ANUL I No. io 10 banî numărul JOUI 28 NOEMBRE 1885 Grigorh G. PEUCESCU Dlrsstor politia ABONAMENTE : tn ţară 1 an 40 lei, 6 Inul 20 lei, 3 luni 10 lei în străinătate 1 an 50 lei, 6 luni 25 lei REDACŢIA No. S. — Piaţa Episcopiei. - No. 8. APARE ÎN TOTE ZILELE REFORMELE D-LUl STURZA -e6ţy- COALIŢIA ŞI EVENIMENTELE DIN AFARA UÎtW- ACC1DENTUL DE LA ARSENAL ---ctf-Qo-------— DIN BELGRAD Corespondenţă specială a ziarului *Epoca* --- tGiSrt------ HERODIAS REFORMELE D-lui STURZA Duol din membrii comisiunit însărcinate eu redactarea îăspunsulul la discursul tronului, d-nit T. Maio-rescu şi D. Aug. Laurian, aQ crezut de cuviinţă, unul din condescendenţă pentru colegul săQ de la Academie, oel-alt din datorie oficială. a propune, între altele, un amendament la proiectul de răspuns elaborat de d. E. Costinescu. Amenduol autorii amendamentului, cereau să se constate «în «cursul acestui an, o tendinţă ener-«gică de înbunătăţire în instrucţia «publicădin partea administraţiei cen-«trale». Propunerea a fost aşa de gustată de către membrii comisiunit, în cât ea a fost priimilă cu unanimitate. Nu ne prinde mirarea să vedem pe d. Costinescu, şi împreună cu d-sa pe toţi colectiviştii, dând o absolu-liune deplină, înainte de confesiune, tutulor actelor, de orl-ce natură, săvârşite de confraţii săi întru d. Ion Brătianu. Pentru nişte legiuitori de forţa d-lul Costinescu, hârtia sufere tbte, chiar panegiricul d-lul Sturza. Nu ne prinde iarăşi mirarea să vedem pe d. Laurian, aprigul oposi-ţionisl de altă dată, canonizând cu autoritatea’l de pontifice maxim pe colegul săQ din consiliul permanent al instrucţiei şi dând bine-cuventa-rea cea mal cordială tutulor faptelor săvârşite de d. Sturza, cu graţiosul d-sale concurs. Amicia intimă permite şi impune tâte sacrificiile, chiar sacrificiul convingerilor celor mal înrădăcinate. Ne mirăm însă cum d. Maiorescu, a cărui inteligenţă se ridică peste nivelul comun, n’a observat de aprâpe lot ce s’a petrecut în cele 10 luni de domnie absolută ale d-lul Sturza In ministerul instrucţiei. Se pare că eminentul nostru profesor de facultate n’a urmat cu tdtă luarea aminte stârpa agitaţiune a d-lul Sturza şi că şi d-sa s’a mulţumit, ca mulţi alţii, a citi numai vulgata colectivistă, fără adnotaţiunile bărbaţilor speciali în ale învăţământului. In rezumat, tâtă «energica tendinţă de înbunătăţire» a titularului istruc-ţiel se reduce la o mişcare de va-et-vient perpetuă, la un fel de sâcâ-ială neînţelăsă, de unde n’a eşit şi nu va eşi nimic. Revocarea imediată a fie-cârel măsuri, iată sfârşitul ţa care se oprea acest neastâmpăr de friguri, de care este coprins d. Sturza împreună cu misticul seu director. Si ca să nu ni se impute că ne mărginim la aserţiuni gratuite şi la acuzări vage, vom enumera câte-va din disposiţiunile, cari au ilustrat pre-senţa d-lul Sturza la minisleriul instrucţiei publice. 1. La trei sau patru zile după intrarea sa în minister, d. Sturza publică o listă lungă de cărţile didactice, cărora li se deschideau porţile scâlelor nâstre. Nu trecu însă nici o săptămână şi cititorii Monitorului O-fîcial văzură cu mirare că acâstă măsură se revâcă. Spre a masca acâstă retragere dinaintea voinţei superiorului săQ, titularul instrucţiei o publică la sfîrşilul foii oficiale, aprdpe de pagina anunţurilor, între stridiile de Ostende şi icrele de Kefal. Primul fiasco ! 2. Pe temeiul regulamentului de promoţiune, atunci în vigdre, d-sa dă ordine severe, pe la tdte scdlele, să nu se primâscâ a trece examenul de corigent nici un elev, care va fi rămas repetent la mal mult de două obiecte. Fiind-că acâstă disposiţiune salutară isbea gusturile câtor-va colectivişti, ea a fost revocată, şi «e-nergica tendinţă de îmbunătăţire» s’a mărginit în a desfiinţa o măsură în-ţelâptă. Al doilea fiasco ! 8. In luna Iul Iunie expirat, se daQ alte ordine severe ca elevii pregătiţi în particular şi rămaşi repetenţi la un singur obiect, or care, să nu aibă dreptate de a ’şl corege nota în Septembre. O sumă de părinţi au protestat în deşert în contra acestei măsuri extralegale. Colectiviştii ah fost mal norociţi; el ah isbutit să’l decidă a comite al treilea fiasco ! 4. S’a luat disposiţia ca elevii bursieiî rămaşi repetenţi, la una saQ mal multe materii, să fie excluşi din internate. Câţî-va colectivişti cari aveail copil în această categorie ’I au impus revocarea acestei disposi-ţil. Al patrulea fiasco ! 0. In contra art. 121 din legea instrucţiei, d. Sturza hotărăşte ca şcolarii primari ce vor dori să intre în Gimnasil să depună un examen prealabil de cl. IV primară în cele d’ânleiu trei zile ale lunel Septembre. S’a revenii şi asupra acesteia, acordându-se copiilor căluţi alt e-xamen de la lo—20 ale aceleiaşi luni. Pentru ce ? Pentru că trebuie să intre cu or ce preţ fii câtor-va confraţi întru exploatarea publicului. Al cincilea fiasco ! 6. Dă oi din poliţiei să închiză toate institutele particulare, ce nu vor fi autorisate de minister. După câte va zile primeşte un conlra-or-din pentru suspendarea execuţiunii, şi suspensiunea continuă. Al şaselea fiasco! După propuitoril amendamentului, aceasta va să zică «tendenţă energică de îmbunătăţirea învăţământului!» După noi, această nepremedi-taţiune, această pripire în a manda şi contra-manda este dovada cea mal plausibilă de nesiguranţă în i-del, de confusiune mintală şi de lipsă de caracter. Acum să trecem la altă serie de fapte, cari aQ făcut numele d-lul Sturza identic cu violator al legilor celor mal positive. Aci ne vom mărgini iară’şl a extrage numai câte-va cazuri din voluminosul dosar al marelui nostru reformator, şi a nume : 1. Numrnd revizori şcolari fără concurs pe dd. Ruptureanu şi Brătăşanu, d. Sturza călcă art 854 şi 356 din legea instrucţiei. Această violare să făcea pentru căpătuirea unor indivizi, pe cari Insu-şl d Sturza a fost nevoit a’l destitui, din causa incapacităţii lor mal mult de cât învederată; 2. Cedând restaurarea liceelor St. Sava şi MateiQ Basarab fără licitaţie, d-sa violâzâ disposiţiile cele mal neîn-doioase din legea comptabilităţil. Să se noteze bine că toată lucrarea nu costă mal puţin de 327.000 lei noi. Aceea’şî procedură amicală s’a urmat cu procurarea materialului didactic pentru cele două licee numite aci. A-facerea întreagă numai a acestui din urmă capitol nu poate costa mal puţin de 50.000 de lei tot noul. Comunda- tor, executor, privighietor, controlor al acestor două operaţiuni didactieo-fi-nanţiare aQ fost numai d. Sturza şi nestimatul săQ giuvaer, d. Haret; 3. Respîngendu-se sule de copil, cari voiaQ să intre în licee, pe baza certificatelor eliberate de directorii scoa-lelor primare, d. Sturza calcă art. 121, care zice lămurit: «şcolarii ce vor avea atestate de la scoalele publice vor fi înscrişi în gimnasil, fără aii examen ;» 4 Numindu-se de directoare a scoa-lel centrale de fete din Bucureşti o d<5mnă ce nu face parte din corpul didactic al acelui institut, s’a călcat art. 361 din legea instrucţiei. 5. Neconvocând anul acesta consiliul general al instrucţiei, d. ministru a violat art. 25 din legea, pe care era dator să o aplice. 