ANUL I No. 15.
IO bani ntimerul
MF.RCURI 4 DECEMBRE 1885.
Grigorf. G. PEUCESCU
Director politic
ABONAMENTE:
hi ţara 1 an 10 lai, C. luni 20 tel, 0 luni 10 lei tn străin Slute 1 an 00 lei, (> luni 25 Iei
REDACŢIA
No. 3.—Piaţa Episcopiei.—No. 3.
Din pricina schimbare! tipografiei, ziarul nostru ’si a întârziat aparitiunca ieri seara. Do astăzi 'liniate insa ziarul va urina se apara regulat ea si pana acum la ora O <1. a.
JUNIMIŞTI I
CARCIUMELOR
SEPTEMANA FINANCIARA
CADEREA CASEI USHER
JUNIMIŞTII
Desbntterea răspunsului la mesn-giul tronului s'a terminat în Camera Deputaţilor şi putem, de n-cum se căutăm a ne da seama de resuitatele ce aii produs.
Cu toate că opposiţia nu este re-presintată de cât in foarte mic număr, cu toate că opposiţiunea libe-ral-conservatoare nu este de loc re-presintată, de oare ce nici nu s’a a-mestecat în alegeri, cu toate astea putem constata că desbatterile au fost roditoare anul acesta.
Afara de lumina care s'a făcut a-supra administraţii! neî ţări , aceste desbatterl au dat pe faţă, un lucru la care ne aşteptam de mult, că Junimiştii, singurii oameni serioşi si desinteresaţi cari mai aveau oare cari illusii asupra d-lui Brătianu, le au perdut si dânşii.
Este mult timp de când o fracţiune însemnată din partidul conservator concepuse idea de a imprima organisaţiuni noastre interioare o direcţiune conservatoare, supt auspiciele d-lui Brătianu.
Ei plecaseră de la idea că, du pe proclamarea independenţei şi a regatului, toata activitatea noastră politică trebuia îndreptată spre organi-saţiunea din năuntru şi ajunseseră se crează că, in acest nou stadiu nl desvoltărl noastre, partidele, cari existase , nu mai aveau euvânt de a fi, şi că trebuia se se formeze noui partide In vederea acestei noui direcţiuni a activităţi noastre politice.
Şi, in această ordine de idei, câţiva bărbaţi, cunoscuţi conservatori, au şi publicat, acum trei ani, in dis-cuţiunea asupra răspunsului la rne-sagiul tronului, un program de—?— organisare care, afară de cute-va idei discutabile, nu era de cât coordonarea ideilor partidului conservator.
D-l Brătianu a admirut foarte a-ceastă concepţiune, s'a entusiasmnt de prooctul de organisare, şi a promis că va pune toată stăruinţa, toată vaza ce avea in ţară şi un devotament fără mărgini in executarea acelei organisaţiuni
D-l Brătianu ar fi devenit capul a-cestui nou partid conservator, ar fi gonit cu biciu de foc pe toţi politi-cianiî lacomi şi necinstiţi, ce-1 incon-gioară, ar fi formut un partid de oameni oneşti, luminaţi , devotaţi binelui, şi ar li executat tot planul de organisare formulat de conservatorii care-i da concursul lor. Ţara
B v nm; stkf DE LA VRANCEA
Prim-redactor
A N U N C I U R I :
anunciuri (.«? pagina a patra linia 50 bani, anunciurl şi reci a mo pe pag. III 2 lei linia.
ADMINISTRAŢIA No. 3.—Piaţa Episcopiei.—No. 3.
APARE IN TOATE ZILELE
ar fi răsuflat, s’ar fi întremat, s'ar fi întărit, şi ar fi ajuns repede în stare să înfrunte toate primejdiile. Şi junii conservatori arii fost capul, iar d-IBrătianu, numai braţul acestei o-pere frumoase !
Iacă visul de aurul Junimiştilor!
«Era un vis misterios
«Şi blând din cale-afară
«Şi prea era de tot frumos
«De-a trebuit se piară !
Şi a trebuit să peară pentru două cuvinte :
Mai intftiu pentru că punctul lui de plecare era greşit. Chestiunea orga-nisnrei noastre interioare, în adevăr, nu s’a născut de la proclamarea independenţei sau de la proclamarea regatului. Ea este născută de mult, şi, tocmai în vederea eî, s’a di visat oare-cum partidele, iar nu în vederea politicei exterioare, in care toţi Romani nu fost pururea uniţi.
Şi pe urmă pentru că Junimişti şi-au fundat edificiul lor numai pe a-ceste două temeiuri: dorinţa d-lui I. Brătianu de a da ţarii o organisare unitară, conservatoare, şi voinţa ace-luia-şi d. i. Brătianu den tăia cangrena partidului său.
Şi amândouă aceste temeiuri erau şubrede:
Ca d-l Brătianu să fi primit a da ţării o organizare conservatoare, a-eeasta n’ar fi mirat pe nimeni; drumul făcut de d-sa, de la ideile, cu cari a Început până la acelea, pecari le arata astă-zi, este mult mai lung, de cât drumul ce-i rămânea de făcut ca să ajungă a se îmbrăca ou adevărate idei conservatoare.
Dar ca d-l I. Brătianu se se fi devotat acestor idei, acesta era cu neputinţă. D. Brătianu a arătat în lunga sa cariera că nu ţine de cât la un lucru, la putere. In colo toate ideile îi sunt indiferente, sau mai corect, tonte ideile sunt bune, or rele, după cum il ajută sau nu se ajungă şi se se ţie la putere.
Apoi cu ast-fel de oameni nu se organizări o ţară !
Ca se dai unul popor o direcţiune oare care, trebue se ai idea, se aibi convincţiuni, şi se aibi crediuţă in
ele!
Afară de acesta d-l I. Brătianu nu se poate despărţi de oamenii stricaţi din partidul seu, pentru că ei il susţin, şi numai eî pot să’l susţie :
ii trebue oameni fără convincţiuni ca se poată se’şi schimbe ideile pe fie care zi, să fie când demagog când liberal, când republican când monarhic, când neamţ când muscal. Oamenii cari nr avea idei hotărîte a-supra uneia din aceste întrebări, l'ar încurca grozav.
îi trebuesc oameni corupţi casă le poată porunci, şi să fie ascultat. Oamenii oneşti, or cât de mărginiţi ar fi, sunt independenţi, aii ruşine, au demnitate, nu o conştiinţă care le vorbeşte şi pe care o asculta. Cum nr putea ei să zică da şi ba, în aceiaşi chestiune, după cum li s’ar porunci ? Oamenii conştiincioşi l’ar încurca grozav pe d-l Brătianu !
D-lui Brătianu îi trebuesc oameni, cum spunea d. Sturzu: când le-o face cu degetul să vie, când le o a-rata vîrful piciorului se plece, fără reflecţie şi fără vorbă.
Iaca de ce s’a născut intre junimişti şi colectivişti o mare neînţelegere: alta gândeau unii şi nlta cei alţi.
Ast-fel pe când Junimiştii sperau ca vor aduce încet încet pe d. I. Brătianu la programul lor, colectivişti—au declarat’© formal—credeau căd. Brătianu îi plăteşte să facă o epposiţio fără ettect şi fără demnitate.
Cu toţi s’au esplicat acum şi suntem fericiţi â constata că nu nm1 este nici o nedomirire.
Iar dacă am crezul bine de a povesti toate aceste este că sunt. afară de junimişti, mulţi bărbaţi de inimă mai ales tineri, cari aşteaptă şi speră încă oare caro organizare do la d. Brătianu.
Fie-nc permisa crede că esemplul dd. Carp şi Maiorescu le va fi servit la toţi, că toţi vor vedea acest adevăr pe care l’aii văzut doi din cei mai dinstinsi deputaţi dd. Al. Marghiloman şi Radulescu, că d. Brătianu nu va organiza nici o dată de cât puterea sa şi a partidului său.
Gr. ii. Peucescu
YIENA. li Decembre. — Guvernul englez şi francez au dat o instrucţiune, ataşaţilor militari de pe lângă ambasada Angliei şi Franciel din Viena să fia gata a se uni cu comis impui militară cari va merge pe câmpul de lupta pentru a regula condîţiunile unui armistiţiu Intre Bulgaria şi Serbia.
Gomisiunea ast-Iel compusă din ataşaţii militari ai Germaniei, Franciel. Angliei, Italiei şi Rusiei, la cari se va adăoga un ofiţer superior austriac, se va Întruni sera şi va pleca probabil mâine.
l.oii<lri),l'i Decembre. — Lord Salisburi anunţi tntr’uu mod oficial câ române la putere, şi câ va profita de prima ocasiuito rare i se va presiula pentru a se convinge dacii ure încrederea Camerii Comunelor.
Vie un. 14 Decembre.— Ziarele oficiale desmint câ Corniţele KhevenhlHler ar fi purtătorul eondiţiunilor de pace, pe cari ar li însărcinat să le reiniţâ pârtilor beligerante.
Viena, 14 Decembre.—Gomisiunea mi-litarft însărcinata cu tragerea liniei de delimitare între armatele sârbe şi bulgare, va (i presiduLâ de Colonelul barou Kaul-bars, ataşat militar pe lângă ambasada Rusiei la Viena.
Viena, lî Decembre «Corespondenţa politica» a primit din St. Petersburg o scrisoare. care afirma câ Ţarul \şl-a manifestat ferma voinţa de a menţine înţelegerea celor trei imperii, spre a conserva pacea în Europa.
Ilclgrnd, li Decembre.— Irt urma unul consilia de resbel ce sa ţinut, generalul HuralovicI a dat un ordin de iii, prin care a lainlat atitudinea trupelor în cantonările lor esprimâudu-şl fu acelaşi timp speranţa, câ armata ’şi va face datoria sa.
Belgrad. 14. D. Garaşanin a făcut în numele guvernului Sârb o ultima declara-ţiune In acest sens :
Serbia se auganjazâ sC se supună deci-siunil ce va lua comisiuuea militară internaţională cu scop de a încheia un armistiţiu între Şerbi şi Bulgari, fâră a lua în consideraţie situaţiunea politica a guvernului din Belgrad. Dur Serbia va considera acest angajament ca neluat, dacă Bulgaria nu se va supune asemenea co-misiunil militare.
Coiistuiitinopol, 14 Decembre.—Sgomo-lul circul» printre cercurile diplomatice, despre redeschiderea apropiată a conferinţei.
Atena. 14 Decembre. —O depeşa din Constantinopol vesteşte ca un incendiu a onusat păgubi Însemnate arsenalului din Pera.
Pesta. 14. Decembre.— Pesler L/oyit, desul ite ca o neînţelegere s’ar fi iscat Intre Tisza şi Kalnoky.
