s
ANUL I No. 7
Ediţia antei a 10 bani numPrul	dumineca 24 noembre 1885
■i	Sgaiigaijwaai biiomimi 1 j ai 'iiiBMwawKawBm^
Grisore G. PEUCESCU
Director politic
ABONAMENTE:
tu t»râ 1 au 40 lei, li luni 20 lei, 3 luni 10 lei tu străinătate 1 au 50 lei, 0 luni 25 lei
REDACŢIA
No. 8. — Piaţa Episcopiei. — No. 3.
APARE IN TOTE ZILELE
I
J
Bare-j stef. DE LA YRANCEA
Prim-reî&otor
-----------------n.	.. .	. I
ANUNCiURI :
•ntinehni pe pagina a patra linia 30 bani. anuse citiri şi reclame pe pagina III 2 iei linia
ADMINISTRAŢIA No. 3. — Piaţa Episcopiei. — No. 3.

PARTIDULUI
LIBERA L-NAŢ
O N A L
iN REGE SE LOVIM!
Iacă un îndemn care ne vine din tdte părţile. Este înţelept, este bine sâ’l urmăm V
Ştim cu toţii că ceea-ce a îngenun-chiat ţările române, ceea-ce ne-a adus de fapt, dacă nu de drept, supt domi-naţiunea străină, sunt, fără îndoială, desele schimbări de domnii.
Ştim cu toţii că certele pentru domnie aduceaţi atâtea ure, atâta înverşunare, In cât candidaţii de domni, orbiţi de dorinţa de a’sl resbuna sad de a isbuti, nu se îndoiati de a alerga la ajutorul puterilor vecine în contra ţeril lor.
Şi cfi tocmai de aceea, când românit deschiseră ochii la o nouă viaţă, una din cele dintâi dorinţe ce manifestară fu de a avea o domnie ereditară.
Nu sunt 20 ani de când avern dinastia ce am dorit şi de acum să dorim o schimbare?
Cum am ajuns la Htâta uitare? De unde vine aeâstă aţâţare a spiritelor?
Lucrul ‘;e esplică prin cele petrecute în anii din urmă.
D-nu Brălianu si amici săl^ pe când erau în oposiţiune, aO căutat să ne convingă pe toţi, că M. S. Regele nu venise în (ară de cât ca să se îmbogăţâscă pe sine şi să’şl îrnbo-găţâscă pe al săi.
Ne aducem cu toţii aminte cum acestă tesa se demonstra, cu ocasiu-uea lui Strusberg mal ales, atât prin , ziarele seridse ale partidului, cât şi prin ziarele glumeţe şi prin cântece, cari mergiaQ din gură în gură.
Un alt amic al d-lui Hrâtianu, nu stiU d-nu Sturza sad altul, căci chestiunea nu e lămurită, ascuns supt pseudonimul «Erdmann de Halin,-- a căutat să dovedăscă încă, că M. S. W Regele nu este aci de cât un trimis al Prusiei; în acea carte se numea «un spion prusian,»
Credeau d-nil Brălianu şi Sturdza ceea-ce diceaO; nu ştim ; dar ştim că mulţi ’l-ati crezut! N’am audit pe d. Câmpineanu picând, sub impresia a-cestor calomnii, că este un abis între ţară şi domn, şi inllâcărat de aceste idei, nu s’a proclamat d. Candiano preşedinte al republicel de la Ploieşti ?
Şi daca Omeni ca d. Câmpineanu şi Candiano aU crezut ceea-ce spunea d. 1. Brălianu şi amici sfii, cum se ne îndoim că mulţi alţii nu vor fi câtjut victime acestor calomnii răspândite cu atâta măestrie şi cu atâta stăruinţă?
Iaca ce a făcut d. Brălianu şi amicii săi In oposiţie, şi, de când suni la guvern, se pare că şi-a luat misiunea de a dovedi, prin fapte, ceea-ce nu arătase, in oposiţie, de cât prin vorbe.
Căci cum am putea să explicăm altfel, atâtea şi atâtea lucruri cărora domeniul cordnel le-a pus vlrf? Este ar-
tv
ticol categoric în constituţie ca lisla civilă să fixeze odată pentru tdtă durata unei domnii. M. S. Regele ajurat că va păzi constituţia—şi d. Brălianu măreşte lista civilă instituind domenul cordnel! ba face şi o scrisdre din partea M. 8. Regelui prin care mulţumeşte pentru aeâstă nelegiuire!
Nu este aşa că cu nimic, n’ar fi putut d. Brălianu să dovedescă mal bine, ceea-ce a susţinut în oposiţie, că adică M. S. Regele n are alt sentiment în suiletul săii regal de rât de a se îmbogăţi ?
Afară de acfista, când se discuta în Cameră răscumpărarea atât de păgu-bitdre a căilor ferate Strusberg, guvernul nu s’a sfiit a declara în Corpurile legiuitdre că răscumpărarea trebuia să se facă, căci aşa voeşte guvernul prusian, şi, de câte ori se iveşte câte oches-tiune internaţională, de câte ori se nasc temeri, d. Brălianu, cu multă ostentaţia, dă fuga la Berlin, ca să ia instrucţie
Nu este aşa că, cu nimic nu pOLe dovedi mal bine ţârei ceea-ce a susţinut d. Sturdza, Erdman de Haini, în oposiţie. cS guvernul M. S. Regelui nu are altă misiune de cât u îndeplini ordinele Prusiei?
Cum dar, după tole acestea, să ne mirăm că ideile propagate de d. Bră tianu şi amicii săi în oposiţie. şi dovedite prin fapte ale denşilor la guvern, cum să ne mirăm cu aceste idei aii consistenta în ţară, că mulţi 1 le cred adevărate,şi din tăie acestea, privesc pe M. S. Regele ca pe un funcţionar prusian care a venit aici să îndeplinăscă ordinile guvernului săQ, şi până una alta, caută să’şl facă samarul ?
Şi este natural ca toţi aceştia numai stimă şi devotament să nu aibă pentru Suveran.
Iacă cum se esplică acesl strigăt ce se repeta de pretulindenea: «In rege să lovim!»
Dar dacă sunt cuvinte puternice care esplică aţiţarea spiritelor contră Suveranului, se vedem dacă aceste cuvinte sunt fundate; şi dacă acesta aţitare nu provine numai şi numai din modul cum i-a plăcut d-lul I. Brălianu să arate pre M. S. ţării.
Cea ce este siger este că M. S. Regele nu să arăta ast-fel supt guvernul conservator condus de I). Lascar Ca-targiu.
Ne aducem aminte ca şi supt guvernul Catargiu s’a ivit chestiunea de apanagiu. Era vorbă să se dea un mic domen M. S. Reginei, de curând venită, cu ale cărui venituri să’şl pdtă satisface înaltele sale aspiraţiunl de a crea în ţară un curent literar, şi sentimentele sale de generositate.
Ei bine, după propunerea câtor-va deputaţi, Camera a votat proiectul de lege!
Cum s’a purtat atunci M. S. Regele? M. S., audind că s'ati ridicat dre-care
murmure — şi ce erau acele murmure fată cu protestarea ţărei întregi contra domenuluî cus<5nel?—M. S. a declarat că lista civilă este de ajuus şi pentru Regina, şi d L. Catargiu, în numele M.S. a mulţămit Camerei pentru darul ce oferea Regelui, şi a refusat!
M. S. s’a arătat cu acea ocasiă desinleresat.
Asemenea toţi ne aducem aminte că rescumpărarea căilor ferate Strus-berg s’a tratai şi sub guvernul conservator şi proectul a cădul cu tdte că se ştia că rescumpărarea era recomandată de guvernul german !
Şi în această ocasie, M.S. s’a arătat bun român.
Alt-fel dar, era M. S. Regele sub guvernul conservator şi alt-fel s’a făcut sub guvernul d-lul Brălianu.
Şi nimic nu e mal natural.
Tntr’o monarchie constituţională, regele neputând lucra şi nepulând vorbi de eâl prin organul guvernului, el se arăta neapărat cum este guvernul prin care lucrează şi prin care vorbeşte.
Evenimentele ce se pregătesc în ţară, ne daQ cea mal bună ocasiune ca să vedem daca M. S. Regele voeşte să lie aşa cum l’a înfăţişat ţării d. 1. C. Brătianu, sad aşa cum am dori şi cum ar trebui să fie pentru binele ţâri şi pentru gloria Maj. Sale.
Ur G. Peucescn.
----------------u----------:-
Depeşile Agenţiei „Havas“
l’etergburg, 4 Decembre.— La o întrunire a Boeietatei xlave de bine tăcere la care asialaa generalii Ignaliell şi Tehernaieff s’aă adaptat măsuri pentru a veni In ajutorul victimelor resbomlui din peninsula Balcanica.
Presidentul, generalul Durnowo, a deplâns acest răsboiă fraticid şi a citit ordinul de zi al Ţarului zicând că cuvintele Ţarului deschid Kusiei o eră noua.
PROGRAMUL
Partidului naţional-liberal
înainte ca oposiţia coalisală să’şl publice manifestul săd, partidul libe-ral-naţional işl publică astă-zî programul.
Ne grăbim, deci a reproduce acest important document.
Programul liberalilor- naţionali începe pnntr’o critica înverşunată şi legitima, ridicata contra guvernului d-iui Ion Brătianu. Acest om care a ameţii tara eu fâgădueli, care i-a mângâiat speranţa prin cuvinte amăgitoare, ignorant şi trădător al tuturor dalorielor. şi sfâşie cu mâna Iul chiar mauifestele d’odinioară, calcă jurămintele sfinte făcute înaintea lărei şi nu să sfieşte d’a admite ca singura conduita politica: apostasia.
’on Braliami este acela care în zece ani a zdrobit cea din urma încercare de politica româneasca. Streinu ş a pus talpa în iniinu ţârei. Miniştrii, cu ion Brâlianu în frunte, şi pun cenuşa în cap şi înge-nucliia în fata presiunilor din afara.