6. Publicând în Monitorul oficial injuriosul advertisment îndreptat contra d. profesor Răşcanu din Iaşi, d. Sturza calcă art. 397 din aceea’şl lege, care cere ca adverlismenlele să fie secrete. Aceia cari nu se opresc de scrupule legale, pot apreţia cum vor voi aceste călcări flagrante şi altele de cari s’a făcut vinovat d-nu Sturza. Advocaţii regimului pot susţinea că ele dovedesc o «tendinţă energică de a inbunătăţi învăţământul nostru». De îndată ce intrăm pe calea apreţieril legilor şi de îndată ce ne însuşim dreptul de a le revoca după bunul nostru plac, atunci nu mal trăim sub imperiul legii, ci sub capriţiul puterii executive. Un popor se moralisâză numai atunci când se deprinde a respecta legea şi când o vedem respectată de către cel chiemaţl a o a-plica. Nici un bine făcut afară din lege, nu p<5te compensa răul pricinuit prin călcarea legii. Aci nu este vorba de un formalism deşert ca acela al doctorilor lui Moliere, cari gâseaQ mal bine ca cine-va să m<5ră după regulele ştiinţei, de cât să se însă-nătoşâscâ în contra acelora-şl reguli. Nu ; un stat nu pote exista, pe cât timp legile sunt nişte cuvinte deşerte saQ nişte pânze de păiajin pe cari le rup tdte muştele mari, cum zice Anacharsis despre legile lui Solon. Si fiind-că d. Maiorescu, profesor de filosofie, vede o «tendinţă de înbunătăţire» în călcarea legilor, ÎI vom cere voie să-’l amintim aceste linii din frumosul dialog al lui Plafon, întitulat Criton : «Nu este aşa că, prin fapta ce întreprinzi, tu cauţi a sfărîma, pe cât poţi, legile şi statul întreg? SaQ ţi se pare ţie că pote să eziste şi să nu cază în descompunere un stat, în care hotărîrile judecătoreşti nu aQ nici o putere, sau pot fi nimicite şi călcate în picidre de către particulari ?» A zice că legea este defectudsă, nu este un cuvânt spre a o viola. Avem, slavă Domnului! un parlament mal graţios de cât tdte graţiile şi mal dispus de cât desfiinţată Cameră egip-tână a face tdte gusturile miniştrilor. D. Sturza nu avea de cât să supună nestrămutatei sale majorităţi un proiect de lege, or cât de fantastic, spre a vedea în câte-va minute tdte fantasmagoriile sale învestite cu putere legală. Pentru ce a preferit să dea răul exemplu al violării legilor? Acest sans-gene al puterii executive faţă cu textele cele mal positive de lege nu va întâmpina aceea-şl nepăsare în tâte stratele populaţiunil. Precum când sârele răsare, el lumi-nâză vârfurile cele mal înalte, apoi colinele şi în sfârşit văile cele mal adânci, de asemenea adevărata viaţă politică se manifestă mal înlâiu în clasele cele mal cultivate, apoi se cobdră în stratele sociale mal puţin luminate, până când pătrunde în pătura cea mal de jos al societăţii. Abuzurile d-lul Sturza aQ început de o cam dată a produce o mişcare de resiste.iţă în directorii de institute private, cari aQ luat, Luni la 25 ale curentei, angajamentul de a nu se supune noului regulament de trecerea examenelor de la Crăciun. Cuvintele pe cari se întemeiază acâstă rezoluţi-une sunt fârte numerâse, pentru ca să le putem desvolta astă-zl. Acum ne mulţumim a constata acâstă hotărâre virilă şi a saluta într’însa un act de independenţă, care face onâre autorilor săi. Aceşti opt-spre-zece directori de institute private represintă interesele şi viitorul a mal bine de două mii de părinţi şi copil, pentru cari noul regulamentjahd-lul Sturza creazâ o po-ziţiune afară din lege. A face pe ministru să intre în lege şi să o respecte, iată scopul decisiunil luate alaltăieri seară. Lucentio ----------------•*»—------------- Depeşile Agenţie) „Havas“ Paris, 8 Decembre. — Austria şi Rusia aO intrai în negocieri, spre a fixa condi-tiunile şi durata armistiţiului, ce trebuesc impuse părţilor beligerante. Constautinopol, 8 Decembre. — Turcia esita de a interveni militareşte în Ru-melia. Lomlra, 8 Decembre.—Alegerile cunoscute asta-sără dau ţifrele urmâtâre: 321 liberali; 248 conservatori, 76 irlandezi. Sgoinotul a circulat în timpul zilei, ca cabinetul Salisbury ar Ti demisionat, dar a fost desminţit într’un mod formal. Hoţia, 8 Decembre.—Guvernul princiar a rfispuns Sărbiel ca propunerile făcute de dânsa neolerind nici o siguranţa, el va susţine contra-propunerile pe cari le a formulat mai înainte şi dacă nu va obţine răspunsul în 24 de ore, va raporta marilor Puteri, după stăruinţă cărora armata bulgara a su pendat ostilităţile. COALIŢIA 81 EVENIMENTELE DIN AFARA Aţi băgat de sâmă un lucru ? De câte ori ne-am apucat să atacăm politica exteriorâ a d-lul Brătiauu, guvernul ne-a răspuns : «Ar trebui să mal ne lăsăm de politică înaltă, şi să ne gândim mal mult la reformele din năuntru.» Şi când am crezut că momentul a venit să ne ocupăm de organisaţia internă a statului român, atunci d. Brătianu ne-a răspuns : «Aruncaţi-vă privirile peste graniţă ; vedeţi, evenimentele sunt grave ; luptele din năuntru trebue să înceteze, căci suntem ameninţaţi din afară. „ Acelaşi sistem de diversiune ur-mâzâ şi azi. Eacă ce se petrece cu coaliţia: Acum două luni, când credea guvernul că coaliţia nu se va face, nu auziarn de cât un lucru : «Pe câtă vreme nu veţi fi uniţi, până atunci nu veţi face nimic.» Şi foile guvernamentale nu să mulţumiaQ cu atât ba ele mal adăogau : «că guvernul doreşte coaliţia, el doreşte să existe o oposiţie puternică şi un control serios.» El, s’a făcut şi coaliţia. «Apoi nu! aşa, răspund foile guvernamentale, situaţia numai e aceiaşi. Coaliţia era bună acum două luni, azi însă lucrurile s’aQ schimbat!...... Vedeţi ce se petrece peste Dunăre...» Barbu stef. DE LA VRANCEA Prim-reS»stor ANUNCIURI: anuuciuii pe pagina a patra linia 30 bauî, amm-citiri şi reclame pe pagina ILI 2 lei linia ADMINISTRAŢIA No. 8. — Piaţa Episcopiei - No- 8- «Cu cât evenimentele din afară să încurcă mal multi zicea erî Voinţa Naţională, cu atât opoziţia desvoltă o mal mare activitate.» Şi ce indignaţie ! şi ce aere ruşinate, de fată mare, afectâză fâia guvernamentală, care săintitulâză Voinţa Naţionalii întocmai cum gazeta lui Vernouillet să numia Conştiinţa publici!. Părerea nâstră este că, dacă un partid politic a acusat un guvern că el trădâză străinilor interesele ţărel, acest partid are datoria d’a se sforţa cu alât mal mult pentru a’l răsturna, cu cât evenimentele din afară pot deveni mal grave. Şi părerea oposiţiel în privinţa politicii exteriâre a d-lul Brătianu, se p<5te resuma în : 1. Perderl de teritoriO şi concesii. (Basarabia şi Dunărea), 2. Scuse şi umilinţe. 3. Abaterea de la angajamentele luate faţă cu străinii. Pentru a mal dovedi acâstă din urmă acusaţie, iacă şi un fapt prâspăt D. Ordega scrie acestea guvernului săQ, în cartea galbenă ce guvernul francez a împărţil’o parlamentului: Când 'l-am amintit (guvernului român) asigurările de curend făcute către d. Lavertujon, guvernul român m'a întrebat dacă colegul meu putea să producă dovadă in scris în ajutorul vre-unu) angajament luat faţă de densul. Nouă ni se pare a fi culmea îndrăs-nelel că un guvern care se slujeşte, chiar în relaţiile internaţionale, de asemenea tertipuri să aibă pretenţiunea d’a putea singur trata cu puterile străine, în vederea unor complicaţii eventuale. De aceia dacă e \re-un motiv puternic între tâte pentru a aproba coaliţia, este de sigur faptul că complicaţii grave se pol produce în afară. Şi dacă e un pasaj în manifestul coaliţiei care trebue lăudat fără reservâ, e de sigur acela unde este zis că: «In faţa unui guvern discreditat ca cel actual, care în mijlocul conflagraţiei orientale ce ne ameninţă nu va putea găsi sprijin în ţară, şi prin urmare nici va fi In stare de a face faţă împrejurărilor... pentru acest motiv, t<5te nuanţele oposiţiel trebue să se unâscă pentru răsturnarea grabnică a guvernului actual. N- F -----------------««<■--------------- ŞTIRILE