ANUL I No. 6 10 hani numerul SÂMBĂTĂ 23 NOEMBRE 1885 i'l Grisore G. PEUCESCU Elrensr politic ABONAMENTE: îu ţarA 1 an 40 lei, 6 luni 20 lei, 3 luni 10 lei Iu străinătate 1 an 50 lei, C luni 25 lei REDACŢIA No, 8. — Piaţa Episcopiei, — No. 3. Barbu stef DE LA VRANCEA Prim-redaotcr ANUNCIURI : auunciuri pe padina a patra linia 30 bani, aminei uri şi reclame pe pagina 1112 lei linia ADMINISTRAŢIA No. 3. — Piaţa Episcopiei. — No. 3. ‘WHHBMBHnBHHflHHBHBBgEgHnMBE SaBHKS! -221BSăiS2'3B5K;ia^^B?. ..a wmmussm i UN RESPUNS -------------- MANIFESTUL TZARULU) ■ *--tGSfc-■——- MINISTERUL BRATJANU 31 MINISTERUL CATARGIL -----—tfW. Cum s6-şi încerce Regele miniştrii —-----agO>-— HERODIAS r> m:«Pi \s Confraţii de la Voinţa Naţională îQ avut bunătatea să anunţe apariţiuiea Epoceî, consac.rându-1 două cofone In numărul săQ de la 21 Noembre trecui. Noi le suntem forte recunoscători de atenfiunea ce ne-aCt arătat, nu nunal pentru că criticele, eram să zicem necuviinţele, ce ne adresezi, dovedesc în mod neîndoios importanţa lucrârel întreprinse de noi şi târna ce le inspira ea, dar mal ales pentru ca ne dă cca-siune să ne explicam lămurit asipra ideilor şi tendinţelor nbstre. Negreşit nu vom insista mult asupra volubilităţel cu care adversarii noştri ne tracteză drept : «Tineri fără experienţă şi fără nici o ştiinţă, dmenl necunoscuţi în nici o ramură a a.tivi-tăţel omeneşti, lipsiţi de o cugelaie se-rfosă şi făcându-ne viaţa prin cafenele.» Ce ar folosi, într’adevăr, publicul din discutiunea de felul acesta, care nici nu intră în temperamentul şi înideilenbs-Ire? Suntem, afară de aceste, dintr’o scblâ deosebită de aceea la care s’au a-dăpat contradictorii noştri!; noi am învăţat să muncim cinstit şi să lăsăm pe alţii să ne judece după lucrările nbstre : cinste la vorbă, cinste la fapte, acăsta este tendinţa ndstră, şi de aceia, fără a căuta să ne lăudăm, lăsăm ca lumea să se pronunţe singură. Şi, de ce ne-am supăra pentru es-presiunile pe cari necazul le-a pus sub condeiul celor de la Voinţa Naţională ? Stilul este după om, şi pote că confraţii noştri, fără să bage de sămă, ne-ati atribuit nouă o viaţă de cafenele, glorie, care, după cum ştie fotă lumea, le revine de drept d-lor şi capilor d-lor. Ţineam numai să menţionăm două lucruri, şi acăsta pentru că caracteriza starea prin care trecem. Voinţa Naţională ne consideră «săraci de spirit» pentru că ne-am ho-fărît să intrăm în luptă cu cel de la guvern. Negreşit posiţiunea ndstră este forte grea şi recundştem că, din punctul de vedere al intereselor materiale din care plăcă adversarii noştri, mirarea ce ne-o arăta d-lor, în acestă privinţă, este forte naturală. El nu înţeleg, nenorociţii, că mal pot oxista în ţara ndstră bmenl oneşti cari să trăiască numai din munca lor, şi cari, desintercsaţl, să se ocupe de afacerile publice! Si cu ce ton sumeţ ne vorbesc! Lumea va judeca dacă suntem cel din urmă In ţara ndstră, dără de un singur lucru putem asigura pe toţi că printre noi nu se găseşte un singur avocat, şi să noteze bine acela care a scris articolul din Voinţa Naţională, un singur avocat care să indrăznescă, ca om politic, să aţâţe la facerea de legi pentru câştigurile sale de avocat, şi care să aibă neruşinarea dea pleda înaintea instanţelor judecătoreşti prin intluinţa sa politică, şi de-a pregăti soluţiunile proceselor afară din şedinţa, înainte şi dupe pleda rea lor! Dar să lăsăm glumele, puiin sărate, ce alcâluese apidpe întreg articolul Voinţei Naţionale, şi să venim la imputarea gravă ce ni se face: voim res-turnarea tutulor legilor şi libertăţilor consacrate prin constituţiune, suntem nişte reacţionari!» Cetind acăstă parte venindsă a adversarilor noştri, fără voie ne-a venit să zîmbim. CeD-ilefr/ iubiţi confraţi, cuvântul «reacţionar» s’a tocit rătl în limba ndstră; dacă o dată mal impresiona pe vre-un nenorocit, astă-dl cel din urma cetăţean ridică din umeri, cu milă, audind acest cuvânt sec şi care nu dovedeşte nimic. Un om deşlept, ca scriitorul articolului gazetei ofieidse, ar fi trebuit să’şl dea osteneală să demonstreze în ce stă reacţionarismul nostru, şi să stăbilească a-nume de unde resultă acăsta. Cuvinte de Evanghelie nu se mai cunosc astă-zl, mal ales când ies din gura unor farisei ca naţionalii noştri liberali! Tendinţa ce ne-o presupun este dar numai o imputare gratuită şi neîntemeiată pe nimic, aşa că, am fi putut termina aci răspunsul nostru. Suntem datori însă, pentru respectul către public şi către noi înşi-ne, să lămurim bine insanitatea aousaţiuneî aduse şi să precisăm încă o dată ideile ce ne călăuzesc In viaţa ndstră politică. * * * Constituţiunea de la 1866 este garanţia libertăţilor nostre. Nu numai că in gândul nostru nu intră să restrângem principiile înţelepte ce ea coprinde, dară din contra noi considerăm respectarea el neclintită ca cea d’ân-tâiu datorie a ndstră. Tdtă lumea să fie consultată pentru regularea afacerilor publice, însă fie care după puterile lui: acăstă idee norocită, adevărata scăpare a orl-cărel democraţii, să găseşte în Constilu-ţiunea ndstră, şi de aceea nu pregetam a declara că vom combate, tot d’auna, încercările acelor visionari demagogi cari doresc predomnirea maselor inconscienle în locul meritului şi a capacităţel. Carta de la 1866 ne ocroteşte destule drepturi şi libertăţi, şi noi credem că astă-zl îndatorirea or-cărul om de inimă şi cu minte, în ţara ro-mânăscă, este să lucreze ca moravurile publice să se ridice la nivelul instituţiunilor, şi ca cetăţenii în mod real să se folosăscă de drepturile lor. De ce folos ne sunt libertăţile scrise pe hârtie, când viaţa de fote zilele ne arăta că ele sunt călcate în picidre! Nouă ne lipsesc respectul legilor şi aplicarea lor onestă. Şi cu tdte aceste, aici stă adevăratul fonda-ment al unei democraţii. Alt-ftl. caracterele scad, sufletele se scobdră, venalitatea şi corupţiunea capătă drept de cetate, şi nimic nu opreşte pe un tiran sad pe un demagog să târască în mocirlă un popor întreg. Oglinda vie despre acăsta ne-o dă tristul guvern de zece ani al D-lul Brătianu care a scâlciat inimile şi minţile celor din prejurul său şi care a reuşit să stingă cea mal mică noţiune de onestitate şi cea din urmă umbră de caracter! N’a mal rămas nimic nelerfelit: nici idei, nici sentimente frumdse! Ce cugetare mal înaltă, ce sentiment mal nobil ca ideia de «patrie» şi «patriotism»? şi cu fote aceste zi’I «patriot» unul cetâţăn şi el de îndată socoteşte că a primit insulta cea mal grea! Atât este de adevărat că nimic nu a mal rămas sfânt în tara românâscă şi că falimentul moral ne ameninţă din fote părţile ! Când gândurile şi temerile ndstre sunt acestea, ni se pote aduce vre-o vină că ne-am hotărât să luptăm împrejurul lor? Apărarea credem că ar fi de prisos. Este învederat, negreşit, că partidele adevărate se închiagă pe idei, iar nu pe individualităţi ori cât de însemnate ar fi ele ; vrând nevrând ideile te aşădă acolo unde te chiamă temperamentul şi convingerile tale. lntr'o ţară cu regim represenlativ, trebue să fie două partide; una care caută să păzâscă legile, aplicându-le aşa ca să tragă lot folosul ce pot da şi neaven-furându-se în noul reforme până ce nu sunt cerute de trebuinţele reale ale poporului; acăstă partidă lucreză în mod esperimental ţinând socotâlă de tradiţiunile istorice ; şi altă partida care tinde a merge necontenit înainteţ fără a ţine în semă starea şi gradul de desvoltare al poporului, pretinzând că legile cele mal bune nu sunt acelea cari se potrivesc mal bine unei naţiuni ci acelea cari, în pură teorie, suni mal perfecte saQ mal conforme cu armoniile abstracte. Intr’una din aceste grupări, pe principii holărîle, trebue să ’şî ia locul ori care cetăţăn al unei ţări representative, căci esisten ţa neapărată a acestor