Economiceşte au adus tara la sapa de lemn. A distrus exportul ; aii înăsprit ra poiturile comerciale cu naţiunile cari ne erau bine voitdre ; taranil nu mai un cu ce sparge pământul şi numai au mftna de b6be s'o dea ogorelor ; şi t6te legile cu cari sa îndelelnicesc nu sunt de cât nişle mijltice d'a ascunde ignoranta lor şi sărăcia brutală a ţârei.
Şi acesl prim-ministru care a mintit lu-mel cu şiretul titlu de liberal a concentrat in mâna sa intrega putere, furând drepturile celor Fald miniştrii, nimicind ori-ce iniţiativă a Prefecţilor şi a primarilor; când insă râmâne vorba pe justiţie ordinile miniştrilor şi ale prefecţilor se t&rnâ In forma de sentinţe.
In armata Imnul plac şi prigonirea a devenit lege : dovada permutările şi înaintările făcute In folosul elicei de la putere, şi s'a uitat meritul, şi s'a insultat până şi ranele eroilor care ’si-au vărsat sângele pentru cămin sub malurile Plevnel.
Banca este o monstruositate financiara ; impositele grele altâ-datâ aCi devenii zdro-bitOre sub domnia vitregă a d-lui Ion Brătianu. Datoria publica ne mana cu paşi siguri spre faliment. In alegeri voinţa naţiunii e năbuşită, ainerintarea, baiaia şi crima fiind mijlocele electorale ale guvernului actual. In cele din urma. pentru că d. Ion Bratianu sâ rupă ort-ce frîu lata de aeâstă tara care s’a Iu sal a li amăgită, exilul ameninţa pe ort-ce bun român care ar îndrăzni sâ dea alarma de ruşinea şi tihneala in care ne-a adus guvernul falşilor liberali.
După acâsla critică a guvernului programul liberalilor-ualionall continuă:
Până aci! Nu acest guvern călcător principiilor scrise pe drapelul partidului liberal, sperjur promisiunilor date şi Îndatoririlor luate înaintea naţiune! câud a pus mâna pe putere, numai naţional, numai liberal nu se pdle califica: căci faptele sa'.e nenaţionale sunt, neliberale sunt!
Partidul liberal naţional rumpe dar pentru tot d’auna cu D. Ion Brătianu şi cu colectivitatea sa: partidul liberal naţional ia îndatorirea înaintea naţi-unel de a pune tdtă inteligenţa sa şi tdlă energia sa, de a întrebuinţa tole mijldcele pe care constituţiunea le dă cetăţenilor, pentru a salva naţiunea şi libertatea, prin răsturnarea acestui guvern ! Da, o afirmăm, daca va mal dura acest guvern, faptele, deprinderile şi nelegiuirile sale vor înrîuri asupra însuşi moravurilor acestei naţiuni iubitdre de ordine, de progres şi, mal presus de tdte, de legalitate. Da, daca acesl guvern va continua a mal conduce destinatele acestei ţâri, el va sălbătici moravurile, şi cruzimea va schimba caracterul acestei naţiuni pacinice şi blânde?
Este mal mult de cât timp, ca toţi liberalii din tdte unghiurile (firii să ne dăm o mână frăţfiscă şi să ne strângem împrejurul vechiului şi gloriosului drapel, sub care ah combătut două generaţiunl, pentru a fonda stalul modern al României, pentru a mo-ralisa societatea Română.
Datoria resturnăril guvernului actual revine mal cu deosebire partidului liberal, pentru că în urma luptelor acestuia de la 1870 până la 1876 şi a sacrificiilor Iul, pe umerile acestuia el s’a urcat la putere; şi dar mal înainte de toţi partidul liberal are dreptul de a întreba pre Idn Brătianu ce a făcut cu rodul ostenelilor şi luptelor ndslre, cu drepturile naţiunel, cu libertăţile cetăţeneşti, a căror apărare ’l-a fost încredinţată Y
Ţiindu-se dar sus drapelul, nerenegând nici unul din principiile pre care
le am profesat şi susţinut de la 1848 în c6ce. not aslâ-zl intrăm în lupta legală, dar francă şi energică in contra regimului personal şi dictatorial, în contra regimului bunului plac, prin care primul ministru actual a Inlocuil regimul constituţional. Invităm la acestă luptă în contra răului, pre tdte parlidele, pre tdte grupurile, nve toţi dmeniî de bine, cari, ca şi liberalii, se îngrijesc de calea anti-constiluţională, arbitrată, funestă în care a intrat şi se menţine guvernul actual. Invităm înacfistă luptă pre toţi aceia cari simţ româneşte, şi sunt prin urmare îngrijiţi de cataclismul ce ameninţă însuşi viitorul naţiunel române.
Să rupem odată cu trecutul de uri şi persecuţiunl; viitdrele majorităţi parlamentare sâ nu mal sdrobfiscă minorităţile; sfi aibă şi acestea dreptul de a fi represenlante în viitdrele camere, dreptul de a fi ascultate şi respectate vocea şi opiniunea lor.
Numai ast-tel ţara va avea legi drepte şi bine-fâcătdre. Numai ast-lel vom închide iu România regimul arbitrarului, numai ast-fel, niminea în ţara ndstră bine-cuvântată de Dumnezeu, nu va mal avea dreptul de a striga, Vue Viciii (val celor biruiţi).
Enumerând abaterile guvernului d-lui Idn Brătianu, călcarea în picidre a promisiunilor ce el a făcut natiu-nel la intrarea sa la putere, prin însuşi acesta not am făcut programul nostru cu care intrăm în luptă., spre a resturna pre cel ce l’afl călcat şi spre a pune în locu’l un alt guvern care să dea ţărei ceea ce acest program îl promite şi îl închezeşueşte. Acest program îl resumăm in ur-mătdrele:
1)	Voim şi vorn stărui a da României un guvern care şi în năuntru şi in afară sfi pună mal pre sus de tdte voinţa naţiunel, drepturile şi interesele el.
2)	In deafară voim o politică româ-nfiscă; repudiăm ori-ce politica de a-venture, ţinem a trăi bine cu tdte sta tele, cu tdte naţiunile. Nu înţelegem a ne amesteca în afacerile lor interne, dar reclamăm acelaşi neamestec al strâinilo în afacerile ndstre proprii. Vom apăra cu energie în contra oricui integritatea otarelor ndstre şi inde-pendinţa statului aomân în tdtă deplinătatea sa. Ga şl în 1875, şi încă mal mult de cât în 1875, reclamăm o deplină independinţă în dirigerea şi îndestularea intereselor ndstre economice. Nu înţelegem prin concesiuni sad prin aservirea (firii pe terenul e-conomic sâ cumpărăm sprijinul politic al culâria sau culăria putere străină. Revendicăm pentru naţiune, pentru representaţiunea el, dreptul de a controla afacerile esteridre ca şi cele interidre ale României.
Nu permitem şi nu vom permite ni-menuî ca să conducă politica ndstra externă în deafară de voinţa şi controlul naţiunii.
3)	După îndelungate lupte, după nenumărate sacrificii, dupfi şirde dt-sânge vărsate în ultimul resbel, România a ajuns a ocupa locul ce i se cuvine între naţiunile libere şi civdi-sate. Marea cestiune socială, a desfiinţare! clâcel. şi a constituire! proprietăţii mici, est resolvală. Nici o reformă socială, nu mal pute provoca
www.dacoromanica.ro
2
EPOCA 2 î NOEMRRE
proprietate n'att de cât braţele lor. Reformarea dărilor a măsurat cu ştiinţa modernă şi cu experienţa câştigată, va putea fără greutate umple neajunsurile ce uşurările de mal sus ar produce in veniturile statului.
Cu reforma impositelor reclamăm imperios reducerea cheltuielilor netrebnice şi neproducătore, stingerea sinecurelor, secarea plăgel funcţiona-rismulul, sttrpirea reală i cumulului. Ca compensaţiune voim a se asigura sdrta funcţionarilor tutulor serviciu-ailor publice, prin o anume lege care să’l sustragă arbitrarului şi nedreptelor destituiri din partea superiorilor lor, regulând numirea, înaintarea şi stabilitatea funcţionarilor din tote ramurile administratiune! publice.
înţelegem ca sdrta vechilor servitori al Statului să fie asigurată printr’o mal justă şi mal ecuilabilă lege de pensiuni.
7) Voim îmbunătăţirea administra-tiunel publice cari astă-zl este o adevărată destrăbălare. Este, trebue a fi realţată la nivelul uneT naţiuni şi societăţi în cale de progres. Voim dar o administratiune luminată, activă, având conştiinţă de misiunea sa. Cerem mal cu deosebire o reformă radicală în administratiunea provincială şi în proeedimentele autorităţilor administrative subalterne. Cerem esclu-derea politicei şi a prigonirilor personale pentru opiniunl publice din c.a-techismul şi deprinderile agenţilor administrativi, superiori şi inferiori. Ce rem ca administratiunea să fie pentru toii fii şi tocitorii ţărel aceiaşi, bună, proiectă:e şi nepârtinitdre.
3) Suntem pentru o descentralisare adevărată şi eficace. Sub nume de descentralisare înţelegem a retrage din mâinile puterel centrale, interesele locale şi individuale care ’şl pole găsi îndestularea lor la faţa locului, prin autorităţile locale. Sub nume de descentralisare înţelegem autonomia judeţelor şi comunelor în tot ce se a-ttnge de buna lor stare. Puterii executive centrale şi representanţilor el prin judeţ şi în deosebi prefecţilor nu înţelegem a lăsa, în judeţe şi comune, altă sferă de acţiune de cât a se o-cupa de afacerile generale cari privesc pre stat, de cât de a privi ghia ca lucrările şi decisiunile autor: Laţilor elective locale să nu lovâseâ în interesele şi drepturile statului, să nu pâşâscâ peste sfera lor de acţiune determinată prin legile ţărel: Voim reforma legii comunale mal ales în vederea constituirii comunei rurale şi a regulariia-Iribuţiilor primarului comunei rurale. Acesta a ajuns a fi numai un agent al putere! esecutive, când el trebue, mal ’naintc de l<5te, să fie un magistrat municipal, capul comunei, ocu-pându-ee în special de afacerile el! Voim dar întinderea atribuţiunilor sale municipale şi restrânge1 ea sarcinelor salt de funcţionar al statului.
