. 32 «le dorobanţi. — S'a primii demisia d-Unlou Stoinescu din funcţiunea «le set'«le biuroii ci. II ce o-oupâ în adminislraţia centrală a ministerului «l«> resbeb 0P0SITIA LA D0R0H0IU Ci lini in Vocea Tfoloşanitor: Aflam, ştirea ni se du eu pozitiva, cala Dorotioiii s’a reconstituit Cm mi telul partidului liberal conservator. Tot ceia ce judeţul are mai independent. mai enpabfl si măi avut, a ţinut se facă parte din acest Comitet. Odată eonslituit Comitetul, a luat resoluţiunea a sa pune în slrinse comunieaţinni cu Comitetul din botoşani. Pentru ca unirea se fie mai perfectă, s’n ales ea preşedinte d-nu Teodor Caii mult. care este şi preşedintele Comitetului nostru. Nise spune încă că un banchetcu-rând va avea loc in oraşul nostru, dat în onoarea Comitetului de Do-rohoiu; se va da dar oeasiunen ea prin schimbarea ideilor, unirea cimenta ta sn producă roadele sale. In momentul facerei coaliţiunei, formarea comitetului acestui partid din Dorohoiu e bine venit; salutam dar reconstituirea sa şi speram că ori-ce acţiune a oposiţiuuei pornită din ţara de sus va avea un puternic resuuet, etici resoluţinnile sale vor li strigTitul.dispe rarei u două din cele mai avute judeţe. CRONICA TOMBOLA ! Daca voiţi se me ascultaţi şi pe mine, vă povăţuesc să nu vă luaţi nici o data după provc.rburi, care pot sâ fie comoara Înţelepciune! pentru naţiuni — «Jupe cum grâcştc un alt proverb — cu condiţiinie insa ca acea naţiune să aibă In lăzile sale uite comori de cât bilete de ale bancei naţionale, subsemnate Parada, Costinescu şi C-nve. St' nu vă luaţi dupe provetburi, pen- tru ca cea ce este adevăr la Paris, poate prea bine se fie minciuna la Bucure sef, cea ce are t.meio fa Moscova, poate să se cletine la Sofia sau în alt oraş. Se vă daţi ţfi o pilda. Francesul zice ca lupii nu se nue-lubicii unul pe nitul. Faptul o ii adevărat acolo, unde se vede ea lupii au multe feluri de buăate şi poate si5 'şi aleagă. «Iar tu ţara Hfomâneucâ se Schimbă vorba şi de acea se senuhba şi proverbul care la noi graeşte tu modul următor: • Ve vuhim/i intre roi, ca lupii! Colectiv işli ne dovedesc zilnic, adevărul a-restor cuvinte. Francesul şi Românul, mai «jic că norocul este orb. Curata minciună; norocul vede mai bine de cât mine. care n um ochii tocmai proşti. Ea ta şi proba. Sâmbătă seara era băl la Teatru naţional. hal dat tn scop de a se clădi un edificiu pentru educaţiune şi instrucţiune, căci aceste doua elemente gasin-dtisc pe toate cărările, se simte nevoea de a le ţine închise Inţr’un edtiicid ad-jioe. Bal fără tombolă nu se mai poate In ziua de astazi, precum nu s'ar putea colectivist fara trei diurne. Prin urmare, roata de la tombolă a început st5 fie pusa In mişcare la orele fi şi nu s a oprit până la doua după mielul nopţei, când fie care şi a vadut norocul cu ochii. NorocHil n’a fost orb şi ii dat încă o data proverbul de minciună : Judecaţi; IJ. Eugekie Stătescu, a câştigat fotografia d-lui Gr. Eliado. I). M. Corneei: Monitorul oficiul de la 21 Novembre eu decretul coprindând un credit de 15,000 lei. I). A. Djuvara : primul şi unicul abonat la diacul TEtoile, plus gramatica 1'raiK‘osa do Nocl el Ghapsal. I). I). Sturza: O medalie pentru colecţie sa numismatică, cu următoarea misterioasa inscripţie latina: M. A.Ţ. E.-P.E.S.T. It. I.