Pesta. 14 Decembre, Dupâ o discu-ţinne care aţinut mal multe zile, Camera a adoptat prin 215 voturi contra 1:10 proiectul guvernului care propunea sâ facă de la 2 la ft ani durata mandatului legislaţii' pentru deputaţi.
LEGE A ASUMI A MO.WOLILUI
CARCIUMELOR
Critica expunerei de motive
Indeplinându-ne făgăduinţa dată ori, iu articolul nostru de critică generală a proietulul acesta de lege, intrăm azi în critica detaliurilor.
De o cam dată vom examina expu-
nerea de motive, reproducând, însoţit de comentariile noastre, întregul text al acestei lucrări, subscrise de d. ministru de finance nd-interim, C. Nacu.
legile de protccţiunc a oamenilor muncitori afi fost obiectul preocupaţiunilor serioase ale oamenilor de stat, atAl tn străinătate cât şi la noi. Avem deja, în acest sens, legea care tmpedecâ lustrei narea bunurilor rurale, legea locmelelor agricole, legea asupra clausel penale. Sunt încă tn studio şi alto legi de asemenea protecţiune. Intre aceste legi, una din cele mal importante esle acea a vi'ntjftrel băuturilor spir toase In comunele rurale..\zl Loale statele lumel civilisate simt necesitatea de a apara pe muncitor contra unul viţii! la care eduenţinnea şi felul vieţet (I predispune.
Theoria Statului-Tutor, rudă d’a-proape cu Socialismul de stat. nu este tocmai idealul liberalilor din toate statele lamei civilizate — lie-ne permisa observa In treacăt. — Ne mirăm dar cum liberalul D. Nucii o îmbrăţişează cu atâta căldura.
Când cetăţenii unul stat se consideră destul de maluri pentru vieaţa politică, când prin extensiunea dreptului de vot ei sunt chemaţi a se pronunţa asupra tutulor cestiunilor de interes public, accentuarea tutelei Statului şi amestecul săli în daraveriie private devin inadmisibile, pentru simplul cuveni că : Cine poale mult, poate si mat pa (in.
Lucru ciudat, pretinşii noştri liberali de la guvern par a li adoptat apucăturile protecţionîsmului cei mai extrem, atât In politica lor economică externă cât şi în cea internă.
Prin legea de faţă ’şi au pus de gând să protegeze lumea contra viţiului beţiei. Am înţelege dacă scopul lege! ar fi d’a reprima beţia. O asemenea lege exista în Franţa, înfiinţată la 1873 sub d. Thiers, se aplica cu rigoare şi resul-tatele oi sunt bune. Inlr'însa se prevede penalităţi, atât contra colora care se găsesc tn stare de beţii în locuri publice, cât şi contra debitanţilor de băuturi spirtoase cari se aflaţi în stare de beţie.
1). Nacu, mai radical, a vrut ttu numai se reprime, dar chiar să se slîr-pească viţiul din rădăcină. Pretenţie cam exagerată şi cam naivă pentru un legislator; căci o lege poate să pedepsească abaterile iar nu se le previe. Firea omului, prin educaţie, iar nu prin legi, se modifica.
D. Nacu însă pare a fi de altă părere şi atât de încrezător este în efleclele legei sale, în cât nici căinai prevede în-tr'unsa penalităţi pentru aceia cari s ar găssi în stare de beţie în locuri publice. Legea sa va ajunge ; o dată votată, beţivi se nu mai fie. Protecţiunea ce d. Nacu întinde asupra lor îi va apăra cu prisos contra viţiului. Să îl lăsăm în ilu-siile d-sălii* şi se mergem mai departe :
încă de mal mulţi ani, monopolul vftn-zfirei băuturilor spirtoase a preocupat pe oamenii cel mul însemnaţi al noştri. Numărul cel mare al cârciumelor în comunele rurale, întreţinerea lor fie cât re tot felul de oameni, este în mare parte causa relelor fie care suferă ţăranul.
Monopolul cârciumelor e esistat la noi, nu este tocmai aşa dc demult. El constituia un privilegiu pentru proprietarul de moşie. Acest privilegiu a fost desfiinţat ca toate celelalte şi d’atuncî libertatea comerciului a produs effectole selle.
Azi liberalul d. Nacu deplânge e-fectele libertăţii şi vroesce a reînfiinţa privilegiul.
Am văd ut că, înaintea sa, tot acelaşi gând l'a avut şi un alt liberal inaî maro, G. A. Rosetli, el însuşi
Acesta inse voia a da privilegiul comunei; pe cât timp D. Nucii voeşte a ’1 da Statului. Iacă deosebirea.
Uuul voia a face socialism comunal, cel l’alt voeşte a face socialism de stat. Care e mai bun ? Amândoi lovesc în dreptul de proprietate, a-mendoi jicnesc libertatea comercială, dar mobilul d-lui C. A. Rosetti era, cum am vezut, cu totul de altă natură ca acela al d-lui Nacu.
■■■■■■■■■■■■■■■■■a
Admiţând ca sporirea numărului cârciumilor în sate e un rău, era oare nevoe d’a merge penă la înfiinţarea monopolului ca se aflăm remediu ?
Negreşit nu. Urcarea taxei de licenţă ar fi fost de ajuns. De la sine, în mod foarte natural , numărul cârcimelor s’ar fi redus, in proporţie cu urcarea taxei, şi cât ar fi fost de trebuinţă.
Dar debitanţii lasă de dorit sub punctul de vedere al moralităţei ? Legi şi regulamente sunt destule pentru represiunea tutulor abaterilor.
Gcea-ce lipseşte inse, este o administraţia onestă, capabilă şi vigilentă pentru a menţine pe toţi în paza acestor legi şi regulamente.
Lipsa unei asemenea administraţiei este adevărata causti a tutulor relelor de care suferii ţăranul, iar nu lipsa do legi noi, şi mai ales acea a monopolului cârciumelor.
Dar se venim la partea cea mai frumoasă a operei d-lui Nacu :
Strânsa legătură Intre cultivatorul mic şi cel mare, identitatea şi solidaritatea de interese ce afi aceşti factori însemnaţi al a-vuţie.l naţionale, fac ca tendinţa legiuitorului sâ lie a asigura proprietarului mic protectiunea celui mare, iar acestuia supunerea celui d'ântâifi.
Nu ne putem stăpâni mirarea ve-(Jend asemenea idei oşind din pana juristului, liberalului şi democratului ministru Nacu !
Cum?Noă Conservatorilor aşa zişilor reacţionari şi retrograzi, ne revine sarcina d'al rechicmape d-sa la ordine în numele Egalităţii.
Noi trebue se îi reamintim câ in-stituţiiniile noastre actuale, nu mai admit intre cetăţeni unui stat altă protecţiune şi supunere de cat a legilor şi la legi ?
Toţi Românii, fie ei proprietari mari sau mici, nu sunt oare egali înaintea legilor?
Ge fel de legiuitor poate 11 acela care or avea tendinţa d’a crea intre proprietarul mare şi cel mie relaţii de protecţiune şi supunere?
Legiuitor liberal? — Sigur că nu.
Conservator? Eurăşi nu; Conservatorii din ţarra Românească sunt departe de a ţinti se se reîntoarcă la privilegi u rile trecu te.
Numai de la un Legiuitor coliec-tivist ne putem explica asseinonea insinuări, menite a câştiga proiectului de faţă suffragiele celor interesaţi, pentru a ajunge al preface în lege.
«Scopul scuză mijloacele» tot vechia, dar neuitata lor maximă.
Dar ca se nu ne înşelam asupra sinceri tatei acestor tendinţe de a asigura bunele raporturi dintre proprietarii mari si mici, n’avem de cât a le recunoaşte soiul in legile asu-prn loerneliloragrieole şi altele, precum şi in difîeritele circulari ministeriale.
Cine mai mult de cât oamenii azi la guvern a lucrat pentru a aduce vrajba între proprietarul mic şi cel
ma re ?
Cine a escitat mai mult ca dânşi rolele patimi ale celor destul de naivi pentru a’i asculta ? Cine a aţâţat pe muncitori contra proprietarului şi contra arendaşului?
Intr’adever schimbarea la faţă e prea repede. Masca nu poale înşela pe nimeni.
(Va urma).
C. I. F.
ŞTIRILE ZILEI
Astuiji vine înaintea consiliului de răsboiu procesul d-lui Colonel N. Gră-
www.dacoromanica.ro
2
EPOCA 2 — DECEMBRE
di-teanu. aeusat eâ ar li lovit nn inferior. Vom da seamă despre desbateri.
Astăzi Intre orele 3-5 se ţine o Întrunire publică In sala Oficii pentru constituirea unef societăţi de esploalare a apelor minerale de la Geoagîh (Transilvania.)
*
* a *
Ixi Bolovani sau semnalat numeroase caşuri de tifos.
Citim îu Romă nul:
Iaca numele delegaţilor Puterilor cari aii sosit ptnă astăzi tu capitalii pentru a asista ta esperienlele cupolelor:
13-nii maior Tallaghan, din artilerie şi d. căpitan Glarke, vor represinta armata engleză:
D-nu colonel Tobiesen. armata Danemarcei;
l)-nii loc.-colonel Vourduin, şi căpitanii Scherer şi Schinders armata olan-desă;
D-nll maior baron Fuesch şi căpitanul Roemmel represinta urinata germană.
* *
Esperienţele cu cupolele Încep Mer-curt 4 Decembre. Vom publica o dare de seamă.
• »
Comisiunea de apel pentru eontribu-ţiunl a judeţului Ilfov, a otarlt ca pieţele publice nu treime să fie impuse la impositul fonciar.
Curtea de Casaţie a făcut diverginţă de opinie tu, procesul di litre d-nu Or. E-liade şi Comuna Calaţi.
• •
Prin unele părţi, comunicata pe calea ferată este Întreruptă, din causa marel cantităţi de zăpada care a cazul.
Homba din Brăila spune că un epislat cu numele deSpiriliotis de la moşia d-lui Gostuche Stamu, comite cele mai mari abusuri pe socoteala sărmanilor săleni, care diu uceaslâ causa emigrează mereu.
DECRETE
—Comitetul permanent al judeţului Buzău este disolvat, şi consiliul general al acelui judeţ este Convocat în sesiunea estraordinară pentru ziua de 8 Ianuarie lXXfi, spre a alege nuoi supleanţi.
—	S’au aprobat mai multe virimente de fonduri votate de consiliul general al judeţului Suceava a se lace in budgetul zecimelor pe 1885-1880.
—	Sa aprobat regulamentul elaborat de consiliul general al judeţului Teleorman, relativ la plantarea şoselelor judeţene vicinale şi comunale.
—	S’aO aprobat mai multe virimente de fonduri votate de consiliul general al judeţului Tutova.
—	S'a aprobat angaja rea cu contract a <1-1 uf Max ltosenttal cu litograf impri-meur la marele stat-major.