două partide, bine definite, asigură adevăratul mecanism constituţional. Noi suntem convinşi, pentru binele Stalului, că adevăratele idei liberale şi conservafore, aşa de necesare pentru bunul mers al afacerilor, se repre-sinla. astă-zl la noi de partidul liberal-couservalor, şi, de aceea de la început am declarat că facem parte din acăstă grupare politică. Cu d. Brătianu şi partizanii săi nu avem nici un apiestec, şi dorinţa ndstră cea mal inlintă este de a vedea ţara scăpată de haita ce o stăpâneşte ! * * * Ţinăm să mal spunem un lucru care ne stă pe inimă. Pe folâziua auŢim încriminări adresate tinerilor: nu muncesc destul, nu ’şî fac pe deplin datoria către ţară. Bătrânii şi-ati făcut rândul, bine, răQ; mâine se vor duce, şi ţara are necontenit nevoie de inteligenţe noul pentru mersul organismului social Starea prin care trecem este forte gravă : suntem ameninţaţi şi de falimentul financiar şi de falimentul moral. Tole forţele vil ale naţiune! nu sunt prea multe a conlucra Ia mântuire! Să ne strîngem rândurile, să lăsăm discuţiu-nile bizantine asupra formelor ; să ne deosebim între noi nu mal prin rîvna de a lucra mal mult şi mal bine; şi cu toţii la o altă, tineret onest şi cu dor de ţară, să nu pregetăm de a munci pentru înălţarea instiluţiunelor, aplicarea legilor şi buna organisare a Statului. La dânşii cu deosebire ne adresăm şi le strigăm cu încredere : — La lucru! Sursum corda ! D C Popescn --|---—----------------;-;---— MINISTERUL BRAT1ANU SI M IN 1STERUL CATARGIU Estragem din articolul do fond al. „Rotii. I.il»-1 următoarea parte care zugrăveşte tle minime conduita celor do la putere ; In Cabinetul Lascar Calargi, schimbările parţiale se făceai! de regulă a-rălându-se Camerei întregi şi prin urmare ţârei, sub o formă sad sub alta, ideile sau actele publice, care le motivaţi. Aşa Costaforu a fost înlocuit la externe şi la justiţie prin Boerescu, Manolache-Costache şi d. Al. Laho-vari; d. Mavrogheni prin d. G. Gr. Cantaeuzino; d. Maiorescu prin d. Carp, etc., petrecându se toate aceste modificări In urma unor acte, legi sad decisiunl luate de Corpurile legiuitoare şi cu arătarea înaintea Camerei a ideilor speciale, cu care veneafl înlocuitorii la guvern, înăuntrul cadrului principiilor conservatoare. Pe lângă aceste, sub ministerul Ca-targi era o visibilâ tendinţă de a pune in capul diferitelor ministere persoane cu oare-care competenţă în resortul lor. D. L. Catargiu însuşi a fost la interne şi numai la interne ; generalul Florescu la resbel ;„ la justiţie s’au schimbat d. d. Costaforu şi La-hovari, la finanţe s’a întrebuinţat e-minenta capacitate speciala a d-lul Mavrogheni, ele. Cu totul alta este procedarea d-lul Brătianu. Mal ânteid în privinţa cunoştinţelor speciale a resortului, d. Brâ-liauu are o apreţiare foarte generoasă a capacităţel colegilor sâl. Nu e vorbă, partidul liberal este cu deosebire bogat în talente. Un Mavrogheni nu s ar fi crezut în stare să administreze alt resort de cât al Finanţelor, afară pote de Externe, un Lahovary s’a înţeles destinai, prin cunoştinţele sale, numai la administrarea Justiţiei, şi încai modestul, dar forte activul Lascar Catargi a rămas permanent ia Interne. Faţă cu aceşti <5menî mărginiţi în sfera lor, nu ne am mirat, când am văzut d. e. pe d. Câmpinânu administrând cu o egală competentă—plină de resultate rodifore—când Justiţia, când Finanţele, când Externele, când Agricultura şi Domeniele; pe d. Sturza — cu o egală stăruinţă, în amănunte — când Finanţele, când Lucrările publice, când Externele, când Cultele. Despre deosebita competinţă a d-lul R. Mihal la Lucrările publice, este numai un glas în ţară, iar numerd-sele peregrinări ministeriale ale d-luî Brălianu vor pune în mare încurcătură pe istoriografii posterităţii, cari vor dori să descrie, pentru edificarea generaţiilor viitore, fote fasele acestui specimen de universalitate. Dar să lăsăm ironia la o parte şi să ne silim maT bine a formula cu o seridsă luare aminte precedentul creai de d. Brătianu în acăstă privinţă. Iată’l: Capii diferitelor administraţii ministeriale na se numesc după vre-o aptitudine specială pentru resort, ci numai după feluritele interese generale saQ personale ale partidului. Dacă se pdte face o bună administraţie cu o asemenea procedere, nu examinăm aici. Ne mărginim a constata precedentul stabilit de d. Brătianu şi primit de partidul liberal. Trecând acum la a doua parte a întrebării, adică la motivarea unor asemenea numiri şi schimbări ministeriale în faţa Ţării, trebue să constatăm că o asemenea motivare nu s’a făcut nici o dală sub d. Brătianu. Căuşele schimbărilor aQ rămas tot-xl’auna ascunse. Este cu putinţa, ca în unele caşuri să se fi făcut înţelegeri între membrii majorităţel şi d. Brătianu. Dar asemenea înţelegeri sunt conversaţii de anticameră şi în anticameră deputaţii sunt bre-cum <5menl privaţi. Este asemenea cu putinţă ca în alte caşuri să nu se fi făcut nici măcar înţelegeri prealabile între majoritate şi d. Brătianu, ci numai între intimii d-sale personali, indiferent dacă sunt în Cameră saQ nu. Este chiar cu putinţă în alte caşuri să nu se fi făcut înţelegeri nici chiar cu intimii, ci noua plăsmuire ministerială să se fi născut în meditările iso-late de la Florica, şi se zice de ex. despre unul din miniştrii, că s’a vătjlut urcat la culmea dorinţelor d-sale prin-tr’o revelare fără de veste, la gară. Dar fole acestea nu sunt ceea-ce se numeşte acte publice expuse înaintea ţârei în motivele lor politice. Acestă lipsă de orl-ce explicare este mal ales caracteristică atunci, când modificările ministeriale par a atinge relaţiile internaţionale, a căror gravitate preocupă ţara întrâgă. De ce la începutul acestui an s’a retras deodată d. Sturza de la ministerul de Externe, când d-sa era cunoscut ca unul din purtătorii politicei occidentale ? De ce a fost înlocuit cu d. Câmpin anu ? De ce şi d. Câmpineanu Ia începutul acestei luni, odată cu isbucnirea crisel din Balcani şi imediat înaintea deschiderii sesiunii actuale a Camerelor, demisionăză de la Externe ? La a este întrebări, guvernul partidului liberal nu se crede dator a da un răspuns public.' Constatăm dar, că al doilea precedent creat de guvernul Brătianu este următorul : Modificările parţiale ale, cabinetului sunt la discreţi unea ministrului prezident şi nu au trebuinţă sâ fie explicate înaintea Ţerii legale, Este acesta anti-constituţional ? După părerea ndstră nu. Căci Cons- www.dacoromanica.ro EPOCA — 23 NOEMBRE 2 tituţia nu prescrie nimic în acostă privinţă. Este acesta liberal ? N'avem să răspundem noi. Să râs-punză majoritatea Camerelor actuale. Noi ne mărginim a înregistra fap-tul. Va veni timpul, când ne vom aduce aminte de el. Tn Craiovean. ------------------------——*-------- ŞTIRILE ZILEI D. Constantinescu cel care a fost arestat sub cuvânt câ ar fi vrut sâ atenteze la zilele d-lut Brâtianu, a fost pus In libertate. Ert se plângea ca pe când era închis la politie, ar fi fost bătut de chiar d. Prefect de poliţie. Se vede că d. Moruzi nu vrea se râ-mâe mal pre jos de fratele d-sale, care, ca supt-prefect în Dobrogea, bate şi schin-giueşte primarii din plasa sa. Şedinţa Consiliului comunal nu s'a putut ţine Mercuri din causa câ n’ati fost presenţl de cât cinci consilieri. —x— Primarul şi ajutUreîe sale s'afl întrunit erl spre a asculta raportul d-lul avocat Bră-tianu în afacerea împrumutului cu loturi din 1869. —x— Ert sârâ se răspândise ştirea câ o cabala avea de gând se fluere pe d-na A. Manolescu In rolul Ofeliel, jucata până mal deunâ-dt de d-na Aristiţa Romanescu. Representaţiunea a urmat Inse farâ cel mal mic incident. —x— M. S. Regele însoţit de principele Wil-helm a asistat erl la serviciul divin la biserica i)6mna Bâlaşa. —x— Se zice câ d-nu Mortzun prefectul de poliţie al oraşului laşi, ar fi demisionai . Erl Râra nil început seratele la d-nu şi d-na Grigore Soutzo. —x— Societatea Carpaţil a trimis o suma de 500 lei tinerilor transilvăneni, expulsaţl din România de guvernul actual. —x— Ea Bârlad s’ail ivit mal multe caşuri de auginft diftericâ. —x — Mal mulţi contribuabili dinRâmnicu-Vîlcei se plâng câ făcând contestaţie, In materie de impozite, la comisia de apel, li sau respins constestatiile In lipsă, pe baza atestării D-lul Gon'rolor Zâvoianu câ au luat cunoştinţă de termen, fără ca acâsta să fi avut loc In realilate, —x— Marţi s’ail vândut în Galaţi de către perceptorul Comunei Moscu, un car plin cu lavicere şi velinţe, secuestrate după la locuitorii acelei comune pentru datorii din eontribuţiunl. Să se mal zică că ţăranii nu sunt fericiţi supt guvernul actual ! —x— Mercuri. 