1
ANVL I Xo. 8
MARŢI 26 NO HM BRE 1885
GriT30SE G. PEUCESCj
jHysjiijy yyllwlc
ABONAMENT! :
In Ţhlrtl i ?n Ji> li*, li ţtiji	.i |i{ttf! ill IC'I
ni ^ir.iini‘1.11»' 1 »ţ\ iţii (i i li Im.ii |i*l
I{ K i> A I T ! A
Kn. .1. /‘iuta Episcopiei. No. 3.
B--bv ?Tî:r DE LA VRAEGEA
Frlca-reiAîlti'
ANUNCIUSI-
iiimin itiii \u j»nt;vi .1 ; nrti li ii.-l ill linii, «OUA
nuri - i n rii.nii- i><- pCI/W-i U t gJ« l ţi‘((a,
AîiMlMvI'IiAl'lA Nn. 3. Piaţa Episcopiei. — Nn. 3.
Se apropie zece anî de când actualul Prim-ministru se afla în capul afacerilor ţereî,
In practica tutulor instituţiuni-lor, in aplicarea tutulor legilor, Primulnniinistru nu s’a distins de cât prin dispreţul sân pentru tot ce popoarele civilisate sunt deprinse a respecta ca sacru şi inviolabil
Sistematic surd la tbte îndemnările, la tute deşteptările opi-niuniî publice, uitând şi repu-diând principiile în numele cărora a primii puterea d. Ion C. Bratianu a dat ţerei spectacolul unei dictaturi fără nume, fara me-surâ şi fara scrupul.
Excesele de tot felul, perse-cuţiunele revoltatbre, compromiterea finanţelor ţârei, inaugurarea unui sistem economic greşit şi dăramator intereselor celor mai vitale, a adus ţara la disperare,
Ast-fel roadele triste ale acestui regim de risipa, de dâsfrau şi de despotism a avut de con-sequenţa, părăsirea lui de către mai toţi acei oameni cari de şi la început ’i-au dat concursul lor, n'au putui însă să-l mal susţie cu preţul onoare! şi demnităţii lor de cetăţeni.
Mai presus de toate, ţara este aproape unanima a constata că în relaţiunele noastre exterioare, prin guvernul acesta se exercită o politică ocultă, lipsită de sinceritate, care în trecut ne a a-tras umilinţe dureroase, iar în viitor ne inspiră temeri chiar pentru existenţa Statului român.
Natural este dar, ca un singur şi acelaşi sentiment să mişte toate inimile, ca aceiaşi datorie sa se impue tutulor oamenilor de bine pentru ai mal presus de deosebirea opiniilor lor politice, să ’şT dea mâna pentru a adopta drept ţinta a activităţii lor şi drept linie de purtare apărarea intereselor generale şi conservarea cu ori ce preţ a patriei comune.
Aceasta apropiere între toate elementele independente şi a-doptarea acestei regule de purtare va avea drept efect sa dea ţarii încrederea în sine.
In faţa suferinţelor generale, a
sărăciei şi a sdruncinâreî tutulor claselor sociale, prin urcarea ne mal pomenita a dărilor şi sar-cinelor de tot felul, nedrept a-şedate, viţios repartite, şi stoarse într'un mod adesea neomenos şi barbar.
In faţa cinismului demoraUsa-torşi a îngrăşerei favoriţilor regimului cu banul şi sudoarea contribuabililor muncitori şi oneşti, sistem care a avut drept resul-tat dividerea naţiuni in exploatatori şi exploataţi, în învingători şi învinşi;
In ţaţa urcărei datorii publice care este aproape de un miliard, datorie înspăimântătoare ce robeşte viitorul producător al ţarii pentru un întreg secol şi cire merge tot crescând fără margine pe când, prin sporirea nebunească a cheltuelilor şi prin regimul de tarife nechibzuite, se ruinează de o potrivă şt producătorii şi comerciantele şi consumatorii, se-cându-se ast-fel orbeşte, şi unul după altul, toate isvoarele de a-vuţie şi de înflorire a statului român:
In faţa relei şi necapabileî ad-ministraţiuni, care, cu toate sacrificiile băneşti făcute de ţara, nu se distinge de cât prin practica desordineî, a slabei şi anihilatei noastre justiţii, precum şi a chaosului de desordine ce domneşte în toate serviciile publice, şi în special în aşezămintele de credit.
In faţa situaţiunel grave în care se găseşte România, în raport cu evenimentele din afară, şi a îngrijirea legitime şi generale de a vedea în capul ţării un guvern necapabil şi neprevăzător şi astfel putând provoca o fortună care să pericliteze şi ţara şi tronul.
In faţa dar a unul guvern discreditat ca cel actual, care în mijlocul confiagraţiunel orientale ce ne ameninţă, nu va putea găsi sprijin în ţară şi prin urmare nici va fi în stare de a face faţă împrejurărilor.
In vederea tutulor acestor con-sideraţiunl, a abuzurilor şi a nelegiuirilor care la tot pasul se presinta în toate ramurile activităţi guvernamentale şi care au
străbătut până şi în armata ţării din care Primul ministru actual tinde a face o succursală a partidului sau şi o unealtă de opresiune, Oposiţiunea represintată prin partidele Liberal-Conservator şi Naţional liberal, păstrându-şî fie care partid individualitatea sa politica, datorita principiilor şi credinţelor sale, şî-a dat mâna gru-pându-se in jurul uneia şi aceliaşT idei : aceia a salvării ţării cu orl-cepreţ, mai ales în vederea vijeliei exterioare ce ne ameninţă.
Ast-fel dar ne am unit ca să a-jungem la răsturnarea regimului nefast ce ne apasă şi ne desono-reaza, ne am dat mâna ca prin-tr'un guvern de transiţkme, să facem a se restatornici ţara în posesiunea de sine şi asigurân-du-i, în condiţiunl de lealitate, libera şi sincera manilestaţiune a voinţei sale.
Aceasta este datoria fie cărui român iubitor de ţară, de dreptate şi de libertate, acesta este scopul şi misiunea alianţei noastre!.
In numele partidului Naţional liberal Dumitru Dnltianu, M. Cogulniceami, («emirul X. Ha-ralamhie.
In numele partidului Liberal-Conservator Laisear Catargiu, G Verii eseu, General 1. Km. Floreseu.
- «•
fsi rr u a r i .a
Partidul liberal-conservator a reprodus deună-ijl manif stul sân din 1884, şi partidu' libera l-n a li onal a publicat Sâmbătă pe al s£u.
Acum apare şi manifestul oposiţiel coalisale. Prin acest fapt, ţara sâ găseşte in faţa urnei situaţii exlra-ordi-nare in analele regimului parlamentar.
Aceste două partide care, prin principiile lor opuse, prin precumpănirea mutuala ce ’şî aduc, sunt factorii necesari, sine ijHibus non aT regimului parlamentar: aceste doue partide cari s'au combătut, se află astă-dî întrunite intr'o încercare comună.
Duşmanii de erl îşi dau mâna azi.
Care e cauza acestei evoluţii ?
0 părticică din partidul liberal după cea profilat de sprijinul coreligionarilor săi politici pentru a ajunge la guvern, s’a grăbii a abuza de putere pentru a călca tocmai principiile care o adusese la cârmuirea ţârei.
Abusând de puterea el, a falsificat alegerile, şi, prin acest mijloc, puţin, câte puţin, întrega constituţie, lăsând în locul faptului, vorba, şi la adăpostul vorbei, minciuna.
lată de ce dine nit oneşlf al partidului liberal-naţional au simţit neapărată şi grabnică trebuinţă de a rupe orl-ce legătură cu partidul colectivist.
Ei ş’au dat mâna cu partidul liberal-conservator. Lăsând de o parte orice ură veche, amânând lupta de principii; înţelegându-se lesne, fiind-că sunt cinsliţl şi'şl iubesc ţara mal presus de orl-ce, s’afl învoit cu loţil ca să rgsldrne regimul actual, care pentru unii este o bălă, iar pentru alţii o ruşine.
Şl-aQ dat mână frăţâscă spre răsturnarea guvernului pentru că au simţit că ţara suferă de un răii material, brutal, continuo care trebne stîrpit cu orl-ce preţ.
Guvernul dar a rămas singur. Cbiai cel cari 11’aQ intrat în coaliţie, junimiştii de pildă, şi l)-riu Nicolae Bla-remberg, au dovedit în mal multe rânduri, nu numai că nu sunt cu guvernul, ci in contra lui.
In acesta situaţie, datoria M. S. Regelui. arbitrul suprem al partidelor, e indicată într’un mod limpede şi hotărî tor.
ivj. S, Regele trebue să’şl aducă bine aminte că chemarea sa de Rege constituţional îi impune datoria d’a se ridica mal presus de partidele politice, de a’şl da sema. că faptul de a se în-feoda îutr’o colectivitate, or-care ar fi ea, holărîl de ambiţie or de interes, ar fi de ajuns ca să’şi înstrăineze cu desăvârşire dragostea supuşilor săi.