ZILEI J D. Dimitrie Brătiauu a avut luni săra o lungă întrevedere cu d-nu Vernescu, spre a se sfătui In privinţa lucrărilor coaliţiei. —x— Grigore M. Alexandrescu, cunoscutul nostru fabulist, fost efor al spitalelor şi membru în comisiunea centrală din Focşani, a încetat din viaţă la 25 Noembre în virsta de 75 ani —x— Citim in România Libtrd : Morţii din cimitirul St. Treime (Bucureşti) ad ajuns de batjocură. Unei gazele de aci i-se relatâzâ că omenii din vecinătatea a-eelui locaş de vecinicie văd adese-orl eşind din el câini care duc în gură fragmente de mâini, de piciore şi chiar cranii întregi de om. N’ar trebui să se permită ast-fel de profanări. —x— Astâ-zi de dimineţâ la orele 10, a fost un consiliu de miniştrii la palat sub prezidenţia M. S. Kegelui —x— www.dacoromanica.ro 2 _—------------ Ziarul bă'ţ'dor cu steaua desminte ştirea despre numirea d-!ul Olftnescu în calitate de ministru la Athena, ştire dată de Vlu-dipendancc Roumaine. —x— S’a numii o comisiune compusa din d-nil Dobrovicl, Cape'eanu şi Martinian, spre a merge la Bragadir şi a aduna ştiinţe relative la producţiunea spi-tuoselor. -X---. c; Budgetul ministerului de războia pe 1886, prevede înfiinţarea unui al 4-lea regiment de roşiori. ____ —x— VIndftpendomce roumaine, află că d-nu Simulescu, prefectul judeţului Rîmnieu-Vâl-cea. a venit în Bucureşti spre a trata cu M. S. Regele vânzarea proprietate! Olaneştl pe preţul de 500,000. —?— Se zice că în mal multe judeţe, ar fi umblând negustorii ruşi care vând icăne, şi juganiton ca tn timpul resbelulul de la 1877. —x— Din doui-spre zece căpitani de cavalerie care s’a o presintat la esamenele pentru gradul de maior ni se afirmă că an reuşii numai doul şi anume: d-nil căpitani G. Florescu şi Şaguna. Primim următoarea scrisoare : Domnule redactor: Directorii şi directoarele a opt spre-zece institute particulare din Bucureşti, în Întrunirea de la 25 Noembre, luănd alăturata resoluţinne ne-aă însărcinat a vă ruga să bine voiţi a o publica în întregul el. Cestiunea fiind de un interes public nu ne îndoim că veţi bine-voi a’i da publicitate tn stimabilul d-trfi ziar. Primiţi, vă rugăm d-le redactori, asigurarea deosebitei noastre stime. St. Vel eseu C C■ Dobrescu Rcsol uţiu ne Sub-setnnalii, considerănd ca noul regulament pentru trecerea examenelor şcolarilor pregătiţi în particular, coprinde dis-posiiiunl contrarii legi instruetiunel publica şi tiude a pune pedicl învâţâmăntu-lul privat, creînd esceptiunl prejuditioase acestuia, ne îndatorăm a nu presinta la esamenul de la zece Decembre din acest an pe elevii din institutele noastre, de oare-ce prin nuoilo disposiţiunir egulamen-tare se reduce anul şcolar pentru institutele private. (Semnaţi): Liceul ..Alexandri", Institutul de fete „BollnUacami". Institutul de băeţî „Băltânu", Institutul de fete „Gaksttater*. Institutul de băeţî rAposio*atu'1. Institutul de fete „Manliu** (E-ducaţiuuea romauiy, Institutul de băoţl „1. Frâu-ţoig", Institutul, de fete ,.E. C. Dobrescu“, Institutul de băeţî „I. Heliade Rădulescu", Institutul de fete „Blarewberg", Institutul de băeţî „Cucorescu", Institutul de fete „Beaumuut", Institutul de băeţî „Novianu (profesorii asociaţi), Institui de fete „Elena I). Panou-, Institutul de băeţî „8che.viGS*î (Therin), Institutul de fete „Bork", Institutul de băeţî „Libertatea", Institutul de băeţî „Trotfnu11. NB. Un memoria desvoltător al motivelor cart aă provocat această resolaţiune, se va presanta «ăi di . îrâud onor. consiliu dc miniştri. EPOCA 28 NOL,.,„iE Accidentul de la Arsenal Duminică pe la 11 ore, soldaţii de la arsenal, se ocupau cu transportarea de tunuri din alelierul de montaglaâropsitorie Trecerea trebuia să se facă printr’un alt atelier intermediar celor două şi care era ocupat cu nişte căruţe noul ce trebuia vopsite. Soldaţii în loc să descurce trecerea prin atelierul intermediar se înţeleseră a trece cu lunurile pe la spatele atelierului; ceea-ce şi făcură. Spaţiul liber de trecere e de vre-o şease metri, limitat de o parte cu zidul atelierelor, iar de alta e prăpastie, (povârnişul delulul Spiri). Pe muchia prăpastiei este un ziduleţ de cărămidă care cu grea ţinea umplutura din dosu Iul, căci era deja pornii să cadă. In acest ziduleţ şi sub nivelul şoseli eşia gura canalului de scurgere a apelor murdare ale arsenalului, care ape trebuia să cadă intr’un puţ adânc de vre-o 16 melri, care puţ era deja săpat dar ne zidit, şi acoperit cu scânduri pentru ca apele din canal să trâeă pesle el şi să se scnrgft de a lungul teşituri malului. Fundul acestui puţ e prevăzut să fie pus în legătură cu unul din canalele primăriei. Ateii' rele fiind fârte apropiate unele de altele, cotirea pe după alelierul mijlocia se (âcea cu grea, şi râtele tunurilor apuca tot mereu pe aprope de crăsla malului, adică pe lângă zid. Deja ziduleţul era şubred, şi cu trecerea cător-va tunuri el se slabi şi mal mult. Oficerul însărcinat cu acăstă manevră Insă nu făcu atenţie, — căci trecuse deja cu 3 tunuri fără să se fi întâmplat ceva. Gel de al patrulea era un tun de asedia, calibru 15, şi grea de tras şi mal grpfl de întors la cotitura. Soldaţii înfierbântau de primele transporturi se repeziră în mal mare număr cu acest tun, şi la Întorsătură, rătele dinainte se apropiară aşa de mult de zid, că se înfipseră între zid şi umplutură tocmai în dreptul puţului. întinseră să’l scătă, dar imposibil. Atunci oficerul dirigent dete ordin ca cu un vtrtej de fier să ridice rbtele înfipte. Fără a lua sema la pericolul ce presenta situaţia, de asupra puţului, şi fără a observa că zidul e deja pornii, avu nenorocita idee de a propti vârtejul în zid ca să salte rătele. Tunul fiind f6rle grea,.... zidul se res-turnâ, iar după el veni, val vârtej tunul, ferasamente şi omenii peste put. Podăla ce acoperi putui fu fărâmată, şi tunul cu Omeni, zid. lemnărie căzură înăuntru. Tunul se opri la vre-o 4 metri de la gură ; parte din soldaţi căzură în puţ, parte fură schilodiţi in rostogolire. Când tunul prin cădere se înfipse in pereţii puţului la 4 metri adâncime, din c-ausa zguduelil produsâ de o masă aşa de grea, pereţii puţului se surpări sub tun, acoperind cu desăvărşire pe cel ce căzuse Înainte. Un soldat era înţepenii Intre rătele tu nulul şi strivit; altul s’a găsit imediat sub tun tn pămănt, şi alţi 6 lipseşte la apel, cari probabil sunt dedesubt. Cu acăstă ocasiune, am avut nenoroci- rea să constatam că viaţa nenorociţilor soldaţi este cu lotul nesocotită. In loc să se caute imediat a se pătrunde in pul să se «cotă pe nenorociţi, vil san morţi, se lăsă aprope balta până luni dimin&ţâ când se puse în linişte să facă schell, macarale, să plânuiască cum să scălft tunul iutreg ue stricat, in acelaşi timp apele canalului curgea în puţ pesle umplutura ce acoperea pe cei şese nenorociţi cari pote ca erau vil încâ şi se putea scăpa de le venea în ajutor imediat. Luni pe la prânz se gândi a pune să astupe canalul, şi asta nu pentru ămenil din put. dar pentru că se Înmuiase umplutura şi începuse tunul să se lase în jos. După mult chin scăsc (unul, până pe sără. Acum se sapă să scotă şi pe omeni, şi asta nu pentru altceva de cât ca să vază, de nu cnm-va sunt desertorl, iar nu morţi. Ce inimi de piatra! ---- --I—---— «S*—------------- PARTEA EXTERIOARA Francia Cel d’âniâia care a căzut jertfă certei In privinţa Tonkingulul, este ministrul marinei. admiratul Galiber, care, în urma