ANUL
10 bani numărul
DUMINICA 1 DECEMBRE
1885
Gcrigohk G. PEUCESCU
Director palitii
ABONAMENTE:
în ţară 1 an 40 lei. 6 lnnî 20 lei, 3 luni 1» lei în străinătate 1 an 50 lei, 6 luni 25 lei
REDACŢIA
No. 3. — Piaţa Episcopiei. — No. 3.
APARE ÎN TOTE ZILELE
Barbv stef.DE LA VTRANCEA
Prlns-red&atcr
----------- .	,	■	I ■	...
ANUNCIUR!:
aminciuri pe paţimt a patra linia 30 bani, anim* cinrf şi reclame pc pagina III 2 lei linia
ADMINISTRAŢIA No. 3. — Piaţa Episcopiei. - No- 3■
ACTUALITATEA
-—MSţ>»----------i-
CESTIUNEA BULGARĂ
----- ■ -----------
Situaţiunea Tesaurului Public
-----«o»----------
PROCESUL PANDRAV
— -.........cQg»---
INFLUENŢA LEGIŞTILORtJ
— ■■■■ >■	<Q&3	■ ■■
DE-A BABA OARBA
ACTUALITATEA
Săptămâna prin care trecurăm a fost bogată în evenimente şi a lăsat impresiunî profunde în sufletul acelora cari ţin la moralitatea publică, şi 'a înălţarea statului Român : am a-sislat la întrunirea tutulor bărbaţilor de inimă şi de valdre, cari, lăsând d’o parte orl-ce neînţelegeri, s’aQ strîns într’o coalitiune memorabilă pentru a sfărîma mult faimosul guvern al d-lul I. Brătianu, şi ne-a fost dat să ascultăm din gura unor prieteni al sfii, foşti prietini ne place a crede, din gura junimiştilor, mustrări de acelea ce înfiorează chiar frunţi pătate ca ale politicianilor ce ne stăpânesc.
Dupe cum vedem, conştiinţa publică răsuflă şi tot omul cu dor do ţară se declară scârbit de starea nenorocită în care ne găsim! Spectacolul este unic în felul săO şi nu credem să se mal reproducă în vre-o parte a 1 urnei; şi pentru acâsta nu ne gândim negreşit la ţările adevărat constituţionale şi bine organi-sate, dar la acele, chiar mal puţin civilisate, unde însă simţul moral nu s’a timpii cu desăvârşire.
Situaţiunea este limpede şi ni se impune în t<5tă goliciunea el : de o-parte, d. I. Brătianu, acătându-se de putere cu disperarea omului ce se simte aprdpe de înec şi sprijinindu-se pe umerii deja slăbiţi al partizanilor săi sătul şi ruşinaţi chiar el de neomeniile comise, şi de alta, tara întregâ prin lot ce are mal mare, ca inteligenţă şi caracter, şi mal distins, ca independenţă şi onestitate, strigându-T cu un glas formidabil: afară!
Curentul este puternic, şi dacă toţi vom şti să ne facem datoria, el va deveni iresistibil. Pe antagonistul nostru l’a părăsit cu desăvârşire forţa morală : prietinii sâl cel mal devotat! nici mal îndrăsnesc să se uite în faţa acelora cari ’I apostrofâză ! Cât pentru forţa brutală, de care dispune tot-d’a-una puternicii fără scrupule, forţa brutală formată din împărţirea neonestă a câştigurilor şi a averel publice, ea nu va fi de nici un folos d-lul Brătianu din momentul ce steua sa va începe a păli. Când corabia este să se înece^ şdrecil o părăsesc cel d’ântâl!
*
* *
Şi sâ nu ni să spună că exagerăm. Nu avem, spre a ne convinge despre acâsta, de cât să cugetăm un moment şi se examinăm cu mintea liniştită aceia ce să petrece.
Iacă un om care domneşte zece ani, fără cel mal mic control. Nimeni ca el, şi în nici o ţară din lume, n’a avut puterea de care a dispus. Să nu ne luăm nici după cuvintele lui spuse într’o ocasiune solemnă de la tribuna ţârei şi să admitem chiar că le-a zis la necaz şi
ca mustrare a nesăţioşilor săi prieteni, dar să ne uităm împregiurul nostru şi fără părtinire să vedem In ce stare ne găsim astâ-zl.
Administraţiunea? E o batjocură.
In loc să se silească a aplica o-nest legile, administratorii caută numai cum să se îmbogăţească, el şi al lor. şi cum să strivească drepturile celor-l’alţl. In orl-ce district n’al şcdlă, nici la sat nici la oraş, n’al sub-prefecl In stare să împedice furtul de vite, plaga cea mal nenorocită ce a căzut de la o vreme asupra populaţiunel rurale, n’al un crâm-peiQ de şosea bine întreţinută şi care să folosescă pe timp răO, n’al cel mal mic control asupra întrebuinţă-reî banului public! Comuna urbană este înecată în datorii, iar comuna rurală ţipă în ghiara perceptorilor, pentru neonestilalea cărora, bieţii ţărani sunt siliţi a plăti de două, trei orî aceiaşi dare.
Armafa. Te-al fălit cu Curcanul de la Griviţa, d-le Brătiene, dar al acaparat gloria lui. care este gloria ţârei, numai spre folosul murdar al mamelucilor tăi!
Şcdla? E păcat de ţară, pentru că aprdpe o generaţiune întrâgă este compromisă. De pe băncile scdlel, copilul s’a învăţat şi s’a crescut în ideia neîndeplinirel datoriei : n’am văijut dre în Capitală chiar, sub o-chil noştri, profesori, tari pe sprijinul puternicilor zilei, năpustind catedra şi absentând zile întregi de la cursurile lor? Si apoi, ne aducem a-minle cu toţii de speculele ruşinose din anii trecuţi, cu examenele de bacaloriat, şi de instituţiunile înfiinţate de foştii miniştrii şi membri în consiliul de instrucţiune, cari, cu în-găduirea ministerială, atrăgeau din scdlele publice pe copil neesperimen-taţl, procurându-şl ast-fel câştiguri neomendse. Tăcem numele acestor speculanţi pe cari ’I cundşle tdtă lumea, dâră ni se strânge inima când ne gândim la răul ce aii comis, şi la perderea atâtor tineri rămaşi pe drumuri!
Justiţia ? Nici o dată nu s’afl comis atâtea scandaluri de nişte polili-cianl fără ruşine, cari şl-ati găsit mijlocul de înavuţire, speculând a-supra demnităţii magistraţilor. «Este un proces mal mare, <ţlicea d. Maio-rescu, şi clientul vrea să-l câştige de sigur? Calea este ştiută, avocatul partidului este cunoscut. Contestă cine-va acest lucru?» adaugă d. Maiorescu, privind în faţă pe toţi colectiviştii. Nimeni dintr’enşil nu îndrăsni sâ tăgăduiască faptul, care va rămânea ast-fel o pată neştârsă asupra modulul lor de guvernare şi asupra mijld-celor întrebuinţate de dânşii pentru conducerea trebilor publice!
Dar să ne oprim, pentru că deja tabloul devine prea negru.
Iată ce a lucrat d. Brătianu de zece ani, iată opera la care se gândeşte a mal lucra.
Vrea ţara, onest vorbind, acâstă nenorocire, acâstă desorganisare continuă a tutulor instituţiunilor şi a tutulor ideilor sănătdse?
D. Brătianu, încetul cu încet, a fost părăsit de toţi bărbaţii cari însemnai! ceva şi cari ştiai! să mal raţioneze in partidul săO. ’l-ati rămas numai aceia cari a a abdicat de la orl-ce cugetare, fidelii cu orl-ce preţ sau mal bine interesaţii. Chiar aceştia, de intri în vorbă cu el, nu mal îndrăsnesc să-şi a-pere stăpânul şi să arată ruşinaţi de speculele ce să comit pe fie-care zi. Şi însă-şl d. Brătianu ce gândeşte despre dânşii! N’am vrea mal bine, pentru a risipi orl-ce farmec, de cât sâ cundscă ţara sentimentele intime ce are pri-
mul-ministru pentru tovarăşii săi!
*
* *
De felul nostru, credem în bine. Nu dură că avem prea multe ilusiuni şi că am fi încredinţaţi c.ă numai prin faptul coaliţiunel, guvernul d-lul Brătianu va dispare ca un vis răd.
Nu, gândul noslru nu este acesta ; noi însă avem convicţiunea că dacă toţi dmenil de bine sâ adună la un loc şi lucrâză serios, în curând vom scăpa de putrigaiul ce ne apasă grumajil.
De aceia, ne-am bucurat forte mult citind Manifestul Coaliţiunel, şi de a-ceia ne vom bucura şi mal mult trecând de la vorbe la fapte.
Trebue muncă continuă şi în tdte direcţiunile. Fie-care din noi caută sâ plâlescă chiar cu persdna lui, căci este fdrle greQ sâ înlături pe aceia carls’aG obicinuit a considera punga ţâre! ca averea lor proprie!
Vom lupta pe căile legale, însă val de acela, orl-cât de sus ar fi pus, care ar permite să fim împedicaţl în exercitarea drepturilor tidslre, sau care ar îngădui pe miniştri sâ calce în picidre prerogativele consacrate prin consti-tuţiune!
Tara ne va asculta, de sigur, pentru că este sătulă de tristul spectacol la care asistă de atâta vreme, iea cere numai un lucru de la căpeteniile sale: muncă, iar muncă şi necontenit muncă. Pe acâstă cale, tot omul onest ’I va urma, şi fără îndoială că un triumf strălucit şi cât de apropiat ’I aşteptă: vor reda ţara el însă-şl, permiţând cetăţenilor ca în deplină libertate să-şi exerciteze dreptul lor.
In aceste condiţiunl, lupta este desemnată de sine şi nimeni nu trebue să mal aibă vre-o esitare. Guvernul d-lul Brătianu, dacă ne este permis a face o asemenea eomparaţiune, a a-juns nesulerit întocmai ca un dinte stricat, a cărui scdtere numai aduce alinare. Pacientul aşteptă cu neastâmpăr, dentistul este de faţă: o lovitură de cleşte deră!
Acâsta cere ţara de la Capii oposi-ţiunef, şi nu ne îndoim că el vor întreprinde cu succes o asemenea operaţiune necesară.
D C Popescu
-----------------**------------------
Depeşile Agenţiei „Havas"
Faris, 11 Decembre. — Comisiunea creditelor pentru Tonkin a ales de raportor pe d. Pelletan. Ea a decis a nu acorda Guvernului de cât credite provisoril aşteptând ca Camera să se pronunţe asupra cestiunii de evacuare, care va fi discutată probabil la 21 Decembre.
Berlin, 11 Decembre. — împăratul va primi mâine în audienţă solemna pe Tevfik-Bey, ambasador al Turciei.
Constantinopol 11 Decembre. — Prinţul Nuredin-Efendi, al treilea frate al Sultanului, a încetat din viaţă.
CESTIUNEA BULGARA
Yieua, 11 Decembre.— «Corespondenţa politică» anunţă că maiile Puteri sunt de acord pentru a primi rolul de mijlocitore, în cea ce priveşte încheierea unul armistiţiu intre Serbia şi Bulgaria.