Cel de al III pretendent la tronul Spaniei.
Până acum se certa pe tronul Spaniei două persoane: moştenitorii legitimi ai regelui Alfons XII, de curând încetat din viaţa şi Don Carlos . pretendentul de mult cunoscut.
Printr'o scrisoare publicată prin ziare Don Carlos, aducea aminte Spaniei că el nu s'a lăsat de pretenţiunea de a se urca pe tronul părinţilor săi— atâta numai adaogă că nu va mai facerevolu-ţiunea, de oare-ce este sigur că va veni o zi în care Spania întreagă îl va cinema ca pe un mîntuitor.
FOIŢA ZIARULUI «EPOCA»
T---riii—....... î-n— t-——
EDGAR POE
CADEREA
CASEIUSHER
(trad. dk FALII)
Inima sa este o harpa aeriana;
îndată ce-o atingi cânta.
UKilKRANGKn.
Dar din toate, acestea nu se simţia nici-o stricăciune, nici-o surpare. Nici-o tiucata din zidărie nu căzuse, şi se părea o nepotrivire izbitoare între starea sigură şi neclintită a întregului şi starea de fărimatură a petrelor, care ’mt aducea aminte întregimea bănuită a a-eelor vechi lemnării ce se lasă timp îndelung se putrezească In pimuiţe ln-cueale, depărta de adierea aerului. Trecând peste acest semn de putreziciune vastă, clădirea nu arăta nici-o slăbire. Poate-ca ochiul uuui cercetător migălos ar li descoperit vr’o crăpătură, ce abia
Acum un alt competitor să arată, de care uu să iih*» vorbise de mult: Republica.
Printr'o .scrisoare plină de modera-ţiuite, D-l «Castelak, unul din orfffflVii cei mai ennosculi de astâ-zi, si în acela-’şf linii» undi din ce! m u uutorisaţi capi af republicanilor spanioli, pune candidatura republice! Ia tronul rămas vacant prin moartea lin Don Alfonso, printr'o snisoare publicata în ziarul franres » Figaro» din 7 Decembre 1885.
Ceea ce este de însemnat In această scrisoare, afara de candidatura la tronul Spaniei, este grija cu care D-l Cas-fFTnr să lenpnda de ideile radicale afirmând că republica pe care voeste să o fundeze va li conservatoare.
Cetitori 'şi aduce aminte de cuvântul celebru al lin Thiers: ' Republica va fi conservatoare saii nu va 11! Castelar exprimă şi elaceea-şi idee—aşa încât s’ar putea pune ea regulă ca pe când partidele mo nare hi ce se laudă ca sunt liberale, partidele republicane se lauda ca sunt conservatoare.
Iaca câle-va cxstracte din scrisoare de care vorbim :
După ce constată ca Alfons XII a fost aduspetron printr'uri prononciămento, ceea ce crea o posiţinne foarte grea tânărului rege adaogă:
(•Toate acestea mă întăreşte în idea mea că Republica este soluţiuuea neapărata, de oare-ce politica conservatoare nu reuşeşte în nimic. Logica faptelor, linii mult de cât aspiraţi unile noastre particulare, va aduce Republica, prin forţa opiniunel publice mai viguroase la noi de cât s'ar credea îu străinătate, prin dorinţele comunelor şi oraşelor, prin acelea ale municipiilor şi Gortesilor cari va consolida .şi reasicura naţiunea. Ispanui, în adevăr, fu înlr'o zi surprinsă prin mişcarea cantonată şi intransigenţii, care se făcu complicele involuntar, dar cu toate acestea complicele răsboiului Carlist, şi autorul principul al reucţ.iuuii violente ale rării ultime consecinţe încă le suferim.
După aceea dovedeşte ca el a susţinut tot-d'annacâ doainnia Im Alfons nu va ţine mult.
Ei bine,— dacă în primă-vara resţau-raţiuni nu credeam în durata mouar-chii, — ce voiţi se vă zic după moartea regelui Alfons?
Biliar In timpurile monarhiilor mari minorităţile şi regenţele ii'au causal Spaniei de cât lucrămi,sânge, miserii,— Isabellu II, ca şi Ferdiuand VII, Alfons XII ca şi principesa Mercedes, toţi re-p re sculaţi de drept Iu copilărie, n’au fost de cât martori ai nenorocirilor şi : catastrofelor.—Calităţile mari ale celelalte regine Cristinu n'uu înpiedieal un răsboi» desaslros.—Regina Cristinu de azi, are şi ea virtuţi şi calităţi recunoscute de toţi: femee inerilGU.sa, model de soţie, muma iubita şi devotata copiilor soi, situaţiunea sa chiar o pune afară de or-ce urii, dar şi eeloTalte lot asemenea erau drăgăstoase şi populare, şi toate acestea uu a împiedicat căderea lor!...
Iu schimb, utopia mea; utopia de a substitui regimul republican Iu locul regimului monarhic, printr'o mişcare pacifică şi legala a opiniunel, şi cu concursul Gortesilor, formulat or printr’un articol al consţituţiunii.or priutr'uua din conslituţiunilc deja cunoscute, ca acea diu 1800,poate foarte lesne se devieorea-litate prin înţelegere comuna a tululor partidelor liberale fără exltiderea chiar a celor mat Conservatori. — De acea ţin mai mult ca nici odată la procedări calme, şi declar prin jurnalul D-voastră neclintita mea hotărî re, d'a nu primi nici o dala puterea dinlr'o revoluţie populară, nici dintr'un pro-
s'nr fi putut vedea care, pornind de la căpriorii faţadei să frtngea tu zig-zag d’a curmezişul zidului şi să perdea îu apele triste ale lacului.
Şi luând seama la aceste amărunţiml ţinui cu calul o scurta şosea care ducea la case. Un servitor ’mi lua calul şi intrai sub bolta gotica u iutrarei. Un alt servitor, cu un pas furiş, mă duse In tăcere, printr'o oare-care trecere, întunecoasa şi încurcata, către camera de lucru a stăpânului său. 0 mulţime de lucruri ce întllnii In asta preumblare făcură, nu pot şti cum, a mi se aţîţa şi mai mult sensaţiile nedesluşite decari am pomenit. Fite-ce lucru care mă înconjura,—sculpturile diri tavanuri, închisele covoare de pe pereţi, abanosul negru al podelei, si armele aşezate în grupe fantastice, cari zuzuiau, detailate de paşii mei rapezi şi apăsaţi, — erau bine cunoscute de mine.
in copilăria mea mă obicinuisem cu asemenea înfăţişări, şi cu toate ca le recunoscui, fara vr'o Indoeala, ca pe nişte lucruri cu cari eram obicinuit, mă
mtnciamerUo pretorian. O voiu avea ca I în trecut, prin dorinţa solemnă a Corle si lor, adevărata legitima expresiune a voinţei naţionale!...
lata dar cele două puncte de sprijin ale politicei mele, deja tradiţionala. Legalitatea ca mijloc de luptă.— Republica conservatoare ea scop. Voiu adaoga ca iiuered In puterea nici a ele-iflentrior demagogiei.—Afara de districtele Amlalusiei «i Estpamamirei, poporul Ispaniol, prin cdndiţimiile sale sociale şi desinteresare sa In toate momentele mari, reşţwnge socialismul,—şi de acea nu mă tem de a vedea retnce-pânduse Iernam» de la 1873.
Don Carlos se înşală dacă crede că voim o schimbarea silită a lucrurilor, că o să i înlesnim pretexte, şi, că după schimbarea stări de azi. o săi procurăm rolul de mântuitor. Democraţia noastră va evita, poi afirma, or ce mişcare prin arme. Ultimul resboiti Civil n'ii avut câtuşi de puţin caracterul celui d ântâiu resboi de meştenire. A fosl un răsboid de moştenire, numai din causa stângăciei monarchiştilor, cari voiau să puc pe tron o dinastie streină....
S’a făcut atâtea lucruri de necrezut în cât anarchia era logică. Experienţa astei încercări dureroase care a făcut din republicani oameni încercaţi prin amărăciunile trecutului, este garanţia viitorului, şi crez, încrezîndu-mâ în D-zeil şi în oameni, ca republica Conservatoare, votata de Cortesii aleşi din nou, va li fără îndoiala sfârşitu fericit al acestei teribile crize.
PARTEA ESTERIOARA
Ini net». Ministrul de estonie,Frey-cinot, a adresat o notă circulară către marile puteri, în care recapitulează a-tiludinea Franciel în cestiunea balcanica si 1‘spune vederile sale in privinţa soluţuinoi ce ar trebui sa dea. Soluţi-uneii, d'00 d. Freycinet, nu poate să fie de cât căutarea unei căi mijlocii între dorinţele populoţiunilor şi garanţiile necesare pentru siguranţa imperiului otoman.
Germania. Comisiuna bugetară a Reichstagului german a votat cele şâpte milioane cerute de către guvern pentru compleclurea armamentului. Voiul s'a dat numai după ce ministrul de răsboiă a diil unele desluşiri confidenţiale.
Dir Post, organul Conservatorilor liberi, se pronunţa In modul cel mai categoric contra menţinere! sufragiului universal.
După cum să anunţa din Roma, este probabil ca ratificarea compromisului german-spaniol, privitor la inşuieleCa-roline va avea loc mâne saii poimâine.
Anstro-1 iigarin. D-rul Trojan a presentat landtagulul bohem, în numele Cechilor, următoarea propunere privitoare la rea lisa rea deplinei egalităţi în serviciile publice.
Landtagul binevoiascaa Invita pe guvern ca acesta, complectând ordonanţa de la 10 Aprilie 1880, să impună tuturor serviciilor publice practicarea egalitaţoi naţionale. în înţelesul principiilor des-fâsuratede calre deputaţii Cehi îii Laud-tag cât şi în lleichsrath şi anume :
1.) La toate funcţiunile administrative şi judecatoreşci de prima instanţă, se va Întrebuinţa obişnuit Iu serviciu acea limba, pe care o vorbeşte majoritatea populaţi unei oin respectiva cir-conscripţie administrativă ? La celelalte autorităţi a Căror competinţa să întinde asupra regatului întreg saii asupra mal multor districte, limba de serviciu va fi deopotrivă atât cea germana cât şi cea celiă. 3. Corespondenţatn scris cuauto-rilaţile Matului se va face în limba de
cruciam de gândurile alandala ce deşteptau în mine aceste icoane ordinare. IV una din scări întâlnii pe Doctorul familiei. Pe faţa sa, după cuin mi să păruse, craii Întinsa o pojghiţa de răutate staplnila ş'o uimire sutletescâ.
Servitorul, tocmai atunci mi deschise o uşe şi eu mă pomenii în faţa stăpânului său.