Numai ast-fel vom reînvia viaţa
municipală, şi cetăţenii indepedenţi devotat! binelui public şi locului n -şteriî lor, se vor oţărî a se apropia din noii de urna electorala, şi ast-fel vor da ţărel consilii judeţianeşi comunale la Mulţimea misiunel lor!
9)	Puterea osecutivă centralisând in mâinele săle tote ramurile activităţii umane, a devenit o maşină de resbel. luptând cu succes în contra liber.â-ţilor publice şi indepedentel cetăţeneşti. Ast-fel prin însuşi acâstu, regimul nostru constituţional parlamentar nici că mal pdte funţiona u succes şi produce resultatele bine-făcă-tore pe cari naţiunea este in drept de a le cere şi dobândi. Prin acâst cen-tralisare escesivă, chiar li berile alegeri ah devenit un cuvânt fără vatore, de vreme ce în alegeri numărul funcţionarilor şi a acelor ce prin interese sunt in depedinţa absolută aadminis-Iraţiunel întrece numărul alegătorilor independenţi. Voim dar a face inde-pedente de acţiunea directă a puterel esecutive o serie intrâgă de serviciurl publice precum căile ferate, salinele, regia tutunurilor, etc.
10)	Tot aşa voim a sustrage acţiu-nel directe a puterel esesutive banca naţională şi creditele agricole; nu mal puţin voim ă inlălura şi inler-venţiunea guvernului in numirea consiliilor de administraţiune al societă-tăţilor financiare, economice şi industriale, formale cu capitale private. O dată cu retragerea Băncii şi creditelor agricole din sfera a-lol puterniciei guvernamentale, înţelegem a se opera şi reforma statutelor acestor institute, statute pe care experienţa Ie a dovedit defectuăs^ şi necorespun-<jend la scopul infiiţăreî lor.
Vorn sprijini cu dinadinsul esecu-tarea legii privitore la creditele funciare rurale, în vederea de a se înfiinţa asemenea institute în Iaşi şi în Graiova, spre a feri ast-fel peîm-prumutătorl de trăgănirile şi însemnatele chelluell ce sunt astăzi nevoiţi a face, din causa centralisăreî tutulor imprumufurilor ipotecare în mâinile singurului credit funciar rural din Bucureşti.
11)	Iubim armata ndstră naţională; ne mândrim cu densa, şi nimic din tot ce priveşte binele şi desvoltarea el nu ne p<5te iămâne străin. De a-ceea întărirea el, îmbunătăţirea s6r-tel soldatului şi a oficierulul suni un articol de credinţă pentru partidul liberal. Voim prin urmare o lege care să asigure mal bine posiţiunea ofi-cerilor şi să pună un sfârşit nemotivatelor şi deselor strămutări cari ah o influentă din cele mal îngriji lore asupra însuşi solidităţii armatei. Voim a se asigura şi armatei o justiţie luminată şi nepărlinitdre. Ast-l'el se va întări şi disciplina.
12)	Voim rădicarea justiţiei la posiţiunea sa constituţională de a treia putere în stat, şi deplină independinţă a magistraturel de puterea esecutivăc
13)	Repudiăm procedimenlele arbitrare şi călcările vcijute sau ascunac ale adminislraţiunel în atributele şi judecăţile justiţie/, l'rotestăm, în contra dreptului ce puterea eşeculivă ş’a însuşit de a judeca şi pedepsi singură şi pe cale administrativă fapfe supuse tribunalelor şi legilor penale ale ţârei.
Osândim în numele umamtălel, in numele constitutiuneî, în numele ideilor liberale expulsarea Românilor şi a dmenilor născuţi in ţară şi nesupuşi unul alt stat
Revisuirea codicelor n<5streeste imperios cerută şi necesară, pentru a le pune in armonie cu Conslituliunea şi cu progresul ştiinţei.
Voim ca femeea să găsească in legile năstre o protecţiune mal eficace a drepturilor sale civile şi o mal mare bucurare de aceste dreplui I.
14)	Voim ridicarea morală şi materială a clerului nostru naţional şi a clerului tutulor religiun'.lor la care a-par(in deosebitele ndstre popula ţiuni.
Preotul mirean al religiunel ortodoxe, ca parte activă din societatea civilă, ca părinte de familie, are drept la o îngrijire deosebită din partea partidului liberal.
Voim să se asigure şi să se îmbunătăţească sârta sa şi să i se dea garanţii eficace contra omnipotentei Episcopatului. Voim reformarea Sinodului ; revendicăm pentru Stat dreptul de control asupra tuturor hotă-ririlor şi lucrărilor sale.
15)	Voim ca naţiunea să dobândească un adevâraf învăţământ public, pentru toate treptele socielăleî. şi mal ales acolo unde el nu există de cât cu numele, adică prin sate. Voim acest învăţământ obligator pentru fie-care fia al acestei ţâri.
Cunoaştem marea importanţă a studiilor clasice într’un stat civilisat; voim însă ca învăţământul să con-tribue la ridicarea agriculluref, a co-merciuluişi a industriei române. Voim dar întemeierea—şi cât se poate mal multe—de şcoli de agricultură practică, de şcoli comerciale şi industriale.
Voim legi care sâ favorizese născândă noastră industrie şi prin urmare şi deosebitele meserii.
Ifi) Voim ca politica noastră economică să lie neapărat naţională, ca să fie condusă numai în vederea desvol-lărelavuţiilor ndstre naţionale. In con-venţiunile comerciale ce vom încheia cu s atele streine, revendicăm pentru ţară o deplină autonomie a tarifelor, după exemplul adoptat asla-qll de celelalte naţiuni comerciale.
înţelegem şi voim a se da exportului nostru tote înlesnirile şi îmbunătăţirile pe care le are in alte ţâri co-merciul internaţional.
Căile ferate prin însuşi ele ,nu trebue să fie un ram de venit propria rjis pentru casa statului, ci trebue numai să contribue la sporirea şi crearea celor-Ealle sorginţl ale avuţiei, şi a stalului şi a particularilor.
Reclamăm dar scăderea tarifelor pentru exportul productelor pământului şi industriei n<5stre, aceasta mal ales în direcţiunea porturilor noastre de mare şi de fluvii.
Socotim neapărată pentru înflorirea comerţului nostru adoptarea politicei de apă, sprijinim înzestrarea porturi-or noastre cu toate îmbunătăţirile, cu oale aşezăminteie pe care ştiinţa şi naţiunile înaintate le-ah Introdus în marile porturi europene, crezând că înflorirea porturilor şi o-raşelor de comerţ contribue la binele statului întreg, şi că din contra decadenta acestor oraşe, aduce după sine şi decadenţa materială a însuşi statului, voim realtarea stăre! decăzute a marilor noastre porturi fluviale, şi dar sprijinim reînfiinţarea porturilor france Galaţi şi Brăila.
17) Voim ca provincia noastră transdanuBiană, Dobrogea, să fie sustrasă regimului excepţional actual Voim ca populatiunite acestei provincii să fie puse în eserciţiul dreptului comun, de rare se bucură cetăţenii în patria mumă. Printre multele reforme şi îmbunătăţiri ce această provincie reclamă, cerem formarea unul cler musulman indigen, în vedere de a pune capăt agitaţiune! ce se face de softalele străine.
Cerem reformarea legeî privitoare la proprietatea imobiliară din această provincie, în vedere de a constitui proprietatea absolută după cum ea esistă in România. Cerem legarea (Teciivă a Dobrogeî cu Romănia prin cât de comunicaţie permanente.
Ca concluziune ne rostim în contra actualului regim ministerial în care totul este minciună şi parodie, în care totul este căijul şi falşificat, ast-fel că astă-di nu mal găsim în pictore de < ât voinţa unul singur om. pusă d’asupra însuşi voinţei naliunel. Astfel am ajuns, că fără voia acestui om, nici un interes, nici o capacitate, nici o activitate nu se p6te mişca în cel mal mic centru al societătel române. Menţinânduse şi prelungjndu-se acest nenorocit regim, în zadar am spera sâ dăm târeî o eră de libertate, sub care să se pdtă mişcă fără pedică cugetările, faptele şi deprinderile cetăţenilor. Numai resturnând acest o-dios regim, se va putea uealisa ceea-ce trebue să lie scopul fie-căreî naţiuni libere, adică realţarea independinlel şi caracterului individual faţă cu statul.
Şi dar, şi astă-tjl, la finele anului 1885, credem şi mărturisim ceia-ce partidul liberal credea şi mărturisea în 1875, adică «numai realisarea principiilor ce profesăm aci, că numai str'cta pâzire a lor de către puterea esecutivă şi cu energie apărate de către cetăţeni, p<5te feri (ara şi instituţianile el atât de excesele despotismului, cât şi de comoţiunile violente ale râsbună-rilor populare.»
Sfârşim dar cu aceleaşi cuvinte cu
solutiunî violente. Voim prin urmare, ca numai naţiunea, rostindu-se prin libere alegeri, să facă şi să desfacă guvernele. Voim dar un minister expre-siune a vointeT natiunel.
Condamnăm acele formări şi desfaceri de ministere unele şi altele provocate în deafară de motive constituţionale. Stigmatisâm acele pretinse de-misionărî, acele pretinse formări de aşa dise nouâ cabinete, adevârate parodii ale regimului parlamentar, la care anual dă loc eşirea d-lul I. Bră-tianu pe o uşă şi intrarea sa în aceiaşi di pe altă uşă !
Dorim un adevârat consilii! de miniştri, constituţional şi parlamentar, uniţi prin aceleaşi vederi guvernamentale, dar compus de membri având iie-care independinţă cugetărel şi libertatea acţiunel. Voim ca în capu lie-căruT departament ţera să aibă a-devâralî miniştri secretar! de stat, ca el în sfera ambiţiunilor lor să pdtă administra in tdtă independinţă râspun-deril lor. constituţionale. Nu înţelegem şi nu putem primi ca consilia de miniştrii constituţional şi parlamentar, a-cest simulacru de consilia, unde numai primul ministru vorbeşte şi otă-reşte ; nu considerăm ca miniştri constituţionali şefii departamentelor cari funcţionâză numai după ordinile şi bunul plac al capului cabinetului, des-brăcaţl de iniţiativă, de acţiune şi de independinţă. Mal pre sus de tote repudiau) concenti-area tutulor puterilor statului în mâinele unul singur om. devenii ast-fel dictator. Un asemenea regim se pdte numi khedivat, viziriat. dar numai minister constituţional şi parlamentar nu pdte fi calificat.