îndată ce cele două părţi beligerante le vor face cererea într'un mod formai, şi vor declara că se vor supune deei-siunii ce va interveni, Puterile vor numi delegaţi militari, ce se vor duce la faţa locului spre a determina o linie de demar-caţiune şi o zonă neutră.
Sofia, 11 Decembre. — In faţa tăcerii persistente a guvernului serbesc, Guvernul princiar a remis puterilor o nouă Notă, în care se coprinde declaraţiunile ur-mâtore:
Serbia caută numai sfi câştige timp pentru a reconstitui forţele sale sleite;
Propunerile Serbiei sunt inacceptabile pentru că nu conţin oferte de a trata despre pace în timpul armistiţiului propus;
Tragerea nuoii linii de demarcaţiune luând de basâ puntele ocupate în ziua în care corniţele Khevenhfiller a intervenit, va da loc la contestaţiuni şi neînţelegeri;
Fără încetarea ostilităţilor, Serbii ar fi fost constrânşi sâ evacueze teritoriul Vi-dinului.
Nota mal spune că situaţiunea respectivă a celor douâ armate nefiind egală, o evacuare reciprocă n’ar fi justificată.
Guvernul bulgar speră deci că Puterile vor exercita o presiune efectiva pentru a ajunge la conclusiunea unul armistiţiu destinai a pregăti o pace onorabilă şi durabila, căci scopul principal al Puterilor trebue să fie a pune capăt acestui râsboirt fraticid.
-----------------<W*—
SITUAŢIUNEA
9
TESAU RULU I PUBLIC
Guvernul, prin Domnul ministru ad-interim la finance C. Nacu, a pre-sentat Corpurilor legiuitore : «IJsjm-nerea situaţiunel Tesaurului public şi a serviciilor dependinţe rle Ministerul de finance la 30 Scptcmbrc 1885.»
Titlul este lot acel al primei silu-aţiunl financiare presentată Corpurilor legiuitdre de Domnul Petre Mavro-gheni la 30 Seplembre 1871. Conţinutul el însă, nu este acelaşi şi nu corespunde în nimic nic.1 titlului, nici Legi comptabilităţel Statului, nici usu-lul adoptat.
Nu corespunde titlului, căci titlul spune că arată siluaţiunea până la 30 Septembre Î88f>, pe când lextul nu coprinde de cât operaţiunile efectuate pe sâma eserciţiulul 1884-1885 ; fără să arate şi pe acele efectuate în primele şase luni ale eserciţiuluT corent 1885-1886.
Nu corespunde Legelcomptabilităţel Statului, căci Ari. 110 din acâstă Lege impune ca situaţiunile financiare, ce va fi dator guvernul a publica pe tot anul, trebue sâ fie conforme cu scriptele comptabilităţi. Or scriptele coinpta-bilităţi pe fie-care an nu coprind de cât operaţiunile efectuate în cursul anului pe trei eserciţil şi anume: al acelui ce espiră, al acelui ce începe şi al acelui viitor, dacă se fac operaţii cu anticipaţie pe sâma lui. — Situaţiunea presentată de Domnul Nacu nu coprinde de cât operaţiunile eserciţiulul 1884-1885; iar despre acele ale eserciţiulul corent 1885-1886, care’l priveşte personal pe Dumnâlul, de ore ce Dumnâlul le-a supravegheat, nu arată nimic, şi Je a înlocuit, cum se zice, cu umplutură adunată din 14 ani trecuţi, morţi şi îngropaţi, despre care s’a dat sâma la timp.
Nu corespunde usuluî adoptai, căci lipseşte complul de gestiune care, fiind oglindajcasel, numai el pole arăta adevărata situaţiune în care ne găsim astă-zl. Şi, osebit de acâstă lipsă principală, mal lipseşte espunerea clară a eserciţiulul închis şi a acelui curgător, ceea ce s’a făcut de toţi miniştri de finance, în modul în care se face în Francia şi în Belgia de la care am adoptat sistemul nostru de compla-bilitate.
Situaţiunea presentată nu esle decât o curată fantasmagorie de cifre, es-puse de un avocat, — fără a Ie înţelege el însuşi căci nu le cundşte. — pentru a înşela spiritele, ca să vadă prosperitate acolo unde domneşte mi-seria şi să le facă să creză că tdte relele provin numai din forţă-majoră; de şi este de notorietate publică că ele nu provin de cât din o nepricepere complectă, din lipsă de inimă şi de conştiinţă, şi mal ales din nesaţiul
de bani al acelora ce ne guvernă de zece ani
Ca dovadă putem da încă şi pe aceia că d-nul Nacu, perfect avocat însă tot atât de neperfect financiar, primind interimatul ministerului de finance, nu a găsit alt ceva mal bun de tăcut de cât să suprime publicare complurilor de gestiune ale tesaurului public. Această publicare s’a făcut lot-d’auna, mal des saQ mai rar, de la anul 1864 şi s'a adoptai în mod regulat şi constant de pre-decesorele d-lul Nacu, mult regretabil ministru, Leca care le a publicat pe lunile Ianuarie, Februarie, Martie, Aprilie şi Maiu de când a încetat a se mal publica.
La stăruinţele noastre, atât prin grăit! cât şi prin ziare ca să se urmeze cu publicarea lor, d-nu Nacu ne a răspuns,—nu printr’un Comunicat cad ar li rămas dovadă în Monitor — dar prin rudele şi amici domniel-sale că, nici un articol din Legile financiare neobligându’l să publice com-lurile mensuale de gestiune? nu este nebun sâ le publice, căci prin aceasta ar da însuşi arme oposiţiuni să res-loame ministerul ; şi ast-fel pe când toţi predecesorii d-niel-sale, albi şi roşif, mal mult sai! mal puţin, mai des sau mal rar, mal făţiş sati mal ascuns, dau socoteală ţări de averea el şi o arăta cum stă ; d-nul Nacu, fiii de negustor cinslit, crescut în Paris, înainte mergător al nouel generali uni, în Ioc să mărească lumina a aruncat o perdea de Ier şi a acoperit palatul de cristal al llnancelor ţări, a căruia temelie a pus’o bărbaţi iluştri ca Manolaki-KostakiEpureanu. Barbu Catargul. Steege. Mavrogheni, Grădişteanu , Gg. Canlacuzino şi alţii.
In palatul de cristal, foarte bine acoperit cu perdeaua de fer ca să nu se vadă nimic din acea ce se petrece în el ; după principiile introduse de dd. Ion Brălianu-Sturza-Câmpineanu s’a lucrat situaţiunea financiară, semnată şi presentată corpurilor legiuitoare de novicele ministru de finance d. C. Nacu.
Această situaţiune esle plină de cifre luate din situaţiunile anilor expiraţi de la 1871 până la 1884; are foarte puţine cifre pe anul 1884 şi nu are nici una pe anul 1885 care priveşte personal pe d-nul Nacu şi din care numai am fi putut vedea cum stăm astă-zT, iar nu cum stăm erl.
Dacă domnul Nacu, In loc sâ se adreseze la dd. Brătianu, Sturdza, Câmpineanu ca să’l arate şi să’l a-jule cum sâ facă situaţiunea, s’ar fi adresat la experienţa şi bunul simţ al onorabilului domnieî-sale părinte de sigur că ’l ar fi povăţuit să’şl dea mal ântâiu seamă de administraţiu-nea d-lul proprie, adică sâ arate ţârii starea financelor de când dumnealui este ministru.— Bâtrânul dumnealui părinte, care a apucat începutul renaşterii ndstre, i-ar fi arătat cum se da seama de averea publică şi i-ar fi mal zis că dacă nu ştie să facă, mal bine să o facă după tipicul vechio, care avea meritul de a’l înţelege toţi şi a vedea din el cum stăm.
Domnul Nacu însă n’a consultat pe Onorabilul dumnealui părinte, şi rău, foarte rău a făcut, căci situaţiunea semnată de domnia-sa va rămânea proverbială şi generaţiunilor vii-tdre ca tip de nepricepere.—Cât pentru noi nu putem de cât să amintim domnului Nacu zicăldrea latină: « Venim facere et falsurn asserere, pariu sunt» care se traduce în rumâneşle prin «A tăcea adevărul este tot una cu a afirma falşul».—Mal amintim domnului Nacu articolul 4 din legea asupra
www.dacoromanica.ro
EPOCA —1 DECEMBRE
responsabilitate! ministeriale care suna ast-fel; *Se ra pedepsi cu interdicţiu-nea, de la trei ani până la maximum tâtă vieaţa, d'a mal ocupa funcţiuni publice, ministrul (aliniat b), care, cu rea credinţă şi in prejudiciul intereselor ţărel, amăgeşte representaţiunea naţională a-supra siiuaţiunel afacerilor statului.»
Si ca dovadă că iubim şi stimăm pe domnul Nacu pentru câ’l credem încă susceptibil de îndreptare, ’l rugăm să se descleiască de domnii Brătianu—Sturza—Câmpineanu cari vor se’l facă după chipul şi asemănarea Dumnealor; s6 ia lecţiunl de comptabilitate de la onorabilul Domnii-sale părinte; să introducă ordinea şi lumina în administrarea averi tării şi se facă a se urma, după usul adoptat, cu publicarea prin Monitor a comp-tulul de gestiune al tesauruluT public, regulat pe fie care lună, începând cu luna MaiO de când a încetat.
Ne publicarea acestor compturl pentru noi nu dovedeşte alt de cât că financele Statului, ca şi ale judeţelor şi comunelor, merg din râd în mal râd; că trăim împrumutându-ne la streini prin emitere zilnică de rentă şi că însuşi guvernului ’l este—nu ruşine căci a perdut’o — dar frică de starea miserabilă în care le a adus.
Chiar dacă nu se va publica corupturile de gestiune, noi vom căta sâ descurcăm şi s6 despuem cifrele co-prinse atât în situafiunea presentată cât şi în proiectul de budget pe eser-ciliul viitor 1886—1887. Vom face acâstă ca sfi vadă publicul că nu 5.4-93.045, precum se arată, este a-devâratul deficit care constitue datoria flotantă, dar peste 30,000,000 la care adăogând biletele ipotecare, ce stad ne plătite la Bancă, ne face o datorie de circa 60,000,000 pentru care tre-bue s6 ne împrumutăm iarăşi la Berlin ca s’o plătim.
Cu tdtâ acâstă nouă şi ne aşteptată datorie domnul Ion Brătianu tot nu este sătul, tot ţipă că ţară are bani albi pentru tjile negre şi că dacă stă ministru, este un sacrifiicid ce face pentru interesul public.
Si pentru nenorocirea (ări sunt încă mulţi naivi care ’l ascultă, ’l cred şi ’l lasă să stea la putere.
Pană Miliail Poncoricl.
----------------«88»---------------
ŞTIRILE ZILEI
La 12 din nopte, Consiliul de revisie a respins recursul d-lui maior Pendrav. A-mănuntele procesului le publicăm tn numărul de astâ-zl.
