ANUL I No. n
10 bani numeral

VINERI 29 NOEMBRE 1885
■BB
ZXŞJtz
Grigobe G. PEUCESCU
Director politia
——	-	—-—. — ---_
ABONAMENTE:
Iu ţari 1 au 40 lei, 6 luni 20 lei. 8 luuî Hi lei iu itrăinătate 1 an 50 UI, S luuî 25 lei
REDACŢIA
No. t. — Piaţa Episcopiei. - tio. 8.
APARE ÎN TOTE ZILELE
Bar5v tef DE LA YRANCEA
Priro-relsotor
ANUNCIURI :
auuuciuri pe pagiua a patra linia 30 bani, şaua-cinrî şi reclame pe pagina III 2 lei linia
ADMINISTRAŢIA tio. S. - Piaţa Episcopiei. - Ifo. 8.

CUM SE FAC LEGILE

CESTIUNEA. BULGARA
— - --—
ÎN REGESE LOVIM
* ■ ■aG’O*	" - -
RESPUNS «ROMANULUI»
KUFE MU1?1)AKE
.....■
DIN Bl]ZEU
Corespondenţă specială a ziarului 'Epoca*
><so»----
HERODIAS
RA .x"
CUM SE FAC LEGILE
Pentru a arăta că cugetă Ia nevoile ţărel, că se îngrijeşte de relele care o bântue, guvernul a venit în faţa camerilor, anul acesta ca şi a-nul trecut, cu un maldăr de proiecte de legi.
Când le citeşti însă, şi mal cu sămă când asişti la discutarea lor în Cameră sad în Senat, te cuprinde jalea, văzând pe ce mâini nepricepute, aii încăput interesele ţereî, Când te gândeşti cine fac legile şi cine hotărăsc despre sdrla poporului românesc. Arare ori s’a văzut mal multă uşurinţă, mal multă nepăsare, mal multă nepricepere.
S’a înfăţişat camerilor anul acesta un proiect de lege pentru reformarea ministerului de interne, altul pentru reorganisarea magistraturei, altul pentru înfiinţarea monopolului cârciumelor, altul pentru o nouă lege comunală şi între altele multe pe care le trec şi un proect de lege prin care se aseamănă biletele la ordine ale necomercianţilor cu acelea ale comercianţilor.
De t<5te aceste proiecte de legi ne vom ocupa în special şi pe rând. Pentru astăzi ne mărginim a ilustra cele spuse mal sus cu un exemplu, cu discutarea la Senat a proiectului privitor la biletele de ordine.
Prin acest proiect, se răstdrnâ în-trăga economie a condicel civile, după cum a zis d. Stătescu însuşi, sub pretext de a veni în ajutorul a-gricultorilor, mărindu-le creditul.
Proiectul e următorul:
Art. 1. Biletele la ordine chiar pentru afaceri necomerciale şi subscrise de neco-mercianţl, sunt supuse la aceleaşi disposi-ţiunl de legi ca şi biletele la ordin Comerciale.
Art. 2. Alin. al 11-lea din art. 1,180 cod. civil este abrogat.
Art. 3. Legile, Intru cât vor fi contrarii art. 1 de mai sus, sunt abrogate.
După cum se vede cestiunea este destul de serioasă.
Nu se întinde o măsură escepţio-nală, ca acea cuprinsă în condica de comerţ, fără cuvinte temeinice şi mal cu seamă fără matură şi adâncă chibzuinţă.
Şi numai chibzuit nu era proiectul d-lul Stolojan.
In adevăr, una dintre condiţiile creditului este siguranţa, şi măsurile escepţionale, cu care condica de co-
merţ sancţionează îndeplinirea angajamentelor, e bună întru cât se aplică unul cerc restrâns şi anumit de indivizi. A crede însă că generalisând măsura, banul se va eftini şi că creditul, încrezător, va fi la îndemână, este o curată copilărie, este o necunoaştere uimitoare, din partea unor oameni prelinşi de stal, a legilor e-conomil politice şi a învăţăturilor istoriei.
Pe de altă parte, capitalul, nu va fi mal ieftin pentru marea majoritate a agricultorilor, căci Banca Naţională, va împrumuta pe câţl-va mal apropiaţi de razele colectivilăţel, iar numărul cel mare va fi tot la bunul plac al cămătarilor, cu circumstanţa agravantă că prin proiectul d-lul Stolojan aceştia dobândesc mijloace puternice şi grabnice pentru a’şî executa victimele.
Se revoluţionează dar principiile condicel civile, se nesocotesc principiile ştiinţei pentru ca la urma urmelor, să se folosească tocmai aceia din ghiarele cărora d. ministru voia să scoată pe agricultori.
Discuţia însă, la care a dat naştere în Senat, fel-frumosul d-lul Stolojan, a fost cu mult mal interesantă.
Mirat de termenii vagi şi generali în care e formulat proiectul, d. E. Stătescu a cerut lămuriri şi şi-a exprimai temerea că în aplicaţie va da naştere la multe şi grave încurcături.
In loc de o lămurire a avut trei şi tdte trei deosebite una de alta.
A fost acea a d-lul Stolojan care a susţinut că prin proiect nu se atinge de cât acele bilele la ordine subscrise de agricultori la ordinul Băncel Naţionale.
In urmă a vorbit şi a dat lămuriri învăţatul şi universalul d. I. Bră-tianul. Intre d-sa şi d. Stolojan a fost un mic şi vesel inter mezo. Raportorul, marele economist român şi întemeietorul agriculturel în România, d. Aurelian, a ţinut să declare, că d-sa nu ştie şi nici pricepe nimic din discuţia ce se face, d-sa fiind agricultor eară nu jurist, şi că puţin îl pasă de ce să pdte interpreta, căci ceea ce-’I trebue sunt bani, bani pentru agricultori sub orl-ce formă şi prin orl-ce mijloc.
Şi să te gândeşti că domnul a-cesta a fost ministru...
Apoi s’a ridicat d. Brălianu. A pro-pos de biletele la ordine ’si-a adus a-minte din noii isprăvile de la patruzeci şi opt, declarând că n’a dărîmat privilegiile fiind că era nedrepte, ci pentru ca să scape pe boerl de morte sigură, căci privilegiul duce la peire pe dmenl. Acestea le-a spus pentru ca să învedereze că proiectul este bun fiindcă desfiinţeză privilegiul de care se bucură necomercianţii aducându-I şi pe aceştia la regula comună. Cum se vede, pentru d. prim-ministru condica civilă este escepţia şi condica de comerţ este regula generală! ?...
După acăstă înaltă fantasie juridică, a urmat o alta economică, d. prim-ministru a încredinţat pe senatori că ultimul cuvânt al ştiinţei economice în privinţa întemeiere! creditului este execuţiuuea sumară şi «draconică*,
şi că prin urmare legea nu trebue să privâscă numai pe agricultori ci pe tdtă lumea.
In urma acestui competent discurs majoritatea adânc convinsă era să se repâză la urne, când d. Stă-tescu observă că din isvor autorizat, douî miniştri şi raportorul, se dedese trei interpretări.
Atunci cu sânge rece şi ca şi cum ar fi fost strein de cele ce se petre-ceaQ, d. Ion Brălianu consilie pe d. Stolojan să se împace cu d. Stătescu. Pentru acest sfârşit s’a amânat şi nu s’a retras după cum trebuia, proiectul, pentru a fi modificai după placul d-lul Stătescu.
Ast-fel se fac şi se discută, sub d. I. Brătianu, legi care sunt de natură ca cea de faţă, a schimba adânc raporturile juridice şi economice din ţară, şi care pe lângă că nu sunt de nici un ajutor pentru agricultură, mal sunt şi primejdioase pentru proprietate.
Ion N. Iancovescu-
Depeşile Agenţiei „Havas“
Vieua, 9 Decembre. — Se anunţă din Belgrad Corespondenţi politice, câ guvernul sârb, din respectul pentru voiul a marilor Puteri a hotărât d a nu lua ofensiva în caşul când negociările privifăre la armistiţiu ar cădea definitiv.
Censtautinopol, 9 Decembre.— Aci se crede câ înlrevorbirile Intre puteri se vor relua in curând.
Mal multe concesiuni s’ar fi făcut. Bulgariei.
Londra, 9 Decembre.— Se socotesc in în acesta orâ, 321 liberali, 250 conservatori şi 82 irlandezi.
Atena, 9 Decembre.—D. Delyanis upro-pus camtrii un proect de împrumut pentru suma de 100 milione franci, pentru trebuinţele departamentului resbelulul şi marinei.
Roma, 9 Decembre. — însărcinatul de afaceri al Turciei la Borna a primit din partea Porţi ordinul de a face guvernului italian observatiunt verbale In privinţa măsurilor luate de autorităţile militare ita-liane la Masuah. El s’a achitai ieri de acâslâ misiune.
Guvernul italian a răspuns, câ măsurile luate de dânsul n’aa atins întru nimic drepturile suverane ale sultanului.
Roma, 9 Decembre.—Regele Humbert a primit în audienta de concediu, pe colonel Franasovicl. noul mini.-tru de resbel la Belgrad.
CES TI UNEA B VLGARA
Constautinopol, 8 Decembre.—(Cale indirecta). Misiunea pregâtitore a Iul Lebib-Efendi şi a lui Gadban-Efendi la Filipopoli n’a avut nieî un succes ; el erai! pânâ la un ore-care punct ca prisonieri şi depeşile lor eraâ oprite. Ast-fel Porta telegrafia Sâmbâtâ lui Lebib-Efendi de a veni la Mustafa pentru a trimite de acolo raportul sâti; dar sosind aci, Lebib-Efendi gâsi un ordin de a se întorce la Constantino-pol; Iar Gadban-Efendi a primii ordinul de a ocupa la Sofia noul sân post.
Acesta tace din ce în ce mai îndoiosâ plecarea lui Djevdet-paşa, deşi un tren special îl aştepta de patru zile.
Se zice câ Sakir-paşa. ambasadorul Turciei la St. Peterburg a semnalat Porţii un reviriment complect al politicei ruseşti în favorea Bulgariei in urma intervenires Austriei în Serbia şi câ d. de Nelidoff a remis iert nota în care semnalezâ inconvenientele unei interveniri eventuale din •partea Turciei în Rumelia.
Se mai zice câ Serbia care s’a reorganizat în timpul armistiţiului, va reîncepe campania prin sprijinul electiv al Austriei şi
cel moral al Germaniei şi Turcii profilând de acâsta împrejurare ar putea restabili stătu quo ante în Rumelia, lucru ce se explica şi prin nota de mai sus a d-lul de Nelidoff.