de-claraţiunilor admirabilul Duperrâ şi ale generalului Biiâre de l'Isle, a avui o discu-ţiunc fărle violentă cu ministrul de răsboifi, generalul Campenon, ceia ce I’a făcut să 'şl dea demisiunea. Admiratul Galiber a fost înduplecat mal pe urmă să remânâ în cabinet pânâ se va resolva cestiunea creditelor. Ca succesor al admirabilul Galiber se crede ca va fi chemat admirabil laurăs. Controversa în privinţa colonelului Her-hinger continua. Pe când Voltaire nu mal sfârşeşte cu acusaţiunile generalului Briâre de l’Isle conira colonelului, medicul lui flerbinger asigură pe onăre şi conştiinţă că Herbinger n’a fost nici o dată beat. Dânsul a suferit de anemie, dar nu s’a găsit nici cea mal mică urmă de alcoo lism. Austro- Ungaria Deputatul Plener a presentat Reichsra-Ihulul austriac o propunere, conform căreia, la stabilirea circumscripţiilor judecătoreşti şi administrative în Bohemia, să se aibă în vedere naţionalitatea popula(iune). Cehii găsesc In acăstă propunere tendenla de a distruge unitatea regatului bohem. Iată cum se exprimă Pohrok în acăstă privinţă : «Propunerea tinde de a răpi minoritâ iilor cehe, fote dreplurile naţionale. N’a-vem nevoe să arătăm pe larg pentru ce nu putem primi propunerea pentru sfâşierea ţârei. Nu este adevărat că în Bohemia ar fi esistat. vre-o dată un teritoriu german separat, unde limba cehă să nu fi fost admisă în administraţie şi magistratură. T6te legile şi ordonanţele nu vorbesc decât despre un regat bohem. Şi de Ore-ce premisele sunt falşe, falşe suni şi consecinţele, încercarea de a motiva propunerea din punct de vedere juridic, n’aisbutil. Restul nu este decât un ullimal ce ’l trimite bi ruitorul celui biruit, eu care ocasiune se aruncă sabia In cumpănă. Noi num auzit nici de o biruinţa germană, nici de o în- frângere a Cehilor, şi Brenusil moderni, ari voesc sa arunce sabia lor in cumpănă pentru ca dreptul să atârne de partea lor, n au de cât o nevinovata sabie de lemn, care nici nu ne sperie, nici nu are vi e-o greutale în cumpăna dreptătel. Totul este împotriva acestei propuneri, care tinde a sfi-şia Bohemia, la care nu pole consimţi nici un financiar, nici un german patriot şi mal puţin un ceh patriot, şi nici un guvern care voeşte să păric numele de guvern austriac ; nici corăna, suntem siguri, nu va aproba o asemenea propunere. Pe o asemenea basâ nu putem sla la vorbă, şi ne vom opune din Iote puterile la ort-ce propunere care nu va respecta totalitatea regatului polon şi nu va recunOşte deplina egalitate a ambelor naţionalităţi. > Spania Agitaţiunea la graniţă scade din causa neînţelegerel ce există intre membrii partidului revoluţionar. Aderenţii lui Salmeron (ost ministru in timpul repubiicet, voiesc să ajungă la ţintă prin lupta pe cale legală; el speră să isbutâscâ în alegeri. A-derenţil lui Zorilla însă cred că succesul nu se p6te obţine decât prin revoluţie. Publicaţiunea amnestiei pentru delictele de presă este eminentă. Rfisboiul în peninsula balcanică In acăstă privinţă găsim in Pester Lloyd ut mâtărele telegrame: Vienn 7 Decembre. Planul principelui Alexandru d’a pune populaţia Rumelie! să hotărască asupra u-niunei prinfr un sufragiu universal, nu este nicairl aprobat; totuşi se admite că de şi majoritatea puterilor se află încâ tot pe tărâmul statului qun ante, acăstă atitudine nu se referă în prima linie la restabilirea stârel de mat înainie, cât mal vârtos la nimicirea începutului revoluţionar. Dacă principele Alexandru va putea îmblânzi mânia Rusiei, atunci apelul la bunâ-voinţa Europei nu va fi zadarnic. Belgrad, 7 Decembre. Se (jice că instrucţiunile date contelui Khevenhufler vor fi decisive pentru nego-tierile de pace, de 6re-ce şi slerele guvernamentale sârbeşti încep tot mal mult a se convinge, câ încheierea pi’icel este preferabila râsboiulul. De asemenea şi conducătorii partidului progresist şi liberal, având în vedere situaţia în Iară, stârnesc cu tot dinadinsul pentru pace. Sferele diplomatice sprijinesc acâ-tă tendinţă. ------------------«g*------------------- DIN BELGRAD Corespondenţă specială a ,,Epocei“ 21 Noembro, 1885- lntăniată din rama greutăţilor trimiterii) Conspiraţiunea tăcerei, este organizata aci pe o scară mare, atât. din partea guvernului, cât şi din p.trlea publicului, In cât, cu mare anevoinţâ se p6te strecura veri o ştire pozitiva, asupra mişcărilor militare şi diplomatice. Prevenţiunea Regelui conira celor cc se zice este atât de mare, în cât, a refuzat chiar a se da o desntinţire versiunilor publicate în presa europeana, asupra condu-ceret sale personale, In luptele la cari a luat o parte efectiva. Şi cu tăie acestea toţi ataşaţii militari străini, sunt plini de laudă pentru tinula curagiosă a Regelui Milan, care cu un dispreţ de primejdie admirabil, s’a vîrit in focul cel mal ucigător, riscând la un moment dat a fi făcut prizonier, dacă nu ’l smulgea cu sila adjutanţii, din pozitiunea înaintată în care se asvârlise. Acestui sistem de absoluta abţinere către publicitate a guvernului sârb, trebue să se atribue povestirile fantastice a le limbnţiei bulgare , în privinţa chipului cu care s’aa bălul Sârbii. Adevârul este că planul statulul-major sârb a fost de o minunată concepţiune, diu punctul de vedere al strategiei, consistând a învălui Şliv-niţa prin trei colone şi a ocupa capitala principatului: dovadă câ avan-garda arma-mate' serbe, care înainta prin Bresnilc, a-junseae la trei ore de Sofia, când generalul Ivanovid, cu o nesocotinţă neiertata, atacase de front formidabilele poziţiunil de la Şlivniţa, mal înainte, de a se pune in contact chiar, cu cele-l-alte două colone ce operau paralel cu centrul, dar la distanţe depărtate. In cât, Bulgarilor le a fost lesne a înfrînge centrul armatei sârbe care număra tl abia 10—12 mii oslaşî, pe când în Şlivniţa eraQ concentraţi aprăpe 60,000 oameni, comandaţi de mal mulţi oficen superiori Germani, Englejl şi Ruşi, dintre cari trei sunt prizonieri acum la Belgrad ! O dată centrul respins, cele 1’alle doua colâne aa trebuit să se retragă pe unde au venii, şi Bulgărit în înaintarea lor, n au avut de cât a se lupta cu arier-gardu armatei serbe, care trebuind să renunţe la planul primitiv urma să se retragă. Ceea ce s’a şi făcut, în cea mal bună ordine, fără a se pierde nici bagage, nici mnnitiuul. De unde rezultă, că de la Şlivniţa până la Pirot, a cărei ocupare a costat fărte scump pe Bulgari, un singur corp (colâna din centru) din armata serba a susţinut tote bâtăliele, cu cari se laudă acum Bulgarii. Ceea ce dovedeşte cu prisos asistenta băibătâscă a oşlirei sărbe şi bravura desfăşurată de oficerii sârbi, din cari aa căzut 130, morţi sau răniţi. T6te sgomotele de abdicare a Regelui sunt falşe ; aici domneşte pânâ acum cea mal mare linişte; guvernu, poporu se reculeg şi ’şl dan tăie silinţele, d’a întări puterea armatei, fiind însufleţită de încredere în viilor. Opoziliunea ’şl dă tot concursul silinţelor guvernului, pentru a scăte ţara din impasul în care a căzut. Cercurile militare şi în cea mal mare parte < ele civile, sunt eu totul războinice; în cît,t ucheie-rea unei păci vâfâmâtăre demnitate! naţionale, pare imposibilă, sau va fi semnalul unor mari zguduituri nu numai în Serbia, dar mal cu sâmă, în ţinuturile învecinate.... In curând, sper a vă trimite ştiinţe necunoscute .