Ţ.K. I). I. Cdinpineanu: O reţetă semnata lticonl. I). Undit Mihaiu : Plocoane de tot fe Iul oferite de prefectul Take Auastasiu. li. /. Rrălianu: Manifestul coaliţiei, tipărit cu litere de aur. li. !\ucu : A câştigat... timp îndelungat penlru proiectul «.ie organisare judecătorească. I). Moruzi, prefectul poliţiei: hainele care i s'au furat asia toamna. I). li. Protopnpescu : Autorisaţia să nu 'şi fumeze tutunul. li. Stolojan: ii câştigat... speranţa de a nu 'şi perele portofoliul. li. Ecsarcu : Un cumpărător de buna voe a unui bilet de loterie. li. Tr. Djuvara: O somaţiune pentru aşi repara «coardele sparte.» L'Etoile Roumaine: O autorisaţie din partea Poliţiei pentru «bâeţii euSteuua» ca se umble pe strade în sărbătorile Cră cumulul si se isbuteasca ast-fel a se Introduce în casele oamenilor. li. ('. /■'. Robcscu: IJn exemplar dupe broşura «Jos legea in contra cumulului !» I). Săveanu: Un abonament la tran-way pe linia de la gară la Văcăreşti. Coaliţia: O sala de întrunire! Ţrage-rca tombolei s’a făcut cu cea mai mare pernpulositate.—Poate la* mărturisi:scâ tot publicul! Nu s'a ivit d«* cât lin singur protest. D. Kiţu fi susţinut ca plostja dăruită «le pictorul Aman, i se cuvenea de drept ! tla\ PARTEA ESTERIOARA «•anei». Abţinerile la alegerile suplimentare din Paris ao fost foarte numeroase. A 1 ost sa se. nleaţra sease deputaţi şi după voturile dale p«.mle că nici unul dintre candidaţi nu. întrunesce numărul necesar de voturi, pentru câ alegerea să fie vaiabţlă. Până Ja 2 Decembre au fost numărate voturile de la 300 secţiuni. Mal multe voturi aâ întrunit radicalii, Mille-rand i7,0(J0, Muillard 15,000, Labordere contele Ddvitfc—MAillefeu 39,451 şi Acliard 39,390 voturi. După acest! cinci radicali urmează Deroulede, care a obţinut 30,029. Imediat «lupă aceştia vin candidaţii conservatori cu 38,080 până la 37,059 de voturi. Oportunistul Banc a obţinut 35,000 de volum, cel-lalţi oportunişti aii obţinut si mal puţine voturi, «finire moderaţi lli-bot a obţinut numai ift.000, cet-lalţl şi mal puţin. Revoluţionarii n’aOavut decâL până la 1000 «le voturi Dalia. (Şedinţa Camerei). Deputntul Te-giis a interpelat pe ministrul agriculturcl în privinţa UrCârel laxelor vama le în Fran-cia. Ministrul (îrimaldi a răspuns că guvernul frances este holârtt să combată propunerile penlru urcarea laxelor vamale, de ««are-ce urcările «le mal iiajnte nu numai că ifiau tnibunălăţil starea industriei indigena, dar a mai micşorat preţurile vilelor. Deputatul butca, înfocat apărător al taxelor pe cereale, îmjjui-lâşind vederile Iul Tegas, a cerut represalii contra Fran-ciel si o politică vamală mat energică tn ce privesce cerealele. Grimaldi a declarai că guvernul nu va urca nici odată taxele vamali' asupra cerealelor. La aceste cuvinte deputatul Lucea observă: «Consul laţi-vftmal ânleiti;» iar ministrul răspunse: «Nu esle nevoie, guvernul este cu mine.» Fnglllei-a. Obsrrcer scrie : Intre Clads* tone şi Parnell s'a urmat aeptămânu tre cula o vile coreşpondenţfl tn prinţa unei acţinul comune tn proxima sesiune a parlamentului. (iladstone, Chamberlam şi Rarcoui'l sunt gala d'a se înţelege cu Par-net 11ţii; — păun acum insă nu sa stabilit nimic în privinţa condiliunilorpeiitru pornirea acţiune! comune. Liberalii moderaţi continua a se opune coaliţiei liberărilor cu Parjuelliţil. Serbia. 0 coi'espondenl.