Camera în care mă aflam era destul de mare şi cu un tavan foarte înalt; ferestrele. lungi,înguste şi âtâtde ridicate de la podeala de şlejar că ar fi fost cu neputinţă să le atingi. Fâşii de lumina sîngerie Ireciau prin nişte ochiuri de geam zubreluile, şi arăta destul de lămurit lucrurile cele mal însemnate din prejur; cu toate astea ochiul zadarnic se cerca d'a zări unghiurile depărtate ale camerei sau afundarea tavanului rotunjit tn bolta şi sculptat. Stofe închise, triste, podobiau zidurile. Mobila toată era neobicinuitâ, nclesnicloasă, vechie şi derapanată. Gramajul de cărţi şi de instrumente de musică zăceau împrăştiate ici .şi colo, dar uu ajungeau ca să dea oare-care viaţă înfăţişări.
Simţiam ca sorbiam un aer Încărcat cu mâhnire. Un aer de grea melancolie, taiuic, fără leac, plutea şi pătrunde prelutindenea.
serviciu conform principiilor mai sus espuse. 4 Iu ce priveşce resolvarea afa* cerilor particularilor, ori ce afatere, conform ordonanţei de la 1!» Aprilie 1880. va fi resolvata la toate’"instanţele în limba, tn care afacerea a fost presin-tată.
Scrii!». Primele trofee din resboiul serbo-bulgar, un tun Krupp bun şi seapte demon late, au ajuns la Belgrad.— Intre soldaţii din al doilea contigent, care aii şi plecat la graniţă, domneşte mare nemulţumire din causa părlinirel cu caro aQ procedat autorităţile la convocarea contingentului. Cei bogaţi au fost prelutindenea lăsaţi la o parte şi aii fost convocaţi numai oamenii săraci şi lucratorii. Atât la Belgrad cât şi la Po-zarevoţ au avut loc mai multe scene demonstrative. Soldaţii voiesc să dea o plângere către regele.
DE PRETUDINDENI
Fortificaţii in Bnglitera
Consiliul naţional al Elveţiei a votat, deunăzi, cu 70 voturi, contra 53, creditele trebuincioase pentru fortificarea muntelui Saint-Golhard.
Discuţiunea a fost foarte vie în sî-nul consiliului federal în care au vorbit 12 oratori, dintre cari 7 pentru şi 5 contra.
Consiliul a dat explicaţiuni asupra puntelor de fortificat mai cu seama la Ai rolo. şi la trecătoarele de suire a le lui Saint-Golhard, declarând că măsurile ce se iau u'afi nici unscopvrăj-mâşesc contra Italiei; dar că această cale are o însemnătate internaţională atât de mare, în cât guvernul federal se vede nevoit a pune la adăpost răspunderea sa.
Amnistia iti Spania
Amnistia, ce noul guvern al Spaniei are inlonţiuiiea a acorda, va coprinde pe persoanele osîndite pentru delicte electorale şi pe studenţii compromişi In turburârile universitare din anul trecut.
Republica franceză
Pacea ziar oficios, anunţă cu camerele franceze se vor convoca în Congres naţional, pentru alegerea preşedintelui Republicai, negreşit la 25, poale chiar la 21 sab la 22 a le corectei.
Moartea regelui dramurilor de fier din America
Telegraful sub marin ne-a vestit zilele acestea încetarea diu viaţă la New-York a D-lu) Yanderbilt, supranumit regele căilor ferate din America. Defunctul a lăsat o avere ce se sub la 17ii milioane dolar), cea mai mare parte în renta americană şi în acţiuni ale cailor ferate.
CRONICA PARLAMENTARA
SENATUL
Şedinţa de Luni 2 Dccetn hre / SSă
Şedinţa se deschide la 2 ore sub preşedinţii prinţuluiD. Gr. Ghicii.
La apelul nominal răspund 76părinţi cottscrişi, cum Ziceau străbunii noştrii.
Aspeetul Adunare).
Pe timpul apelului nominal, D-nii Senatori conversează zgomotos, în cât dau adunărei aerul unei întruniri juve-
Când intrai, Usher să sculă de pe o canapea, pe cure era lungit,şi mc primi c’o bucurie călduroasă care prea semăna—aşa cel puţin mi se păru mie de o-cum-dută—cu o dragoste ca de ochii lu-mei, cu sforţarea unui omdesgustatcare să supune unei Împrejurări. Cu toate acestea o aruncare de ochi in obrazul săli mă încredinţa de desăvîrşita sa sinceritate.
Şedurum jos, şi, cât-va timp. cum el nu zicea nimic,euîlpriviisimţindşimilă şi spaimă. De sigur, nici Odată vr’unom nu să schimbase mai grozav şi în mai puţină vreme cu Roderick Usher!
Şi abia, cu multă greutate, putui să mii învoesc a recunoaşte că este tot prietenul din copilărie iu omul pe care ’1 a-veam tiiante'mi. Trasurile feţei sale fuseseră în tot-d'a-una izbitoare.
0 faţă de om mort,—un ochiu mare, apos şi luminat cum nu să mai întâlneşte,—buze potrivite şi alburii, dar de o forma minune de frumoasă,—un nas ebraic, foarte delicat, cu nările mart şi desfăcute cum arar să tnlîmplă la o astfel de forma,—o bărbie fermecătoare, dar care nepronunţându-se da pe faţă o lipsa de voinţă,—un păr mai moale şi mai subţire ca tirul de paeajene,—toate acestea, la cari trebue să mai adaogăm o prea mare desfăşurare a frunţei, 'i da
nile. care nu şade de loc bine unor bă-trînî presupuşi venerabili.
Tribunele, cu mult mai ’naintea înce-perei şedinţei se înţeseaza de un public numeros, in mijlocul căruia furnica o mulţime de agenţi poliţieneşti cu caracter mărturisit şi nemărturisit. in galeriă se văd mai multe tipuri travestite în cojoace nu oi naţionale, cari trădează mutrele obicinuite a le sergenţilor de oraş ai pacinicei noastre capitale. D'altminteri, acesta este aparatul obicinuit cu care se caracteri-sează, de câtă-va vreme, şedinţele solemne a le Senatului, pe cari le vede Cu întristare.•1»//^TTnîverSTtătei noastre
Scurta absenţă C apariţia d-lui Statesai
in lipsa d-lui Stntescu raportoru, se pofteşte d-nu Rolvzu a da cetire pro-jectului de răspuns la discursul tro-rratui. i •'	„o i mq»
Pe timpul cetirei, d-nu Statescu ’$i face intrarea majeslos şi 'şi ocupa locu. scoţânduşi a lene mânuşile ca uu adevărat lord!... La apari ţi unea d-sale, banca ministeriala, până aci posomorita, se i-lumineaza şi premierul 'şi scalda cu înfocare privirile, în ochii d-lui Stătescu.
iJcsbaterile.
După terminarea cetind projeetului de adresă, care nu e nici lung, nici scurt, întocmai cât se cade unei parafraze de rând, se dă cuvântul d-lui Di-mitrie Bratianu, In locul d-lui Marzesen primul înscris, dar care 'i cedase rândul.
D-nu Di mit rie Rrătianu, se sue la tribună vizibil emoţionat, dar ferm.hota-rit a spune guvernului şi ţerei adevărul
curat. D-sa spune ca nu este de părerea multora cari susţin, ca răspunsu la dis-cursu tronului, n’ar trebui să fie de cât o parafraza a Messagiului Suveranului şi că ar li chiar o inconvenienţâ de a se spune mai mult.
Din contra, oratorul, crede că este necuviincios a se ascunde tronului adevărul şi data iiindu-ne, mai eu seamă, starea de azi a treburilor publice, socoteşte c'ar li o lipsă de încredere către tron şi calcarea neiertata a mandatarilor către ţara, de a nu se spune sus şi ture, cu aceasta solemna oeasiune, păsurile şi răul ce '1 îndură naţiunea sub acest guvern.
Venerabilul şef al partidului naţio-nal-liberal , face omagiu majorităţii pentru devotamentul eroic către guvern, dar crede ca durerile ţerei trebue se'şi afle resunetul şi înaintea Senatului ca se nu caute aiurea supapa de resu-flare !...
Defimţiunea Colectivi/aţe).
D-nu D. Bratianu continuând a enumera nelegiuirile administraţiunei lu-tulor Departamentelor publice, sul» guvernul Colectivităţei, fu întrerupt de zburdalnicul d-ru Marcovici, cu întrebarea, cine sânt colectiviştii ?
Oral ora! răspunse, că Colectivişti sunt toţi aceia la cur) guvernul treime să se sapue, spre u pateu guverna ! . . .
Crima de les-naţionalitate.
Ajungând la politica eslernă a guvernului colectivităţei d-nu Bratianu înfiera umilirile ce a atras ţârei când natângia, când reaua credinţa calre puteri a cabinetului actual.
Oratorul se opreşti* d'odala, sub stă-pînirea unei vizibile strângeri de animă. şi izbucneşte dupe câle-va minute, strigând cu putere, ca guvernul a im-pins slugărnicia către străini, până a izgoni dupe pămlntul ospitalier al României, pe românii transilvăneni, comi-ţând ast-fel o crima de les-naţionali-tate către neamu românesc; care a sean-
un aer pe care nu Tai fi uitat aşa de uşor. Dar acum, numai prin exagerarea caracterului acestei figuri .şi a lufaţi.şarei ce ea avea de obiceiu, să schimbase atât de mult, în cât me ludouiam de cunosc pe omul cucare vorbiam. Albeaţa de cadavru a feţei şi strălucirea de spaima, a ochiului mă cuprinsei-a cum nu pulâin crede, ba chiar mă Înfiorară.
Ş'apoi fara să iea seama, 'şi lasase să'l crească perul in voe; şi cum acest vîrtej înpulat mai mult plulia de cât atlrna în jurul feţei sale, eii nu puteam, or câta buna voinţa aş fi avut, să văd 1° acele cîrlioauţe în stil arabesc ceva cari să’rnl aducă aminte de omenire.
Maiîntâimăîzbt oare-care lipsa de şir, —o nestatornicie in mişcările amicului meu, şi vădui Ridată ca acesta vine din-tr'o sforţare necontenita, slaba şi copilăreasca. d’a 'şi stăpâni o tremurare o-bicinuită, un neastimpar prea mare de nervi. La o aşa ceva mă aşteptam, şi fusesem preparat nu numai prin scrisoarea sa, dar şi prin amintirea unor trasuri din copilăria sa şi prin nişte idei dobîndite din ciudata sa alcătuire fisica şi sufleteasca. Pornirile sale erau când repedi când molatice.
ţVa urma).
www.dacoromanica.ro
EPOCA 2 DECEMBRE
dalisat Europa si toata suflarea romaneasca
D-nu Brâtianu dup»* a ce ocupat o oră tribuna, descinde în aplausele 8ena-tului.
Escesu de zel aI unui Neofit.