Aşteptând, Turcii coinplectâzâ înarmările lor; efectivul lor actual în Turcia de Europa se ridică la două sute de mii de 6meni, dintre cari şâple-zeel de mii în provincia Adrianopoli şi 18 batalîone în Creta.
Filipopoli, 7 Decembre. Cale indirecta.— Aslâzl mitropolitul din Filipopoli împreuna eu mat mulţi delegaţi a notificat consulilor câ Rumelioţii aii luat decisiunile ur-mâldre; ca vor urma pânâ la cea din urma picătură de sânge; 1. De a respinge intervenirea comisarilor otomani şi a co-misiunei internaţionale. 2. De-a refuza restabilirea statului quo ante. 3. De a resista pentru unirea Rumeliei cu Bulgaria.
Mitropolitul a adâogal câ aceste deci-siunl vor fi notificate prin'ului Bulgariei şi Puterilor.
Paris, 9 Decembre. - O depeşa din Sofia adresata ziarului Le temps anunţa câ Prinţul Alexandru ar consimţi a semna pacea, chiar farâ nici o despăgubire de râsboia In favoarea Principatului, dacă Serbia ar înceta de-a se opune uniri Rume-lie' cu Bulgaria, dar câ adesinnea Serbiei pare imposibila.
Sofia, 9 Decembre. Am avut asta-zi o Inlrevorbire cu d. Karaveloff care s’a întors de la Pirot. Se pare ca situaţiunea s’a îmbunătăţit într’un sens pacific, şi se crede de sigur câ marile Puteri vor usa de tblâ influenţa lor pentru a face pe Serbia sa trateze despre armistiţiu sub con-diţiunile ce se pot primi de Bulgaria victorioasa.
S’a discutat mult in Pirol asupra hota-ririi ce trebue luata. Mulţi erau de părere a se continua operaţiunile de resbel şi a se conduce într’un mod viguros. — După denşil, cu forţele ce aii Bulgarii în linie atât la Vidin cât şi Ia Pirot, şi graţie en-tusiasrnulul armatei, ar putea ajunge la o conclusiune foarte grabnică, pe cale armată.
Dar ideile de moderaţiune au avut prioritate. Voesc înainte de tăte să arate Europei câ Bulgaria nu pretinde să useze de drepturile ce’i dan victoriile sale.
Acestei hotârîri se atribuie într’un mod nediscutabil schimbarea ce s’a produs în tote părţile în favorea Bulgariei.
In Germania, victoriile Prinţului l’ao făcut popular.
In Rusia, sentimentele slavofile isbucnesc din nou cu putere.
In Austria chiar, fie câ se teme de încurcături europene, fie din or-ce aii motiv, se caută să se pue capat ostilităţilor, îndemnând pe Serbia să primâscâ condiţiu-nile unul armistiţiu.
In Turcia asemenea Sultanul să arată opus mal mult ca tot-d’auna unei acţiuni violente.
Din Iote aceste manifestări de simţi-minte, D. Karaveloff conchide câ armistiţiul mai întâiu şi apoi pacea definitiva cu Serbia vor avea forte probabil de corolar unirea Rumeliei ce puterile ar accepta, cu nişte clause mal mult saa mat puţin restrictive.
--------------------<8°--------------------
IN REGE SE LOVIM
Un bun amic al nostru şi în acelaşi timp, unul din cel mal energici represintanţl al presei judeţene, d-1 C. Ressu, ne trântite un articol forte bine scris, în care caută să dove-descă că ah dreptate acel ce ne îndemnă să lovim in rege.
D-1 Ressu aduce, în susţinerea lesei sale, mal multe fapte din istoria domnielor străine ce au existat în ţară, pre care tote le resumă în a-cest strigăt al lui Miroja Costin:
«O Moldovă, de ar fi domnii tel toţi înţelepţi încă n’at peri aşa lesne.
Că Domniile neştiutdre rândului tâQ şi lacome, sunt pricina peiri tale!»
Ne pare răU că nu putem publica acest articol; dar conclusiunea la care ajunge ne pare nefundată.
Ceea ce zice Miron Costin era a-devărat pe vremea lui, când voinţa domnului era totul.
Astăzi însă, când, după constituţie cel puţin, avem o monarchie constituţională, corpurile legiuit<5re şi ministerul sunt răspunzători de neştiinţa de ale ţării şi de lăcomia domnilor; căci regele nu pote face nimic de cât printr’o lege votată de corpurile legiuitdre, şi executată de un ministru răspunzător.
Gr, G P
—-----------------«$$> ——----------—
ŞTIRILE ZILEI
j
Eri serâ aii fost scose din puţul de la Arsenal tote victimele nenorocitei tatîin-plflri din zilele trecute.
—x—
Dupâ cum am anunţat deja, mâine se judecă de Consiliul de revisie recursul d-lul major Pandrav.
—x—
Astâ-zi, încep la Curtea de casaţie, secţiunile unite, desbaterile procesului Grig. Eliade, cu primâria Galaţi.
— x —
Comitetele oposiţiei au început să se or-ganiseze prin tăte judeţele. Ziarul nostru va avea în fie-care oraş un corespondent special care ne va ţine în curentul miş-
cârel.
Spre a dovedi câ articolul injurios în contra d-lul G. Panu, care a fost publicat in diarul YEtoile, este opera guvernului, VIndependance Roumaint de eri serâ publică un facsimile dupâ pagina 6-a a manuscrisului în cestiune, care a fost scris de d. T. Djuvara, secretar la Ministerul de Externe!
—x-
La Iaşi, în urma unor caşuri de scar-lalină şi aughinâ diftericâ, s’a închis seminarul Socola şi se zice ca se va închide şi Liceul Naţional.
—x—
II	E C R E T E
- S’a deschis pe sâma ministerului cultelor şi instrucţiunet publice un credit de 3,720 lei pentru a cumpăra prosOpele şi pantofii necesari elevelor asilulul Elena D6mna.
— Exproprierea terenurilor necesare fortificaţiunilor Bucureştilor, s’a declarat de utilitate publică.
—	Căpitanul Bâlaueseu G., diiţ regimentul 1-iil de dorobanţi, s’a trecut în ppsiţi# de disponibilitate.
—	D. Istrat, actualul verificator de cl. 1 la casieria Neamţu, s’a transferat în aceiaşi calitate la Bâcâfl.
------<-------i--------------*48"'	-----------]------------
Un mic respuns „Romanului11
Românul din 2fi Răpciune, 8 Un-drea, trece în revistă tdte declaraţiu-nile de principii, cari au apărut zilele din urmă, după data lor şi, dupâ ce vorbeşte de o programă publicată de tânărul D. C. Filitis, în Drepturile Omului, «care ar fi programa unul soiQ de socialism de stat» despre care nu zice nici bine nici răh, trece Ia «cuvântul către cetitori» pe care’l am publicat în primul număr şi pe care ’l numeşte în buna-voinţa sa «un nod program.»
Românul citeză partea din acel articol, în care zicem câ, după părerea ndstră, ca să fie respectate libertăţile publice, trebue ca paza lor se se încredinţeze elementelor independente
www.dacoromanica.ro
2
EPOCA — 29 NOEMBRE
■jl jrv ■ ■ \m * m	_i_-V.
şi capabile ale societate!, şi după aceea, ne osândeşte Intr’un cuvânt : «In resumat, dominatiunea unei clase asupra celor ’l-alte.»
Nu vrem să intrăm In cârtă pentru câte-va vorbe scăpate din condei confratelui nostru şi ne mărginim a constata că Românul nu priimeşte •a cel mal capabili şi mal independent! să conducă societatea.
Să fie indiscreţie, dacă am întreba cine se conducă societatea, dacă nu cel mal capabili şi mal independenţi ?
------------*88»----------
CRONICA
Rufe murdare /
Le nş fi lăsat negreşit In coşul lor, rufele murdare ale primarului de la Focşani, dacă un duşman polilic al d-lul Sâveanu, nu s'ar fi apucai să le întinză pe frftnghie. Adică când scriu că le-a întins pe frânghie, este o simplă licenţă de cronicar; vreau să zioj că ie-a Întins pe hârtie sub titlul de *tâlhăriile, hoţiile ţi potlogăriile primarului Sâveanu.»
Atl primit p6te şi d-vOstră prin poştă aceste destăinuiri vechi ca guvernul de astăzi şi de aceia n'am de gând sâ le râs-foesc din nou şi să vi le arăt cu dearnă-nuntul.
Mărturisesc curat, că am inimă hună. Mi s’a făcut mila de acest nenorocit pe care’l urmăreşte d. Voinov cu atâta as prime astăzi, când numai are dreptul se poruncâscâ procurorilor şi care Ta lăsat In linişte atunci când era ministru al justiţiei şi’l cânta :
Dormi, iubite dormi In pace,
Nu voiesc s6’ţl turbur somnul....
Astăzi bietul Sâveanu nu p6te se mal In-chizâ ochii fărâse vază în vis obrazul ameninţător al d-lul Voinov. Şi de, se spunem drept; nu prea trebue s6 fie lucru plăcut e6 te visezi cu fostul ministru al drep-tâţel. Eu cel puţin, mal bucuros nu aşi dormi!
Me întreb dar, pentru ce nu aşi lua astăzi apărarea d-lul Sâveanu? Când va ajunge tr6ba la juraţi, îşi va găsi alt apărător; de-o-cam dată sâ’l întinz—nu mân a —dar cel puţin o prăjină de care .sâ se p6tâ agăţa, ca să iasă din nomolul unde l’ati asvârlil limbele rele.
Ce a făcut sărmanul om ?
Istoria cailor furaţi pe când era subprefect ? Aţi uitat se vede povestea ţiganului, care adus înaintea tribunalului sub aceiaşi acusare, spunea cu mâna pe cruce, cum l'a ridicat vântul în sus şi l’a trântit calare pe un cal care a apucat’o la fugă cu dânsul 1
Bine domnule Voinov, pentru ce voeştl să aibâ numai ţiganii darul să li se oprâscă caii între piciâre ? Nu cum-va e chestiune de nâm, din partea d-tale ?
Al p6te de gând să’ml răspunzi că mal înţelegi istoria când e vorba de un singur cal, dar nu de doi. Dacă te’ai fi dus măcar odată la circ, al fi văzut pe o miss Vanda 6re-care, mergând în fuga mare cu
piciorul drept pe un cal şi cu stângul pe altul. Al fi înţeles prin urmare întâmplarea prietenului Sâveanu.