şi forte interesant [asupra acestei campanii. Jupan ----------------H88*-------------- ŞCOALA Domnule Redactor, Convins fiind de buna d-v6stră priimire vin a vă ruga a da loc In colăn le ziaru- F01ŢA ZIARULUI «EPOCA» GUSTAVE FLAUBERT (Traducerea de V. B. A-) In acea parte erau preoţii si ofiţerii Iul Antipas, locuitori din Ierusalim, notabilii oraşelor greceşti; şi, sub Proconsul: Mar-cellus cu publicanil, amici d’al Telrarchu-lul, fruntaşii din Kana, Ptolemaida, Jericho; apoi, amestecaţi, muntenii din Liban, şi bătrânii soldaţi al Iul Herod: doul-spre-ze :e Traci, un Gal, doul Germani; vînâtorl de Gazele, ciobani din Idumea, sultanul Pal-myrel, lopatart de Eziongaber. Fie-eare ’şl avea pe masă câte o turta de aluat măle pentru a'şl şterge degetele; şi braţele în-tindându se, ca nişte giturv de vultur, ciuguleau măsline, coconari şi migdale. T6te feţele eraU luminate de veselia sub cununi de flori. Fariseii şi. le aruncaseră socotindu-le ca un dăsfriu roman. Et tremurară când îl stropiră eu galbanum şi cu tămâe, amestec cuvenit numai Templulnî. Aulus’şl freca subţiorile; şi Antipas îl făgădui trei urciore cu acest balsam care făcuse pe Cleopatra să rivnâscă atât de umil la Palestina. Un căpitan din tabăra sa de la Tibe-riada, sosit tocmai atunci, să aşezase In spatele lui pentru a’i spune evenimente extraordinare. Dar luarea sa aminte era împărţită între Proconsul şi cea-ce să vor-bia la mesele vecine. Să vorbia despre Iaokunann şi despre ărneni de felul lut; Simon de Gittoi spăla păcatele cu focul. Un 6re care Isus... — «Cel mal răa dintre toţi, strigă Elea-zar. Ce scamator nelegiuit!» La spatele Tetrarchului, un om să ridica, galben ca chenarul chlaruidel Bale. Cobori câte-va drepte şi se adresă către Farisei: — Minţiţi! Isus face minuni!» Antipas ar fi dorit să vatjă. — «Ar fi trebuit să’l aduci aici; Vor-beşte-ne despre el!» Alunei povesti câ el, laoob, câdându-’l o fată bolnavă, să duse la Capharnaum pentru a ruga pe învăţător de a i-o vindeca. învăţătorul răspunse: «luţorce-te a-casâ şi ea va fi vindecată!» Şi el a gă-sit’o in pragul uşei căci ’şl părăsise aşternutul când limba de fer a palatului ’şl a-runcase umbra la a treea oră, oră în care el tocmai să rugase de Isus. Fără îndoealâ. opuseră Fariseii, sunt lâ-curl, sunt o mulţime de erburi! C hiar aici, la Machaerus, câte-o dată s’a găsit ărbă care te fereşte de t6te; dar a vindeca pe cineva fără a l vedea şi fără a’l atinge era un lucru cu neputinţă, afară numai dacă Isus n'ar cbieina demonii In ajutor. Şi amicii Iul Antipas. notabilii din Ga-lilea, răspunseră, dând din cap: — «Demonii! fireşte, chiama Demonii!» lacob, in piciăre stând între masa lor şi aceea a preoţilor, tacea într’un chip mândru şi bun. Ei îl cerurâ să vorbescâ: „Spune ce credi despre puterea lui! lacob să pleca de umeri şi cu o voce grava, lină, parc’ ar fi fost speriat în la-untrul Iul: — «Voî nu ştiaţi dar ca este Mesia!» Toţi preoţii să uitara unii la alţii: şi Vi- tellius ceru înţelesul cuvântului. Tilmaciul săa se opri cât-va înainte de a răspunde. Ebreil numiafl ast-fel pe Liberatorul care le ar fi dai bucuria tuturor bunurilor şi domnia peste tăte poporele. Unii din el credeau ca ati să vie doul. Primul va fi biruit de către Gog şi Magog, demoni al Nilului; dar cel d’al douilea va stinge Firea Răului; şi, de văcurl, ei il aşteptau necontenit. Preoţii după ce vorbiră între el, Elea-zar lua cuvântul. Mal întâia Mesia va fi fiul Iul David er nu al unul dulgher. El va inlâri Legea. Acest Nazarean il surpa : şi, un cuvânt mal mult, înainte de Mesia trebuie să vie Elie. lacob răspunse: — „Dar Elie a venit! — «Elie! Elie!» repeta mulţimea până la cel-l'alt cap al salel. Toţi văcjurfl, în închipuirea lor, un bătrân sub un zbor de corbi, trâsnelul a- prindând altarul, marii preoţi al idolilor aruncaţi în albia torentelor; şi femeile' de prin tribune, să gîndiaO la văduva Iul Sarepta. lacob să sfer.şia strigând într’una ca el îl cunăşte! Şi el şi poporul Ta văzut! — ,Care e numele său!“ Alunei el răcni din tăie puterile : — „laokanann!“ Antipas câdu pe spate ca şi cum ar fi izbit drept in inima. Saddukeil să repedi-serâ asupra Iul lacob Eleazar vroea să fie ascultat. Când să fâcu tăcere, el îşi aşeda culele mantiei, şi ea un judecător puse întrebări. — „Pentru ca Proorocul e mort...“ Gălăgia il întrerupse. Să credea ca Elie să făcuse nevăzut numai. El să înfierbânta contra multimei, şi continuând cercetarea sa: — „Credi lu 6re-câ a reînviat? — „Şi de ce nu?“ zise lacob. Saduclieil ridicară din umeri; Ionalhas, zgîind ochii săi mici să încerca a rîde ca un caraghios. Nimic mal prostesc de cât mutra trupului de a se crede vecinie; şi el declamă, pentru Proconsul, acest vers al unul poet contimporan : Nec crefcit, nec post v.ortem dura re videtar. Dar Aulus era plecai pe marginea tri-cliniului, cu sudorea pe frunle, cu obrajii verdi şi cu pumnii apăsaţi pe burta. Sadueheil să prefăc ură că suni mişcaR;— a doua-zi sacriticatura li să dede ; — Anti-’şi arăta desperarea ; Vitellius parea ne- simţitor. Grijerele sale însă eraa puternice: o-dată cu fiul săa perdea şi starea sa. Aulus nici sfîrşise bine d a varsa şi voi să mănânce iar. — „Să ni să dea pulbere de marmura, schist de Naxos, apă de mare, or-ce, or-ce! Dacă aş face o bae V“ Lua din zăpada, apov stând la îndoeala între pasta de corni .agena şi mierle roşii, să hotărî pentru godina cu miere. Asiaticul îl privia, a eastă putere d’a să în-dopa înfâţişindu'.-l ca pe o fiinţă minunata şi de viţa mar . Să aduse la masă rinichi de taur, pri-vighietori, făcătură de peşte in fol da viţa; şi preoţii vorbian despre reînviere. Amino-uius, şcolar al lut Philon Platonianul, 1t lua drept nişte proşti, vorbind cu nişte greci cari ’şi batea joc de oracole. Marcelii! i şi lacob venise lângă dânşii. Cel d’i?;tâia povestea Iul lacob fericirea ce a si’ulii când 1’a boiezat Mithra, iar lacob 11 povăluia a urma pe Isus. (Va urma). ______v www.dacoromanica.ro EPOCA 28 NOEMBRE 3 lu t’. vâstrâ urmatorelor fapte demne nu-u il de d. Ministni M. Sturza. V 'esc a vorbi de nenorocita decisiune a d-!ul ministru Sturza în privinţa creşteri i a în\ âţaturei copiilor noştri, in care loveşte fără mila. conform caracterului saa bine cum scut. lata fatala decisiune. Si c larii preparaţi în particular, fie în familie, fie în pensionate, trebue sa facâ douO esame ie pe an, înaintea unei corni-ri int numite de guvern (ca să nu zic de d-Iut). Inte.ul esnmen începe la 10 Decembrie şi ţine pană la 20 Decembre, al douilea do la 10 şi j âna la 20 Maia. Din acâsta resulta ca aceşti şcolari pe (lângâ cele 2 luni de vacanta cea mare i; al peid înci trei luni.: Decembre, Mai şi 1 nie, Iunie zic, fiind ca la Mal, odată examenul depus, cu greasaft de loc nu se mal pdte învăţa, câel nici şcolarii nici profe-sml nu’1 vor mal da silinţele, fiind examenele trecute. Dacâ vom mal adaoga vacanţele deCrft-vian şi de Paşti, numai 20zile, vom avea: 2 luni v. canţa Iulie, August. 