M. S. Regele Lrebue să asculte cu luare aminte pe aceia cari îl dovedesc că poporul e obosit şi desgustat de d. I.C. Brătianu şi de guvernul lui, care a sfârîmat Iote strunele pe care legea lea opus rivnelor josnice ale individdor.
El trebue sâ înceteze dea mal ere de că întrâga sa datoria stă numai întru a iscăli, cu o mână inconseientă Uite legile, tOte decretele pe cari 'I le presintâ d. Rrâtianu şi slugile sale.
El trebue să sâ gîndiască, că este mal mare, mal mândru, mal regal de a fi Regele României de cât de a figura ca al doilea intre colectivişti, dupe cum ar dori d. Brătianu.
El trebue se chieme împrejurul seu pe <5menil desinleresatî pentru a le încredinţa grijea de a consulta păsurile ţărel libere, spre a’I vindeca ra-nele adinei pe cari guvernul actual le-a săpat fâr de milă în inima ei.
Şi în acest cas M. S. se va asigura că toţi românii, chiar şi aceia pe cari îndoeala şi bănuirea i-au înslreinat astă-zl de Rege ’şl vor faceodatoriă
sfântă de a se apropia de tronul regal şi de a’l dovedi,că cine deschidea prăpastia între Coronă şi popor era numai şi numai oligarhia ignorantă şi desfrînaiâ a d-lul Brătianu.
Alecu A Bălş.
Depeşile -Agenţiei „Havas“
Umistiinl inopole, f> Decembre. Gadban Efendi care a fost trimis «ic curând în Rumelia iu cualilale de comism-ăjulor, e numit comi-cr imperial pentru doinmiele Sofiiel, înlocuind pe Nehad-Paşa.
Constantinopole, 5 Decembre -	0 cir-
culară a Porţii notifica puterilor ca sultanul, iar nu prinţul Alecsandru, lrebue sa reguleze cu Serbia cestiuneu de armistiţiu.
Kngli'era a cerul Porţii dea propun# întrunirea unei noi conferinţe ce s'ar line la Londra; «lui1 Poarta nu pare dispusă a primi acest din urma oraş ca locul unei conferinţe.
Londra. 5 Decembre. — Libera bl aleşi suni acum în număr de H09 ; conservatorii, 214, si irlandezi) 8b.
Ma-iiiili. fi Decembre. Generalul italian care comandă la Mastiâh, a luai direcţiunea serviciului administrativ local dar declarând guvernului egipţian că nu voeş'e sa vatâme dreplurile suverane ale Sultanului.
Guvernatorul a cerul sa intre in Egipet cu 180 soldaţi «giplieiii. Iar soldai ii neregulaţi, cari sunt in număr de 4 sau 5 suie. au trecut la solda Italiei
Ltoiua, â Decembre. Camera. Domnu Deprelis, preşedintele consiliului, reşpunaând unei interpelări a Dlul Canzi relativă la ocupafiunea Masuahuiul, declară. ca e partisanul politicei coloniale comerciale si nu al politicei comerciale de cucerire, adăogând că ocupatiunea Masuahuiul a fosl un fapt special devenii necesar prin circumstanţe speciale.
Ministrul afacerilor străine, contele de Kobilant, declara din partea sa, ca e de acord cu 1). Depretis, că va urma politica D-lul Mancini si adaogă ea trebuie să imi-teze pe Germania a câril acţiune pro tectorc urmâzft acţiuni comerciale a naţionalilor săi.
D. Canzi intrebâud dacă Italia va retrage trupele sale din Masuah, contele de Kobilant respunse că; < ând onorea sa tiind angajată, naţiunea a înfipt drtpelul săfl unde va, ea nu’l mal retrage,
IN FORMAŢIUNE
Bucureşti, 5 Decembre. — Ştirile cele mal rele au circulat azi în oraş. *n privinţa sănătăţii împăratului Germaniei.
Inlonnăndu-nc, putem alirinu că aceste ştiri nu sînt intemeiale.
------------------«gî- -
Cum se esecută legile
vi
1880 Ianuarie 29. Monitorul No. 23 coprinde Legea pentru reacumpă-rarea căi ferate Roman-Virciorova.
Mal întâiu ’ini permit putină istoiie. in anul 185b. supt Domnia mult regretatului Vodă Ştirbei s’a iacul prima Lege pentru constituţiunea unei

\

www.dacoromanica.ro
2
EPOCA- 25 NOEMBFF.
căi ferate de la Vârciorova prin Craiova-Bucureştî la un port al Dunării care s’ar găsi mal priincios, spre a se putea lega tara cu Marea Nâgră. — Legea era admirabilă cum numai Vodă Ştirbei ştia să lucreze. Ea impunea ca proprietari mari să cedeze pământul fără nici o plată, iar proprietarilor mici li se plătea cel mult un galben pogonu; pretu îndestulător in facia folQselor ce le aducea calea ferată.—Constructiunea linii se da prin licitatiune publică societăţii care va cere cea mal mică dobândă pentru capitalul ce, după terminarea constitutiunî, se va constata că s’a cheltuit. — Acest mijloc a găsit Vodă Ştirbei şi Boeri ţări în 1856 pentru a avea o cale ferată bună şi a o plăti atât cât costă fără ca nici Societatea ce s’ar însărcina cu constructiunea, nici (ara să nu fie furată.
Daca Vodă Ştirbei ar fi mal stat pe tron, mal mult ca sigur că încă de la 1862, când Austriacil aQ ajuns cu căile lor ferate până la Bazias, am fi avut şi noi pe a Ie ndslre până la Marea-Negrâ.—Ne mulţumiţi însă cu bine, am cerut mal bine şi ca să avem mal bine n’am mal voit de Domnu pe Vodă-Ştirbeî. — Si Vodă Ştirbei ne a părăsit şi în ceea ce priveşte căile ferate de atunci 1856 s’aQ tot făcut la proiecte de legi pentru construcţiunea lor, însă, fiind că la spatele fie-căreia concesiuni era un gheşeft de care mult! voiaG să beneficieze s’afi tot respins până In anul 1868.
In anul 1868 fiind ministru Domnul 1. C. Brătianu a profitat de majoritatea de care se bucura şi atunci in adunările ţări şi a dat constructiunea căilor ferate, unei societăţi Germane, cunoscută supt numele de consorţiul Strusberg. — A dat’o cum se zice cu toptanul fără nici un proiect saQ calcul şi fără a se gândi măcar să ne asigure drumul până la Marea Nâgră. — Cadrul acestui ziar nu ne permite să arătăm cum Domnul iQn Brătianu şi intimii Domnii sale aCt dat şi au început esecutarea acestnî nenorocite concesiuni. — Tot ce amintim în resumat este că Domnul Strusberg, după ce a primit toţi banii a dat faliment fără să fi făcut mal mult de jumătate din lucrările plătite. — Concesiunea s’a resiliat prin Legea din Iuliu 1871 şi posesorii obligaţiunilor date drept plată s’aQ constituit in Societate anonimă şi aQ
luat asupră-le săvârşirea şi exploatarea întregel răţele ce era concedată Consorţiului Strusberg.
Aceasta societate cu chiQ şi cu val s’a tot împrumutat emiţând alte acţiuni de prioritate şi obligaţiuni şi cu modul acesta a terminat şi a pus în esploatarea tdte liniile con-cedate, însă prin acest împrumut acţiunile care represint obligaţiunile garantate de stalul nostru cu 7 jumătate procent scazuseră la cursul de la 40 la 45 sula din causă că nu le mal revenea decât un dividend care varia între 1 şi 4 la sută pe fie-care an. Detentoril principali al acestor acţiuni eraQ personaje înalte chiar din sânge Regal şi Imperial şi nu le convenea să ia dividend când 4 când 8 când 2 şi chiar 1 la sută la nişte acţiuni ce înlocuise obligaţiunile garantata de statul român cu 7 jumătate procent; de aceia au cerul sprijinul a tot puţintelul Bis-mark şi susţinuţi de densul aQ pio-pus ca .statul român să rescumpere drepturile societăţii şi să devie stăpân pe căile ferate. Domnul Lascar Calargiu şi colegii domniei sale cu cari împreună conducea atunci treburile ţări, aQ primit In principiu reseumpărarea, aQ tratat cestiunea u iepresentant.il soc.ietăţ’T veniţi in Bucureşti, fără a trimite pe nimeni să trateze la Berlin şi daca n’a resol-vat’o în mod definitiv causa este că dd. Lascar Catargiu, Alexandru La-hovari, George Gr. Cantacuzino, Teodor Rosei ti, General Florescu, Petre Carp şi toii câţi s’aQ ocupai cu acâstă cestiune au găsit că con di fiu nil e în care se propunea reseumpărarea erau grele; prea grele pentru tară faţă cu avantagele. Şi aQ stăruit să obtie prin rescumpărare un câştig iar nu o pagubă pentru ţară şi a preferat să răspundă stăruinţelor acţionarilor că dacă nu lasă ceva câştig, tara va aştepta până se va împlini termenul de 80 ani prevâziri de ari. 25 din Concesiunea primitivă, după expirarea căruia termen, puteam cere cesiunea tutulor drepturilor acţionarilor luând asupeă-ne obligaţiunile ce ar rămânea ne amortisate.