Te mal plângi că primarul din Focşani a bătut şi schilodit cftţl-va Omeni. Dar d ta singur mărturiseşti de la început că el este fiul unul cârpaci. Prin urmare era dator sâ cârjescă pe ici pe colea câte un cetâ-en, ca să dovedăscâ că nu l este ruşine de meseria părinlâscă !
A mai rămas chestiunea banilor pâpaţl cu lingura.
El, sâ’ţi spui eu cum merge trâba. El, ce aduna cu drâpta, băga în busunar cu stânga, şi n'a ţinut socotălâ, pentru că s'a uat după evanghelie care zice : «stânga sâ nu ştie c e a-ce a dat dreptal»
Acum, dacă va dă mâna, poftiţi şi ’1 trimiteţi la puşcărie!
Maz.
-----------------tgfr---------------
PARTEA EXTERIOARA
Rusia
Corespondenţei Politice din Viena i să telegrafiază din Petersburg următoarele : Ştergerea principelui Alexandru din listele armatei, acum este privită chiar şi de către sferele cele mal înalte ca pripita şi inoportuna. Se zice că împăratul ar fi dispus dacă i s’ar presenta o ocasie, să reabiliteze pe principele. Sferele politice din Petersburg ’şl aduc aminte că şi tatăl principelui căzuse în disgraţia tarului S’icolae II şi mal pe urmă a fost reintegrat în toate demnităţile d către Alexandru II. Cunoscutul ordin de zi al ţarului este privit ca un pas spre o eventuală împăcare. Cel de la ministerul de externe sunt foarte nemulţumiţi cu activitatea şi rapoartele agenţilor ruşi din bulgaria şi Rumelia orientală. Revocarea ofi-cerilor ruşi şi ştergerea principelui s’an făcut din causâ că a ieste rapoarte prevesteau efectele morale ale acestor paşi ca inevitabile, mal pe urmă Insă s'a do vedit contrarul.
Germania
Norddeutschc Allgemeine Zeitung, ocn-pftndu-se cu discuţia urmată In Camera bavareză in privinţa tratatului de estraii-ţie dintre Rusia şi Prusia, zice între altele • Ministrul Crailshaim are dreptate când susţine câ guvernele sunt factorii cei mal competenţi ai progresului pe tâ-rimul dreptului internaţional. Principiul fundamental de până acum din dreptul internaţional, de a nu se estrada criminalii politici, nu mal găseşte nici un razem in conştiinţa popoarelor, din potriva, popoarele incep tot mal mult a se convinge câ dreptul nu’şl are fundamentul in repre-sentatiunile şovăitoare despre dreptatea dumnezeiasca, ci în necesitatea de a pro-tege generalitatea contra egoismului individual şi a restabili ordinea, care să Înlesnească traiul oamenilor in societate. Crimele politice sunt mal periculoase de cât omorul saâ jaful.
----------------------------------------
CRONICA PARLAMENTARA
ADUNAREA DEPUTAŢILOR
Şedinţa de Mercur) 27 Noembrc 1885
Ar-ăsta şedinţa a fost foarte bogată în tot felul de incidente parlamentare şi ne-parlamentare.
La ordinea zilei ierea răspunsul la m isa giul tronului.
D-nil V. Epurescu j Ion Rădulescu luară pe rînd cuvântul pentru a combate proza d-lul Emil Costineseu, fie care din punctul său de vedere. In No. de ieri am dat rezumatul acestor două discursuri.
Sfîşitul discursului d-lul Ion Rădulescu, care fu rostit în mijlocul unul calm şi a unei atenţiuni relative, dete loc unei furtuni.
D-l Rădulescu îşi sfîrşi aşt-fel cuvântarea :
«Istoria ne spune câ suveranii aâ plătit de multe ori pentru miniştrii inepţi.»
Nici o mişcare nu se produse în sală. d-l preşedinte suspendă şedinţa pe 5 minute şi totl deputaţii trecură în culubre, bufet etc. In acest timp miniştrii şi unii deputaţi îşi aduseră aminte câ aii fost insultaţi de către d-l Rădulescu şi hotâriră să ceară reparaţie.
La redeschiderea şedinţei d-l Ion Cftm-pineanu declară câ adunarea a fost insultată de către d-l Rădulescu, când a numit pe miniştrii inepll şi cere ca să se aplice d-lul Rădulescu pedepsele parlamentare saâ să i se ştârgă fraza din procesele-verbale ale Adunărel. (Aplause entuziaste din partea d-lor dr. Romnieeanu, Dimancea, a micului domn Djuvara etc).
Auzind pe d-l Câmpineanu vorbind am admirat noua tactică parlamentară a guvernamentalilor, care constă în a trimite in lot d’auna, tn rândul întil, la luptă pe invalizi.
D-l Preşedinte T.eca declară că n’a auzit cuvântul «incpl»; dar da :ă el s'a rostit 8e6sta dovedeşte puţină şi mire lipsă de educaţie parlamenta ă (?!).
Puţină şi mire lipsă!?... Nu, de sigur, şi d-l Leca începe să devie simpatic de tot. (Stilul Voinţei Naţi nalc).
D-l Ion Rădulescu declara câ n'a voit să insulte pe nimenea, mal ales câ d-sa n’a făcut alt de cât să citeze un in - aţă* ment al istoriei.
Se vede agit&ndu-se un mic barbişou intre d-nil Dimancea şi Câmpineanu apoi se aude o voce : «Aceasta este o cita-ţiune ?»
D. Rădulescu. D-nu Djuvara mărturiseşte? D. Djuvara ALO. Da.
D. Rădulescu. Nu este tocmai o eitaţiune ci numai un resumat, citaţiunea o puteţi face mult mai bine d-vbstrâ care aţt eşit mal de curând de cât mine de pe băncile scâleL (Râsete, aplause, zgomot).
D. Djuvara. Cer cuvântul. (Râsete, chef mare).
D. Ion Brătianu face semn d-lul Djuvara sâ numai cârâ cuvântul.
D. Rădulescu. Apoi, d-lor, n'am spus «inept» ci «inipl.»
Voci. Ba inept al spus !
D. Rădulescu. Fie şi inept !
Aci intervine d-nu Chitu cu bre cari ci-taţiunl latineşti, zgomotul reîncepe şi d-nu Rădulescu se aşâză.
D. Ion Brătianu declară că d-nu Râdu-lescu a mers prea departe cu atacurile d-sale, şi deci fraza d-sale din urmă sâ fie ştâ^să din procesu'-verbal al camerei.
Camera voteză ştergerea.
Cuvântul se dă d-lul Tăcu, care vorbeşte pentru adresă.
D. Tăcu începe un discurs care n’a fost de loc interesant, prin a declara câ face parle din majoritate şi ca guvernul esle expresinnea fidelă a acestei maiorit i'l. Apoi nrmâză d sa, auâstâ majoritate. îndrăznesc s o spui, este eşitâ din alegerile cele mal libere.
(Râsete ironice pe mal multe bănci).
După cum se vede acest onorabil Tac al majoritălel începe printr’un chix colosal.
D. Tam vorbeşte de administraţie, de justiţie de starea economică a ţârei şi face şi d-sa propunerile de rigbre pentru îmbunătăţirea tutulor relelor din ţara mmft-nâscâ.
Dacă este criză în tam românâscă, es clamă d-sa, apoi pricina e că produsele agricole sunt inferibre produselor industriale.
Dacă Franoia a pus o taxă de 50'V pe grânele nbstre este că numai are trebuinţă de ele; dacă Austria ne-a închis graniţa pentru vite este ca are şi ia acuma destule vite, etc.
Aslâ-zl, d-lor zice d-nu Tăcu. nu se mal fac cuceriri răsboinic- ci numai cuceriri economice. (Râsele prelungite).
Alt chix al onorabilului Tăcu.
Ce dracu, prea multe chixuri !
La biliard când tacul face prea multe chixuri drept leac este frecat cu creta ; 1n cazul de faţă eiî mâ mir prea mult cum acest onor. Tac al majoritate! da atâtea chixuri când zilnic sâ freacă cu cretinii majoritate! !
După d. Tăcu se acordă cuvântul d-lul Maiorescu.
D Maior seu Începe prin a spune că două amendamente ale d-lul Laurian şi ale d-sale aii fosl respinse de majoritatea comisiunei, şi declară câ daca Camera te respinge va fi nevoit să voteze In contra adresei.
1). Maiorescu, vorbind de administraţie,
spune că nu se poate acuza un guvern de toate relele cari se Întâmplă în ţară şi de abuzurile tutulor funcţionarilor; dacă însă se observă câ de Iu centru nu se ia nici o măsură de îndreptare, câ acolo nu e-xistă bune intenţiunl, atunci ie st ej natural ca nemulţumirea să se ivească şi se crească.
Aproposilo de nemulţumirea ce există in ţară d. Maiorescu vorbeşte şi de coaliţiu-nea oposiţiunel, coaliţiune in care se vâd intruuiţl bărbaţi însemnaţi din Cameră, din Senat şi din aceia cart nu sunt represin-laţl în parlament. Aceusta dovedeşte ca o mare nemulţumire domneşte in ţară.
Asupra paragrafului justiţiei d. Maiorescu se opreşte mal mult. D-sa constată cum de patru ani se făgâdueşte mereu câ se va aduce legea care sâ reorganiseze
justiţia şi legea nu mal vine. Astăzi chiar când proiectul actualului domn ministru al justiţiei este gata şi a fost tipărit, me-sagiul regal nu vorbeşte nimic despre densul şi se dă locul întâia proiectului de ege al instructiunel care încă nu s’a făcut, Ce însemnează aceasta ? Aceasta nu însemnează alta de cât că în partidul liberal nu există o voinţă serioasă de a se îmbunătăţi justiţia.
Astă-zl. urmează d. Maicescu, lumea a pierdut cu to’ul încrederea tn tribunale şi toţi împricinaţii aleargă pe la advocaţii cel influenţi ca sâ le apere cauza.
Cine nu cunoaşte oare în Bucureşti pe advocatul influent care figurează în toate procesele cele mari şi pentru care s’a făcut chiar interpretare de lege pe cale legislativă ad-hoc pentru o pricină. Această este un scandal şi dovedeşte că suntem incâ o societate orientală eu forme constituţionale, dar in realitate trăind sub imperiul unei stări de lucruri mult mai rea de cât hatârul turcesc.
Pe banca ministerială se observă o mare agitaţie. D. Brătianu Ion a devenit stacojiu. D. Nacu. cu totâ bunâ-voinţa ce o are de a imita pe d. Brătianu, nu p6te deveni de cât verde. D. Mitiţâ Sturza are atitudinea unul om care ar vrea sâ fie şi cu guvernul dar şi cu junimiştii cari aii propus in comisiune un amendament favorabil d şale. D. Ion Brătianu musirâ pe d-nil Câmpineanu şi Dimancea pentru ce nu întrerup.