4) Voim aplicarea prescripţiunilor sincere ale Constitutiuneî din 18Gb. Voim legi speciale pentru garantarea hbertăţelindividuale, a libertate! conştiinţei, a hbertăţeî presei, a respectului domiciliului, a liberlăteî întrunirilor, şi prescriere de penalităţi pen-Iru orl-cine le-ar călca.
ti) Intre reformele ce sunt de făcut punem în întâia linie ridicarea morală şi materială a claselor mun-citore. Voim ca aceste să fie la nivelul ce trebue să aibă temelia statului.
Partidul liberal fiind eminamente partidul progresului, de mal naiute ne însuşim tote acele instituţiunl, tote acele îmbunătăţiri pre cari cugetătorii, precari sciin(a practică, pre cari naţiunile înaintate în civilisa(iune le-aO adoptai saU le vor adopta ca menite a ridica şi a asigura buna stare morală şi materială a populaţiunilor ndsfre.
6) Voim reformarea sistemului vicios al impositelor. Voim uşurarea sarcinelor care apasă asupra proprietăţii rurale, cel întâia factor al avuţiei unei ţâri eminamente agricolă. Aceiaşi uşurare, saa mal bine (jicend, scutire de dări directe o reclamăm pentru clasele muncitdre cari drept
FOITA ZIARULUI «EPOCA»
OHO II I T A
V<* presint pe un amic al meu. De astă dala un amic e o istorie.
L'am cunoscut acum patru ani, Sn tren. Mă ducem la Iaşi.—Erao nople frigurosâ. Mă duria capul.—Stăm, cu ochii incluşi, sgrebulit întoun colţ ş’aş fi dat mult sâ pol adormi.—Dar vagonul era plin, fumul de la ţigan mă îneca, ş’alâturi de mine, în cele două tichete largi, erau patru calatori cari se cunoştea, se vede, şi cari aveaţi gust de vorba.—Unul din el, vorbia mai mult a mal tare de cât toţi: Saria de la una la alta, îşi umplea gura eu frase lungi, câta prilej să’şl spue proverbele, şi făcea mereu pomenăla de articolele lat publicate in (instituţionalul».—Am înţeles indatâ ca era ziarist in Bucureşti.
II a-cultum, fâra voea mea.--ba tocmai fiind că mă fineam sa nu l ascult, nu’nu puteam lua gândul de la el.
Din când în când desebidăm ochii şi’l priviam.—Figura lui mi se pârea cunoscută. ’Mi-ain adus aminte pe urmă ca l văzusem
]-1 rw^rrajvŞ ţn •rib'iTn
Se arunca în literatura. Nu înţelegea cum pot sâ pla :â unor omeni poesiile lui Eminescu.—De sigur c.'in’avân gust.
Un adevârat poet era Macedonschi. Şi se scula în piciâre ca sâ dea mal multa tărie vorbelor lui.—Perduî t6ta nădejdea de a mal adormi, şi cum mă uitam ţintă la dânsul, se întârse şi ‘mi surprinse privirea.
— Mi se pare câ v’am mai văzut, şi ml întinse mâna spunându'şi numele ş'un pseu donim cu care iscălise câte-va arlicole în-tr’o revista care nu mai aparea. — Citise ceva de mine şi’mi spuse câ 'l-am plăcui cu acea mila supârât6re a omenilor, cari se cred grozavi, şi îndreptăţiţi sâ le încu-rugeze.
îl păru bine câ merg în drumul lui. El se va opri la Roman. Acâsta nu mi suri-dea de loc. Eram moleşit de boia şi de obosela drumului, ş'abia, din când în când scotea câte-o vorbă. Desfăcu un ziar vechia şi’ml citi un foileton al Iul. Din când în când îşi da la o parte o viţa de pâr, care’l câdea pe frunte. Era frumos şi se puri a bine îmbrăcat. îmi vorbi de eunos-cinlele Iul, de casele bune în care e vecinie invitai la masa, de discuţiile lui cu omeni însemnaţi, cari «fârşiaO tot d'a-una prin a cădea de acord cu el, de afacerile, în care nu aproba de loc pe guvern, de şi'l susţinea în principia, pe cât ii penui-feaa modestele lui puteri, de funcţiile ce i se ofereau şi pe care el le refuza pentru
şi de a introduce reformele lui.... Ii plăcea mai bine să râmâe, aşa cum e, redactor al gazetei guvernamentale, până la viilorele alegeri şi atunci.... vom vedea....
—	Şi’n definitiv, nici nu mi prea place mie politica, cariera mm e literatura, conchidea el, râsuciudu-şi muslafa şi privind gânditor gazeta ce'i sta mototolita pe genunchi.
Apoi bagă de semâ câ eram posomorit la faţă şi’l spuseirt câ mă dore capul. Ne apropiam de Roman. îmi dete adresa şi mă pofli sâ viu pe la el, când m’oia in-loree în Bucureşti. El nu va lipsi de cât vr’o trei zile. îmi slrânse mâna şi’ml făgădui prietenia lui, cu aerul unul viitor ministru, care promite o slujbă unul protejat.
Peste o săptămână ne-am întâlnii in Bucureşti la birt, unde—până să ne aducâ friptura—mi-a citit un articol nou al lui. Şi fiind că era Duminica, n’am putut scăpa ş’am mers, împreună acasă la el. Şedea înfr o odăiţa binişor mobilată, in strada Primăverii. Tote erau puse cu râuduialâşi era o căldura dulce şi parfumata, care făcea sâ mă caed în odaia unei feme:. Contribuia mult la acâsta şi faptul câ în odaia lut se vedeatt mai multe cu tio re şi sticle de parfum de cât cârti.
—	Am sâ'ţi citesc nişte poezii, şi seose din saltar un vraf de hârtii.—In faţa a-cestor instrumente de tortură, mi-am năbuşit un oftat; apoi rn’am gândit la schin-
?T**rîţ*T].n	v* *y».*	•»»	vy1*1	**.'
tării. Citisem de multe ori poezii de ale lui şi ştiam ce mă aşteaptă.—Val şi cum le scanda er îngrozitor! Sublinia figurile se încânta de unele efecte, îmi repeta unele versuri şi mi la talmâcia.— Aceasta a ţinut mult timp—vr’o patru ceasuri—mi s’a pârul că nu se mai isprăveşte. De la o vreme nu mat simţeam de cât bâtaia caden-tata a vorbelor, cart ml râpâiaâ regulat pe timpanâ. dar cari nu mă mal supărau pentru ca mă gândiam aiurea.—Dar ii răspundeam ca mi place de câte ori îmi cerea âceasla şi figura mea—fât-â sâ mă mai amestec—împrumuta instinctiv o parle din entusiasmul figurei lui.
Pe urmă mi-a citit nişte scrisori de dragoste, de la o fală, care ’liubiala nebunie şi dormia cu poesiile lui sub pernă.
— Biata copila... îţi mărturisesc ca mi ’l mila de ea. Sunt aşa de ocupat, in cât abia ’l pot răspunde la câte zece scrisori, o dată.—Val! ea nu mal pot iubi. E de prisos de acum !
Şi'şi luâ un aer melancolic, teatral Irul istorisi un amor ai Iui, uu fel de nuvela nesâ atâ şi banală, care se isprâvia prin-Ir'uu Adio, ce câdea, aşa, hodoronc-lronc, fârft nici un motiv. Apoi 'mi citi o scrisoare, pe care va trimite-o unei «dama din lumea mare“, al cărei nume zicea câ nu l poatespuue,—unghi veciuretoric, turnat pe patru pagini, in care se citau o mulţime de cârti şi de autori francezi, ua pasaj întreg din Balzac şicâle-va ma-
wca“ suna ca un tic al scrisorei, după fie-care punct, cu saa fara interjecţie.
Abia am scăpat în spre seara. Mi s’a părut un tip curios acest om, care îţi umplea capul cu toate nimicurile Iul, şi care nu te laşa în pace pân’nu te credea plin de persoana lui. De acea nu l'am evitat ba din potrivă, am căutat adesea să’l întâlnesc, dar m’am păzit grozav sâ nu mo mal prindă la el acasâ in zi de sărbătoare
O, acum îl cunosc bine—şi pot sâ vi’l presint, pe amicul mea, în tafâ puterea cuvântului.
Câ se îmbracă elegant—face forte bine, pentru câ are trup de miuune tăiat, şi chip frumos. Şi el ştie bine acâsta, ba încă prea o ştie, de acea calcă aşa de mândru şi de ţanţoş şi ’şl portă capul falnic, par’câ şi "1 duce in Uiuml. Salutul Iul e larg şi zimbitor, ca al unul monarh, care ’şi iubeşte poporul, şi nici o dată nu ese in vaza lumei fârâ gbiosdan la subţiora.
La teatru ii vezi adese figuia, prin loji, pe la spatele cuconelor, şi are un dar particular de a se face invitat pe la serate. —Nu e discuţie in care sâ uu se amestece, şi nu e carte pe care sş nu ’ţt spue c’a citit’o.
(Va urma).	A Vlahnţâ
www.dacoromanica.ro
EPOCA — 24 NOEMBRE
care partidul liberala intrat in Iu pi ă zugrăvit al patronului sau patrone) fie şi a biruit în 187H .	| curei biserici, pe cftnd t<5te lumânările de
«Strâns uniţi în mijloace şi în sco-M ngft sfiniiî de clasa doua, sunt şterse, puri, penliu apărarea acestor prind-	Efectul optic este a-elaş.
pil şi pentru introducerea lor în actele	Dupe lumina electrica, vine berbecul de
şi in deprinderile guvernului, nu vom la bulevard, care plimbftndu-.se zilnic pe cruţa nici unul din mijloacele legali trotuarul de la coltul otelului Herdan precari le dă conslituţiunea din 1866, Ui pftnft la Fialkovski. se pâte vedea farft nici unul din sacrificiile pe care ni le plata vre unei tacse speciale, impune datoria ndstră de ltomânl.»! Ce este acest berbec? De unde vine?