Nu tot. ast-fel a înţeles interesul ţării d-nul Ion Brătianu. D-nia sa care în 1870 devenise u răci os guvernului German, ştiind bine că nu poate stă la putere fără să’i recâştige protec-tiunea, s’a grăbit sa’i placă, şi in loc să aştepte oferte mal avanlagioase de la acţionari cari eraQ dispuşi şi nevoit!
să le facă;- a trimis pe rând pe toţT intimii d-sale la Berlin să trateze reseumpărarea. — Societari care nu aşteptau de cât ca noi să mergem la dânşii, nu numai că nu mal lăsară nimic din oferta primitivă, dar cerură şi mal mult de cât eram datori să le plătim ; Si pnn mijloace ertale şi ne-evtate cum zicea străbuni noşiri *per (as ei ne fas» representanfiT societăţii reuşiră să găsească în d-nul Ion Brătianu şi în intimii d-sale oamenii ce câtaQ ca să presinte ţării rescumpă-rarea ca o afacere strălucită- s’o pledeze ca ast-fel în public şi in corpurile legiuitoare şi să obţie plata el pe un preţ mal mare chiar de cât plătea până atunci
Ast-fel între mulţi alţii înflăcărat! pentru rescumpărare. d-gul Dimitrie Sturdza, atunci ministru al linancelor, a mers până a susfine în Corpurile legiuitdre prin calcule matematice, pe care domnul Haret le a confirmai în public, că pe lângă alte multe l'oldse tara mal câştigă din reseumpărarea un capital de 839.505,798 lei. opt-zutc două-zeci şi nouă miUone dncl-sute cinci mi 1 sepie-sute noua-zen şi trei!!! (Cine se îndoeşle să cilâscă des-baterile adunării deputaţilor in «Monitorul oficial» din 28 Noerabre 1879 pagina 7295 eoldna II.»
Si supt irnpresiunea unor atarî câştiguri colosale rescumparea s’a votat de Corpurile legiuitOre în aplanse turbate.
De când se vorbea şi se susţinea acestea, a trecut cinci anT, şi soc.o-telele incheele, budgetele precum şi agiul ce plătim ne dovedesc, că pe când după legea din 1871 garanţia Statului în nici un caz şi supt nici un motiv nu pulea trece peste suma de lei 18.600.750 plătitori în Bucureşti în orl-ce monedă voiam ; astă-zî dăm 18.779.812 lei 50 bani anuitate şi osebit plătim maT mult circa
2.000.000 pentru agio. comision, transport, schimb, ca să putem achita cupdnele la Berlin în mărci de aur şi la Paris în Napoleoni.—Plătim dar mal mult pe fie-care an lei 169.562 bani 50 cu anuitate şi circa 2.000.000 agio, comision şi alte chelluelî în total 2.169.562 şi o să plătim cu a-tâl mal mult cu cât va creşte agiul până la anul 1928 când se stinge datoria.
Să examinăm puţin ce am cules şi din cele-l-alte folose ce ni s’a promis că ne va da reseumpărarea.
Art. 8 din convenfiunea anexată la
lege prescrie câ din totalitatea titlurilor emise pentru rescumpărare se lasă franci nominali 27.680,000 la dispo-sitiunea guvernului român. însă numai pentru a servi la îmbunătăţirea drumului de fer. precum schimbări de traseurl. construcţiunl de gârl şi de magazii, lucrări de poduri şi de porturi. sporirea materialului de exploa-taţiune şi altele.
Atât prin expunerea de motive cât şi prin discursurile pronttnciate în corpurile legiuildre mal ales de domnii Brătiaftu-Stnrdurza-Câmpineanu susţinuţi ded-nu Etnii Costinescu. printr’un discurs care a finiri două <jile în aplau-se prelungite, s'a dat tdte asigurările că aceste 27,680,000 nu se vor întrebuinţa de cât exclusiv pentru lucrările anume arătate în convenliune.
Şi aceste asigurări ca t(5t.e câte s’aQ dat uafiunel de d nu Brătianu. aQ rămas «vorbă să fie» şi litere negre pe hârtie albă, căci iată ce s’au făcut :
îndată ce obligaţiunile s’aQ emis şi s’au trimis casei de depuneri, fiind consiliul el de administraţie era însărcinat cu supravegherea întrebuinţare! acestei sinul; Domnul Ion Câmpinânu alunei ministru al linancelor s’a aruncat asupra lor şi a luat şâple milidne ca să le verse val6rea lor în casa statului subt pretext că se datora de socieţate ; de şi nici vorba nu se făcuse nici în espunerea de motive nici în discuţiunî despre o asemenea datorie. Peste opt miliQne s’aQ cheltuit în prime, provision, fabricaţiunea titlurilor, plăţi de timbru ca să pdtă fi negociate la Bursa din Paris şi Berlin diurne, transporturi, procente pentru avansuri şi altele ast-fel că nu a rămas de cât lei 11,196,192 bani 66 pentru îmbunătăţirea căi-ferale. Vedeţi legea din Monitorul No. 276 de la 9 Martie 188.8 care a şi aprobat întrebuinţarea acestor 27 milidne, fără a se cerceta socotelile nici de Consiliul de administraţie al Casei de depuneri supt controlul căruia era pusă in trebuinţa rea acestei suini, nici de inalla Curte de ComturI, lucru ne pomenit pînă acum în ţara ndstră.
Suma rămasă de 11.196.102 bani 66 în loc s6 se întrebuinţeze la necesitatea cea mal mult simţită care era înmulţirea materialului de exploatare pentru a scădea tarifele şl-a inlesni transporturile, s’a întrebuinţat sâ se schimbe traseul unei părţi din linia BărboşI-TecucI şi să se facă un Tunel lingă Galaţi care de cinci ani se face, se preface şi iarăşi se face ast-fel câ
nici astădî nu este cu desâverşire terminat.—S’a mal întrebuinţat în exproprieri în Bucureşti ca sâ mute gara centrală pe Bulevard lîngă CismegiQ.— Proprietăţile expropriate s’aQ plătit prieteneşte, ast-fel că bani s'aQ sfârşit fără să mal rămâe cu ce sâ se con-strue Gara şi s’a renunţat la dânsa iar proprietăţile expropiate aQ rămas proprietatea căilor ferate a căror direcţiune să ocupă cu reparafium, şi închirieri de case şi de locuri virane.
Construcţiunl de gări şi magasiT, câte să fac să plătesc din veniturile căit ferate, pentru poduri s’a cerut să se facă cu buni împrumutaţi prin o nouă emisiune de rentă (Vedeţi Legea din 9 Aprilie 1885 Monitorul No. 7).— Porturi se vor face când vor fi bani. Cât pentru maşini şi vagoane nu numai câ nu s’aQ inmulfit, dar chiar acele câte erau s’aQ repariit şi pe nouile linii construite precum Tiiu-Târgovişfe , Câmpina , Telega, Adjud-Oc.na şi allele, ast-fel că productele şi mărfurile intirapină întârzieri păgubitoare, şi noT când călătorim stăm saQ ca sardele în compartiment siQ afară pe scări în picere.—F.xcepţiune se face numai pentru domnii Miniştri, pentru sofiele Dumnealor, pentru copil Dumnealor, dacă sunt fete, cu bărbaţi dacă sunt băeţl cu neveste, cărora li se dă compartimente intregi şi uzează de ele chiar când suntşingurl şi nu sunt vagd-ne. ceea ce face câ mulţi din călători staQ afară In picere expuşi vântului şi ploii, le întră scînteileîn ochi, le arde hainele şi ajung bolnavi la deslina-ţiune.
Acestea sunt folosele obţinute din reseumpărarea căilor ferate şi ast-fel pe lîngă cele 16 milidne imprumulale tn 1876, pe lîngă cele 80 milidne luate pe biletele hipotecare s’a risipit şi s’a mâncat cu lingura mare şi aceste 27 milidne împrumutate de la streini câ-rora le plătim şi avem se le plătim, până şi in secolul viitor când se stinge datoria, procente 6 “/„> amortisment, comision şi ta brie acestea pentru aur agio 16 ’/o!
Şi cu t6te acestea domnului Ion Brătianu tot nu i s’a făcut milă de noi, tot nu voeşte să ne erte!!
(Vom urma) Pană tlika.il Peneorteî.
-——;■--*-------------------------
ŞTIRILE ZILEI
Din Ploeştl ne vine ştirea că se lucreţa un numfir însemnat de coj6cc comandate peniru armata bulgară.
FOIŢA ZIARULUI «EPOCA*
GUSTAVE FLAUBERT
(Traducerea de V. B. A.)
Dar glasul să îndulci armonios, ca un cântec. El prevestea o liberare, străluciri cereşti, pe noul	c’un braţ în seor-
bora balaurului, pământul prefăcut in aur,
şi pustiul încăpuşind ca un trandafir: «A-cea ce acuma sfe vinde cu şai-zeci de «Kiscarl uu va mat face de cât un obol. «Sipote de lapte vor ţîşni din slanei': şi «lumea va dormi, prin colibe, cu burta «doldora! Când vei veni Tu, de mine mul f «aşteptat ? De mai înainte, toate popoarele «îngenuuhie şi împărăţia fa va fi vecinică, «fiu al lui David !»