Atât aştâptâ d-nil viee-preşedinU şi la cel d’ântâiâ cuvânt al d-lul Maiorescu daft năvală.
D. Maiorescu. F.ste constatat dar că magistratura nu mal inspiră încredere publicului . Sub ministerul conservator situaţia era mai bună.
I). Câmpineanu şi Dimancea. Nu esle a-devârat! erea mal rea!
I). Câmpiiienu. Influenta în alegeri! Esle
scris.
I). Maiorescu. Nu e vorbe aci de alegeri. Dacă influenta s’ar mărgini numai la trecâtbrea epocă a alegerilor tot ar fi ceva, dar din nenorocire iea se exercită şi se simte cu privire la Iote afacerile zilnice ale bmenilor.
D-l Maiorescu termină constatând câ nemulţumirea a crescut, câ creşte şi că nu ştie până unde va mai creşle.
D-l C. Nacu, ministrul justiţiei, a fosl hirte slab in replica sa.
Dumnealui, dupt ce acuză pe d-l Maiorescu câ nu s’a tinut la înălţimea la care se deprinsese sâ’l vază in alte ocaziuni, declară câ magistratura este forte independentă, câ nimenea n’o influenţează şi câ nu există nici un advocat, influinte, care sâ fi acaparat Uite procesele cele mari, precum a spus’o d-l Maiorescu şi care sâ influenţeze pe judecători.
Dacă esle vre-o plagă, urmâzâ d. ministru. acestâ plagă esle baroul, câcl advocaţii, in loc sâ fie nişte jurişti, cari sâ lumineze justiţia, intră in combinaţiile cele mal necorecle cu clienţii şi ast-fel nu’şl pot păstra Iotă răcela când sunt Înaintea judecătorilor, pentru ca sâ’l lumineze.
D. Nacu termină exprimând incâ odată regretele sale câ d. Maiorescu nu s’a ţinut la -n llţi ne.
FOIŢA ZIARULUI «EPOCA»
GUSTAVE FLAUBERT
(Traducsrea de V. B. A'.)
Vinurile de curmal şi de tamaris, acele din Safet şi din Bvblos, curgeau din amfore în nâstrâpl mari, din nâstrâpi In cupe, din cupe pe beregată; sâ vorbea anapoda ; sâ deschiseră inimile. Iacim, cu fote câ era evreu, nu'şl mal ascundea închinarea sa la stele. Un Neguţător din Aphaka spâimânta pe nomazi, povestind minunile templului din Hieropolis; şi el întrebară cât costa drumul până acolo. Unii ţinea la religia lor din strămoşi. Un german, aprope orb, cânta un imn slăvind capul Scandinav iei unde zeii s’aratâ cu faţa strălucită de raze; şi omenii din Sichem nu mâncarâ turturele, drept respect pentru porumbiţa Azima.
Mal mulţi inşi vorbim în piciâre, în mijlocul sâlei; şi răsuflarea lor eu fumul candelabrelor întindea o eeţâ în aer. Pha-nuel sâ strecură d’alungul zidului. Studiase din nou bolta cerului, dar nu putea sâ se apropie de Tetrarch, lemându-se de petele de untdelemn, căci Essenienil le socotââ drept murdărie fârâ-de-lege.
Dar lovituri s’auzirâ răbufuind in pârta castelului.
Acum sâ ştia că laokanann era închis. Oameni, cu torte aprinse, suiatl cărăruia castelului; o învălmâşelâ nâgră furnica prin râpe şi urlau din vreme în vreme: «laokanann ! laokanann 1»
—	«El strică tot, zise Jonathas.
—	«Dar de va merge tot aşa nu va mal fi nici o lâscae!» adâogarâ Fariseii.
Şi acuzările începură;
—	«Păzeşti-ne!»
—	«Sâ sfârşim o-datâ!»
—	«Tu părăseşti religia!»
—	«Necredincioşi ca toţi Herozil!»
—	«Mal puţin de cât voi! răspunse Antipas. Nu altul, ci tatăl meu v’a ridicat Templul!»
Atunci Farisei, fii celor surghiuniţi, sus-tiitorii Iul Malathias, acusarâ pe Tetrarch de crimele din familia sa.
Ei aveau capetele ţuguete, barba sbâr-litâ, manele uscate şi răutâciose, nasuri cârne, ochi mari şi rotunji, şi un aer de bocşl. Yr’o douâ-spre-zece scribi şi servitori d’ai preoţilor, hrăniţi cu lepădăturile din jertfele altarelor, sâ repeziră pâuâ la
---------- ----- ------------------------- -C-r—-
treptele estradei, şi cu cuţitile el amenin-afl pe Antipas, care căuta a’l linişti cu vorba, pe când Sadducheii il apăra şi nu prea îl apăra. El zări pe Mannaei, şi îi ::acu semn sâ se duca, Vitellius arătând prin reţinerea sa câ aceste lucruri nu’l priveau.
Fariseii, râmaşi pa tricliniilc lor, intrară într’o furie diavolâscâ; ei spaiserâ farfuriile. Li se servise mâncarea scumpă Iul Mecena, măgar sălbatec, o carne spurcat a.
Aulus îi luă în bălae de joc în privinţa căpătânel de măgar pe care el o cinstâa, dupe cum sâ zicea şi le mal făcu şi alte înţepături asupra urel ce o aveau el contra porcului. De sigur el nu puteu suferi acest dobitoc căci le ucise pe Bichusul lor; le plăcea mult vinul, de 6re-ce sâ descoperise în Templu o viţa de aur.
Preoţii nu înţelegeau aceste cuvinte. Phinees. Galelian de origina, nu vroi să’l desluşâscâ. Atunci mânia sa numai avu margini, cu atât mal mult câ Asiaticul, cuprins de frică, fugise; şi piânzul îl displăcu . bucatele fiind proste; nimeni nu îngrijise sâ le facă ceva mai ca lumea. Dar sâ înbunâ văzând code de miel syrian, nişte adevărate bălei de grăsime. i Firea evreilor părea hidosâ lui Vitellius. Dumnezeul lor putea prea bine se fie Moloch ale cărui altare le întâlnise pe cale ; şi jertfirea copiilor îi veni în minte şi cu ce se mai zicea despre omul pe care il îngrâşia în taina. Spiritul lui de Latin se revolta contra intoleranţei lor, coutra pa-
tirael lor de icâne, contra neînţelegerilor lor stupide. Proconsulul vrea sâ plece. Aulus nu vroi.
Cu rochia câzutâ pe şolduri el sâ tolănise la spatele unul morman de merinde, destul de inbuibat ca sâ mat potâ mânca, dar încâpâţânîndu-se a le privi cel puţin.
Nebunia poporului crescu. Sâ dâdurâ în planuri de liberare. Sâ aducea aminte gloria Iul Israel. Toţi cuceritorii fuseseră pedepsiţi: Anligone, Crassu3, Varu3......
—	«Ticăloşilor» zise Proconsulul; câcl înţegea limba siriacâ; tâlmacul sau nu’i slujea de cât pen'ru a râspunie mal alene.
Antipas, îndată, seose medalia Impâra-ratului, şi tremurând, o arăta cu partea unde era chipul.
Perdeiile tribunei aurite d'o-dată sâ deschiseră; şi la strălucirea lumânărilor, printre sclavele sale şi ghirlandele de brebenel, Herodias apăru, gătita;cu un potcap asirian pe care ’l ţinea pe frunte o sub-bârbie; pârul sâQ inelat in şurupuri cădea pe un peplum nerâmzat, cu mânicile sfâşiate in lung. Doi idoli de piatră, asemenea cu aceia de pe comora Atrizilor, se ridicau în porta şi ea părea a fi Cyhela lângă leii sâl; şi de la înălţimea balustradei care sâ înălţa d’asupra lui Antipas, cu o im'cră in mână, ea striga .
—	«Viaţă îndelungă lui Gesar!»
Acesta urare fu repetată de Vittelius,
de Antipas şi de preoţi.
Dar din fund s’anzi un vuet de surprin-
dere şi de mirare. O tânârâ fecidrâ intrase.
Sub un zăbranic albăstrie, cere’t ascundea sînul şi capul, sâ zăriau arcurile ochilor sâl, safirul urechilor şi albâţa pieliţei sale. Un pătrat, de mătase ea guşa pururn-belului, aeoperindu’l umerii, îi stringea falia printr’un cordon lucrat în aur. Pantalonii săi negrii erau preseraţi cu flori brodate, şi îutr’un chip lenevos lipaea din panlofioril sâl căptuşiţi cu puf de colibri.
Când ajunse în vârful estradei ’şl scose zăbranicul. Era Herodias, cum altă-datâ fusese în tinereţea sa. Apoi, ea începu sâ danţeze.
Piciârele i sâ încrucişiafl la sunetul flue-rulut şi al unei perechi de coji de nucă in metal. Braţele’i rofunjore chiema pe cineva care’t scăpa necontenit. Ea ’l urmăria, mal uşorâ ca un fluture, ca o Psychee ne-domiritâ, ca un suflet neodihnit, şi părea gata a’şi lua zborul.
Cântecul trist al unui fel de caval înlocui nucile de metal. Desnădejdea urmă nâdejdel. Mişcările el eraă galeşe, fiinţa sa era aşa de obosită de dragoste moleşită cât nu puteai şti dacă ea plângea vr’un zeu sau daca sâ prăpădea in mângâerile lui. Cu pleopele pe jumâtate deschise, ea 'şi zvârcolea Lalia, ’şi legăna pântecele în mişcări rotunde, ’şi dirdiea Uleie, şi obrajii ti erau neclintit! şi piciârele nu i sâ mal opriaU.
Vitellius o compara cu Mnester, pantomimii. Aulus varsa iacă. Tetrarchul sâ per-
www.dacoromanica.ro
epoca — 29 NOEMBRE
3
Fidelii—put ni la numftr, nu'i vorbă —
aplauda pe orator.
I). preşedinte declara ca ne inal fiind nimenea înscris pune la vot luarea 1n consideraţie a proiectului.
Cel mal mulţi deputat», crezând ca discuţia va continua, pic a şi asl-lei la vot nu remân de cat o sută, Cel mai mulţi deputaţi din oposiţie lipsesc.
Proiectul se ia 1n consideraţie cu 92 voturi contra 8. Toţi junimiştii au votat pentru adresa.
1) nu Cogalniceanu şi Carp au remas se vorbesca la paragrafe.
La ora 6 deputaţii pleca.