20 ale curentei, la orele 2 dupe amiazi, M. S. Regele. împreună cu A. S Principele ereditar de Hohenzoilern. a mers de a visitaf şcola de infanterie şi cavalerie, mutată de curând in noul local de pe delul Spirei. IIECR E T E — S'a deschis pe seama d-lul ministru de interne un credit extraordinar de 15,000 lei pentru plata d-lul avocat M. Cornea, angajat a pleda la toate instanţele în procesul intentat de stat pentru resilierea contractului încheiat cu antreprenorii clădire! penitenciarului Salinele-Marl. — Epitropia bisericel Stejaru, din Capitală, este autorisatâ să încheie un act de tran-acţiune cu d-na Marghioala Chinta Postelnicu, prin care d-sa se obligă a lăsa in posesiunea bisericel casele situate în strada Palatului, sub conditiune tnsa ca epitropia să renunţe la cheltuelile de judecată, acordate în diferite instanţe judecătoreşti şi la venitul imobilului, pe timpul cât casele ati fost în posesiunea d-sale. — D-nn ti. Petrovicl s'a confirmat tn funcţiunea de ajutor al primarului comunei urbane Sinaia. — Consiliul comunei rurale Conteşti din judeţul Argeş, s’a disolvat. — S'a disolvat consiliul comunei urbane Huşi. — D-nu Nicolae Pavlo s’a numii In postul de director al arestului preventiv din judeţul Neamţu, In locul d-lul Eeon Holţman. care trece In aceeaşi calitate la arestul preventiv din judeţul GovurluiU, tn locul d-lul Mihail Petraru, care rămâne a sa chema In altă funcţiune. — Consiliul comunei rurale Cotnarnicu s’a disolvat. --------------------«**>-------------------- Cam să’şi încerce Regele miniştri. Azi e lucru cunoscut ; la fie-care şease luni se premeneşte ministeru. Nici ţara. nici camerile, pole nici Regele, nu ştiu de ce vin şi de ce se duc aceşti onorabili devotai! şi misterioşi colaborator) al operei d-lul Brăiianu. Ceea-ce s’a obse,rvut numai, este că marele vizir, etern ca şi natura, simte din cănd în cănd trebuinţa de a’şi mânca nu copil... dar colegii. Şi, minune care întrece cu mull minunea biblica a chitului care a ţinut in pânlecile sale trei zile pe bietul profet lona, d. Brâtianu il lăpădă iarăşi pe banca ministeriala, după o... o mult mal lungă gestaţiune, ne atinşi, intacţi, în tocmai ca mal nainte, de s6re nevăzuţi, de vânt ne bătuţi. Plictisit de acest obiceiu, d. Mitiţâ Slurza rumegă, se zice, un mare plan. Ar dori, zice-se s& fie Jupiterul acestui nou Saturn şi zi şi nUpte, caută, nu piatra filosofalâ, ci bolovanul, pe care inghiţindu’l d. Ion Brâtianul, Domnia sa, d. Mitiţâ Sturza, să devie şeful Olimpulut, purtătorul trăsnetelor... ministeriale... Până atunci insă, d. Brâtianu îşi va mânca, pardon. îşi va schimba neîncofai colegii şi rând pe rând, ca la moara, vor trebui sâ faca stagiu când la putere, cănd pe marginile sale, uitându-se la dânsa, cu aceaşl melancolie cu care l se părea Iul Schopenhauer, fiind-câ vorbim şi de d. Di-mitrie Sturza, că să uită maimuţele, oprite de soarta, la hotarele umanitate!. Majestatea Sa Regele Insa trebuie se fie tare plictisit de aceste schimbări... o criza ministerială, chiar sub d. Bratianu. aduce niţică bâtae de cap ; ş apoi la ce osteneala de a iscăli In tot-deauna decrete de numiri, aranjări, permutări şi combinări, o-peraţie care aduce aminte exerciţiul algebric, puţin plăcut, la care sunt supuşi capii din clasa a cincea de liceu... Noi ne am permite să recomandăm un mijloc, prin care M. S. ar scăpa de acâslâ monotona repetiţie de aceleaşi mutre, cu ajutorul cărora duce spre mal mult bine şi fericire carul ţârei româneşti. Ideea o găsim în călătoriile lut Gtiliwer în ţările depărtate. Acest mult încercat calator povesteşte ca a văzut, nu ştim bine, la pitici sau la giganţi, un rege, care înainta de a’şl nutni miniştri îl supunea la urină-(Urea încercare : Mal întâi tl încuia intr’o odae unde era un sac mare cu bani şi dupft ce’l laşa câtva timp acolo, singuri singurel, ii ducea intr’alta odae, unde era întinsă la 6re-care înălţime de pământ, o sforă peste care tre-buea sâ sară fie-care din candidaţi. De prisos să mai adâogâm ca cel care nu săreau nu se făceau miniştri şi nu puteau sări nici unul din cel cari tşl Îngreunase prea mull buzunarele cu cuprinsul sacului. De camera cu sacul cu parale M. S. n'are trebuinţa, căci toţi aceşti onorabili aU trecut pe la putere unde, mulţumită actualilor mandatari al naţiunel, a fost ca şi singuri. Înfiinţeze M. S. la palat numai camera cu Irânghia, garantăm că nici unul din consilierii săi, de zece ani încUce, n’o vor putea «ari, şi in orl-ce caz ne punem capul jos pentru d-nii Stolojan şi Radu Mihal . .. Nu de alt-ceva, dar sunt cam burtoşi... MargllU. ----------------<«îc---------------— PARTEA EXTERIOARA Rosboiul din peninsula balcanică Serbii se vede câ tot n’aU perdul credinţa în isbâudâ. O telegramă a ziarului Nene Freie Presse ne spune câ guvernul sârbesc a hotărât sâ continue resboiul după espirarea armistiţiului. Serbii nu pot admite unirea Rumeliei cu Bulgaria. Hotărârea guvernului sârbesc pute să fie dictată de o legitimă mândrie naţională, nu credem însă că acăstă hotărâre va pul ea fi şi eseculată. Situaţia, în urma biruinţei bulgarilor, este cu totul schimbata. Acesta se recunUşte acum atât la Petersburg cât şi în sferele conducat6re ale Austro-Unga-riei. lata în adevăr ce i se telegrafiaza ziarului Nene Frec Presse din Petersburg : Dc şi cabinetul de aici a stăruit îu coufcriuţa de la Conutantinopul pentru restabilirea statului quo ante. acut», Su urma evenimentelor diu urmă, a îneepnt a se prodnee o schimbare în vederile sferelor oficiale. Gestiunea la ordinea zilei este dacă pentru Rusia ar fi mai nvnntagios 6â ţină morţiş }a formula statului quo sad dacă n'ar fi mai bine să se caute o basă mai largă. Şi iu sferele competente din zi tn zi se accentuezS fot uiaî tare e,ă Rusia, tn princip, n’are nimic contra unirel ambelor bulgarii şi că cererea pentru restabilirea statului ,uo a fecut’o pentru eă la început era singurui mijloc d’a impedica pretenţiile Serbiei şi Greciei. Tot cam acesta este şi felul d’a vedea al sferelor conducâtore din Austro-Ungaria. Pester l.loyd ocupându-se de acăstA cestiune zice : Noua situaţie reclamă o nouă metodă. Cti discurile vechi, cari de alt-mintrelca u'aveati de cât caracterul uuor formule liuişiitdre. nu mai merge, lic la ÎS Septembre a c. s’afl petrecut atâtea lucruri în peninsula balcanică şi s’afi schimbat aşa de mult, tn cât ignorarea totală a celor întâmplate este cu totul imposibilă şi acum treime o vindecări' radicală a raitelor ivite, dacă este vorba d’a obţine un resnltat durabil. Noul minister Spaniol Sagasta, preşedintele consiliului, s’a născut la 1827; ş'a făcut studiile la şcola de Inginerie. Fu amestecat în rescola de la 56 şi nevoit d’a trece in Franţa. Nu se mal întorse în Spania de cât după căderea reginei Isabella. Ministru de interne în primul cabinet lormat de Mareşalul Prim, se apropia de partida conservatâre şi rupse desevârşit cu amicul său Zorilla. La Iunie 1875 să dete în partea Iul Alfonso XII şi încercă să formeze o partidă constituţională liberală ; apoi se apropia de opositie şi combătu ministerele Martinez-Campos .