ă «lin Belgrad â dresata (.Harului Pester Lloycl semnalează o crisa ministerială in Serbia. Ruptura în partidul progresist «le la putere ar II iminenta, şi dintre cpaducâlorif acest ui part iii, Pirolşnnal s’ar li apropiat de liberali şi în special d«‘ Rislici. După dânsul, se crede că va urma şi Novacovicl. Pirotşanaţ, pentru ca să ’şl asigure majoritatea pentru <,filele de grea cumpănă «lin viitorul cel mal apropiat, voeşcc să cadă Ia învoiala cu Risticl aşa că progresiştii şi liberalii să formeze un cabinet «le coaliţie, iar Risticl Şt* remână ea conducător parlamentar al coaliţiei. CRONICAPARUMENTARA tclor şi Instrucţiei publice, a fost Însărcinat sâ presinte Scntttiilul apă-mrea cabinetului; cepii-ce însemnează, că poziţiunea d-sate nu este zdruncinată, precum s'g crezut un moment în şedinţa' pfeirfdenlâ, când s'a observat, că uni «lin cei mai însemnaţi membrii at inajorităţei. ca D-nii Aurelia», Stefănescu ele. aplaudau a-tacurile d-lui Mârzescu îndreptate contra veninosului logofăt bisericesc! Celebru! autor al Sp’nmdai prusian, începe cuvântarea sa prin a răspunde d-lui D-tru Brătianu şi In loc de a'i opuiui argumente, povesteşte o..fau-tezie a închipuim sale, dup«5 care găseşte*, că d-uu U. Rr Şedinţa se deschide la ora 2, sub preşedinţa prinţului D. Gr. Chica. Se comunică Senatului petiţiunea expulsaţilorNicolaeşi Alexandru Ciurcu şi Gorneanu, cerând să fie repatriaţi şi se trimite comisiunei de petiţiunî. Conţin narea desbaterilor adresei la Tron. A pararea guvernului D-nu Mitită Snudza, Ministrul Cul- Dcgradurca şevalet roinineşh Ministrul şeoale/nr, mărturiseşte, că ’şi-ii trimis unicul fiu su'şi faca de la început toata învăţătura în ţara nemţească, pentru ca în şcoalele noastre domneşte desordinea, reaua creştere şi imoralitatea şi că, numai afară din ţară, se poate dobîndi ordinea şi disciplina, spre a forma pacînict cetăţeni!... D-nu Mit iţă Sturdsa Russofil! ! Logofătul bisericesc, upărându'şi activitatea în aceastii ramură, declară cu o solemnitate, pe care avu grija a o sub-linia, că e ferm hotărlt a cultiva legaturile bisericei noastre cu Rcsăritul şi că, le va menţine c» toată lumea ortodoxă..... Cinstea Colectivităţel. D-nu Mitiţâ Sturdza sfârşeşte, slăvind probitatea cblectivităţei, din care face parte; şi se năpusteşte într’o tiradă nesflrşitâ de laude de sine, confirmând, că caracterul, cinstea şi moralitatea guvernanţilor, e mai presus de ori-ce bănuială, cu toate ca pe banca FOIŢA ZIA1U! LUI <«EPOCA» EDGAR P0E --- 3 CADEREA CASEIUSHER (TKA.D. DE FAUR) Vocea sa trecea repede de la o ne-hotarlre tremurătoare,—când viaţa părea că’i lipseşte cu totul,— la acel fel de scurtime energică, lu acea cuvântare tueată, puternică, hotărîtâ şi sunând a sec ; vorbia cu acel glas din gtt şi aspru, perfect de cumpănit şi ele mlădiat ce poţi auzi numai la beţivii de meserie sad la mâncătorul de opium tu cea in ai mare aprindere a lor. In acest chip ’ml vorbi de ce m’a chiemat, de dorinţa sa arzătoare de a. mă vedea şi de mângtereu ce aştepta de la mine. Apoi se întinse la cuvânt, şi ’mî esplicâ In felul său caracterele boalei de care suferia. Un râd moştenit din familie, mi zicea el, o suferinţâ sirius legatâ cu neamul, un rău de a cărui vindecare nu mai avea nădejde, —o mică suferinţă nervoasă, să grăbia apoi a a-duoga, de care în curând crede că se va scăpa. Această boală s'arată printr’o m uiţi mc de sensaţii suprafireşti: unele pe când mi le descria mă interesară şi mă ameţiră In gânduri; şi