Tetrarchul se aruncă indârâl, vieţuirea unul fiu dai lui David îl lovea ca o ameninţare.
— „Nu se află alt Rege decât Cel „vecinie !“
laokanann îl blestemă peniru domnia sa, pentru grădini, pentru statul, pentru mobilele sale de fildeş, ca pe Achab, cel fâr-de lege.
Antipas rupse cordeaua de pe pieptul sfeU, de care’l alerna pecetia şi o arunca in groapă, porunci nduţ să taca.
Glasul răspunse:
„Voi striga ca un urs, ca un măgar „din pustii, ca o femee care naşLe!‘‘
„ Pedeapsa o primeşti chiar prin uni-„rea ta nelegiuita. Dumnezeu te iace sterp, ,,ca un catâr!“
Şi se ridicară risete asemenea unui lin-câit de valuri.
Vtellius se învrăjbea a reinâne pe loc. Tălmaciul, cu un glas nepăsător, rezieea în limba Romanilor, tQte ocările ce lao-kanann răgise. Tetrarchul şi Herodias e-
ran nevoiţi să le asculte de două ori. El răsulla din greu. în vremea ce ea privea, mărmurită, în adâncul pulului.
Omul spâimâniâlor dele capul pe spate, şi, apucând gratiile, ’şt lipi de ele obrazul care se înfăţişa ca un mănuebiu de bălării, tn cari scânteiafl doi cărbuni aprinşi.
«Ah! tu eşti, lezabel. Tu al răpit ini-«ma lui cu păcâitul condurilor tei. Tu ai «ninchezat ca o iapă, şi pe munţi ţi ai • întins aşternutul pentru aţi împlini jertfele!
«Domnul ţi va smulge cerceii, rochia «de purpură, zâbralnicul de in, bra(ârile «mftnelor, inelele piciorelor şi micile cor-«ne de aur care Ţi tremură pe frunte, o-«giimjile de argint, apărătorile in p ene de «strut, galenţii de sidef care ţi înalţă ta-«lia, diamantele ţi mândre, mirezmele p6-«ruiui, vopseaua unghiilor, şi toate rao-«melile răsfăţului tău; şi nu va fi pătrâ «îndeajuns care să sdrobescă preacuria ta !»
Herodias câutâ cu privirea un adaposi împrejurul et. Fariseii plecau in jos ochii lor vu'penl. Sadukeii ’şi întoarseră capul, temendu-se d a nu supăra pe proconsul. Antipas se părea câ măre.
Glasul se întărea, să desfăşura, să pre lungea ca un bubuit de lunei, şi, munţii intorcându’l, cădea ca un trăsnet însutit peste Machoerous.	,,
«Tâvâleşle-le in pulbere, fiica a Mahi-«loniei! Dule de marină grâul! Deschee-Q «ciugâtorea, scote-ţi câlţunul, ridicâ-ţi
♦	pălele şi treci apele! Ruşinea ta se va «arăta, ticăloşia ta să va vedea! Suspinele riale îţi vor sparge dinţii. Cel vecinie scâr-«beşte pulărea nelegiurilor laie! Blestemata «ce eşti! Crâpar’ai ca o câtea!»
Capacul să închise, discul il acoperi.
Mannaei vroia să sugrume pe laokanann Herodias se fâcu nevăzută. Fariseii erau revoltat). Antipas, în mijlocul lor, să apăra,
—	«Fără îndoială,» zise Eleazar,* trebue
»
«se te căsătoreşti cu femeia fratelui lăfl, «dar Herodias nu era văduvă, ba avea «şi un copil, iacă cea ce face nelegiuirea.»
—	«Te înşeli, le înşeli.* răpunse Sadu-cheul lonathas.» Legea prigoneşte aceste căsătorii, tară a le opri cu desăvârşire.*
—	«Ori-cum! mi se face prea mare «nedreptate!» zise Antipas, «căci, la urma «urmelor, Absalom s’a culcat cu femeile «tatălui sau Judas, cu nora sa, Arnmon cu «sora sa, Lolh cu liicile sale.»
Aulus, care dormise până alunei, sosi in mijlocul lor. Când i se spuse despre ce era vorbă, dădu dreptate Tetarchulul. Nu trebue cineva sa se stânjineascâ d’ase-menea prostit: şi râdea cu pofta de mânia preoţilor şi de furia lui lokauann.
Herodias, în mijlocul prispei, îşi întorse fu ţa câtre el:
- «Faci râd, stăpâne, laokanann Îndemnă
•	poporul d a nu plăti dările.» j- >Sâ lie adevărat ?» întrebă pripit publicauul.
Toţi spuseră câ asa este. Tetrarchul dovedea şi mat bine.
Vitellius se gândi câ închisul ar putea să scape ; şi după cum purtarea lui Antipas i se părea Sndoelnicâ, el puse paznici porţilor, de a lungul zidurilor, şi în curte.
Apoi plecă spre odăile sale. Trimeşii preoţilor îl însoţiră.
Fără a mal vorbi despre cui se cuvine slujba dejertfitor, fie-care îşi spunea păsurile sale.
Toţi il plictiseau, şi le ceru sâ’l lase in pace.
(Va urma).
www.dacoromanica.ro
Sâmbătă sera an început seratele literare la d-nu Maiorescu.
l)-nu Hâjdeu a citit mat multe cuvinte din Dicţionarul Academie!, cu a cărui lucrare este însărcinat.
Sau mat citit două poesii ale d-lui Vla-huţâ şi o nuvelă a d-lul N. (îanea.
—x—
Minoritatea comisiunei de răspuns la discursul Tronului, compusa din d-nii Maiorescu şi Laurian, a propus trei amendamente dintre care două n an fost primite de majoritate. Unul e privitor la crisa financiară. cel alt la îndatorirea ce trebue pusa guvernului de a presinla neîniirziat un proiect de reforma organisârei judecft-toreştt.
—x—
La BuzăU, a încetat subit din viată fo tul comerciant Constantin Băleanu, lăsând o avere însemnată .şi nu se ştie dacă are moştenitori.
—	x—
în Seplembre 188H, se va întruni la Berlin conferinţa naluraliştiior la care vor lua parte aprope 2,500 de perufine.
—x—
Itiarele din Calaţi spun că Sâmbătă di-minătâ pe calea ferată a Bursei s a întâmplat un oribil accident. De când un tren de mărfuri mergea pe linia din strada Portului, calul de la un ghiociu, speriat de llueratul locomotivei şi de sgomolul trenului, a ni[ t’o de fugă cu ghiociul pe şosea, paralel cu linia ferată. Doue femei de pe şosea, vCdcndu-se ameninţate de cal, în zăpăcâla lor, voira sâ-1 evite traversând linia ferată; din nenenorocire tocmai în a-cel moment trenul le surprinse şi le tăia.
—x —
Curtea cu juraţi va judeca la 5 Decembre procesul intentat d-lul Schlesinger de către d. Veimberg pentru calomnie prin presă.
—x—
I). general Berendet şi d-nu Colonel Ar-gentoianu au plecat Sâmbătă dimincfâ spre ii inspecta lucrările liniei ferate Costeşll-Măgurele.
—x —
Citim în Românul de Duminică:
Suntem informaţi că în caşul când d. Nicolae lonescu nu ar consimţi să amâne interpelarea sa asupra evenimentelor de peste Dunăre, d. Ion Brâlianu va primi interpelarea. ’
Insă d-sa va răspunde înlr’un mod vag şi fără a depune corespondinţa diplomatică .n acesta cestiune.
—x—
Curtea de Apel din Focşani va judeca la 27 Noembrie, procesul intentat de D nu inginer Frunză Comunei Focşani, pentru plata planurilor făcute pentru aducerea apel.
—x—
România va fi represintală la înmormântarea regelui Alfons al XII, prin Doinnu l’lagino ministru tărei la Borna şi D-nu C. Nanu secretar al 2-a la legatiunea din Paris.
La 1 Decembre vor începe opera(iuuile de recrutare pentru anul 1886.
—	x—
Căpitanii de cavalerie care s au presin-tat. pentru ecsamenele de maior, vor face astâifi esercitiuri la câmp înaintea Comisiunei de ecsaminare.
—x —
Ziarul bălţilor cu Steaua de la Ministerul de ecslerne a publicat un articol injurios la adresa D-lui G. Panu, sub titlul : «Un caraghios» L'Independanc Roumaim, afirmă că acest pamflet este chiar opera D-lul minishu Sturdza dictata unuia din şefii de divisie ai ministerului
—x —
Procesul dintre D-nu Eiiade şi primăria Galaţi se va judeca !a 28 Noembrie de Curtea de Casaţie — secţiunile unite.
—x—
Din Botoşani Constituţionalul ne araiâ că 1). Gheleme. şi adal dimieiunea din prefectură din causa intrigelor generalului Pilaf si.a gheşeftarilor colectivişti.