2 * ocupate cu examenile Dec. şi Mal 1 » perduta dupâ examenul din Mal a leea Iunie. — 20 zile vacanţele Crăciunului şi Paşti. Ceia ce ne da 5 luni 20 zile perdute din an, pe cari scâzându-le din 12 luni vom avea ti luni şi 10 zile de învăţat. Din acest timp scăzând încă 24- Duminici şi nu pul mal mult de cât 6 sărbători, cari la olalta încă fac una una, ne rămâne 5 li ni 10 zile de lucru în tot anul. Iată timpii’, de ocupaţiune la care reduce ^regulamentul d-lui Slurza pe şcolarii preparai tn particular. Şi acesta ştiţi de ce? Pentru ca sfi prospereze liceul Sf. Grcorge unde d-nu Ministru e acţionar, şi pentru ci re a făcut o excepţiune chiar în regulamentul de tare vorbesc. Dar nu v’a.n spus încă totul : Cn un şcolar preparat în particular să fie admis la unul din examene, trebue ca cel din şc61ele primare sâ plâtâscâ 5 lei n. şi cil din clarele gimnaziale safl liceale eiite 20 lei ; iar daca nu arata chitanţa desp e plata aeeslor taxe nu este admis la examene. Daca un şcolar a căzut Ia examenul din V ct nfoie la un singur object, acel nefe-ri. it. şcolar ’şl-a perdut anul întreg, ne mal fii îd primit la examenul din Mal, prin ur-m ire a perdut anul. Fi ;-care şcolar în parte trebue să facă di ua petiţii: una către casierie unde plate te taxa, ca sa i-se libereze chitanţa, farâ ca 'e nu este ad nis la esamen, alta către m ui. ter arătând unde şi cu cine s a preparat, sa înţelege ambele peliţiuni trebuesc timbrate; închipui i-va dacâ un pension are 80 s.ia 100 copil trebue sâ facă 160 până la 2o0 petiţiunl şi acâsta de două ori pe fie care an!... Dc sigur ca daca va mai sta mult d-nu Star. a, (nu’l ajute bunul D-zeu,) la minis-tei, ne vom pomer i In vr’o buna diminâţâ ^ ca copil noşlrit vor ajunge sâ p6rte timbre pe pălării şi haine. A.-ăsta sâ fie bura îngrijire de interesele invatamântulut ? Piiimiţl, vă rog, d-le redatore asigurarea pi ea dio'insei mele ronsideraţiuni. Un părinte, ---------_■ .o»--------- 1)E PRETUTINDENI Iaci ri&tuiile balcanice In cercurile curiei din St. Petersaurg, se vorl eşte, ca trei corpuri de armată se c< ni entrâza la miazâ-zl a Imperiului, cu eventuala desiinatinne pentru a trece în ^ Bulgaria. A emenea se zice câ Austria are gata la g aniţa sa râ;aritâua 50,000 omeni pen-Ir i ori ce întâmplare. In Muntenegiu, la llieka, s’a ţinut o mare acu mre, sub preşedinta Marelui Voivod Boz o PctrovicI, în care s’a espus, ca o ■otala învinge: e a Serbiei este o cestiune ce priveşte In 'riga naţiune serbii; şi câ prin ui mare Mun'enegrenii nu vor putea sta u> i âsaiorl. Se zice, ca la Rieka se afla chiar prinţul Nichila, domnitoru Muntene-gn.lut. —x — Ma dagascar. ^ Amiralul Miot, comandantul flotei franceze. ce blochiczâ de aprâpe dout ant maica insula a Madagascarului, a avut o întrevedere cu ioul înalţi funcţionari mal-gaz', pentru deschiderea tratărilor de pace. i upâ cum se telegraliază ziarului englez »c/ ndurd din Tamatava, dacă Francia va 1( imnţa la prolectorat asupra Madagascarului, guve nul Reginei Hovasilor, crede ca 8t: va Pu 6.i ajunge la o soluţiune paci-n câ a r’ifc endulul. Cutremur în Algeria Din Alger se telegrafiează. câ la 4 Decembre sera şi noptea s au simţit cutremure de pământ, mai slabe în oraşul Alger şi pe costele mârei, sguduiturele aa fost destul de puternice în năuntrul ţârei, precum la Bussaada şi Boghari, unde s’aa surpat câte-va locuinţe. —x— Holera Insula Cristina din Spania, aşezata la gurele Guadianei cum şi ostrâvele ce o în-conjâra, aa devenit un adevărat focar ho-leric. Populaţiunea destul de numerosâ, se compune diu pescari Spanioli şi Purtughezî; iar în nâuntrnl însulet se află un penitenciar cu 2500 deţinuţi. Pe mal s’aa îngropat, mai la suprafaţa pământului sute de cadavre. Populaţiunea fuge în masa; iar preotul şi mediculinsu-et aa rămas să tndeplinăscâ sarcina de gropari ! Din părţile acestea aa pornit Ingrozi-t6rea holeră din 1834. Birmania Anexiunea Birmaniel la imensul impe-ria nnglo-indian, este lucru hotârît.. Dupâ supunerea regelui Ihibav, vice-regele In-dielor a da ordin d-lui Bernand, un înalt funcţionar englez, a pleca la Mandalay, capitala Birmaniel, cu mal mulţi funcţionari civili spre a lua administraţia pro-visorie a (ărel, tn numele reginei Victoria. D’o cam-dafâ regele Thibav, cu toată familia sa, este deţinut, ca prisonier în-tr’un pavilion al palatului din capitala sa, pe care a ocupat’o deja generalul Pren-dergast. —x— Statele-unlte ale Amorice 1 Din Panama să semnalează un uragan pe coastele d’Aspinvablulul. Mal multe vase s’atâ naufragiat; calea ferată a fost vătămată şi comunicaţiunile telegrafice întrerupte. Asupra oraşului maritim Colon s’a abătut o înfricoşata vijelie făcând mal multe victime omeneşti şi aruncând 14 vase pe c6stâ, de care s’aa sfărâmat perzftndu-se cu desăvârşire. —x— Turci a Ambasada turcâscâ din Viena desminte intr’un chip formal, zgomotul răspândit de unazi de ziarele ungureşti, despre un atentat ce s’ar fi îndreptai 'asupra sultanului de către un eunuc. ----------—----------------------- Revista judiciară Curtea de Casa(iune secţiunea II, sub preşedinta D-lul preşedinte Th. Rosetti a a-vut să resolve zilele trecute două cestiunl forte importante. Eaca, in câte-va cuvinte, în ce sta jurisjprudenţa admisa cu acăstâ ocasiune. * * * Epitropia Madona IJudu din Craiova, dupe cum sâ ştie, a fost a-nume instituita prin testamentele fondatorilor pentru scopuri de bine-facere. Fiind vorba despre modul administrare! acestui aşezemânt , Curtea de Compturi a chemai înaintea sa pe Epitropi pentru a’l supune la darea de socotele, basându-se în acâsta privinţa pe desposiţiunile art. 15 şi 38 din legea el organica. Cu acăstâ ocasiune, înaintea Curţii de Compturi s’a pus cestiunea dacâ stabilimentele private de sine slâlâtore şi neatârnând de comună, judeţ, sau stat, sunt sau uu justiţiabile, în privinţa socolelelor de acea Curte? Curtea de Compturi, în secţiunt-unite, a admis acăstâ teorie şi a supus Epitropia Madonei Dudu la predarea de socotele înaintea sa. Cestiunea a revenit la Curtea de Casa-tiune care a casat decisiunea Curţii de Compturi judecând în acest mod: Epitropiile aşezemintelor de bine-facerl instituite de particulari şi cari nu alârnâ de stat, judeţ saa comună nu sunt obligate a preda socotelele la Curtea de Compturi ; acesta autoritate are a se ocupa numai de eompturile acelor stabilimente dependente de stat, comuna sau judeţ. Acesta este sensul art... din legea de la 1864 a-supra Curţii de Compturi. Nu va sâ zică insă că administratorii a-cesior aşezăminte sunt suverani şi câ nu aa sâ dea socotelâ nimănui. El sunt jusli-ţiabiii, în acesta privinţă, de instanţele ordinari, dupâ reclamaliunea rudelor fondatorilor sau în lipsa sau nelucrarea acestora, după acţiunea autorităţilor in circumscrip-(iunea căror funcţionâzft acele stabilimente, adică stalul sau comuna Epitropia Madona Dudu a fost repre-sentata înaintea Curţii de oasaţiune de d. avocat C. Boerescu, iar decisiunea este pronunţata în ziua de 28 Octombre trecut. ♦ ♦ * In şedinţa de la 6 Noembre curent, In-nalta Curte avea să decidă asupra recursului fâcut de Ministerul de resbel contra unei hotărîrl ajud Prahova, relativ la es-propriaiea unei porţiuni din moşia Tunari a d-lul G. Vernescu, pentru lucrările militare ale fortificaţiunel Bucureştilor. Cestiunea ce se ridică era acosta: pentru lucrările militare este nevoie ca o lege să declare utilitatea publica, precum se prevede în caşurile ordinare, saa este destul acest lucru să fie declarat numai prin-tr’un decret regal? Tribunalul de Prahova nu admisese cs-propriarea d-lui Vernescu, pentru câ nu e-xista nici o lege pentru declararea utilitate! publice în speţa. Curtea de casaţiune însă a anulat hotârîrea Tribunalului judecând ca nu este nevoie de o lege speciala pentru lucrările militare, fiind îndestulător un decret regal care să pronunţe u-lili'atea publica în acăstâ privinţa. Decretul regal are a specifica utilitatea publică şi terenul necesar pentru lucrările militare, fârâ sâ fie indespensabil ca el sâ individualizeze a-nume pământul luat de la fie-care proprietar, acâsta fiind lăsat a se regula prin operaţiunile fâcute la faţa locului în lipsa recurentului, usând de dreptul, ce i se da prin legea speciala asupra es-propierei pentru causâ de utilitate publica. * 4« * Curtea de Apel secţiunea I, sub preşedinta d-lui prim-preşedinle Adolf Canla-zurino, cerceta într’una din şedinţele trecute procesul unul birjar lanoş Ferenz condamnat pentru lovirea unul copil. Caşul nepresentând nici o dificullate, Curtea admite apelul şi pronunţă numai o a-mendâ de 20 lei. -— Nu se poate, d-le Prrşedinte, sa daO numat zece lei? se ruga condamnatul. Sunt om sărac ! Aceasta tocmeală propusă de bietul birjar a provocat un rîs general în auditor. Jns. ------------------------------------------- Teatre - concerte - petreceri TEATRU NAŢIONAL.