poate că întru cât-va causa fu şi tonul ce păstră la începutul plângere! sale. El suferea do o ascuţime de neervof bolnăvicioasă : bucatele cele mai simple erau pentru el singurilo cu care să învoea; cât penlru vesminte, nu putea purta de cât unele ţesuturi; toate miroasele de tlon li năbuşia ; o lumină, cât de stinsă, u muncia ochii; şi nu erail de cât eâte-va sunete cari ou 1 făceaă sa fugă, nu acele ale instrumentelor cu coardă. Văzui dur că era sclavul întinat al unui fel de groază nefirească. «Voi muri ’mi zise el, trebue să pier de aceasta nefericită nebunie. Aşa ! aşa voi per iari nici de cum alt-fel. Mă tem de întâmplările cari au să vie, nu din pricina lor chiar, ci din a-ceea a resultatelor lor. M'apucă fiorii gândind la ori-ce întâmplare din viitor, fie cât de obicinuită, care ar putea să lucreze asupra acestei nesuferite răscoale a sufletului meu, Nu mă tem de pericol, afara de efectul el real .• te-roara. In aceasta stare de enervare, stare nenorocita, simt că mai curând or mai târziu va veni ceasul in care viaţa şi mintea mă vor părăsi împreună în vr’o luptă cu nenorocita fantoma : spaima !» Aflai de asemenea, din vreme in vreme, prin dăstăinuiri trunchiate, din cuvinte pe jumătate, din sub-îuţelegeri, o altă particularitate a starei sule morale. Era staplnit de nişte, impresii superstiţioase asupra locuinţei sale, şi din care nu Îndrăznise a eşi de mat mulţi am ; se siinţiu stăpânit de o influenţă a cărei putere presupusă el o Ulmaeia in nişte cuvinte prea neînţelese pentru ii 11 spuse aici ; o influenţă, care, din causa formei şi zidăriei ce avea casa din strămoşi, 'i imprimase In spiritul sâfl, zicea el, prin obiceiul suferinţei, un efect pe care fisicidzidurilor vineţi , al turlelor şi al locului negricios in care să oglindea clădirea, il aluudase cu timpul în moralul existenţei sale. Cu toate acestea, dar nu fără tărî-gâere, că o bună parte din melancolia ciudată de care era isbit putea fi presupusă dintr'mi isvor mai firesc şi cu mult mai real. De sigur, causa trebue se fie maladia cruda şi dejea destul de vechie, în sflrşit, moartea ce se vedea cu ochii a surorel sale atât de mult iubită, singura sa societate de mal mulţi ani de zile, cea din urmă şi singurul său neam pe pământ, — * Moartea sa, zise el cu amărăciunea pecarenu o voiuuitanici-o-datu, mă va lăsa pe mine, fioros şi desperat, cel de pe urmă om din \echia viţă a Usherilor.» Pe când el vorbia, lady Madelina— aşa să numiâ ea, — trecu uşurel prin partea din fund a camerei şi dispăru fără să mă bage de seamă. 0 privii cu cu mane mirare, în care să amesteca oarecare spaimă; dar mi să păru cu neputinţă de a mi da seama de simţirile mele. Ceva de amorţire mc apăsa, pe când o-chiimei’i urmăreau paşii ce să depărtau. Când în sfîrşit o uşe se închise dupe ea, privirea mea căută, instinctiv şi ne-domirit, fisionomia fratelui său dar el 'şi coprinsese faţa în mâni, şi nu putui vedea decât paliditatea, mai mare ca de obiceiti. pe degetile sale urcate, printre cari picura şiruae de lacrime dureroase. Suferinţa Madeleni mult timp 'şi bătuse joc de ştiinţa medicilor. 