şi Cano vas. Moref a fost succesiv deputat, ministru al Coloniilor, ambasador la Londra. E un liberal, membru influent al stângei dinastice. Mareşal JoveUur, a participai la restabilirea monarchiei cu Martinez-Campos la Sagunta, Capitan-General la Cuba, preşedinte al consiliului după d. Canovas, Câ-pitaD-general al insulelor Ftlipine sub ministerul Sagasta. Montcro Rios fost ministru al justiţiei in cabinetul Zorilla, s’a dat încă de mult in stânga dinastica ; avocat celebru şi f'Urte căutat. Navarro Rodrigi, Alonzo Murtinee, G n-zalez, Reranguer. sunt toţi credincioşii d-lul Sagasta. (L'Evenement) CRONICA PARLAMENTARA ADUNAREA DEPUTAŢILOR Şedinţa de Mercuri 20 Noembre 1885 La deschiderea şedin'el se constată prezenta in incinta Camerei a d-lm Chirito-polu, prefectul de Teleorman. Aleşii sâi, d-nii dr. Rotnniceanu, Ştefan Belit, Ghida Nâstâsescu, îl înconjoră cu iubire şi devotament şi ’i stnug mâna cu recunoştinţă. D-l Ion Brâtianu nu ’l lasă, nici d-sa, văduv de bine voitUrea sa atenţie ; pole ca i mulţumeşte pentru cele două păunite despre cari se vorbea in scri-siirea publicată de ziare in ultima lună. Prima lucrare ce se prezintă Camerei este o propunere pentru modificare regulamentului Camerei, suptscrisâ de 20 de- julaţl şi prezintatâ de către d-l C. F. Ro- lescu. D-l Nicolae Ionescu protestă în contra ♦lipului în care se prezintă propunerea, e Ure-ce nu se specifică într’ânsa arlico-Me ce sunt de modificat, d-l Voinov profesia. d-l Paladi protestă, dar cine are vreme â’f asculte. Camera, care lasă nepricepută o mulţime <£ lucruri bune. care se rostesc In mijlocii el, aplaudă cu frenesie şi gustă cu ne-aţio tote vulgarităţile şi oînizmurile care i se spun. Aşa, bi ttă-orâ D l AgaricI, marele, colosalul, nâpraznicul d-l Agărişi, vorbind şi dsa in acesta cesiiune, zise între altele; «jâsati-me, nu mai mă IntrerupeR, ca ied ni sunt meşter de cuvinte». Atâta aştepta Qmera pentru ca sa aplaude şi să rida. Mal departe d-nu AgaricI zise: «D-lor, rţîulamentul are multe cusururi ; iată, et't ci vicepreşedinte de multe ori v’am tras p< sforă cu două articole din acest regu-lanent.» El bine, camera, aşa nenorocita cum esc, a râs! închipuiţi-va, un vice-preşedinte. vine şi delarâ în mijlocul camerei, care l’a nti-mt tocmai pentru ca să respecte regula-mintul, «d-lor v’am înşelat cât v’am pre-zicat, şi regulamentul nu'l-am aplicat,» şi acia camera râde şi este multâmita ! Ce deiâdere morală! n sfârşit se închide incidentul, farâ alt incident, afara numai de vre-o câte-va zbfenâitun ex oficio ale d-lul Muscă, (stil paiamentar). fe ia în dezbatere raportul comisiei in-sârunate ca să ia socotelele comunei Galaţi. Fără multa vorba concluziele se vo- t6zâ Când zic, fără multă vorbă, acâsta nu tn-semiâză ca d-nii Bo(an, Vizanti, Străjescu etc. n’aU ţinut câte un discurs. Deegat la casa pensiilor s’a ales d-rul Fîntîieanu. D-nu Belu, care este înlocuit, ascula proclamarea votului din cea mal înaltf culme a dispreţului sâfl. Peitru revizuirea Gaselor publice sunt aleşi d-nil Varlam, Gr. Constantinescu, C. Zam'rescu şi Lepadatu. D-ru Varlam s’a înseninat in sfârşit. Se citeşte raportul şi proiectul de lege asupri cheltuelilor statului pe anul 1865 şi se votâză. Disiutia asupra raportului privitor la chHiiielile anului 1871, se amâna pe Luni. La >ra 5 d-nii deputaţi golesc Camera pentru a umplea birturile, cafenelile, cofetăriile etc. etc. Din depărtare, se aude In surdină mormăitul d-hll general Lecca. Şedii\a de Joul 21 Noembre 1885 D. Ion Câmpineanu prezidează 107 d-ni deputa 1. Pardon.... trebuia să spui simpaticul d. Câmpineanu, D. F. Ionescu interiielczâ guvernul asupra atludinet sale In lata conflictului din Orient si cere d-lul preşedinte al consiliului ca să depuie pe biuroul Camerei In Ir Aga corespondenţă diplomatică. Ouud superior (!) răspunde câ primeşte interpelarea. D; Brâtianu (Ion) pare fUrte satisfăcut de aoestă interpelare. Se dă prima citire propunerel pentru modificarea regulamentului, fără a se preciza punctele, precum cere d. N. Ionescu. D. C. Arion citeşte raportul asupra chel-luielelor ceslurei pe anul 1884—85. Şi... atâta tot. La ora 1 */« s'a deschis şedinţa, Ia ora 21* s’a închis; şedinţa deci a durat 1 ceas. Prezenţi au fost 107 deputaţi, cari FOIŢA ZIARULUI «EPOCA» 5 GUSTAVE FLAUBERT (Traducerea de V. B. AU El se înfiinţa c’un are pe umăr şi c’un biciu in mână. Cordele împestriţate îi strângeau pulpele sale sucite. GrUsele sale braţe eşiati printro tunică berea de mâneci, ş’o cuşma de blană adrumbrea faţa sa a cărei barba era cârlionţată în inele. De-ocam-dată se făcu câ nu pricepe pe tâlmaciu. Dar Vitellius tâiâ cu o privire pe Antipas, care rezise în grabă porunca lui. Aluuci laqim opinti cu amendouă mânile In portă. Porta intra în zid. 0 adiere de aer încropit răsuflă din ln-lunericime. O cale se scobora, invertin-du-se; el apucară pe densa şi sosiră până la pragul unei peştere, mult mal întinsă ca cele-l-alte subterane. In fund se deschidea o boltă asupra prâpâstiei care apăra fortâreta despre acea parte. O iasomie, agat&ndu-se de boltă, işl arunca florile sale în strălucirea lumi-nei. O fâşiorâ de apă alunecând la pământ nrumnwR. Acolo erau cal albi, ca la o sută, şi mâncau orz de pe o scândură care le venea până la bot. Coma lor văpsitâ în albastru, copila in târligl de papură şi pletele dintre urechi sbârlite pe frunte ca nişte peruci. Cu cUdele lor lungi îşi bă-teaQ uşurel fluerile. Proconsulul râmase îomărmurit. Ce frumuseţe de dobitoce erau, mlâdiose ca nişte şerpi, uşurele ca nişte pasări. Ele porneau d’odată cu sâgăta călăreţului, răsturnau 6menii muşcându'i de pântece, suiau stâncele cele mai ascuţite, săreau peste prăpăstii, şi, timp de zi intregâ, sbu-raU peste câmpii în g6na lor smintită; totuşi. îl opreai c’o vorba. îndată ce Ia<;irn intră, caii veniră Ia dânsul, ca nişte miel când Işl văd păstorul; şi întinzându-şi gă-tul drept înainte il priviră îngrijaţl, cu ochii lor de copil. laţîm, ca după obiceiu, scose din beregată un strigăt răguşit case îl umplu de veselie; şi începură a se ridica în două piciore, întomati de câmpii, bătând a gonâ. Antipas, de frică ca Vitellius se nu'i râ-pâscă, ii închiseseîn acest loc, făcut intr’adins pentru cal la Întâmplare de asediu. — «Grajdul e prost», zise Proconsulul, ş’ar fi picat să i perzi! Fă catastif, >Si-senna...» Publicanul scose din cingâtâre o tăbliţă, numerâ caii şi’t iuscri.se. Pârcălabii însărcinaţi cu birurile se in-voiau cu guvernatorii ca sâ despoie pro- falca sa de vulpe şi cu pleopele sale repezi. In sfârşit eşirâ in curte. Discuri de bronz, risipite iu podela curţii, acopereau cisternele cu apă. Vitellius văzu una mai mure de cât cele-l-alte, şi care nu răsuna sub călcâiul său. El le izbi cu tocul pe tote în rind, apoi striga tropăind pe loc : — «Am găsit! am găsit! Aici e comora lui Herod!» Astă comârâ era o adevărată nebunie a Romanilor. Telrarchul începu sâ se jure că nu se află nici o comUră. Dar ce sâ fie ascuns acolo, de desubt. ? — «Nimic ! un om închis. — Aratâ-mi’l!» zise Vitellius. Tetrarchul nu se supuse; ebreil ar li descoperit taina sa. Sila sa d’a ridica discul scotea diu răbdare pe Vitellius. — »Spârgeţi l!» răcni el către lictorl. Mannaeî ghicise cam ce vor. Socoti, văzând o secure, eâ o sâ tae capul lui lao-kanann; şi la întâia izbire a lictorelui îl opri; vîrî un cârlig de Ier între disc şi podela apoi înţepenindu-şl lungile sale braţe uscate. Il ridică uşurel şi’l dete la o parte; cu toţii se mirară de puterea a-cestui bătrân. Sub discul căptuşit în leinu, se afla un capac de aceiaşi mărime. Din-tr’o lovitură de pumn capacul se desfăcu tn două aripe; atunci se văzu o gaură, o gropâ adâncă pe care se invârtia o scară ■nrji • crî ftn ar. r pn J n zele’i zăriră în fund ceva nedesluşit şi spăl -mânlâtor. 