CRONICA PARLAMENTARA
ADL'NAHr.A DEPUTAŢILOR
PreHcdiutelc Comitetului : Dumitru Br&tisnu
■ A i
Şedinţa de Vineri 22 Noembre JSS5
Prezidează d-1 Ion Câmpinânu 107 deputat!.
Veeinicile .şi stereotipeln formalităţi sunt Mister: mister care sa descoperit zilele I l’lmile în mijlocul sgumotului nsurziloi trecute de D-nu D. Sturza.	care nu se pierde cu tâtft lipsa de acuş
Politia il urmărise pas cu pas — pe I ^â a reparaturi edificiu al Camerei berbec nu pe D-nu Sturza- dar nu putuse b i August Pesiacov, deputatul Craiovet să afle nimic	dere nn congediu penă la finele gjesianel,
Se contestase ca de câte ori un tre- care i se acorda.
D-nu Gogalniceanu va adresa guverna-f'ârleit ţigara din gură, dobitocul Rc citeşte pentru a doua 6rft l'ropnne-lul o ţ&rpelare în privinţa espulsâffllWfffH	*suPra ,u,unu’1” ?ri	rea pen‘rH revizuirea regulamentului.
RomâraâijnTransilvănenilor.	f'ea ce a facuf pe D‘nu Moruzl_s6 presu- Dupft ce d-l Nicnlae lonescu (ine micul
_x_	pue cft berbecul în cestiune u’ar fi de cât sâti discurs de rigoare, se fiece la ord
Se confirmă ştirea cft d-nu Em. Culoglu un agent deguisat al Regiei Monopolului nea zilei, nu se va mat întdree la	postul	său	de	pre-.	tutunurilor plătit de	Direcţiunea acestui D-nii lonescu	şi lepurescu Vasile,	pro
fect al podeţului Constanţa.	serviciu spre	a arăta	căi este de dulce şi testezi şi cer a	se pune la vot luarea in
/	—x—	bine fftcfttore	marfa eşitft din fabrica de I sonsideratie
D-nu Gr. 1. Lahouarv,	membru la	Miilea	la Belvedere,	şi cftta	puţinft dreptate aa| Simpaticul d-l	Cftmpineanu care	prezi-
STiHILE ZILEI
157 proc.-civ. Curtea de apel in urma o-1 ne angaja la plăţi enorme de aur în afară, posjtiwiei mele. m a forţat s* ian ea cel ne luptăm diu fote puterile u'l (ace cât raa)
ntftu cuvântul,ast-fel oft p rien adversă ca. e scump iu intru. Cum vedem, un îndoit pe-erea reclamant In apel a avut cel din urmă rieol ni se deschide.—Se pare că adminis-uvântul».—Infme al Ill-lea motiv : «Lipsa tratia fiuantelor nostre înţelese sitaa(iunea e motivare în cea ce priveşte neadmi e Ucâsta şi voi s’o înconjure grăbiudu-se a in-ea chemării ia interogatoriă şi a probei fiinţa Banca Naţională, stimoniale».	Dar prin aeestft procedare râul se a-
Recurentul repre-entat prin d. adv. Ai. gravă în loc de a’l micşora. In adevăr, de Cornea susţinea . ft persânâ legatarulu , astă data ne găsim in fata unei emisiuni dacă nu e anume indicată, ea frebue să continue de bancnote, cari vin să iuple, resulle în inod evindenl din termenii tes- U*c unii, contra lipsei de instrument de tamentului; altminteri, cuvintele misterfose schimb în tară;—cari bancrute din contra, întrebuinţate de testator, arputea ascunde opinam noi, piegâtiră, facilitară, grăbirii o d sposiţiune proibită de Iegp, bune-6râ crisa de astăzi. Nu intrăm aci în aprecieri o substitutiune fidei-comisarft. Curtea de I detaliate asupra acestei materii, relevăm pel respingând chemarea la interogaturi), aumal imu* Tn re^e produse special-răpit, fără drept, recurentului singura men*e 1° târgul nostru prin acest sistem proba, mărturisirea adevârulut, din care ar gonă contra aurului. Inslituţiunea fi putut resulta ca legatarul universal nu Bâncei Naţionale, ruină prin concurenţa crea de căt o personă interpusă.—Curtea ce *âcu, pe tott bancherii zaa zarafii de Casaţie admitănd acest prim motiv, fără |d® a ^aua mănâ din piaţă. Aceştia vâzân a discuta pe eele-l-alie. a casat decisiunta]închise caile de esistenţâ obicinuite
dc casaţie, a publicat o broşură relativă acel care se plftng.
deză, explică cu blajina d-sale voce că
la «imbunăiătirea drcpttyel la noi.'
D-nu Rrotopopescu Dimitrie cercetat în regulamentul nu este de părerea d-lor I acesta privinţă de o comisiune numita lepurescu şi lonescu.
Românul zice că remanierea cabine- ad-hoc, a rămas mut ca l)-nu l. Brâtianu Majoritatea nu pote fi de cftt de părerea tulul urmeză o cale latentă.	,-ând îl întrebi ceva despre politica externă, vicelul preşedinte.
Mulţi asigură că ea nu se va da pe faţă Blajin şi glume cu bărbaţi, berbecul de	D-l Cămpincanu Ion rogă Camera să
mat nainte de	1 Decembre.	la bulevard,	ameninţă cu cornele pe Iote	treacă	în secţiuni pentru a	studia	proiec-
Keinanierea	cabinetului	este	amânată	femeele care	trec	pe lângă dânsul, parca	iul de	lege comunala,
pentru cftt-va	şi din evenimente	din	pe-	ar voi sâ le	zică:	>de la voi încă vine po- 1). Nicorcscu protesta de	oare	ce n’atl
ninsula balcanica.	doaba ce port pe	fruule» şi parcă ar voi	trecut	24 de ore de la depunerea	proiectu-
D.Jlon Brătianu ar aştepta sâ vază şi se se sfâşie pe fote fiicele Evjei.	Iul de lege. precum cere regulamentul. D.
noua ftisă în care vu intra resbelul bul- D-nu Dimitrie Sturza; Ministru la Culte, Dimancea, cu un suris de toată frumuse garo-sârb.	căruia precum ştiţi, i ’i place sâ'şl vlr< |ea pe buze, combate pe d. Nicorcscu şi’şl
■*—	nasul cu mult cult in tote trebile — fie zis aruncă în Uite părţile privirile, spunând
Se sopieşte că d-nu I. Cftmpineanu va fura fân înţeles, d-nu Sturza, din preună parcă: «aşa ’l c-â l’am înfundat». Si jn fi numit în curând guvernator al Băncii uU credinciosul sâii Ilaret, sâ puseră pe adevăr că l'a înfundat.
Naţionale.	cercetări seriose şi dovediră in sfârsit, cu Apoi e şi drept, un om care a reparat
Ovidiu înmâna, misteriosa existenţă a ber- camera, trebuie sâ se pricâpă forte bine Biuroul internaţional al Poştelor şi beşcultil de la bulevard.	în asemenea cârpeli.
Vineri după amiază, cam pe la aprinsul	Dar apropos!... D-l Nicolaie lonescu,
ca t6le scrisorile fianeajec^ mftr^l poştale I intnfVnâTitoV1, pe când întregul Consiliu de urcftndu-se astă-zi lajtribuna, dupe afdoua rumeliole sâ fie considerate ca nefrancate I liniştiri, întrunit in salonul cel galben al cetire a propunerei de revizuire a regie şi supuse la plata portului îndoit, fi-nd-cf» 1 Ministerului de Interne adăsta cu nerâh- meniului, a zis: «fiindcă n’avem nimic Rumelia după tractate, este supusă la re- ţjare s03jrea colegului lor de iu Culte, d-nu important la ordinea zilei, voia vorbi ceva gininl prescris pentru lurcia.	Sturza apăru galben, mişcat, şi apucând in acâstă cestiune.» Eu pol spune acelaşi
|de mâna pe d-nu Brătianu l'l zice:	lucru! «fiindcă D-nil deputaţi n’aa lucrat
Am descoperit un mister! A|1 citit | nimic astâ-zl sa vorbesc şi eu de alte
-x —
La ministerul de finanţe st* lucrâză cu
graba la facerea proiectului de budget., L)g (^vidiu ?
lucruri.»
Ce a făcut. La cc gazeta scrie?	,
^ Nu frate, Ovidiu poetul!	s’aU destrămat de tot şi aU căzut la
-	l’l cunosc eu, şopti d-nu Stolojan,
I clipind din ochi. cu semeţ.e, Ovidiu a scris	0 poli'a a?ezatft Ta lungul triburilor
stau aşezate la rând buslurilor reposatelor
-	Ovidiu a scris «Meta.norfosele şi arta I fus'raUuni parlamentare. întocmai ca bal
de a iubi urma d-nu Mim.st.ru ai Cul-M6- pe p0,i'de din b«rlria 0ab™s- 0 telor. A murit de mult.	fi vr 0 Revedere poale! Şi bustul d lui G
-	Arta de a iubi, suspină d-nu Radul^ va f’ a*ezal acol° ?re'0 datii’ dacâ
MihaiU care s’a bucurai pururea de multa
I nu emn-va poliţa fiind plină până aluncea
c	,	,	,.A iui * ■	I se va acorda şi bugerului cinstea de
grosime nsică, şi de mal multa slăbiciune
Arta de a|Pr*m’ caPu' de P'ălrâ al ilustrului Oltean
Isu/hţescâ pentru sexul frumos iubi! mal bine ar fi scris: Arta de a fi iubit/
In sfârşit, ce mai una alta şi sa seur tăm vorba; la ceasurile doua dupft două-
- Lăsat) glumele; cestiunea este forte h?p<W8ece sedinla s’a	?i d*nîl depu
aţi au trecut în secţiuni.