Penel.
•Kt1 —
P rog nun u I partidului Liberal-Naţlonal şi ziarul <Românul*
Românul 27 Răpciune, 8 Undrea, dupgce constata că programul liberal-naţionil ţine s6ma de îmbunătăţirea claselor muncitdre şi de tdte reformele cerute de acel ziar, pune 6re cari res-tenţiunî.
Am fi dorit, zice «Românul» se a-avem lămuriri asupra protecţiuni ce se va da femei; remânea-va ea tot subt tutella bărbatului sfiQ, va fi considerată ca o fiinţă egală şi va fi liberată de jugul care o apasă?».
»Am fi dorit se avem <5re-carî desluşiri, adaogă confratele nostru, asupra modulul prin care se va asigura independenţa magistraturel, spre a şti dacă s’a adoptat saG s’a respins idea electivităţi susţinută de noi.»
Noi voiam să observăm încă de când a apărut programul liberal-naţional că redactorii lui fac prea multe concesiuni ideilor extravagante şi cosmopolite, şi prea făgăduieşte multu. Observaţie ndstră ar fi fost cu atât mal drăptă cu cât acele concesiuni nu mulţămesc nici pe ziarnl „Românul"
Corespondenţa din Buzâu
Primim de la unul din amicii noştri din Buzâfit o lungă şi interesantă corespondentă din care extragem urmâtd-rele idei, regretând că lipsa de spaţiu nu ne permite azi a o publica in extenso.
Amicul nostru ne fâgădueşte în curând fbrte curidse destăinuiri locale
1). 1. Brătianu a mărturisit că e inne grit de crime, murdării de trădări şi cu t6t.e acestea continua a guverna un popor care geme, şi cinci milione de români se lasă a fi năbuşiţi, de un tiran parvenit.
In totă ţara numai sunt de cât două opiumul: opinia publica şi opinia unul singur om acea a iu' I. Brâtiaim.
Totâ politica românescă, internă şi externa, se rezuma în declinarea aceluiaşi subsiantiv — mâ ertaţl, eram se zic propria. Lui Rrâtianu Pe Brătianu De la Brâtianu Pentru Bratianu Prin Brâtianu
Toţi înţelegem ca fericirea de a avea un Bratianu, fie chiar însoţit de un Garada. nu pole constitui visul unui popor, nici idealul unui guvern regulat şi după ce ne vom obosi a auzi acest nutne chefuit pe aria «am un lea şi vrâd s6'l beau» ne vom hotârâ a’i respunde şi noi pe aria «Dule, dufe n’ai mal fi.»
v
* *
De zece ani acest înşelător, făgâdueşle poporului ca se va ocupa de el. De zece ani îl amăgeşte sporindu-1 miseriil ; şi munca peste puteri, pentru a’şl îmbogăţi scu-telnicit.
E vedit că poporul desperat de făgăduinţele sterpe, şi convins că nu se mal p6te dobândi dreptate, a tnceput a cugeta a şi o face singur.
Dar cum? Iacă problema.
Unit rationezâ ast-fel: Suntem năbuşiţi de un tiran şi nu ne putem exprima
voinţa.... legalmente.
Aceştia conchid Intr’un mod cam... naiv: Trebue se câuiam o cale legala pentru a scăpa de tiranul care ne înabuşeşte illegalmente.
Ce aţi zice D-voslrâ, me rog, de un om care. atacat de o bandă de raa făcători caută mijlocul de a vesti pe D. procuror pentru a rămâne, el cel puţin, în le-ga-li-ta-te! Aceştia se (vede cânu vor se dea ochi cu Uimenil. TOboelşi amicii lor sbirit po-iţ ieneşll.
*
* 4c
Dar de când Bomânil, care, în timp de secole aa luptat contra Invaziilor bar oare de altmintrelea puternice, de când eroii de la Câlugărenl şi Plevna, afl ajuns a se teme de epistafii plătiţi de dânşii pentru a le păzi găinile în timpul nopţel?
SALA TEATRULUI NAŢIONAL serbare dată sub patronagiul M 8. Reginei şi organizată de dtSmnele societiţei Buc.ureseene, Sâmbătă 30 Nn-ieiubre 1885, mare bal en tombolă şi cotilion cu figuri, dat tn folosul Măriei Ateneului. Începutul ia 9 ore •
Biletele de tombolă cari nu câştigă daă fiecare dreptul la un bilet de lotărie gratuit.
Preţul locurilor: Intrarea 4 lei de persiină en drept la 2 bilete de lotărie; Baignolre 60 lei de personă eu drept la 25 bilete de lotărie: Bel-Etage 35 lei de perşiiuă eu drept la 20 bilete de lotărie ; Loje rang al 111-lea 20 lei de^pereănă cu drept la 20 bilete de lotilrie
Biletele de intrare şi lojele se găsesc la d-nelc latronese-, la d-nit Socec &. Comp., Chebauer. S’erly. Graeve, librari calea Victoriei şi la Bazarul Furnica. Lojele nu dispensă de intrarea personală. Costum naţional este de dorit.
cu
Azi nu ne mai trebue Omeni, a căror inimă se semene cu o stradă pavată cu bune intentiunl dar cu circulaţie oprită.
Poporul Român aşteptă îndreptare de la bărbaţi hotărâţi, energici, care vor demna a 11 spune adevărul şi se vor pune în fruntea lui ca sâ’i conducă pe calea scurtă la o lecuire sigură.
El vor fi datori sâ cutreerv tara, şi ! vorbescâ poporului, căci prin gazele nu d'ajuns. Majoritatea neştiind carte, nu p6!e citi.
Impulsia fiind dată, Ion Brâtianu tot! Uimenil Iul, va fi spulberat de la cârma ţârei, şi poporul Român va putea atunci alege calea legală pe care se'şl exprim voinţa.
Azi importa d’a ne trezi din starea de... bratienitate, în care am ajuns.
Doctorii noştri politici par a fi găsit contra acestei bOle un nou remediu : coali ţiunca oposiţiuncl
găsescu receta minunată 1 remâne însă vedea cum se va prepara medicamentul ce efect va produce.
Ocnap
T eatre - concerte - petreceri
TEATRU NAŢIONAL.-«Joi 28 Noembre. Boc cacio.
8AI.A BOSEL.—Lob Pragous deVillars. SALA OKPHEO.- Portărei din Paris-—I'reBti digetaţiuue
INFORMATIUNI
9
D. Lascar Catargiu. care a plecai de două zile în Moldova, se ocupă mal cu sâtnă cu organisarea luptei coaliţiuneî în acea parte a ţărel. 3-niî Vernescu şi d. D. Brătianu se or ocupa de pregătirea luptei în Capitală.
*
♦ *
D. N. Blaremberg a plecat pentru
câte-va zile la moşie.
*
* *
Denunţăm d-lul ministru de r&sboiu următorul abus care ni se spune că se comite la regimentul al 2-lea de Călăraşi. în Piteşti.
Un maior din acel regiment, are un frate arendaş de la care cumpără furagiul necesar trupei. Mal zilele trecute aduce la cazarma regimentului, un car, cu una mie ocale 16u şi voeşte să ’l predea drept 2000 de ocale căpitanului RadovicI, însărci nat cu primirea furagiulul, care re usâ de a’l primi.
Din ac6stă causă se încinge o vie discufiune între superior şi inferior Căpitanul a plecat atunci din Piteşti şi a venit în Bucureşti spre a reclama colonelului Arion, şeful regimentului care se găseşte în congediu în Capitală Ni se pare că şi d. Ministru de răs boiţi a primii o scrisOre în acesta privinţă.
Pentru ce se face muşama?
*
* *
Ni se spune că astăzi s’aQ subsem nat mal multe decrete de înaintare în armată.
>9
* *
Desbaterile procesului maiorului Pandrav, despre care am vorbit la ru brica nbstră «ştirile zilei» vor începe mâine la ora unu după amiazt.
*
* *
Astăzi la ora două s’a săvârşit in mormentarea poetului Gr. Alexan drescu. Numeroşi amici şi cunoştinţe au însoţii rămăşiţele mortale ale ma relul fabulist, până la ultimul Iov locaş.
*
* *
Erî seră colectivişliî s’aQ adunat la d-nu prim-ministru acasă şi ’l-au arătat d-luî Brătianu temerile lor ca junimiştii să nu sfârşăscă prin a se uni ca coali ia.
Preşedintele consiliului era f<5rte supărat de. adevărurile rostite eri în cameră de către d-nu Maiorescu, şi regretai că nu s'aQ primii amendamentele ce propuse în secţiuni, la iroectul de răspuns.
«Puteam să făgăduim, a zis d-nu âlianu, nu era lucru mare... să ăgăduim !...
*
* *
Actualul şef al agenţilor secreţi a-nume Vasile, a fost însărcinat de d-nu prefect al poliţiei să cutreere judeţele şi să’l facă raporturi amănunţite asupra lucrărilor coaliţiei.
ierna, iar nu cum se face astăzi că pri-mul-minislru concentra lotul la dânsul.
/). Ion Câmpineonu declară că România nu mal pole face politică de sentiment şi politica de simpatii tradiţionale, ci trebuie să facă politica de interese Romaneşti.
Darii vitele aQ fost prohibite în Austria răU s a făcut, dar guvernul nu putea merge până la represalii faţă cu acâsta putere, fiindcă atunci am fi întrerupt or-ce relatiunî comerciale cu dînsa.
Cu privire la represaliile lată cu Francia, de care vorbeşte d. Cogâlniceanu, apoi d-sa ştie bine că Francia de mal mulţi ani a refuzat continuu a încheia o convenţie cu noi.
La ora 3, d. Cânpmeanu continuă.
«8*
CORPURILE LEGIUITOARE
ULTIMA ORA

Londra, 10 Decembre. — «Daily-News» zice că liberalii n’aU hotârît încă nimic în
Şedinţa de Miercuri 27 Noembre 1885 | privinţa atitudinel ce trebue se ia faţa cu
c .. .	,	. ., ,	„	i cabinetul ; dar nu e probabil că un
Şedinţa se deschide la ora 2 şi jumâ-1	,	.	,	,	....
tate sub preşeTinţa prinţului D. Gr. Ghica. vot de ^încredere pentru mm.sterul con-
78 Senatori prezenţi D-nu Senator Arabu Lervator ar fi provocat îndată ce se va
deschide parlamentul.
Londra, 10 Decembre.— «Morning-Post» afirma că negociarile car) au de scop se provoce întrunirea unei conferinţe la Ber-
priimeşte un concediu de 15 zile.
D-nu J. G. Diamandi da citire unei serii ie raporie pentru indiginate.