—x—
Iu privinţa crisel ministeriale, Românul dă următârea ştire:
Se vorbeşte prin unele cercuri, că d-nu Ion C. Brătianu, impresionai de discursurile d-lor Maiorescu şi Carp din Camera, ar fi dispus sâ cedeze puterea, cel puţin pentru un timp mărginit, d-lui Dim. Gr. G-bica. care să formeze noul cabinet.
—x—
D-nul Cornilie Diaconovici, proprietarul ?i directorul publicatiunel periodica liumă-msche-Revue, este de două zile în Capitală.
—x—
Se zice ca d-nu Plagino va fi transferat ca prefect la Constanta, tn locul d-lul Cu-loglu care va trece la Put na.
— x —
In curtea caselor d-lul Voinescu, săpîn-duse o gr6pa, lucratorii ott dat peste un schelet de copil în versta de aprope 4 an).
Parchetul a început o cercetare, iar osemintele gâsite aii fost transportate Ia spitalul Colţea.
—x—
D-nu Al. Plagino, ministru plenipotenţiar al tării la Iloma. a fost înaltat la gradul de mare cruce al ordinului Steaua României.
Tunelul dinlre Barboşi-Galat) nu va fi gata de cât în Aprilie 1886.
In articolul d-lul Lucentio, publicat în F.poca de la 27 Noembre, din erbres'a trecut că s’a dat un avertisment d-lul profesor Raşcan. Profesorul care a primit avertisment, în conditiunile arătate în acel articol, este d-nu Vrânceanu de la gimnasiui Alexandru cel bun.
I) E C R E T E
—	D-nu lorgu Istrati, directorul prefec-turet judeţului Roman este autorisal să ia parte în consiliul de revisie al recrutatiel în locul prefectului ocupat cu alte lucrări.
—	Sunt numit!:■
D-nu C. Caraoaş judecător de instrucţie pe lângă tribunalul Ilfov,
N. fian-Marin, procuror pe lângă Tribunalul Ilfov,
P. Ghiacioiu, procuror pe lângă Tribunalul llvof,
G. Porumbarii, judecător al ocolului Dîmboviţa.
—	S’a aprobat a se plăti 80 Iei lunar învăţătorului din cătunul Rachel, plasa Macin.
------—-*■——— ■	- —
INFLUENTA LEG1ST1L0R
I
In discursul prin care răspundea d-lul Maiorescu, d-nu Nacu, nu sciţi pentru ce, a afirmat că influenta legiş-tilor în tara românâscâ a fost desas-trdsă, şi d-nu Carp, printr’o intreru pere, s’a asociat la acâstă afirmare.
Ca d-nu Carp, să nu’şl dea sâmă de misiunea legiştilor în societăţile moderne e destul de r6Q, căci un om
de stat ar trebui să aibă vederi mal puţin superficiale; dar, ca d-nu Nacu, care e şi legist şi advocat, şi care după cele alte t6te, e şi ministru de Justiţie, să nu’şl pricepă propria lui misiune şi misiunea acelora în capul cărora este aruncat, acesta este neer-tat!
Ce fel ? în cariera sa de advocat, n’a priceput d-nu Nacu că, rolul le* giştilor şi al avocaţilor, în societăţile moderne, este aşa de neapărat în cât nu se pote înţelege existenţa unei societăţi fără acest element ?
N’a mal învăţat d-nu Nacu că, fără legiştl nu poţi să albi judecători? Şi concepe d-lul o instanţă judecâto-râscă fără advocaţi ?
Era bine să fi învăţat tbte acestea. Ar fi văzut atunci că, de la legea celor 12 table şi până astă-zl, legiştiî şi avocaţii aQ pregătit, au decis şi aii menţinut democraţia şi egalitatea în societate ; şi că. aslă-zî, în societateandstră, ca pretutindeni, avocaţii, mal ales, îndeplinesc, acâslă misiune, neapărata în orl-ce democraţie, de a egaliza pe cât e cu putinţă, înaintea justiţiei, pe cel bogat cu cel sărac, pe cel inteligent cu cel mărginit, pe cel învăţat cu cel ne sciutor.
Ar fi înţeles că legişti şi advocaţi aQ o misiune în societate, că acâslă misiune este eminamente democratică şi egalitară ; că acâstă misiune ’şl-o îndeplinesc, de dre-ce fără dânsa n’ar putea să existe nici drepturi civile, nici drepturi politice.
Gr G. P
---------—*■■■■■►■	H——■■	-
PARTEA EXTERIOARA
Germania. — Un ziar oficios din Grer-mania scrie la adresa oportuniştilor fran-cesl următoarele : Numirea lui Paul De-roulâde ca candidai oportunist este o nouă dovada la ce are se se aştepte Germania din partea Franciel. Actualul guvern este fără îndoială doritor de pace, dar între Umenil Iul sunt şi bmenl cari să închină la ideia de răsbunare, membrii al lige) patriotice. Oportuniştii, în cas, de ar veni din noti la putere, aU lăsat acum, prin numirea lui Deroulâde ca candidat al lor, de asemenea se se întelâgâ că el sunt gata sfi lupte pentru pretenţiile şovinismulut e-xagerat. Intemplendu-se inse s6 se resta-biiescâ regatul din Iulie, în acest cas principii de Orleans, ori cât de pacinice ar fi principiile lor, pentru ca *e consolideze tronul ?i s6 ’şi creeze un partid puternic, vor fi nevoiţi se favoriseze r6zboiul cu Germania, de Ore-ce rezbunarea este sin-
gura idee, c-arc uneşte pe tote partidele din Francia. Nu voim se zicem cu acâsta că ast-fel de semne ?i fapte ar putea se insufle mare îngrijire, în orl-ce cas înse ele nu pot fi trecute cu vederea ; şi dacâ guvernul le are acestea in vederea lot ast-fel şi opiniunea publica trehue necontenit deşteptată, pentru ca se nu rGmânâ fără grije, basftndu-se pe forţa Germaniei.
Munteneprn In septâmâna trecută aii avut loc mal multe întrevederi între principele Nicotae din Muntenegru. principele Carageorgevicl, representantul Greciei şi ministru preşedinte Rozo PetTOvict. Cest din urmă, dupe cum se afirmă, a plecat în misiune diplomatică la Viena, do unde este probabil că se va duce şi la Pefersburg.
Spania. La Întrunirea de Ia Canovas del Castillo aO luat parte 141 de deputaţi şi 67 de membrii al senatului, făcând cu toţii parte din partidul conservator.
Romero Robledo perde neîncetat din aderenţii sfii, ast-fel ca acum a remas a-prope singur. Ruiz Zorilla nu voieşte s6 primGssâ amnistia, câtă vreme va trebui sâ mat rămână un singur exilat in străinătate.
CRONICA PARLAMENTARA
ADUNAREA DEPUTAŢILOR Şedinţa deerl Vineri 29 Noembre 1885
Lucruri neplăcute pentru guvern
Cel d’înteiu care luă cuvîntul în acăstâ şedintâ, în contra § III, fa d. G. Paladi.
D-sa constata ca guvernul pretins liberal şi naţional a făcut politica economică şi financiară cea mal rea posibila.
O persecuţiune sistematica a fost îndreptată în contra tutulor acelora cart nu sunt slugile prea plecate ale guvernului. Munca este cu totul nerăsplatita şi trîntori cari ştia sâ'şi îndoaie spinarea cât mal mult primesc remunerări enorme.
Tot pentru interesele sale particulare guvernul a creat o mulţime de funcţiuni, iar funcţionarilor nu li se cere nici muncă, nici onestitate, nici împlinirea datoriei ci numai un lucru: sG’l susţie pe el la putere
In contra acestei sisteme nenorocite, spune d. Pălării, întreaga tinerime ne stipendiată s’a ridicai şi va lupta cu energie.
1). Paladi termina: strigând cu d. D. Bratianu: jos regimul corupţiunei şi al minciunel.
Doi milionari la tribună
Penlru a combate pe d-nil Carp şi Paladi, pentru a dovedi adicâ că moralitatea cea mal înalta respira în fote actele partidului şi a guvernului de la putere, iau cuvîntul doi omeni îmbogăţiţi în chipul cei mal scandalos.
laia’i :
D. An. Stolojan, Ministrul Domeniilor, cu o atitudine din cele mal echivoce, şi Inlr'un limbagiiî din cele mal vulgare răspunde şi d-lul Paladi şi d-lul Carp. D-lul Paladi îl face mustrări ca de ce adicâ ’şl-a permis să insulte omeni cari an fost prin puşcării, iar d-lut Carp li răspunde câ jouisseurs pote s6
fie în partidul conservator, iar nu In cel liberal.
Still ieu ce o mai fi zis onorabilul ministru ? Ştiu numai că erea uu rîs general şi câ nici colectiviştii nu se puteau abţine de a nu zîmbi în faţa sforţărilor ridicule ale d-lui Stolojan. care vrea se răspunza cu orice preţ.
Iţi făcea mila, pe onore !
Al doilea milionar:
D. Emil Cosiinescu, declara ca a fost forte emoţionat de discursul d-lul Carp.
D-sa face o comparaţie între partidul liberal şi cel conservator .şi arată câ în ca-merile regimului trecut libertatea cuvântului nu exista.
D. Paladi. Cine presida Camera?... (Re ştie ca presida Beizadeaua).
, D. Cistinescu după acesta şi altele de asemenea, combate părerea d-lul Carp în privinţa întroducerel etalonului de aur, susţinând ca în t6te părţile a dat resultate rele.
Etc. etc. etc.
A bea .sfârşeşte d. Costinescu şi mume-lucii majorităţii cer cu glas tare închiderea discnţiunel.
O mică notă discordantă
D. C. Ciocazan, vorbind contra închide-rel diseufiunei, cere Adunflrei să ’l lase să dovedăsca cum câ afirmarea d-lul Carp, ca corupţiunea s’a întins, este un mare adevăr. (figomot, întreruperi pe băncile guvernamentale).
Ştiu, domnilor, ca aveţi sâ închideţi dis-cuţiunea, ştiu ca aveţi ordin.... (întreruperi, sgomot, aplause.)
Voci. Nu este adevărat n’avem nici un ordin!
I). C>ocazan. Daca nu mă lăsaţi s6 vorbesc, mă voiu adresa la presă... (Rgomot).
Discuţia se închide.
§ III se votâzâ.
Re da citire § IV.
Un debut
Mă mir pentru ce biuroul Camerei nu ia măsura ca se anunţe debuturile parlamentare, precum direcţiile mai inteligente ale teatrelor o face. Cel puţin aşa, p6te că Adunarea ar câştiga curiositatea publică, dacâ nu’l p6te câştiga simpatia.
/>. Al. Djuvara ia cuvântul din banca d-sale şi începe se vorbescă, dar nu se aude nimic.
Vod. Nu se aude!
D. Djuvara. (F6rfe umflat). Dacă onorabila Camera voeşte mă voiu sui la tribună !
Vod. Da! da!
Microscopicul deputat se urca la tribună şi începe :
Onorabila camera!
Vod. Nu se aude.
Alte vod. Ah ! ah ! lâsaţi’l!
Vod. Nu se vede! (ilaritate mare).