0 moliciune continuă, o sflrşire treptata a fiinţei sale, şi dese atacuri, de şi trecătoare, a unei firi aproape cataleptice, iacă toate semnele foarte neînţelese ale maladiei. Până aci, ea luptase curajos cu greutatea suferinţei şi nu să lăsase a cădea lu pat: dar spre sflrsitul serei, în care sosisem cu la castel, ea său chiar în acea noapte cu o nespusa frământare — la puterea zdrobitoare a nenorocire!; şi aflai că privirea ce a-runcasem asupra el ar putea fi cea din urmă, că nu voia mai vedea acea fiinţă, cel puţin vie un, In câte-va zile următoare numele ei nu fu spus nici de Usher nici de mine; şi in tot acest timp mă risipiam în cercări ec a uşura mâhnirea amicului meii. Zugrăvirăm şi citirăm împreuna, une-ori ascultam, că inlr un vis, straniile aiurari de pe guitarea 'i melodioasă. Şi pst-fel, de ce intimitatea ne unia mai mult şi 'mi deschidea mai cu înlesnire adîncimele inimei lui, înţelegeam amarnic zădărnicia încercărilor mele de a’i reînvia spiritul, spiritul său care în timpul nopţei, cu o însuşire din naştere, vărsa asupra tutulor faptelor din lume, fisice or morale, o continuă radiere de întunecime. 'Mi voi aduce aminte, In tot-d a-una, de multe ceasuri triste petrecute nu- mai cu stăpânul casei Usher : Dar zadarnic aş cerca să spui cam la ce studii saii la ce lucrări mă tîra or 'mi înlesnea calea. Un ideal arzator, peste măsura, bolnăvicios, arunca asupra or cărui lucru lumina sa sulfuroasă. Lungile şi mormentalele sale improvisări vor răsuna vecinie în fundul urechilor mele ; Printre altele 'mi aduc aminte cu durere o parafrasare extraordinară —o zminleala răpitoare a ariei din cel din urma vals de Von Weber. Cât pentru picturile ce uascocia neobosita sa fantasie, şi care atingea pensula cu pensula, lu im vag cure 'mi facea fiori cari cu atât mai mult mă pătrundea cu cât eu tremuram fără se ştid de ce, —cât pentru aceste picturi, atât de vii pentru mine în cât le-am şi acum chipul lor în ochii,—as încerca zadarnic d’a vă da o icoană care ai' putea să se toarne in cuvinte. Prin desăvârşita simplicitate, plin goliciunea (ieşenilor sale, el 'ţi oprea, ‘ţi subjuga luarea a-minte. Dacă vr'o dată un muritor a putut zugrăvi o idee, acest murilor a fost Roderick Usher. Penlru mine, cel puţin, in împrejurările în care mă a-tlam, el se ridica la nişte curate abstracţiuni, ce hipohondriacul să muncia să aştearnă pe pînzâ, la o spaima peşte măsură, răpitoare, despre cari nici idee nu ’mi făcusem elin visările chiar ale lui Fuseli, visări geniale fără îndoealâ, dur prea corecte. (Va urma). www.dacoromanica.ro EPOCA 5 DECEMBRE ministeriala, se afla un Rodit Mi/iaiu.... cea-ee va sa zică a vorbi de funie In casa unui spânzurat ! Sf Intui cu mp de câine. D-hu Mârz'tcu. având cuvântul In replica, răspunde mal ânteiu aluziunilor veninoase ale ministrului , Amintind D-lîtî Miliţii Sturdza proverbul românesc : «O fol o a dorn tuto o fost Domn. când eu sunt om l» Iar la basmul cu sf. Petre şi advocatul, oratorul aminteşte, ca exista şi un sflnt cu copul de câine, care trebue să fie patronul ministrului, căci musca pe furiş! . . . . (mare ilaritate). ♦ Luând tnurul de coarne, d-nu Mftr-zescu tntr’o strălucita cuvântare, dovedeşte că apărătorul guvernului a vorbit de toate, numai de violări pozitive a le legilor tn fiinţa, de cari a acuzat pe guvernanţi, n’a spus nimic. Maiadâogftnd la cele enumerate şi calcarea patenta a legel instrucţtnnel publice, prin necon-vocnrea anul acesta a consiliului General de Dtstnfâţrune. Desoniineo în scuti Io naţionala. Eminentul orator, printr'un înflăcărat asalt, respinge cu indignări* blamul adus, cu atâta Indrâsneală de