In locul D-lui Gheleme. s’a numit prefect D. N. Rojniţâ, care a .şi prestat jurământul intrând imediat în funcţiune.
Colectiviştii an dat zor cu înlocuirea D-lul Gheleme de teamă ca lucrurile să nu se întărea cum-va.
-----------rQ&s---------
I) E C K E T E
— D-nu Nicolae Rojniţâ, s'â numit prefect al judeţului Botoşani.
D-nu Pavel Stănculescu s’a revocat din funcţiuura de ajutor al primarului Co-inuuel Alexandria.
EPOCA 26 NOEMBKE
—
—«-
8
—	D-nu N. Dndescu e numii sub-pre-fecl ui plasc-i Başen, judeţul DorohoiQ.
—	P nu C. Vasileseu s’a numit sub-co-misar de cl. I pe lângă prefectura poliţiei Capitalei.
—	Demisiunea D-lui A. Pencovict din funcţiunea de director al Monitorului Oficial sh primit pe diua de 2.8 corent.
—	Demîsiunea D-lul C. Tulbure din postul de membru supliniule pe lângă Trib. BacâO s a primit pe diua de 22 Noiembrie.
-----------a09>----------
EGOISMUL NATIONAL ■71
POLCOVNICULPASTIA
Da, domnilor, să ştiţi d-v. că am făcut progrese, şi încă progrese înspâimântâtore !
Aţi uitai să vede. că până acum câţl-va am. o porneai cu poştalionul la Giurgiu, unde nu ajungeai de câ' in patru ceasuri, pe când a^tâdf te duel acolo cu drumul de fer în şease ceasuri. Pe şosea ti se rupea roata de la trăsură şi astâ-cj) ţi se rup numai tisele.
Unde mat puneţi că iarna tremurat de frig în diligentă şi câ la 1885 în fie-eare vagon este înscris frig şi cald pentru câ după plac sa întorci cheia şi să poţi sft’ţl încălzeşti trupul... dacă să f ce foc!
V'a perii din minte câ în timpurile guvernului de trista memorie, Popa-Tache în loc să'ti dea crucea sâ o săruţi, ţi’o zugrăvea pe spinare cu tibişirul ca semn de precuvântare la 25 de bâte. Astâdi mănânci păruială fără sâ mal fie nevoede semnul crucel!
Vă plângeţi că ne a îngenuclual guvernul in facia streinilor, şi ca fot ce avem ne vine de la străini!
Vă înşelaţi! Aslâdt tot ce avem, esie naţional, neaoş naţional!
Avem teatru naţional; unu, ba chiar mal multe partide naţionale ; avem birturi naţionale, aşa numite pentru că ţi se da sâ mănânci... bucate greceşti. Avem bancă naţională, imn naţional , costum naţional, industrie naţională, principuri naţionale. chibrituri naţionale, împrumuturi naţionale, serbări naţionale, moneda naţională, adunare naţională, tocană naţionala.
Singurul lucru ce nu tnai avem, este re-posala garda naţională ; dar in schimb nu poţi sâ faci un pas, fără sa cald pe ceva naţional !
Polcovnicul Paslia. direclorele poştelor şi telegrafelor, care şi acelea sunt naţionale, vădend ca i a apucat'o străinii inainie cu descoperirile şi că n’are ce sâ mal născocească in ramura aparatelor, aluat otârărea sâ dibuiuscâ şi d-sa ceva naţional... căci, de , şi el este român.
In ajunul bobotezei când Duhul Sfânt se cobor*, din Cer in chip de porumbiel, se deschise şi duhul polcovnicului-direcior al poştelor. Luând o cola de hârtie, scrise stăpânului său Ion de la Floricâ urinâto-rea telegramă : Cu egoismu naţional, vă urez ani îndelungaţi. (Vedeţi telegramă publicata in Epoca de la 21 Noembrie.)
Etr unul, mărturisesc in frica lui Dumnezeii că nu firea înţelegeam ce pbte să fie un egoism care fie lângâjcă este egoism mal e şi na i1 mal.
Afurisitele de dicţionare, începând chiar prin Liltră, n’ao fost în stare sâ mă do-mirescA.
Etă ce am citii : «Egoismu; viciu, care pune pe indvid mi pn m •ie or-ce.!» Neapărat, nu putea sâ tie acesta înţelesul egoismului polcovnicii ui, şi de aceea am luai otârirea sâ las ru.şiuea la o parte şi sâ tnă duc la !)-nu Paslia spre a l cerceta despre adevăratul inteles a! cuvintelor sale.
Uşierul ra’a primit cu egoismu nu) io nai şi 'mi-a deschis uşa asemenea.
I) nu polcovnic Paslia, iu’a strâns de mână cu un adevărat egoism mţional, şi lăsând la o parte nişte depeşi urgente sosite din .străinătate, pe cure le citea cu egoismu năţional. m’a întrebat ce voesc?
In câte-va cuvinte ii tălmăcit nedouii-rirea mea.
— Domnule Max, — îmi răspunse polcovnicul, — sunteţi nişte agramaţi. N’a-veţi habar despre bogăţia limbei româneşti. N'aţi citit nimic şi criticaţi pe cel lalţl. D-nu Hâjdeu, un om învăţat, a fost eri la mine, dupe ci i rea depeşei în cestiune, şi fiind-câ D-sa lucrezâ la marele nostru dicţionar etymologie, mi'a cerut aulorisatiu-nea sâ citeze cuvintele mele ca ecsemplu la vorba: egoismu. Cea ce dovedeşte că Egoismul meu mţional are un înţeles de o mare însemnătate. D-sa vă pole lamuri mal bine de câtor cine, de cât or ce autor, şi chiar de cât mine.
Am alergat Sntr un suflet la D-nu Hâjdeft, şi fără multa vorbă i mn spus ce lămurire cer de la l)-sa.
La începui eruditul nostru scriitor s a a râta! îndărătnic, inarturisindu’mi ca n a a juns încă cu tipărirea pinrt la litera E, şi
câ nu pole spune nimu.... de cât dacă'i
jur că voi păstra secretul.
Am jurat pe calpul D-iui Brâlianu, şi de acea vă spui şi I) v confidenţial care a fost răspunsul D lui Hâjdeu, .şi vă rog să păstraţi secretul ca se nu mă faceţi de ruşine, şi a sâ nu se întâmple şi vre o nenorocire.
D-nu Hâjdeu. deschise sertarul de la biu-roui soil, scose ne.şl'- laşii de hârtie, le răsfoi repede şi oprinduse la euveulul în cestiune, cili: Egoismu, viciu care pune pe
individ mal pre sus de tot... Egoismul
iubire de sine. Egoismu naţional şi nomintil cuvintelor: Nu vi? uiţi stăpâne (Vetji op: polc. Pastin 1884:.
El ! aşa da !
Max.
Adesiuni la „Epoca"
Cilim în <Constituţionalul» de la Botoşani:
Un nou z,iar 1 i beral -conservator a apă rut săptămână trecută îu Bucureşti, odată cu redeschiderea corpurilor legiuitore. Re-dacţiunea e compusă de un mânunchio de Omeni tineri, independenţi, cart vor mal înainte de iote, reintrooarea onestitate! în conducerea afacerilor publice, şi cari, egal indepartalt de conservatoris ol ineâpâţî-nat din alte timpuri şi de liberalismul de-şuchiat a speculanţilor politici s’afi pus să luple pentru curmarea tnizerielor pre-sente şi stabilirea unei stări de lucruri normală, legală, treptat progresiva, unde forţele morale şi materiale ale naţiei româneşti sâ alte odată desvoltarea lor li berâ şi complectă.».
»Printre redactorii acestui noii ziar vedem 8 nume botoşenene: (ir. Goilav, St. Ganea, 1. G. Miclescu; seim deja şi al(il cari se pregătesc a trimete aderările lor programului pe care Epoca Ta pus in fruntea primului şefi număr şi pe care 1 publicăm mal jos. Nu ne îndoim câ toţi tinerii vor privi ca o datorie patriotică de aşi afirma solidaritatea cu principiile de regenerare pentru cari Epoca fâgâdueşte ca va lupta, dând noului orgau concursul lor cel mal călduros.
Vom primi cu cea mal mare bucurie adesiuuea şi colaboraţiunea lulu-lor care împărtăşesc vederile ndstre.
-£}
AUSTRO-UNGA RiA
IN
CUVINTE SI ILUSTRATIUNI
La îndemnul şi sub auspiciile principelui moştenitor al Austro-Uagariel s’a pus la cale anul trecut întocmirea unei lucrări, sub titlul de mai sus, care să înfăţişeze pe Austro-Ungaria sub rap irtul politic, eeo-uomic, etnografie, geografic, literar, artistic, pe scurt sub toţe [mutele de privire.
0 asemenea întreprindere este fără îndoială una dintre cele mal măreţe şi, executată in mod conştiincios, ar merita res-pectul inlregei lumi civilisate. Din nenorocire însă. chipul cum s’a constituit personalul de redacţhme al numitei opere pre-sinlâ puţină garanţia pentru deplina reuşită ast-lcl ca ea să ajungă a li o adevărată oglinda a Auslro-Ungariel. Prevedem că opera nu va fi de cât o colecţie de laude şi mărire pentru ce) ce au hegemonia şi o umilire şi falsificare în ce priveşte pe cei apăsaţi.