D-nu Meitani i fiul răposatului baron Maidan) suindu-se In tribună declară ca va susţine cu abnegaţiuHe guvernul, contra întregei majori laţ ei, ca constituţional, citind mai multe paragrafe din Benjamin, Labonley etc.
In timpul cuvemârei zelosului neofit băncile Senatului să golesc, între Senatorii ce se retrag în culoare este şi inevitabilul d-ru MartouM, care di se în particular unul coleg, dar destul de tare ca să fie auzit de toţice’l apropiau, ca trebue să iasa din sală, pentru că nu cunoaşte un om met talentat a spune tn'tnicuri ca d-nu Mei tuni!...
D-nu Mărzescu la tribună.
Dându-se cuvântul eminentului sena-al Iaşilor, se simte Yn toată adunarea ea un freamăt de mulţumire, ca de un lucru aşteptat cu nerăbdare. Toţi senatorii la locul lor.
Banca ministerială ia un front ameninţător. Şi banca prelaţilor este în mare complect.
D-nu Mărzescu, cu prestanţa ce '1 caracterizează, apuca pe lup de urechi şi declara ca va vota contra răspunsului la mesagiu! tronului, pentru-câ guvernul de azi a ridicat îu dogma de cârmuire dispreţul legilor.
Spre a dovedi aceasta va lua în cercetare fle-care minister îii parte, arătând nelegiuirile săvârşite de fle-care.
Catalogul regal
U. Mărzescu depe ce blamează politic;! din afară a guvernului şi înfiorează administraţia personală din nâunlru, citează mai multe măsuri ilegale luate de ministru lucrărilor publice; trecând la ministrul de ltăsboifl I ataca cu vioiciune numărând ilegalităţile ce a comis se mira de îndrăzneala ministrului, în faţa evenimentelor ce ne ameninţă, d'a ţine vacant postul de şef al statului major al armatei.
Ajungând la Departamentul justiţiei arata că toate projectele de legi enumerate de Catalogul regal, sunt trecute de pompa, dar ca de o serioasă reformă în organisaţiunea judecătoreasca nu vede semne, vice-preşedintele colonel Bi-besctî, întrerupe pe orator cu observa-ţiunea, ca nu este parlamentar a se unmi mesagiul tronului,[catalogul reţ/al\
Oratorul ripostează că menţine ex-presiunea ca foarte norocita, cel puţin pentru partea care înşira projectele de legi nevotate cum şi acele ce obicinuit se fâgaduesc, fără a se realisa veri o dată!
Sfintul Sinod
La departamentul cultelor şi instruc-ţii publice, oratorul se ridică cu putere contra calearel constituţiei şi a drepturilor istorice a le naţiunei, de care s'a făcut vinovat sf. Sinod în complicitate cu ministrul cultelor, cerând patriarhului din Constantinopoli ; recunoaşterea neatârnâreî bisericei române, neatârnare care exista din toate timpurile dupe, cum rezulta din documente autentice, pe cari le citează, şi care a fost limpede şi solemn decretată de naţiunea româna, în deplina ei suveranitate, prin articolul 21 din constituţie ; ataca pe episcopul de Koman şi pe mitropolitul Modaveîţ, pentru măsurile ce au luat contra mişcare! preoţilor de mir.
Banca prelaţilor se turbura. Em. Sa Melhidec întrerupe cu yioiciune, cerând cuvântul.
(Fie zis In treacăt, ar fi fost de dorit ca oratorul la paragraful acesta sâ li înfierat abuzurile strigătoare la cer ce se comit iu eparhia Ungro-Valahiei, de însuşi mitropolitul primat.
Impozitul ilegal asupra Instrucţiei
Oratorul se ridică cu putere contra ilegalităţilor comise de ministrul Sturdza, care cu de la sine putere a călcat legile departamentului seu, înfiinţând chiar prin regulamente taxe ilegale, cum este cea de 20 .lei pentru copii cari învăţând particular, ar voi sâ dea esamen pentru clasele secundare şi de 5 lei pentru cele primare.
In sflrşit, dupe un discurs de trei ore lu care eminentul orator, a conslrlns pe guvernanţi a suferi sâ auda cele mai crude adevăruri, d-nu Mărzescu dupe ce ’şi rezerva dreptul a reveni la discuţia pe articole, se coboară.la 7 ore de la tribună, în aplausele Adunare!.
liuba .Novai».
/
CAMERA
Şedinţa de luni 2 Decembre 18,'Li.
Aceasta şedinţă se paote numi, şe dinţa spălăm rufelor murdare.
Ca după o discuţiune lungă şi furtunoasa precum a fost aceea a râspunsu-lui la diseursal tronului, trebue neapărat sa "se găsânscâ jumătate camera compusă din insultaţi şi cea Daltă jumătate din insultători.
Cel dîntîf care luă cuvântul în eâs-tiune personală fud-1 Poenaru-Bordea. Dumnealui se găsi insultat In persoana casei de Depuneri, acuzată de către d-1 Ion Rădulescu.
D-l Poenaru-Bordea declară ca a-ceastă casa de Depuneri este foarte corect administrata şi că nu lucrează de cât conform legei sale.
După d-sa lua cnvîntul D-l Carp tn eestiune personală cd d-l Cîinpineanu. Am constatat eu [acest prilej că d-l Carp nu mai este ornai frondeur de o dinioară. Fie vîrsla, fie alt ceva d-sa s’a schimbat. Aşa ieri toată cestiunea sa personala s'a mărginit întru a se apară, întru a face aproape amendau, nărabilâ, a’şi explica cuvîntul «corupţie» rostit în şedinţa trecută etc.
D-nu Carp declară apoi că d-nu Brâ:-tiunu de două ori a voit sâ'l ia îu mi nister, precum şi pe alţi amici de-al d-sale, însă ea în tot-d’a-una a pus ea condiţiune şi acceptarea programei sale de guvernământ. Asta dovedeşte, spune d-l Carp, nestrămutare în prin cipii. Se poate !
1). Carp a mal făcut apoi două declaraţii foarte favorabile guvernului: una că partidul liberal nu a fost nici o data mai tare decât asta-zi ; a doua că cestiunea Dunărei o putem considera ca rezolvata şi înmormântata şi ea tratările diplomatice în privinţa acestei ces-tiuril face onoare tinerei diplomaţii române.
In rezumat d-nu Carp [a vorbit în eestiune personală: primo, pentru a se scuza înaintea majorităţi*!, secundo, pentru a da un nou sprijin.
Acestea zise d-l Ion Câmpineanu n’a avut de câ să constate explicarea d-lui Carp şi să (Declare ca daca ar fi făcut aceasta tălmăcire mal nainte de a rosti cuvîritul, furtuna nu s'ar fi produs.
Gavo, Minard ne-jărn înţeles'.
D. M. Cogălniceanu are şi d-sa cu-vlnlul tn eestiune personala eu d. prim-njinistru. Adevărul e că aceste ces-tiunî personale nu se mai sfirşesc.
D-l. Cogălniceanu, dorind ca şi d-l prim-ministru să fie faţa, declara ca va vorbi alta-data.
Se voleaza o pensie de 150 lei lunar minorilor defunctului Bcştelei, şi apoi, la ora 3, d-nii Deputaţi îşi îndreaptă paşii spre Senat, unde d-l Mârzescunu sepoarl&de loc bine cu guvernul, ilupe câte se spune.
Penel.

In peninsula balcanică ciocniri filtre avant-posturile vrăjmaşe; din fericire pentru noi şi ccle-l'alte slute, cari se impresionaseră peste măsura de conflictul balcanic, situaţia nu se înăspri, armistiţiul sau mai bine zis, încetarea luptei se prelungi, de la o zi la alta, în tot timpul săptămânii. Aceasta întârziare 'şi produse efectele aşteptate: impacienţa rosboinicilor se mai calmă, puterile mari convenirăa şi face concesiuni rei ciproce şi a recunoaşte* drepturile câştigate de Bulgari în privinţa unirii şi altor desdaunări. G'un cuvânt idea de o conferinţă la Berlin câştigă teren şl Sârbii nu se mai arătă atât de neconci-ianţi ca mat 'nainte. — Se observă în-fine, că graţie unei înalte mijlociri, prinţul Alexandru e pe cale de a 'şi redobândi favoarea împăratului Rusiei.
Precum se vede, târgurile par că nu mai au mare nelinişte din partea complicărilor politice: cel mult o întârziare a aranjamentului definitivai conflictului balcanic şi atâta tot.
Pe acest calcul s'a bazat şi specula-ţiunea când a reînceput cu mai multă atenţiune, a se interesa de afaceri.—Dar prevederile sale aii fost slăbite deonoă Împrejurare.—Se ştie cât de intimă legătura esistă între starea finanţelor unui stat şi mişcarea comercială a târgului seu.—Dacă lesaurul public suferă şi comerciul nu poate merge bine. Inversul acestui principiu o de regulă formulat şi practicat.—Pentru statul nostru însă, unde regula ţine, mai în general locul escepţiuuei, ar ii o eroare de a interverti aceasta formulă economica. In adevăr, la noi, de la stat.răul s'ad binele, SA rftşfrânve asupra comerţului: aci totul se găsesc contralisat în mâna
autorităţii publice; o parte din comerţ e monopolizat de administraliune, care. după a ei organisare, pare a fi mai mult o sucursală a Vistierii statului, de cât un stabiliment de comerţ propriu zis. Pe de altă parte, statul s'ar putea zice, impedică desvoltarea comerţului care nusegăseseo încă monopolizat turnările sale în focile a'i facilita prospera ren. Si pentru această nu <* nevoie de multe esplicaţiuni.Putpreu centrală fără să ţia socotelă de isvoarele noastre de avuţie, de schimburile internaţionale practicate de târgul nostru, de sistemul nostru inonotar, a venit de a sdruncinat din fundamentehiar echilibrul slabce esista din când în când, daca nu în mod permanent, între instrumentul de schimb ce esporlăm. Să lămurim lucrul, şi pentru această sa revenim asupra căuşelor crescerii agiului, cea mai mare piedică a prosperârii noastre pe cale financiară.
Guvernul nostru când fu coprins de furia împrumuturilor,găsi nemerit pentru a'şi ajunge scopul sâ relnceapă mai iiitaiu cu conversiunile. Ca sa fim drepţi, trebue sa recunoaştem ca origina crizei de asta-zi datează de la primile conversiuni practicate deStat. In adevăr aceste conversiuni aii apăsat iar nu aii uşurat tesaurul şi prin urmare avuţia publica. Să luăm un esemplu, între multe altele ca să demonstrăm această. Împrumutul Domeniul, de şi producea o dobândă de 8 la suta,însă autorul acestui împrumut avusese prevederea de a stipula ca cuponul să se plătiască de casele Statului în ţară.—Prin aceasta combinnţiune.lo-saurul public se gasia garantat în contra oscilaţiunei schimbului şi agiului, de oare ce in moneda in care impositele convergeau bl casele statului, în arcaşi monedă se făceau şi plăţile cupoanelor.