(). Djuvara. Cere a se înfiinţa docurile la Brăila şi la Galaţi, apoi combate umbra d-lul Carp de acum un an.
I). Carp. La anul îţi voi răspunde.
(Aplauze, rîsete generale, zgomot).
D. Djuvara, Un măre orator francez a zis, sunt astâ-zt doue-zecl şi trei de veacuri... (Râsete enorme) Pericles... (ilaritatea nu mal pote fi stăpânită, tribunele şi camera tremură de ilaritatea generala).
Vod. Cum, Pericles orator francez ?...
D. Djuvara. Partida liberala are de şef pe d-nu Bratianu, marele cetâţen, marele patriot, marele . . .
O voce. Farfuride 1... (Ilaritate generală, aplauzele şi râsetele nu mal se sfârşesc.
X»r

\r




FOIŢA ZIARULUI «EPOCA»
DE-A BABA-OARBA
Sunt mici amândoi: Giustino e de zece ani şi Rosalba de şapte. Runt săraci, orfani, şi strâinl.
Tatăl lor cânta din flaşneta pe la porţile âmeniloi şi câpâla gologani. Aşa au venit tus-tret, pe jos, din Florenţa. Ş’a-tunct Giustino era de şapte ani: el ştiea sâ joce, sâ’şl frângă mijlocul şi sâ treacă frumos prin cerc, iar Rosalba nu ştiea de cât sâ rida şi sâ bată din palme tactul flaşnetei. Dar tata bea prea mult vin, ş’a-tuncl era urit şi râu; — da, era f6rte râu tata atuncea. Şi sâra, când n’avea nici un gologan, el nu trebuia sâ plângă, dacâ le era lome, pentru câ asta supâra forte mult pe tata, şi ’l batea râu, de aceea a murit... Ş’un moş bâtrân, care s’a supârat pe tata pentru c’a murit, a vrut sâ te iea mutica, dar el au plâns aşa de mult ca sâ le-o dea,— în cât moşul le-a dat’o,—şi ei au plecat, cu muzica şi nu s’aU mal dus pe-acolo nici o datâ. Acu şâd. la o femee bâtrânâ, departe, tocmai la marginea oraşului. Umbla iota ziua cu mutic, şi serâ se duc a casa cu pâine şi cu gologani.
Acestea mi le-a spus micul Giustino c’o naivitate adorabila şi intr’o românescâ pe care el o vorbia fermecător de stricat.
EU am întâlnit adese-orî pe aceşti şarmant copil. EI, într'un surtuc larg, farâ colbre şi cu buzunările spintecate, purtân-du’şî anevoe muzica în spate, — ea într’o rochiţa scurta din petici, şi c'un baide-ras de lână vechia, pe care Giustino i’l înfăşură în fie-care dimineţâ, de douâ-orlîn jurul gâtului, i’l încrueişezâ peste pept şi i’l inodâ la spate, frumos, ca se nu râcesca,— ş’amândoi merg aşa trişti şi perpeliţi, mititeii de el, copilul înainte şi suriâra dupe el, ş’anaendoî îşi terâsc pieiorele în nişte
ciobote mari şi grele, pline vecinie pe din afara şi pe din launtru de noroiul baltacelor de prin mahalale. Râ odihnesc pe la răspântii... Giustino s’aplecâ’deşale, ş’înce-tinel îşi pune muzica jos. Alăturea, tâcuţl, saşăzâ amândoi pe caldarâm. C’un fel de frică une-orl îşi privesc îmbrâcâminlea lor săraca. El simt bine câ aU aceleaşi gânduri, de-acea forte rar îşi vorbesc. Câte-o data privirile lor pornesc alaiuri şi s’afundâ in zarea cerului. Când timpul e frumos, el simt ceva—ca o mama buna care sta lângă denşil, şi ’i mângâe; c’o bucurie trista, c’an zîmbet bolnav îşi întind gâtul şi ’şl încălzesc în sâre chipurile lor galbene, lungarete, bătrâne şi nespălate, cu ochii mici, împainjiniţi, îngropaţi sub frunţi înguste, cu urechi mari, umerii obrajilor scoşi ca la Mongoli, şi cu buzele lungi, subţiri, uscate şi vinete ca petra.
Dar t6mna se duce şi vremea prinde a se ’naspri. Cerul devine mat posomorit, casele mal închise, şi omenii mai răi.
Dupe o zi rece şi ploi6sâ, petrecuta mai mult pe sub ganguri, el sâ botâresc se mai Iaca o încercare. Giustino, scâte un suspin adânc şi înăbuşit, ca sa nu’l audă mica Rosalba, îşi luă muzica în spate, ş’a-mândol, flămânzi, friguros! şi descurajat! plecarâ încetişor de-alungul slradelor ude şi pustii.
Abia mal găsesc, şovăind, prin pâola deasa ce ineacâ oraşul amuţit; de sus burniţezâ,—întunericul cade din ce în ce mat greu şi mal rece peste dânşii. Un vânt, cu toane repezi, le svârle în obraz pusderia de stroip şi el ’şl îndăsâ pe de desupt, la subţiori, mânunţele lor ude şi amorţite.
Intr’o uliţa întunecoasă la uşa unei cafenele , Giustino învârteşte la flaşneta Valurile Dunării, schimbându-şi mânele’l trudite şi ducându-şi-le pe rând la gură ca sâ le desmorteascâ. Rosalba se sgrebuleşte pe la fereşti, uitându-se Jn ' lâuutru. Prin geamurile asudate abia străbate o iuminâ
bolnava şi fumurie ce se îneca în pâcla de afară. In apropiere un câne nervos, i.şi întinde gâtul înainte, şi însoţeşte c’un urlet. prelung şi sfâşietor ţurluitul flaşnetei.
Giustino schimbă cântecul şi Rosalba, tremurând, deschide uşa şi intră. O duhoare grea şi încropită o isbi în faţă şi pentru întâia oara chipurile serbede şi o-chil holbau ai jucătorilor de cârti o înfricoşau. Galbena, sliicioasâ, îngânând o milogela farâ vorbe , cerşând cu ochii mal mult de cât eu glasul; ea ’şl întindea talerul pe la toate mesele, şi nimeni n o vedea, şi vaetele cântecului de aiara i se jaluiaU in urechi din ce in ce mal sfâşietoare. Din nou se ’ntoarse pe la aceleaşi inese,
— Hal, pleacă de aici! îl ziceau toţi, răstit. Işl lăsa mâna în jos desnâdăjduita. Când vru să iasă simţi ca i se tae piciâ-rele sub dânsa—stătu in loc şi privi dureros şi aiurit în juru’i. Unul om de lângâ uşă i se făcu mila şi ii dete cinci parale. Flaşneta tăcuse. Copila se apropia de fra-te-so umilita, pe jumătate moarta, .şi cu un glas leşinat intinzând în întuneric pumnul îu care strîngea gologanul, ea suspina: «numai... cinci parale !...>
Micul Griustino îşi năbuşi în pept un oftat, tâcu şi opintindu-se din răsputeri, îşi ridica în spate marea lui inusicA. Nici o datâ nu i se păruse grea ca’n seara acea. Amândoi se îndreptară spre casa. La colţ se opriră. Fetiţa inlra şi cumpăra un corn. începuse o ploaie măruntă. Picăturile se înteţiaăşi le înproşcaU obrazul din ce în ce mai repezi. Intrară sub un gang. Fetiţa duse cornul la gura şi vru sâ muşte, dar i se păru prea mic, şi’l întinse întreg lut frate-so. rugându’l sa’l mănânce el tot, pentru câ eî nu ’l e foame.—Giustino şi el se jura câ nu ’l-e foame de loc şi o ruga sâ mănânce numai ea. Rfârşirâ prin a’l rupe in douâ. Şi cum molfâian aşa încet, ii podidi plânsul, uzi leorca şi rebegiţi el se îmbrăţişară, şi tremurând
în întunericul rece şi mort, se strângeaiî, se înghesuiau unul într’altul ca sâ se încălzească. Lacrimile sarate li se amestecau cu ultima îmbucătura. Rătnaserâ aşa câte va minute. Ochii îl usturau şi le ardeau in cap. Işt înghieţaU saliva, ce le umplea gura c’un gust, de leşie. Tâmplele grele li se sbateaU şi junghiuri ascuţite îl tăiau ca nişte cioburi de sticla prin toate înche-eturile. Ri inimele amâudurora sestrîngeaU reci şi leşuite ca intr’o amorţeala de veci.
Dar ploaia nu mai contenia, şi ei tre-buirâ sâ plece. Prin smârcurile mocirloase ale uliţelor pustii şi farâ felinare, mergeau încet, truditl .şi desnadâjduiţl, ascullân-du’şl fleşcăitul ciobotelor mari şi grele: Giustino înainta, sfâşieat de gândul ca sufere surioara lui; Rosalba în urmă, muncită de chinul câ n are destula putere ca să ducă şi ea musica în spate.
Dumnezeu fusese prea neîndurat cu el în ziua aceia.
Jos, pe o rogojina, lăngâ vatra rece, cu hainele leorcâ pe dânşii, rupţi de obosălâ, lihniţi de fome şi stârciţi de frig, se culcară sâ dorina. Se sgârcirâ unul lângă altul sub un toi prăfuit, şi'şi suflau în pumni ca sâ’si desgheţe degetele. De afară se auziaU pleoscâind picături mal mari şi mai dese. Vântul hâţina nsa şi fereştile, şi n besna odăii se auzia regulat, suind şi «coborând, sforăitul babil, care dorrnia dusa pe un pâtucean îngust de scânduri. Copiii multa vreme râmaseră deştept!. In capul lor ţiuiau cântecele flaşnete), ca nişte glasuri iriste, ce se jâliau a fomete, a morte, ş'a desnadâjduire. Din timp în timp tresâ-riaU ea de spasmuri, şi fie-care se uita pe sine, pentru a se gândi la durerea celul-l-alt. Cât de mult suferiau şi cât erau de bătrâni, bieţii copilaşi — atât de mici ş’atât de nenorocit!!.................
Când se deşteptară a doua zi, îşi simţiră obrajii înecaţi intr’o lumina calda. S6-rele svârlise un smoc de raze pe căpă-
tâiul lor. Ei se sculară veseli, întărite şi porniră de acasâ plini de speranţe şi de curaj.
Era o zi frumosâ care ie dădea viâtâ. Albastrul cerului, câldura sorelul, deşteptau într’ânşiî amintirea dulce a fermecâ-t6rel lor ţări. CâR-va copil se jucau în-tr'o curte.
Giustino, voios şi plin de încredere îşi aşeză flaşneta în porta şi cânta. O servi-tore îl aduse trai gologani. EraU lericiţl. Măncarâ pe fuga brânza de un ban şi pâne de doul, şi ochii lor se sorbiau, umezi şi sclipitori de bucurie.
La colţul stradeî, într’un mic maidan se întâlniră cu vr’o patru copil de sâma lor, cari se jucau. Et au înţeles îndatâ ca erau buni prieteni, de şi se vedeau atunci pentru în'âia 6ra. Cuce sâ încâpâ?... Învoiala se făcu iute.