Senatul încuviinţbzâ indigenatul D-luî Ss'opold Ptitan cu 17 voturi
Se recundşte calitatea de cecâţon român | I'n> ,ac progrese reale. D-lui Cost ilci Astihi din laşi, cu 19 voturi.
ldigenatul D-lui Herşe i Goldan se res-piude ca 39 voturi.
Asemenea, indigenatul d-lui M. Focşa iicana (Focşaner),se respinge cu 27 voturi.
Se admite indigenatul 'l-lut Hrisl. I6n Bolga (macedonean) cu 29 voturi
BULETIN FINANCIAR
Bucureşti, 28 Noembre
De câte-va zile se observă o importantă miş-. Se recunOşte calitatea de cetâţian ro-|,.,arepe piaţa Vieneî. Napoleonul. începe a st mân. D-lul Zissu Dimitrie din Ialomiţa CuLfrini, creditnl mobiliar austriac valoarea de pre-33 voturi.	I dilecţie a speculaţinni Vieneî şi Berlinului »
După care se ridică şedinţa, anunţăndu-se început a se urca şi rentele în general a fi ce i viitâre, pe V inert, Când se va desbale I mat ferme şi ,inaT scumpe După toate eatcu adresa de răspuns la mesagiu! tronului. | |ele. suntem in drept a considera buna ţinută a Vienil ca un înainte mergător al limpezirii erizii balcanice. Astă-zl de uxcmpln Viena ne aduce nap. la 9,98, Rublele 123.25. Os Utul Austalt 291,25 si Renta de aur 109.
La noi, până acum această ameliorare a străin
CAMERA
Şedinţa de Joul 28 Noembre 1885
Şed nţa se deschide la ora 1 d. a. supl
preşedenţia d-lui general Leca. Prezinţi 98 |'‘âtăţil nu şi-a jirodus efectele, cea-ce dovedeşte deputaţi.	«-x..i
Aslă-zl fiind
Plevnei. D-l Ciocazan propune a se aşeza bustul generalului Cerkez în arsenalul ar-1 Pe3t*' câte-va zile acţionarii acestui institut d*
că răul e mat mult de ordine internă. Agiul 1'
a 7-a aniversare a luarel I Da<âelc 245 pe bani gata şi Construcţiile 165.
Băncile sunt ceva mal căutate : se ştie ci
matei, cu cheltuiala Stalului.
Camera aprobă
Se trece la discutarea răspunsului la dis cursul tronului.
La § I d-l Dimanc a ia cuveni ut şi ţine un discurs despre inamovibilitatea inagis traturei. Mal mulţi depulap, chiar guvernamentali protestă. D-l Dimancea ur mezâ însă cel puţin 3 sferturi de ceas în mijlocul conversaţiuuitor generale
La § II ia cuvântul d-nul Cog/tlniccana. D-sa aproba mesagiul acolo uude vorbeşte
credit vor primi' primul a-compto de 30 lei S» pani că aceasta ar fi causa rădicăreî acestei va lori care azT se uegoţiază 1065 pe bauî gata . Afacerile pe termen'mai restrânse.
Tendinţa mal bună
Kuyrol.
BIBLIOGRAFII
,	,	i Tractatul obligaţiunilor, volumul 1,
de „neamestecul nostru Sn ^conflictul de Lomentaild art. 9il ^ ,a 97y C. Civ.
nAofn 1 îimiă nn	I
peste Dunăre.
de Gr C. Peucescu se alia de vânzare la
Acolo unde nu mal poate aproba mesa- Ledacţjunea ziarului „Dreptul* şi la librâ-gml şi pe guvern, este unde declara că ria ^iculescu
retaţiile nOstre sunt bune cu tote puterile. ‘ Buletinui Societâţel politecaice, No. 3.
, 1 ciufute cu franţa, de exemplu, HUnl I Sumarul: Mesurâtorea înăltimelor prin baie e din cauza aplicare! tanlulul au onom. fomelru de Manega. Conferinţe asupra di-
U(:.â s a uza! a|10,1 c e rePreaa ii cu feritelor frâne continue de C. Olânescu.— brancia, de ce nu sa uzat şi faţade Aus-1 Ţrenur) esprese
tria, care având o convenţie cu not, a o- No 4 Sumarul; Heţeua principala de prit inj’area \ îteioi- noslre la densa.	cai feraţe secundare de C. Olânescu.
Apoi ţara nu paai ştie unde sta cu po Suprastructuri de cale metalică cu sfu-l.lica externă, şt ştirile le luăm numai din dm, unul noU sistem de ,]0n Joe Buşcariu. Arâinătate, din cartea galbenă, spie pilda.
Acâstă sla'e de lucruri trebuie sâ înceteze o dală, şi ţara se fie pusă în cunoştinţă de tot ce se luerezâ în politica ex-
dea în visări, şi nu sâ mai gândea La He-rodias. I sâ păru câ o vâtju aprope de Sadachei. Vedenia sâ deparla.
Dar nu era o vedenie. Herodias crescuse, departe de Machaeras, pe fiica sa Salome, pe care Tetrarchul trebuea s’o iubească : şi planul era bun. Acum era sigura.
In Salome era furia amorului care tre-bue adormit. Ea danta ca preotesele indii, ca Nubienele cataractelor, cu bachantele Lidiel. Sâ îndoia în tute părţile, asemenea unei flori bătută de vânturi. Briliantele urechilor sariaU, mătasea din spate fişia ; din braţele, din piciOrele şi din vesmintele sale scăpărau scântee nevâcfute cari aprin deaU omenii. 0 harpa cânta; mulţimea răspundea cu urări. Depărtând pulpele, fără a muea genuchil, sâ indoea atât de mult in cât bărbia atingea binişor podeala; şi nomadi obicinuiţi cu abţinerea, soldaţii romani cunoscători in ale desfrîu-lul, sgîrciţil publicam, preoţii uscaţi decei-turl, toţi cu toţii, lărgindu şl narile, le tî-cîia inima de poftă.
In urmă ea ocoli nebuna, masa Iul Autipas ca sfîrleaza fermecătorilor; şi cu o voce năbuşită tâeata de suspinele pla-cerei, ii zise: «Vino! vino!» Şi sâ înver-tia necontenit; tobele bateau sâ se spargă, mulţimea urla. Dar Tetrarchul striga şi mal tare: «Vino! vino! A ta va li Caphar naum ! a ta, lunca Tiberiadei! şi cetaţuile mele! jumătate din ţara mea!»
Ea sâ arunca pe mâini cu călciile în sus,
umblând asi-fel totâ estrada ca un cărăbuş; se opri fără de veste.
Cefa şi şira spinărel făceau un unghia di ept. Pantalonii coloraţi care'l vâsmântau picibrele, Decându’l pe d’asupra umerilor, ca nişte curcubee, s’apropia de faţa sa la un cot de pament. Buzele’! erau zugrăvite, sprâneenile negre corb, ochii spâimântâ-tor), şi brobonele de sudore de pe fruntea sa păreau o rouă pe marmură albă.
Ea numai vorbia şi sâ uita, ochii in ochi, la Tetrarch.
In tribună sâ auzi un «clanc» din degete. Ea sâ sui acolo; şi zîziind copilăreşte, zise aceste cuvinte cu un aer nevinovat :
— «Eu vreau ca tu sâ'mi dai pe o si-nie capul... » Uitase numele, dar reluii cuvântul surîijend: «capul lui laokanann!»
Tetrarchul ameţi, ca şi zdrobit. El era legat cu cuvântul sâu, şi poporul aştepta. Dar morlea prevestită căzând asupra altuia, pute ea va scăpa el. Dacă laokanann era cu adevărat Elie, el e mântui!; dar de n’ar fi, crima n’ar avea nici nn interes.
Manaei era lângă densul şiT înţelese gândul.
Vilellius îl chema sâ'i încredinţeze lozinca soldaţilor care pâziau grupa.
Şi era o uşurare. Peste un minut lot se va sfârşi! Cu tute acestea Mannaei nu se grâbia la îndeplinire. Şi se reîntors.', dar torturat.
De patru-zeci de ani de când făcea pe
călăul. El înecase pe Aristobul, spânzuiase pe Alexandru, arsese de vin pe Malathias, lăiase capul Iul Zosi na, Iul Pappus, Iul losiph şi al Iul Antipaler; şi nu îndrăznia sâ ucidă pe laokanann! Dinţii ii clănţăneau în gura, trupul ii era coprins de cutremur.
EI zărise in grupa pe marele Archanghel al Samaritanilor, acoperit cu ochi şi învârtind un paloş năprasnic, roşu şi în fâşii de flăcări. Doui soldaţi cari îl văzuseră puteau mărturisi minunea.
El nu văzuseră nimic afară de un căpitan ebreu, care se năpustise spre ei şi dispăruse.
Furia Herodiadeî se vărsă in ocări murdare şi spâimântâtore. Şi'şl iwpie unghiile in zăbrelele tribunei, iar ceidoui lei sculptaţi păreau a’i muşca din umeri, păreau câ rugesc ca şi densa.
Antipas făcu ca dânsa, preoţii, soldaţii, Fariseii, toţi cerând rasbunare, şi alţii cari perzând răbdarea câ le întârzie petrecerea.
Mannaei eşi, acoperiudu-şl fata în mâini.
Mesenii gâsiau acum timpul şi mal lung de cât întâia-şi data. Li sâ urase.
D’odatâ un sgomot de paşi răsună in coridore. Urâtul era de nesuferit.
Capul intră; — şi Mannaei îl ţinea de par, cu mâna întinsă, mândru de aplau-sele lumei.
Când îl puse pe o sinie il întinse către riaiomea.
Ea sâ sui repede în tribuna; dupe câteva minute capul fu adus de cât ie acea
bătrână pe care Tetrarchul o zărise dimi-neţa pe acoperişul unei case, şi câte-o-datâ în camera Herodiadeî. Tetrarchul sâ retrase înapoi pentru a nu vedea acei cap. Vilellius aruncă asupra siniel o privire ncsimţilure.
Mannaei sâ dădu jos şi’l înfăţişa câpi-tinilor romani, apoi tutulor acelora cari mâncau în acea parte. Ei îl cercetară.
Limba ascuţită a paloşului, tăind de sus in jos, ii despicase falca. O convulsie îl ridica sfârcurile gurei. Sânge închegat, îl presără barba, l’leopele închise erau vinete ca nişte scoici, şi împrejuru-i slrâ -lucia lumina candelabrelor.
Capul fu dus înaintea preoţilor. Un Fariseu il intorse nedumirit; şi Mannaei aşezândul iar il puse în fata Iul Aulus, care fu deşteptat. Printre genele lor luminile ochilor, morte şi stinşe, păreau a’şl spune ceva.