Ce se întâmplă lusă când se operă conversiunea domenialelor ? — Dcten-torii acestor titluri — cea mai mare parte în străinătate, la Londra maj cu seamă, primiră în schimbul lor rentă omortisabila 5 o/o pe un curs care reduce taxa conversiunei la 0.25 este adevărat, dar câştigau în acelaş timp dreptul a fi plătiţi la scadenţă în aur în străinătate. Va să zică, conversiunea domenialelor nu a produs o uşurare averii naţionale ce i a agravat posiţiunea; ceea ce stalul român câştiga In aparenţă în dobânda noilor titluri, pierdea, în proporţiuni mai simţitoare, prin plata în străinătăţi* în moneda locuim plus agio şi comision. — Aceasta pierdere merse crescendo cu scumpete» aurului, provocată ea însa-şi de nevoile noiii ce statul singur 'şi creiase prin inaugurarea împrumuturilor plâlibih* în străinătate prin desnaţionalharea ca să zicem asl-fel a Împrumuturilor interne şi naţionale.
Luând ca factori ai calculului agio de azi de 17.25, am ajunge la resul-tatul câ, cu toata conversiunea, — despre care s’a făcut atâta caz şi s a atribuit atâta laudă autorului ei,—am ajunge zic sâ dovedim ca amortisa-rea domenialelor convertite costa mai scump pe stat azi, de cât înainte. Iu adevăr, conversiunea domenialelor a fost stipulata cu o dobândă reala
de	0.25*
Agiul de 17.25 asupra 6.25, face
uproape.................... 1- —
Schimbul şi comisionul. .	fl-10.
Ceea-ce reduce dobânda domenialelor convertite la	7.35.
şi dacă ţinem coinpt de amortisment, agio acestuia şi prelungirea termenului trecem peste 8o/o.
Iată un esemplu isbitor de imprudenţa ce a condus pe autorii conversiunilor, de resultatele desastroase ale Împrumuturilor. Căci cea-ce zicem despre domeniale se aplică la toată renta am. a cărei emisiune e calculată la 200 milioane, plătibilc în străinătate ; se aplică şi la conversia Strusberg, în fine 'şi găsesce urme in toată sistema financiară a ţării.
V: Prin urmare, dacă autoritatea centrală în loc de a aduce înlesniri comerţului, ’l sugrumă prin esporlul nemăsurat de aur ce e ţinut a face tn toţi anii în străinătate, e perfect esacl să susţinem că la noi tesaurul public apăsa asupra comerţului public, care n astă situaţie precara e silit sâ aştepte lot de la guvern, iar nu guvernul! de la dânsul.
Kflţ 1*0
INFORMATIUNII
Banca Naţională a refuzat a împrumuta Creditului Agricol de Vâlcea bani, pentru o poliţii iscălită la ordinul acelui credit, de către prefectul Si mul eseu.
fie hun credit se bucură prefecţii d-lut Brâtianu 1
In curând va fi la Turnu-Severin o alegere de senator pentru Incul rămas vacant prin demisia d-lul geueral Kotiano.
Se crede că d. Petre Utâdisfeanu -â vti pfesirtla la această atcgere.
Guvernul e furios din causa destăinuirilor făcute de. d. Mărzescu, In privinţa lucrărilor publice, şi vrea cu or ce preţ sâ găsească pe cel care a comunicai aceste dcstăinurl.
1). Nacu pretindea că este d. M. Suţu. L>. Slurza tuşă ti a răspuns: «C. Olănescu tre-bue s(* fie, răci Suţu nu -die nimic».
Ni să comunică din Brăila programul u-nul noO grup politic care are de scop «a uni forţele cetăţeneşti ca s£* se poată opune presiunelor ce ar voi se tmpedice liberul exerciţiu al drepturilor civice».
Acest program esle iscălit de d-nu Ath. Thann care ne spune câ mat sunt iscăliţi încă 51 de alegători din colegiurile i, la şi III.
Am dori să ni se comunice toate aceste iscălituri.
• •
Prefectul Simulescu a cerul de la consiliul Judeţean de Vâlcea sâ'l dea un vot de încredere, iar ziarului conservator din localitate «Buciumul Naicei», sâ'l dea un vot de blam inliănlnd pe cel grupaţi impreju-rul aseslui ziar, pentru indrăsneala cu oare denunţă abuzurile şi ilegalităţile sate.
Ideeu este frumoasă şi noua şi o recomandăm şi celur-l-alţl prefecţi al d-lul Brâtianu.
♦
¥ *
Tablourile de înaintare pentru gradul de maior, aC; fost trimise ministerului de răs-boin. Comisiunea n’a admis decât doulcâpi taul din cavalerie, trei din infanterie şi patru din artilerie.
* *
Curtea cu juraţi a achitat astă-zl pe <1 Ignatz fiert, dat în judecată pentru delictul de calomnie prin presă,
* *
Esperieuţele „cu cupolele nu vor începe nici mâine din eausâ că timpul cel r£0 a tmpedicat terminarea tuturor lucrărilor.
a
* ♦
D-nu Prim-procuror constatând astă-zt câ grefierul de la cabinetul No. 2, a delapidai o sumă de 400 lei 170 (loriul, a ordonat arestarea sa.
• •
Instrucţiunea crimei după strada Iterzcl, umeu»â- Se bănueşte câ autorul asasinatului trebue să fii* unul diirnumeroşii a-mauţl ce avea victima. Aslă-zl s'uu adus l i mostrl la puii ţie spre a I! asculta ţi.
« •
Un număr însemnat de birjari din capitală afi reclamat primăriei contra sosiclă-ţel Tranvaiulul care ridicând zăpada pe stradele ce percurge, face comunicaţia cu săniile imposibilă,
Primăria nu ştie ca sojuţiuite să dea a-ceslel cereri spre a nu jigni nici interesele societăţel nici acele ale birjarilor.
Comtcle şi comtesa Tornielli cc se aî tlau tn streinâlale, in virtutea unul congediu s'au întors in Capitală.
«România liberă» dc astă-seară, află că pentru examenile din Decembre ale elevilor din şcoalele private, s'au înscris peste una mie de elevi.
_ ^ ^ ♦ •
Desbateriţe procesului d-lul colnuel N. Grădiştea»» aii Început aslă-zl la orele I.
Pe banca apărare! sunt d-nii generali V. Cretzeanu, Viadescu, G. Angheîesc.u şi d-nu avocat P. Grâdişl.eanu.
In momentul de faţă se ascultă deposi-ţiunele marlroilor.
Marquisul de Bisio, prim-secrolar al le-gaţiunel italiene a fost transferat. în aceiaşi
qualilale la Pelersburg.
*
• o
«Naţiunea» de ţfiseară a 11A eâ secţiunile senatului aii modificat proiectul de lege îu contra cumulului asl-fel tn cil nimeni sâ nu poată sâ ocupe mal mult ca o funcţiune.
Cu această modificare este sigur câ legea nu va ti voUiIh.
Ni sâ spune câ în numărul de aslfl-searâ a «Voinţei naţionale» va apare manifestul d-lul Ştefan Belu.
CAMERA
Şedinţa de Marţi 3 Decembre 1883
Şedinţa se deschide la ora 1 .şi 20 subt preşedinţia d-lui general Leca, prezinţi fiind 80 din deputaţi.
Se acordă d-lui Costescu — Comă-neanu.congediiipentru Întreagă sesiune.
D. G. Paladi depune o petiţiune a d-lui Ciurcu şi Corneanu, prin cari cer a fi rechemaţi în ţarii.
Se ia în discuţie proiectul de lege pentru înfiinţarea a doua aziluri de infirmi de ci. I, şi patru de cl. 11.
Legea sâ ia în consideraţie fără dis-I cuţie.
Li articolul I se face o mică discuţie intre d-nu Voi nov. Orkez. I). lonescu, general ljeca. MiniştruUusLiţicf etc, n-supra Înţelesului acestui articol.
Articohii l liimpreuii cu ct*lo J’alte si legi-â în total se votează facă alta discuţie.
Se votenzfi fdra discuţie, proiectul de1 lege pentru întrunirea comunelor Dragodavele şi Lupani cu 53 voim* contra 3.
2 St' votează Tara discuţie proiectul »îe lege pentru alipirea mai multor comune din judeţul Rorbaxi, cu 53 bile albe contra 2 negre.
La aceasta brâ ioÂrtB se urinează cu votarea alipirilor şi deslipirilor de Comune.
ULTIMA ORA
\dona. 15 Decarabre. — O depeşă a-dresntâ din Semliu ziarului Tagblall anunţă ca s'a ilescAperit 6 noua eon-spiraţiune contra regelui Milan.
( nnstnntinopol. 15 Deeembr**. —• Mudjid-Paşa a plecat la Sofia.
Generalul Sakiz-Paşa 'I însoţeşte. El e însărcinat sa reguleze comliţiunile păcii «Ce trebue »&se încheie între Si*r-itiii şi Bvilgtiria, in cea ce iirivcşte cep-tiunile de ordine curat mililai â.
Solia, 15 iJecemluâ*. | Marile Puteri au făcut un demers colectiv pe lângă guvernul bulgar, pentru n’l întreba daca consimte sâ accepte hntâ-rîrea ce va lua comisiunea militam internaţionala.
A fost mare mirare când s a aflat aci ca, după dope-şile primite din Vieuu plecarea ataşaţilor militari trebue sa se facă azi chiar, adică înainte ca Bulgaria să ti făcut cunoscut rcspurisul iei.
Totuşi se poale crede că acest răspuns va ti conform cu intenţiunile cunoscute ale guvernului bulgar care pune ca condiţyme formală evacuarea prealabilă a teritoriului Viei inului de către armata sârba.
DEPESI SPECIALE
(ale ziarului Epoca)
Viciu». 15 Decemvrie. — Sunt temeri rii misiunea Concesiuiiel militare nu va i.ş-buti, răci Serbia mtiisâ de a evacua districtul Yidin.
l’elci'stiiifg, loDim ul "Nevoje Wremja crede că va trebui ca snluţiuneu clic Hunei Înainte de îiicfieeru pacef sertm-liul-gare; dar aceasta nu va fi cu putinţă de cât tn caşul când principele Alexandru va şti sâ câştige huua-voinţa Rusiei.
Dupe depeşele din Belgrad, iutluenţn Rusiei creşte din ce În ce poporul Sârb.
ltusseldorf. li Comandanluî corpului armate! germane generalul Loc ridicând un toast pentru înfrăţirea corpurilor at 7-leu şi al 8-lea a zis că această Înfrăţire va Ii pusa la proba ducă va trebui să meargă înaintea duşmanului, coca ce trebue_sa «e întâmple peste curând.