Primul tom din proiectata lucrare, după cum ne spun ziarele din Austro-Ungaria, esle deja gata şi în semn de bucurie pentru acest începui terminat, a avut loc .şi un banchet dat de către archiiucele Ku-dolf, la care au asistat toţi câţi ţin in tnă nile lor nenumăratele fire ale giganticei lucrări sau cu alte cuvinte toţi câţi atl fost desemnaţi de primi redactori.
Mare a fost, nu’i vorba, bucuria in rândurile oaspeţilor moştenitorului austro-uu-gar, dar mare este şi bucuria presei maghiare şi austriace germane.
Nu avem cartea la îndemână, ca să ne putem pronunţa în deplina eunoscinţâ de causâ, dar bucuria ce o simte presa maghiara şi nemţescâ şi tăcerea ce o observa deocamdată presa celor-l-alte naţionalităţi din Austro-Ungaria ne face sâ bănuim câ prevederea ce am exprimai o mai sus a. devenit deja o realitate. Şi nici capote se fie alt-fel, căci d. e. in ce privesce pe Românii de peste munţi, de si se trâmbiţă
pe Iote tonurile de către presa hegemonilor ca opera va fi r* nllanta puterilor intelectuale ale diverselor naţionalităţii -suntem siguri câ ei vor fi iralaţl forte vitreg.
Sau luat. ce i drept, diuirc Româui vr'o vr'o trei persone, care m- colaboreze la marca întreprindere, dai pe deoparte acestor persone le lipseşte independenta, căci scrierile lor vor trebui să irecâ prm sila cea desâ a primilor redactori maghiari, pe de alta parte personele alese au o po-siţiune între Români, care este departe de a putea fi privita drept o posiţie de im re-d re dm partea Românilor, ba unul dintre cel aleşi, d. Moldovan Gergely. nici nu mat face parte dintre Români. Nu mai vorbim de competenta celor aleşi în materie proiectata, constatăm insă câ Românii de peste munţi ori cât ar li de sa-ra l in bărbaţi cu cunoştinţe întinse şi profunde, totuşi ar fi putut să dea din sinul lor bărbaţi cu mult mai harnici de cât cei aleşi. N’ar fi avut principele moştenitor al Austro Ungariei de cât să se a-dreseze la Români şi ar fi lacul de sigur cu-noseinta altor persone, persone cunoscute până în cercurile cele mal largi ale Românilor.
Totul sa lacul insă sub inlluenţa politicei dominante din Austro-Ungaria şi in acest eas de sine se înţelege câ şi marea operă ce se alcâtueştc sub auspiciile arclii ducelui Rudolf, va putea fi orl-ce, dar numai oglinda adevărată a Auslro-Ungariel nu.
Paltin.
— «8 i'
PARTEA EXTERIOARA
Germania
In şediifiu de la 19 Decemvrie a Reichstagului germau era sâ se discute asupra interpelaţiei privităre la espulsărl. Principele Bismark insă, chiar la începutul şedinţei, a citit un mesagiu imperial, prin care împăratul protestăzâ contra a ori-ce atingere la prerogativele sale ca rege la Prusiei. Guvernul imperial nu pole face nefâcut., aceea ce s‘a săvârşit de către un zavera federal in ţara sa. Interpelaţia nu e potrivesee cu Constituţia imperiului şi de aceea guvernul nu voiesce să aibă nici un amestec.
După citirea acestui mesagiu, cancelarul idause câ regele Prusiei trebuie saşi menţinu dreptul săli d a apăra naţionalitatea germana de la graniţa contra pericolului ce o ameninţa din partea PolotiGmului, ■■are cresce necontenit. Nici chiar străinătatea n’a contestai acest drept al Prusiei, ci a căutat îd inOJ prietenesc sa se iuţe-Icgă cu Prusia în privinţa primirei espul-sulilor. Cuin vine aşa dar Reichstagul sa reslriuga competenţa stalului federal prusian? Dacă interpelaţia ar ti (ost semnată numai de către Poloni şi Socialişti sau chiar şi liberali, nu ar mal fi fost nevoie de un protest priutr’un mesagiu. Sprijinul centrului însă ii dă acestei afaceri o 'importantă, care reclamă un protest energic. Guvernele federale nu pot permite ca Reichstagul să se transforme intr’un conveni unitar, care sa tragă la răspundere aslâdt pe Prusia mâne pe Buvaria şi potmâue pe Idesseu sau Baden.
Interpelaţia , in urma propunem Iul Windthorsl, a fost luată deda ordinea dilel.
Iinependu-se după aceasta discuţia a • upra bugetului, principele Bisrnurck, res-puudcud Iul Windhorsf, cure l a numit, paiticularisl, ijise ca densul nu este parli-culurist; dar daca regele si guvernele federal e n’ar sei câ dânsul apăra cu !6lâ energia, constituţia şi drepturile diverselor staluri, constituţia imperiului n’ar fi prins rădăcini atât de adenci, ci din potriva vedica rivalitate dintre seminţiile germane ar ti reapărui. Cancelarul declara câ dânsul va espune iu Landlag necesitatea cx-pulsârilor. Nu consideraţiile confesionale, ci consideraţiile naţionale au provocat u-ceastă măsura; vremeâ Blouismuluia trecut.
Conţinând discuţia. Wmdihors! a propus sâ se suprime din buget leafa cancelarului, de ore-ce nu şi a împlinit datoria in oes-tiunea expulzărilor. Bismarck respirase: serviciul meu nu alamă de la Reichstag, ci de la împăratul. Dacă iun suprimaţi leafa, eu ma voită duce la judecătorie, ca sa iml căr dreptul meu.
Spania
Intre conservalori esle mare neînţelegere Romero Rohledo voiesce sâ candideze contra lui Canovas del Gastillo la presidentia cortesilor. Stânga dinastică acoentaesâ tot mai tare oposiţia ei faţă cu guvernul şi e-sislâ temere să nu treci in rândurile republicanilor. Guvernul voiesce sâ dea o am-
nistie generală pentru delictele de prţtssft, făcând ast fel sâ îm-etese peste 800 de procese.
__—r	I
Italia
l-artea Verde îu privinţa cestmnei nunc-liote publicata acum de curând de oulre guvernul Italian, a produs cea mar plăcută irti-presinne în parlamentul italian, mal cu seina prin modul cel dar in care. este espusâ politica absolut pacinică a Italiei.
I’roieclu! privitor la itnposilul fonciar a-uieuinţâ a despărţi în două tabere pe Italienii de nord şi pe Italienii de sud. Get de nord sunt favorabili proiectului, fiindcă li se face înlesniri; cei de sud sunt în contra lut fiind-câ le sporesce sarcinile. Cairoli şi Baearini, cu Iote că sun! Italieni dela nord, inerg alăturea cu Italienii de sud «♦* •<——
1NFORMATIUNI
Alullâui seara; l;t representaţia Luciei, domnişoara» G^rfota Leria, ti fost cuprinsă pe neaşlepFale de ameţeală şi a căzLţl pe. scenă, pe când cânta cu lalentu-i -cunoscut ce-ebraarie a nefitrnii duca<■ tul al treilea.
Aflăm că astă-zl (îtsrfnsa artistă se află mai bine.
* *
Ieri Duminică, d. T. Maiorescu ş'a imit conferinţa anunţată în folosul Ateneului. Distinsul orator a vorbit despre spiritul public la noi. Vom da cititorilor noştri, o dare de seama despre această însemnată conferinţă.
*
Tot ieri, a fost în Coloarea de al-xistru o întrunire a colectiviştilor.
S’a ales în urma unul discurs al d-lui Gâmpineanu, un comitet de rei/.ecT.
Nu ştim încă cum se compune şi ce scop are acesV comitet. Bănuim nsâ că nu va fi alt-ca de cât o ediţie revăzută şt perfecţionată a vestitului comitet de salut public de acum un an.
♦
* *
Celebra pianistă d-na Esipolî, va veni pe la începutul Iul Ianuarie la Bucureşti pentru a da câteva concerte. *
* *
independenţa anunţă că ministrul de război a dat ordine pentru convocarea resenelor ântâiulul corp de armată.
Confratele nostru e de părere, că membri oposiţieT din Cameră şi Senat, să silească pe guvern, să se explice categoric in această privinţă, înainte de răspunsul la mesagiu-
Ne unim şi noi cu această părere. *
* *
După o depeşă privată, ni se a ferma ca Împăratul Germaniei d'astădimi-neaţă a încetat din viaţă.
Agenţia llavas, din ordin superior a tăcut până acum această gravă şi întristătoare ştire.
*
* *
Se vorbeşte de intrarea d-lul Nicolae lonescu în minister.
Acesta ar fi preţul retragerii interpelare! privitoare la conflictul din Balcani.