0 fiinţă omenâscă zâcia la pământ; pârul său lung aruncat pe spinare semăna a blană de fiară. Şi sâ aridicâ. Fruntea sa atingea o grindă înfiptă în curmeziş şi di n vreme in vreme se perdea în adâncimea gropei. Surele sclipia în vîrful mitrelor, in mânerile spadelor şi râscocea podela; porumbeii sburând de sub ştreşinl se învâr-tiau în târcdle pe d’asupra curţei. Era tocmai ora când Mannaeî de obiceiu le arunca bube. Mannaeî sta pe vine înaintea tetrar-chulul ce era în piciure lângă Vitelliu. Ua-Iileenil, preoţi., soldaţii, cercuiaU în spatele lor; cu toţii amuţiseră in frica d a nu şti ce are să se întâmple. Mal întâiu se auzi un adânc oftat scos ca un glas de peşteră. Herodias îl auzi din cel-l-alt cap al palatului. Biruită ca de un farmec, străbătu mulţimea; şi ascultă, pleeându-se cu o mâna pe urnerul Im Mannaeî. Glasul sâ ridica : — «Peirea vostrâ fie, Farisei şi Sadu-chei, soiu de năpârci, burdufe umflate, tipsii hodorogite!» Toţi inteleserâ câ e iaoicanann. Numele său era în gura tuturora. Şi mulţi alergară acolo. — «Peirea ta, popor zmintit! şi a voslrâ vinzâtori ai iui Iuda, beţivi din Ephraim, şi a celor ee se tolănesc în valea cea grasă, şi aburii vinului le restornâ cumpăna «Sâ vft risipiţi ea apa care curge, ca melcul strivit sub calcăl, ca o stârpitura care ese dintr’o femee cu ochii cârpiţi! «Va trebui, Moab, sâ te înfunzi în desişul chiparoşilor ca vrăbiile. în peşteri ca bursucii. Porţile cetăţilor vostre, se vor sparge mal repede ca o coje de nucă ; zidurile se vor prăvăli; oraşele vor arde; •şi biciul celui Vecinie vft va zvârcoli halcile trupului in sângele vostru, cum amestecă boiangiul lâna în eazanele sale. Vâ va despica in fâşii ca nuelele dini .• o grapă; şi va spulbera d’a lungul munţilor drobul cărnurilor vâstre!» De ce cuceritor o fi vorbind el ? de Vitellius ? Numai Romanii ar fi putut să aduqâ ast-fel de peire. Plângerile începură iar: «Destul! Destul! Sfârşeşte odată!» Dar el continuă cu o voce mai tare : «Lângă hoitul mumelor, copilaşii se vor • tiri îu oenuşe; se vor furişa, noptea, pen-«U-u a’şt căuta pâinea In dărâmături, până «sub tăişul paloşelor. Şacalii îşi vor smulge «din gură osele in piaţa obştei unde bâ-«trânii povesteau pe inserate. Feciorele «vostre inghitindu-şi lacrimile vor cânta «din chitară la hanchetale străinilor şi voi-«nicii de odiniorâ işl vor închina şira spi-«uărel. jupuită de poveri prea grele!» Atunci poporului îl reapărură zilele robiei, ca tdte nenorocirile dijn istoria Iul. Et ascultau cuvintele vechilor prooroci, laokanann Ie asvâelea ca nişte bolovani mari, una dupâ alta. (va urma) I . ... - www.dacoromanica.ro EPOCA — 21 NOEMBRE aii incasat 2675 franci. Deci fie-care mi-nută a acestei preţi6se şedinţe, a costat 44 de lei şi 50 de bani. Scump şi prost! Penel. REVISTA ZIARELOR An&rchia. în armaţii. România, observa câ, spiritul de ordine şi de disciplina s6 pierde cu totul în armata n6stra. T6te laudele ce’şl face guvernul, tn mesage, cu desvoltarea institu-tiunei militare, nu impedicA râul d’a exista şi d a fi probai prin desertiunl zilnice, prin agresiunea inferiorilor către superiori, şi d a fi mărturisit de Însăşi Revista militară. care zice: un curent nenorocit s’a Introdus in rândurile armatei şi spiritul de disciplina se pierde. Cercetând ce parte p6te avea politica d-lul Ion Brâtianu în aceasta stare de lucruri, România, gâseşte ca Primul Ministru n dat agenţilor poliţieneşti, singurul s6U sprijin, un frlu aşa de mare, sâ s’ati pus în lupta făţişă pânâ şi cu armata. AratA caşul sub-locotenentulul Scântee, care, pro vocal de poliţie pe stradâ, a fost silit, ca sâ se apâre, sâ râneascâ pe un comisar şi doi sergent! de oraş, şi care a fost pedepsit aspru şi fsrâ nici o judecată ca sâ se dea satisfacţiunea bandelor de erl ale d-lul Radu Mihaia şi cele de azi ale d-lul Moruzi. Şi după ce dovedeşte aceasta asemâ- servitorul d-lul judecător de instruc-nare Lupta termina cu aceste cuvinte: ţiu ne Floria n, s’aQ găsit mal multe Altmintrelea lanţul prin care suntem le- piese de cinci lei falsificate. ga|l de Austro-Ungaria sâ desfăşură necontenit in detrimentul nostru. întâia Iţ-I Examenele pentru căpitani cari as-canii a devenit gara Austriaca, eata câ piră la gradul de major, vor fi termi-acum vine rândul Predealului ca sa devie |nate la 30 Noembre. gară Ungureasca. Suntem strînşi ca în un cerc de fer de dominaţia Austriaca şi înl Am reprodus svonul că prânzul dat gea comunala, fiind câ acest proiect nu a fie-care zi cercul sa tot strânge mal tare d-lul generalul llrialmont, ar fi costat fosi depus de 2î ore. precum cere regu- tn jurul nostru. Conflictul Franco-Român lndepcndance Roumainc aduce aminte lupta ce a susţinut contra guvernului în chestiunea tractatului de comerţ cu Fran-ţia. Foile oficibse acusaa pe Franţia d’a nu fi vrut sâ aiba cu noi un tractat de comerţ. Guvernul a mers, chiar, până u pune în Mesagiu, reproşuri la adresa guvernului Frances. Astăzi prin publicarea Cartel Galbene a Republice!, care conţine t6tâ corespondenţa relativa la tractatul de comerţ, sâ vede t6ta reaua credinţa a guvernului nostru. Guvernul Frances, a început negocieri cu al nostru, încă de la 1876. In acelaş an sâ şi subsrie, la Paris, între d-nu C. A Rosetti şi Ducele Decazes, un act prin care până la terminarea negocierelor, pentru care se luase un termen de 9 luni, sâ a cordâ Franciel tratamentul Naţiunei celei mal favorisate. La 1877 convenţiunea ne fiind încă în cheiatâ, guvernul Frances, de acord cu al nostru, prelungeşte durata actului sub-scri în Paris. Acest regim, provisoriu, pe basa naţi unei celei mal favorisate a durat pânâ în 1883, când guvernul Francez cere din noO încheierea unei convenţiunl comerciale şi In 1884 trimete pe D. Lavestujon pentru a negocia. Râua credinţă a guver- D-l Preşedinte, Simpaticul d-1 Cftmpi-nennu, se pune la adăpostul regulamentului şi susţine câ votul trebuie dat numai după a treia citire. Ne nml fiind nimic la ordinea zilei, preşedintele propuse Camerei sâ trâcâ în secţiuni pentru a se ocupa cu legea comunala. D-i Nu'wescu este contra propunerei d-lul preşedinte de a se ocupa secţiunile cu le- - «sc- re PRETUTINDENI Alegorice Engleze 6000 lei, şi am cerul chiar noi s6 fie lamentul. desminţit. D-1 Bimancea nu este de părerea d-lul BCietii cm steoa de la Ministerul de ^icorescu> d-sa arata ca Adunarea în une e v . „ , . , • , cazuri p6te vota urgenţa, pentru or ce Externe, ne răspund prin înjurături. proieet 'de ,ege E firea mult, şi nu e destul. Ar 11 mal Mare încurcătură în rîndurile majorita-bine să ni se spue cât a costal prân- tei I)-l Câmpineanu susţine o părere, d-1 zul oferit d-lul general Brialmont. Nacu alta, Şi în sflrşit. Camera votâză urgenţa pentru studiarea în secţiuni a legel Am vorbit în numărul trecut despre| GO”aUora2, Camera trece In secţii. repet câ cel mal bun mijloc de a ajunge la acest scop urmărit de sultanul, ar fi de a amâna trimiterea unul comisar imperial la Filipopoll, pânâ la îcheierea păcii între Bulgaria şi Serbia.» Prinţul, zice sfârşind, câ nu se îndoieşte câ Marele Vizir va reeunoşte câ se achita în deplina conştiinţa de datoriile sale cfttre Curtea suzerană. O comunicare s’a făcut ieri în acelaşi sens Marilor Puteri. Ştirea cA Tarul a dat un manifest al carul text complect nu e incâ cunoscut aci, produce un mare efect. Colonelul Milanovicl e aşteptat aci, mâine cu râspunsul Sârbiei în privinţă încheiere! unul armistiţiu. Cabinetul Salisbury a încercat In recentele alegeri, o înfrângere simţitoare prin căderea la Portsmouth, a sirelul U. Bru- mond■ Volff, celebrul comisar regal pontru I nişte propuneri relative la eventuala Egipet şi unul din cel mat însemnaţi stâlpi frecere a armatelor ruseşti prin Ro ISif'de guvern m 'Xgi»”™ «c.