ministru, asupra şcolelor din ţară ; când o mare parte din ilustraţiunile actuale, au eşit dupe băncile şcoalei naţionale, cum sunt unit din corifeii nmjorilaţei actuale, (fa d-nii Ghtţu, Aurelran', Stâ-tescu ele. Iar daca exista azi o desordine In şcoală, ia provine din cauza măsurilor ilegale luate de actualul ministru, din cari unele aii fost atât de nătângi. In cât aii trebuii sa fie retrase a doua zi dupe publicarea lori..... Apia urca Sf. Sinod. P. S. S. Episcopul Melhisedek, luând cuvântul se sue la tribună şi marturi-seşce, că cu toate câ nu e înzestrat de darul Cuvântărei, ca eminentul orator ce l-a procedat, crede de datoria sa a apăra inslituţiunile bisericei române, greşit lovite de d-nu Mârzescu, pe care auzindu’l referindu-se la simţiminte creştineşti, când a atacat pe ministrul de răsboiu, a crezut uu moment, câ estimp va cruţa biserica de nedreptele sale critici. Eruditul prelat recunoaşte, câ starea bisericet noastre lasă de dorit şi ca o îmbunătăţire a stare! j preoţilor de mir, este imperios reclamată. Dar pentru aaceastă nu face nimănui imputare, căci ţara tn aceasta jumătate de secol 'şl a concentrat toate puterile spre a aduce stalul român, la nivelul ţarilor civilizate şi In aceasta privinţă, u realizat progrese uriaşe, In cât acum va veni şi rândul bisericei, care trebue sa existe lntr'un stat liber şi civilizat, pe aceaşi linie de înflorire cu cele-alte in-stituţiuiu naţionale. Omagiu partidului Conservator. Episcopul de Roman, făcând istoricul instituţiumlor noastre bisericeşti, declară câ atunci când a propus în Divanul Aclkoc, d a se face un Sinod In care să se admită şi preoţi de mir, era greşit, căci nu studiase cestiunea. Dovada că constituţia apostolică a bisericei ortodoxe, nu admite o asemenea compoziţie, este Sinodul creat tle Cuza-Vodă, în care au fost chemaţi să scadă, nu numai preoţi de mir, dar şi persoane laice. Acest Sinod Insă, a trebuit să cadă, pentru ca era considerat de necanonic ulât de cele-l'alte biserici ortodoxe, cât chiar, de o mare parte din cierul naţional. Cere voe dar, o aduce in Senatul actual, cu această ocazittne, mulţumirile bisericei române, partidului conserve,tar al cărui guvern prin legea tlin 187.2, a uşedut pe temelii trainice şi economice biserica naţională, prin crearea Sinodului precum este, scoţând (ist-fel biserica română ditt baazitl in care zăcea, ftt-cândtt’i cu putinţă se reintră in una sfintei soborniceassă şi apostulicească biserica, a Răsăritului. Şi ast-lel, demersul Sinodului către patriarhul de Constantinopole, pentru recunoaşterea neaternăreî bisericei române de toată lumea ortodoxa, a fost justificat; căci, multe din atributele suverane a le unei naţiuni de cari să bucură In nâuntru graniţelor sale, pentru ca să fie strălucitoare, au trebuinţă a fi recunoscute de cele-l’alte state, cu cari voeştc o ţară să stea In reia ţi uni. O putere nescrisă in constituţie. Prea Sf. Episcop a Romanului, sfârşeşte lungul şeii discurs, respingând cu energie, tendinţele ascunse ce se a-Iribtie episcopatului român, de a ridica o putere spirituală, contra celei timpurile tn stat. Arată că constituţiunea a Împărţit diferitele puteri ale Statului, la cari să supune fura nici o rezervă e-piscopatul, fiindu i cu totul indiferente _3 tonte combinaţiunile politico. Cu toate acestea crede, că In inima poporului român există şi o pnfere nescrisa In constituţie: Puterea morală, şi aceasta % Renta perpetua . . . k% Obli#. tic stal........... Oblig, de st. druniu defer 7% Seis. fuuc. rurale .... r.