Acuma prot colu; Aiî fost de fată 10
care se va presenla forte de timpuriu anul ______ Ovidiu Rudeanu fostul prefect al con- ^,n fcxaniinat astâ-zl cârpelile I)-luI l)i-
acesta din cauză că situaţia financiară nu Lervalorilor? îngână |»reşedintele Consi- muncea. Grozav lucru! Lanţurile cari înmii) ingâduie sâ se cheUuâscă mulţi bani I jju|uj	conjur băncile domnilor deputaţi au înce
cu diurnele deputaţilor şi senatorilor. Se- Qe a făcut La ce gazetă scrie?	put deja sâ se rupă; prin unele locur
siunea va fi prin urmare forte scurtă. Re |	_ L irm* imi ii,, ..L,,),	| s’aU destrămat de tot şi aU căzut
vor face o mulţime de reduceri1 de funcţiuni şi ca de obiceiu nu se vor reduce decât cele mici
-jly
P. S. Mitropolitul a tipărit o carte iuli-t ului a ‘Preceptele creştineşte» dedicată M.
8. Regelui.
Estragetn din acesta carte urmâtArea maximă: «Rădăcina tuturor râutâplor este iubirea de argint.»
—*“
I)-mi Stolojan a propus in Senat un proiect. de lege pentru ca poliţele neeomer-ciale sâ fiâ puse pe aceaşi trâptă (cu poliţele Comerciale.
Aceât proiect a fost susţinut de d-nu Stolojan. combătut de d-nu Stâtescu şi forte slab apftrat de d-nu Prim-ministru.
Colectiviştii ne şt’ind care este pânrea esactă a visirului, s’au retras din Senat şi disculiunea s'a amânat... până când re presenlanţitnatiunei vor primi ordine de votare de la stâpin.
—	x—
M. Ş. Regele a primit erl dimineţă in au lien|ă pe d-nu Preşedinte al Consiliului de Miniştri.
—ţ—ar—
D-nu E. Gostinescu a fost raportor alleându’i: «Tu vel domni peste Roma! «A Comisiei Camerei pentru redactarea râs-	semânarea între acest lapt şi berbecul de
punsulut la mesagiul tronului.	la bulevard este grozava. Eâ cred în me*
—	x—	tamorfoze şi sunj convins ca berbecul de
Mâni s’a pus la ordirea zilei a Camerei,	la bulevard nu p6te fi alt nimeni de cât I	embre,	a	admis	recursul	d-lul	Alex.	Catargi
proiectul de lege pentru organisarea Mini-	un resvrâlitor metamorfosat care va lua	contra	decisiunil	Curţii	de	apel	din	Iaşi,
sterului de interne şi admisibilitatea şi îna-1 puterea din mâna d-bu Brătianu.	p rin care se respingea cererea de anulare
Prin urinare ce este de făcut? în- a testamentului defunctei Maria Catargi.
| trebă Consiliul înfiorat.	Prin acest testament testatdrea instituia
Sâ'l expuisăm, şi numai ast-fel vom scâ-1 legatar universva! pe nepotul Nic. Calimach I pa, câct Ovidiu spune ca şi Cipius a ce- Catargi, «care cunoşie mai demult voinţa rut expuisarea ea, când s’a vâdut cu cor- mea şi care sunt. sigură câ o va şi exe-ue, pentru câ el nu voia sâ domneseâ. cută» zice testatorea.
— Cu o ffore nu se face primăvara, înaintea Curţi! de apel din Iaşi, reeu I spuse preşedintele Consiliului Sâ luftm o rcntul de azi, a cerut să se admită che-Donanilor deputaţi şi senatori veaiţl dini măsură radicală; sâ expuisăm îu glotâ ori marea la interogatoriu a intimaţilor (hei ezl judeţe,şi care se întreba ce este dp văzul ce dobitoc cu corne pe frunte, care s’ar al d-lul Nic. Calimach Catargi), şi în mod în Bucureşti, le pol recomanda două g^si în România.	subsidiar proba testimonială, pentru a sta
noutău.	D-nu Sturdza, gânditor, îşi rezemă frun- hili câ legatarul universal indi. al în testa-
întăiu: lumina electrica la teatru. Acei Lea j,e mâna dreptă. o strivi puternic cu I meni nu e de cât o personă «interpusă însă cave doresc sâ facă o economie de degetele ca un om care cugetă adânc şi înprejurare care, conform art 812 c. eiv.
| seriosă.
—	El spune, ce zice Ovidiu al D-tale ?
—	Ovidiu, Ia cartea cinci-spre-zece din din depu,aU car,afl încora' 2o7° lei
|Metamorfosele sele, oartea a şasea zice:	Sediu|a durind oorâ’avenit dfi minută
„	_. .	, r-âte 44 lei şi 50 de bani.
Aut tua lItimine.a quum ndtt Ctpms in unita
Cornua	Birjarii, cari si iei sunt plătiţi cu cea
—	Te rog, d le Sturdza, întrerupse pre- SU1 trebuie sâ fie geloşi,
şedinţele Consiliului, nu ne vorbi nemţe- Si na Q> se Parft lucru de mirar şte, căci nu ne Înţelegem bine. Spune lu-1 dacă d. Ion-*Brâtianu, îu ziua când n cru pe româneşte.	mal găsi deputaţi ca sâ'l susţie, o face a
—	Et pe româneşte curat şi pe scurt. Uel corporaţia birjarilor. Acel cel puţin au iatâ ce s’a întâmplat : «Cipus vâcjend cu mine iute dezbaterile.
’t-au crescut corne, consultă deit Romei, | care ’l tălmâdrâ acâstâ melamorfosâ fii
Curţii de Iaşi.
Lex.


| şi îndreptară activitatea lor în alte operaţiuni : începură a trafica asupra aurului,
| din cart tăcură o marfa exotica, o rara-aois, cum am zice, şi provoearft acele os-cilaţiuni de urcare şi coborâre, la care asistâtn astăzi, la cari vom asista mâi-I ne, fără speranţa de a le vedea înce-Ordinnl Ţakov» refusat. — Ziarul Russ iftnd curând, comunica ca generatul Cernaiev a înapoiat Astăzi avem aurul 16.30, Din eausa Iul regelui Milan ordinul Takova, adâogftnd cft capitaliştii pot să’şl plaseze bănit lor dis-aeeeaşl iubire frăţească care la făcut sâ I ponibill in fonduri de credit, pecari le gaia parte la râsboiul din 1876, il lace acum sesc foarte scumpe, şi tot din această îm-sâ renunţe la o distincţiune din partea Sâr-1 prejurare, bugetul statalul se desechilibrâză biel, de 6re-ce regele Milan a provocat râs- continuu.
boiul cu Bulgarii, cari, la 1876 afi luptai pe (ţe altă parte, capitalele străine nu cu iniile în rândurile sârhesci contra duş- mal conmerg la noi; unele de teamă, altele Pianului comun.—Acest esemjdu, dupft cum din sistem, şi toate din causă câ socotesc ne spune acelaşi ziar, va fi imitat de către |.a suntem de ajuus deschişi în afară. Nu
e vorb%, şi taxa intereselor devotate pe ale de legislatiune, iar nu impusa ca o consequenţă a raportului real dintre oferta şi cerere, a contribuit mult la naşterea crisei.—Gel puţin dacă dobânzile reduse prin texte de legi, ar il jiului profita co-
mat mulţi oficeri ruşi.
*
* *
Somn îndelungat.—-Ziarului Neue Freie F'resse i se scrie din Gaya: In satul Kn nevald, o jumătate de ora de aici, Mari-ontic Ingr, în vârsta de 22 de an), doarme de cinei sâjitâmâni cu o singură soartă în-1 m^rciului, nani avea nimic de obiectat, trerupere acum trei sâpteinânl. Adormita l)ar nicl comerciul nici agricultura nu şi n’a mâncat nimic în timp de 30 de zile; | «âsesc uicI 0 întrunire mai mare astâ-zl, abia acum de vr’o cftte-va zile i se dă lupte pe narile nasului, de ore ce gura nu i se pute deschide.
--------------------ssjc--------------—
ca în anii din urmă, şi se va convinge ( â mimând celor priveligiati nu e mai
Sfc jM in â na Pi nan ci a ră
-*«<-
mare acum, câ înainte de instituirea băn-cei naţionale; pe când, din contră în regulă generală tot dobânzile de 10 ba chiar 12 la sută sunt cele ^obicinuite. Dacâ la aceste dobenzl mai adaogăm şi agi il a-jungem la cifre de necrezut, la o camâla Evenimentele politice cari se desfăşură I mal desastroasă de cât. cea biciuita de de mai bine de donâ luni, dincolo de Du legea Grâdişteanu.
nare, afl agitat peste mâsurâ piaţa nostrâ Consequenţă rarităţii aurului a fost mic-şi ne aâ demonstrat din noă slăbiciunea sorarea creditului; un studia umânuntit necomparabila, in care ne găsim sub res- asupra căuşelor cari aO produs falimentele peetul financiar.— Nu cunâscem altă pro din anii din urmă ne ar convinge de a-blernă mal atrâgălore in timpul de fată ca cest adevâr. Portofolii întregi an fost arun-aeeia a încurcăturii în care se găseşte târ- cate în foc din causă că n an pulul fi regal român; şi sâ nu se crâză că cestiu-1 alisate lu necesitate, fie din scumpetea au-nea a devenit palpitantă acum, când corn- I rttlul, fie din causa degradării morale a de-plicatiunile râsboinice s un ivit ; trebue sa hitorilor, fie in fine din causa necfieacltatii ne intorcem înapoi in vre-o câţî-va am, legilor.
jie la jumătatea Iul 1878.—Râsboiul ruso- Totul rămâne dar de prefăcut.—Atrage-turc sâ sfârşise ; jilanurl mari de reorga rea aurului la noi, chiar cu sacrificii la nisare interiârft Încăpuseră a se semnala. - început, stabilire unui stock respectabil de Cercurile nortre dirigente n’avâtt altă preo- acest metal la Banca Naţională,—resliân-cupaţiune de cât aceia de a stabili pe noi gerea emi iunei de hârtie, consolidarea da-haze intregul nostru sistem financiar.—Pri torit flotante a lulelelor ipotecare, încura-mele indicii se manifestară cu ocasiunea jarea capitalelor străine, naţioualisarea, iar demonetisârei rublelor lâsat^de armata im- nu presenţia Ier sistematică, iatâ ce aştepta periată nnâscă, şi eu punerea în circula-1 pju(â spre a se indrepta. ţ ine a bancnotei rămâne, car şl iâcu pr;-	l ână atunci vegelezâ, luai dând din
îna aparitiune în piaţa nâstrâ sub formă -in când semne de viată, s|ire a se de obligaţiuni de tesaur, numite bilete ipo■ I cufunda mai râO in ruină, tecare. ^ivste adevărat câ aceste două mă- ge înţelege lesne câ in asemeni condi-surl radicale, depreciarea rublelor şi emi-1 tiunl; şi înregistrările nostre zilnice sunt
Revista judiciară
Curtea de Casaţie, în şedinţa din 20 No-
intarea In facţiunile administraţiunl.