“ Ki ‘i™0. «f »<*»•&»“"> ar I DEM SPECIALE ALE ZIARULUI „EPOCA” ca sa nu ramâie sir Wolff, la uşa came- fost comunicată şt de d-nu Brătianu ‘ ret comunelor, iar In caz d'a nu fi cu Ia Senat, comisiunet de răspuns la me-i in Întrunirea ambasadorilor din Cons-puţinţa sa se aleagă, i se va rezerva un fo- sagml tronului. lantinopole s’a citit forma ce va trebui sâ t.oliu in camera lorzilor, pentru care se * * * aibe proclamaţia Sultanului către rumeliotî, crede ca va opta In cele din urmă de Săptămâna viitdre începe la cameră telegrama ce va fi trimâsâ Principelui A- nevoieşi amicul intim al lulChurchill discu(iunea asupra răspunsului la lexandru, şi în acelaşi timp «'a comunicai ho- Golonielor. mesagiul tronului I târîrile Porţii In cea ce priveşte pe Rumeba. D-nu Maiorescu va vorbi disc»- e r . n n. ţta generală, iar d-nu Carp va lua cu- Solia, 3 Decemere.—Sa pregătesc mee Se anunţa din Cairo, cu Ustnan-Bigma, v|ntul în discuţiunea pe articole, asu- linguri în Rumelia cu scop de a protesta locâtenentul reposaiulul Mabdiu, a incen- .. , c . v , ,. diat Via^sala, masacrând toata populaţii»- fira cesttunelor financiare şi eco- con‘™ trmuşilor Portei Lebib-Efendi ş. nea oraşului nomice. Gadban-Elendi. In aceste meetmgurl se va 1 * susţine ca imposibilă deslipirea Rumeliet Gazeta Transilvaniei ne anunţă ^2^1, 4 Decembre.- Cu irenul de mdrtea tero-diaconuluî Filaret Dum Răscoala din Sudan BULETIN FINANCIAR Bucureşti, 22 Noembre. T6te încercările din zilele din urmă aQ avut de obiectiv rădicarea nivelului valorilor nâstre. Silin (ele pâte ci ar ti reeşit dacă nu se întâmpla eşecul conferinţei din ('onatnutiuopoll şi nu se ivCfl atâtea dificultăţi în inchciarea preliminărilor de pace. Tâtc bursele acum parcă să suspendat ope-raţiunelo lor şi aşrâptă cu nerăbdare desfăşurarea evenimentelor. Nu trebue dar să dăm marc Însemnătate operaţiunilor înregistrate acum în piaţă. Iu realitate nu piaţa Incrâză ci culisa, care dacă ar sta inactivă. nu ’şl ar nial scote cheltuelile. Agiul stă nemişcat la 16.40—Fondurile de stat şi de credit staţionare asemenea: Numai Daniele, şi Construcţiile, valorile de predilecţie ale Culisei dad loc la bre cari afaceri, la cursul de 217 pentru cele d’ântOiil şi 166 pentru cele din urmă Băncile cad la 1055. ’ Yiena e calină; şi acolo lumea finanţelor e Fe- ţiholera Guvernul Turciei a încunoştinţat lumea I !I,uriea '«^iiHiniim. murei uum-iseara a sosi- în Ruda-Pesta ministrul Aus-câ îu urma unei hotartri 11 consiliului sa-! care 3. l<‘SRt prin testament ol frici Klievcnhueller din liel^rad, şi şl va nitar otoman, masurile de carantină ce mie de fiorini pentru şcdlele romă- continua călătoria spre Viena. Comitete eraâ pânâ acum în vigoare aâ fost su- neştl din Braşov, precum şi mal multe i Khev6nhueller considera de cea mal grab- primate, şi ca toate provenintele sunt ad- obiecte pentru inuseul românesc din !n<:!ie.erea. imediixta a pfi mise la liberă practica în porturile impe- ace| Qr în,pfi R S1 R,iioon «u-tvo n«r riulul, după ce vor suferi o simpla vizitai c’v' medicala ca de obiceia. , ... , . ... , „ , Portărelul Borneanu , ducăndu-se alaltăerl să facă o poprire în mâinele luirn'u cuvânt situaţia e încurcată şi capitalişti 1 ac bine că păstrâză reserva. Tendinţa nebotărltă. Kayrol. * * * cei între Şerbi şi Bulgari,’ câcî alt-fel partida războinică ar izbuti sâ hotărască con-1 tinuarea războiului. «Sv. —«G*c>>— Alegerile suplimentare În Bucovina iT a . n f ’L.-Col. Bengescu. a fost insultat de a- La Cernăuţi a avut loc Duminica tre- | cesta şi dat afară, cută, o întrunire a cercului politic român «Concordia» la care s’ail împărtăşit 419 persoane; în cea mal mare parte români. Intre altele, a luat urmâtoarea rezo-luţiune : «Adunările viitoare a le cercului se vor ULTIMA ORA Pirot, 3 Decembre. — Ar fi greii I. de CASA DE SCHIMB NI. FERMO 27,—STRADA LIPSCANI,—27. Portărelul a sesizat Parchetul pen- ?Pua.“‘ dacâresboiul e într’adevâr sfârşit. . p , p lncetmâla Serbiei ce o aduce la mcheie- tru ultiagiu suleiît în eseictţiul lRnc' rea armistiţiului e semnul uuei rele voinţe ţie! sale. Icare permite a crede câ, tari de sprilinul Austriei, Serbii vor susţine, ne luând în Diseară întrunire la Senat a depu-|v‘c,ot'iile câştigate de armata bulgara, OXJS.S-CJXj bucuresci 22 Noembre 1885 T 5 »/• Renta amortizabili . tine pe rând in oraşele Rădăuţi, Suceava, w ''â resuliatele râsboiulul sânt egalLsatc prin 5‘/0 Renta perpetua Serei ,i Gftmpu-l.imjţ. u alegerile „eiuru tatlo' «• “Datorilor guvernamentali. I , ca ^ lor „cupa dielrieiul «».» 5« j: nm■ «UoioViuroth « oo irnt* avan u uâ fana în I — <■■ I Vrirlif1 lin tPI'îlnpill ftOflSflA tOl llîAf dft llllillS I «ni'1 ci r i CORPURILE LEGIUITOARE «Reichsralh», ce vor avea a se face tn plăşile Rădăuţi, Suceava Câmpu-Lung (ce formau până acum colegiul electoral al ministerului cultelor harouul Corrad) cercul îşi va desfăşura activitatea, susţinând prin toate mijloacele legale, ca sa se aleagă un bărbal, în deplina cunoştinţă de ţarâ, oameni şi de trebuinţele lor, cugetând şi simţind cu totul independent. S:E£T^i.TXTr-i Şedinţa de la 22 Noimii brie 1885 Vidin un teritoriu aprope tot atât de Întins ^ Scrj- f(inc rural, ca acela pe care se găsesc forţele Balga- 5/o Scris. fuuc. rurale . rilor în districtul Pirot. \X ScriB. func. nrbano. Dacă Sârbii, luând acest fapt ca basâ P? '(> |cri.8, '"NC- nr^»n«-a hotârâriloi lor, nu voi consimţi 8'Şo Imprumntui comunal fior •88*- Teatre-concerte-petrecerî Şedinţa se deschide la ora 2 şi sub preşedinţa prinţului D Grr. Ghica. 87 Senalori presinţl. Dupe adoptarea sumarului cu modifi-1 punt. Ostilităţile ar caţiele cerute de D-1 Lâţescu, se comu-Jdin noa. nicâ cererea de concediu a D-lul Mortzun pentru o lună, care se aprobă. Ministerul de Războia citeşte mesagiul aţâţate in Bulgaria, pentru a vedea pe I guvernul prinţiar cedând asupra aceslul | putea fi începute I paa cea din urmă zi a bătăliei. Nu rămâne în Pirot de cât vr’o 50 de TEATRU NATIONAL. — Vineri, 22 Noembre, Stu-1 regal pentru proiectul de lege, relativ la | răniţi. Cel l’alţl aa fost trimişi la Solia. Ambulautierii voluntari, cea mal mare «o •/« 86 1, 83’jn 102'/. 86 96 9.» 80 72 nulul se vede din scrisbrea acestuia cfitrG J dcnt/ul cerşetor. S&mbâtA 23, Limbi de Chumonuii I)u- angajarea sub ofiţerilor cu prime Ministrul Frances, Ferry : «V’am transmis resunetul conversaţiunilor mele cu D. Brâ-tianu şi primirea eăldurosâ care a făcut’o propunerilor mele; pe urmă tăcere ne-aştep'ata când eram apr6pe st plec in Franţa.» Negocierile tot urmâză. Se schimba între Irimesul Francez şi Ministerul nostru de Externe, note în care ministerul zice vor bind de detaliele conveniiuneî. «Regularea acestor chestiuni nu va întâlni nici o greutate lainică 24, Representiţie extraordinară in beneficiul răniţilor in îăiiboinl Bărbo-Bnlţur. SALA 0RFEU. - Vineri, 22 Noembre. Ultima repre-1 face un împrumut de 80,000 lei Se pune in discuţie proiectul de Lege, parle străini, sunt aci. spre a se autorisa judeţu Teleorman a Prinţul visiteză iu fie care zi avanpos- -intaţie a Prestidigitatorului Baudic. SALA B0SEL.