% Scris. l'unc. rurale . . . 7% Scris l'unc. urbane . . . Scris l'unc. urbane . . . Scris, l'unc. rurale . . . linprumutulcomunal . . oblig, (laşei pens. (lei 10 dub. Împrumutul cu premie . . . Acţiuni b&ncel natlon . . . Acţiuni «Dacia-Romania » . . » Naţională............. » Credit mobiliar . . . « Construrtiunl. . . . » Fabrica do hârtie . . Argint contra aur........... ltilete de lianei1 contra aur. . Florin austriacl............ CI UNI I. IUN \ IIA \ Napoleonul . Ducatul . . . i^oso otomane Rubla hârtie . ci uni i. iux itEitiJA Acţiunile C. F. R........ Oppenheim................ Obligaţiuni noul 0% ('.. F. R. « u 5% » » » Rubla h4rtie ....... CI UNI I, IU-: I»AIIIN Renta Românii............ Lose otomana............. Scliimli............... Paris 3 luni............. » la vedere............ Londra 3 luni............ » la vedere............ Berlin 3 luni............ Viena lavodere........... 91 87 «I 10214 85 S 983/4 80S 71S 201, 30 1080 255 210 200 168 1750 1750 2.0l 9.98 5.97 17.70 123.75 109 103,70 100.60 2008’ 87-DO 35.50 99-80 25—20 123.80 2.01 PUBUCiTATEA ZIARULUI $) J W c r Sti'acla Episcopiei, P>Jo. 3. ANUNCIURI SI RECLAME anunciuri pe pagina a IV, linia 30 bani, anunciuri si reclame pe pagina III 2 lei linia. DE VENZARE. Locul - m. p. m. Romau plec. 8.25 12.30 5,45 Galbiui — 1,07 6,37 RacâO 9.20 1.40 7,20 Valea-Seacâ — 2,17 8,15 Râcâciuul — 2,58 8,59 Sascut 10.23 3,18 9,43 Adj ud 10.45 3,52 10,29 PufesLI 4,11 dim. p. m. 11,01 Mârâşeşll 11.18 4,34 6.40 5,05 11,30 Focşani 11.52 — 8,26 5,45 12,49 R.-Sârat 12.39 Tr. 6. 9,55 2,14 Buzufi 1.46 11,35 11,00 3,33 Muuleoru — 11,53 — 4.28 Mizil 2.50 12,39 5,33 Albeşti — 1,05 — Tr. 22 6,00 Valea-Eâlug. — 1,18 seara seara 6,25 Ploeştl 3.33 1,35 8,05 9,57 6,45 Crivina — 9 8,35 rr 10,41 BuRea 2,59 9.12 . 11,11 Chitila 4.48 3,15 9,26 11,16 11,22 Bucu. ros. 5.00 3,30 9,40 11,30 11,35 p. m. seara noapt a- m. Valabil de la 1885 ltii<‘iii'esli-\ erciorovu STAŢIUNEA Arătarea TYenurilor T. ful,|Ţ. ac.iTr. p. p. m. dim. p.m. Ilucuresci p. 4,05 9,00 4,30 Chitila — 9,14 4,47 Ciocăneso.1 — — 5,07 Ghergam — 9,47 5,27 Titu 5,07 10,03 5,51 Găesc.1 — 10,30 seara Pitesc! 0,24 11,35 7,55 Corbu — p. in. 9,06 Potcoava 12,48 9,24 Slatina 8,08 1,18 10,04 Pi alra 1,40 10,32 Balsu 1,57 10,54 Pâjesll 2,19 11,23 Circea seara — 11,35 Crai ova 9,30 2,54 12,01 Filiasi 10,17 3,50 1,04 BuLoieştl 1,25 Sire hala — 4,24 1,47 Tini nea tr- 2,10 Prunisorn — — 2,26 Palota 11,30 5,3 2,46 .1.-Sever in 12,03 5,52 2,34 Vercior.sos. i2,05 6,15 4,00 V(;rciorovo-llu<‘urcsti seara dim. noap. Vărcior. pl. 7,45 11,00 11,35 T.-Soverin 8,09 11,25 12,11 Palota 8,44 11,59 12,53 Prnişoru — — 1,10 Timnea —- . p. m. 1,26 Strehaia — 12,40 1,49 Buloeştl — — 2,07 FiliaşI 10,04 LII 2,30 Crai ova 11,U0 1,58 3,42 Ci rce;i — — 3,58 Peleşll — 2,18 4,12 Balş 2,40 4,30 Piatra — 2,58 5,03 Slatina 12,28 3,23 5,44 Potcoava — 3,50 6,17 Corhu — —. 6,41 Piteşti 2,23 5,23 8,25 Găeşll — 0,20 9,24 Titu 3,41 6,50 10,04 Gherganl — . 