4*
BIBLIOGRAFII
Tractatul obligaţiunilor, volumul I. comentând ari. 941 penă la 976 G. Giv, de Gr C. Ptucescu se afla de vânzare la redaeţiunea ziarului .Dreptul* şi la librăria Niculescu.
Bulet inul Sociel.iţeî j olitecuice, No. 8.
Sumarul: Mesuratorea iualţimelor prin barometru de Manega. Conferinţe asupra diferitelor frâne continue de C. Olanescu.— Trenuri esprese.
No. -4. Sumarul: Reţeua principală de cai ferate secundare de G. Ularrescu.
Suprastructuri de cale metalica eu studiul unui nou sistem de .Ion .loe Fuşcariu.
----**—

www.dacoromanica.ro
FPOCA 2<i NOKMi >RE.
REDACŢIA
3, ^i.3.ţa, Episcopiei 3.
ZIARUL
ADMINISTRAŢIA
3, Eistţa. Episcopioî, 3.
tr "•■r-K'
>' ,	*	cţ' ''v

./ -‘aj
2V . >■
fi? m - .
file vv" ?	-.
i r &S. *V'»' •'
V •A.AăiOaţ.i-' ■
$ Vî'' •■*.-

\ IM I $ 1<: !IV TOATE SA S jKI A<Z
ABONAMENTE:
In tara i an 40 lei, 6 luni 20 lei, 3 luni 10 lei in strai natale 1 an 50 lei, 6 luni 25 lei.
ANUNCH Rl si 1IECEAME
anunciurl pe pagina a IV, linia30 bani,anun ciur! şi reclame pe pagina 111 2 lei linia.
UN EXEMPLAR 10 BANI
■ -- sr	------ ■	1	--------------------------------------

BANCA „PREVEDEREA
a
!
SOCIETATE ANONIMA DE ACŢIONARI AUTORISATA DE GUVERN
Vl5, Str, DOAMNEI^» CAPII AL 1,000,000, LOl. \BVCURESCI if-
< >peraţiuiţile	simt <*elo untulLoarc :
ffi-O-o r o o o o o o o o oo o o o~oo-o?><Vo o o o^ol
I.
I
II.
UI.
SECŢIUNEA FINANCIARA
1.	Primesce fondări spre capitaiisare şi
fructificare cu 5g. pe 3 luul, 5ţ g pe 6 luni şi 6g pe an de la tu luni în sua,
2.	Avansiză bani pedeposit; de elîeete
publice pe objecte preciose şi în coznpt. curent garantai.
H. Scompteaeă polile şi efîecte comerciale.
4.	Cumpără şi vinde	bonuri	şi	efîecte	^	|
publice române.	.•*.	ţ.
5.	Incassmeă pe comptul	ailor;»,	ori	2
r-*
ce venituri sau efîecte comerciale, d
dn	i»
SECŢIUNEA IN BUST Iii Al. A
SECŢIU NEA 00 M EROI ALA
1.	Importă in comlssion şi consigua-tiune tot felul de mărfuri şi produse din state streine şi exporta pro- T. Se ocupa cu operaţiile fabrinarei
duse din tara.	următoarelor produse indigene :
2.	Procură autorităţilor comercianţilor
şi antreprenorilor produsele fabri- ^>so,î cariera de la Stelesci,
«aitelov indigene şi streine.	I triclul Prahova.
A.Ruprcstntăc&xe de cotnerciCi şi fabric u	•,	.	-......
' .	,	,	, M'irnurmă m usma situata iii mar-
pentru tmulunlelşij produsele lor.
o
p:
** z*
ginea capitalei
Lemnărie do lucru în studii pregătii oare.
LICEUL „ALECSANDRf
(font Institutul „Heiiade'*)
-■ J t * .1 »< Armat ui, X»To- 1, Bucur««ci.
INTERNAT SI EXTERNAT
fvtrsurî primare ţi lii-mlr. — Preparaţii™! pentru bacalaureat ţi scoli speciale !.**•«! anume eludit pentru Institut
I rii.iuiie ţi *11; de sluilifi epapoee ai Sine aerate; iote roniliţiujiile igiuuice de aprope ţi ier ii ■ hservute.— IUI In institut, calde ai reci.— Aparat de aodaţie, dual. etc.— OimnaaticA tte ierni Oiinnastici de vâri infirmerie Refoctorifi nrgauieat dupi aiatemnl cel mul tind. — Biblioteci. — Muu 0 cu ubiecte de studii). — OridinA botanioft Cursurile ne fnc conform programelor oficiale.
Iiimltele frane-rii ţi germani «unt obligatorie. oelo-l-alte rSrnân facultative, l.icenl posedă nn bogat material p iitnt cercurile dc intniţiuue ţi profesorii dafl co nonei» ţeloi matematice ţi naturale, o Întindere reclamată de progresul şedinţelor posititn.
Studiile Liceului coprind uruiâtdrele secţiuni s	/
1.	Cursul primar complet cu limba francaşi şi germană obligatorie;
2.	Cuie ol
. Jfreparaţiunl pi-ntru eiauouclc scotei mililaro, i ..-cinic şi tiaen lui real
Plata sunată variar.ă du la 6 O le) la 1.500 ici dope etatea şi clase ce Irccociua eleroi. Prospecte dcnlnţitore se trimit prin posti ta ori-ce i-erern.
Pentru infomwţiua! a se sdiesi J-la orele 8 1t> a. m. şi >lr-la 4 t) ,i in ia. uveln i. I.icnjut
Wireii..r.pp.p.ăctui ST VEU.RSCU
?l
Tfo 6	6 :r<> o o i~
o o
r. « o «
o o
DE VINZARE
Ia Tipografia C P.-Conduratu, str. Teatralul 8.
Hârtie înaeulatviră, eu kilo.
■ I II— • • II T--------I---T
MERSUL TRENURILOR CAILOR FERATE ROMANE
V"a,la,l>il de la
20 Mai» I Iuuiu
l**»*r>
Bu»suroştî-Roman.
STAGIUNEA
Arătarea Trenurilor Tr.ac. | Tr. p. | Tr. p. jTr. pl. | Tr, ac.
Bucureşti-Vere iorot a
STAŢIUNEA
Ar8tarea Trenărilor
T. fulg. T. ac. I Tr. p.
	noapte	a. m. |	dini.	dini. |	5.00		p in-	dim.	p. in.
Bucureşti pier.	11,00	8,801	7,45	0,45	5,17	Bucurescî pl.	4,05	9,oo	4,30
Oliitiia	11,13	8,40'	S,03		5,31	Cliitila.	—	9,14	4,47
Buftea	—	8.59'	8.19	—	6,09	Ciocănesc!	—		5,07
Omilia	FTJ	9.20}	9,94	—	6,09	Ghergam.	—	9.47	5.27
						Titu.	5.07	l".03l	5,51
Ploesti	12,17	10.051	9,35	8,19	6.36	G&escî.	—	10,30'	seara
Valea-l’Slngăr.	—	10.48			8.80	Pitesc!.	6,24	11,35	7,55
Albeetî	—	11.00			8.52	Corbu.		p. nu	9,06
Misii	1,14	11.30			9.52	Potcdva.	—	12,18	9,24
Monteora		12.10	p. m.		10.57	Slatina	8.08	1,'8	10-04
BtwSB	1,59	12.25	1,00		11.20	Piatra	—	1.40	10,32
R.-Sărat	8,12	—	2.15		4.23	Balgti		1,57	10,54
Fucjaui	d. 4.16	Tr. 7.	3.38		6.38	Păleşti		2,'9	11,23
Mirăsestl	5,00	2.0 0	5.F5		11.00	Cîrcea	seara	—	11,35
Pufesti	—	2.26	5.57			Craiova	9.3o	2,54	12.01
Adj ud	6.01	12.55	6.39			Filiaşl	10.17	8,50	1,04
Sascut	624	1.20	7,18			Butoeşt!	—		1,25
Răc&cinnî	—	1.48	8,01			Strebaia	—	4,24	1,47
Valea-Seacă	—	2.2"	8,41			Tiruuea	-		2,10
Bacău	7,SI	2.40	9.35			Prunijorn	—	—	2.26
Galbinî	—-	3 32	10,2£			PaloU	1I.3C	5,3	2.46
Ho mau sos	. 8,45	4.10	11,15			T.-Severin	1 12.01	5,5-2	1 3.34
	I dini.	p. m.	noaptea .			Verciurova >oa.| 12."		6,75| 4.00	
Komau-Bn ctireştî
Bucureşti-Oliirgit!