TEATRE CONCERTE PETRECERI
Teatru Nătloiuil. Kean —dramă in 5 acte.
Sula llossrl Les IŞlits mousquetiisrs 3 acte.
Orfelini Fonoyraf'ul. Creditorii. Ooii-
nostica.
BIBLIOGRAFIA
A eşil de sub tipar:
l'.piseoputul si eterni roniuii, ivspuas Prinţului Bibescti, de Conul. K. Sieulep-u îu 8 21 p. tipografia St. _Michăte>cu. Bucureşti 188Ş.
t'oneursul |ieiili*n Culedrn de l'ito soli» de. lu externatul secundar de fete din Iaşi In 8 pag. 21.—Iaşi.—1885.
Despre iniimiaUdiiea dreplalei la noi de Grigore loan Luhocari. in 4 pag. 5(1. Tipografia Ombl Iii—Bucureşti. 1885.
Dările de senina eulre ulcgalprii colegiului al 1\ de roinnn do ioan In nes cu de la Brad). Un volum in 8 pag. 193. Tipografia D. Gheorghiu. laşi 1885.
ICtILAS AIIMMIitt PAPAIRÎ
AVOCAT
LICENGtfi EN DROiT
a transfere son doniictle
50,-- Calea Victoria, — 50 Au t*'r elage.
www.dacoromanica.ro
EPOCA —3 DECEMBRE
4
N E R L Y
LIBRAIRE
•2*2, HI i: ItK I V MC I OIHI .‘2*2
LIVIIES D’ETItEMES
ANN&E 1886
Le entalogue est envoye franco.
LA SUISSE ROMANDE
REVUE UTTERAIRE ET ARTISTIQUE
PAIIAISSANT LE l'r ET LE 15 DE CHAQCE MOIS
liomans, NouveUes, Contes el Fantaisies, Critii/ue littfraire, ari ia ti//tio et //hitaso-phif/ue, Voyages, Comidiet, VariStet, Mistuire, Poisies, Jievue Urs Littcralures e frângeres et flfruf des Beaut-Arts, Chroniques mensuelles de Suisse et de Paris, Bibliogra-phie.
PIUA D’VnOXM lIEM
Suisse : un an. IO fi’. Etranger (unio.’i poştale): 1 ‘2 fr.
LE PLUS ANCIEN BUREAU
DE
PLACEMENT
Pour institutrices, gouvernnntes, vniels et fetii mes de Chambre, ele.
Lecons particulieres eu tbntes Ies langues, piano et musique vocale.
Tenu par Cathkrixk Karl.
Dirige par Anna Becher, institu-trice frânţaise.
11, Strada. Stirbey-Voda 11.
Bucarest.
O DOMNIŞOARA
Absolventă a cursului secondar şi avend Diploma de muturitate, se
oferă a da lecţiunî, In vre-o familie, pentru cursul primar sau secon-der.
In special pentru limba franceză, matematici şi ştiinţele fiisico-natu-rale.
A se adresa la redacţiune.
IMPRIMERIE
DU JOURNAL
LEPEUPLE ROUMAIN
Bursa de Berlin
Napoleonul 10,15. Renta româna a-mortisabilă 5 la suta, 91. Obligaţiunile C. F. R. 5 la sută 103l50. detto detto 5 la sută 100,40. împrumutul danubian O-penheim, 10S—Rubla hârtie couiptant, 199,16. Schimbul Londrei 3 luni 20,33 detto Parisului 2 luni S0.40 detto Amsterdam detto 108.20. Împrumutul municipal Bucureşti 1885 91,21.
PLACE DE L EPISCOPIE, EH FACE LE SQUARE
Bursa Lon drei
BUCAREST
Consolidatele engleze99 sfert. Schimbu Parisului pe 3 luni, 25,39 detto la Berlin 3 luni, 20,52, detto la Amsterdam 3 1. 13,03.
Celle imprimerie, orjţanlsCe nvee un materiei eompletemenl ne uf, de provennnce exeluslvement fran^nise (Fonderie A. ’l Urlat et C'*)» pourvue d’un ricfoe assortlment «le caracteres Ies plus va* ri«*s et «le presses Marinam «le pr«‘cisi«»n, est â imune «t'exeeuter tautes sortes «le Iravaux.	,
POUR LES COMMANDES, S ADRESSER A L'ADMINISTRATION DU JOURNAL
PROMPTITUDE, EXECUTION SOIGNEE, PRIX M0DERES
pnWTD fl guturaiului, gripa, bronşita, ctc., L/Ull I fi A S tropul u şi pasta pectorală d • Nafe de Delangrenier possedâ uă effica-citate sigură şi constatată de unO mare numeră de medici.
fără sire de opium (Morfina sau codeiaă)te dă fără temert la Copii bolnavi de Tutse, de Răguşită.
Paris, 53. rae Vivienne, şi in Uite far maclele

rrî P
ZIARULUI
J J S»
c r
Strada Episcopiei, TNT o. 3.
ANUNCIURI SI RECLAME
anunciuri pe pagina a IV, linia 30 bani, anunciuri si reclame
pe pagina III 2 lei linia.
1N8TIT0TI0N BLARAMBKRG
CASA DE SCHIMB
I. M. F E R M O
27,—STRADA LIPSCANI, 27—
C 1 R Sil R U C U R F S ( I
.1 Decembre 1995
5% Rente amortizabila . . .	91 u
5% Renta perpetna ....	87
6% Oblig, de stat		83
0% Oblig, de st. drumu defer	
7% Scis. func. rurale. . . .	i02^
5% Scris. func. rurale . . .	85*5
^% Scris func. urbane . . .	90 K
6% Scris func. urbane . . .	80*5
5% Scris. func. rurale . . .	80*5
5% împrumutul comunal . .	7Z
Oblig. Casei pens. Tel 10 dob.j	21K)
împrumutul cu premie . . .	:io
Acţiuni bance.l nation . . .	1005
Acţiuni «Oacia-Romanla » . .	248
» Naţională		200
» Credit mobiliar . . .	200
■I Gonstructiunl. . . .	108
ii Fabrica de hârtie . .	
Argint contra aur		17*4
Bilete do Bancă contra aur. .	17*5
Florin austriac! ....*.	2.01
CLUSI I, IHA VII.XA	
Napoleonul		
Ducatul		5.97
Lose otomane		17.50
Rubla hârtie		121
< i itsi i.iux mm i\	
Acţiunile C. F. R		
Oppenheim		109.10
Obligaţiuni noul tî% c. K. R.	104
« N 5% H M »	100.40
Rubla hârtie		200-85
4 1 UŞI I, I>1. PAIUS	
Rotita Română		87-50
Lose otomana.......	:i5.50
Şclihnli		
Paris 3 luni		100
» la vedere		25-25
Londra .') luni		
» la vedere		123.80
Berlin 3 luni		2.01
Viena la vedere		i
DE VENZARE.
Locul din strada Dionisie No. 20 şi strada Crinului No. 5. Acest loc are faţa pre strada Dionisie 37 metri, pre strada Crinului 40 metri şi adâncime de ii metri. Se vinde in total sau iu loturi, de câte o a gatra parte.
Doritori se pot adresa la proprietarul lui, D. Gr. G. Peucescu, str. Clemenţi No. 2.
DE VENZARE.
Moşia Rîea Noua din judeţul Teleorman, plasa Teleorman, comuna Rîea. Moşia are 200 stj. masa sau aproape 400 pogoane. Este de arendat a 200 galbeni şi se întinde până Iii bătătura celei de a Il-a staţie a citi ferate Costeşti-Turnu-Măgurele.
Doritorii se pot adresa la D. Gr. G. Peucescu, str. Clemenţei No. 2, unde vor vedea planul şi vor lua ori-ce alte lămuriri.
Strada Sf. Voevodi
Ia DirecLion a l'honneur d’informer Ies parenls qu’elle a pris pour l'annâe scolaire 1885-80, des dispositions d'apres lesqueiles Ies examotts auront lieu desormais dans Ies âcoles publiques.
ilien ne sera |rteglige pour assurer ies progres et le hien-âlre des âlevcs quon voudra bieţi lui conlier.
La rentrâe a eu lieu lo t" septembre
1885.
BURSA PARISULUI
Cursul de la 14 Decembre 1885
Renta franceză 4 jum. la sula, 109,20 —109,15 detto bulevard 10 ore, 109,13-Renta română perpetuă 5 la sută 87,50 87,75 detlo G.F. R. 0 la sută—Acţiunile bâncei române—,— Creditul Mobiliar român—,— Împrumutul Elin din 1879 340,—idem din 1881 2t)1.288 Banca Otomană, 506.25 507.50 deto bulevard 10 ore, 506,25 506.25, Datoria turcă 14 4 jum. la suta 14.3*4, Lose turcs.şti, 35,50 85.50, Datoriauniflcală egiptână 6 la sută 325.324 , Schimbul Londrei la vedere 207,75, 207.87, detto laBerliu 123.00,123
Bursa de Viena
Napoleonul 9,975,9.9#. Ducatul 5,97, 5,97. Impe-ri&lul, 10,32,10,141, Lire turceşti, ii,39. Argint contra hârtie, 100. Rubla hârtie comptatâ 124-123,75. Acţiunile Credit 83,40-83,20. Anstalt294,20 294,50. Renta metalică 5 la sută, 83,40-82.70. Renta hârtie 82,80,82,70. .Renta aur, 109,10-109. Lose turce 17,70-17,70 Schimbul Londrei la vedere 125,95-126 detlo detto Paris 49,87-49,90. detto Ber lin la vedere 61,85-61,95. delto Amsterdam la vedere 104,35-104,40.
MERSUL TRENURILOR CAILOR FERATE ROMANE
IliM'iii'4'sli-ltoniuii
STAŢIUNEA
Arătarea Trenurilor
Tr.ac.lTr. p. ITr. p.lTr. pl.|Tr.a.
	noapte	a. m.	dini.	dim.	
Bucureşti p.	11,00	8,30	745	645	5,00
Chitită.	11,13	8,40	8,30	—	5,17
Buftea	—	8,59	8,19	—	5,31
Criviua	—	9,20	9,04	—	6,09
					6,09
Ploeştl	12,17	10,05	9,35	8,19	
Valra-C&lug	—	10,59			6,36
Albeşti	—	11,00			8,30
Mizil	1.14	11,30			8,52
Monleoru	—	12,10	p. in.		9,52
BuxâQ	1,59	12,25	1,00		10,57
H.-Sărat	3,lr	—	2,15		1 1,20
Focşani	d .4,16	Tr. 7.	3,38		4,23
Mârăşeştl	5,00	2.00	5,15		6,38
Pufesl 1	—	2,26	5,57		11,00
Adjud	6,01	12,55	6,39		
Sascut	0,24	i ,20	7,18		
Ilăcăciunl	—	1,48	8,01		
Valea-Seacâ	i —	2,20	8,41		
Bâc&O	7,31	2,40	9,35		
Oalbinl	—	3,32	10,29		
Roman sos.	8,45	4,10	11,15		
	dini.	p. ni.lnoap.			