10,23 Ciocăneşti — seara 10,41 Chitila — 7,42 11,01 Bucureşti 4,45 7,55 11,15 ItururcscM-Giurgiu Arătarea trenurilor T. ful.l T. ac.l Tr. p. dim. a. m. p. m. Bucureşti p. 5,40 7,10 5,30 Filaret — 7,40 6,05 Sintestl — 7,58 6,33 Vidra —- 8,06 6.46 Grădişte — 8,16 7,01 7,21 Comuna 6,24 8,26 B&neasa -- 8,52 8,03 Frătestl 9,10 9,25 9.30 8,21 Giurgin Smârda sos. 7,10 8,45 Giurgiu-ltucuresti Smârda pl. p. m. 2,25 a. m. 8,00 p. IU. 5.40 Giurgiu 8.14 5,55 Frătestl — 8,27 6,10 Bâueasa — 8,53 6,40 Comuna — 9,24 7,17 Grădişte — 9,31 7,26 Vidra — 9,42 7,42 Sintestl -t—: 9,51 7,53 Filaret — 10,31 8,21 Bucur. sos. 3,52 10,45 9,00 Gala (i-ltii/cii Galaţi pl. noap. a. m. 7,00 seara Bărboşi 2.49 7,40 8,10 Brăila 2,27 8,23 8,55 Mu TI iu — 9,00 Janca 3,21 9,34 Fâurei 3,48 0.08 Ci libia — 0,43 Buzăfi sos. 4,15 8,15 Ita/eu-Galuti Buzău pl. noap. p. m. 11.53 12,45 Ci libia dim. 1,15 Faurel 12,86 2,46 Janca 2,18 2,21 Muftiii 2,49 dim. Brăila 2,21 3,31 6.45 Bărboşi 3,06 4.11 7,30 Galaţi 4,45 Tcrgmisli -Tilu a. m. p. IU. Târgoviste p 8.10 4,50 Văcăreşti 8,33 5,13 Nucetu 9.00 5,40 Titu sos. 9,30 6,t0 l.nlnti-llui'usfsli STAŢIUNEA Arătarea trenurilor Tr. f. iTr. a.|Tr. p. a. m. Calai! pl. 8,05 Bărboşi 8,48 Serbesti 9,12 independinţ 9,28 Hanu-Conac 10,10 Ivcsll dim. 10,34 Tccuciu 5,04 11,23 Mârâşeşll 5,30 11,54 Mafaşesti-I ■alttli seara p. m. Mârâşeşll pl 11,13 ■4,40 Tccuciu 11,47 5,31 Iveşti 6,03 li.-Conachi 6,26 Independinţ 7,08 Şerbeşti 7,24 Bărboşi 7,55 Calaţi 8,30 IMoesli-l'rcdeal Ploeştl Răicoiu Câmpina Comarnic Sinaia Buşteni Predeal sos. dim. 10,00 10,35 05,29 11,27 12,09 p. m. 12,26 12,50 dim. 8,49 9,28 9.51 10.17 11,03 11.18 11,40 seara 7.01 7,39 8.02 8,29 9,08 9,23 9,45 Predeol-l'loesli p. m. p. m. dim. Predeal pl. 5,40 5,50 7,30 Buşteni 6,01 6,11 7,50 Sinaia 6,19 6,52 8,09 Comarnic 6,52 8,25 8,42 Câmpina 7,16 8,50 9,05 Baicoio 7.38 — 9,27 Ploeştl 8,10 6,« 9,55 Titu- Tergoviste ţa. m. [seara Tilu pl. 10,25 7,00 Nucet u 11,07 7,42 Vâcăresl 1 11,35 8,10 Târgovişte 11,55 8,30 l*lo«“sti-Nlttnie STAŢIUNE Arătarea trenurilor Tr. fl.|Tr. ac.[Tr. p. Ploescl pl. Buda Poiaue Slftuicu sos. a. ra. 10,45 11,10 12,12 12,40 Nlaiiie-IMoesti Slânic pl. Poiana Buda Ploeştl sos. p. m. 6,00 6,23 7,22 7,50 Teeuciu-llerlnd Tecuciu pl. Berchecl Ghidicenl Tulova Bârlad sos. a. m. 6.15 6,48 7.16 7,32 8,00 a. m. 11,40 12,21 12.58 1,20 1,50 p- m. 5,30 6,19 6,54 7,10 7,45 Itoinuii-lnsi llârlad-Teguctu Bârlad pl. Tuluva Ghidicenl Berhecl Tecuci 0 sos. a. m. 8.40 9,14 9.41 10,10 10,40 p. m. 2.50 3,24 3.51 4,20 4,50 p. m. 8.40 9.41 9,29 9,55 10,25 Iu.si-1 nglieni Iaşi pl. Unghenl s. p. m. 3,25 3,49 a. m. 11,50 1,21 In ghcni-lasi Ungheni pl. Iaşi sos. p. m. 2,00 3,32 p. m. 4,40 6,12 \eresci-liotosani Veresc! pl. Botoşani s. Botoşani pl. Verescl s. p. m. 2,08 2,03 5.21 7.21 p. m. 9,49 11,42 3,15 1,55 Canipina-lAolTaiia Câmpina p. Doftana s. Doftana p. Câmpina p. a. m. 11,20 11,40 p. m. 0,401 0,581 STAŢIUNE Arăt..Tren. Tr.ac.l p. am. Roman p i I'âşcanl T.-Frumos laşi. sos. dim. 9,51 10,51 1,53 1,50 m. 4,47 4,15 8,24 9,52 lusi-lioinun Iaşi pi. T.-Frumos Pâşcanl Roman sos. . m. 4,08 5,2.1 7,17 7,53 dim. 0,52 8,35 10,01 11,00 Pascani-Suoe&vu Păşcaul pl. Vcreşcl Suceava dim. 10,40 12,08 12,23 sera 7,15 9,17 10,09 Suceavn-Puscuni Suceava pl. Oere cl Pâşcanl sos. Adjiul-Torgul-Ocnii Adj ud pl. T.-Ocna sos. T.-Ocna p. Adj ud sos. Coiislunlu-Cei-nuvodu Constanţa p Murfatlar Medjidie Cernavoda s Cernu \ <>du-(oustaiitu Cernavodăp Medgidie Murfatlar Constanţa p. m. 5 50 7'45 8 29 9’10 . m. 2,00 2,25 3,39 4,22 4,33 Tipografia cLe Peuple Roumain,» strada Episcopiei No. 3. — Bucuresci. www.dacoromanica.ro