Baba orba! Baba orba! strigară voioşi cu totil, sărind, bătând din palme şi svâr-lind câciulele in sus. Un copil îşi desnoda un festemel de la gât. Giustino îşt aşeză musica de-o parte şi se lăsa sa’l lege peste ocht. Mica Rosalba privia nebuna de bucurie. Et uitaserâ fomea, frigul şi suferinţele de ieri. în cesnl acela nu mal erau străini, orlant, sâracl şi’n izbeliştea nenorocirilor.
Şi cum treceam pe acolo, gândindu-me la necazurile mele, mâ simţii deodată cuprins pe la spate de douâ mâni mititele şi slabe, s’ua glas nebunatic strigă ţ <te-ain prins!* Dar simţi îndata câ sunt ceva mat mare de cât. ceea-ee voia el sâ prindă, şi cum îst ducea mânele la legătura, ca sâ şl-o ridice de pe ochi, copiii năvăliră spre el rizend şi (ipându’i: «Nu^te desface : Nu te desface!...*
Şi eu am stat privindu’i, până ce şi-au isprăvit jocul. Apoi am plecat încet, cu Giustino şi cu Rosalba, şi cum mergeam a.şa cu dânşii, Giustino îmi înşira păsurile lor, o'o adorabilă naivitate şi într’o româ-nâsca fermecător de stricată.
A. Vlahuţă,■



www.dacoromamca.ro
3
F.POCA — 1 DECEMBRE
dansul falsitatea unui grefier nu este un
Farluride este numele unul personagiu ridicol, a unut fel de orator in genul d-lul Djuvara, din comedia d-lul Caragiale, O scrisâre perâută).
1). Djuvara. Vft mulţumesc, d-lor, de bunâ-voinţa d-v6stra. (Aplause, ilaritate). Pe limba tâtrelor, acâsta se numeşte un debutant fluerat !
Braila trebue să fie vesela.
încă unul care nu place guvernului
1). M. Cogtilnicranu, dovedeşte încft odata neeonstitutionalismul guvernului, din faptul câ prin răspunsul la mesagiul tronului se spune câ guvernul a amftnat punerea în lucru, a mal multor lucrâri votate de camera.
Cu ce drept a făcut guvernul acesta, întreba d-nu Cogalniceanu ?
Cum p6fe dânsul, sâ nu esecufe legile votate de parlament?
D. Ion Brătianu. Cer cuvântul.
D. Cogălnicenu, Pentru caile de comunicaţie nu s'a făcut aprope nimic. Comu-nicatiea cu Dobrogea nu exista câte trei luni pe fie-care an şi scrisorile din ţara sosesc acolo tocmai la 10 zile, pe când scrisorile din Londra sosesc prin Salina dupâ patru zile.
Drumul de fer de laJFeteştl este aprope gata şi cu t6te acestea nu s’a luat nici o măsura pentru a se crea o comunicaţie peste cele 14 kilometri de baba şi peste Dunâre, asl-fel acesta linie nu va putea da aprope nici un venit.
Şedinţa se ridică la ora 6 */t, după mal multe întreruperi ale d-Iui dr. Râmnicânu.
renel
PROCESUL PANDRAV
Consiliul de Revisie
Preşedinte: General Anton Berendes.
Membrii: Colonel Mărculescu, locote-nent-colonel Macca, locotenent-colonel Do-nicl şi major Zânescu.
Comisar regal : Major Bâdulescu.
Apărători: Cantilli, Pandrav fratele osân-ditului, Fleva, M. Paleologu, D. lonescu şi alţii.
începutul Şedinţei
Şedinţa se deschide la ora 1 */«.
Se da citire mal întâi actului de acu-satie contra căruia a făcut recurs majorai Pandrav şi dupâ aceea se espun fasele prin care a trecut procesul.
Se da cuvântul apărărei.
Apărarea
Pledoaria fratelui osândi tulul
D. Pandrav, citind dupâ hârtiile care le are înaintea sa, zice câ’l incumba, ca frate al osânditulul, datoria de a spăla pata ce s’a adus familiei sale. Face apel la comisarul regal sâ pârăsâsca acusatia, căci crede câ motivele ce va invoca vor fi destu de puternice spre a dovedi nevinovăţia acu-salului.
Motivele pe care se sprijineşte apărarea şi invheâ anularea sunt:
1.	Violarea art. 9 din codul justiţiei militare. Consiliul de râsboiâ n’a fost compus conform legei. Raportorul na fost numit dupâ o lista de presenta'ie cum cere legea.
2.	Violarea art. 15. Conform acestui articol raportorul special trebue să fie lot-d'a-una asistat de raportorul ordinar al consiliului de resboiu. Acesta nu s’a (acut în procesul Pandrav.
3.	Violarea art. 24. Raportorul special, major Cicca, n’a depus jurământul cerut de lege. De şi se găseşte un proces verbal, în care se zice că raportorul a depus jurământul, totuşi din dosar reiese câ jurământul a fost depus mal târziu, dupâ ce s’a terminat t6lâ instrucţia afacere!.
4.	Violarea art. 95. Majorai Pandrav n’a iscălit fote paginele interogatorului.
5.	Violarea art. 93. Ordinul de urmărire nu s’a dat de către comandantul general al corpului 2 de armată.
6.	Violarea art. 18. Tabloul oficierilor apţi d’a lua parte la consiliul de resboiu nu conţine pe toţi oficerii din circumscripţie, ci numai pe cel din capitala.
D. apărător Pandrav face după acâsta analisa personelor care ar fi trebuit să fie după tablou in consiliul de resboiu şi care au fost eliminate şi susţine câ eliminările au fost făcute contra legei, precum au fost şi Introducerile altor pers6ne în consiliul de râsboiu.
7.	Violarea dreptului de apărare prin faptul câ s’a impus prevenitului sâ’şl numeşti apărători în termen de 24 ore, ceea-ce nu se prevede in lege.
8.	Contradicţie în sentinţă. S’a recunoscut câ nu este nici falş nici sustragere de muniţii şi cu tute acestea majorul Pandrav a fost condamnat pentru furt, care nu era,
chiar după aeusaţie, de cât o urmare a 'aîşulul.
D. Pandrav face în fine apel la consi-iul de revisie. ca să anuleze sentinţa dând as»-fel prevenitului timp de ajuns pentru apărare.
Şedinţa se suspenda pentru 10 minute.
Al douilea apărător D. advocat Petroniu caută asemenea a dovedi ca numirea raportorului special a fost ilegala, fiind-câ nu s’a făcut dupâ o ista de presentaţie ci după recomandaţia comandantului general Prin urmare numirea fiind ilegala, întrâga instrucţie este nula.
Susţine mal departe, câ s’a călcat una din garanţiile prescrise de codul penal, ne fiind raportorul special asistat de raportorul ordinar.
In ce privesce compunerea consiliului de resboiu, ea a fost ilegala fiind-că ilegală a fost excluderea generalului Radovicl şi a colonelului Chiriţescu.
Apărătorul termina cerând casarea sentinţe! consiliului de râsboiu.
Al treilea apărător
D. Fleva, în urma lipsurilor de forme expuse, se întreba dacă aceste lipsuri pot strica o sentinţa şi zice că sentinţa data în procesul maiorului Pandrav trebue cu atât mal mult casată, cu cât «lipsa formelor se refera la însăşi constituirea tribunalului.
0 alta formalitate esenţială neindepli-nita este câ nu s'a prestat jurământul, pe care legea îl cere ca indispensabil de la judecători, Jurământul dacâ s’a făcut s'a fâcut după ce s’a trimis raportul la consiliul de rfisboiU, iar nu înaintea instrucţiei după cum cere legea.
Conclusiunea d-lui Fleva este câ instrucţiunea fiind vicihsâ şi hotărîrea consiliului de resboiu pe basa acestei instrucţiuni este vicihsa şi prin urmare trebuie casata.
Un alt. motiv de casaţie este divulgarea secretului votului, zicându-se în sentinţă că condamnarea s'a făcut in unanimitate. Dupe lege holârîrea trebue tot-d'a-una se se pronunţe cu majoritate de voturi.
Nu s’a respectat legea nici in ce p» i-vesce publicarea sentinţei fiind-câ legea prescriu se se citâscâ în public şi motivele sentinţei, ceea-ce în procesul Pandrav nu s’a făcut.
Cere casarea sentinţei.
La orele 51/* şedinţa se suspenda şi se anunţa redeschiderea pentru 7' js.
Redeschiderea şedinţei
Pledoria C o misaru lui regal
I). comisar regal,'.major Bâdulescu, vorbind despre violarea art. 9, pretinsă de apârare, zice câ nu este o necesitate absoluta ca sâ se presinte o lista de mai mulţi, câci se poate întâmpla ca intr’o circumscripţie sâ fie numai unul singur, pe care comandantul sa’l creadă capabi de a putea îndeplini funcţiunea de raportor. Dar afară de a -.easta nu trebuie sa se uite câ comandantul circumscripţiei are răspunderea de a păstra neatins prestigiu corpului de armată care ii este fîncredin-ţat şi de aceea lui trebuie sâ i se lase facultatea de a desemua persoana} care are să facă inctrueţia.
Cu privire la violarea art. 15 se întreabă ce însemnează asistenţa raportorului ordinar pe lângă raportorul special ? Comisarul regal recunoaşte câ la noi adese ori se copiază legi străine şi ici şi colo se modifică fara ca legiuitorul sâ’şl dea seamă destul de bine de cea ce face. Care este însâ scopul numire! unul raportor special în cas când înaintea justiţiei se afla un ofiţer de grad superior ? De sigur pentru ca oficerul acusat sâ nu se simtâ jenat, avend în faţa sa un ofiţer de grad inferior. De alt-fel nici raportorului special nu i-ar veni la socoteală ca sâ fie controlat de un ofiţer cu grad inferior. Acela care contrasemnează actele judecătorului de instrucţie este grefierul.
Legea, după d. comisar regal, nu este de cât o scăpare din vedere cu ocasia facerei codului militar şi în ori-ee ca « ne-iscâlirea actelor instrucţiei de către raportorul ordinar nu poate da loc la nulitate.
Venind la pretinsa violare a art. 24 d. comisar regal zice, câ legea pretinde pur şi simplu ca jurâmântuţsâ se depună înaintea preşedintelui. Aceasta s’a făcut. In cât priveşte data posterioarâ trecuta în procesul verbal, d. comisar declară, ca u-nul care a fost present, câ greşeala a provenit din partea grefierului, contra căruia densul a şi făcut raport dar jurământul a fost depus în Februarie. Pentru
motiv de nulitate.
I). preşedinte întreba pe d. comisar regal dacă p6te proba că jurământul s a depus în Februarie.
D. comisar regal răspunde câ procesul verbal prin care se constata depunerea jurământului este semnat de colonelul Carp, care nu era preşedinte în Septem-bre. căci atunci era preşedinte colonelul Chiriţescu. Colonelul Carp a fost preşedinte în Februarie.