- Mercur! 27 Noembre, l.inda cu d-ş6ra Leria. SALA ROSEI,.—Madame l'Archiduc. SALA ORPUEfj.—Represeutaţiunile trupe! lo-nescu. SALA TEATRULUI NAŢIONAL, serbare data sub patronagiul M S. Reginei şi organizata de domnele societate! Rucurescene, Sâmbătă 30 No-ienibre 1 885, mare bal cu tombolă şi cotilioll CU figuri, dat Iu folosul lotărie! Ateneului. începutul la 9 ore ■ - ——4BMB*1**----- INFORMATIUN1 I Comitetul grupului Românului, care se întocmise în scop de a ajunge la unirea partidelor coalisate de ast&zl, termintlndu-şî misiunea cu care a t'ost însărcinat, s’a disolvat. * * * In consiliul de miniştri ţinut astăzi de dimin6(ă la palat sub presidenţia M. S. Regelui, s’a decis ca guvernul sf fie fdrle reservat în răspunsurile sale în ceia ce priveşte politica externă. * * * Astă-zî re fac ghisdurl de scânduri spre a se putea scdte cadavrele nenorociţilor soldaţi din puţul de la Arsenal. * * * Regulamentele militare, privitdre la ţinuta Irupel şi a oficerilor, interzic militarilor de orl-ce grad, să umble cu manta.ua aruncată pe umeri, şi ’l obligă sf o îmbrace pe mâneci şi sf o încliee. Spre a da exemplul cel bun, generalul Fălcoianu, ministrul de rfsboid, portă mantaua sa ca o mantie de toreador. * * * Mâine seară colectiviştii se vor a-duna la Senat sub privegherea stăpânului lor d-nu I. Brătianu. * * * Penă acuma sunt înscrişi la Cameră pentru a vorbi în contra adresei d-mi G. Paladi, TiIu Maiorescu, Petre Carp, Cogâlniceanu, Corne». şi Cio-cazan. * * * La clubui militar, s’a dai anul trecui un mare bal pentru serbarea a-niversărel luărel Plevnel. Anul acesta nu va fi însă nici un bal: unii dic din causă că curba este în doliu, alţii, din causă ca relaţiu-nile dintre acest cerc şi ministerul de război sunt departe de a fi amicale, în urma incidentului din zilele trecute. ţ 4* * Rămăşiţele poetului Gr. Alexan-drescu aQ fost depuse în biserica sfântu Glmorghe Noîi Mâine va face înmormântarea. ♦ * 4c Intre obiectele care se pot câştiga la tombola în ziua balului dat în scopul construirel Atheneulnl, se găsesc două tablouri trimise de d-nil Aman şi Mirea, cunoscuţii noştri pictori. * 4c 4c Se zice că astăzi d-1. prim-ministru va avea o întrevedere cu represen-taritnl Auslro-IIngariel, spre a se înţelege în privinţa noilor tarifari vamale. ----:---------------------------------- Representajia în folosul răniţilor E'i sârâ a fost, în salinele dămnei E. Oleleleşanu, representaţia dalâ in folosul răniţilor sârbi şi bulgari. De la orele 8 publicul a început sâ sosâsoa, şi în scurl timp salonele erau pline. Sala de spectacol, decorata eu mult gns! conţinea aprăpe trei sute de persăne. Scena era împodobita cu armele sârbiel ■4 bulgariei. Programul forte ales coprindea două comedii: Les deux veuves şi la Victime. D-şora Leria a cântat o arie din Bărbierit ?. FERMO 27,—STRADA LIPSCANI.—27. CTO‘;R,STrX» BUCCTRESCX 27 Numire ÎS 8 5 5",'« Rrnt.i atDortinbitk . fXV/4 5 1,, h>n!n perpetua 86*,» 6 Oblig de stat .... 83 6"/,, O'die. de st drnuin de Cor . 7° Seri . fune rurnte . Ţ)2 'I* 5 ,4 Ser-*, func rarale . 85’,, 7".,, S.ris func. urbano. 96 6 1, Scris. func. urban». 9 i 5 h Scris. fonr. mbsnc 80' , 8°io Impr mntni romnnsl . 71 Vi Oblig. Casei pens. (let 10 dob.) . 205 Împrumutul cn premie , 30 Ar ţinui bân el naţion. . 10-50 Acţiuni 5",0 » » » 199.65 Rubla hârtie Cms-j.1 <3.e Ba-ris Renta Komînă 88 Lose otomane 35.25 Schim'o Paris 3 lnnî ..... 100 > la vedere 25 -25 Londra 3 Ioni » la vedere .... 123 75 Berlin 3 luni , 2.01 Viena la vedere .... ZIARULUI 99 Strada Episcopiei, No. 3. ANUNC1URI si RECLAME anunciurl pe pagina a IV, linia 30 bani, anunciurl şi reclame pe pagina III 2 le! linia. BURSA PARISULUI Cursul d" h 10 Decembre 1885. Renta franceza 4jum. la suta, 108.45 — deto bulevard 10 ore, 108,f)0—Renta română perpetua o la sută —.— deto C. F. R. ti la suta —Acţiunile bâncel române—.— Cred.tul Mobiliar Român —.— împrumutul Llen diu 1879, 8‘55,— idem din 1881, 287 — Ranca Otomană, 498.75 deto bulevard 10 ore, 198,75. Datoria turca 14,20. Lose turceşti, 35,50. Datoria unificată egipteana ti la suta 323.— Schimbul Londrei la vedere 207,62, deto la Berlin 3 luni 123.— lîursa Londrei Consolidatele engleze 99 jum. Schimbu Parisului pe 3 luni, 25,39, deto la Berlin 3 luni, 20.54, deio la Amsterdam 3 1. 12,03 Bursa de Viena Napoleonul 9,985. Ducatul, 5.97. Imperialul, 10.30 Lire turceşti, 11.40. Argin contra hârtie, 100. Rubla hârtie comptant 123 Acţiunile Creditulul-Anstalt 2.864. Renta metalică 5 la suta, 82.70. Renta hârtie 82.30. Renta aur, 108.90. Lose turce 17.50 Schimbul Londrei la vedere 126,60. deto Pasis la vedere 49,90. deto Berlin la vedere 61,90. deto Amsterdam la ved. 104.35 Bursa de Berlin Napoleonul 16,15. Benin română amorli-sahilă 5 Ia sulă, 92. Obligaţiunile C. F. B. 6 la sută 103,50. deto deto 5 la sută 100,80 împrumutul danubian Openheim, 107,70. Rubla hârtie comptant, 199,37. Schimbul Londrei 3 luni 20.24 deto Parisului 2 luni 80.40 deto Amsterdam deto 168,10. împrumutul municipal Bucureşti 1884 91,10 BrJh *' irtr BANCA „PREVEDEREA*1 SOCIETATE ANONIMĂ DE ACŢIONARI AUTORISATA DOAMNEt^r CAPI FAL 1,000,000, Lei. D E SUYERN B UC URE SCIfl- Operaţiunile BAncei nuni celo următoare: I. SECŢIUNEA FINANCIARA 1. Primesce fonduri spre capitalisare şi fructificare cu 6g, pe 3 luni, 043 pe 6 luni şi 6 g pe an de la 15 luni in sus. 2. Avonseeă hani pe deposit de efîecte publice pe objecte precioae şi în eompt curent garantat. 3. Scompteneă poliţe şi efieete comerciale. 4. Cumpără şi vinde bonuri şi efîecte publice române. 5. Incasseoeă pe comptul altora, ort ce venii urt sau efiecte comerciale. II. SECŢIUNEA COMERCIALA 1. Importă în comission şi consigna-ţiune tot felul de mărfuri şi produse din state streine şi exporta produse din (arâ. 2. Procură autorităţilor comercianţilor şi antreprenorilor produsele fabricatelor indigene şi slreine. ‘d.Ripresintăcase de comerciiî şi fabrici pentru mărfurile? şi 'produsele lor. III. 8KCŢI UNEA INDUS FUI A LA 1. Se ocupa cu operaţiile fabricărei următoarelor produse indigene : Ipsos din cariera de Ia Slefescl. districtul Prahovn. Margarina în usina situată in marginea capitalei Lemnărie de lucru in studii pregătitoare. 5 !i«r o 1-0-0- 0-0 o ;V o o o o o o~5 -.y o A-â-5 6 O O O-O-O- (( LICEUL „ALECSANDRI (fost Institutul „Hel/ade“) TNTo. 1, Buc\ir»»oi- 1NTERNATSI EXTERNAT Far1 prtnriiţr* ţi liceale. — Preparnţiuitl pentru lisfalaureat şi scoli speciale. Local anume clâilit pentru Institut. -----*--- Dornuti're şi cili de simţiţi o(i»ţiâse şi bine aerate; tdte condiţinnile igienice de aprdpa şi irioe oi«rft>-, - Hltt tn institut, calde şi reci.