In sfârşit Mannaei îl presentă lui Autipas. Lacrimile curgeu pe obrajii Telrar-chului.
Lumiua se stinse. Mesenii plecară; şi numai rămăsese în sală de căi Autipas, strângăndu-şl tâmplele in mâini, şi privind ţintă capul tăiat, în vreme ce Phanuel drept, în mijlocul rnarei turle, şopâia rugăciuni, cu braţele spre cer.
La revărsatul soarelui, doui oameni, trimişi altă dată de laokanann, sosiră cu răspunsul atât de mult dorit.
El îl încredinţară lui Phanuel care tresări de veselie.
Apoi el le arâlâ capul lugubru, de pe sinie, printre rămăşiţele banchetului. Unul din oameni îi zise:
— «Bucurate! El s’a dus la cei morţi vestind pe Christos!
Esenianul înţelegea acum aceste cuvinte : «Pentru a se mări el trebue sâ raâ micşorez eu.»
Şi câte trei, luând capul Iul .laokanann plecară spre părţile Gabiei.
Capul era greu. El îl pnrtarâ pe rând.
FINE
i
Alee u A. Balş
AVOCAT tjti str. Dionisie.
||n c+iirlprit bacalaureat; se oferă uda Ull oluUCIIl Jecţiuni in familie având
recomandaţiunile cele mai bune. A se a-d esa la redacţiune.
www.dacoromanica.ro
FPOCA — 29 NOEMBRE.
4
CASA DE SCHIMB
I. M. FEKMO
27—STRADA LIPSCANI,—27.
CTTRS'O'Ij BUCT7EESCI
27 Noentbre 1885
S0/» Renta amortitabilă .		90*/*
b1'Io Kent» perpetna. 6 "i0 Oblig de stat .		86*/* 83
6 /., Oblig, de it. drumn de fior T*/„ Sen», func. rurali.		102 V*
* lt Scrii. fuuc. rurale .		85‘/s
7*i, Scrii. func. urbano.		96
•u!u Scrii. fnne. urbane.		9o
Su/« Berii. func. urbane		80'/,
go<o Împrumutai comunal .		71 */»
Oblig Casei prns. (lei 10 dob.)		205
împrumutai ca premie ,		80
Acţiuni bău ei naţion. .		10-50
icţiuul »Dacia-Romania>		245
> Naţională . . .		2 0
» Crndit mobiliar .		200
» Comtrncţiaal , t. > Fabrica ae hârtii		164
Argint contra aur . J		16,50
Bilete de Bunel contra anr .		16.50
Florin anstriacl.		2.01
Curaul di» Vltna		
Sapi! ionul		«	—
Buiatul .....		—
Lose otomani ....	.	—
libia hârtii ....	•	—
C-\3.xbvl1 Al» Berii»		
Alţinnile C P R...............
•ppf nht-im...................
tbiigaţmnl nnol 611/» C. F. R,
»	» *"io » » »
Robia hârtii..................
Cvli*m1 A« Fa^xtm
XtnU Homtni .	,	,
Lui otomani...................
BelaJbaa'b__________________
Firii 3 lanţ .	,
» li vederi.
Ludrt I luni .	.
• li Tediri Birlic > Imit .
Tiini li videri
108 *0 103.40 10 '.3'» 199.65
88
85.25
100 25 -25
123 75
2.01
Strada Episcopiei, No. 3.
ANUNCIURF si RECLAME
anunciurî pe pagina a IV, linia 30 bani, anunciurî şi reclame pe pagina III 2 lei linia.
BURSA PARISULUI
Cursul de la 9 Decembre 1885.
Renta franceză 4 juni. Ia sută, 10S,1Q — deto bulevard 10 ore, 109,15—Rcntiu-omâ-nă perpetuă 5 la sută 87.50 deto C. K. R. 6 Ia suta —.— Acţiunile băncei romlne—.— reditul Mobiliar Român —.— împrumutul Llen din 1879, —,— idem din 1881, 282.50 Ba l i a Otomană, 505.— deto bu! ,;v rd 10 ore, 507,50. Datoria turcă 14,37. Lose turceşti, 35,50. Datoria unificata egipteană O la suta 323.— Schimbul Londrei Ia vedere 207,75, deto Ia Berlin 3 Iun! 123.—
Bursa Londrei
Consolidatele engleze 99 sfert. Sehir. bu Parisului pe 3 luni, 25,39 deto la Berlin 8 Juni, 20.52, deio Ia Amsterdam 3 1. 13,03
Bursa de Viena
Napoleonul 9,98. Ducatul, 5.97. Imperialul, 10.30 Lire turceşti, 11.40. 'rgiu contra hârtie, 100. Rubla hârtie co.cptant 12* Acţiunile Creditulut-Anstalt 2.90.20 Renta metalică 5 la sută, 82.80. Reni a hârtie 82 50. Renta aur, 109.—. Lose turco 17.60 Schimbul Londrei la vedere 120,—. deto Pasis la vedere 49,90. deto Berlin Ia tş-dere 01.90. deto Amsterdam la ved. 104.40
Bursa de Berlin
Napoleonul 10,15. Renta română morti-sabilă 5 la suta, 91. Obligaţiunile G. F. R. 0 la sută 103,40. deto deto 5 la sulă 100,40 împrumutul danubian Openheim, 108,-—. Rubla hârtie comptanf, 199,95. Schimbu Londrei 3 luni 20.23 deto Parisului 2 Iun 80.40 deto Amsterdam deio 168.20. Im* prumutul municipal Bucureşti 1881 91,2*


0-0-0 -o ; 6-00-0 O <> 6 o o o	-fr-g
BANCA „PREVEDEREA

SOCIETATE ANONIMA DE ACŢIONARI AUTORISATA DE GUVERN
Str. DOAMNEI^- CA PIT AL 1,000,000, LGl. B UC UR E S C I^r
Operaţiunii©
Uâiicei Himt cele următoare :
I.
SECŢIUNEA FINANCIARA i.Primesct fonduri spre capilalisare şi fructificare cu 5jJ, pe 3 luni, 5$ J pe 6 luni şi 6g pe an de ia 15 luni în sus.
8. Avansexă bani pedeposit de effecle publice pe objecte preciâse şi In compt curent garantat. Scomptcană poliţa şi efTecte comerciale.
Cumpără şi vinde bonuri şi effecte publice române.
6. lncasteaiă pe comptul altora, ort ce venituri sad effecte comerciale.
II.
SECŢIUNEA COMERCIALĂ
1.	Importă In comission şi consigna-ţiune tot felul de mărfuri şi produse din state streine şi exporta produse din ţară.
2.	Procură autorităţilor comercianţilor
şi antreprenorilor produsele fabricatelor indigene şi streine. S.Represmtăc&se de comerciOşi fabrici pentru mărfurile* şi produsele lor.

III.
SECŢIUNEA INDUSTRIALA 1, Se ocupă cu operaţiile labricărei următoarelor produse indigene : Ipsos din cariera de la Stefescl, districtul Prahova.
Margarină In usina situată In marginea capitalei
LemnOris de lucru tn studii pregătitoare.
----—
I
wm


t
L'CEUL „ALECSANDRI"
[foit Institutul vHolladt*)
S5tt«da	IST o. X, Bucursarf.
INTERNAT ST EXTERNAT
Cursuri [risiare şi liceale — Preparaţi uit! pentrn baoiitanrent ţi ceell spaţiale. Locul anntne clădit pentrn Inititnt.
DoraiitiVsţl iRtt do xtudifi apaţidse ţi bta* aerate; tdte coodiţiunil# iginiei de apripi ţi •soMo* Aiserrato.— Uit tn i turti ta t, cetite ţi roci.—Aparat di endoţle, daţi, ite.— ţ4r-.ni\itloă do linii. — Gimnastici de rari - Infirmerie - Refeitorifl organiaat dnp4 lifitmml «I mr.l
fl. — Biblioteci. — Mnaeil ca obiecte do gtudifi. — Grădini botanic*.
Cursorii* •« tac (inifonn programelor oficiale.
Liinbele franco*! ţi germană mm ublirutorie, oele-l-altc rămân facultstlv».
Liceul poei di un bogat material pentru cercurile de intuiţiun» *1 proVoril daţi mtoscin-V ţelor matematice ţi naturale, o întindere re- Urnită de progrceul icfinţwlnr positite.
Stndlilo Licealul cnpriud unuătorele eecţiun!:
1. Coreul primar complot ca limba franoesi ţi germană obligatorii;
8. Curata '/„ceai ■
. Praparaţiuni pentru examenele scdUî miltlarc, rome reiata ţi bacabenruat.
Plata anuală variază dc lu 5 0 lei la 1,500 lat Jupe etatea ţi cin’ a re freeueniS elevul. Pro»poete deâliiţltdre se trimit prin pnetă la orl*ee cerere.
Pentrn infortnaţiaal a e° adresa de la ore!» 8—10 a. ut. şi do la 4—6 p m. Ia cancelaria Lieiulut.
OiroctorvPropclriar: Şl'. VELLESCU.
■b-O-C 0-0 y o o o-fr-O".:~>
!
DE VtNZARE
la Tipograda C P.-Conduratu, str. Teatrului,
Hârtie maculatură cu Fdlo»
HBW
MERSUL TRENURILOR CAILOR CERATE ROMANE
lSS.'î
Valabil de La
Bucureşti-Roman.
«TAJIONEA
Arătarea Trenurilor
Tr.ae.
Bneureitl plic Chiti li Buftia Crivim
Flmtl
Talea-Călugâr.
Albeşti
lizil
Montioru
•naăfi
R.-Sărat
Focşani
llărăieitl
Pufesti
Adjnd
ft&icnt
Răcăciunl
Yaiea-Seaeă
Bacii
fialbin!
Roman sos
noapte
apl
11,00
11,13
12,17
V*
1,59 8,12 d. 4,16
5.00
6.01
6 24
7,31
8,46
dim.
Tr. p.
a. m.
8,30
8,46
8,59
9.20
79.05
7".48
11.00
1130
12.10
12.25
Tr. 7. 2.0 0 2.26 Î2.55
1.20 1.48 2.2'i 2.40 8 82 4.10
p. m
Tr. p. j Tr. pi. dim.
7,45
8.03 8,i 9
9.04
9,85
p. m
1,00
2.15
3.38
6.15 5.57
6.39 7,i8 8,01 8.41 9,35
10,29
11,15
noaptea
dim.
6,45
8,19
Tr, ae.