------r-----—ţj,.—	: i	----p
Berbecul de pe bulevard
cinci lei — presupuiud câ ar lua stalul răspunse, întristat: întâia — şi care doresc tot de o data _ De!! Să mă mal gândesc! sâ a;bâ o idee 1 âmurita despre acesta	Max
fermecâtore lumina, n'au de cât sâ pri-';â»că candela aprinsă care arde sub nasul |
■St-
ar atrage nulitatea testamentului.—Curtea de apel n’a admis acâsta cerere: şi din acest refus, recurentul şi a făcut jirimul său motiv de recurs; al doilea motiv erea asl-Ifel formulat: violarea art. 96 combimt cn
resullatul unor aparaţiunl mai mult nomi-n de: şi cumpărările şi vânzările nu se pot esecula, când voim, de cât cu mari sacrificii.
Kayrol.
------------8?-----------—
BIBLIOGRAFII
siunea biletului judiciar, ambele de natur: a produce perlurbaţiuni imense îu finanţele nostre, nu causara laineepul mari încur
caturi.
Lumea începu a se ohit-inui cu biletul de credit şi uită in scurt timp perderea decretata oficial asupra cursului rublelor, peutru câ pe atunci piaţa se gâsia într’o posiţiuue excepţional fericita. Dacâ lucrul « ar fi mărginit aci, dacă dorinţa de ino vaţiunl, nu ar fi degenerat iatr’o beţie de reforme, unde mai precipitate ca altele, râul s’ar fi putut inconjura. Dar abia bi lelul ipotecar începuse se se naţionaliseze,
şi iatâ câ un sistem periculos de drena-1 liuletînul Societiiţeî politecaicc, No. 3. giU al aurulut în străinătate fu inaugurat. Sumarul: Mâsirâtorea înâllimelor prin ba-Voim sâ menţionăm de conversiunile şi rometru de Manega. Conferinţe asujua di-împrumutuiile cu rentă practicate pe o JLEtelor frâne continue de C. Olânescu
Tractatul ohliguţiunilor, volumul 1. comentând art. 941 penă la 976 C. Civ. de Gr C. Peucescu se aflft de vânzare la redactiunea ziarului „Dreptul* şi la librăria Niculescu.
scara întinsă de la 1883 până către jumătatea lui 1884. E miraculâsă ţifra hărlie-lor române desfăcute în acest restimp in străinătate, şi e mai surprinzâture încă lipsa de grije cu care s’a angajat munca geueraţielor viitore înlr'un interval de cinci am.
Esenţialul care predomină râul sistemului o*.*p sep ia - por. n<t 'u"—pp do o parte a|
Trenml esprese.
No. 4. Sumam!: Reteua principală de ni ferate secundare de C. Olânescu.
Suprastructuri de cale metalică cu studiul unui nou sistem de Jon Joe Puscariu.
Alee u A. Bals
t
AVOCAT 66 slr. flfonieţo
www.dacoromanica.ro
FPOCA — 24 NOEMBRE.
4
ADMINISTRAŢIA
3,	Eplncaplcl, 3
REDACŢIA
3, ^Vr. ţa, Bpi»c«pl
,'E Z1LELK
ANUNCIIJRI Si RECLAME anunciuri pe pagina a IV, linia 30 bani
A.PAKE IA
ABONAMENTE:
'â 1 an 40 lei, 6 luni 20 lei, 3 luni 10 lei in străinătate 1 an 50 lei, 6 luni 25 lei.
anun
ciurl şi reclame pe pagina 111 2 lei linia
UN EXEMPLAR 10 BANI

BANCA „PREVEDEREA
u
SOCIETATE ANONIMA DE ACŢIONARI AUT0RI3ATA DE SUYERN
^16. Str. DOAMNElj^ CA Pîl AL 1,000,000, L0l. B~U O IJtt E SC 7|ţ-
1.
s 11
Operaţiunile BAncel sunt
|	II.
T SECŢIUNEA COMERCIALA
1.	Importă tn comission şi coasigna-tiune Iot. felul de mărfuri şi produse din slate streine şi exporta produse din tara.
2.	Procură autorităţilor comercianţilor şi antreprenorilor produsele fabricatelor indigene şi streine.
SECŢIUNEA FINANCIARA Prb»«sce fonduri spre eapitalisare şi fructificare cu 6fl, pe 3 luni. 5j jţ pe (5 luni şi pe an de la 16 luni In sus.
Avansfiză bani pedeposit de effecte publice pe objecte precidse şi in coiript curenl garaniat. Scompteaeă poliţe şi effeole comerciale.
Cumpără şi vinde bonuri şi efTeete publice romane.
Incasse.aeă pe comptul altora, ori ce venituri san efTeete comerciale.
cel« urmfttoare :
III.
SECŢIUNEA INDUSTRIALA 1. Se ocupa cu operaţiile fabric ar ei următoarelor produse indigene : Iptos dm cariera de la Slefesci, districtul Prahova.
ginea capitalei Lemnărie de lucru tn filoare,
-—
studit prega-
•î. Represintăcaiţe de comercin şi fabrici' j\fargarina In usina situata în rnar-pentru mărfurile' şi’produsele lor.
■ C V V w-O-O-TFcFS 6 O & O 5 O O 6hS-Q O


LICEUL „ALECSANDRI
(fost Institutul rHeliade“)
Etr»<l» .A.T-m• » ri*, No. 1, BucurMol.
((
INTERNAT SI EXTERNAT
Corsari primare şi liceale — Preparaţlnnl pentru bacalanreat ai acolt speciale Local anume clădit pentru Inititot.
Dorrciuire şt cilt de stndlC spaţiAse şl bine aerate; tăte coadiţinnll* Igienice de aprdpe şi serios observat* — IUI tn institut, oolde şi red. — Aparat de sudaţte, duşi, etc. — Gimnastici de Iarnă. — Gimnastică de varii — Infirmerie Refeotoritt urgamisat după sistemul est mal noii. — Biblioteci — Mosefi cu obiecte de stnditl. — Grădină botanică Cursurile ee fac ■ oufonu programelor oficiale.
Ltmbele fraaresă «i germani sunt obligatorie, c*l*-l-alt* rSmăi facultativ*.
Liceul posedă nn bogut material pentru cercurile de intuiţlune şl profesorii dat caaosc-is-ţelor matematic* şi naturale, o întindere reclamaţi d« progresul scilnţslor povitivs
0	Studiile Liceului coprind următdrele secţiuni:
1	1. Cursul primar complet cu limba fraiu-esi şi germani obligatorie ;
* Cursul Vioeal;
1‘reparaţinnl pentru eiainenele scălel militare, comerciale şi bacalaureat Plata anuali vâri axă de la 81)0 lei la 1,800 lei dnpe etatea ţi clasa ce ireoocuiă elevul Prospect* desluşitdr» se trimit prin postă Ia orl-ee cerere, o Pentru informaţi oul a se adresa de la orele 8 — 10 a. m. şi de la 4- 6 p. >». la caucelaria Liceului 0	Dlrector-Proprietar : ST VELLESCU
%l):5rO~g~Ty fi ■<) &O (X O
DE VîNZARE
»»<S<3^Cte--ÎOO-c>-e.O^tă0i<3etO^etc3': . .. .	i v»-_»	3 3.JJQ,} o
la Tipogratia C P.-Conduratu, str. Teatrului 8.
Hârtie maculatură cu kilo.
MERSUL TRENURILOR CAILOR FERATE ROMANE
Valabil de 1
20 MalO
BueureştT-Roman.
Ar St urca Trenurilor
aiAjiUfl&A	Tr.ac.	Tr. p. J	Tr. p. |l
	noapte	a. in.	dim.
Bucureşti plec.	11,00	8,30	7,45
Chitiia	11,18	8,46	8,03
Buftea		8,59	8, 9
Crivina		9,20	9,041
Ploestl	12,17	30.05	9,35
Valea-Călugăr.	—	3<».48	
Albeşti	—	11.00	
Mizil	1,14	11.30	
Monteoru		12.10	\t. m.
Bozăfi	1,59	12.25	1,00
R.-B&rat	8.12	—	2.15
Focşani	d. 4,16	Tr. 7.	3.38
MiriseBtl	5,00	2.0 0	5.15
PllffBtl	— '	2.20	5.57
Adjnd	6.01	’2.55	6,30
Bascul	6 24	1.20	7,>8
Răcăciunl	—	1.48	8,01
Valea-8eaci	—	2.2 •	8.41
IbtcSfi	7,3!	2.40	9.35
Galhinl	—	8 32	10,29
Roman sos.	8,45	4.10 11,15	
	dim.	1*. ra.	'noaptea
dim.
0,45
8,ÎS»
Tr, ac.
5.00 5,17 5,31
6.09
6.09
6.36
8.30
8.52
9.52 10.57 11.20 4.23 6.38
11.00
Ronian-Ru curestl
Ruinau plecare Qalbin!