-~ Aparat de stidaţie, duşi, etc. — GimnwitM de iai. • Uiiimaetiol de vâri — Infirmerie Refectoritt organisat diijiS sistemul cel iu*l uutt. — biblioteci. — Mase# cu obiecte de studii!. — Grădină botanică. Curmurile se fac < ouform programelor oflciule. Li 1». mie franeeai şt germană HUiit obligatorie, cete-l-elte rămân facultative. Liceul pin di un bogat nmteria! pentru cercurile do intnlţiuna şi profesori! dsll cnisosclii-ţeler matematice şi naturale, o îutimlere reclamaţi de progrosul sciiuţdor positive. Stodiile Liceului copriud următârelo secţiuni: 1. Cursul primar complet cu limba freucesi şi germani obligatorie; S. Cursul Vicealj . Prcparaţlunt pentru examenele «celei militare, conn-rcisli şi bacalaureat Plata anuală var. i«.i de ia 5 li lei Iu 1,5" > jeţ .lupa ntutqa şi «ta 1 ce freev ntă elevul. Prospecte deMnşitâre se trimit prin poată la ori*. •; cerere. Pentru iofermaţiunl a se adresa de la orele 8— 10 e. m. şi de la 4 fi p m la cancelaria Liceului. Director-Proprietar: ST VELI ESCU • O—0"0—O o 0-0-0-0 0-0 0-6-0 jj%) DE VFNZARE la Tipografia C P.-Conduratu, str. Teatrului, 8. Hârtie mauulaturâ cu Ici Io. MERSUL TRENURILOR CA FERATE ROMANE Valabil Inl 2t° Borurnştl-Koinan. Arătarea Trenurilor lîncDrcţtl-VercioroTB Uncureşti-Rtargln Arătarea Trenurilor Romau-8ncor«ştî [ STAŢIUNEA Tr. ac. Tr. p. Tr. p- Tr. pl. Tr, ac. STATiLlNKA T. fulg. T. ac. | Tr. p. noapte a. m. dim. dim. 5.00 p- m. dim. p. ra. Bucureşti plec. ll.oo 8,30 7,45 h,45 5,17 llncnrescî pl. 4,05 9,oo 4,30 Chitită 11,13 8,46 8,03 — 5,31 Chitii». ţ— : 9,14 4,47 Buftea — 8,59 8,i9 — 6.09 Ciocănesc!. — 5.07 Crivina 9,20 9.04 — 6,09 Ghergsnî. — 9.47 5.27 Titu. 5 07 1»,03 5,5) Ploestî 12,17 20.05 9.35 8,19 6.86 Găesc!. i0,30 fl*ara Valea-talug&r. -7* 2 ".48 8.80 Pitesc!. 6,24 11,35 7,55 Albeşti — 11.00 8.52 Corbu. p. iu. 9,06 Misii 1,14 11.30 9.52 Potcdva. 12,48 9,24 Montooru — 12.10 p. m. 10.57 Slatina 8,08 l,i8 10 04 tiuîM 1,59 1^.25 i.OO 11.20 Piatra 1,40 10,32 R.^ărat 3,12 — 2.15 4.23 Balşn 1,57 10,54 Focşani d. 4,16 Tr. 7. 3.38 6.38 Păleşti -U 2,19 11,23 Mira- os ti 5,00 2.0 0 5.15 11.00 Circea searit — 11,35 Pnfestl — 2.26 5.57 Craiova 9^0 2,54 12.01 Adjnd 6.01 *2.55 6.39 Filiaşi 20.17 it,5o 1,04 F-isiut 6 24 1.20 7. 8 Bntoegt! — V- 1,25 Kâc&ciuul — ' 1.48 8,01 Strekaia 4,24 1,47 Valea-Se&că 2.2-) 8.41 Timnea 2,10 Kacifl 7,31 2.40 9,35 l'rumşoru • 2,20 Gatkinf — 3 32 J 0,29 Paleta 11.30 5,3 2 16 Roman sos. 8,45 4.10 11,15 T.-Severin 12.03 5,62 8.34 dim. p. m. noaptea Vârciorova sos. 12.05 6,15 4.00 STAŢIUNE Arătarea trenurilor Bncnrest! Filnret Sintestl Vidra Grădişte Comsna Bănoasa Frăteati Giurgiu Smârda pl. Tr f. | Tr. p. | Tr m 5.40 BUS. 6.24 7.10 a m 7.10 7.40 7.58 8.06 8.16 8.26 8.52 0.10 9.25 9.3» p. ui. 3.30 6.i>5 6.33 6.40 7.01 7. 1 8.03 831 8.45 V6r<-lor o t a-II n c n res ti noapte p. m. m. ; sr va | dim. noaptea Roman plecări 8.2f 1230 5.45 Vârciorova pl 7,45 11.00 J t.35 Gatbinî — 1,07 6.37 T.-Sevsriu 8,09 11.25 12.11 Ikcăfi 9,2' 1,40 7.20 Palota 8,44 li.69 I 12,53 Valea-Seacă — 2,17 8.15 Prunisoru a. — — 4,10 Eăcăcinn! — 2,48 8.59 Timnea — P» III. 1,26 Sascnt ||,21 3,18 9.43 Strebaia 12.40 1,49 Adjud 10,45 3,52 10.29 Botoest! 2,07 Pufest! 4.11 dim. p. m. 11.01 Fitiaeî J0,04 1.11 2.30 Marăsesti 1M8 4,34 6,4') 5 05 11.30 Craiova Jl.OU 1,58 3,42 Fcsanî 11.52 8,26 5,45 12,49 Circea — — 3,-58 R.-Sărat 12,01 Tr. 6. 9.55 2,14 Peiestî — 218 4.12 Ilozăii 1.46 11,35 il.00 3,33 Balj — 2.40 43) Mepteorn — 11,53 — 4.28 Piatra — 2.58 5.03 llizi! 2,50 i 2,39 5,33 Slatina 12.28 3.23 5.44 Albeşti — 1,. 0 — Tr. 22 6,"6 Potcoava 3.5» 6 17 Valea-Călug. — 1,18 Reara «eara 6.25 Corbu — — 6 41 Pluestţ 33! 1,35 8,05 9.57 6,45 Piteşti 2,23 5.23 8.25 Critiua — 2,22 8,35 10,41 GSestî — 6.20 9.24 4 Titu 3.4, 6,50 10-04 Buftea — 2,59 9,12 — 11,11 tiberganl __ I — 10.23 Chitită 4,48 3,15 9,26 11.16] 11,22 Oiocâuest! — fieaiii 10.41 Bucurat! sos. 5,00, 3,3o! 9.40 11,30' 11,35 C'iitiia P 7.42 11-01 1 1 p. m. 1 aeara toaptea I a. m. Bucureşti 4,45 7.55 11.15 i Suiirda Giurgin Friteecl iiineasa Coiuaca Gr&disce Vidra Siutescî Filaret Bucur. Giunşin-Hucnreştl p. Ui. | a. 2.25 pl. sos. 8,52 . iu. 8.00, 8.M 8.27, 8.53 9.24 9.31 9.42 9.5! 10 3J 10.45 p. m. 5.40 5.55 6.10 6-40 7.17 7.26 7.42 7 53 8.21 9.00 UalaţMLizgfi noapte a. m. Galaţi pl. 7,00 s»ara Bărboşi 2,4" 74" 8,10 Brăila 2,27 8,55 Muftiu — 9,00 Janta 3,21 9,34 Fă a re! 3.47 0,08 Oilibia >.43 Bnzâii sos. 4,45 8,(5 BuzeS-Galaţ! uaopte p. m. Buzâii pl 41,53 12,45 Cilibia dim. 4,15 Făuri" 1286 2.46 Jiutca 2,18 2,2 > Mnttju 2,49 dim. Brăila . 2,21 3.3i 6,45 Bărbos! 3.06 4,11 7,30 Galiţ! sos. 4,45 Tergovişte-Titn a. ni p. IU. Tergoviste pl. 8,1 1.50 \ ăcărest! 8,33 5,15 Nnceto 9,00 5.40 Titu sos. 9,3n 6,10 Galaţi- rdâiSşBştr 8TAJCNF- Arătare» trenurilor V ] Tr. ac. 1 Tr. p Galaţi pl. Bărbos! Serbesti , a. m. 8.05 8,43 9,12 hnlependinţa lîann-Cduaâhf 9,28 10,10 Ivest! dim. 10,34 Teoncifi 5.0 - - 11,23 Mârăcestî sos. ; 5,-jOi 11,64 MSrăşeţtY-Galaţt 1 seara p. m. Mărăsestt pl 11,13 4,40 Tecuci ii 11.47 5,31 Iveşti Hann-Conaclii 6,03 «,‘26 ludcv-uidaiţe Serbesti Bărboşi 7,0a 7,24 7,55 Galaţi 8,30 Plpoţtl'F rodeai dim. dim. «cura Plocrcî pl. 40,00 8,49 7,"1 Băicoii! 40,35 9,28 7,39 Câmpiua 05,29 9,51 Comarnic Jl,27 10,17 8,29 Sinaia 12,09 11,03 9,08 Bnştelli p, m. 12,26 11.18 9,23 Predeal sos. 12,50 lt,4" 9,45 iVeiloal-PIoeştî p. m. 0. ta, dim- Predeal pl. 5,40 5,50 7,30 Buşteni 6.01 6,11 7.50 Sinaia 6,19 6,52 8.09 Comarnic 6,52 8.25 8.42 Câmpiua 7,16 8.5» 9.05 i’ăicniu 7,38 — 9.27 Plosscî sos- 8,10 9.42 9.55 Tita-Tirgorlşte Titu pl 1 '.25 seara 7.00 Nnceto 44.07 7.42 Văcăresc! 11.35 8.10 Târgovijte sos 44.55 8.30 Plooştî.Slftnie STAŢI flN'E A ratarea trenurilor Tr. ful. J Tr. ac. | Tr. p. Ploescl Poiana Slănini Slăoie Poiaua tinda Ploestî pleac. sos a. m. i 10.45 11.10 12.12 12.40 Slăuic-PlOcŞlT plec. sos. p. in. 6.00 6.23 7.22 7.50 Teciiciu-Rerlad 1 a. m. a- m. | Tecncid plec. 6.15 11.40' Bercheri 6.48 12,21 Uhidiceu! 7 16 12,58 Tuto va 7.32 l,2i)| Bârlad «OM. 8.00 1,50 Rerlad-Teeuclil a. m. p.m. Bârlad plec 8.4» i.60 Totova 9.14 3.24 Ghidigeui 9.41 3.51 Berbec! 10.10 4.20 Tecncid feDlt. M.40 4.50 laşl-Fnffbenl p.m. - a. in. 1- laşi plec. 3,25. 11.50 Un^henl SOS. 3,19 1.21 Uaglienl'laşî p.ra. p.m. Ungbenî plac. 2,00 4,40, iijî SOC. 3,32 812 p. m. Vprescî-Botoşanî p. m. p. Bl. plec. .2,08 9,49 806. 2,03 11,42 plec. 5,21 3,15 80S. 7,21 1,55 Câmpina-Doftan a Bămpiua Doftana Doftana Cămpina plec. sos. plec. soă. a. m. 11,20 11.40 p ui. 6,40 6,58; Tipografia C. Petrescu-Conduratu slr. Tea Irului 8. Koman-luyl STAŢIUNE Arăt. Tren. Tr. ac- Tr. m. Roman pl. Păscanl T -Frumos las! sos. dim. 9,15 10,51 11,53 1,5! p. IU. 4,47 7,15 8,24 9,52 iaşI*Uotu»H laş! pl. T.-Frumos Păşeau! Roman sos p. m. 4,»8 5.25 7,15 7.53 dim. 6.52 8,35 10 1 IU î PăşcauT-Suceava Păşeau! pl. Verescî Sucoava sos. dim. 19.40 12,08 12,23 săra 7,15 9,47 10,09 Saeeava-l'fişcaul Suceava pl. Verescî Păscanl tos. p. a-5.00 5.40 6.41 dim. 6,54 7,51 1 9.45 Adjud-Tergul-Ocua Adjtw pl. T.-Ocna sos. T.-Ocna pl. Adjud sos. p- m. 4.15 6.10 a. m. 10.35 12.15 Constanţa-Cernavodă Constanţa pl. Mnrfatlar Me lgidio Cernavoda s. p. IU. | 2.50 3.37 4.18; 5 C2| dim. 9.10 9.57 10.38 11,22 Cernarodă-Constaiiţa Cernavodă pl. Medgidia Mnrfatlar Constanţa s. p. m. 6,50 7,45 8,29 9.10 p. m. 2,90 2,55 3,;tP 4,22 ,33 www.dacoromamca.ro