In ce privesce motivul apărărei basat pe art. 95, legea pretinde ca fie-care pagină sâ fie subscrisa de către raportor şi grefier, iar nici de cum de către cel urmărit. Acesta are de a iscâli numat interogatoriul terminal.
Ş’a zis câ ordinul de urmărire nu s’a dat de către comandantul corpului de armată. I). comisar citeşte un raport al comandantului general către ministrul de râsboifl prin care i se face cunoscuta darea în judecata a maiorului Pandrav ; dar afara de acesta, dovada cea mal bună este ordinul de urmărire care este semnat de către comandantul general.
Apărarea a mal zis că s’a violat art. 18. D. comisar regal observa că legea nu impune comandantului general sâ trâcâ in tabloul sân pe toţi oficerii presintaţt de către diferiţii şefi de trupe. El are latitudinea da alege dintre el pe cei «apţi» căci despre oficeri «apţi» vorbeşte şi legea. Nu s’a restrâns dar dreptul a-pârârei cu atât mal mult ca tabloul se compune mai dinainte pentru toţi a-ceia pe cari, păcatele lor. îi ar aduce înaintea justiţiei.
Gât pentru eliminările făcute în compunerea consiliului de râsboii) d. comisar regal susţine cu legea în mâna că comandantul general pote, printr’o deeisiune motivata, sâ eliinineze oficeri înscrişi pe tablou.
S’a mal zis că acuzatul a fost provocat sâ’şl declare apărătorii în termen de 24 ore. Nu este adevărat. Acusatul a avut timp de două săptămâni, de şi, conform legei, i s’ar fi putut acorda numai trei zile.
Motivul invocat de d. Fleva, cum ca s ar fi divulgat secretul votului, p6le sâ fie în acord cu legea pentru juraţi dar nu cu legea militară. In legea militară, se zice numai ca trebue sâ fie trei voturi pentru ca cine va sâ fie condamnat. De aci însă nu unnezâ câ dacă vor fi patru voturi sau unanimitate st nu se potâ spune.
Comisarul regal, pe basa celor espuse cere respingerea recursului.
Şedinţa se suspenda pentru 10 minute.
Se da cuvântul apărărei.
Al patrulea apărător
I). Cantilli vorbeşte mai întâia despre formalităţile esenţiale, care trag dupâ ele nulitatea. 0 formalitate esenţiala este şi prestarea jurământului, şi prin urmare ea trage după sine şi nulitatea de şi nu se zice espres in lege. D. major Cicca, raportor special, a prestat jurământul dupâ terminarea instrucţiei. Acesta reiese din procesul verbal. D. comisar regal afirma câ s’a prestat jurământul în Februarie dar nu probezâ cu nimic.
0 alta formalitate substanţială este şi presentarea unei liste, care se conţină cel puţin două persone. Legea o cere espres, dai’ din partea autoritate! nu s’a urmat ast-fel.
£ Asistenţa raportorului ordinar este pre-vâduta în lege şi ea s’a şi pra jticat in procesul colonelului Bolizii. Asistenţa nu pote fi alt-fel dovedita de cât prin iscălitura raportorului ordiuar.
Acusaţia zice câ ordinul de urmărire s’a dat de către comandantul corpului şi nu de către ministrul de resboiu. Este adevărat. dar ordinul comandantului a fost o urmare o ordinului ministrului'de resboiu.
Apărătorul rogă consiliul sâ caseze sen-tenţa şi observa câ nu s’a mai vâcjut în nici o ţară ca uu major care a servit 37 de am în armata să fie condamnat pentru o greşela, căci numai o greşelâ se pote numi lipsa unei.-sume de 200 şi ceva de lei.
Al cincilea apărător
D. lonescu crede câ cel mai puternic motiv de casaţie este constituirea consiliului de resboiu. Tabloul n’a fost. compus din toţi oficerii apţi, iar pe de alta parte pe tablou aU fost înscrise persoane neapte cum este d. e. general Creţeanu.
Votul consiliului trebue sâ fie secret. Din momentul insă în care consiliul de resboiu spune ca condamnarea s’a făcut in unanimitate, votul nu mal este secret.
Holârîrea nu s’a publicat conform legei. Acesta pretinde ca pe lângă disposiliv sâ se spună şi motivele. Consiliul de resboiu n’a publicat de cât dispositivul.
Sfârşitul şedinţei
După o scurtă replică din partea comisarului regal, consiliul se retrage în sala de deliberare şi după un interval de o oră, reintrând în sala de şedinţe, preşedintele citeşte hotârirea consiliului de revisie. conform câreia se respinge cu 3 contra 2 voturi, recursul majorului Bandrav.
Şedinţa s’a sfârşit la orele 11 *4. ----------*-----<«*---------------
DE PRETUTINDENI
Uniunea monetară latină
Alaltâ-ierl a fost semnat la Baris actul adiţional pentru repriimirea Belgiei în u niunea monetara latină, de cfttre reprezentanţii Francei, Italiei, Elveţiei, Greciei şi al Belgiei.
Prin urmare, piesele de cinci lei bel-giane cu efigia regelui Leopold al Il-a, vor continua a avea curs integral în sus numitele ţâri; alt-feliu ar fi suferit o depreciere de 1 franc la bucata, cum se întâmpla cu piesele româneşti de 5 lei, când a-jung în statele uniune! monetare latine, din care cu t6te acestea am fi putut face parte, c'a Grecia d'e pildă, dacă aveam un guvern stăruitor pentru interesele ţârei.
Holera.
Din Madrid se telegrafiazâ, câ Holera continua a creşte la Uuelva, insula Cristina, San Iuda del Puerto şi la Boc ana, unde s’au ivit deja 26 cazuri din cari 13 mortale.
Asemenea, se semnaleză epidemia in departamentul francez al Bretaniel şi mai cu sâma în orăşelul Audicrnc, unde sâ in-semnezâ 10—12 morţi pe zi.
Autorităţile aO luat cele mal energice mâsurt pentru combaterea flagelului. ----------------*88»---------------
INFORMATIUN1
«
La Senat când va veni în discu-ţiune proectul de râspuns la mesagiul tronului, vor lua cuvenlul d-nil: D. Brătianu, C. Boerescu şi Mârzescu, care vor propune mal multe amendamente.
*
4c *
Sănătatea lui Albulescu, merge spre bine. El se află tot la otelul imperial şi doctorii au declarat că rana ce ’şl-a făcut cu glonţul, este destul de uşoră ca să p<5lă scăpa.
Înainte de a se oţărî se se împuşte, el telegrafiase femeilcaveecausaac.es-Ifcl nenorociri şi o rugase să se întdrcă in Bucureşti. Ne primind nici un rCs-
puns, a voit să se sinucidă.
*
ak 4c
Procesul soţilor Miulescu acusaţl de omorul din strada Sârelul nu se va judeca de cât la 21 Decembre, după chiar cererea de amânare făcută de denşil.
*
ajc 4c
Căutând s6 se spele de t<5tc adevărurile rostite deună-zl în parlament de d. Maiorescu cu ocasia discuţiunel răspunsului la mesagiul tronului, d.
E.	Stătescu, publică în Voinţa Naţională de astă-zl o scrisdre-pamflel la adresa d-lul Maiorescu.
Acea scrisdre ce ar trebui să fie subsemnată de un surugiu, ajunge la urmă-lărea concîusiune : «AI voit să mă sugrumi tocmai în momentul când e-ram chemat să sprijin procesul comunei Galaţi, înaintea Curţeî de Casaţie, şi asl-fel să-mi slăbeşti puterea!»
*
* *
D. Brătianu a zis pururea căvoeşle ca armata să fie lăsată afară din luptele politice. Cu Iote acestea suntem posiliv informaţi că mal mulţi prieteni colectivişti stăruesc. din răsputeri pentru câ un ore-sare domn căpitan clasificat al 8-lea sau al 9-lea, la exame-nile de maior, să fie trecut al 4-lea în detrimentul altora care au răspuns mal bine şi ast-fel se fie înaintat la gradul de maior.
*
* *
Ni se spune că d. Nacu va fi in curend interpelat în Cameră în privinţa nedreptelor inaiolărl făcute de d-sa în magistratură, în timpii cel din urmă.
*
* *
Aflăm cu părere de râti că inginerul Tudosie Hnstescu a încetai din viaţă astă noapte după o lungă suferinţă.
D-nu Brătianu întâmpină din ce în ce mai multe dificultăţi spre a’şî reconstitui cabinetul. Pe de o parte sunt multe aspiraţiunl şi pe de altă parte acel care vor fi nevoiţi să părăsească portofoliul lor, ameninţă că vor merge să mărească rândurile o-poziţiel.
*
$ *
Se confirmă însă, sgomolul despre intrarea în minister a d-lul Fleva. la domenii şi a d-lul Codrescu la finance.
*
* ★
Sgomolul răspândit aseară despre numirea generalului Peneovicl la Războiţi, nu află credăment în cercurile oficioase.
----------------*gc-------------
CORPURILE LEGIUITOARE
SENATUL
Şedinţa de Sâmbătă HO Noembre 188!)
Şedinţa se deschide la ora 2, 15 sub preşedenfia prinţului D. Gr. Ghica.
85 senatori prezenţi.
Bieşedintele arata câ miniştrii continuând a fi reţinuţi la camera, pofteşte senatul a trece în secţiuni, spre a se ocupa cu proiectele de legi întârziate.
Se anunţă şedinţa publica pe Luni.
CAMEEA
Şedinţa de Sâmbătă 8<) Noembre 188!i
Şedinţa se deschide sub preşedinta d-lul D. Leca. Brezinţi sunt 101 d-nil deputat!.
Se intră în ordinea zilei, adicâ în dezbaterea § IV din răspunsul la adresă.
D. N. Catargiu propune un amendament prin care adunarea exprin a dorinla ca sâ se redea în curând Brăilei şi {Gala-ţulul porturile france.
D. G. Mihăilescu susţine aceeaşi ideie cu mal multe dezvoltări, [arătând că a-cesle doua porturi, cari sunt plămânii ţârei, sunt astăzi in cea mal mare nenorocire.
D. Enes 'u urmează a întreţine Camera cu o mulţime de glume şi buofneril cari in veselesc Camera foarte mult.
D. Encscu cere ştergerea amendamentului depus de junimişti în care se lauda actualul d. ministru al instrucţiei.
Ş Se suspenda şedinţa pe 5 minute.
La redeschidere ia cuvântul de D. Starea ministrul instrucţiei.
l)-sa declară câ ar fi cerat singur ştergerea propusa de câlre I)-l Enescu, fiind câ D-l Maiorescu şi Laurian n’au voit prin amendamentul lor de cât să bage zizanie între miniştrii.
D-l Sturza alacâ pe d-nii Maioressu şi Carp, declarând câ tactica întrebuinţată de D-lor este veche şi nu mai prinde. D-sa mai adaogA câ nu pote primi laudele cari i se fac, când Iotă cea l’altâ politică a guvernului este atacată, mal adaogă D-sa câ nu pole primi laudele şi pentru câ D-sa n’a putut realiza îmbunătăţiri în instruţie ci numai tendinţa există şi pentru tendinţe nu se fac laude.
In acest moment, ora 3 şi jumâlate, urmezâ D-l Sturza.