Băc&B Vslea-8eacă Răcăciunl Bascut Adjnd Pnfeetl Mărăssetl Focşani R.-8ărat Buzătl Monteoru Mirii Albeşti Vatea-Călog. Ploestl Crivina
noaptea
8.25
9,20
10,23
10,45
11' 18 11.52 12,01 1.46
2.50
3,88
Buftea Chitită Rcoorestl soe.î
i
4,48
5,00
p. ui. . 12,80 1,07
I,	40
2.17 2,48
3.18 3,52
4,11
4.34
Tr. 6. 11,85
II,	53 12,39
1,05
1.18
1.35
2,22
dim. j 6.401 8,26 9,55 11.00
p. m. 5 05 5,45
2,69 3,15 8,8o p. m.
- Tr. 22 seara seara 8,05	9.57
8,35
9,12
9,26	11,16]
9,40
seara
r m.
5.45 6.S7 7.20 8.15 8.59 9.43
10.29 11.01
11.30 12,49 2.14
3.33 4.28
5.33 6,> 6 6.25
6.45 10,41
11,11
11,22
11,35
Bncnreftl-Vftarelorova
FTATIONEA
Arătarea Trenărilor . fulg. T. ac.
Tr. p.
111,30 noaptea: a. m.
	p. ra. 1	dim.	p. m.
Bncnrescl pl.	4,05!	9,00	4.30
Chitiia.	— I	9,14	4.47
Ciocănesc!.		-	5,07
Ghergaul.		9.47	5.27
Titu.	5 07,	10,08	5.51
Găescl.	— |	10.30	icara
Pitescl.	6,24	11,35	7.55
Corbu.		 1	p. m.	9,06
Potcăvs		12,48	9,24
Slatina	8,08!	1,!8	10.04
Piatra		1,40	10.32
Ba Iau	- |	1,57	10,54
Păleşti		2,i 9	11,23
Clrcea	»eara	—	11,35
Craiova	O.S'i	2,54	12.01
Filiuşl	30.17	3,50	1,04
Bntoeşll			1,25
Strehaia	-	4.24	1,47
Timnoa			2.10
Prunişorn			2,26
Pahita	11.80	5,4	2,46
T.-Severin	12.03	5,52	8.34
Vărciorova so».	18. 5	6,15	4."0
VSrclorova-Bucureşti			
	seara	dim.	noaptea
Vărciorova pl.	7,45	11.00	11.85
T.-Sevsrii;	8,00	11.25	12.11
Paleta	8,44	1..69	12,53
Prnnisorn	—		1,10
Tiranea	—	pe m.	1 1,26
Strehaia	,		12.40	1,49
p.ntoestî	—		2,07
Filiusl	30.04	UI	2,30
Craiova	31,0)	1,56	3,42
Circer.	—	—	3,68
Pelestl		2.18	4,12
Balş	—	2.40	4.30
Piatra	—	2.58	5.03
Slatina	12.28	3.23	5.44
Potcoava	—	8.5t	6 17
Corbu	—	—	6 41
Piteşti	2,28	5.28	8.25
Găestf	—	6jK	9.24
Titn	3.4	6.60	10 04
Qbergard	_1	—	10.23
Ciocăneşti	—	seara	10.41
Chitiia	—	7.42	U.Oi
Bncurestl	4,45	7.55	1U5
__________ ^	1 lunii!
Bnonreştî-Ghirglc
Arătarea trenurilor

cTAŢIUNE	Tr f.	i *r- P«	Tr. m.
Bucureşti pl.	dim. 5.40	a m. 7.10	p. OL 6.30
Filaret	—	7.40	6.05
Sintestl		7.58	6.33
Vidra		8.06	0.46
Grădişte	-	8.16	7.01
Cora&na	6.24	8.26	7.21
Băne&sa	—	8.62	8.03
Frătestl	_	9.10	8.81
Giurgiu	—	9.25	8.45
Bmlrda sos.	7.10	9.80	
Ulargln-Bucureşti
Bmârda
Giurgiu
FrătescI
B&ueaea
Comuna
GrAdisce
Vidra
Sintoscl
Filnret
Bucur.
Pl-
sos.
p. m. 2.25
8,52
a. m.
8.00
8.14
8.27
8 53 9.24 9.31 9.42 9.51 10 31 10.45
8.21
9.00
Uulnil-Buz50
	uoapte	a. ui.	
Galaţi pl.		7,00	seara
Bărboşi	9,49	7.40	8,10
Brăila	2.27	8,28	8,55
Muftiu	—	9,00	
Janca	3,21	9,34	
Fănreî	3,47	0,08	
Ciiibia	—	0.43	
Buzău sos.	4,45	8,i5	
Buz^fi-Gal aţi
Buzăfi pl. Ciiibia Făurel Jauca Muftiii Brăila Bărbos! Galaţi sos.	naopte 11,53 dim, 1286 2,18 2.21 3,06	p.m. 12,45 7,15 2,46 2,21 2,49: dim. 3,31] 6,45 4,11; 7,80 4,451
Târgovişte-Titu		
	a. m	p. m.
TSrgovisto pl.	8,10	4,60;
Văcăreşti	8,38	5,13
Nucetu	9,00	5,40
Tim sos.	9,30	6,10
Ijaluţf-^rfşeştT
8TAJCNB
Galaţi
Bărboşi
Serbestl
Indepeudinţa
Hanu-Conacbi
Iveşti
Tetucifl
M&răsestl
Arătarea trenurilor
pl.
■08.
Mărăşeştl-Gtalaţl
		seara		p. m.
p. m.	Mărăsestt pl.	11,18		4,40
5.40	Tecuci il	11,47		6,31
5.55	Iveşti			6,03
6.10	Bann-Conachi			6,26
6-40	Indepeudinţa			7,08
7.17	8erbestl			7,24
7.26	Bărboşi			7,65
7.42 7 KQ	Galaţi				8,30
PloeţtT-Pradea)
Ploeacl pl. B&icoiâ Câmpina Comarnic Sinaia Buşteni Predeal sos.	dilB. i0,O0 10,35 05,29 11,27 12,09 p, m. 12,26 12,50	dim. 8,49 9,28 9,51 10.17 11,03 11.18 li,4o	BBara 7.01 7,89 8.02 8,29 9,08 0,28 9,45
Prodeal-Plaeştl			
	p. m.	p. m.	dim.
Predeal pl.	6,40	5,50	7.80
Buşteni	6,01	6,11	7.50
Sinaia	6,19	6,52	8.09
Comarnie	6,52	8.26	8.42
Cămpina	7,16	8.5o	0.05
Băi coi 8	7,38		0.27
Piusacl sos.	8,10	0.42	9.55
Tlto-TGi govlşto			
	a iu.	i seara	
Titu pl.	1 .25 7.00		
Nucetn	11.07	! 7.42	
Vâcăresci	11.35 8.10		
Tărgoviste bob.	11.55' S.30		
Ploeştl-SlSnle
8TAŢI0NE
Ar*tarea trenurilor
Tr. fuL ] Tr. ac. Tr. p
Ploeacl
Buda
Poiana
Bionica
s. m. j i 0.48 1L10 12.12 I2.40j
Slânlc-Ploeştl
siăulu plec. Poiana Buda Ploestl sos.	p. m. 6.00 6.21 7.22 7.50		
Tecncifi-Bfiriad			
Tecuci8 plec. ! BerchecI Ghidicenî Tutova Bârlad sos. ]	a. m. 6.15 6.48 7.16 7.82 8.00	a. m- ; U.40 12,21 12,58 1,20 1,50	p. m 5,30 6,10 6,54 7,16 7,45
lterlad-fecuclii			
Bărlad pisc Tntova Ghidigeul Berhecl TacaO>c aos.	s. m. 8.40 9.14 9.41 10.10 10.40	p.m. 2.50 8.24 8.61 4.20 4.50	p. m. 8.40 9,11 9,29 9,56 10,26
Uşl-Cnglienl			
laşi plec. Unghen! sos.	p.m. 5,25 3,40	a. m. 11.50 1.31	
Unghenl-laţl			
p.m.: p.m. Unghen! plac. , 2,00 4,40 aşi soc. | 8,32! 6,12 Veresd-Botoţanî			
Verescî plec. Botoşani sos. Botoşani plec. Verescl sos.	p. m. .2,08 2,08 6,2 7,21	p. m. 9,40 11,42 8,ti 1,55	
CAmplua-Doftana			
B&mpina Doftaua Doftaua i Cămpina
plec.
sos.
plec.
soi.
a. m. 11,20 11.40
p.m.
«,40.
6,581
Kom&n-laşT		
BrAflUNK	Arăt. Tren.	
	Tr. ac-	Tr. m.
Roman pl. Păscanl T.-Prnmos lasl sos.	dim. 9,15 10,51 11,53 1,50	p. IU. 4,47 7,15 8,24 9.52
laşi-Roman		
laşi pl T.-Frumo» Păscanl Roman sos	p. m. I 4,081 5.26 7,15 7,53	dim. 6,52 8,85 10 1 1L& i
P&ţcanl-Sace&va		
Păscanl pL Verescl Suceava sos.	1 dinu 1 10.40 12,08 12,23	săra 7,15 9,47 10,09
Sttceava-i’ăşcaul		
8nusivu pl. Verescl Păscanl sos.	p. tu. 5.00 5.40 6.41	4im. 6,54 7,51 9.45
AJJud-Tergoi-Ocua		
Adjuu pl. T.-Ocna sos. T.-Ocna pl. Adjod sos.	p. Ui. 4.15 6.10	a. m. 10.35 12.1b
CousUuţa-Cerua vodă		
Constanţa pl. Murfatlsr Medgidie Cs mavod » s.	p. m. 9.50 8.87 4.18 5 02	dim. 0.10 0.67 10.36 11.22
Ceruavodă-Coustaoţa		
Cernavodă pl. Medgidie Murf&tlar Constanţa s	p. m. 6.5C 7,4d 8,21 9,K	P. m. 3,00 2,55 V* 4,22 ,03
T iLOiti&fitt C. Petiescu-Cortduratu str. Teatrului 8.

www.dacoromanica.ro