-Vineri, 22 Noembre, Le Grand M«gol, I arest preventiv, care cade SALONUL DACIA. Sâmbătă 30 Noembre. Societatea | consideraţie luptătorilor pentru bine-facere-Mare bal cocietar cn muzică militară. casa de Depuneri, pentru construcţia unul şi făcând promoţiuul în armată. la luarea în I Pirot, 3 Decembre. — Raportul oficial din Niş declarând că un detaşament bul -eGO»— INFORMATIUNI de 450,000 let de la casa de depuneri, din cari | nume), este falş 300,000 lei sâ fie afectaţi la construcţii de I şcoli rurale. Se pune în discuţie proiectul de lege re-1 un avanpost sârb atras asupra I lativ la contopirea poliţelor necomerciale tinete bulgare in lsvor, raporteză câ unor sen- Ert la patru ore, a fost o întrunire | cu cele comerciale. I). Boldur Laţescu in Guvernul Frances, telegrafiazâ trimesului |â partidului liberal-conservator. Miniştrii sunt la Pirot. s60 : «Avem interes sâ facem convenţiunea cât de curând;» şi cu t6te astea D-nu * * * tr un discurs patetic prolestcza contra u-cestui proiect, pe care‘1 tratezâ de mons-1 oameni aa plecat ieri din Asia-Micâ la | truos. Ministrul domenielor d. Stolojan, apara I Dedeagacl şi Salonic. CoiiBlanlinopol, 3 Decembre.—Contele , ... , , Se zice câ M. S. Regele ar fi otărît. J , . , Laverlujon ; la urma urmelor, e silit sa lele- , * n, nrnnriptat«a des,ul de slab Proiectul s6a delege. grafieze D-lul Ferry: «Am lacul tot ce am I» i ‘ ,,dIP u irni!,.il‘ , u- El,K- Statescu combate legea ca nc l.popoli sa dea sprijinul lui delegaţilor o- unue se găsesc asuuji Diurouine aa- clară şi contuză, continuând a lua pe acest tomani. putut ca Să îndeplinesc intenţiunile Exce- minislraţiuneI dotaliuneI Corbnel. lentiel vOstre; n am reuşit. L adevârat1 că nici Împrejurările nu m'au ajutat. După D. Laverlujon, Guvernul Frances I Erl s6ră a fost întrunire la d-nu trimete pe 1). Ordâga. Partea din cartea Brâtianu, preşedintele Consiliului de galbenă relativa la misiunea sa, e şi mal Miniştri. importantă. La pdrtă. păz6Q şase jandarmi. «lndependance Roumaine,» promite a o Câtâ precauţiune din partea unul aaa'isa- I ministru atât de popular. ton in răspâr pe ministrul Stolojan, care| | se uita mirat! La 4 ore discuţia continuă. Presa din judeţe Citim în Lupta : .Ceia ce păţesc Sâfbii In momentul coBta este un avertisment foarte serios dai de împrejurări nouă şi mal cu seamă guvernului colectivist. Este nu analogie, dar sbiar identitate de situaţie politica Intre noi şi Şerbi. Sârbii aa uu rege care nu ascultă decât de străini, regele nostru tot din afarft îşi capatâ inspiraţiele: Ser- ♦ * * La 5 Decembre se întruneşte Consiliul superior, compus din toţi inspec-toril-generall, spre a stabili tablourile de înaintare în armată. Se nădăjduim câ întocmirea acestor tablouri nu vor da naştere la reclama-ţiunî ca în anul trecut. * . ♦ * Acum câte-va luni s'a făcut o spar- Şedinla de Vineri 22 Noembre 1885 Niş, 4 Decembre.—Guvernul şerb de clară in mod oficial de falsă ştirea cum câ un trimis şerb ar fi propus la cartierul general bulgar evacuarea reciproca a positiimilor ocupate şi prelungirea armistiţiului pâua la l-iu ianuarie 1886. Ofiţerul şerb care, după cererea expresă Oblig. Uftsel pena. (le! 10 dub.) . 205 împrumutul cu premie , 30 Acţiuni baiu ei nuţion. . : 0 —80 Acţiuni «Daciu-Komauiu» 247 » Naţionali .... 2 0 » Crndit mobiliar . 200 » Construcţiuai , .66 » Fabrica de hârtiă Argint coutra aur . J 16,50 Bilete de BaneA contra aur . 16.50 Florin austriaci. • ... 2.01 O-u.rsu.1 d.lxi Viena o Decembre Napoleonul. . . . . • 9.98,5 Ducatul 5.97 Lese otomane ..... 17 50 i: ubla liurtie . . . . , 183 C-u-xs-clI d.i.n. Boxliaa. 3 Decembre Acţiuuile C F II Oppenheim 107 70 Obligaţiuni nuoî 6"(o C F. R, . 103.50 » » 5 ,u » * » 10‘».8o Rubla hărtie 199.35 C-a.xs-a.1 ă-G Farie 3 Decembre Renta Komini . . , Lose otomane ..... 85.50 Sch.im’c Paris 3 luni , > la vedere 100 Londra 3 luni 25 25 » la vedere .... Berlin 8 luni . . . , . 12366 Viena la vedere .... 2.01 BIBLIOGRAFII bil sunt înfeodati politicei germaniste in gere la biurourile administraţiunel Ro spesml celei Austriaee şi noi înotam până mutiuiul, de unde s au luiat peste o în gât In aseminea ape : Sârbii serveau mie de lei. Sa constata*, că faptul a in inânile Austro-Unganei de un fel de fost comis de un agent secret al poli-stârniton şi scormonitori a tuturor atace ţie! şi că daltele cu care s ad servit ad rilor politice scabroase sau iudoelnice; a fost luate de la uu comisar de pol ţie. cest rol îl avem şi noi. I Astăzi mal aflăm ceva nostim : la Tractatul obligaţiunilor, volumul 1, a şefului statului major bulgar fu trimis I comentând art. 941 pânâ la 976 C. Civ. Prezident d. Ion Câmpineanu. De faţa I la cartierul general al Prinţului Alexandru de Gr C. Pcuccscu se afla de vânzare la 107 d-nl deputaţi. Deschideiea şedinţei la nu luâ comunicare a propunerilor bulgare redacţiunea ziarului .Dreptul* şi la librâ-ora 1. de cât numai ca sâ le facă cunoscut gu- r*a Niculescu. Dupâ cetirea şi aprobarea sumarului, se vernutul sân, dar nu propuse nici o ne-aeorda un congediu până la finele sesiu- gociare. Buletinul Societaţel politecHice, No. 3. nel d-lul Aug. Peşacov. Pirot, 3 Decembre. — Priuţul r£spun-1 Samarul: Mteurâtorea înâlţimelor prin ba- Se citeşte pentru a doua oară propune- zând unei dupeşl a marelul-Vizir, cu data rometru de Munega. Conferinţe asupra di- rea de modificarea regulamentului. de 1 Decembre, face istoricul celor din feritelor frâne continue de C. Olânescu._______ D. N. Ionescu spune câ nefiiud nimic urma evenimente, după aceia se exprimă Trenuri esprese. importam la ordinea zilei îşi poate per- ast-fel: No. 4. Sumarul; Reteua principală de mite ca sâ mai vorbească ceva in privinţa «Credincios fâgaduelel ce am făcut sul- c-âi ferate secundare de C. Olânescu. acestei cestiuuî. lanului, repet câ nu vot influenta intru Suprastructuri de cale metalica cu stu- Regulameuiul are defecte, uu ie vorba, n mi asupra hotărârilor populaţiunii ru- diul unui nou sistem de .Ion Joe Puşcariu. zice d. Nicolae Ionescu, însă şi aceia cart meliote, nici prin trimiterea de trupe bul- sunt chemaţi a’l aplica ar trebui sfe’şt mo- gare în Rumelia, nici prin alte mijloee ; difice temperamentul. (Risete). dar e datoria mea să declar câ nu mă Mat multe glasuri. Se’ti modifici şi d-ta mal cred în drept azi ca mal nainte de a temperamentul. decide de sorta Rumeliet nici de separa-1 B. Preşedinţe declară câ ne mal fiind tiunea sa. nimenea înscris se trece la drdinea zilei. «Cu Iote acestea, voind sâ dau o noual D-1 N. Ionescu şi Iepurcscu protestează probă de dorinţa mea de a menţine pacea, j supt cuvânt câ trebuie pusa la vot lua-[ordinea şi liniştea ce am isbutit sâ ocro rea în consideraţie a propunerei [lese până azi. socotesc ca datoria mea sâ Alee u A. Balş AVOCAT 66 str. Dionisie. www.dacoromamca.ro FPOCA — 23 NOEMBRE. REDACŢIA 3, 3*1-1 ţa TEpiscsplei, ZIARUL ADMINISTRAŢIA 3, TEin-ţa. TEplsccpioi, 3- Ax vjjjk \ii.i Mt lî APARK tW l’OATU ZIIJîTJ ABONAMENTE: tara i an 40 le!, 6 Iun! 20 le!, 3 luni 10 lei în străinătate 1 an 50 lei, 6 luni 25 lei. A NUN CIUR! Si RECLAME anunciurl pe pagina a IV7, linia 30 bani, amin-ciurl şi reclame pe pagina III 2 lei linia. fâ UN EXEMPLAR 10 BANI 3 300 » îâo 3 3- > 59S93â33lSS9*5So9'<33339000â0333933D3333030a 334 3 3 BANCA „PREVEDEREA u SOCIETATE ANONIMA DE ACŢIONARI A'JTORISATA DE GUVERN îs. str. doamnei f C A P\ T AI * 1,000,000, Lei. B UC UR E S C 1 Operaţiunile Bâneei sunt cele m'miltoare : ]. , S ECŢIUN, K A FIX AN CI A li A 1. Primesce fonduri spre capilalisare şi fructificare cu ftg, pe 3 luni, big pe 6 luni şi 6 g pe an de la 15 luni în sus. 2. Avansezi,f bani pedeposit de effecle publice pe objecte preciose şi in compt curent garantat. 3. Scompteaeă poliţe şi effecte comerciale. 4. Cumpără şi vinde bonuri şi elTecle publice române. 5. Inccisscaed pe comptul altora, ori ce venituri «an ell'ecte comerciale. II. SECŢIUNEA COMERCIALA 1. Imp .• (>" O OOP O O-<><><> O D—0-Q-<>~0—Q--0— LICEUL „ALECSANDRI (fost Institutul u.Heliade“) Sirstd» Aimtimi, IST o. 1, 3Bu.cu.r«*oi_ INTERNATSI EXTERNAT C-arsor! primare şi liceale. — Preparuţiunl pentru bacalaureat şi scolT «periate Local anume clădit pentru Institut. Doiuiitdre şi *511 de studii! epaţidae şi bine aerate; tete eondiţiuuile igienice de aprdpo şi serios observate. — Băl fu institut, calde şi rect.