Itoman-liucuresti					
	uoap.	p. m.			p. m.
Romau plec.	8.25	12.30			5,45
Gatbiul	—	1,07			6,37
Baeâă	9.20	1,40			7,20
Valea-Seacă	—	2,17			8,15
Răcâciuul	—	2,58			8,59
Sascut	10.23	3,18			9,43
Adjud	10.45	3,52			10,29
Puîestl		4,11	dim.	p. m.	11,01
Mârăşeştl	11.18	4,34	0,40	5,05	11,30
Focşani	11.52		8.26	5,45	12,49
B.-Sărat	12.39	Tr. 6.	9.55		2,14
Buzău	1.46	11,35	11,00		li,33
Mouteoru	—	11,53	—		4,28
Mizil	2.50	12,39			5,33
Albeşti	—	1,05	—	Tr. 22	0,06
Valea-Eălug.	—	1,18	seara	seara	0,25
Ploestl	3.33	1,35	8,05	9,57	6,45
Crivina	—	O 09	8,35	—	110,41
Buftea			2,59	9,12			11,11
Chitila	4.48	3.15	9,20	11,16	11,22
Bucu. ros.	5.00	3,30	9,40	11,30	11,35
		p. m.	seara	noapt	a- m-
Valabil de la 1885
ltucMir«‘isli-VtM-<*i«»ro ui
STAŢIUNEA	Arfetareă Trenuri lor		
	T. ful.[T. ac.|Tr. p.		
	p. m.	dim.	p. m.
Bucuresci p.	4,05	9,00	4,30
Chitila	—	9,14	4,47
Ciocăuescl	—	—	5,07
Gherganl	—	9,47	5,27
T.ltî*	5,07	10,03	5,51
Uăescl	—	10,30	seara
Pitesc!	6,24	11,35	7,55
Corbu	—	p. m.	9,06
Potcoava				12,48	9,24
Slatina	8,08	1,18	10,04
Pialra	-T—	1,40	10,32
Balsu	—	1,57	10,54
Păleşti	—	2,19	11,23
Circea	seara	—	11,35
Crai ova	9,30	2,54	12,01
Fi li aşi	10,17	3,50	1,04
Buloieşlt	—	—	1,25
Strehafa	—	4,24	1,47
Timnea	—	—	2,10
Prunisoru	rtn	—	2,26
Palola	11,30	5,3	2,46
1 .-Severi n	12,03	5,52	2,34
Vercior.SOS.	12,0’)	6,15	4,00
Vtlrcioro\ o-ltururesli
Vdrcior. pi.	seara 7,45 8,09	dim. 11,00	noap. 11,35
T.-Soverin		11,25	12,11
l’aluta	8, ii	11,59	12,53
Prnisoru	—	—	1,10
Timnea	—	p. m.	1,26
Strehaia	—	12,40	1,49
BuLocstl	x â'-J*		2,07
Filiasi	10,04	l.n	2,30
Craiova	11,00	1,58	3,42
Circea	—	—	3,58
Pe Ies LI	—	2,18	4,12
Bals	• —	2.40	4,30
Piatra	-	2,58	5,03
Slatina	12,28	3,23	5,44
Potcoava	—	3,50	6,17
Corbu	—	—	6,41
Piteşti	2,23	5,23	8,25
r.ăeşll	—	6,20	9,24
Ti tu	3,41	6,50	10,04
Gbergaul	—	—	10,23 10,41
Ciocăneşti	—	seara	
Chitila	—	7.42	11,01
Bucureşti	4,45	7,55	1.1,15
Biieurcsci-<		âitirgiu	
	Areiar	ea trenurilor	
ST VŢIUNEA			
	T. rui.l	T. ac.	Tr. p.
	dim.	a. m.	p. m.
Bucureşti p.	5,40	7,10	5,30
Filare!	—	7,40	0,05
Silit eşti	—	7,58	0,33
Vidra	—	8,<Xi	6.46
Grădişte	—	8,16	7,01
Comuna	6,24	8,26	7,21
Băneasa	—	8,52	8,03
Frătesll	—	9,10	8,21
Giurgiu	—	9,25	8,45
Smărda sos.	7,10	9,30	
<>iurgiii-lt(i<'iir«‘sli			
	p. m.	a. m.	p. m.
Smărda pl.	2,25	8,00	5.40
Giurgiu	—	8,14	5,55
Frătestl	—	8,27	6,10
Băneasa	—	8,53	6.40
Coma na	•	9,24	7,17
Grădişte	. 		9,31	7,26
Vidra	—	9,42	7,42
SinteslI	—	9,51	7,53
Filare!		10,3!	8,21
Bucur. sos.	3,52	10,45	9,00
Galuti-ltus.eu			
	noap.	a. m.	
Galaţi pl.		7,00	seara
Bărboşi	2.49	7,40	8,10
Brăila	2,27	8,23	8,55
Muftiu	—	9,00	
Janca	3,21	9.34	
Făurel	3,48	0,08	
Cilihia	—	0,43	
BuzftO sos.	4,15	8,15	
Hiizeu-O alati			
	noap.	p. m.	
Buzău pl.	11.53	12,45	
Cilihia	dim.	1,15	
Făurel	12,86	2,46	
Janca	2,18	2,21	
MuftiO		2.49	dim.
Braila	2,21	3.31	6.45
Bărboşi	3,06	4.11	7,30
Gala 1,1		4,45	
Tergovisâ		-Titu	
	a. m.	p. m.	
TărgovisLe p	8.10	•4,50	
Văcăreşti	8,33	5,13	
Nucet u	9.00	5,40	
Titu sos.	9,30	6,10	
< ■ a I a G- II a rasesti
Arătarea trenurilor
	Tr. !'. ITr. a.		Tr. p.
			a. ni.
Galaţi' pl.			8,05
Bărboşi			8,48
Serbcsti			9,12
Independinl.			9,28
Hanu-Conac			10,10
Iveşll	dim.		10,34
TecuciO	5,04		11,23
Mârăşeştl	5,30		11,54
Vlai-asesli-f.alati			
	seara		p. m.
Mârăşeştl pl	11,13		4,40
Tecuci u	11,47		5,31
Iveşti			6,03
H.-Couachi			6,26
Independinl			7,08
Serile si 1			7,24
Bărboşi			7,55
Calaţi			8,30
Ploe.sll-Prtţdeal
Ploeştl	dim. 10,00	dim. 8.49	seara 7,01
Bâicoiu	10,35 05,29	9,28	7,39
Câmpina		9,51	8,02
Comarnic	11,27	10,17	8,29
Sinaia	12,09	11,03	9,08
Buşteni	p. m. 12/26	11,18	9,23
Predeal sos.	12,50	11,40	9,45
rrcdrid-Plorsll
	p. m.	p. m.	dim.
Predeal pl.	5,40	5,50	7,30
Buşteni	6,01	0,11	7,50
Sinaia	6,19	6,52	8,09
Comarnic	6,52	8,25	8,42
Câmpina	7,16	8,50	9,05
Băicoiu	7,38	—	9,27
Ploeştl	8,10	6.*-'	9,55
Titu-	TOrgovlste		
	la. m.	jscara	
Titu pl.	10,25	7.00	
NuceLu	11,07	7.42	
Văcăreşti	11,35	8,10	
Tei-govişte	11,55	8,30	
IMoesti-Slaiiîe
STAŢIUNE	Arfctarea trenurilor		
	Tr. fi.|Tr. ac.|Tr. p.		
Ploescl pl. Buda Poiaue Slânicu sos.	a. m. 10,45 11,10 12,12 12,40		
Slailic-IMoesti			
Slânic pl. Poiana Buda Ploeştl sos.	p. m. 6,00 6,23 7,22 7,50		
Teeuciu-B6rla«l			
TecuciO pl. Berchecl Ghidicenl TuIova Bârlad sos.	a. in. 6.15 6,48 7.16 7,32 8,00	a. m. 11,40 12,21 12,58 1,20 1,50	p- m. 5,30 6,19 6,54 7,16 7,45
ItorLul-Teeueiu			
Bârlad pl. Tutuva Ghidicenl Berheci TecuciO sos.	a. m. 8.40 9,14 9.41 10,10 10,40	p. m. 2.50 3,24 3.51 4,20 4,50	p. m. 8.40 9.41 9,29 9,55 10,25
Iasi-Unglieui			
Iaşi pl. Unghenl s.	p. m. 3,25 3,49	a. m. 11,50 1,21	
Tngheni-Iasi			
Ungheni pl. Iaşi sos.	p. IU. 2,00 3,32	p. m. 4,40 6,12	
\m‘sei-B«l osaai			
Verescl pl. Botoşani s. Botoşani pl. Verescl s.	p. m. 2,04 2,03 5.21 7.21	p. m. 9,49 11,42 3,15 1,55	
Campiii a-Doftuna
	a. m.		
Câmpina p. Doflana s.	O O	p. m.	
Doflana p.		6.40	
Câmpina p.		6,58	
Itoinan-lasi
STAŢIUNE	Arăt. Tren.	
	Tr.ao.l p. am.	
Roman p l Păşeam T.-Frumos laşi. sos.	dim. 9,51 10,51 1,53 1,50	p. IU. •4,47 4,15 8,24 9,52
lasi-Homan		
Iaşi pl. T.-FVumos Pâşcanl Roman sos.	[). m. 4.08 5,25 7,17 7,53	dim. 6,52 8,35 10,01 11.06
l'a.scaiii-Succava		
Pâşcanl pl. Vereşcl Suceava	dim. 10,40 12,08 12,23	sera 7,15 9,17 10,09
Suceava-Pascaui		
Suceava pl. Uere d Paşcani sos.	p. m. 5,00 5,40 0,41	dim 6,54 7,51 9,15
Ailjutl-Terjjul-Ocua		
Adjud pl. T.-Ocna sos. T.-Ocna p. Adjud sos.	p. m. 4,15 6,10	a. m. 10,35 12,15
Coiistaula-Cernavoda		
Constanţa p Murtallar Medjidie Cernavodăs	p. m. 2,50 3,37 4,18 5,02	dim. 9,10 9,57 10.38 11.22
terna v o«la-t 'onstanta		
Cernavodă p Medgidie Murfatla r Constanţa	p. m. 5.50 7,45 8	29 9	10	p. m. 2,00 2,25 3,39 4,22 4,33
Tipografia «Le Peuple Roumain,» strada Episcopiei No. 3. — Bucuresci.
www.dacoromanica.ro