ULTIMA ORA
Londra, 12 Decembre.—Times, zice ca cestiunea Rumeliei pote să fie socotită ca regulată, pentru câ cele trei imperii renunţă să restabilescâ statul quo ante. Turcia va trimite un Comisar ca să asculte dorineţle Bumelioţilor şi le va da satisfac-ţiune. Dupâ acea puterile vor consacra modificarea adusă in tratatul de la Berlin.
Niş, 12.—Guvernul sârb desminte afir-maţiunea guvernului priuţiar spunând câ nişte avan-poslurî bulgare ar fi fost atacate de nişte trupe sârbe. El constata din potriva câ nişte detaşamente bulgare au pătruns adesea, în împrejurimile Birotului, in nişie sate de unde ’l-aii gonit locuitorii.
Nişte voluntari bulgari aU fost respinşi asemenea din Vlazina unde ei se puneau pe jaf. Dar in nici o parte sârbii n’att tras asupra soldaiilor regulaţi bulgari.
BULETIN FINANCIAR
Hacareiti, 30 Noembre
După declararea premielur vin reporturile; aceste» sunt al doilea element care înlesneşte afacerile. Capitalurile disponibile vin de regulă la finele luneî si se pluseze pe terme i scurt şi cu o dobeudă avantajdsă, contra valorilor pe cari cumpărători! cu speranţă de urcare, un găsesc favorabil a le desface iu liquidarea curentă Iu mare parte, de la preţul, alt-fel zis, dobânda acestor repoitirl, depinde facilitatea sau anevoinţa uueî liqui-dări De astă-dată, reporturile maî difLile la Început, să csfcută relativ binişor.
Afacerile în Bursa de azi s’au mărginit maî mult îuţ reporturi. Băncile sout tot căutate cu 1060, reportul lor cuteză între 10 şi i i lei.
Daciilc Le Casa 244, Construcţiunile 164.
Viesa calmă. Creditul Austalt 291 70, Napoleonu. 9.98.
Nuvelele din străinătate sunt maî mult calme.
Tendinţa la noî liniştită.
Kayro1
--------------------------tŞjŞt-------------------------
www.dacoromanica.ro
FPOCA — 1 DECEMBRE
CASA DE SCHIMB
I. M. FERMO
27.—STRADA LIPSCANI,—27.
O-CJ^S-CTXj BT7CX7HESCI
50 Noembre 1885
S°/u Renta amortizabili .
6% Renta perpetua.
5»/» Oblig, de stat .
6 •/„ Oblig, de st. drnmu de fior 7*/,, Seri», fonc. rurale .
5 '!• Scris. fuue. rurale .
7*/0 Scris. func. urbano.
6"|„ Scris. func. urbane.
5"/■> Scris. func. nrbane 5"|o lmprumutni comunal .
Oblig. Casei pens. (lei 10 dob.) lmprumutni cu premie ,
Acţiuni bău, el naţion. .
Acţiuni «Dacia-Roinania»
» Naţionalii
>	Credit mobiliar .
>	Construcţioal ,
» Fabrica de hârtii .
Argint contra aur .	{
bilete de Banei contra aur .
Florin austrieci.
Oiars-u.1 dtlaa. "tT*!»».».
Napoleonul......................
Dncatul.........................
Lese otoman*....................
Rubla hurii* .....
Oia.rsru.1 ctln. IBcilli».
Acţiunile C F R. ■
Opnenheim...................
•bligoţinnl nnoî 6"!• C, F. R,
»	»	5", » » »
Rubla birtie ....
C-a.rsua.1 &• IFatrl»
Renta Roiului .
Lose otomane .	.
Scîa.lisa.'to
Paris 3 lnnî	.	,
» la vedere. Londra 8 lnnî .
» la vedere Berlin 8 luni . Viena la vedere
87 83		
102 85»;» MV, 89*;, 80«/, 72 206 30 10-80 215 2 0 200 J6C	L 1 i ;
17 17 2.01	/
9.98 5 97 17.50 128.65	V 1
138 90 103.70 10'.«o 2 0.25	
87.50 85.50	1
99.90	
25.22'/* 123.80 2.01	
ANUNCIURI si RECLAME
anunciurl pe pagina a IV, linia 30 bani, anunciurl şi re
clame pe pagina III 2 lei linia.
BURSA PARISULUI
Cursul de Za 11 Decembre 1888.
Renta Irancezâ 4 juni. la suta, 109.05 — deto bulevard 10 ore. 109,90—Renta romana perpetuă 5 la suta 87.50 detoC. F. R. 6 la sută —.— Acţiunile bancel romane—.— Creditul Mobiliar Român —.— împrumutul Elen din 1879, 340.—idem din 1881, 287.50 Banca Otomană, 500.25 deto buleva-d 10 ore, 505. — Datoria turcă 14,35. Lose turceşti, 35,50. Datoria unificată egipteană 6 la sută 323.— Schimbul Londrei Ia vedere 207,75, deto Ia Berlin 3 luni 123.—
Bursa Londrei
Consolidatele engleze 99 sfert. Schir. hu Parisului pe 3 luni, 25,39 deto la Berlin 3 luni, 20.52, deio la Amsterdam 3 1. 13,03
Bursa de Viena
Napoleonul 9,98. Ducatul, 5.97. Imperialul, 10.30 Lire turceşti, 11.40. \rgiu contra hârtie, 100. Rubla hârtie comptant 123 Acţiunile Creditulul-Anstalt 2.90.20 Henta metalică o la sută, 82.80. Renla hftrtie 82.50. Renla aur, 109.—. Lose turco 17.50 Schimbul Londrei la vedere 120,— . deto Pasis la vedere 49,90. deto Berlin la vedere 61,90. deto Amsterdam la ved. 104.40
Bursa de Berlin
Napoleonul 16,15. Renla română morti-sabilâ 5 la sută, 91. Obligaţiunile C. F. R. 6 la sulă 103,40. deto deto 5 la suia 100,40 împrumutul danubian Openheitn, 108,—. Rubla hârtie coraptant, 199,95. Schimbu Londrei 3 luni 20.23 deto Parisului 2 Iun 80.40 deto Amsterdam delo 168,2(1. Iml prumutui municipal Bucureşti 1884 91,2j
u
BANCA „PREVEDEREA
u
SOCIETATE ANONIMA DE ACŢIONARI AUTORISATA DE GUVERN
Str. DOAMNEI|fr»	C AP1T AL i,000,000, Lei. ^B UC UR E S C 1%
Operaţiunile Uftueel «unt colo urmZttonre :
I.
SECŢIUNEA FINANCIARA Primcsce fonduri spre capitalisare şi fructificare cu 58, pe 3 luni, 54 g pc 6 luni şi 6 g pe an de la 15 luni tn sus.
Avansettă bani pe deposit de efîecte publice pe objecte precibse şi În compt curent garantat. Scompteaaă poliţe şi efîecte comerciale.
Cumpără şi vinde bonuri şi efîecte publice române.
Incasseaaă pe complul altora, ori ce venituri sad elîecle comerciale.
II.
SECŢIUNEA COMERCIALĂ
1.	Importă în comission şi consigna-ţiune tot felul de mărfuri şi produse din state streine şi exporta produse din ţarâ.
2.	Procură autorităţilor comercianţilor şi antreprenorilor produsele fabricatelor indigene şi streine.
S.Rcpresintăcase de comerciilşi fabrici pentru mărfurile! şil produsele lor.
o
CD
£L x
2— -j CT 2
os ^
oo
e*
"t
9
111.
SECŢIUNEA INDUSTRIALA
1. Se ocupa cu operaţiile fabricare!
următoarelor produse indigene : Iptos din cariera de la S te fesei, districtul Prahova.
Mnrgarină în usina situată tn marginea capitalei
Lemnărie de lucru in studii pregătitoare.
——
rfri
i	5eâ-;QQ 3CO	3 .*<3® <3

L.--	' O U C 6 o o <	6 <; O O O OOP 0~0

O

LICEUL „ALECSANDRI
(fost Institutul rHeliadeu)
£5 truda Armemiă, I-To. X, Bucuronoi.
INTERNAT SI EXTERNAT
Cursuri primare şi liceal* — Preparaţi nnî pentrn hacalnnreat şi scoli speciale
Locul annmo clădit pentrn Institut.
‘6rt- ;i . de studio s;ifiţi6ao şt bine «erate; t<5te condiţinnile igii-nic* de aprApe şi -••rii observate.— în institut, calde şi reeî. — Aparat de sudaţi», duşi. *lc. — Gimnastică !.-.mă. Gimnastici de vară — Infirmerie — Rslectorifl organisat dti|>a sistemul cel mal r ifl. — Bibliotecă. — Masul 'u obiecte dn nindifi. — Grădini botanică.
Cursurile se tac conform programelor oficiale.
I.imbele franccsă şi germană sunt. obligatori», cele-l-alte rSmău facnitative.
Liceul posedă un boguv nja'.’rial pentru cercurile d» intniţlune şi profesorii datt cnnoscin ţelor matematice şi naturale. o întinderi reclamaţi de progresul sciinţelor punitive.
Studiile Liceului copriud următdrele secţiuni:
1.	Cursul primar complet cu limba Crancesâ şi germană obligatorie;
2.	Conul ţineai.
. Preparaţinnî pentrn izamnial* scotei militare, comerciale şi bacalaureat Plata anuală variasil de In 6 0 toi la 1.800 Ici dnpn etatea şi da.-a e ireiumnli torni. Prospecte dcsluşitâre sa trimit priu postă n uri re cerere.
Pentrn informaţiunî s - ■ dr -'.-i i la orei* 8— 10 a. ni. şi de bt 4 6 p m. la canoe,laria Ltconlii!
Dirwd»r-Pmpriet:tv ; ST. VELI ESCU
4ff-0-0~0—O <	~ lA> PrS>: ^	> b-n O-fr
DE VINZARE
la Tipografia C P.-Conduratu, str. Teatrului, 8.
Hârtie inaciilatiiră, cu kilo.

MERSUL TRENURILOR CAILOR FERATE ROMANE
BueureştT-Uoman.
Arătare» Trenărilor
3 1 A | 1 LiNr.A	Tr.ac. |	Tr. p. j	Tr. p. |Tr. pl. |		Tr, a».
	noapte	a. m. 1	dim.	dim.	5.00
Bncureet! plec.	11/0	8,80	7,45	6,45	5,17
Cbitila	11,13	8,46	8,03	—	6,81
Buftea	—	8,59	8,19	—	6.09
Crivina		9,20	9,04	< ;	6,09
Ploe.tl	12,17	10.05	9,85	8,19	6.86
Valea-Călngăr.	—	10.48			8,30
Albettl	—	11.00			8.52
Misii	1,14	11.80			9.52
Monteoru		12.10	p. Ui.		10.57
llttzffi	1,59	12.25	1,00		11.20
H.-Sărat	3,12	s—	2.15		4.23
Focşani	d. 4,16	Tr. 7.	8.38		6.38
Mărise» tl	5,00	2.0 0	6.15		11.00
Pufestl	—	2.26	5.57		
Adjod	6.01	>2.55	6,39		
Rascnt	624	1.20	7,18		
Kâcftciun!	—	1.48	8,01		
Valea-Seacă	—	2.2 "	8.4i		
Bacii!	7,81	2.40	9.35		
GalbinI	—	3 32	10,29!		