Arfitarea treitorilor
Vcrciorora-Bucureşti
	noaptea, p. nu				te m.		«oara	diiu.	noaptea
Roman plecare	8.25	J2.30			■ 5.45	Verciurova pi.	7,45	11.00	1 1.35
Galbinî	—	1,07			6.37	T.-Sevvrin	8,09	11.25	12 11
Bacău	9,2«i	1,40			7.20	Palota	8.44	1 i.S9	12,53
Valea-Seacă	—	2,17			8.15	Primiseră			1,10
Răcăciuni		2,48			8.59	Timnea	—	p. 01.	1,26
Sascut	U',23	3,18			9.43	Strehaia		12.40	1,49
Adjud	10,45	3,52			10.29	bnt-estî	—		2,07
Pufesti		4.11	dini.	p. in.	11 01	Filiasf	10,04	1,11	2,3)
iiărănestl	11 18	4,34	6,40	5 05	11.30	Craiova	11,0-	1,58	3,42
Focsaui	11.52	-	8,26	5,45	12,49	Circea	—	—	3,58
R.-S&rat	12,01	Tr. 6.	9,55		2.‘4	Pelestî	—	2.18	4,12
Buzei!	1.46	11,85	11.00		3,33	Balş	—	2.40	4.39
Monteorn	—	11,53	—		4.28	Piatra	—	2.58	5.03
Mizil	2,50	12,39			5,33	Slatina	12,28	3.23	5.44
Albeşti	—	1,05	—	Tr. 22	6,06	Potcoava	—	3.50	6 17
Valea-Călug.	—	1,18	seara	seara	6.25	Corbu	—	—	6 41
Ploesti	3.33	1,35	8,05	9.5?	6,45	Piteşti	2,25	5.28	8.25
CriTina		2,22	8,3f,	—	10,41	Gâestî	—	6.20	9.24
						Titu	3.4	6.50	10.04
Buftea		2,59	9,12	—	11,11	Gherganî		l	—	10.23
Chitită	4,48	3,15	9,26	11,16	11,22	Ciocăneşti	—	seara	10.41
Bucureşti sos.	5,00	3,30	9.40	11,30	11,35	Chitiia	—	7.42	11.01
I		p. m.	«ea ra	noaptea	a. m.	Bm.urestf	4,45	7.55	11.15
Ol A j	Tr. f.	Tr p.	Tr. in.
Bucureşti pl. Filaret Sintesti Vidra Grădişte Cornaim ll&ueasa Frătestî Giurgiu Smârc e sus.	dini. 5.40 6.24 7.10	a m. 7.10 7.40 7.58 8.06 8.16 8.26 8.52 9.10 9.25 9,30	p. m. 5.30 6.05 6.33 6.46 7.01 7.21 8.03 831 8.45 •
Uiurgiu-Ilncureşti			
	p. m.	a. tu.	p. m-
Smârda pl.	2.25	8.00	5.4"
Giurgiu		8.14	5.55
Frătesci		8.27	6.10
Bănoasa		8.53	6-40
Comaua		9.24	7.17
Grădişte		9.31 7.26	
Vidra	**■		9.42	7.42
Siutesd	—5.	9.51	7.53
Filaret	—	10 31	8.21
Bucur. sos.	3,52	10.45	9.00
GUluţx-Bu/eft			
	noapte	a. m.	
Galaţi pl.		7,00	seara
Bărboşi	2,49	7 io	8,10
Brăila	2,27	8,23	8,55
Muftiu		9.00	
Jan ca	8,21	9,34	
Fălire i	3,47	0,08	
Cilibia		f',43	
BuzBB sos.	4.45	8.15	
Huzfii-Kaluţl			
“(ftaluţî Mimestr
Plocsti-Slăntc
sta]’i;ne
Arătarea trenurilor Tr. F. | Tr. ac.l Tr. p
STAŢIUNE
Arătarea trenurilor Tr, ful. | Tr. ac. p.
(lalaţt	pl.
Uarbosî
Serbestf
lndtt|iemliu^t
ltanu-roiinilii
Iveşti
Tecii ci B
MSr&eoiti	«oş.
di in 5,01
3.J.0
.11 ură ţcşli-Şta 1 aţi
| seara j
p. m.
BuzM pl	11,58	12,45	
Cilibia	dini.	1,15	
Făurei	1286	2,46	
Janca	2,18	2,2 i	
Muftiu	—	2,49	dim.
Brăila	2,21	3,3	6,4 5
Bărbos!	3,06	4.11	7,30
Galaţi sus.		4,45	
Terguvişte-		Titu	
	a. w	p. m.	
Tergoviste pl.	8.10	4,50	
Văcăreşti	8,33	5,13	
Nuce tu	9,00	5,40,	
Titu sos.	9,30	6,10.	
MarasesU pi. Tecuci ii Iveşti
Hann-Uonurlii
ludependiuţa
Serbestî
Bărboşi
Galaţi
11,13'
11.17
l'Jocst.î-Predeal
■
B&icoiu Câmpiile, fio am ruic Siuaia
liU|te.‘Ilt
Predeal
di ui. J0,'*0
I	-.35 03,2;
II	,‘27
12,00
p, in U,2*i Ti.ătll
iun.
8,49,
9.23
9,51, W ;: 11,03
11,18
11,4'
i. iu. 8,05 3,13 •‘.12 0,28 10,10 10,34 11,2! 11,54
I». Bl. 4,4 i 5,ăl ‘3 ti,2li 7.0« 7.24 7,55 8,30
scara 7 1 7,39 H.U2
H -)it »*■*
9,23
0,45
		■\. UJ.	
Plses-I	plrnut. '	0.45	
B'ida		11.10	
Pnian.i		2.12	
SUnirii		12.40 |	
		PloeşlI	
		j». m	
Slănic	ylîT.	6.00	
P'iiaim		6.23	
Bula		7.22	
Pluestl	«•‘H. 1		
Tucnciu-itiirlnil
Tei UCÎ3	plnr.	ii Oî * >j lb	&. Bt. 11.40	p> ui 5,3'-
BercliecT		»L48;	12,2.	6, 9
Ghidiceui		-16]	12,58	6.54
Tuto va		7.321	1,2-'-	7,16
ildrlad	&OK.	8.001	1,50	7,45
Beri ad-Tccuciii
livrlad
plec
it. m.
8.4"
p.m.
2.5u
p m. 3.10
Predeni-Pioeştî
Roman-laşi
Predeal
Buşteni
Sinaia
Comarnic
Oampina
Biicoiu
Pliescî
Ol.
p. in. -	ţi. m.	dim.
5.40	5,50	7.30
6,01	6,11	7.50
6,19	6.52	8.09
6.52	8.25	8.42
7.16	8.59	9.05
7,38|		9.27
8,10	9.42	9.55
Titu Niicei.il Văcărea ci îergoviete
l itu-Tergoviştc
pl.
sus.
m. l-'.25 IV. 07 11.85 17.55
scara
7.00
7.42
8.10
ş.30
Tlltova		9.M		9,; 1
Ulndigeiii		9.41	3.51	9^9
Berline/		!0.10,	4.2U	9 r.r,
Tfcacifi	«tOa, I	10,401	4.50	10..: r,
		«îţlieiiii		
		îf ui. .	d. UJ.	
laşi	pl-£.	3.25	11.50	
UHgbenî	80*. 1	3,49;	U	
	L'ngiienT-laşi			
		p-10.	p.m.	
Dnghenî	plac	2.0'-'	4,4"	
aţi	8<K.	1.32	6.1;!	
	Vcrtmcl-Hot«î»iu			
		p. m.	p. 0).	
Veresci	plec.	.2,08	9,49	
B'iluţani	B08.	2,03	11,42	
Botoşani	plec.	5,21	3, 5	
Veresci	soe.	7,21	1,55)	
	C&uipîuu-Uoftaua			
		a. m.		
Bă mp in a	plec.	11,20		
Duftunu	SOS.	11.40	p.iu.	
Boit ana	plec.		6,40	
Itimpina	aML		6,58	
	.		.	
		Arăt.	rren.
S lAfTUNE 1		Tr. ac- |	Tr. m.
		dim. 1	ţ». IU.
Koinan	Pl	9,1-61	4,47
Păsrani		10,51	7,15
T.-Frumos		U,53	S.V.4
laşi	ao*.	1,5 ■	9.52
'aşl-Koinsii			
		p. ra.	dilD-
las!	pi.	4,"8	6,52
T.-Fruuius		5.25	8.35
Păscanî		7,15'	10 1
Kouiau	S(1H	7,53	11, l -
Păşwuil-		Snc.etiva	
		dini.	«ăra
Paşcani	pl.	10 40	7,16
Veresci		12,08	9,4 7
Sucea»»		12,23	10,09
Suceava		-l'ăţcan	
		p. ui.	'îim.
Suceava	pb	5.00	6,51
Veresci		5.4‘t	7,51
Piscanl	aos.	6,4t	:‘,45
Adjud-Tetgul-Ocna

Adjua pl. Ţ.-flcnu sas. l’.-Oen» pl. Adjud sus.	4.I&I 6.1 A	u. m 10.35 12.15
ti	Cnrnărodă	
	m.	d'in.
CnnSUnţ.t pl.	3.50	R.J
Miir!';.t..r	3.37	9 5/
Mr-Gni,-'	4 tfi!	I0.3--
i'enav-iilt	5 02!	11 22
Cernannljl-Loust.aii		ţn
	|>. ui. 1	p. UI.
Ceroa^uitâ pl.	ti,50	2,"0
Medgidie	7,45	2,55
Muriătlw	8,29	3 39
Co-istanţu s	9.10'	4,22
.:is
Tipogrutia C. Pclrescu-i onduratu str. 'lealiului 8.
www.dacoromanica.ro