—Aparat de sudatie, duşi, etc. — Gimnastică de iarnă. — Gimnastică de vară — Infirmerie Rofectorifi organisat dnpă sistemul cel mal noii. — Biblioteca — MuruB cu obiecte de stndiă. — Grădină botanică. Cuanrfle se fac conform programelor oficiale. Limbrio fraii' >• A şi germană suut obligatorie, cele-l-alte rămân facultative. IjiCHul posedă >:u bogat material pentru cercurile de intuiţinne şi profesorii dafl cuaosrin-ţelor matematice şi naturale, o întindere reclamată d>' progresul sciinţelor positîvn. Studiile t.iconluî coprind nrmătdrele secţiuni: 1. Cursul primar complot cu limba lrau= esă şi germană obligatorie, 2. Cursul \ ,,} . Preparai, uul pentru examenele aculsl militare, comerciale şi bacalaureat Plata anuală variată de la 6 O lei la 1,600 lei dnpe etatea şi clasa ce frocuentă elevul Prospecte d-slnşitdre se trimit prin postă la «ri-co cerere. Pentru inform.mi.ml a se adresa i) Ia ovele 8 - 10 a m. şi de la 4 6 p m. la cancelaria Liceului. lAiecter-Proprrctar : ST VELIT SCIT 0 0-6 Ci O O O O O O 0-0 li' O 6 0OR^! DE VINZARE la Tipografia C P.-Conduratu, str. Teatrului, 8. îlâriic maculatură cu kilo. »*■*■*■ MERSUL TRENURILOR CAILOR, FERATE ROMANE Va.la.lail -le 1 » ÎS ST Bucureşti-liomau. STAŢIUNEA A returul Trenurilor Tr, ac. Tr.ac. Tr. p. | Tr. p. | Tr. pl. | noapte a. in. dini. dim. 5.00 Bucureşti plec. 11,00 8,30 7,45 6,45 5,17 Chiti la 11,18 8,46 8,03 — 5,31 Buftea — 8,59 8,19 — 6.09 Crivina 9,20 9,04 6.(j9 Ploestî 12,17 19.05 9,35 8,19 6.$6 Valea-O&iugir. — 10.48 8.?0 AlbeBtl — 11.00 8 52 Mizil 1,14 11.30 ţ,-,lx C 9.52 Monteoru 12.10 p. Dl. 10.57 Buzău 1,59 12.25 1,00 1120 R.-Sărat 3,12 — 2.15 r.r,-ri . 4.23 Focşani d. 4,16 Tr. 7. 3.38 6.?8 Mărisestî 5.00 2.0 0 5,15 11 00 Pufcstî — 2.26 5.57 Adj ud 6.01 >2.55 6,39 Sascnt, 6 24 1.20 7,18 Kăc&cipul — 1.48 8,01 VKiea-Seari — 2.2 t 8.41 Hr.eăfl 7,31 2.40 9,35 (lalbiul — 3 32 10,29 Roman sos. 8,*5 4,10 11,15 dim p. ra noaptea Roman-Bucureştl ---La-------- Roman plecare i nţ IlacSS V’alea-sLacă rtăcăuun; Sascut Adjnd ■ Pnlestl MKriteeei! Focşani R.-sărat liuadli i !-itonteotu Miri) Mierii Valea-Cătug. Ploestî Crivina noaptea 8.251 if|I> Buftea Ohitil» Bucureşti 1".23 tO.451 II 18 11.521 12,01! 1.46 2,50' >. m. = 2,30 i,07 1,40 2.17 2.4,8) 3.18 3,52 4,11; 4,34 dim. 6,4ol 8,26 9,55= U.OO p m, I 5 05 5,45 3,33, Tr 6. 11,85 m ~ J| 1 % Tr.‘22 1,18 seara, sritru 1,85 8,05 9.57 8,35 - ’ 1 4,48 js. 5,00 •-4 — —== - 2,22 2.501 3,15 3,3= • I. UI- 912 --0,26 11.161 9,40 11,30 sears inottpLa Bnenrcştî-Yerclorova Bucureşti-Giurgiu ■■TA I '.UNEA Bucuresc! Chitii». Ciocănesc!, GbcrganI. Titu, Găescî. l'iteecî. Cerbu. Potcuva. Slatina Piatra Balşu Păleşti Cîrcea Cralova Filisşî Bute eşti Strehaia Lumea Pfnnigoru Paletr. T.-Reverin Vărciarova «o». STAŢIUNE Arătarea trei Tr f. j l’r p. larilor Tr m. diui. a. m. p. m. Bucureşti pl. 5.40 7.10 5.30 Fiiaret — 7.40 6.05 Sintestl — 7.58 6.33 Vida 8.06 6.46 Grădişte îf'^ ' 8.16 7.01 Comana 6-24 8.26 7.11 Rănea»» 8.52! 8.03 FratestI L 9.10 831 Giurgiu 9,25 8.45 Bmârda su». 7.10 9. ao= Gluigiu-Bucu reştl binârda pl. Giurgiu Frăţesc! p. IU. 2.25 ■ lL. a a m. ’! 8.0 »} 8.J4 8.27 p. m. 5.4" 5.5') 6.1 ' («aliiţl-Mnrftşeştl STA TUNE Galaţi Bărbos! Serbestl Independinţa Uanu-Cunacbi I vesti Tşeocjfi MSrăsostî A rătarea trenurilor sos. Băneusa Comana Gr&disce Vidra Siutescl Fiiaret Bucur. 3,52 8 53 9.24 9.31 9.42 9.51 10 31 10.45 6=40 7.17 7.26 7.42 7 53 8.21 9.00 Ualaţl-Bitzefi V Orc lor o va-B a ca reştl ----*---- 1 1 ‘ ,, m. seara diin. 5.45 Vercior.vş pl. 7,45 11.00 6.37 T.-SeverSn 8.09 11.25 7.20 Balota 8,44 1 ■ .69 8.16 Pruuisuiu — ▼r 6.59 Timnea p. m. 9.43 Strehaia 12.40 10.29 Bntoestl —. 1 iiiu J Filissf 10,04 . > UI iUBi Grai«»»a 11,00 1,58 12-49 Cirrea - — 2,14 Pelestl - 2.18 3.88 Balş 2.40 4.28.. Piatra’ • 2.58 5,83 Slatina U.28 3.23 6.'-6 PotroaV» — 3.5" 6.25 Certa —i • -jL 6,45 Pite.-tî 2,2‘i 5.23 10,41 Gieetl — 6.20 Titn 3.4 6.50 lljll GhergAiiî 1 — 11,22 Ciocăneşti — seara 11,35 Chiti la — 7.42 tt. m. Bucureşti 4,45 7.55 noaptea li.35 n.it 12,53 1,10 1,26 1,49 2,07 2.3 J 3,42 3,53 4,12 4.39 5.03 5.44 6 17 641 8.25 9.24 10-64 10.23 10.4! iun IU5 noapte tt. IU. ii»/ - a.itj Galaţi pl. 7,00 seara Bărboşi 2,49 7 4o 8,10 Brăila 2,27 8,23 8,55 Muftiu 9,00 Janca 3,21 9,34 Făuref 3.47 0,08 Oihbia — 0,43 Buzău goe. 4,45 8,15 Măribeşll-GalaţT seara p. m. Mărăeectl pl. s 11,13 4,40 Tecucifi 11,47 5,31 Ivişi! 6,03 Bann-Uocichi 6,26 ludef'Oiiâiuţa 7,08 Serbesti 7,24 Bărboşi 7,55 Galaţi 8,30 j 1‘loeştt-Predeal dim. dim. Ploeecl pl. 10,00 8,49 Băicoju I '.35 9,28 Cânipina 05,29 9,51 Comarcii: 11,27 10,17 Stcum 12,09 11,03 p, m. Buşteni 12,26 11,18 Predeal gos. 12,50 11,4" seara 7.'=1 7,39 8.02 8,29 9,08 9,23 9,45 Predeal-Pioeşt.I Bngffi-RaUţî p m. p. m. dim. naopte [>. XI). Predeal *J>1. 6,40 5,50 7.30 Buzău pl 11,5! 12,46 Bmdeni 6,o; 6,U 7.50 Ciliaia di iu. ijj Sinaia . * • 6,19 6.52 8109 Făurel l28« 2,46 Janaa’ ^,i8 2,21 Comarnic 6,52. 8.?5 8,42 Wuftifi 2,49 dim. Câmpina 7,16 8.5 9 05 BrMia 2,21 .3.3 6.45 Băirmu ■= *■ =' 7,36 9.27 Bărboşi 3,06 4,11 7;30 Finseri . sos. 8,10 h , 9.55 Galaţi sos. -1,4=5 Tert '<>vi$te-Titu a. m p. m. m. seara Tergoviste pl. 8,lo 4,50 Titu pl.' 1 .25 7.00 Văcăreşti 8,33 5.13 Nucet i 71.07 7.42 Nucetu 9,00 5,40 Vâcăreeci 1135 8.10 Titu «os. 9,30 6,10 Tergoviste *<*. 11.55 8.30 TipograCa C. Pelrescu-Conduralu slr. TcaLiuiul 8. jfc/fîui: ibjfh iti. nu - 'ut ♦ 1 .u j jlI, 1 ML Mit.bil i ii Di iik -ii'jki wuMf J'.Tlb Irt* i !Î*1J JBt»'! : iii Plşeştt-Slănlo STAŢIUNE Arătarea trenurilor Tr. ful. j Tr. ac. Tr. p. Ploeacl pleac. Bade Poiane Slănicu «os. a. m. i0.45 11.10 12.12 12.40 Slănie-PlocştI Slănic plec. Poiau'i -Budu Ploestî «os. ; p. m j , 6.00 6.23 7.22 7.50 f ’JIj Tecnclu-Berliid Tecucifi plec. Berchecî Ghidiceul Tuto va 115 riad sug. •a. m 1 6.15 6.481 7 16 7.32 8.00 a- m- 11.40 12,2: 12,58 1,2" 1,50 p. m 5,3" 6,19 0,54 7,1« 7,46 Berlad- Tecucifi Băriad plec ■fntovii GhidigenI Berbeci Tecncio sos. a. m. 8.49 9:4 9.41 10.10 i 1=1.401 p.ro. p. m 2.50 8.40 3.24 9,11 3.51 9,25-4.20 9,56 4.50 10,26 lajî-Uughenl laşi plec. Ungheul sos. p. m. i 3,25 3,4'i a. m. | 11.50 L2ir 1 1 ' I'agheiil-laş Unghenl plac. aşi . 0<=bs« Veresc p. m. 2,0" 3,32 S-Botoşe p.m. , 4,40 6,12 ini VereicI 1 plec. B'rfoşant boş. lîitosanl , plec, Veresel sbv. p. m. .2,08' 2,03 5,21 U2i ■p.«. i' l 9,45L 11.42’ =3/151 1,55= U&mpina-BnfUnn Bămpina plec. Doftaiia sus. Boftana plec, Cămpiua şnă a. m. 11,20 11.4 p.m. 6,40 6,58 Rit) ii Cj .lai âj) ->iai !ţ« aii fit) dimea IfoI > 4f A U.9'iL.= Ji,a IH i'ai! a iii' ii 9jd Jftf J Ir.ol 4 A fi ‘ 6 1&IU i Ni ii '}U Adl f t y typ ^ Romun-laşT S1ATIUXE Arăt. Tren. Tr. ac, Tr. m. Roman pl Făscaul T.-Frumos laşi BOR dim. 9.15 10,51 L.53 1,5" p. in. 4,47 7,15 8,24 ! 9.52 iaşi-Tio un u Iaşi pl. I.-Frumş» Păşeam Roman sos p. ui. 4,"8 5.25 7,15 7,53 dim. 6,52 8,35 10 1 11,i 1 Păşeaiil-Snceava Păscanl pl. VereecI Suceava sus. j dim. i 10,40 | 12,08 î 12,23 săra 7,15 9,47 10,09 Sucea vu-t’ăşcaut Suceava pl. VereBcî Păscaul «os. p. m. 5.00 1 5.40 1 6,4'- dim. 6,51 7,61 ' 2.15 A4juil-Tergal-0' oa ; ‘ r: Adjnn pl. T.-Oena sos. T.-Ocna pi. Adj ud sos. p- m. 4 15 6.10 a. ui. 10.35 12.15 Coustanţa-Geruavodfi -tJOLOl ai1 Constanţa pl. Ilurfatlar Mcdgidie Cernavoda s. p. ta.d = m. 2.50 ŢA.10, 3.37' 9.57 4.18: 10.38 5 C2; 11.22 Ceniavodâ-Conetaiifa Cerdavodă Ucdgidie Mnrfatlar Constanţa , P- m. , BL 1 6,50 7,45 8,29. 9,10' =. m. 2."0 2,66 3,39 4,22 ,33 Attft an • i III li m*i 9iţu s&uiiflttfcr; ai Ij»iaggu0-4V.18»A âîîn . * Oi Iii Ollil U‘J£ 1£ ilU j&r t -Jr*. Ifiii i- ti&fu ii J«> rna *10 li’ www.dacoromanica.ro