Roman «o».	8,45	4.1C	11,15		
	dim.	p. m.	noaptea		
Bomnn-Bueureţti					
	noaptea	p. m.			p «>■
Roman plecare	8.25	12,30			5.45
GalbinI	—	1,07			6.87
Bac&fi	9,20	1,40			7.20
Valea-8eacă	—	2,17			8.15
R&c&ciunî	—	2,48			8.59
Rascnt	10,23	3,18			9.43
Adjnd	10,45	3,52			10.29
Pufestl		4,11	dim.	p. ia.	11.01
Mărăsestî	1M8	4,34	6,40	5 05	11.30
Focşani	11.52	—	8,26	5,45	12,49
R.-Sărat	12,01	Tr. 6.	9,55		2.-4
Buzâfi	1.46	11.35	11.00		3.33
Monteoru	—	11,53	—		4.28
Mizil	2,50	12,39			5,33
Albeşti	—	1/5		Tr. 22	6/0
Valea-Câlug.	—	1.18	seara	fieara	6.25
Ploestî	8,33	1,35	8,05	9.57	6,45
Crivina		2,22	8,35	—	10,41
Bnftea	—	2,59	9,12			 .	11,11
Chitii*	4,18	3, Io	9,26	11.16	11,22
Bucureşti sos.'	5,00	3,30	9,40	11,30	11,35
<		p. m.	B&ara	noaptea	a» m.
Bucureşti-Vâredoro va			
STAŢIUNEA	Arătarea Trenurilor		
	T. fnlg.j	T. ae.	Tr. p.
	p m.	dim. 1	p. m.
BucnrescI pl.	4,05	9,00	4,30
Cbitila.	—	9,14	4.47
Ciocănesc!.	— :	—	5.07
GherganI.	—	9.47	5.27
Titn.	5,07	1".03	5.51
Oăescl.	—	'0.30	a*&ra
Pitesc!.	6,24	11,35	7,55
Corbn.	—	p. m.	9,06
Potcdva.	—	12,48	9^4
Slatina	8,08	1,8	10.04
Piatra	—	1,40	10.32
Balşu		1,57	10.54
Păleşti		2, 9	11,23
Cîrcea	seara	—	11,35
Craiova	9.30	2,54	12.01
Filiaşl	10.17	3,50	1,04
Butoeţtl	-		1,25
Strehaia	—	4,24	1,47
Timnea	—	—	2.10
Prnniţoru	—		2,26
Palota	11.80	5,3	2,46
T.-Severin	12.03	! 5,52	a.34
Vârciorova sos.	12. 6	6,15i 4.00	
Vârclorova-Bucnreţtl			
	seara	dini.	noaptea
Vârciorova pl.	7,46	11.00	11.85
T.«8ev8rin	8,09	11.85 12.11	
Palota	8,44	11.59	12,53
Prunisoru	—	—	1,10
Timnea	—	p* m.	1.26
Strebai»	—	12.40	1.49
Butnestl	—		2,07
FiiiasI	J0,04	1,11	2,30
Craiova	21,00	1,58	3,42
Circea	—	—	3,68
Peîestl	—	2.18	4.12
Bala	-•	2.40	4.39
Piatra		.	2.53	5.03
Slatina	12.28	3.23	5.44
Potcoava	—	3.50	6 17
Corbu	—		6 41
Piteşti	2.23	5.28	8.25
Găestl		6.20	9.24 10-<-4
l'itu	O J	6.50	
GherganI		—	10.23 {
Ciocăneşti		seara	10.41 ■>
Cbitila	—	7.42	11.01 *
1 Bucureşti	4,45	7.55	11.15 j
VnUilril «le l i
llncureştî-Glnrgtu
Artltarea trenurilor
STAŢIUNE	— Tr f.	Tr. p.	Tr m.
	dim. !	a m.	p. IU.
Bucureşti pl.	5.40	7.10	5.30
Filaret	—	7.40	6/5
Sintentî		7.58	6.33
Vidra		8.06	6.46
Grădişte		8.16	7.01
Comuna	6.84	8.26	7.21
Bănea»»		8.52	8.03
Frâtestî		9.10	8.31
Giurgiu		9.25	8.45
Rrn&rda se».	7.10	9.30	
ttiargtu-Bucareştl			
	p. in.	a. iu.	p. m.
Smârda pl.	2.25	8.00	5.40
Giurgiu	—	8.14	5.55
FrAtesc!		8,27	6.10
Hâneasa	.....	8 53	6-40
Camaita	—	0.24	7.17
Grădisce	—	9.31	7.26
Vidra	—	9.42	7.42
RintescI	—	9.51	7.53
Filaret	— •	1031	8.21
Bucur. ses.	3,52	10.45 9.00	
tialaţl-Biizâfi			
	noapte	a. m.	
Galaţi pl.		7,00	seara
Barbu»!	2,49	7.49	8,10
Brăila	2,27	8,23	8,55
Muftiu	—	9,00	
Janca	3,21	9,34	
Făttrel	8,47	0;08	
Cilibis		0,43	
Bitzâă sos.	4,45	8,15	
BnnfcC-«alaţT~
	u&opte	P. Dl.	
Buzăil pl.	^J',53	12.45	
Ciltbia	dim.	2.15,	
FSnreî	1280	2,46	
Jaucu	9,18	2,2i	
Muftiii		2,49	dim.
Brăila	2.21	3,8!	6,45
Bărboşi	3,06	4,11	7,30
Galaţi sos.		4,45	
Tcrgovlştc-Titu
Târgoviste pl.	h. m	p. in.		ia. m. | pl 1.25	seara
	8.U-	4,50	Titn		7.00
Văcăreşti	8,33 9,00	5,13	Nuce tu	J7.07	7.42
Nucetu		5.40	Văiărescl	11 35;	8.10
Titu sos.	9,30	6,10!	Tergoviţte	sos. | 1/.55!	8.30
Lalaţî-Milrăşcşt!
STAJUNB
Arătarea trenurilor Tr. f. | Tr, ae.; Tr. p
Galaţi
Bărbos!
fierbcstl
Independinţa
Hanu-Conachi
Ivestf
TooociS
Mftrăeesti
pi.
dim. 5.04 50
a. m. 8.05 8.48 9,12 9,28 10,10 10,34 11,23 11,54
MănVşU-Luluţî
Plooacî
BUcoifi
CAntpina
Comarnic
Sinaia
Bnjtenî
Predeal
pl.
80».
J0,"0 10,85 05,29! II ,27 12,09
p, ni. 12,26 12,50
8,49
9,28
9,51
10.17 11,03
11.18 11,40
Predenl-PJoeştT
Predeal
Buşteni
Sinaia
Corn etnic Cămpina Băi cot n Pioasei
pl.
p. m.	p. IU.	dim.
5,40	5.50	7.30
6,01	6,11	7.50
6,19	6,52	8.09
6,52	8.25	8.42
7,16	8.5. •	9.05
7,38	—	9.27
8,10	9.42	9.55
Tltn-T€rg*Tişte
Tipografia C. Petrescu-Conduratu slr. Teatrului 8.
	Buara		p. m. i
Mărăsestî pl.	11,13		4,40 j
Teoucifi	11,47		5,31
lvostî			6,03
Ilami-Conacbi			6,26
Indepsndiaxţa			7,03
SerbestI			7,24
Bărboşi			7,55
Galaţi			8,30
PleeţttPftieal			
	ditn.	dim.	seara
T.ol
7^9
8,02
8,29
9,08
9.23
9,45
PloeşfUSlănie
STAŢIUNE
ArHarea trenurilor
Tr. ful. | Tr. ae.
Ploessî
Iluda
Pniene
Blănicu
pisa*.
a. oi. 10.45 11.10 13.12 12.40
Tr. p.
Roman-laşI
Slănlc-Plocalî
Blânis
Poiana
Ruda
Pleoşti
pis*.
U
ni
6.00
6.2S
7.22
7.50
Tecucifi-iterltiil
Teiudit
Bercli8ci
Uhidiceul
Tutova
Bârlad
plec.
a. tr,. j 6.15' 6.48 j 7.l6l 7.32 [ 8.OO!
Bferlnd-Tocuciit
a- ut-11.40 12,21 12,58 1,20 1,50
p. ut
5,30 6,! 9 6,54 7,16 7,45
Bârlad
Tntov»
Ghtdiţfem
Berheci
TecnciiS
plec
ace.
a. m.
8.40.
9.14!
9.41
10.»
10.40;
p.m.
2.50 3.24
5.51 4.20 4.50
p. tn 8.40 9,U 9.29 9,55 10,25
Jaşl-Ungheiiî
laţi
Ungbcmî
plec.
soi.
p.m. 3,25 3,49:
a ta. 11.50 1,21
UogheuUlaţf
Ungbent
aţi
plac.
soc.
p.tn.
2,0o
3.32
p.m.
4,40
6,12
y.>re*cT-Rotoş)inT
Vercscl
Botoţanl
Botoaaul
Vere6cî
plec.
sus.
plec.
r.Cs.
p. m. .2.08 2,03
5.21
7.21
p. m. 9,49 11,42 3,i5 1,55
Câwt|>iaa-Dflftana
Bămpina
Boftana
Doftana
Căntpina
plec.
soe.
plec.
seă.
a. m 11,20 11.40
p tn. C.40 6.58,
	Arăt. Ti«11.	
STAŢIUNE	Tr. ac-	Tr. m.
	dim. 1	p. HI.
Roman pl.	9,15	4,47
Păscanl	10.51	7,15
T.-Frumos	11,53	8,24
las! sos.	1,50	8,52
laşl-lîomen		
	p. m.	diio
Iaşi pl.	4,"8	6,52
T.-Frunios	5.25	8,35
Păscanl	7,15	10 1
Roman eos	7,531	11, i •
Păşcanl-Suceava		
	dim.	săra
Păscanl pl.	10,40	7,15
Veresci	12,08	9,17
Suceava sa».	12,23	10, 4)
tfuceiiva-Lăşcuni		
	p. iu.	dim.
Suceava pl.	5.0(J	0,54
Verescî	5.40	7,51
Păacanî sos.	6,41	9.45
Adjud-Tfii'gul-Oi'liil		
	p. m.	
Adjnn pl.	4.15	
T.-Ocna ses.	«.10	a. in.
T.-Ocna pl.		10.35
Adjnd e«ş		12.15
Constanţii-Cernavodă
	p. m. I	di in
Constanţa pl.	3.50	9.18
Mnrfatlar	3.37	9.57
Medgiiiie	4.18	10.8 K
Cernavoda ».	5C2	11.22
Cernav •>dă-Cougtanţ a		

Cernetudâ Mcdgidif Bnmtlar Constanţa
p. m. | 6,50! 7,45 8,29 9,10
2,00
2,55
3^(0
4,22
>3 3

www.dacoromanica.ro
—