~~ 6.00 5,17 5,31
6.09
6.09
6.36
8.30
852
9.52
10.57
11.20
4.23
6.38
11.00
Bacureştl-VâreiorsT*
8TATIENEA
Art!tarea Trennrilor T. fulg.| T. ac. | Tr. p.
Bomau-Uu cnreştl
lom*» plecare GaibinI 8a elfi Valea-îleael Râclcinnl Saicnt Adjnd Fnfeitf MritaiM Fo etani R.-8Arat Bnxăfi Honteorn Mixil Albeşti Vaiia-Cllug. Pioaiti Crivina
Buftea
Chitila Bucureşti tos.
noaptea
8.25
9,20
10,23
10,45
11-18
11.52
12,01
1.46
2,50
8,83
4,48
5,00
p. m. 12,80 1,07
I,	40 g,17 9,48
3.18 3,52
4,11
4.34
Tr. 6. 11,35
II,	53 12,39 1 ,>'5
1.18
1.35
2,22
2,59' 3,15 3,30 p. m.
dim.
6,40
8,26
9,55
11.00
seara
8,05
8,35
p. m. 5 05 5,45
Tr. 22 seara 9.57
9.12
9,26
9,40
seara
11,16 11,30 noaptea
>. m.
5.45
6.37
7.20
8.	>5 8.59 9.43 10.29 11 01 11.80 12,49
9.	A
3.33 4 28
6.33 6,-6 6.25 6,45 10,41
11,11 11,22 11,35 a. m.
Bncureait Chitila. Ciocâneecl. GbergauL Titn.
Găescl.
PitescL Corbu.
Potodva. Slatina Piatra Balţn Păleşti Clreea Crainvi FiliaţI Bntoeştl 8trehaia Timuea Prnnişora Pelota T.-Şeverin Vlrciorova aoa.
p. m. 4,o6
*,07
6,24
8,08
nara
9.30
jo.17
11.30 12.03 12. 5
arm.
9,no
9,14
9.47
10,03 10,30 11,35 p. m. 12,48 1,8 1.40 1,57 2,19
2,54
8,50
4,24
5,3
5,52
6,75
p. m. 4,30
4.47 6.07 5,27 6.51
seara
7,55
9,06
9.24
10.04 10.32 10.54 11,23 11.35 12.01
1.04
1.25
1.47
2.10
2.26 2 46 3.34
4.0O
Kacureţtl-Llnrgiu
8TAJIUNB
Arătarea trenărilor
Tr. m.
Tr. f.
Tr. p.
Bneureitl pl.
Filaret
Sinteit!
Vidra
Grădişte
Cniuaoa
Băneasa
FrătestI
Ginrgin
SmArda sos.
dmi.
6.40
6-24
7.10
1 m.
7.10
7.40
7.58
8.06
8.16
8.26
8.52
9.10
9.25
9.3'
p. m. 5.80 6. ‘5 6.33 6.46 7.01 7.21 8.03 8 31 8.45
Vftrclorova-Bncnreştî
VAreiorova
T.-Sevirin
Pelota
Prnnişora
Timnea
Strehaia
BntcestI
Fiiiasl
Craiova
Circea
Peleatl
Balş
Piatra
Slatina
Po’coava
Corbn
Piteşti
Găestl
Titn
Gherganî
Ciocăneşti
Chitila
Bucureşti
Pl
aeara
7,45
8,09
8,44
70,04 71,0«
19,28
9,23
dim.
11.00
11.25
11.59
p. m. |
12.40
J
1.68,
2.18'
2.40 2.58
3.23 8.50
5.23
noaptea
11.35
12.11
12,53 1,10 1.26 1,49 2.07 2,30 3.42 8,58 4.12 4.39 5.03 5.44 617 6 41 8.25
Srnărda
Giurgiu
FrâtescI
Băneau
Comana
Grădisca
Vidra
Sintesc!
Filaret
Bucur.
Olargln-Bacnreţtl
P
pl.
m.
2.25
■os.
8,52
a. m. I 8.00 8.14;
8.27! 8.53! 9.24 9.31 942 9.51 10 31, 10.45
p. m,
5.4 O 5.55 6.10 6-40 7.17 7.26 7.42 7.53 8.21 9.00
ttalnţl-Bnagâ
	noapte	ii. m.	
Galaţi pl.		7,00	3Cara
Bărboşi	1,49	7 40	8,10
Brăila	2,27	8.23	8,55
Muftiu	—	9,00	
Janca	8,21	9,34	
Fănrel	3,47	0,08	
Ciiibia	—	0,43	
Bnzlfi aos.	4,45	8, i 5	
l.'i’Zpă-Rnlaţţ
Bnzâfi	pl.	nauptei li,53;	p. m. 12,45	
Gitibia Făurel Janca		dira. | 1286 9,18	7,15 2,46 2,21	
Muftiii			2.49	dim.
Brăiia		2.21	3,31	6,45
Bărbos!		3,06,	4,11	7,30
Galaţi	008,	1	4,45	
Tergovlşte-Titu
î.4	6.50	10-"4	Tcrgoviste pl.	a. m	p. m. :
			10.23		8.1	4,50
		eeara	10.41	Văcăreşti	8,33	5,13
		7.42	11.01	Nncetn	9,00	5,40.-
4,45	7.55	11.15	Titn sos.	9,30	6,101
blalaţl-Mărâţegtl			
	Arătarea trenărilor		
8TAXU.NF,	Tr. f.	1 Tr. ae.	Tr. p
			m.
Galaţi pl.			8.05
Barboil			8,48
Serbcst!			9,12
lndependinţ»			9,28
Hanu-C-onachi			19,10
Iveşti	dim.		10,34
Tocucifl	6.04		11,23
Mărăsestl iob.	1 5,30		11,54
MărăşeştT-fUlaţl			
	| war*		p. m.
Mărăsestl pi.	11,13		4,49
Tecncifi	II,47		5,31
Iveşti			6,03
Dsun-Conachi			6,26
Indepsndinţa			7,08
Serbestl			7,24
Bărbos!			7,55
Galaţi			8,30
Ploeştî	- Praileal		
	dim.	dim.	aeara
Ploesc! pl.	70,00	8,49,	7.ol
Băicoifi	70,35	9,28,	7,89
Câmpina	05,29	9,51	8,02
Comarnie	I< ,27	10,17	8,29
Sinaia	12,09	11,03	9,08
	Pr UI.		
Buşteni	12,26	11,18	9,23
Predeal sos.	12,50	11,40	9,45
1'redeal-i‘toeştT			
	p. m.	p. m.	dim.
P rodeai pl.	5.40	5,50	7.30
Buşteni	6,01	6,11	7-5o
Sinaia	6,19	6,52	8.09
Comarnic	6,52	8.25	8.42
Câmpina	7.16	8.50	9.05
Băicoifi	7,38	—	9.27
PlOlsM aos.	8,10	9.42	9.55
Ploeţtt-Slănlft
Arătarea trenărilor
Tltu-Tfirgovlşte
		a. m. j	seara	
Titn	"	1 -.25	7.00	
Nncetn		27.07	7.42	
VâcărescI		! U.85	8.10	
Tergovjşte	sos.	77.551	8.30	
STAT	UNI	Tr7fnl.	| Tr. s«.	| Tr. p7
! Piuase! i tinda ! Pniani Slânicn	pJe&«. •00.	a. m. i 10.45 11.10 12.12 12.40,		
Slânle—Plooţrf				
j		p. m		
| Sifiuis	plec.	6.00		
! Poiana		6,2*		
! Bnda		7.22		
f Pluast!	lOfi.	7.50		
	TMHcift-Bdrlad			
		a. m.	m.	b in
Tecncifi	plec.	6.15	11.40	6>
i Berchecî		6.48	12,2'	6,19
! Ghidicetă		7.16	12,58	6.54
: Tutova		7.32	1,20	7,16
Bârlad	sos.	8-00	1,50	7,45
Bârlad-Tea-oclâ				
		b. ca.	p.m.	p. m.
Bârlad	plat	8.40	2.50	'8.40
Tntova		9.14	8.24	9,11
Gbidigenî		9.41	8.51	9,20
Borhot!		10.10	4.20	9,55
Tecncifi	101.	R40	4.6C	10,25
Jaşt-Fcgheul				
		p.m.	a- a.	i
laţi	plee.	3,25	11.50	
Ungheul	io*.	3.49	1,9:	
				
	UDjfheni-Uş		l	
		p.th.	p.m»	
Unghen!	pl&s.	2,0.9	4,40	
aş!	soc.	8,82	«,12	
	Yer&seî-Boiojjauî			
		p. m.	V-	
Veresc!	plec.	.2.0b	9,49	
Botoşani	SOd.	2,08	11,43	
Botoşani		5,21	8,16	
Verescl	SOI»	7,21	1,65	
Câuipiua-Boftatia				
		t. m.		
Bămpina	plec.	11,20		
l'oftana	BG8.	11.40		
Boftuna	plec.		6,40	
Câmpii, a	sol.		6,58	
Romnn-laşî
sr.! ŢUJNl	Arăt. Tien.	
	Tr. »«• | Tr. m,	
Roman pl. Pâscan! T.-Frrmot las! sos.	(lim. 9,15 10,61 1!,58 1,60	n. m. 4.41 7.15 8,24 m
lnşl-r.«)aan		
luşi pl. T.-Fr'naos Păscan! Roman soi	p. m. 4,08 5.23 7,15 7,53	diin 6.52 3,35 10 I 11.11
Uăşcar Î-Saceava		
Păscan! pl, Veresc! Suceava sos.	dim. 10 40 12,08 12,23	săra 7.1P 9- ,7 1 0,00
Sueeara-l’ăşc&'jf		
1 P* m. Suceava pi. 1 5,0c Verescl 5,4c Păscan! tor\. | 6,41		T dim. >1 6,54 7,51 1 sut
Ă(’j'uP -Târgul-Ocu»		
\djnn pl. 1 T.-Ocnr sos. T'.-Ooua pl. Adjud sos	p. m. 4.15 «.10	n. m. li.l b
C< estanţa-Coruavod*		
Conit-.nţa pl. Muri:- ilar Meigidie Cern roda i.	p. m. 2.50 3.37 4.13 5C2	(Lui 9.1 a 9.57 10.38 11,2 2
C rnavodă-Coastauţ a		
Cer-r vodă pl. Medgidia Mrrfatlar Ce - rtanţa s.	p. m. 6,50 7,45 8.29 9,10	P- • 9,'i0 9,56 3,39 4,2* ,33
Tipografia C. Petrescu-Conduratu str. Teatrului 8.
www.dacoromamca.ro